Sunteți pe pagina 1din 17

MICROBIOLOGIA

 Microbiologie (micro = mic; bios = viaţă)


◦ Bacteriologie (bakterion = bastonas)
◦ Virusologie
◦ Parazitologie
◦ Micologie (mykes = ciupercă)
◦ Ramuri: microbiologia solului, marină,
◦ industrială, agricolă, medicală etc.

NOŢIUNI DE BAZĂ
 Microorganismele
◦ includ virusuri, bacterii, protozoare, fungi
◦ sunt ubicuitare
 majoritatea nepatogene
 unele condiţionat patogene
 un mic procent patogene

MICROBIOLOGIA

 Scop: studierea proceselor fizice, chimice,biologice legate de activitatea microorganismelor


 pentru:
◦ a păstra si folosi pe cele utile
◦ a anihila pe cele dăunătoare
 Microorganismele – rol important pe planetă –nu ar exista viaţă fără ele

ROLUL POZITIV AL MICROORGANISMELOR


 Producere de oxigen:cianobacterii
 Circulaia biologică a materiei în natură: saprofiţi
 descompunerea substanelor organice din sol în produsi simpli (ciclul oligoelementelor: C,
N, S, P,Fe)
 Activitate geologică
 – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru, sulf, minereuri de fier etc.

În industrie
 fabricarea alcoolului etilic
 vinificaţie
 industria berii
 panificaţie
 produse lactate: iaurt, lapte acru,brânzeturi
 murături
 Protecţia mediului
 descompun deseurile rezultate din
 activitatea industrială

În agricultură
 îngrăsăminte

1
 În industria medicamentelor:
 biosinteza microbiană a
 vitaminelor B1, B2, B12, C, A, D2
 substanelor antibiotice
 În medicină
 inginerie genetică
 hormoni de crestere
 Insulină
 interferoni
 produse utilizate pentru realizarea
 de vaccinuri
 În medicină
 pe si în organismul uman trăiesc de 10 ori mai multe microorganisme decât totalul
numărului de celule (epiteliale, nervoase, musculare etc.)
 pe si în organismul uman trăiesc între 500 –1000 specii diferite de microorganisme
MICROFLORA INDIGENĂ
(flora normală a organismului)

ROLUL NEGATIV AL MICROORGANISMELOR

 În medicină

MICROFLORA INDIGENĂ
◦ rol negativ:
 condiţionat patogeni = oportunisti
o colonizează macroorganismul
o cauzează boală doar în anumite condiţii
• pătrund în zone anatomice unde nu aparţin
• deficienţe ale sistemului imun
• stress
• oboseală
• boli grave etc.
◦ pagube economice
◦ degradare microbiană a documentelor de piatră
◦ acţiune corozivă asupra metalelor
◦ descompunerea alimentelor
◦ biodeteriorarea
 cauciucului
 a maselor plastice
 a textilelor
 a hârtiei
 a operelor de artă etc.
◦ boli ale
◦ plantelor
◦ pestilor
◦ animalelor
◦ omului

2
MORFOLOGIA SI FIZIOLOGIA BACTERIILOR

BACTERIILE

 sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite pretutindeni în natură, în sol, în apa, în aer, în
corpul plantelor, animalelor şi al omului.

 Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote autonome, cu dimensiuni între 0,2 şi 10 µm


(Spirochaeta – 250 µm) şi care diferă esenţial de celulele eucariote animale sau vegetale.

 sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite pretutindeni în natură, în sol, în apa, în aer, în
corpul plantelor, animalelor şi al omului.

 Bacteriile sunt organisme unicelulare procariote autonome, cu dimensiuni între 0,2 şi 10 µm


(Spirochaeta – 250 µm) şi care diferă esenţial de celulele eucariote animale sau vegetale.

 O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă şi substanţă nucleară
difuză, numită nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi înconjurate de o capsulă
gelatinoasă .

3
4
MORFOLOGIA BACTERIANĂ

BACTERIILE
 Organisme procariote
◦ nu au membrană nucleară proprie
◦ prezintă un singur cromozom
 Forma bacteriilor
◦ controlată genetic
◦ important criteriu taxonomic

FORMA BACTERIILOR
 forma sferică
◦ coci
 forma cilindrică
◦ bacili
 forma spiralată (încurbată)
◦ vibrioni
◦ spirili
◦ Spirochete

DIMENSIUNILE BACTERIILOR
 Micrometri
◦ 1 mm = 1.000 micrometri (microni) μm
◦ 1 micron = 1.000 milimicroni (nanometri)

 Coci: 0,5 – 2 μm
◦ Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lăime 0,3 – 2 μm
◦ Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
◦ Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 – 0,5 μm

5
6
STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

CELULA
 Celula este unitatea structurala şi funcţională a tuturor organismelor vii
 celula exprimă caracteristicile de bază ale vieţii
◦ foloseşte nutrienţii din mediu pt a obţine energie
◦ poate creşte; se poate reproduce
◦ răspunde la stimulii din mediu
 lumină
 căldură/frig
 substanţe chimice
◦ poate suferi mutaţii genetice
 supravieţuire
 apariţie de noi specii etc.

CELULA EUCARIOTĂ
 EU – adevărat
 CARYON – nucleu
◦ ▪ ADN-ul celular este înconjurat
 de membrană nucleară
 Dimensiuni
◦ ▪ 10-30 µm
◦ ▪ de 10 ori mai mari decât celula procariotă

CELULA PROCARIOTĂ
 de 10 ori mai mică faţă de
celula eucariotă
 structură simplă
◦ elemente obligatorii
 Perete celular
 membrana citoplasmatică
 citoplasma
 material nuclear
◦ elemente facultative
 capsulă
 flageli
 pili
 spori

ELEMENTE OBLIGATORII ALE CELULEI BACTERIENE

 perete bacterian
 membrana citoplasmatică
 citoplasma bacteriană
 material nuclear

7
1.PERETELE CELULAR
 grosime 15 – 35 nm
 alcătuit din proteine, lipide, hidraţi de carbon
Structura
 strat bazal
 stratul structurilor speciale
 În funcţie de proporţia celor 2 straturi şi de elementele componente ale structurilor speciale,
distingem:
◦ Bacterii Gram pozitive
◦ Bacterii Gram negative
◦ Bacterii acido-alcoolo-rezistente
◦ Bacterii cu perete celular alterat

PERETELE CELULAR-STRATUL BAZAL
 = mucopeptid = mucocomplex = peptidoglican
 Reţea tridimensională alcătuită din
◦ macromolecule lungi, polizaharidice paralele:
Acid N-acetil-muramic
N-acetil-glucozamină
legate prin punţi polipeptidice

PERETELE CELULAR AL BACTERIILOR GRAM POZITIVE


 gros (15 – 30nm), rigid, simplu
 Peptidoglicanul: 80%
◦ Structură tridimensională
 Structurile speciale: 20%
◦ Acizi teichoici
 De perete
 legaţi de peptidoglican
 De membrană
 legaţi şi de peptidoglican şi de membrana citiplasmatică
 Acizi teichuronici
 Lipoglicani (glicolipide)

Peretele celular al bacteriilor Gram-negative


 Subţire, flexibil, complex
◦ Peptidoglicanul: 20%
◦ Structură bidimensională
 Spaţiul periplasmatic
◦ Include peptidoglicanul
 Structurile speciale: 80%
◦ Lipoproteine
 Unesc membrana externă de peptidoglican
 Membrana externă
◦ 2 rânduri de fosfolipide între care sunt intercalate proteine (porine)
 Lipopolizaharid - LPS
◦ La suprafaţa externă a membranei externe
◦ Rol antigenic (endotoxină)

8
ROLUL PERETELUI CELULAR
 susţine mecanic celula bacteriană
 menţine forma bacteriei
 asigurăprotecţia celulei bacteriene
 intervine în procesele de osmoză şi difuziune
 este sediul
◦ unor antigene somatice
◦ receptorilor specifici pentru bacteriofagi
 participă la diviziunea bacteriei
 imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene
 Alterarea sau absenţa peptidoglicanului duce la pierderea rigidităţii peretelui şi implicit la liza
bacteriei.
 O bacterie complet lipsită de perete – protoplast şi este incapabilă de a se divide.

2. MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
 Înconjoară citoplasma
 Grosime 5 – 10 nm
 Alcătuită după modelul
 mozaicului fluid:
◦ două straturi de molecule fosfolipidice
◦ între moleculele de fosfolipide se găsesc proteine

Rolul membranei citoplasmatice

 Reglează presiunea osmotică


 Controlează procesele de difuzie
 Conţine enzime ale metabolismului respirator
 Intervine în creşterea şi diviziunea bacteriei
 Este locul de sinteză al endotoxinelor

3. CITOPLASMA
 Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă, minerale
 Structură granulară:
◦ Ribozomi– 15 nm; izolaţi sau ca reticul endoplasmatic; rol esenţial în biosinteza proteinelor
celulare
◦ Granulaţii de volutină (corpusculi Babeş-Ernst, granulaţii metacromatice) – polimetafosfaţi
◦ Granulaţii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
◦ Vacuole – conţin diferite substanţe în soluţii învelite de membrană lipoproteică = tonoplast
 Conţine mari cantităţi de ARN – citoplasma intens bazofilă

4.MATERIALUL NUCLEAR
 Nu este delimitat de o membrană diferenţiată, deci NU se poate vorbi de nucleu !
 Alcătuit dintr-un cromozom unic
 Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu helicată, închisă
 Diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei şi a peretelui

9
ELEMENTE FACULTATIVE

 capsula bacteriană
 cilii (flagelii)
 fimbriile (pilii)
 sporul

CAPSULA BACTERIANĂ
◦ capsulă
 substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei bacteriene, bine delimitată,
vizibilă la microscop

Rolul capsulei bacteriene

 Protejează celula bacteriană de uscăciune


 Măreşte virulenţa bacteriilor patogene prin împiedicarea fagocitozei.
 Substanţele chimice din capsulă-antigene si formează anticorpi
 Serurile imune reactionează sp. cu antigenele capsulare producînd in vitro o mărire în vol. a
capsulei.
 Fenomenul de ,, umflare a capsulei,, e folosit pt. Ident. sp. şi tulpinii unor germeni capsulaţi.

CILII

 alcătuiţi din flagelină– proteină complexă similară cu miozina musculară


 reprezintă antigenul flagelar “H”
 pornesc din citoplasma bacteriei, din corpusculul bazal

SPORUL BACTERIAN

 Forma de rezistenţă şi de conservare a speciei


 Nu se colorează cu coloraţii obişnuite; evidenţiat prin metode obişnuite
 O bacterie formează un singur spor – un spor dă naştere unei bacterii
 Diferă ca formă, dimensiune, poziţie

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A BACTERIILOR

 Apă
 Substanţe minerale
 Glucide
 Proteine
 Lipide
 Pigmenţi
 Enzime
 Substanţe cu acţiune antibiotică
 Vitamine
 Factori de creştere

10
APA

 75-85% din greutatea umedă a bacteriei


◦ Apă liberă – mediu de dispersie
◦ Apă legată fizico-chimic de diferite structuri
◦ Rol
◦ Mediu de dispersie
◦ Reactiv în reacţii metabolice
◦ Etapă finală a unor reacţii

SUBSTANŢELE MINERALE

 2 – 30% din greutatea uscată a bacteriei


 P, K,Na, S, Cl, Fe, oligoelemente, Cu, Mg, Zn
 Variază cu:
 Specia
 Vârsta culturii
 Compoziţia chimică a mediului
 Rol:
 Intră în compoziţia diferitelor structuri şi enzime
▪ rol important în viaţa celulei

GLUCIDELE

 10 – 25% din greutatea uscată a bacteriei


 Variază cu:
◦ Specia
◦ Vârsta
◦ Condiţiile de dezvoltare
 Glucide simple (mono şi dizaharide)
◦ Rol în metabolism
 Glucide complexe (polizaharide)
 În structura
 ▪ Peretelui bacterian
 ▪ Capsulei
 Au rol plastic şi energetic

PROTEINELE

 40 – 80% din greutatea uscată a bacteriei


 Rol
◦ Jumătate funcţionează ca enzime
◦ Restul – rol structural
 Pot fi:
◦ Simple
 albumine, globuline, etc.
◦ Complexe
 heteroproteine

11
LIPIDELE
 1 – 10% din greutatea uscată a bacteriei
◦ Excepţie – mycobacteriile – 20 - 40%
 Variază cu:
◦ Specia
◦ Vârsta culturii
◦ Compoziţia mediului
 Pot fi:
◦ Libere
 în vacuole
◦ Combinate
 facând parte din diferite structuri ale celulei
◦ Perete, membrană, etc.

ENZIMELE BACTERIENE

 Elaborate sub control genetic


 Clasificare
 După locul de acţiune:
▪ Intracelulare – rămân în celulă
▪ Ectocelulare – în membrana citoplasmatică
▪ Reglează permeabilitatea selectivă
▪ Extracelulare (exoenzime) – eliberate în mediu
 În raport cu reacţia catalizată:
▪ Hidrolaze, transferaze, oxido-reductaze, izomeraze, etc.
 După modul de apariţie:
▪ Constitutive – există întotdeauna în celulă
▪ Adaptative – sintetizate de către bacterie numai ca răspuns la anumiţi compuşi
apăruţi în mediu

SUBSTANŢE CU ACŢIUNE ANTIBIOTICĂ


 Bacteriocine
◦ Cu efect asupra altor bacterii receptive înrudite
 Colicinele – eleborate de E. Coli
 Antibiotice polipeptidice
◦ Produse de unele specii de Bacillus
 Polimixina – produsă de B. Polymyxa
 Bacitracina – produsă de B. licheniformis

VITAMINELE BACTERIENE

 Secretate de unele specii:


◦ Tiamina (vitamina B1)
 E. coli, B. Subtilis
◦ Biotina
 E. coli, B. Anthracis
◦ Vitamine de grup B, K
 Sintetizate sub influenţa florei bacteriane intestinale

12
NUTRIŢIA ŞI METABOLISMUL

METABOLISMUL

 Bacteriile desfăşoară o activitate metabolică în cursul căreia:


 Cresc
 Se multiplică
 Îşi schimbă structura şi compoziţia chimică
 Metabolismul bacterian = totalitatea reacţiilor biochimice care au loc în celulă.
 Metabolismul:
 Anabolismul
 Catabolismul

NUTRIŢIA BACTERIILOR

 Nutriţie = totalitatea proceselor metabolice care patricipă la producerea de substanţe energetice sau
de materiale cu rol plastic, necesare sintezei constituenţilor celulari.
 Bacteriile folosesc surse nutritive diverse: azot molecular, dioxid de carbon, sulf, etc.
 În funcţe de tipul de nutriţie, bacteriile pot fi: autotrofe (utilizează N şi C din compuşi anorganici) şi
heterotrofe (utilizează N şi C din compuşi organici)

 În raport cu sursa de energie utilizată, bacteriile autotrofe sunt:


 Fototrofe – utilizează energia radiantă luminoasă
 Chimiotrofe – utilizează energia rezultată din reacţiile de oxidoreducere.
 Bacteriile patogene sunt heterotrofe, datorită parazitismului şi-au pierdut capacitatea de a-şi
sintetiza elementele de care au nevoie.
 Pentru cultivarea pe medii artificiale este necesară introducerea unor factori de creştere: vitamine
B1, B2, B6, PP, aminoacizi, etc.

METABOLISMUL ENERGETIC BACTERIAN. RESPIRAŢIA ŞI FERMENTAŢIA

 Respiraţia bacteriană = totalitatea proceselor aerobe şi anaerobe prin care celula eliberează energia
necesară activităţii vitale. Aceste reacţii au la bază mecanismul oxidoreducerii.
 Prin oxidoreducere biologică se înţelege pierderea atomilor de hidrogen (a electronilor de către o
substanţă chimică numită donor şi transferul acestora pe molecula unei alte substanţe chimice
numită accepor.)

După natura acceptorului final de hidrogen, sunt trei tipuri de procese metabolice:
 Respiraţie aerobă (oxibiotică) în care acceptorul de H este oxigen molecular, produsul
rezultat este apa.
 Respiraţia anaerobă (anoxibiotică), în care acceptorul de H poate fi orice substanţă
anorganică exceptând O.
 Fermentaţia, în care acceptorul de electroni este un compus organic.

În funcţie de comportarea faţă de oxigenul molecular, bacteriile pot fi:


 Bacterii strict aerobe (b. tuberculozei, b. cărbunos), care folosesc oxigenul molecular ca
acceptor final de H.

13
 Bacterii strict anaerobe: (b. tetanic, b. botulinic), care se dezvoltă numai în prezenţa
oxigenului.
 Bacterii aerobe facultativ anaerobe (stafilococul, b. coli) au posibilitatea să-şi adapteze
metabolismul în funcţie de prezenţa sau absenţa oxigenului.
 Bacterii microaerofile (spirochete), care tolerează cantităţi mici de oxigen.
 Cunoaşterea fiziologiei bacteriilor oferă posibilitatea să le creăm condiţii optime de cultivare şi să
aplicăm unele teste pentru identificarea lor

ÎNMULŢIREA BACTERIILOR
 Se face în mod obişnuit prin diviziune directă.
 La bacili este transversală, iar la coci se face după unul sau mai multe planuri perpendicu-lare care
duce la gruparea caracteristică în perechi, lanţuri sau grămezi.
 Pentru a vorbi despre creştere şi multiplicare bacte-riană folosim următoarele noţiuni:
◦ Timp de generaţie: timpul necesar dublării populaţiei bacteriene – 20-30 de minute.
◦ Rata de creştere: nr. de generaţii în unitate de timp.
◦ Colonia bacteriană: totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule.
◦ Cultura bacteriană: totalitatea coloniilor de pe suprafaţa mediului solid.
◦ Cultura mixtă: formată din mai multe tipuri de colonii.
◦ Cultura pură: formată dintr-un singur tip de colonie.

DINAMICA MULTIPLICĂRII BACTERIENE

 Multiplicarea populaţiei bacteriene


◦ 4 faze caracteristice
 Faza de latenţă (faza de lag)
 Faza de creştere logaritmică (faza exponenţială)
 Faza staţionară (faza de concentraţie “M”)
 Faza de declin

Faza de latenţă
 Perioada de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
 Numărul germenilor rămâne nemodificat sau scade
 Durează 2 ore
 Între momentul însămânţării şi momentul când bacteria incepe să se multiplice

Faza de creştere logaritmică


 Celulele bacteriene încep să se dividă ritmic
 Timpul de generaţie -20 – 30 minute
 Excepţie Mycobacterium tuberculosis: 12-27 ore
 Numărul de naşteri > numărul de decese
 Virulenţa este conservată
 Durează 8 – 12 ore

Faza staţionară
 Consumul substanţelor nutritive —> acumulare de metaboliţi toxici —>mediu de viaţă mai puţin
favorabil
 Numărul de bacteriirămâne constant
 Numărul de naşteri = numărul de decese

14
 Morfologia este caracteristică
 Începe sporogeneza
 2 – 3 zile
 mediu de cultură reînnoit permanent ⇒cultură continuă

Faza de declin
 Cantitatea de metaboliţi toxici este mare
 Numărul de naşteri < numărul de decese
 Sporogeneza este
foarte intensă
 Apar modificări morfologice, metabolice, de virulenţă
 2 – 3 zile/2 – 3 săptămâni/2 – 3 luni

CULTIVAREA BACTERIILOR

 SCOP:
 identificarea agentului etiologic al unei infecţii
 determinarea farmacorezistenţei
 microorganismelor izolate
 preparare seruri şi vaccinuri

DEFINIŢII
 POPULAŢIA BACTERIANĂ: multitudinea de indivizi ai unei specii care habitează într-un
biotop
 CLONA BACTERIANĂ: populaţia rezultată dintr-o singură celulă prin înmulţire vegetativă
(colonie bacteriană)
 TULPINA BACTERIANĂ: populaţia microbiană alcătuită din descendenţii unei singure izolări în
cultură pură
 INOCULARE: depunerea unui produs biologic în cultura de celule, animale de laborator
 ÎNSĂMÂNŢARE: depunerea unui produs biologic pe / în mediu de cultură
 MEDIU DE CULTURĂ: mediu care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice necesare
creşterii şi multiplicării bacteriene
 CULTURA BACTERIANĂ: totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare pe / în mediul de
cultură

15
16
17