Analiza tensiunlor şi deformaţiilor prin metoda elementelor finite

1. Elemente de algebrã matricealã utile analizei prin elemente finite

Un sistem de ecuaţii liniare se poate scrie sub forma:
a 11  x 1  a 12  x 2  ...  a 1n  x n  b1
a 21  x 1  a 22  x 2  ...  a 2 n  x n  b 2
.
.
a n1  x 1  a n 2  x 2  ...  a nn  x n  b n
sub formã matricealã, sistemul de ecuaţii mai poate fi scris şi sub forma:
[A] {x}= {b}
sau:
 a11 a12 ... a1n   x1   b1 
a a 22 ... a 2 n     
 21  x 2  b 2 
  
 . . ... .   .   . 
 
 a n1 an2 ... a nn   x n  
b n 

în care [A] este matricea coeficienţilor, {x} reprezintã matricea necunoscutelor iar {b} constituie matricea constantelor.
Operaţiile cu matrice se pot defini astfel:
Transpusa unei matrice [A] se noteazã cu [A]T, şi este definitã astfel:
1 2 3 
 A   4 5 6
7 8 9
1 4 7
 AT  2 5 8 
3 6 9 
Adunarea ( scãderea ) a douã matrice. Matricele se pot aduna ( scãdea ) dacã sunt compatibile, adicã au
dimensiuni de acelaşi ordin, de exemplu:
 a11 a12   b11 b12   a11  b11 a12  b12 
a     
 21 a 22   b 21 b 22   a 21  b 21 a 22  b 22 
a 31 a 32  b31 a 32  a 31  b31 a 32  b32 
care se mai poate scrie sub forma:
[A]+[B]=[C]
Scãderea se efectueazã dupã aceleaşi reguli.
Înmulţirea a douã matrice
Douã matrice se pot înmulţi dacã sunt conforme, adicã dacã numãrul coloanelor din prima matrice este egal cu
numãrul liniilor din a doua matrice, ceea ce este echivalent cu [A]mxn [B]pxr=[C]mxr , cu m=p, şi:
n p
cij   a ik  b kj
k 1
De exemplu:
1 2 3   4 1  4  10  6 1  18  9  5 7
5 6 7    5 9   20  30  14 5  54  21  4  16
 20
  
9 10 11  2 3 36  50  22 9  90  33 27 33
A rezultat cã o matrice se înmulţeşte, sau se împarte cu un numãr k, înmulţind, respectiv împãrţind toate
elementele acesteia prin k.
Transpusa unui produs
Aceastã operaţie se efectueazã potrivit cu relaţia care se exemplificã prin urmãtoarea aplicaţie: