Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEDICINĂ INTERNĂ
SUBIECTE CU COMPLEMENT SIMPLU:
8. Examenul radiologic în ulcerul gastric relevă prezenţa nişei ulceroase ce prezintă următoarele
caractere:
A. Apare ca o pierdere de substanţă la nivelul căreia se evidenţiază H. pylori
B. Pliurile mucoasei gastrice apar îngroşate şi se opresc la distanţă de nişă
C. Apare ca o opacitate semicirculară, cu contur regulat
D. Nişa are dimensiuni mari, cu contururi neregulate
E. Determină îngustare filiformă la nivelul pilorului
14. Cauza cea mai frecventa a stenozei aortice este : A.Inflamatia valvelor
B. Traumatismul toracic
C. Endocardita infectioasă
D. Degenerativa
E. Congenitala
16. Care dintre următoarele simptome orientează către insuficiența cardiacă stângă?
A. Dispneea de effort
B. Dispneea de repaus
C. Tahicardia
D. Tusea seacă
E. Toate de mai sus
17. Care dintre următorii parametri de laborator trebuie urmărit atunci când se administrează
tratament anticoagulant oral cu Trombostop?
A. APTT
B. Timp de coagulare
C. Timp de sângerare
D. INR
E. Toate de mai sus
18. Care dintre următorii parametri de laborator trebuie urmărit periodic în cazul tratamentului
anticoagulant cu heparină?
A. INR
B. APTT
C. Timp de sângerare
D. Timp de coagulare
E. Toate de mai sus.
19. Care dintre următorii factori se asociază cu risc crescut de tromboză venoasă profundă?
A. Sarcina
B. Neoplaziile
C. Imobilizarea în aparat ghipsat
D. Obezitatea
E. Toate de mai sus
20. Care dintre următoarele explorări este utilă în diagnosticul anginei pectorale ?
A. Colesterolul seric
B. Ecocardiografia
C. Radiografia toracică
D. Electrocardiograma 12 derivații
E. Hemoglobina glicozilată
21. Care dintre următoarele enzime este cea mai utilă pentru diagnosticul pozitiv de sindrom
coronarian acut ?
A. LDH
B. TGP
C. Troponina
D. GGT
E. Toate de mai sus
22. Care este principalul efect secundar al medicației trombolitice ?
A. Alergia
B. Hipotensiunea arterială
C. Șocul
D. Sângerările
E. Tulburările de ritm
23. Cele mai frecvente manifestari ale trombozei venoase profunde sunt:
A. Febra și cianoza
B. Durerea și edemul
C. Cianoza și diminuarea temperaturii cutanate
D. Claudicația intermitentă si edemul
E. Impotenta functională.
25. Care dintre următoarele afirmații referitoare la edemul din insuficiența cardiacă nu este
adevărată?
A. Este moale și alb
B. Este dur, dureros, cianotic
C. Este bilateral
D. Lasă godeu
E. Cedează sub tratament diuretic.
26. Care dintre următoarele modificări se întâlnește în urma tratmentului cu diuretice tiazidice?
A. Hiponatremia
B. Hipopotasemia
C. Hiperglicemia
D. Hiperuricemia
E. Toate
27. Care dintre următoarele antihipertensive are ca efect secundar tusea?
A. Nifedipin
B. Metoprolol
C. Enalapril
D. Furosemid
E. Clonidina
29. Care dintre următoarele simptome este sugestiv pentru diagnosticul de BPOC acutizat?
A. Tusea
B. Expectorația
C. Dispneea
D. Febra
E. Toate de mai sus
30. Care dintre următoarele complicații este cea mai frecventă la pacientul cu BPOC?
A. Fibrilația atrială
B. Angina pectorală
C. Infarctul de miocard
D. Infecțiile respiratorii
E. Insuficiența cardiacă
31. Care dintre următoarele medicamente este eficient în cazul acutizării unui BPOC?
A. Morfina
B. Nitroglicerina
C. Miofilin
D. Furosemid
E. Toate de mai sus
32. Care parametru trebuie urmărit în cazul administrării unei perfuzii cu nitroglicerină?
A. Frecvența cardiacă
B. Tensiunea arterială
C. Numărul respirațiilor pe minut
D. Saturația în oxigen
E. Toate de mai sus.
33. Care sunt explorările ce trebuiesc făcute în cazul unui pacient ce prezintă durere durere
toracică anterioară?
A. Ecocardiografie
B. Măsurarea tensiunii arteriale
C. Electrocardiograma standard
D. Enzime de citoliză miocardică
E. Toate de mai sus.
34. Care este cel mai frecvent simptom al pacientului cu emfizem pulmonar?
A. Tusea productivă
B. Dispneea
C. Cianoza
D. Febra
E. Palpitațiile
36. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie pulmonară?
A. Tusea și expectorația
B. Dispneea și cianoza
C. Dispneea și tusea
D. Vertijul
E. Palpitațiile.
39. Care dintre următoarele analize sunt necesare la pacientul cu pneumonie pneumococică?
A. Fibrinogenul
B. Proteina C reactivă
C. Globulele albe
D. Radiografia toracică
E. Toate de mai sus.
42. Care dintre următoarele explorări fac parte din bilantul funcțional al HTA?
A. Fund de ochi
B. Funcția renală
C. Electroliții serici
D. Electrocardiograma
E. Toate de mai sus.
46. Care dintre următoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?
A. Dispneea expiratorie
B. Tusea seacă
C. Wheezing-ul
D. Expectorație perlată
47. Care dintre următoarele medicamente este util în criza de astm bronsic?
A. Miofilin
B. Morfină
C. Furosemid
D. Nitroglicerina
E. Nifedipin
48. Care dintre următoarele explorări este cea mai utilă pentru diagnosticul unei pleurezii în
urgență?
A. Ecografia cardiacă
B. Scintigrama pulmonară de perfuzie
C. Scintigrama pulmonară de ventilație
D. Radiografia toracică
E. D-dimerii
52. Care dintre următoarele manifestări clinice pot fi întâlnite în abcesul pulmonar?
A. Vomica
B. Expecorația fetidă
C. Febra
D. Stare generală gravă
60. Care dintre următoarele semne nu este specific pentru glomerulonefrita acută?
A. HTA
B. Proteinurie
C. Insuficiență renală
D. Urocultură pozitivă
E. Hematurie
67. Care dintre următoarele afirmații referitoare la recoltarea Uroculturii Nu este adevărată?
A. Urocultura poate fi recoltată la orice oră din zi
B. De preferat dimineața, din prima urină
C. Urocultura trebuie recoltată înainte de începerea antibioterapiei
D. Urocultura se recoltează în recipiente sterile
E. Rezultatul uroculturii este validat după 48 de ore de la recoltare.
68. Cele mai frecvente cauze ale infecțiilor de tract urinar sunt:
A. Urolitiaza
B. Sarcina
C. Malformațiile tractului urinar
D. Diabetul zaharat
E. Toate de mai sus
72. Care dintre următoarele afecțiuni poate fi cauză de insuficiență renală cronică?
A. Diabetul zaharat
B. Pielonefrita cronică
C. HTA
D. Amiloidoza
E. Toate de mai sus
73. Care dintre următorii factori nu este factor de risc pentru cardiopatia ischemică?
A. Fumatul
B. HTA
C. Dislipidemiile
D. Urolitiaza
E. Diabetul zaharat
74. Care dintre următoarele explorări nu este utilă în colica renală?
A. Urocultura
B. Ecografia renală
C. Examenul sumar de urină
D. Glicemia
E. Hemoleucograma
75. Care dintre următoarele afirmații referitoare la durerea din infarctul de miocard NU este
adevărată?
A. Durerea nu cedează la nitroglicerină
B. Durerea este precordială
C. Durerea este retrosternală
D. Durerea este șocogenă
E. Durerea depășește o oră ca durată.
77. Care dintre următoarele situații pot fi cauze de hipotensiune arterială ortostatică?
A. Varicele de la membrele inferioare
B. Medicația diuretică
C. Diabetul zaharat
D. Neuropatiile autonome
E. Toate de mai sus
78. Care dintre următorii factori poate fi cauză de arteriopatie obliterantă la membrele inferioare?
A. HTA
B. Fumatul
C. Dislipidemiile
D. Alcoolismul
E. Infecțiile
79. Cel mai frecvent simptom de debut în arteriopatia obliterantă este:
A. Durerea de repaus
B. Claudicația intermitentă
C. Astenia musculară
D. Fatigabilitatea
E. Durerea nocturnă
80. Care dintre următoarele semne nu este caracteristic pentru boala de reflux gastroesofagian?
A. Pirozis
B. Durere retrosternală
C. Regurgitații acide
D. Hemoragia digestivă
E. Pneumonia de aspirație
83. Care din următoarele simptome este sugestiv pentru un pacient cu bloc atrioventricular
A. Palpitațiile
B. Sincopa
C. Astenia
D. Greturile
E. Cefaleea
84. Care dintre următoarele medicamente este util în tratamentul fibrilatiei atriale?
A. Digoxin
B. Amiodarona
C. Betablocante
D. Propafenonă
E. toate de mai sus
85. Care este tratamentul de elecție în fibrilația ventriculară?
A. Digoxin
B. Betablocant
C. Soc electric extern
D. Amiodarona
E. Cardiostimulare electrică permanentă
87. Care dintre următoarele explorări este necesară la pacienții cu astm bronsic?
A. Spirograma
B. Radiografia toracică
C. Hemoleucograma
D. examenul sputei
E. Toate de mai sus
90. Care dintre următoarele elemente nu este caracteristic pentru infarctul pulmonar?
A. Durerea toracică
B. Dispneea
C. Edemele la membrele inferioare
D. Hemoptizia
E. Tahicardia
Bibliografie
1. Irina Iuliana Costache. Curs de Cardiologie – diagnostic si tratament. Editura PIM 2010
2. Irina Iuliana Costache, A. Petris. Medicina interna- Note de curs. Editura PIM 2011
NURSING CLINIC
3. Melena constă în :
a) eliminarea de sânge digerat (scaun semiconsistent, negru şi lucios „ca păcura”, ca urmare
a transformării Hb în hematină) (în FO se notează: M)
b) sângerare din zona canalului anal: pierdere de sânge asociată cu scaun de aspect normal
c) asocierea cu alte simptome: dureri la defecaţie + pierdere de sânge roşu
d) sânge pe hârtia de toaletă sau picaturi care apar în vasul de toaletă la sfârşitul scaunului
e) picături de sânge după eliminarea de scaun normal
10. Examenul coprologic constă în urmatoarele investigaţii ale materiilor fecale, cu excepţia:
a) Macroscopic
b) Microscopic
c) Biochimic
d) Bacteriologic
e) Scintigrafic
11. Explorările imagistice ale aparatului urinar sunt următoarele, cu excepţia:
a) rx. renală ”simplă”
b) urografie i.v.
c) arteriografie
d) scintigrafie
e) salpingografie
1. Solange Tamara Roşu. Ghid de nursing în urgenţe medico-chirurgicale. PIM, 2012, ISBN 978-
606-13-0984-9
2. Ileana Antohe. Nursing clinic. Ed.”GR.T. Popa”, U.M.F. Iași, 2009.
3. Ileana Antohe, Mihaela Fermeşanu. Note de curs: Elemente de Nursing clinic - Editura
Junimea 2003
4. Solange Tamara Roşu, coordonator. Nursingul de la practică la cercetare, Editura PIM Iaşi,
2013, ISBN 978-606-13-1592-5
NURSING GENERAL
2. Factorii care pot influenţa starea de sănătate/boală a pacientului sunt urmatorii, cu excepţia:
A. ereditari
B. comportamentali
C. fizici
D. chimici
E. nu exista o asemenea categorie de factori
7. Serviciile medicale care pot fi furnizate de Ambulatoriul Integrat al unui spital sunt:
A. îngrijiri în caz de naşteri pentru mamă şi nou-născut
B. de cazare şi igienă
C. de prevenire infecţii nosocomiale
D. în cel mult patru specialităţi de bază
E. adresate doar bolnavilor cronici
9. În blocul operator pot funcţiona săli de operaţii pentru următoarele specialităţi, cu excepţia:
A. ORL
B. ortopedie
C. oftalmologie
D. Anestezie şi Terapie Intensivă
E. obstetrica-genecologie
15. Îngrijirile chirurgicale la domiciliu care pot fi efectuate de asistentul medical, la indicaţia
medicului sunt:
A. măsurarea glicemiei cu glucometrul
B. clisma evacuatorie
C. îngrijirea escarelor
D. recoltare de sânge, urină pentru investigaţii
E. alimentaţia pasivă
16. IMC se calculează după formula:
A. G (kg)/T2 (m)
B. T2(m)/G (kg)
C. 2x + 9, unde x este vârsta în ani
D. G (kg) x T (m)
E. G (kg) x T2(m)
26. O casoletă cu material moale sterilizat la Staţia Centrală de Sterilizare a spitalului conţine
comprese umede. Compresele sunt considerate de asistentul medical:
A. sterile
B. nesterile
C. utile în plăgile cu secreţii
D. sterile doar dacă au pe casoletă semnatura asistentului care a efectuat sterilizarea
E. sterile dacă sunt în termen de valabilitate al sterilizării
27. Materialul moale se sterilizează prin:
A. fierbere
B. flambare
C. autoclavare
D. caldură uscată
E. H2O2
29. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice:
A. sterilizarea cu formol
B. sterilizarea cu oxid de etilenă
C. sterilizarea cu abur sub presiune
D. sterilizarea cu mercurocrom
E. sterilizarea cu glutaraldehidă
30. Măsurile de Securitate şi Sănătate în Muncă sunt respectate de asistentul medical în:
A. urgenţe medico-chirurgicale
B. afecţiuni acute
C. afecţiuni cornice
D. dispensarizare
E. toate variantele de mai sus
34. Prin consens internaţional sunt acceptate în îngrijirile acordate de asistentul medical:
A. 4 diagnostice de îngrijire
B. 3 diagnostice de îngrijire
C. 2 diagnostice de îngrijire
D. 1 diagnostic de îngrijire
E. doar diagnostice clinice
37. În funcţie de tipul diagnosticului de îngrijire formulat, enunţul acestuia poate fi cu:
A. un element ; două elemente ; trei elemente
B. patru elemente
C. cinci elemente
D. fără nici-un element
E. aceeaşi exprimare ca şi diagnosticul clinic stabilit de medic
38. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă:
A. intervenţiile prescrise de medic şi realizate de asistentul medical;
B. intervenţiile prescrise de studenti şi realizate de personalul auxiliar;
C. intervenţiile prescrise de asistentul medical şi realizate de medic;
D. intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul medical;
E. nu există intervenţii delegate asistentului medical.
51. Greutatea ideală la 7 luni vârstă a unui sugar cu greutatea la naştere de 3500 grame este de:
A. 7000 grame
B. 8000 grame
C. 7500 grame
D. 8500 grame
E. 9000 grame
52. Indicele ponderal este un indicator antropometric care este dat de:
A. G actuală / G ideală vârstei pentru talie
A. T actuală / T ideală pentru vârstă
B. G actuală / G ideală pentru vârstă
C. Greutatea ideală pentru vârstă/ G actuală
E. G actuală/T actuală
59. Funcţiile de natură independentă ale asistentului medical în relaţia cu pacientul sunt
urmatoarele, cu excepţia:
A. îngrijirilor de confort
B. educaţiei pentru sănătate
C. supravegherii clinice
D. investigaţiilor paraclinice
E. informarea medicului privind modificările survenite în evoluţia bolii
Bibliografie:
1. Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu. Nursing general- Note de curs.
Editua PIM Iaşi, 2012, 279 pg., ISBN 978-606-13-0983-2
2. Ordinul M.S. nr. 318/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea
îngrijirilor la domiciliu, precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acordă aceste
servicii
3. Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moasă,
precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asi
4. Legea MS nr.270/2003. Legea Spitalelor, cu modificările şi completările ulterioare
5. ***Ordinul MSP nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi
compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare
6. ***Ord. MSP nr.261/2007. Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea
7. ***Ordinul MS nr. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi
control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare
8. T. Burcoş. Asepsia şi antisepsia. Tratat de patologie chirurgicală sub redacţia Angelescu N.,
Editura Medicală, Bucureşti, 2003
9. ***Legea nr. 46 din 21.01.2003 privind drepturile pacientului
10. ***ORD. MSP 1091 din 7 septembrie 2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer
interclinic al pacientului critic
NURSING CLINIC SI COMUNITAR
Alegeţi răspunsul corect la fiecare dintre următoarele întrebări:
10. Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de îngrijire includ următoarele
categorii:
A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung;
B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu;
C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung;
D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung;
E. Obiective de îngrijire pe termen mediu.
11. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de îngrijire este falsa?
A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual de reacţie a pacientului faţă de
boală;
B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi modificat;
C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra pacientului;
D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o terminologie fixă, ci numai
recomandări asupra modului de redactare a enunţului;
E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei medicale îi revine o atribuţie exclusivă
şi autonomă.
14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea activităţîor de promovare a
sănătăţii?
A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de sănătate;
B. Principiul unei nutriţii corecte;
C. Principiul diminuării stresului;
D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice problemă de sănătate;
E. Principiul promovării activităţii fizice.
16. Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul etapei de evaluare includ
următoarele categorii, cu o excepţie:
A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte);
B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne);
C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute);
D. Date exacte şi aproximative;
E. Date stabile (invariabile) şi variabile.
20. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la ecografía abdominală este falsă?
A. Este o metodă lipsită de riscuri;
B. Este o metodă accesibilă;
C. Este o metodă contraindicată la femeia însărcinată;
D. Este o metodă repetabilă;
E. Este o metodă ieftină.
28. Diabetul zaharat se caracterizează la testul de toleranţă orală la glucoză prin valori ale
glicemiei plasmatice la 2 ore:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%
36. Pregătirea bolnavului în vederea puncţiei pleurale obligă, pentru prevenirea şocului vagal, la
administrarea cu 20-30 min preprocedural de:
A. Adrenalină s.c;
B. Atropină s.c.;
C. Codeină p.o.;
D. Morfină i.v.;
E. Xilină i.d.
37. Pentru înregistrarea corectă a derivaţiilor electrocardiografice corespunzătoare membrelor,
electrodul galben va fi conectat la:
A. Membrul inferior drept;
B. Membrul superior stâng;
C. Membrul superior drept;
D. Membrul inferior stâng;
E. Oricare dintre membre.
45. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la troponine este incorectă:
A. Sunt specifice pentru miocard;
B. Se lucreaza prin teste rapide;
C. Sunt un test nespecific;
D. Rezultatul se obtine dupa 24 ore;
E. Cresc in infarctul miocardic acut.
51. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la sediul injecţiei intradermice este incorectă:
A. Regiunea trebuie să fie lipsită de pilozitate;
B. Injecţia i.d. se face frecvent pe faţa anterioară a antebraţului;
C. Regiunea trebuie să fie slab cheratinizată;
D. Regiunea trebuie să fie uşor accesibilă;
E. Regiunea trebuie să fie puternic vascularizată.
52. Pentru injecţa intradermică sunt valabile următoarele reguli de tehnică cu o excepţie:
A. Se injecteaza 1-2 ml soluţie;
B. Se antiseptizează tegumentul;
C. Se introduce acul la un unghi de 15-20 grade;
D. Nu se masează zona;
E. Se introduce acul la 90 grade.
53. Care dintre afirmaţiile referitoare la injecţia subcutanată este incorectă:
A. Reprezintă injecţia hipodermică;
B. Se foloseşte numai în scop terapeutic;
C. Locul de elecţie este faţa anterioară a antebraţului;
D. Se realizează testele la alergeni;
E. Se administrează heparinele fracţionate.
54. Care dintre afirmaţiile referitoare la tehnica injecţiei subcutanate este incorectă:
A. Se injecteaza la baza pliului cutanat format de indice şi police;
B. Se introduce acul la un unghi de 45 sau 90 grade;
C. Are scop terapeutic;
D. Se masează după heparină;
E. Nu se masează dupa insulină.
58. Care dintre situaţiile de mai jos nu se numără printre indicaţiile oxigenoterapiei:
A. La cererea pacientului;
B. Bronhopneumonii;
C. Infarct miocardic acut;
D. Edem pulmonar acut;
E. Anemiile severe.
59. In timpul oxigenoterapiei sunt corecte următoarele intervenţii cu o excepţie:
A. Pacientul trebuie sa fie în decubit dorsal;
B. Este contraindicată poziţia Fowler;
C. Se urmăreşte periodic TA si FC;
D. Se efectuează toaleta nărilor cu ser fiziologic;
E. Se efectueaza orar toaleta feţei si ştergerea măştii în cazul administrării oxigenului pe
mască.
79. Norme ce trebuie respectate la recoltarea sângelui venos sunt următoarele, cu o excepţie:
A. Trebuie respectat orarul recoltărilor;
B. Obţinerea consimţământului informat al pacientului;
C. Tehnica recoltării propriu zise;
D. Se face orice recoltare la cererea pacientului;
E. Etichetarea produsului şi completarea buletinului de analize.
80. Următoarele materiale sunt necesare pentru efecturea puncţiei venoase, cu o excepţie:
A. Seringă şi ac steril;
B. Garou;
C. Aparat Potain;
D. Eprubete;
E. Soluţie antiseptică pentru tegumente.
83. Următoarele afirmaţii cu privire la colectarea mostrelor de urină din 24 ore sunt adevarate, cu
o excepţie:
A. Se trimite întreaga cantitate de urină la laborator;
B. Se foloseşte pentru dozarea proteinuriei/24 ore;
C. Se trece obligatoriu pe buletin cantitatea de urină din 24 ore;
D. Se poate doza glicozuria din 24 ore;
E. Se poate doza AVM urinar.
85. Hemocultura reprezintă testul diagnostic care pune în evidenţă prezenţa anormală a agenţilor
patogeni în:
A. Spută;
B. Urină;
C. Sânge;
D. Lichid cefalorahidian;
E. Lichid pleural.
94. Pentru prevenirea infectării cateterului urinar sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu
excepţia:
A. Nu este obligatorie folosirea mănuşilor sterile;
B. Toaleta adecvată a perineului şi meatului urinar;
C. Alegerea calibrului adecvat al cateterului;
D. Asigurarea drenajului urinar în sistem închis de colectare;
E. Îndepărtarea cât mai rapidă a cateterului.
106. Unul din următoarele materiale nu este necesar pentru puncţia pleurală:
A. Atropina 1%;
B. Mănuşi sterile;
C. Adrenalina;
D. Eprubete cu anticoagulant;
E. Dispozitiv de evacuare.
111. Eliminarea de sânge provenit din căile aeriene, în urma unui efort de tuse, prin expectoraţie
este denumită:
A. Hematochezie;
B. Hematemeză;
C. Hemoptizie;
D. Epistaxis;
E. Hematosialoree.
140. Următoarele afirmaţii referitoare la puncţia biopsie renală sunt adevărate, cu excepţia:
A. Necesită verificarea testelor de hemostază şi a grupului sangvin preprocedural;
B. Necesită obţinerea unei mostre de urină preprocedural;
C. Necesită administrarea de Atropină preprocedural;
D. Necesită obligatoriu urografie intravenoasă preprocedural;
E. Necesită imobilizare la pat 24 ore.
141. Următoarele afirmaţii referitoare la puncţia biopsie renală sunt adevărate, cu excepţia:
A. Nercesită obţinerea consimţământului informat;
B. Necesită dietă hidrică 8 ore preprocedural;
C. Este efectuată de către o asistentă medicală înalt specializată;
D. Necesită pansament compresiv;
E. Necesită verificarea Hb şi Ht la 8 ore postprocedural.
143. Sindromul coronarian acut rezultat prin ocluzia completă a uneia sau mai multor artere
coronare, ca urmare a trombozei coronariene produse la nivelul unei plăci complicate de aterom
este definită prin termenul:
A. Embolie pulmonară;
B. Angină instabilă;
C. Infarct miocardic;
D. Boală aterosclerotică coronariană;
E. Infarct pulmonar.
147. Categoriile de criterii utile în diagnosticul pozitiv al infarctului miocardic acut sunt
următoarele, cu excepţia:
A. Clinic;
B. Electrocardiografic;
C. Radiologic toracic;
D. Enzimatic/biochimic;
E. Anatomopatologic.
Antohe I. Nursing clinic - note de curs. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2009 Antohe I. Mic
tratat de nursing clinic. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2014 Antohe I, Popa AD. Ghid de
nursing clinic. Editura “Gr T Popa”, UMF Iasi, 2014
1. Pentru tratamentul anemiei feriprive la copil sunt disponibile urmǎtoarele mijloace terapeutice:
a. tratamentul medicamentos
b. tratamentul dietetic, medicamentos și terapia transfuzionalǎ
c. alimentația naturalǎ
d. tratamentul medicamentos și transfuzia e.tratamentul dietetic și medicamentos.
16. In leucemia acuta limfoblastica la copil, urmnatorii factori sunt factori de prognostic
favorabil, cu exceptia:
a. sexul feminin si varsta intre 1-9,9 ani
b. nivelul redus de globule albe
c. absenta afectarii sistemului nervos central
d. raspunsul precoce la terapie
e. prezenta afectarii sistemului nervos central.
17. Care dintre afirmatiile urmatoare este corecta cu privire la tehnica mǎsurǎrii tensiunii
arteriale la copil:
a) Manșeta trebuie sǎ acopere doar 10% din grosimea brațului intre olecran
și acromion
b) O singura determinare este suficientǎ
c) Determinarea se face numai in decubit lateral
d) Determinarea se face numai in ortostatism
e) Se fac trei determinari consecutive la interval de 1 minut in decubit dorsal, pozitie
șezandǎ și in ortostatism
18. Care dintre medicamentele de mai jos nu pot fi implicate in etiopatogenia HTA secundare
iatrogene la copil?
a. Simpatomimetice (adrenalina)
b. Corticosteroizii (Prednisonul)
c. Vitamina D in exces
d. Dicarbocalmul (pansament gastric)
e. Contraceptivele orale.
19. Ȋn șocul hipovolemic se face rapid corecția deficitului lichidian prin administrare cu pompa a
urmǎtoarelor produse, exceptȃnd:
a. soluții cristaloide (ser fiziologic in amestec in pǎrți egale cu Glucozǎ 5% 20ml/kg)
b. sȃnge integral 10-20 ml/kg
c. gamaglobulinǎ intravenoasǎ
d. Plasmǎ proaspatǎ 10-20 ml/kg
e. Soluții coloidale (dextran, albuminǎ umanǎ, 20 ml/kg)
24. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte privind etiologia rinofaringitei acute la sugar :
a) agenții virali sunt factori determinanti
b) fungii sunt adesea implicați
c) agenții parazitari pot provoca o rinofaringita acutǎ
d) agenții microbieni nu pot complica rinofaringita acuta
e) agentii bacterieni sunt frecvent implicati.
25. Ȋn adenoidita cronicǎ apare “ faciesul adenoidian” care are urmatoarele caractere ,cu
excepția:
a) maxilar superior slab reprezentat
b) prognatism al mandibulei
c) macroglosie
d) baza nasului largita
e) gura deschisǎ ( respirație bucalǎ)
26. Ȋn otita medie acutǎ principalii agenți etiologici sunt urmǎtorii, cu excepția:
a) pneumococ
b) Toxocara canis
c) Hemophilus influenzae
d) Moraxella catharalis
e) Streptococ beta hemolitic de grup A
27. Laringita acuta subgloticǎ are urmǎtoarele semne clinice caracteristice, cu exceptia:
a) tuse asprǎ lǎtrǎtoare
b) dispnee inspiratorie (ȋn cazuri grave )
c) scaune apoase numeroase
d) stridor inspirator intermitent
e) voce rǎgușitǎ.
31. Care din urmǎtoarele afirmații sunt corecte privind hipertensiunea arteriala ( HTA) la copil:
a) HTA esențialǎ reprezintǎ principala cauzǎ de hipertensiune arterialǎ la copil
b) HTA de origine renalǎ dominǎ etiologia HTA secundare la copil
c) intoxicația cu vitamina D poate produce HTA la sugar
d) HTA secundarǎ este mai frecventǎ decat HTA esentiala la copil
e) coarctația de aortǎ produce de regulǎ HTA la copil.
32. Urmǎtorii factori dependenți de vȃrstǎ favorizeazǎ apariția bolii diareice acute, cu exceptia:
a) sugarul sub 3 luni
b) prematuritatea
c) apararea imunitarǎ incompletǎ
d) toleranța digestivǎ limitatǎ
e) copilul la pubertate.
34. Semnele de deshidratare severǎ ( șoc hipovolemic) intr-o boalǎ diareicǎ acutǎ la sugar sunt,
cu excepția:
a) tahicardie
b) puls slab sau imperceptibil
c) extremitǎți reci, marmorate sau chiar cianotice
d) bradicardie
e) timp de recolorare capilarǎ prelungit peste 3 secunde
35. Urmǎtoarele afirmații sunt corecte ȋn declanșarea unei alergii la proteinele laptelui de vacǎ
(APLV) , cu excepția:
a) frecvența APLV este maximǎ ȋn primul semestru de viațǎ
b) dintre proteinele laptelui de vacǎ, beta-lactoglobulina ocupǎ primul loc ȋn producerea
alergiei
c) alterarea morfo-funcționalǎ a barierei digestive la sugarul mic ( fiziologicǎ vȃrstei)
favorizeazǎ pasajul antigenelor strǎine din lumenul intestinal in circulația portǎ.
d) alimentația naturalǎ ȋn primele 6 luni poate declanșa APLV.
e) excluderea produselor lactate din alimentatie constituie tratamentul de baza in APLV .
41. Transfuziile de masǎ eritrocitarǎ sunt rezervate formelor severe de anemie feriprivǎ. Precizați
la care dintre urmǎtoarele valori ale hemoglobinei sunt recomandate :
a) hemoglobina = 7-8 g/100ml
b) hemoglobina sub 4-5 g/ 100 ml
c) hemoglobina = 6-7 g/100 ml
d) hemoglobina = 9-10 g/ 100 ml
e) hemoglobina =10 -11 g/ 100 ml
42. Urmǎtoarele semne clinice sunt caracteristice intoxicației cu organofosforate (parathion) , cu
excepția:
a) sialoree abundentǎ
b) hipersecreție bronșicǎ panǎ la aspect de edem pulmonar acut
c) miozǎ
d) transpirații abundente
e) midriazǎ
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin N. Iordache - Tratat de Pediatrie , Editia I , Editura “Gr. T.Popa “ UMF Iași
2011.
2. Alexandru Grigore Dimitriu, Constantin Iordache, Nicolai Nistor - Pediatrie, Patologie
cardiovasculara si urgente la copil. Ed.Venus, Iasi 2007.
3. Anton Dana Teodora (coordonator). PEDIATRIE – noțiuni fundamentale, Ed.
“Gr.T.Popa”, UMF Iași, 2012.
OBSTETRICA GINECOLOGIE
1. In patologia glandei mamare cel mai frecvent motiv de prezentare la medic este:
a) scurgerea mamelonara sanguinolenta
b) autodepistarea unei formatiuni mamare
c) galactoreea
d) adenopatia axilara
e) mamografia anormala
2. Cancerul mamar
a) este o boala exclusiv caracteristica postmenopauzei
b) debuteaza cel mai frecvent la nivel lobular
c) nu raspunde la polichimioterapie
d) nu poate fi depistat in stadii precoce
e) niciuna din afirmatiile de mai sus
3. In mastita carcinomatoasa
a) punctia cu ac fin este interzisa
b) chimioterapia nu are efect
c) prognosticul e mai rau decat in formele neinflamatorii
d) la nivelul mamelonului se exteriorizeaza puroi
e) prognosticul e mai bun decat in cancerul mamar noninflamator
4. Tratamentul conservator al cancerului mamar consta in:
a) mastectomie partiala si radioterapie
b) mastectomie partiala, disectie axilara si radioterapie
c) lumpectomie si disectie axilara
d) lumpectomie urmata de iradiere
e) mastectomie partiala, disectie axilara si chimioterapie
7. Adenocarcinomul de endometru
a) are cel mai sumbru prognostic dintre toate cancerele ginecologice
b) are ca principal factor de risc multiparitatea
c) raspunde foarte bine la chimioterapice
d) nu are simptomatologie clinica decat in stadii foarte avansate
e) gradul de diferentiere celulara ii influenteaza semnificativ prognosticul
8. Cancerul ovarian
a) se depisteaza in stadii precoce
b) are simptomatologie frusta in sfera digestiva
c) este caracteristic varstelor sub 40 de ani
d) nu se insoteste de ascita
e) se trateaza intotdeauna chirurgical
9. In hemoragiile postmenopauza
a) se impune biopsia cervicala
b) se impune ovariectomia
c) se impune biopsia de endometru
d) se impune histerometria
e) se impune histerotomia
10. Fibromatoza uterina
a) are ca substrat hipoestrogenia locala
b) se manifesta cel mai frecvent prin metroragie
c) se manifesta cel mai frecvent prin amenoree
d) nu poate beneficia de tratament hormonal
e) nu poate prezenta degenerescenta
12. O tanara de 18 ani se prezinta pentru amenoree de 8 saptamani si dureri intense in fosa iliaca
dreapta cu iradiere abdominala, spre lomba dreapta si spre membrul inferior. Care diagnostic este
cel mai putin probabil:
a) colica renala dreapta
b) apendicita acuta
c) sarcina ovariana dreapta
d) sarcina tubara dreapta
e) chistul ovarian torsionat
BIBLIOGRAFIE : Mihai Pricop (editor), Curs de Obstetrica si Ginecologie Vol I si II, Editia a
II-a revizuita si adaugita, Institutul European 2008
CHIRURGIE
2. Traumatismele splinei:
a. Se pot asocia cu hemoperitoneu;
b. Sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;
c. Cel mai frecvent nu necesită intervenţie chirurgicală
d. Prezintă balans mediastinal;
e. Au caracteristic semn Virchoff-Troissier
7. Părţi componente principale ale unei foi de observaţie chirurgicală sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Epicriza
b. Anamneza
c. Decontul financiar
d. Examenul clinic
e. Evoluţia
11. Hematemeza:
a. Reprezintă exteriorizarea prin vărsătură a hemoragiei produse în tubul digestiv distal de
unghiul Treitz;
b. Are indice de gravitate crescut faţă de melenă;
c. Reprezintă hemoragia de origine bronho-pulmonară exteriorizată la nivelul căilor
respiratorii superioare;
d. Exteriorizează sânge aerat, spumos, roşu aprins;
e. Reprezintă sângerare exteriorizată prin căile biliare cu punct de plecare hepatic.
17. Firele de sutură chirurgicală disponibile chirurgical sunt identificate pe baza caracteristicilor
de mai jos, cu excepţia:
a. Monofilament sau împletit;
b. Resorbabil sau neresorbabil;
c. Volumul firului;
d. Grosimea firului;
e. Prezenţa sau absenţa unui ac şi caracteristicile acestuia.
27. În perioada postoperatorie, unui pacient cu peritonită generalizată secundară unui ulcer
perforat îi este contraindicat categoric:
a. tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni;
b. tratamentul cu heparine cu greutate moleculară redusă;
c. mobilizarea precoce;
d. alimentarea orală solidă precoce,
e. fizioterapia respiratorie.
32. Din sindromul esofagian, care reuneşte cele mai comune simptome ale bolilor esofagiene, fac
parte:
a. disfagia;
b. pruritul;
c. icterul;
d. disuria;
e. telekinezia.
39. Diagnosticul preoperator de cancer tiroidian este stabilit în primul rând de:
a. Creșterea TSH;
b. Scintigrafia tiroidiană;
c. Radiografia cervicală;
d. Puncția biopsie cu ac subțire ghidata ecografic;
e. Scăderea TSH
40. Diagnosticul de hiperparatiroidism primar se bazează pe următoarele cu excepția:
a. Hipercalcemie cu hipercalciurie
b. Creșterea TSH
c. Creșterea PTH
d. Dureri osoase
e. Litiaza renala
59. În care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sânge?
a. hemoragie venoasă;
b. hemoragie capilară:
c. hemoragie arterială;
d. hemoragie venoasă și capilară.
e. toate cele de mai sus
61. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are în mod normal 5 L sânge și a pierdut 1,5 litri
de sânge?
a. hemoragie mică:
b. hemoragie mijlocie;
c. hemoragie mare;
d. hemoragie cataclismică (mortală)
e. nici una din cele de mai sus.
64. Cauza agitației în faza de început a șocului hemoragic este dată de:
a. vasoconstricție;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficientă a creierului;
d. scăderea masei circulante
e. tahicardiei.
66. În cazul unei hemoragii mari, când TA scade sub 60-80 mm Hg, cum reacționează rinichiul?
a. funcționează normal, urina este hiperconcentrată;
b. încetează filtrarea renală și se acumulează metaboliți în sânge;
c. apare insuficiența renală cronica, ce necesita hemodializa imediată;
d. acumularea de metaboliți crește volumul sângerării;
e. nici una de mai sus.
68. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plăgi care prezintă secreții abundente?
a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antifIogistic;
e. umed.
69. Care dintre leucocite intra primele în lupta împotriva germenilor microbieni?
a. polinuclearele;
b. monocitele;
c. limfocitele;
d. eozinofilele;
e. leucocitoza importanta
71. Necroza localizată a unui folicul pilos asociata unei mici cantități de puroi, caracterizează:
a. furunculul antracoid;
b. abcesul;
c. furunculul;
d. foliculita;
e. panarițiul.
89. Cum se numește puncția peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoneală?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
d. laparoscopie;
e. paracecala.
90. Ce accidente se pot produce când evacuam rapid cantități mari de lichid prin puncție?
a. oligurie;
b. hemoragie ex vacuo;
c. greturi si varsaturi;
d. hipertensiune arteriala;
e. hematurie.
91. Unde se face puncția pericardului?
a. in spațiul III intercostal stâng, razant cu marginea sternala;
b. in spațiul V intercostal stâng, la 5-6 cm in afara marginii stângi a sternului:
c. in spațiul V intercostal drept, razant cu marginea sternului;
d. in spațiul VII intercostal stâng pe linia medio-claviculara;
e. trans/sternal.
97. Un garou aplicat dedesubtul plăgii, in cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:
a. oprirea hemoragiei;
b. continuarea si exacerbarea sangerarii;
c. șoc de garou;
d. gangrena membrului respectiv;
e. ischemia de decubit.
98. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.