Daca sa vorbesc despre ,,Marea Criza Economica’’ numita si ,,Marea Depresiune’’ care sa derulat intre

anii 1929-1933 pot spune ca a fost o perioada foarte grea si drastica atit pentru SUA cat si pentru EUROPA,
deoarece aceasta criza nu a fost din lipsa de produse, ba din contra din surplus.. Aceasta criza a capatat dimen-
siunile unei crize mondiale ducand intr-o prima faza la colaps economia americana si raspandindu-se ulterior pe
plan mondial.

Inceputul Marii Depresii cu prabusirea subita a bursei de actiuni din Statele Unite ale Americii din 24
octombrie 1929, joia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din bullish in bearish, si in special din
29 octombrie 1929, martea neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA, zi in care s-a anulat
toata cresterea bursei din ultimul an. Premisele pentru estomparea cresterii economice din 1929 si pentru
raspandirea depresiei in intreaga lume au fost multiple. In perioada premergatoare crizei, SUA isi revenea dupa
primul razboi mondial, iar economia intra intr-o noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor stiintifice si
tehnice din perioada belica si imediat dupa a creat o incoerenta intre capacitatea industriei de a genera produse
competitive si capacitatea consumatorilor de a le cumpara. Rata de economisire a populatiei cu venituri peste
medie era mai mare decat cresterea oportunitatilor de investitii, cauzand astfel o crestere masiva a preturilor
unor active, in special actiuni si imobiliare.

In perioada 1920-1929 SUA, care genera aproximativ jumatate din totalul productiei industriale globale;
a asistat la o crestere foarte mare a activitatii sale economice, indicele productiei industriale crescand cu 41%,
rata medie anuala de crestere a PIB fiind de 4,6%. in aceste conditii, bursa a crescut spectaculos timp de opt ani
inainte de 1929 iar motivele care au favorizat aceasta crestere sunt multiple. in primul rand, s-a marit numarul
investiorilor, investitiile la bursa fiind apreciate drept o cale usoara de imbogatire si se estimeaza ca in perioada
premergatoare crizei cel putin patru milioane de americani detineau actiuni la bursa. Cresterea fara precedent a
pretului actiunilor a fost asigurat de un flux continuu de bani noi, generat de intrarea permanenta a unor noi
investitori concomitent cu iesirea altora. in conditiile cresterii economice, tot mai multi americani erau capabili
sa faca economii, iar o parte din acestea erau investite la bursa. Alt motiv pentru investitiile bursiere a fost
politica banilor ieftini oferita de banci care acordau americanilor posibilitatea contractarii de imprumuturi mult
mai usor decat inainte. La aceasta se adauga si lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera, cadrul
legal fiind unul extrem de permisiv. Astfel, tranzactiile au luat amploare, ceea ce a dus la creearea unui urias si
periculos joc piramidal, datorita faptului ca majoritatea banilor care erau investiti la bursa nu existau de fapt.
De altfel, anii '20 au reprezentat pentru SUA o perioada de consum feroce, optimismul in ceea ce priveste
evolutia economiei fiind atat de mare, incat in momentul in care au devenit vizibile primele semne ale
supraproductiei, managementul companiilor a decis reinvestirea profitului in noi capacitati de productie
anticipand cresterea cererii4. Rezultatul acestor imprejurari este deja binecunoscut: rata somajului a crescut de la
3% la 25%, bursa a pierdut 80% din capitalizare, indicele productiei industriale a scazut cu 52%, masa monetara s-
a contractat cu 33%, indicele preturilor a scazut cu 33%, iar o treime dintre banci au dat faliment sau au fost
preluate.

Daca sa vorbim de cum au fost afectate statele Europei de criza mondiala, pot spune ca au suferit foarte
mult, ba chiar mai mult decat SUA, deoarece SUA fiind creditorul intregii lumi intrind intr-o criza, a facut ca
toti debitorii ei sa ajunga in aceeasi situatie si aceeasi criza. Criza economica inceputa in anul 1929 in SUA si
apoi extinsa in intreaga lume.Tot cee ace reusisera statele sa obtina sis a amelioreze situatia de dupa razboi o
fost stopata si naruita de marea depresiune. Daca sa vorbim de cauza profunda a crizei aceasta a fost productia
anarhica ne tinand seama de absorbtia pietii.Marea majoritate a intreprinderilor au facut imprumuturi masive pe
termen scurt avind incredere in prosperitatea si in posibilitatea rambursari lor.
Pe 24 octombrie 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street. La bursa din New York numerosi actionari ne mai
avind incredere in intreprinderi au incercat sa i-si vanda actiunile,pretul actiunilor scazand brusc.Criza bursiera
provocand o criza financiara,depunatori grabinduse sa-si retraga banii, foarte multe bancii au dat faliment.(5096
de banciiAmericane si-au suspendat platile intre anii 1929 si 1932. Criza a fost insotita de scaderea productiei
industriale. Uzinele au fost inchise crescand foarte mult numarul Somerilor , fenomenul care a fost numit «
MAREA DEPRESIUNE ». Daca sa vorbim de tarile Europei si care au fost cel mai mult afectate putem incepe
cu Germania si Austria, in 1932 erau aproxmativ 6 milioane de someri, adica o treime din forta de munca. Nici
Anglia nu a fost ocolita de aceasta criza ,fiecare ai patrulea muncitor era somer,iar productia industriala a ajuns
la nivelul anului 1900. Principala grija a guvernelor europene in perioada crizei a fost aceea de a practica o
politica, pentru a salva moneda nationala.

In Franta criza sa declansat ceva mai tarziu,dar pe o perioada mai lunga de timp, de aproape 6 ani.
Productia a scazut cu aproape 30%, iar in 1935 numarul somerilor a atins peste 4,2 milioane.
In Ceoslovacia productia industriala a scazut cu 40%, iar in Romania exporturile de grau si titei au scazut cu
57,6%. Singura tara ne afectata de depresiunea economica a fost URSS care, izolandu-se de restul lumii, nu
facea parte din sistemul economic capitalist si aplica planificarea economica.In tarile nordice, Danemarca,
norvegia Suedia si Finlanda, criza a avut influente minime.Desi multe firme au dat faliment si numarul somerilor
a crescut, guvernele din aceste tari au aplicat ample programe economice pertru prevenirea declinului economic.
Toate aceste state nordice au instituit sisteme de asigurari menite sa rezolve o parte din problemele somerilor.
Suedia a mers chiar mai departe elaborand proecte guvernamentale prin care oferea slujbe muncitorilor
disponibilizati.
In aceasta perioada s-a pus bazele MODELULUI SUEDEZ, model economic si politic, dar mai ales un model
social.suedezii au devenit un fel de americani ai Europei si ,in multe privinte, Suedia a construit modelul unei
organizari sociale mult mai atragatoare decat a Statelor Unite, deoarece inegalitatea sociala a fost mai putin
profunda.
Statele europene care nu au putut contracara efectele crizei au fost nevoite sa se confrunte cu fenomenul fascist.
Daca sa vorbin despre masurile care au fost infaptuite pentru a combate criza acestea au fost urmatoarele:
a)reintroducerea proctetionismului; b)distrugerea stocurilor; c)reducerea deficientelor bugetare si a inporturilor,
insotita de o permanenta politica de devalorizare monetara. In acelas timp, consumul populatiei a scazut
drastic.Criza economica dintre anii 1929-1933 a afectat si Romania. Scaderea preturilor mondiale la produsele
agricole in 1929 a adus la prabusirea agriculturi romanesti, a carei productie era incapabila sa concureze
produsele similare din alte tari precum SUA si Canada, unde preturile de cost erau reduse datorita folosirii pe
scara larga a masinilor agricole si a cuceriliror stiintei agricole. Apogeul crizei a fost atins in anul 1932, cand in
romania erau inregistrati 300.000de someri.Avand deja in momentul crizei o datorie externa foarte mare
Romania a fost nevoita sa contracteze alte 4 mari imprumuturi.Acest fapt a presupus un control strain asupra
finantelor tarii, confirmat in ianoarie 1933 prin "Planul de la Geneva"care stabileau ca expertii straini urmau sa
asiste Banca Nationala a Romaniei si sa reglementeze problema datoriilor sale externe.

Daca sa vorbesc despre sfirsitul marei depresiuni intr-o concluzie pot spune ca Sfarsitul crizei a fost
marcat de venirea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt, care ajuns la Casa Alba a elaborat un plan ramas in
istorie sub numele de The New Deal. Masurile care au contribuit la combaterea si depasirea perioadei de criza sunt
reprezentate de infiintarea unor entitati prin intermediul carora s-au furnizat lichiditati sistemului financiar, s-
au reglementat tranzactiile in marja si s-a stabilit cadrul legal referitor la conditiile de acordare a imprumuturilor
pentru astfel de tranzactii. De asemenea a avut loc separarea bancilor de investitii de cele comerciale. Au fost luate
masuri si pentru combaterea somajului, pentru dezvoltarea si refacerea agriculturii si a industriei. Noile conditii
create au dus la o crestere foarte rapida a economiei in anii care au urmat, insa doar in 1940 se poate considera
ca economia SUA si-a revenit in totalitate dupa aceasta criza.