Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Marketing

Marketing în Turism

Strategia de promovare a stațiunii

Bușteni

Anul III, Seria B, Grupa 1745

Petrache Alexandra Gabriela
Petrov Vladimir
Postelnicu Diana Alexandra
Radovici Marian

2018
 Istoric

În urmă cu sute de ani, valea de sus a Prahovei, de la Comarnic la Predeal a fost ținut
pustiu de așezări. În acea vreme, pe acele locuri exista o potecă anevoioasă și îngustă care mai
târziu a purtat numele de„Drumul Domnișorilor”.Acest drum pornea de la Valea Pleșuvului și se
întindea până la ieșirea din Bușteni, spre Azuga, pe stânga râului Prahova, de-a lungul muntelui
Zamora. Drumul servea comerțului și trocului din vremea aceea. Cărarea fiind îngustă, mărfurile
din Brașov erau transportate pe cai, de către „prahoveni” (locuitorii din Zărnești) până la
Câmpina, de unde se încărcau în care. Despre acest drum anevoios al Prahovei se menționează și
într-un document redactat de Radu cel Mare în februarie 1508, cu puțin timp înainte de moartea
sa: „Voi închide toate drumurile pe unde umblați, drumul Dâmboviței și drumul Prahovei”.
Despre lipsa așezărilor ni se vorbește și în actul de fundație al Mănăstirii Sinaia din 15 octombrie
1695: „am zidit din temelie și am înălțat un schitișor numindu-se Sinaia, dupa asemănarea
Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai înaintea zidirei
acestia se afla sihastri, acolo în pustia aceasta.”
Așezările de pe valea de sus a Prahovei făceau parte, din comuna Podul Neagului care se
întindea pe o distanță de 35 km.(de la Comarnic până la Predeal). Bușteni a făcut parte din
această comună până în anul 1884.
La inceputul secolului al XX – lea, în anul 1908, Bușteni și Poiana Țapului formează
comuna Bușteni, cu primăria la Bușteni, iar în anul 1946 Poiana Tapului a fost declarată stațiune
climaterică, iar Bușteniul, oraș. Din decembrie 1950, Poiana Țapului face parte din componența
orașului Bușteni.
Dezvoltarea orașului, de la câteva familii în prima jumătate a secolului al XIX – lea, până
la orașul de astăzi se datoreazăîmbunătățirii mijloacelor de comunicație. În anul 1846 s-a început
la porunca lui Bibescu Vodă, construirea șoselei Câmpina – Predeal, iar în 1876 au fost începute
lucrarile caii ferate Ploiesti –Predeal, cu inaugurarea acesteia pe data de 10 iunie 1879.
Stațiunea se află la o distanță de 135 km de București și se întinde pe aprofimativ 7 km,
fiind străbătută de șoseaua națională DN1, care face legătura între Ploiești și Brașov și de calea
ferată Ploiești-Brașov, stațiunea dispunând de o gară. Potrivit recensământului efectuat în 2011,

1
populația Bușteniului se ridică la aproximativ 8.894, înscăderefață de celrealizatîn 2002,
undepopulațiaînregistrată era reprezentată de 10.463 de locuitori.
Prezența afluenților, Valea Cerbului, Valea Albă, Valea Jepilor, de pe dreapta Prahovei,
oferă o panoramă spectaculoasă stațiunii. Datorită acestor afluenți, Bușteniul s-a putut extinde
până sub abruptul Munților Bucegi (Primăria Bușteni – Date geografice).

Atracțiile stațiunii

Castelul Cantacuzino

Castelul a fost construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913) descendentul unei

familii nobiliare bizantine. Castelul a fost construit între anii 1901 și 1908, pe locul unei case de
vânătoare a familiei, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, în stil neoromânesc.

Biserica Castelului Cantacuzino

Este un lăcaş reconstruit din bârne de lemn în stil maramureşan la anii mai sus amintiţi, potrivit
din vechile arhive datează încă din anii 1800 şi a fost sfinţit în anul mântuirii 1936, septembrie
13 fiind închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă.Până în anul 1948 a
servit ca biserică parohială pentru credincioşii localnici şi pentru descendenţii familiei ctitorilor.

Casa Memorială „Cezar Petrescu”

Sectia a Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Muzeul Memorial "Cezar Petrescu"
a luat fiinta la 17 decembrie 1967, in casa unde scriitorul s-a statornicit in 1937 pentru tot restul
vietii, dupa ce la 45 de ani publicase peste 20 de volume si depusese o vasta activitate in presa.
Interiorul, pastreand nestirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoarte vechi romanesti, ceramica

2
romaneasca, statui si tablouri purtand semnaturi cunoscute, peste 10000 volume carte si 15000
ziare si reviste - toate donate de urmasi - dezvaluie la Cezar Petrescu doua trasaturi majore:
pretuirea pentru arta populara si marea-i pasiune pentru carte.

Biserica Domnească

Din Buşteni, a fost ridicată din temelie de către Regele Carol I şi Regina Elisabeta , fiind
terminată si târnosită în data de 8 septembrie 1889 la Praznicul Nasterii Maicii Domnului, care
este si Hramul bisericii, „în prezenta Majestătii Sale Regelui si a Altetei Sale Regale Principele
Ferdinand, a Înaltului cler si a Ministrilor.

Elementetele prin care se distinge Biserica Domneasca sunt urmatoarele:

-catapeteasma din lemn sculptat si aurit, comandată si lucrată la Viena, considerată la acea vreme
cea mai frumoasă din tară.

-Icoanele celor 12 Sfinti Apostoli aflate pe catapeteasma si semnate de pictorului Gh. M.

Tăttărescu.

-calota boltei din naos, cât si cornisele celor patru elemente de structură ale Sfintei Bisericii sunt
realizate din vitralii , aceasta caracteristica fiind unica in Romania.

-tablourile votive din pronaos care reprezintă chipurile ctitorilor bisericii: în dreapta, Regele
Carol I, în ţinută de comandant al Armatei Române, cu chipiul în mâna dreaptă şi cu mâna
stângă pe mânerul sabiei, iar în partea stângă, Regina Elisabeta, îmbrăcată într-un superb costum
național, având o diademă regală pe cap.(picturi realizate de catre pictorul Eyk)

-mobilierul din interior cu un aspect cu totul deosebit si care se bucura din partea specialistilor
de calificative superlative.

-cele două jilțuri Regale cu Stema Țării, cele două jilţuri Princiare, jilţul Arhieresc, stranele
precum şi întreaga ornamentație executată din lemn de stejar masiv și aurit.

3
Monumentul Eroilor – Ultima Grenadă a caporalului Constantin Muşat

Este o frumoasa compozitie arhitecturala, construita pe o terasa, fiind flancat cu doua coloane. In
mijloc se inalta statuia realizata in bronz de sculptorul G. Dimitriu-Barlad, in anul 1928,
cunoscuta sub numele de “Ultima Grenada”. Aceasta il redă pe sergentul Constantin Musat care,
deși cu bratul stang amputat, aruncă o grenada spre liniile inamice.Monumentul “Ultima
Grenada” de la Busteni este de o mare expresivitate redand starea de tensiune psihica si fizica a
eroului sergent Constantin Musat si hotararea lui darza de a opri inaintarea inamicului.

La inaugararea monumentului in data de 9 decembrie 1928 a participat Regina Maria . Pe parte

sudica a monumentului era amplasata o efigie cu Regele Carol I iar pe cea nordica era amplasata
regina Maria.

Cascada Urlătoarea

Este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, în apropierea orașului Bușteni, România, aflată la
altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi
pe Valea Jepilor. Se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului.

În afara principalei căderi de apă (15 metri), există și alte căderi de apă mai mici, desfășurate pe
câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică.

Crucea Eroilor Neamului

Este un monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m,
pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului
Caraiman se află orașul Bușteni.
Denumirea monumentului este Crucea Eroilor Neamului, dar popular este denumit Crucea de pe
Caraiman.
Acest monument a fost desemnat de către Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce
din lume amplasată pe un vârf montan.
Crucea Eroilor Neamului a fost construită între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor
ceferiști căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatelor Puterilor
4
Centrale. Crucea a fost înălțată la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României,
cu scopul de a fi văzută de la o distanță cât mai mare.

Sfinxul

Din Bucegi, aflat pe platoul Munților Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
El este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este
datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind
datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de
astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri
în înălțime și 12 metri în lățime.

Babele

Sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul
Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub
vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.

Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate
geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a
cabanei cu același nume.

Specialiştii, oficialităţile şi istoricii arată că de fapt Babele şi Sfinxul cel mai probabil nu au avut
nicio legătură cu dacii, cu civilizaţiile străvechi şi în niciun caz cu egiptenii. Aceste stânci nu
sunt decât un produs al naturii, rezultat al unei geomorfologii de milenii. Practic Sfinxul s-a
format prin erodarea stâncilor de către acţiunea vânturilor, coroborat cu alţi factori naturali.
Caracteristic pentru Platoul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinxul etc,
forme reziduale rezultate ca urmare a proceselor eoliene, îngheţ-dezgheţ şi şiroire.

5
 Analiza Swot

Puncte tari

 Oraşul este un mediu sigur, rata infractionalităţii fiind redusă

 Oraşul Buşteni este situat pe drumul european E15 (DN1), principala cale de acces între
Muntenia ( Ploieşti - 73 km, Bucureşti -139 km) şi Ardeal (Braşov – 38 km);
 Reţeaua locală de străzi orăşeneşti modernizată în proporţie de 90% (in perioada 2010 –
2014) prin fonduri alocate de la bugetul local şi naţional; Realizarea pasarelelor pietonale
în oraşul Buşteni pentru fluidizarea traficului rutier;
 Acces feroviar facil: amplasarea pe o rută importantă de cale ferată – Bucureşti – Braşov
– Cluj – Oradea – Budapesta – Viena – Paris;
 Existenţa a 2 gări: Buşteni şi Poiana Ţapului (Buşteni Sud), modernizarea Gării din
Buşteni;
 Existenţa transportului pe cablu pentru practicarea turismului:
- Telecabina Buşteni - Babele facilitează accesul la monumente cum ar fi: Cascada
Urlãtoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Bãtrânilor, Crucea Eroilor precum şi la trasee
turistice cum ar fi: Valea Jepilor 3,5 ore, Vârful cu dor 2 ore, Bolboci 2,5 ore, Peştera
Ialomicioara 1,5 ore, Gura Dihamului 1,5 ore, etc.
- Telecabina Babele – Peştera facilitează accesul la: Schitul Peştera, Cheile Urşilor,
Cheile Peşterii la Peştera Ialomicioarei.
- Telescaun pe pârtiile din Buşteni;
 Existenţa în cadrul regiunii a Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti –
Otopeni, iar distanţa rutieră de la Buşteni la aeroport fiind de aproximativ 128 km, cca
1h/50min;

6
 Realizarea de importante extinderi şi reabilitări în perioada 2007 – 2014 a sistemului
public de alimentare cu apă (captare, aducţiune, staţii de tratare, rezervoare de
înmagazinare, reţele cu apă);
 În oraşul Buşteni există un număr de 297 de societăţi comerciale sunt cu capital privat;
 Posibilitatea de dezvoltare de noi proiecte de investiţii pe platforma Piatra Arsă;
 Predominanţa unor domenii de activitate adaptate la specificul zonei (turism, alimentaţie
publică);
 Existenţa Sălii de Sport Pentru Activităţi Indoor pentru diferite activităţi sportive (fotbal,
karate, baschet, etc.) şi modernizarea acesteia la standarde europene.
 Calitatea aerului deosebită: datorită absenţei prafului, absenţei germenilor infecţioşi şi a
substanţelor care provoacă asmul;
 Existenţa unui fond forestier bogat, Oraşul Buşteni fiind înconjurat aproape în întregime
de păduri de foioase şi conifere care au, printre altele, rol de protecţie;
 Existenta Rezervaţiei naturale „Parcul Natural Bucegi” care contribuie la promovarea
turismului prin rezervaţiile naturale în număr de 14 (cele mai cunoscute rezervaţii sunt:
Valea Horoabei, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului, Bucegi (Abruptul Bucșoiu,
Malaiești, Gaura), Turbăria Lăptici Munții Colții lui Barbeș Poiana Crucii) şi monumente
ale naturii (exemplu: Babele, Sfinxul, Cascada Urlătoarea, Moara Dacilor, Cheile
Tătarului, Colţii Morarului, etc.);
 Oraşul Buşteni se bucură de un climat subalpin. În timpul verii temperatura depăşeşte rar
+25* - +28* chiar în timpul caniculelor (10 iulie - 20 august), în timp ce iarna
temperaturile cele mai joase nu depăşesc -15* - 20* (15 noiembrie - 1 martie ).
 Relieful este atractiv, specific zonei de munte, favorabil practicării diferitelor forme de
turism (turism montan, cicloturism, turism de afaceri, turism de tranzit, turism de odihnă
şi recreere, turism cu valenţe culturale);
 Amplasarea la poalele Munţilor Bucegi, prin-cipala atracţie turistică de pe Valea
Prahovei;

 Forţă de muncă relativ ieftină, nivelul predominant de salarizare se afla în zona salariului
minim pe economie;

7
 Existenţa parteneriatelor dintre diferitele ONG-uri şi Primăria Buşteni (Şcoala Altfel,
Asociaţia Protejarea Mediului Înconjurător Prahova, Rotary Club Valea Prahovei,);
 Oraşul este un mediu sigur, rata infractionalităţii fiind redusă;
 Existenţa serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă (Salvamont Buşteni);
 Existenţa unor monumente istorice şi a unor lăcaşe de cult (Biserica Domnească,
Monumentul „Ultima Grenadă”, Crucea Eroilor, Mănăstirea Caraiman, Castelul
Cantacuzino);
 Existenţa unor programe de promovare naţională şi internaţională a oraşului Buşteni;
 Pastrarea tradiţiilor şi sărbătorilor cu specific local (Zilele Oraşului Buşteni începutul
lunii februarie; Zilele Culturii la Buşteni – „Sărbătoarea Sfinx-ului 05.08 – 24.08.2015”);
 Prezenţa schimburilor culturale, colaborărilor cu societatea francofonă, diverse competiţii
motivaţionale pentru tânăra generaţie;
 Spaţii corespunzătoare diferitelor manifestări culturale (Centrul Cultural “Aurel Stroe”,
Muzeul “Cezar Petrescu”);
 Existenţa evenimentelor locale şi preocuparea continuă a autorităţilor locale şi a
cetăţenilor de a menţine şi a împrospăta aceste tradiţii (Sărbătoarea Sfinxului; Pomul de
Iarnă pentru Copiii Oraşului Buşteni; Cupa Mondială de Escaladă pe Gheaţă; Buşteni este
oraş înfraţit cu Moissy Cramayel – Departamentul Seine et Maine (Franţa) – 09.10.1993)
şi cu Djerba – Midoun – Tunisia – 03.03.2000; pe parcursul anului la Centrul Cultural
“Aurel Stroe” sunt organizate diferite manifestari culturale;

 Condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism la nivelul
oraşului: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi
de lungă durată, tabere de copii şi de tineret, tratament balnear;
 Suprafaţa mare acoperită de păduri, cu valenţe recreative şi curative;
 Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful
Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare
naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul
Culturii. Crucea Caraiman este situată la altitudinea de 2.291 metri, conform Guinness
World Record. Monumentul are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment
de 8 metri;

8
  Existența pârtiei de schi cu două variante de coborâre: Kalinderu 1 şi Kalinderu 2.
Ambele pârtii sunt de nivel mediu de dificultate şi au 1,5km şi 295m diferenţa de nivel.
Pârtiile dispun de tunuri de zăpadă artificială şi nocturnă;
 Pentru iubitorii plimbărilor pe munte există mai multe trasee în munţii Bucegi, cum ar fi:
Buşteni - Valea Jepilor - Cabana Caraiman 3h – 3h1/2h Cabana Babele- Cabana
Caraiman 20 – 30 min; Buşteni – Plaiul Fânului – Valea Cerbului – Vf. Omu –cabana
Babele – cabana Piatra Arsă – Vârful Furnica – Şaua Vf. Cu Dor
 Existenta FUN PARK –ul amplasat la baza pârtiei Kalinderu care funcţionează atât vara
cât şi iarna;
 Existenta Escapade Adventure Park Zamora - Bușteni;
 Existenţa unei grădini mini-botanice cu expoziţie permanentă cu exemplare unice din
Parcul Natural Bucegi;
 Reabilitarea Parcului Central al staţiunii Buşteni și locurilor de recreere din oraşul
Buşteni;
 Oferta de cazare variată (număr mare de structuri turistice);
 Majorarea capacităţii de cazare în funcţiune (locuri - zile) pe parcursul ultimilor cinci ani,
la nivel oraşului predomină structurile de 3 stele, respectiv 3 margarete (potrivit ANT);
 Structurile asociative zonale şi internaţionale din care oraşul face parte (Asociaţia
Oraşelor din România; Moissy Cramayel – Departamentul Seine et Maine (Franţa) –
09.10.1993; Djerba – Midoun – Tunisia – 03.03.2000);
 Infrastructură IT dezvoltată pentru relaţia cu cetăţenii;(transmiterea răspunsurilor la
diferitele solicitări ale cetăţenilor prin intermediul e-mail-ului);

Puncte slabe

 Monumentele istorice si arhitectonice din oraș se află intr-un stadiu avansat de degradare;
 Slaba informare, motivația insificienta și lipsa de încredere a populației cu privire la
valorificarea ponețialului touristic și la creditele pentru investiții în turism de care ar
putea benificia;

9
 Inexistența structurilor de cazare de 5 stele;
 Calitatea slaba a serviciilor;
 Grad ridicat de poluare a râului Prahova, nu există staţie de epurare;
 Pondere mare a companiilor cu activitate în domeniul comerţului;
 Tendinţa crescătoare a şomajului în ultimii ani;
 Nivel redus calitativ al structurilor de primire turistică
 Lipsa unei imagini unitare a localităţii;
 Lipsa unui spital, lipsa asistenţei medicale de urgenţă, lipsa unei farmacii non stop;
 Reţeaua stradală prezintă profile transversale subdimentsionate numai o mică parte având
o îmbracăminte corespunzătoare;
 Legături subdimensionate ale cartierelor mărginaşe cu DN1;
 Lipsa trotuarelor pe majoritatea străzilor din oraş;
 Lipsa transportului local în comun;
 Nu există rută ocolitoare pentru traficul greu (şosea de centură);
 Lipseşte iluminatul public pe străzile de categorie inferioară;
 Lipseşte iluminatul de panoramă pentru clădirile de referinţă din oraş (monumente,
clădiri cu aspect deosebit etc.);
 Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei;
 La nivelul oraşului nu exista ONG-uri active;
 Există o accentuată migraţie a forţei de muncă în căutare de oportunităţi, retenţia
populaţiei tinere este foarte slabă;
 Lipsa mijloacelor de agrement, diversificate, pentru turişti;
 Implicarea redusă a societăţii civile în problemele comunităţii;
 Implicarea redusă a cetăţenilor în viaţa oraşului;
 Valorile ridicate de trafic înregistrate pe DN 1, cu precădere în week-end şi în perioadele
de sezon, generează blocaje şi creşterea duratei de parcurgere a oraşului pentru
persoanele care tranzitează zona.
 Inexistenţa pistelor pentru biciclete, ceea ce limitează deplasarea locală dar şi practicarea
ciclismului ca sport;

10
 Locuri de parcare insuficiente fapt ce conduce la disfuncţionalităţi la nivelul circulaţiei
pietonale şi rutiere;
 Neutilizarea reţelelor de căi ferate la întreaga capacitate;
 Transportul cu telecabina între Buşteni şi Babele şi Babele - Peştera este depăşit,
instalaţiile sunt învechite, nerealizându-se nici o modernizare de la darea în folosinţă
(1978 şi 1983). Acest fapt determină creşterea duratei de parcurs a traseului şi formarea
aglomeraţiei în perioadele de sezon.
 În domeniul economic, parteneriatele public-privat sunt insuficient puse în valoare;
 Necorelare între cerere şi oferta de pe piaţa muncii locale, ceea ce conduce la apariţia
unor disfunctionalităţi
 Lipsa culturii asociative, între ong-uri, societăţi economice şi autorităţi publice
 Pondere scăzută a populaţiei ocupate cu studii superioare;
 Nivelul scăzut de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor menajere;
 Lipsa posibilităţii de valorificare a deşeurilor colectate;
 Valorile ridicate de trafic înregistrate pe DN 1 ca urmare a presiunilor asupra condiţiilor
de mediu prin afectarea solului şi a ecosistemelor (emisiile de sulf în atmosferă,
provocate de procesele de combustie), presiunile asupra infrastructurii din cauza nivelului
de umiditate ridicat (78 % anual);
 Conform datelor statistice primite de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de
Date Privind Evidenţa Persoanelor PRAHOVA în perioada 2010 – 2014 evoluţia
demografică este negativă;
 Lipsa unei culturi a populaţiei privind protecţia mediului;
 Lipsa de implicare a populaţiei pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
 Degradarea cadrului natural (floră, faună) ca urmare a dezvoltării urbanistice;
 Schimbările climatice care favorizează creşterea frecvenţei ploilor torenţiale care
generează inundaţiile şi alunecările de teren;
 Deterioarea rapidă a arterelor rutiere, pietonale şi a străzilor în situaţia în care nu se
asigură servicii de mentenanţă necorespunzătoare
 Lipsa de atractivitate a investitorilor pentru angajarea populaţiei de la nivel local
(absolventi de liceu sau de facultate, şomeri, tineri);

11
 Lipsa unei entităţi publice de sănătate (spital unitate de primiri urgenţe);
 Existenţa unor boli specifice zonei montane (ASLO, reumatism, etc.);
 Existenţa unor cabinete medicale (medicină de familie) în cladiri care ar trebui
reamenajate;
 Sprijinirea şi implicarea insuficientă a societăţii civile în viaţa culturală;
 Indicatoarele turistice se află într-un trend descrescător, atat ca numar cat si ca stare a lor,
 Amenajarea traseelor turistice şi semnalizarea acestora este în anumite locuri este
deficitară;
 Lipsa unui sistem centralizat de info-chioşcuri;
 Lipsa unei piscine / complexsportiv de interior (piscine, sauna , spa etc.)
 Slaba promovare a itinerariilor turistice;
 Practicarea unui turism de tranzit, cu o durată scurtă a sejurului şi cu o eficienţă
economică redusă;
 Aglomerarea oraşului în perioadele de sezon cu efecte asupra deciziei turiştilor de a nu
mai veni sau de face doar tranzit prin Buşteni.
 Oferta turistică a zonelor din vecinătate are un grad de atractivitate superior, (în Sinaia la
2 hoteluri există piscine, existenţa unui spaţiu de joacă pentru copii închis, astfel dându-
li-se posibilitatea atât copiilor cât şi părinţilor de a avea alternative în petrecerea timpului
liber);
 Lipsa unei cariere reale în funcţia publică, ceea ce conduce la reducerea atractivităţii
acesteia pentru tinerii bine pregătiţi profesional;
 Autonomie financiară limitată în conditii legale;

 Condiţiile de accesare a diferitelor surse de finanţare sunt din ce în ce mai greu accesibile
pentru agenţii economici;

12
Oportunități

 Construcția autostrăzii București – Brașov;

 Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-
istoric și valorificarea turistică a acestora;
 Implementarea de proiecte de infrastructură turistică de către administrația publică locală;
 Reabilitarea și dezvoltarea domeniului schiabil Kalinderu;
 Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot parcursul anului prin
drumeție, echitație, alpinism, sporturi extreme
 Creșterea numărului de turiști care au ca motivație diferite forme de turism cultural
 Înființarea Parcului contemplative și muzeu al Parcului Natural Bucegi;
 Intenția Comitetului Sportiv Român de a construi în zonă a unui centru de pregătire
pentru sporturile de iarnă pe o suprafață de aproximativ 10ha;
 Amenajarea unui traseu feroviar care să transporte turiștii din zona Bușteni, Azuga,
Sinaia, etc. către pârtiile de schi;
 Interesul internațional crescut pentru turismul cultural, balnear, ecoturism, agroturism și
de aventură;
 Organizarea, pe Valea Prahovei, a Festivalului Tineretului Olimpic European;
 Posibilitatea de accesare a fondurilor europene prin programe operaţionale;
 Posibilitatea valorificării specificului staţiuii – sporturile de iarnă;
 Posibilitatea valorificării cadrului natural de excepţie, pentru dezvoltarea turismului şi
atragerea investiţiilor;
 Posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic prin valorificarea păşunilor şi fâneţelor;
 Posibilitatea dezvoltării unor proiecte cu finantare din fonduri europene în vederea
extinderii, reabilitării și modernizării rețelei de drumuri;
 Posibila creștere a numărului de utilizatori are în vedere:
- dezvoltarea de noi ansambluri rezidențiale – Piatra Arsă
- atragerea de către Primăria Oraşului Buşteni a unor noi investitori, agenţi economici posibili
utilizatori;
- posibilitatea dezvoltării activităților de agrement;

13
 Valorificarea meşteşugurilor şi a tradiţiilor locale (portul popular specific zonei – ia de la
Breaza, olăritul, cioplitul, pictarea diferitelor produse din ceramică şi pirogravarea
produselor din lemn cu motive tradiţionale specifice zonei)
 Implicarea actorilor locali din domeniul socio-economic prin rezolvarea problemelor
comunităţii (parteneriate între şcoli şi administraţie prin care să se valorifice potenţialul
natural);

 Identificarea de surse noi de finanţare şi gestionarea celor existente cât mai eficient;
 Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie ecologică pe toate palierele de vârstă (
activităţi de ecologizare şi de plantare a copacilor în diferite zone din oraşul Buşteni),
înfiinţarea încă a unui centru de colectare a maculaturii;
 Dezvoltarea parteneriatului public – privat în vederea accesării programelor POS MEDIU
cu finanţare europeană;
 Posibilitatea de dezvoltare a unei UPU care să deservească populaţia din zonă, dar și
turiștii;
 Promovarea de la vârste fragede a valorilor şi tradiţiilor locale (excursii tematice: „mersul
la o stână de oi”; cunoaşterea artizanilor şi păstrătorilor de folclor locali;);
 Coeziunea factorilor decizionali faţă de elementele de identitate locală (istorie,
monumente etc) şi necesitatea valorificării lor într-un program coerent de promovare al
oraşului;
 Posibilitatea accesării de programe pentru proiecte europene nerambursabile pentru
activităţile culturale (exemplu: Promovarea Diversităţii În Cultură Și Artă în Cadrul
Patrimoniului Cultural European; proiectele culturale derulate prin Administrația
Fondului Cultural Național (A.F.C.N.) );
 Reabilitarea patrimoniului cultural din staţiunea Buşteni – restaurarea monumentului
“Ultima Grenadă” şi reabilitarea Casei de Cultură;
 Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de acestea (accesul publicului la baza
de date; cărţile electronice; împrumutul interbibliotecar naţional şi internaţional;
biblioteca virtuală; )
 Posibilitatea de dezvoltare a unor sisteme de informare referitoare la evenimentele
culturale;

14
  Posibilitatea de dezvoltare a unei biblioteci (reale şi virtuale) cu materiale educaţionale
reprezentative pentru zonă cuprinzând: monografii şi studi locale, ghiduri turistice,
materiale audio - video sau tipărite cu obiective turistice reprezentative, material de
documentare istorică şi păstratoare a tradiţiilor şi folclorului autentic local, cataloage de
specialitate pentru întelegerea formaţiunilor geologice, identificarea unor specii de floră
şi faună montană;
 Intensificarea activităţilor centrelor turistice;
 Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanţă (competiţii sportive - exemple: Cupa
Mondială De Escaladă Pe Gheaţă, Cupa Buştenarului la Schi Alpin; Cupa oraşului la
Fotbal,), participarea acestora la diferitele activităţi culturale;

 Valorificarea superioară a potenţialului turistic al oraşului prin diversificarea ofertei

turistice (turism balnear, centru spa);
 Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu localităţi învecinate în domeniul
promovării turistice şi a practicării sporturilor;
 Participarea operatorilor economici din turism locali la târgurile de turism regionale
(Târgul Prahovean de Turism Expo Vacanţa, Ploieşti) şi naţionale (Târgul de Turism al
României)
 Introducerea unor metode noi de evaluare instituţională şi planificare strategică în
conformitate cu cadrul legislativ;
 Instabilitate legislativă în regimul fiscalităţii agenţilor economici;
 Creşterea nivelului de transparenţă decizională;
 Dezvoltarea şi consolidarea parteneriatelor pe mai multe domenii la nivel local şi central;

Amenințări

 Neconștientizarea rolului introducerii sistemului de management al calității în sectorul

touristic
 Turismul „la negru“, practicat în casele de vacanţă
 Construirea Autostrăzii Bucureşti - Braşov cu traversarea Oraşului Buşteni;

15
 Pe Valea Prahovei există oraşe turistice mai importante, care ar putea reduce afluxul de
turişti la nivelul Orasului Buşteni;
 Migrarea forţei de muncă în căutarea altor oportunităţi;
 Exploatarea neraţională a pădurilor;
 Riscuri naturale cu influenţă asupra patrimoniului natural şi edilitar (alunecări de teren);
 Poluarea excesivă datorată intensificării traficului urban în perioada de sezon (noxe şi poluare
fonică);
 Lipsa unor surse de finanţare proprii pentru proiectele de modernizare şi extindere poate duce
la pierderea de potențiali noi utilizator cât și a celor existenț;
 Calitatea necorespunzătoare a apei din cauza supradimensionării sistemului de alimentare;
 Scăderea veniturilor populaţiei cu efecte în creşterea abandonului şcolar;
 Sistemele de motivare a personalului angajat în domeniul culturii, sportului şi artelor sunt
relativ reduse;
 În contextul scăderii condiţiilor de trai există un dezinteres pentru cultură al populaţiei, cu
precădere a celei tinere;

 Desele modificări legislative în aceleaşi domenii de activitate, ceea ce îngreunează adaptarea

personalului la legislaţia în continuă schimbare;
 Sistemul de salarizare ca factor determinant al motivării funcţionarilor publici şi al migrării
acestora către sectoare de activitate mai bine remunerate;
 Nivelul redus de reîntoarcere a populaţiei tinere în oraş determinat de lipsa unor
oportunitati pentru dezvoltarea profesională şi personală.

16
 Prezentarea pieței țintă

Piața țintă a stațiunii Bușteni este reprezentată în mare perte de tineri dornici de aventură.
Datorită faptului că stațiunea dispune de o gară, un alt segment important este reprezentat de
studenți, iar faptul că aceștia beneficiază de gratuitate reprezintă un aspect important. Persoanele
dornice de aventură pot vizita obiectivele turistice aflate în stațiune, dar pot vizita și
monumentele aflate în munți. Un alt segment important este reprezentat de vârstnici, deoarece
aceștia au timp liber și resurse financiare necesare pentru a călătorii.

Furnizorii de servicii turistice trebuie să supravegheze schimbările care pot afecta

cerințele turistice pentru ca aceștia să dezvolta strategii de marketing eficiente și potrivite
cerințelor și preferințelor turiștilor. Necesitatea analizării segmentelor de piață a fost recunoscută
ca un instrument principal care poate asigura succesul organizațiilor turistice în fața concurenței.
Cercetătorii recunosc că segmentarea în turism este maicomplexă și mai dificilă decât în alte
sectoare, în mare parte datorită implicării emoționale mai intense a turiștilor. Această
complexitate este amplificată de comportamentul turistic actual, care se caracterizează prin
indivizi care „se bucură de mai multe experiențe care îmbrățișează valori diferite ale vieții”

Segmentarea piețeieste un proces important în toate domeniile, dar mai ales în domeniul
turismului. Segmentarea bazată pe generații este cea mai importantă în domeniul turismului. Ea
permite recunoașterea unor segmentemari, compuse din persoane care împărtășesc valori
similare deoarece au experimentat contexte și evenimente asemănătoare. În ceea ce privește
turismul, cele două segmente de generații care au cea mai mare relevanță sunt milenialii
(generația Y) și vârstnicii datorită numărului și dorințelor acestora de a călători. Segmentul
senior se caracterizează prindisponibilitatea sporită a timpului, majoritatea fiind pensionari și a
resurselor financiare și printr-o nevoie de împlinire personală, în timp ce, pentru milenali,
călătoria reprezintă o trăsătură esențială a moduluilor de viață.

Segmentul vârstnic este atractiv deoarece acest segment este predispus de a călători, dar
principalul dezavantaj este acela că vârstnicii călătoresc în extra-sezon, contribuind astfel la
reducerea sezonalității – una dintre principalele probleme cu care se confruntă destinațiile
turistice și furnizorii de servicii.

17
 Strategia de promovare a stațiunii Bușteni

Viziune: Stațiunea Bușteni reprezintă un centru al oportunităţilor pentru turiștii de toate

vârstele, însă dispune de resurse ce ar trebui reamintite acestora.

Misiune: Analizarea și promovarea atracțiilor turistice din Bușteni pentru a crește gradul
de atractivitate a stațiunii, urmărind satisfacerea nevoilor tuturor grupurilor țintă.

Obiectiv: Creșterea numărului de turiști în Bușteni.

Strategie: Creșterea numarului de turiști în Bușteni cu 10% în următorul an, folosind ca

și instrument analiza mixului de marketing.

Tactici: Imbunătățirea produsului turistic, a prețului (tarif), a distribuției și a promovării.

 Politica produsului turistic în stațiunea Bușteni.

Produsul este reprezentat de totalitatea atracțiilor turistice din zona Bușteni, precum și de
calitatea serviciilor destinate sa le valorifice. Printre obiectivele acestei strategii regăsim
atragerea de noi turiști interni sau externi șicombaterea efectelor sezonalității .

Primul pas pentru îmbunătățirea serviciilor turistice ar fi reabilitarea şi modernizarea căilor

de acces către obiectivele turistice din zonele montane (poteci, indicatoare), precum și marcarea
traseelor turistice tematice pentru a fi mai ușor de observat.

Ținând cont de faptul ca un punct important de plecare îl reprezintă Gara din Bușteni, ar fi
utilă realizarea unui sistem de orientare sub forma unei hărți, care să conțină atracțiile turistice ce
pot fi vizitate și modul în care se poate ajunge la ele.

Implementarea unui sistem de transport și ghidare turistică în cel puțin 4 limbi de circulație
internațională.

18
 Crearea de pachete turistice în funcție de segmentul de vârstă:

1. Pachet zamora pentru familii cu copii de până la 12 ani: Include cazare 2 zile la vila
Caraiman + o zi in Adventure Park – Zamora ( parc de distractii modern situat in inima
pădurii in care iubitorii de paint-ball, tir cu arcul , tiroliana, catarari ,se pot distra atat vara
cat si iarna) + vizita la Cascada Urlatoare.
2. Pachet offroad pentru tineri cu vârste cuprinse între 18 – 40 ani: Include cazare 2 zile la
pensiunea Valea Alba + vizită în parcul Schiel unde pot alege între offroad paintball sau
excursii montane în Bucegi cu mașini 4x4 + Sfinxul + Babele.
3. Pachet onroad pentru persoanele cu vârsta cuprinsă peste 40 de ani: Include cazare 3 zile
la Vila Leonida + vizită la Mănăstirea Caraiman + vizită la Castelul Cantacuzino.

 Politica de preț

Strategia adoptată pentru politica de preț în stațiunea Bușteni este cea a tarifului diferențiat
atât pentru pachetele nou create, cat și pentru cele deja existente. Tariful diferă în funcție de:

 Numărul de turiști – grupuri sau turiști individuali;

 Segmente de consumatori –tarife reduse pentru elevi/studenți, pensionari sau turişti
naţionali în comparaţie cu cei internaţionali;
 Forma de turism – cu sau fără contract (pentru turismul de afaceri)

 Politica de distribuție

Pentru început vom aborda o distribuție exclusivă, prin utilizarea unui singurintermediar în
România reprezentat de o agenție de turism, urmând ca în timp să colaborăm cu reprezentanți la
nivel internațional.

 Politica de promovare

Din cauza intangibilității produsului, politica de promovare în turism necesită mai multă
atenție decât în cazul produselor.

19
 Ghiduleste instrumentul publicitar în care vom ilustra, prin intermediul schițelor, traseele
deja existente în zona Bușteni, care includ vizitarea mai multor obiective turistice și pot dura de
la 2 pana la 7 ore, în funcție de alegerea făcută. Ghidurile se pot achiziționa din librării.

Publicitatea pe internet este extrem de eficientă datorită gradului mare de acoperire.Prin

intermediul acesteia oferim prezentarea interactivă cu fotografii și filmulețe, consultare rapidă a
informațiilor și posibilitatea rezervărilor online.

Bibliografie:

1. ,,Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Buşteni 2014 – 2020’’ - Studiu realizat în cadrul
proiectului “Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației
publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520” Proiect cofinanțat din Fondul Social
European, prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

2. „Planificarea strategică – pârghie de dezvoltare durabilă şi coerentă a staţiunii Buşteni“

a oraşului Buşteni 2011 – 2015
3. https://www.orasul-busteni.ro/scurt%20istoric.htm

4. Proiect co-finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Cod

SMIS 12735 - Strategia de dezvoltare locală durabilă

5. Santos, M. C., Veiga, C. și Aguas, P. (2016) „Tourism services: facing the challenge of new
tourist profles”, Worldwide Hospitality and Tourism Themes [revistă de specialitate în format

20
electronic] 8(6): 654-669. Disponibil prin Emerald (bază de date)
<https://www.emeraldinsight.com/doi/full/10.1108/WHATT-09-2016-0048>

6. Studiu de Potențial și Dezvoltare Turistică a Orașului Bușteni, Județul Prahova - SC ALTRIX

ARHITECTURA SRL
7. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_MkCTS.pdf
8. https://www.alpinexpert.ro/obiective-turistice/busteni

9. https://ro.wikipedia.org

10. https://ziardebusteni.ro/busteni/turism-busteni/obiective-turistice

21