Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan GABORUȚ
Plan GABORUȚ
Semnătura
Nr Numele și
Denumirea Societății Telefon Profesia și Ștampila
crt. Prenumele
SC GABORUȚ CITY.
1. Adrian GABORUȚ SRL Viseul de Jos jud. 0740230153 Administrator
Maramureș
Centrul medical
Dr. Sofia ” Dr. BECHER SRL „ Arad Medic Medicina
2.
INCILĂU Str Revolutiei , nr.26-38, Muncii
A, ap 3-4
SC GABORUȚ CITY.
Reprezentant
3. Aurel POP SRL Viseul de Jos jud.
SSM
Maramureș
Persoana
SC GABORUȚ CITY.
desemnată să
4. Adrian GABORUȚ SRL Viseul de Jos jud. 0740230153
conducă
Maramureș
lucrările
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de
persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au
fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de
boală profesională sau legată de profesiune;
accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cei puţin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o
durată mai mică de 3 zile;
boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă,
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul
de muncă;
boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în
muncă;
echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de
un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună
în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru., situat în clădirile întreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii
la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în
care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie
profesională;
securitate şi sănătate în muncă - ansamblu! de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii îrt desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante !a procesul
de muncă;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi
sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat ai factorului
uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a
cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care
au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe
grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive,
confirmată prin certificat medical.
;accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate
confirmată prin decizide încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele
medicale în drept;
accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului,
confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medîco-legaî;
accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi
timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
accident de munca de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de ia locul de muncă la domiciliu
şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi
invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul
c) intoxicaţie acută profesională - stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locui de muncă;
d) îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile
scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai
acestuia;
Prescurtări:
A.R.R.= Autoritatea Rutiera Romana
C.C.M.= Contract Colectiv de Munca
C.S.S.M.= Comitet de Sanatate si Securitate in Munca
E.I.P.= Echipament Individual de Protecţie
E.M.= Echipament de Munca
F.I.A.M.= Formular de înregistrare a Accidentelor de Munca
I.F.= lndice de Frecventa
I.G.- indice de Gravitate
I.P.S.S.M.=Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii
I.N.C.D.P.M.- institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protecţia Muncii
I.S.C.I.R. = Rinspectia de Stat pentru controlul Cazanelor, Recipientior sub presiune si a
Instalaţiilor de ridicat
I.T.M .- incapacitate Temporara de Munca
Legea 319/2006 = Legea Securităţii si Sanatatii in Munca
M.M.S.S.F.= Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei
R.O.F.= Regulamentul de Organizare si Funcţionare
S.S.M.= Securitatea si Sanatatea Muncii
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui
unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu
sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie
legătura dintre cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea
riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o
astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).
Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului
vedere al finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai
mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor
7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv
7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări
(risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor
specificate, câte două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta
clasele de gravitate, şi 6 coloane – p – clasele de probabilitate:
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
Mg,p = ( 4,1) ( 4,2) ( 4,3) ( 4,4) ( 4,5) ( 4,6)
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)
N
R 1
R
g – clasă de gravitate;
p – clasă de probabilitate
3.4 Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat
următoarele convenţii:
atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate
prin segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la
o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate,
pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;
pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit
segmente cu lungime mai mare decât pentru cele care delimitează
clasele de frecvenţă (11/2 - 1), tocmai datorită premisei că gravitatea are o
pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de
acceptabilitate a riscului asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc
s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, aşa cum se explicitează în
continuare.
securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p,
nivelului 1 de risc îi corespunde submatricea:
6
M1,p = (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).
Nivelurile 2; 3; 4; 5; 6; 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc
minim acceptabil prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala
dreptunghiului mulţimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).
6
M 2,p (2,5) (2,6)
p 5
- nivelul 3: 4 şi elementul (4,2);
M 3,p (3,3) (3,4)
p 3
(5,1)
7
M g,1 (6,1)
g 6 (7,1)
6
M 3, p (3,5) (3,6)
p 5
4
M 4 , p (4,3) (4,4)
p3
- nivelul 4: 3 ;
M 5, g (5,2) (5,3)
g2
7
M
(6,2)
g g6,2 (7,2)
6
M 4,p (4,5) (4,6)
p 5
5
- nivelul 5: M 5,p (5,4) (5,5) ;
p4
7 (6,3)
M g,3
g 6 (7,3)
5
- nivelul 6: M6,p (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);
p4
6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M7,p (7,5) (7,6)
p 5
unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers
proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului
de muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se
calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru
fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă
similare se consideră ca un singur loc de muncă),pentru
a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul, secţia, sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:
n
r p N sp
Ng
p =1
n
rp 1
p
unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al
locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.
timpul de funcţionare;
numărul de persoane expuse;
timpul de expunere;
statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi
utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de
probabilitate;
calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global
pe loc de muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de
date complete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de
măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform
ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora
(nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a
răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele mă suri.
PREZENTAREA EVALUARII
erori de decizie;
erori de executie;
erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din
punctul de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau
omisiuni.
Analizând posibilitatile de eroare ale executantului în raport cu celelalte
elemente ale sistemului de munca rezulta lista factorilor de risc proprii
executantului din Fisa de evaluare a locului de munca.
2. Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale
de accidentare sau îmbolnavire profesionala:
continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca
în raport cu scopul sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de
risc (operatii, reguli, procedee gresite, absenta unor operatii, metode de munca
necorespunzatoare);
sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv
necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.
Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de
risc proprii sarcinii de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de
munca), Fisa de evaluare a locului de munca.
3. Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de
factori de risc din ANEXA 1.
Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se
pot manifesta sub urmatoarele forme:
factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca,
necontrolata si contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de
productie sau în parti ale acestora.
factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de
actiunea energiei termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau
timp;
datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi
agravante;
exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se
interveni pentru prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:
este faza definitorie a accidentului;
are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale
mediului fizic ambiant care provoca leziuni prin imbinarea celor doua lanturi de
lanturi de legaturi lineare;
se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a
actiona.
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri
de cauze: initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs:
cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea,
si cauze indirecte, care produc oalta cauza, intermediara sau finala.
Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna indirecte; cu cât sunt
mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera posibilitati
mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din
interiorul unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este
suficienta.
Facând abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori
disfunctiile elementelor implicate în realizarea procesului de munca îsi au originea
în afara sistemului de munca si înainte de constituirea si intrarea sa în functiune
(de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor de munca).
În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie
extinsa în spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de
conceptie, proiectare si executie (respectiv formare si selectare pentru executant)
a elementelor sistemului de munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze
de accidentare.
accident de munca:
Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc
evenimentul,anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de
conceptie/formare, proiectare si executie a elementelor sistemului de munca (cu
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol,
alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau
explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
bacterii;
virusuri;
richeţi;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran;
acvatic;
subacvatic;
mlăştinos;
aerian;
cosmic etc.
ANEX A 2
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ
Aparat respirator
cardiovascular
Cutie craniană
Aparat digestiv
Sistem nervos
Cutie toracică
Membru Membru
Aparat renal
Ureche
Tegument
Abdomen
superior inferior
muscular
vertebrală
Multiplă
Nr.
Aparat
CONSECINŢE
Sistem
Coloana
Braţ
crt. POSIBILE Palmă
Ochi
Nas
Externă
Internă
Coapsă
Ante
Gambă
Picior
Deget
braţ
D S D S
1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 20 21 22 23
8 9
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică
- - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
respiratorii cronice
provocate de pulberi
organice şi substanţe
toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 20 21 22 23
8 9
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
de percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
cancer profesional
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartrite, stiloidite,
osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă,
agravarea miopiei
existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
coordonare
32. Sindrom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
cerebroastenic şi
tulburări de
termoreglare (datorită
undelor
electromagnetice de
înaltă frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
ANEXA 3
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢ ELOR
CONSECINŢE
• consecinţe minore reversibile cu incapacitate de
1 NEGLIJABILE muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice
(vindecare fă ră tratament)
• consecinţe reversibile cu o incapacitate de
2 MICI muncă previzibilă de 3 – 45 zile care necesită
tratament medical
• consecinţe reversibile cu o incapacitate de
3 MEDII muncă previzibilă între 45 – 180 zile care
necesită tratament medical şi prin spitalizare
• consecinţe ireversibile cu o diminuare a
capacită ţii de muncă de minimum 50 %,
4 MARI
individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
• consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a
capacită ţii de muncă , dar cu posibilitate de
5 GRAVE
autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
• consecinţe ireversibile cu pierderea totală a
FOARTE capacită ţii de muncă , de autoservire, de
6
GRAVE autoconducţie sau de orientare spaţială
(invaliditate de gradul I)
7 MAXIME • deces
CLASE DE PROBABILITATEA CONSECINŢ ELOR
PROBABILITATE
EVENIMENTE (frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)
1 extrem de mică
EXTREM DE
RARE P > 10 ani
2 foarte mică
FOARTE RARE
5 ani < P < 10 ani
3 mică
RARE
2 ani < P < 5 ani
4 medie
PUŢIN
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 mare
FRECVENTE
1 lună < P < 1 an
6 foarte mare
FOARTE
FRECVENTE P < 1 lună
ANEXA 4
G RI L A DE E V ALU ARE A RI S CURI LO R
COM BI N AŢI E ÎNTRE G R AV I T ATE A CO NS E CI NŢE LO R ŞI
P RO B ABI LI T AT E A P RO DUCE RII LO R
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
FRECVENT
FRECVENT
FRECVENT
EXTREM
FOARTE
FOARTE
DE RAR
PUŢIN
RAR
RAR
5 ani < P < 10 ani
P < 1 lună
P > 10 ani
CONSECINŢE
6 FOARTE INVALIDIT
GRAVE ATE GR. I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
5 GRAVE INVALIDIT
ATE GR. II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
4 MARI INVALIDIT
ATE GR. III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
3 MEDII ITM 45 –
180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
2 MICI ITM 3 – 45
ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
PROBABILITATE
CONSECINŢ A
PREVIZIBILĂ
GRAVITATE
COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
CLASA DE
CLASA DE
MAXIMĂ
FACTORI DE RISC NIVEL DE
SISTEMULUI DE A FACTORILOR DE RISC
IDENTIFICAŢ I RISC
MUNCĂ (descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6
…
ANEXA 7
O RDIN EA IERARH I C Ă
A MĂ SURIL OR DE PR EVENIR E
ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM MĂ SURILE TREBUIE SĂ ACŢ IONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI
DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ )
MĂ SURI SECUNDARE (mă suri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR
FACTORII DE RISC PERSISTĂ , DAR PRIN MĂ SURI DE
RISC OM PROTECŢ IE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢ IUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂ SURI TERŢ IARE (mă suri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR
INTERACŢ IUNEA DINTRE FACTORII DE RISC Ş I OM SE EVITĂ
RISC OM PRIN MĂ SURI ORGANIZATORICE Ş I
REGLEMENTĂ RI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂ SURI CUATERNARE (mă suri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI
LIMITAREA ACŢ IUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE
RISC OM PRIN PROTECŢ IE INDIVIDUALĂ
LOCUL DE MUNCĂ - ȘOFER
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Societatea noastră are obiectul principal de activitate, prestările de servicii in domeniul
transpoturilor cu autobasculante umplute cu piatră, pământ,balast de râu e.t.c. din:
carieră,basastieră,șantier circulând atât pe drumurile tehnologice din șantier cât și pe cele
publice pe ruta interna. Lucrările prevăzute vor fi executate de personal calificat având toate
documentele aprobate și avizate după fiecare caz în parte.
Transportul materialelor sunt admise de legislatia rutiera, intre diferite puncte de
desfasurare a activitatii. Titularul postului asigura transportul si descarcarea marfurilor la sediul
clientilor, conform datelor inscrise in documentele de transport si comerciale care le insotesc,
raspunzand pentru integritatea acestora pana la predarea lor la destinatie.
Asigurarea corectă şi eficientă a încărcăturii este una dintre responsabilităţile principale ale
şoferului de camion. Aceasta trebuie să ţină cont de anumite reguli care pot depinde de tipul de marfă
transportat dar şi de prevederile legislaţiei sau de bunele practici din domeniu
Din punct de vedere legal, protejarea mărfurilor în camioane pe timpul transportului este
reglementată de actele normative care fac referire la activitatea transportatorilor. – Normele Specifice
de Securitate a Muncii pentru transporturile rutiere – prevăd obligaţii şi sancţiuni atât pentru
conducătorii auto, cât şi pentru reprezentaţii firmelor de transport în ceea ce priveşte măsurile luate
pentru siguranţa mărfurilor pe timpul transportului.
Atenţie: deşi am putea fi în anumite cazuri tentaţi să ignorăm aspectul acoperirii cu prelată a
agregatelor, e bine să reţinem că numai agregatele bine acoperite poate fi transportate în condiţii
optime,atât pentru transportator cât și pentru siguranța în trafic
A. CONDUCĂTORII AUTO
Principala cauza a accidentelor rutiere care pot fi considerate si accidente de munca, este
legata de comportamentul şoferilor, lipsa de pregătire, lipsa atenţiei si a greşelilor in evaluarea pe
moment a pericolelor apărute in trafic.
Alta cauza este instabilitatea vehicolelor. Aceasta poate fi generata de :
schimbarea de direcţie
variaţiile de viteza: accelerare, frânare
frânarea sau accelerarea brusca
viraje sau depăşiri bruşte
rutina, scăderea atenţiei
lipsa de reacţie prompta, corespunzătoare la greşelile celorlalţi
participanţi la trafic.
Stresul și oboseala acumulată
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
1. diferite puncte de desfasurare a activitatii ( carieră,basastieră );
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
Soferul isi desfasoara activitatea parțial în aer liber dar în mod special in cabina
autobasculantei si la atelierele de reparatii in prezenta curentilor de aer si a gazelor de ardere
provenite de la motoarele termice. Activitatea șoferilor este influenţată de temperatura mediului
ambiant, umiditatea aerului, curenţii de aer, stres, vizibilitate si iluminat.
Asigurarea corectă şi eficientă a încărcăturii este una dintre responsabilităţile principale ale
şoferului de camion. Aceasta trebuie să ţină cont de anumite reguli care pot depinde de tipul de
marfă transportat dar şi de prevederile legislaţiei sau de bunele practici din domeniu.
Aceste responsabilități sunt reglementate prin instrumente juridice diferite. În principal
încărcătorul (personalul de încărcare) şi transportatorul (conducătorul auto) îşi împart răspunderea
pentru asigurarea corectă a încărcăturii
Procesul de instruire a personalului din acest sector de activitate se realizează după Legea
319/2006, HG 1425/2006 si Codul Rutier.
Accidentele de munca - de circulaţie
Suprasolicitare psihica:
Actiuni gresite:
DECES 7 3 5
accident rutier.
2. Autoblocarea functionarii mecanismului de directie sau a
DECES 7 1 3
sistemului de franare in mers.
3. Cadere libera de scule, piese, materiale – la lucrul sub
MIJLOACE DE
utilaj in cazul reparatiilor, cand in vecinatate se lucreaza DECES 7 1 3
PRODUCTIE FACTORI DE
la cote suprapuse.
1
RISC MECANIC
4. Proiectare de corpuri sau particule – particule de parbriz
INV gr. III 4 2 3
rezultate ca urmare a spargerii acestuia, etc.
5. Jet, eruptie ulei la fisurarea accidentala a elementelor
INV gr. III 4 1 2
instalatiilor hidraulice.
ITM 3-45
6. Taiere, intepare la contactul cu suprafete periculoase. 2 5 3
zile
7. Vibratii in regim continuu la conducere provocate de ITM 3-45 2 6 3
functionarea motorului, neregularitatile caii de rulare. zile
FACTORI DE 8 Temperatura ridicata a unor suprafete atinse accidental la
RISC TERMIC ITM 3-45
inspectii si reparatii (galerii sistem evacuare, bloc motor, 2 5 3
MIJLOACE DE zile
circuite de racire apa/ulei);
PRODUCTIE
9.Temperatura coborata a suprafetelor atinse la lucrul in aer liber ITM 3-45
1
2 5 3
in anotimpul rece - degerături zile
FACTORI DE RISC 10.Electrocutare prin atingere directa – deteriorarea
ELECTRIC accidentala a izolatiilor, panouri electrice neasigurate prin DECES 7 1 3
incuiere in atelierul de reparatii, incinta depozit;
11.Electrocutare prin atingere indirecta – atingerea unor
suprafete metalice aflate accidental sub tensiune. DECES 7 1 3
E PSIHICA
NEGLIJA –
19. Monotonia ce intervine in cazul deplasarilor in tara BILE 2 2 1
Nivelul de risc global calculat pentru postul de lucru Șofer autobasculantă este egal
cu 3,22, valoare ce il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Șofer”, din care se observa ca din totalul
de 29 factori de risc identificati 4 depasesc, ca nivel partial de risc, valoarea 3: 0 incadrandu-se in
categoria factorilor de risc maxim, 0 incadrandu-se in categoria factorilor de risc foarte
mare, 1 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mare, iar ceilalti 3 incadrandu-se in categoria
factorilor de risc mediu.
Cei 4 factori de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabil sunt:
F1 Lovire de catre mijloacele de transport auto si / sau CF – accident - N.V.P.R. 5
rutier.
F15 Solicitare permanenta a atentiei in timpul deplasarii sau lucrului la - N.V.P.R. 4
stationar, decizii dificile in timp scurt, operatii repetitive de ciclu
scurt si mediu.
F16 Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca sau de o - N.V.P.R. 4
alta maniera decat prevederile tehnice de lucru.
F24 Deplasari, stationari in zone periculoase: in raza de actiune a - N.V.P.R. 4
mijloacelor de ridicat, pe caile de acces auto, CF, pe incarcatura,
etc.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situeaza in domeniul
inacceptabil), sunt necesare masurile generic prezentate in “Fisa de masuri propuse” pentru postul
de lucru Șofer autobasculantă
In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta
dupa cum urmeaza
34,48%, factori proprii mijloacelor de productie;
10,34%, factori proprii mediului de munca;
6,90%, factori proprii sarcinii de munca;
48,28%, factori proprii lucratorului.
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 72,41% dintre factorii de risc identificati pot avea
consecinte ireversibile asupra lucratorului (DECES sau INVALIDITATE )
LOC DE MUNCĂ - ȘOFER
12. Este interzisă utilizarea aparatelor/instalaţiilor în alt scop decât cel prevăzut.
13. Este obligatorie păstrarea curăţeniei la locul de muncă şi a echipamentelor
tehnice.
14. Este interzisă aşezarea materialelor, dispozitivelor, sculelor, etc. pe căile de acces şi
circulaţie.
15. La începutul lucrului lucrătorii au obligaţia de a verifica existenţa dispozitivelor de protecţie
şi a protectorilor precum şi starea tehnică a echipamentelor de muncă
16. La începutul lucrului lucrătorii au obligaţia de a verifica existenţa şi funcţionarea corpurilor
de iluminat, iar în cazul depistării unor surse de lumină defecte vor anunţa imediat personalul de
întreţinere.
17. Se interzice lucrătorilor să lucreze cu echipamentele tehnice pentru utilizarea cărora nu au
pregătirea şi instruirea necesară şi pentru care nu au fost anume desemnaţi de şefii ierarhici.
Lucrările la echipamentul electric, pneumatic şi hidraulic trebuie executate doar de persoane
autorizate.
18. Este interzis să se lucreze sau să se continue lucrul cu echipamentele tehnice atunci când
se constată anomalii în funcţionarea acestora.
19. Este interzis lucrul la aparatele/instalaţiile a căror cabluri electrice sunt deteriorate.
20. Se interzice lucrătorilor să intervină pentru remedierea defecţiunilor constatate la
echipamentele tehnice, indiferent de natura defecţiunii.
21. Sunt permise ridicarea /montarea subansamblelor, dispozitivelor, accesoriilor, sculelor şi
pieselor ce depăşesc 20 Kg doar cu mijloace mecanizate.
22. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să cureţe
aparatele/instalaţiile, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate
defecţiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia
maşina/instalaţia.
23. Materialele, consumabilele se vor aşeza în locurile stabilite şi nu vor împiedica mişcările
lucrătorilor, funcţionarea aparatului/instalaţiei şi circulaţia pe căile de acces. Materialele,
consumabilele cu dimensiuni mai mici se vor depozita în cutii.
24. Fumatul nu este permis decât în locul special amenajat şi semnalizat cu pictograma - LOC
PENTRU FUMAT.
25. Lucrătorii sunt obligaţi să se asigure în momentul în care pătrund pe o cale de circulaţie.
26. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admis ale nivelului de zgomot sau concentraţiile
maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.
27. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor destinate transportului de persoane care nu
sunt amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice
şi ale prezentelor instrucţiuni.
28. Conducătorii auto au obligaţia ca pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor, să
verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
- instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de încălzire, sistemul de
direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
- să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către
uzina constructoare;
- existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
- uşile să fie în bună stare de funcţionare;
- să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din
punct de vedere tehnic.
29. Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una din componentele sistemului de
împerechere este defectă sau deteriorată.
30. Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă dacă nu se blochează în
prealabil peridocul.
31. Conducătorul auto trebuie să asigure că în inventarul autovehiculului să se găsească:
- lampa electrică portabilă;
- dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei (pe timpul
umflării anvelopelor nedemontate);
- dispozitivul suplimentar pentru fixarea cabinei după rabatarea ei;
- două capre pentru suspendarea autovehiculului;
- patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport în
timpul defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
- manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
- trusă medicală de prim ajutor;
- trusă de scule şi unelte în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;
- cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de lemn pentru stabilizarea
acestuia;
- două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
- stingător, iar în cazul autovehiculelor care transportă încărcături uşor inflamabile sau
periculoase, câte două stingătoare precum şi ladă sau sac cu nisip, o pătură groasă şi o lopată pentru
împrăştierea nisipului;
- în funcţie de natura transportului, autovehiculul va vi dotat şi cu alte mijloace în scopul
preîntâmpinării accidentelor - frânghii, prelate etc.;
- pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate în plus cu: huse pentru acoperirea măştii
radiatorului, lanţuri, lopeţi, nisip, sare etc.;
Cerințe:
In cazul în care unul din obiectele menţionate lipsesc, şoferul trebuie să-l informeze pe şeful de
coloană.
32. Mijloacele auto care transportă persoane vor fi întreţinute în stare bună de funcţionare şi de
curăţenie, înainte de plecare în cursă, conducătorul auto va efectua, în afară de cele arătate mai sus
şi un minuţios control tehnic privind:
- starea geamurilor, a uşilor, buna lor închidere şi funcţionare;
- starea parasolarului de protecţie montat asupra parbrizului;
- existenţa şi starea perdelelor de la geamurile din spatele scaunului conducătorului auto;
- etanşeitatea sistemului de evacuare a gazelor eşapate;
- funcţionarea pe timp friguros a sistemului de încălzire din dotarea mijlocului de transport, astfel
încât să asigure încălzirea corespunzătoare a salonului autobuzului, fiind interzise orice improvizaţii;
- existenţa oglinzilor retrovizoare, starea şi amplasarea lor, astfel încât să permită şoferului să
supravegheze de la locul său uşile de la urcare, coborâre, precum şi carosabilul din spate.
33. In afară de verificările prezentate, conducătorul auto de pe autobasculante va
controla buna funcţionare a dispozitivelor de închidere a obloanelor precum şi dispozitivului de
siguranţă împotriva basculării necomandate a benei.
Se interzice plecarea în cursă dacă se constată că dispozitivele nu sunt corespunzătoare.
34. În afară de verificările prezentate mai sus conducătorul auto al mijlocului auto cu remorcă sau
semiremorcă cu greutate mai mare de 750 Kgf, va controla existenţa şi buna funcţionare a instalaţiei
de frânare a remorcii sau a semiremorcii acţionată din cabina autovehiculului trăgător;
- lanţurilor sau cablurilor pentru legătura suplimentară a remorcii de autovehiculul trăgător;
- dispozitivul care permite frânarea - imobilizarea - roţilor când remorcile sau semiremorcile sun
decuplate de autovehiculul trăgător.
35. Conducătorilor auto le este interzis să transporte în cabina mijlocului de transport un număr
de persoane mai mare decât cel stabilit prin construcţia autovehiculului şi înscris în certificatul de
înmatriculare.
Parcarea
36. Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din garaj şi din incinta
unităţilor sau subunităţilor, precum şi sub liniile electrice aeriene.
37. Locurile de parcare devenite lunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe grase,
lichide etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente - nisip, cenuşă, zgură etc.
38. În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de zăpadă
sau gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc.
39. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua
următoarele măsuri:
- vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi construcţii;
- vor opri motorul;
- vor frâna autovehiculul, vor scoate cheile din contact;
- vor închide uşile şi vor asigura prin închidere uşile cabinei;
- vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică a mijlocului de transport, acţionând întrerupătorul
general - dacă e cazul.
40. Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului.
41. Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune.
42. La locul de parcare sunt interzise:
- efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a
eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate;
- alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi,
- aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.;
- parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu rezervoare
de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
43. Parcarea autovehiculelor destinate transportului de produse petroliere - cisterne, remorci ,
cisterne etc. - se va face separat faţă de celelalte autovehicule. Este interzisă parcarea acestor
autovehicule în apropierea staţiilor de alimentare.
44. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile publice se
face cu faţa. în cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se efectuează numai cu
pilotare.
8.3.TRANSPORTUL MĂRFURILOR
8.4.AUTOBASCULANTE
71. Înainte de a pleca în cursă, conducătorul auto va verifica starea tehnică a autobasculantei,
conform prevederilor pentru autovehicule şi în plus va verifica:
- existenţa şi starea tijei de blocare a benei;
- starea cablurilor de limitare a cursei de ridicare a benei;
- funcţionarea corectă a dispozitivului de ridicare şi coborâre a benei.
72. Conducătorii auto nu vor porni de pe loc şi nu vor circula cu autobasculanta având bena
ridicată.
73. În timpul încărcării mecanizate a autobasculantei conducătorului auto îi este interzis să stea
în cabina autovehiculului, dacă acesta nu este prevăzută cu apărătoare de cabină.
74. La descărcare, înainte de a comanda ridicarea benei, conducătorul auto:
- va asigura autobasculanta cu frâna de mână;
- se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu va lovi construcţiile învecinate;
- se va asigura că bena, în poziţie ridicată, nu se va opri la distanţă periculoasă de o linie
electrică aeriană.
75. Este interzis conducătorului auto să intervină la instalaţia hidraulică. Repararea acesteia
trebuie făcută de personal calificat.
76. La defectarea sistemului hidraulic de ridicat, conducătorul auto va proceda după cum
urmează:
- dacă mecanismul de ridicare al benei răspunde la comenzile automate necorespunzător, iar
autobasculanta are tija de blocare în bună stare:
- va comanda coborârea benei în poziţie orizontală (rezemată de şasiu)
- va descărca materialele din benă;
- va comanda ridicarea benei în poziţie maximă şi va fixa bena în această poziţie cu tija de
blocare;
- va remedia defecţiunile constatate la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei; este
interzisă intervenţia conducătorului auto la instalaţia hidraulică;
- va verifica starea şasiului, jocul bolţurilor de fixare a benei pe şasiu şi fixarea axei portabile pe
şasiu
- va efectua probele de ridicare şi de coborâre a benei.
- dacă mecanismul de ridicare al benei nu răspunde la comenzi, iar bena a fost blocată într-o
poziţie intermediară de ridicare, conducătorul auto:
- va sprijini bena în poziţia în care se află prin introducerea unor grinzi sau chituci de lemn între
şasiu şi benă;
- va descărca materialele din benă;
- va remedia defecţiunea constatată la partea mecanică a mecanismului de ridicare a benei;
- după ieşirea de sub autobasculantă a celui care a remediat defecţiunea, va comanda ridicarea
automată a benei în poziţie maximă;
- va scoate grinzile sau chitucii care au servit la sprijinirea benei;
- va verifica modul de funcţionare al mecanismului de ridicare a benei, executându-se de mai
multe ori coborârea şi ridicarea automată a benei, fără încărcătură.
77. Este interzis transportul persoanelor în bena autobasculantelor.
78. La autobasculantele care basculează pe trei părţi, se va urmări ca, înainte de plecarea în
cursă, bena să fie bine fixată pe suporţi prin intermediul celor patru cuie de blocare, iar obloanele
închis prin cârligele lor. La basculare, bena acestora va fi bine fixată pe suport prin cele două cuie de
blocare rămase în locaşurile lor, iar cele două coliere de siguranţă ale suportului spate vor fixa, bine
strânse, cepurile de oprire.
79. La transportul gunoiului şi zăpezii cu autobasculante se vor respecta, în afară de cele
prezentate la autovehicule şi următoarele prevederi specifice:
- lucrătorii care deservesc autobasculanta vor călătorii numai în cabină;
- la descărcarea gunoiului, se interzice deplasarea autobasculantei până la marginea rampei de
gunoi;
- la încărcarea zăpezii, autobasculanta va fi manevrată astfel încât lucrătorii ce o încarcă să se
afle între aceasta şi bordura trotuarului;
- la descărcarea zăpezii, manevrarea la mersul înapoi a autobasculantei se va dirija de către un
lucrător aflat la sol, lateral, în stânga spate, în câmpul vizual al conducătorului; distanţa de la gura
canalului la roţile din spate va fi de cca. 1 m.
80. La descărcarea zăpezii pe estacade, se vor respecta următoarele:
- se pot descărca simultan mai multe autobasculante, în funcţie de construcţia şi capacitatea
estacadei;
- manevrarea la estacadă a autobasculantei se va dirija de către un lucrător aflat la sol, instruit
special în acest scop;
- se vor respecta sensurile unice de circulaţie;
- la intrarea pe estacadă pe distanţa de 200 m până la grinda opritoare a estacadei, viteza
maximă de deplasare va fi de 3 Km/h, iar la ieşirea din estacadă a autobasculantei descărcate, viteza
maximă va fi de 4 Km/h.
88. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui
pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi
iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să
răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor vehicule care se apropie.
89. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie
torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea
vizibilităţii.
90. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca
la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării oricărui
pericol.
91. În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor,
conducătorii auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se
face loc acestora.
92. Autovehiculele care, prin construcţie sau prin încărcătura transportată, depăşesc tonajul şi
gabaritele prevăzute de lege, vor circula conform prevederilor legale.
93. Conducătorii auto de pe mijloacele de transport cu gabarite şi tonaje depăşite sunt obligaţi:
- să nu pună în pericol siguranţa celorlalte persoane sau vehicule care circulă pe acelaşi traseu;
- să nu staţioneze pe partea carosabilă a drumurilor;
- să respecte traseul stabilit în autorizaţia organului de administrare a drumului.
94. Pentru transportul interjudeţean cu autovehicule ale căror gabarite sau încărcături depăşesc
în lăţime 3,5 m, unitatea care efectuează transportul va anunţa, în prealabil, poliţia judeţului de la locul
de plecare.
95. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile
Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice.
96. Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii:
- remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu aceeaşi instalaţie de semnalizare şi
de iluminat ca şi autovehicul trăgător;
- nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci
Conducerea preventivă
- Zonele aglomerate necesită limitări de
viteză, în special atunci când circulaţia
pietonilor nu este separată de traficul rutier.
- Păstrarea curăţeniei drumurilor, fără
deşeuri şi obstacole mobile;
1. SCOP
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Procedura se aplica domeniului de activitate specificat.
2.2. Procedura se aplică de către: Directorul Direcţiei Achiziţii, Administrativ şi
Investiţii, conducătorii auto, responsabilul cu consumurile de carburant,
personalul care foloseşte autobasculanta în scopul îndeplinirii sarcinilor de
serviciu, gestionarul (magazionerul) de BVCA, persoanele responsabile cu
înregistrarea intrărilor şi consumului de carburanţi în contabilitate.
3. DOCUMENTE PE REFERINŢĂ
4. DEFINIŢII SI ABREVIERI
4.1.Definiţii
(1) Departament ‒ direcţie generală /direcţie/serviciu/birou/compartiment;
(2) Conducătorul departamentului = director generaî/director/şef serviciu/ş ef
birou/coordonator.
4.2. Abrevieri
(1) BVC A - Bon valoric carburant auto;
(2) NIR = Notă intrare recepţie
(3) FAZ = Fişa activităţii zilnice;
(4) DAAI = Direcţia Achiziţii, Administrativ şi Investiţii;
(5) DGBFCRU = Direcţia Generală Buget, Finanţe, Contabilitate şi Resurse Umane.
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1.Generalităţi
(1) Parcul auto asigură mijloacele de transport necesare îndeplinirii activităţii
specifice Societății . Utilizarea autobasculantelor de transport agregate se face:
a. pentru mijlocele de transport aflate la dispoziţia beneficiarului, conform programului
de lucru stabilit de către aceştia conform contract;
b. pentru mijlocul de transport aflat în parcul comun: conform solicitărilor de transport
în interes de serviciu, scrise sau verbale, comunicate cu cel puţin 24 de ore înainte,
de către conducătorii departamentelor din cadrul MC directorului DAAI.
5.2.Urmărirea consumurilor
(1) Foaia de parcurs
1. Foaia de parcurs este principalul document tehnico - operativ în baza căruia
conducătorul auto justifică efectuarea curselor şi numărul de kilometri parcurşi.
2. Modelul Foii de parcurs este prevăzut în Anexa nr. 1. Completarea tuturor
rubricilor/câmpurilor este obligatorie.
1. Bonurile valorice de carburant se gestionează de către persoana din cadrul DAAI responsabilă
cu gestionarea magaziei MC.
2. Intrarea bonurilor valorice de carburant in gestiunea ministerului se face pe bază de Notă de
Inti'are Recepţie (NIR), care va conţine seriile BVCA, numărul de bonuri, valoarea individuală
(nominală), valoare totală. NIR-ul va fi semnat de către Comisia de recepţie şi de către
Gestionar (magaziner) din cadrul DAAI.
1. Prin condiţii climaterice nefavorabile se înţelege existenţta unor temperaturi medii zilnice sub
zero grade C sau prezenţa pe drumurile publice a ză pezii ori poleiului.
a) Coeficientul de corecţie cu valoarea de 1,1 se va aplica de regulă în perioada 1 decembrie
- 15 martie, în baza unui referat întocmit de că tre conducă torul auto, avizat de directorul
DAAI, directorul general al DGBFCRU, Secretarul General şi aprobat de ministru.
Perioada de aplicare a acestui coeficient se poate devansa sau prelungi, in funcţie de
existenta condiţiilor climaterice menţionate mai sus, în baza unui referat întocmit de
că tre conducă torul auto, avizat de directorul DAAI, directorul general al DGBFCRU,
Secretarul General şi aprobat de ministru. In cazul când între 1 decembrie si 15 martie
exista unele perioade cu temperaturi de peste zero grade C, se sistează temporar
aplicarea coeficientului "A".
b) în situaţii deosebite, când temperatura mediului exterior coboară , pe o perioadă mai
mare de 3 zile, sub -2Q grade C, confirmată prin "buletinele meteo" publicate în presa
locala, se poate acorda valoarea coeficientului de corecţie "A" de 1,2.
c) Devansarea, prelungirea sau sistarea aplică rii coeficientului de corecţie A=l,l, precum ş i
acordarea valorii de 1,2 în condiţiile ară tate mai sus, se va face pe bază de referat
întocmit de că tre conducă torul auto, avizat de directorul DAAI, directorul general al
DGBFCRU, Secretarul General ş i aprobat de ministru.
5.1. Verificarea alimentă rilor cu carburant
(1) La sfârşitul fiecă rei luni, responsabilul cu magazia MC va verifica BVCA ridicate de la
magazie (consemnate şi justificate prin Foaia de parcurs) şi le va confrunta cu aprobă rile de
pe foaia de parcurs, pentru a se efectua un control încrucişat.
(2) în situaţia în care la control se constată că au fost distribuite bonuri suplimentare fă ră
acordul persoanelor nominalizate în prezenta procedură , responsabilitatea revine
persoanelor care au dispus eliberarea fă ră această aprobare. în această situaţie, DAAI va
înainta un proces-verbal că tre DGBFCRU, în care se vor consemna neregulile constatate,
pentru a se dispune mă surile corespunză toare.
5.2. Situaţia consumului de carburant
(1) întocmirea în cadrul DAAI a ” Situaţiei lunare a consumului de carburant” şi verificarea
încadră rii în normele legale.
(2) Orice depă şire a consumului de carburant este adusă , în scris, imediat la cunoştinţa
conducerii ministerului, pentru luarea mă surilor legale.
(3) Situaţia se întocmeşte conform modelului din Anexa nr. 3, până la data de 10 a fiecă rei luni
următoare lunii pentru care se întocmeşte.
6.0 RESPONSABILITĂŢI
6.1. Atribuţiile responsabilului desemnat din cadrul DAAI:
(1) Eliberează foi de parcurs numai după primirea foii de parcurs din ziua anterioară ;
(2) Verifică completarea foilor de parcurs sub urmă toarele aspecte: kilometrajul la plecarea în
cursă , kilometrajul la sosirea din cursă , însumarea corectă a kilometrilor din foaia de parcurs,
ora de plecare, respectiv ora de sosire la fiecare cursă , confirmarea curselor de că tre fiecare
beneficiar în parte prin ştampilă ş i semnă tură ;
(3) Dă aprobarea pentru alimentare cu carburanţi, în funcţie de activitatea desfă şurată anterior;
O (4) Solicită conducă torilor auto cotoarele bonurilor valorice în vederea arhivă rii lor la DAAI (lunar).
în cazul pierderii sau a imposibilită ţii depunerii cotoarelor BVCA, conducă torul auto va explica în scris
împrejură rile, printr-o Notă explicativă ;
(3) Solicită conducă torilor auto predarea bonurilor nefiscale de la staţia de alimentare în vederea
întocmirii fiş elor individuale de alimentare;
(4) Confruntă aprobă rile de alimentare şi eliberă rile de carburant înscrise în foaia de parcurs cu
cotoarele bonurilor predate de că tre conducă torii auto;
(5) Calculează foile de parcurs;
(6) întocmeşte Fiş a activită ţii zilnice a autovehiculelor;
(7) întocmeşte lunar „Situaţia lunară a consumului de carburant” extras din FAZ, pe care o predă după
aprobare, DGBFCRU, având anexate, în copie, Fişa activită ţii zilnice a autovehiculelor şi “Fiş a
privind eliberarea şi justificarea BVCA” conform modelului din Anexa 4;
(8) Urmă reşte încadrarea autoturismelor în norma de consum stabilită , astfel încât consumul de
carburant lunar pe total parc auto să nu depă şească cantitatea aprobată conform legislaţiei în
C. vigoare. în cazul depă ş irilor se va întomi o notă prin care se va aduce la cunoştinţa
conducerii
situaţia constată ;
(9) Verifică să ptă mânal, în fiecare zi de luni, kilometrajul înregistrat la bordul autovehiculelor. în caz de
necorelare cu cel înregistrat în foile de parcurs propune mă suri pentru efectuarea reglă rilor
necesare, întocmind în acest sens o notă de constatare şi un Tabel centralizator privind consumul
fiecă rui autovehicul;
(10) întocmeşte lunar „Situaţia centralizatoare privind consumul de carburanţi în bonuri
cantită ţi fixe” conform modelului din Anexa 5.
întocmeşte anual „Centralizatorul privind consumul de carburanţi în bonuri cantită ţi fixe
pe anul ....” conform modelului din Anexa 6.