Curs 11

2018/2019
 2C/1L, DCMR (CDM)
 Minim 7 prezente (curs+laborator)
 Curs - conf. Radu Damian
 Vineri 11-13, P7
 E – 50% din nota
 probleme + (2p prez. curs) + (3 teste) + (bonus activitate)
▪ 3pz=+0.5p
 toate materialele permise
 Laborator – conf. Radu Damian
 Joi 8-14 impar II.13
 L – 25% din nota
 P – 25% din nota
 http://rf-opto.etti.tuiasi.ro
dB = 10 • log10 (P2 / P1) dBm = 10 • log10 (P / 1 mW)

0 dB =1 0 dBm = 1 mW

+ 0.1 dB = 1.023 (+2.3%) 3 dBm = 2 mW

+ 3 dB =2 5 dBm = 3 mW
+ 5 dB =3 10 dBm = 10 mW
+ 10 dB = 10 20 dBm = 100 mW

-3 dB = 0.5 -3 dBm = 0.5 mW

-10 dB = 0.1 -10 dBm = 100 W
-20 dB = 0.01 -30 dBm = 1 W
-30 dB = 0.001 -60 dBm = 1 nW
[dBm] + [dB] = [dBm]

[dBm/Hz] + [dB] = [dBm/Hz]

[x] + [dB] = [x]

 Operatii cu numere complexe!
 z = a + j · b ; j2 = -1
 Daca se alege un Z0 real

ZL  *
Zi 
Z  Z0 L  i*
Z  Z0
Im Γ
Γi
 numere complexe
 in planul complex
Re Γ

ΓL
 Scattering parameters
+ +
V1 V2 V1   S11 S12  V1 
      
- - V2   S 21 S 22  V2 
V1 V2
[S] Γ2 V1 V2
S11   S 21  
V1 V2 0
V1 V2 0

 V2  0are semnificatia: la portul 2 este

conectata impedanta care realizeaza
conditia de adaptare (complex conjugat)
2  0  V2  0
a1 a2  b1   S11 S12   a1 
b    S   
 2   21 S 22  a2 
b1 b2
[S] 2 Putere sarcina Z 0
S 21 
Putere sursa Z 0

 a,b
 informatia despre putere SI faza
 Sij
 influenta circuitului asupra puterii semnalului
incluzand informatiile relativ la faza
Adaptarea de impedanţa
 +1 Im Γ

|Γ|=1
|Γ|

-1 θ=arg Γ +1
Re Γ

-1
 +1 Im Γ
|Γ|=1

|Γ|

-1 θ=arg Γ +1
Re Γ

-1
Adaptarea cu transformatoare de impedanta (Lab. 1)
 Feed line – linie de intrare cu impedanta
caracteristica Z0
 Sarcina cu impedanta (rezistiva!) RL
 Dorim adaptarea sarcinei la fider cu o linie de
lungime λ/4 si impedanta caracteristica Z1
1  e 2 jl
Z in  Z1
1  e 2 jl
V0 R L  Z1
O   
V0 RL  Z1
R L  jZ1 tan(l )
Z in  Z1
Z1  jR L tan(l )
 Z in  Z 0
in 
Z in  Z 0
2   Z12
 l    Z in 
 4 2 RL

Z12  Z 0  RL
in  2 in  0  Z1  Z 0 RL
Z1  Z 0  RL
 Pe fider (Z0) avem doar unda progresiva
 Pe linia in sfert de lungime de unda (Z1) avem
unda stationara
 Punct de vedere fizic


 T  1 

 Punct de vedere fizic

  0  Z12  Z 0  RL  0
 Z1  Z 0  Z L

 (doar) la frecventa f0
0 2 0 
l  0 l   
4 0 4 2
Z L j  Z1  tan(  l ) not not
Z in  Z1     l t  tan(  l )
Z1  j Z L tan(  l )
Z L j  Z1  t
Z in  Z1 
Z1  j Z Lt
 calitatea adaptarii coeficient de reflexie in
putere

1
sec  
cos 
sec 2   1  tan 2   1  t 2
  ne intereseaza frecventa in jurul frecventei
la care facem adaptarea (banda ingusta)
0  sec2   1  tan2   1
f  f0 l 
4 2

Z L  Z0
  cos 
2  Z0  Z L
  Definim un maxim acceptat pentru coeficientul
de reflexie Гm care va defini banda adaptarii, θm

 in linii TEM
0 2  f 1 v f   f 2  m  f 0
   l        fm 
4 vf 4 f0 2 f0 
f 2   f 0  f m  4  m 4   2 Z0  Z L 
1
  2  2   cos  m
 
f0 f0    1  m Z L  Z 0
2

 Pentru linii non TEM constanta de propagare nu depinde
liniar de frecventa, dar in practica influenta este minora in
banda ingusta
 Sunt neglijate reactantele introduse de discontinuitati (Z0
-> Z1). Compensarea se face printr-o mica modificare a
lungimii liniei
 Banda depinde de dezadaptarea initiala

cu cat dezadaptarea este mai mica

cu atat banda se obtine mai larga
 Transformator de adaptare cu o singura
sectiune (λ/4) pentru a adapta o sarcina de 10Ω
la o linie de 50 Ω la frecventa f0=3GHz
 banda pentru SWR<1.5
 simulare ADS
f  0.88GHz

3GHz  3 105

f 0.88
  0.2933
f0 3
 Transformatorul in sfert de lungime de unda
permite adaptarea oricarei impedante reale
cu orice impedanta a fiderului (liniei).
 Daca banda necesara este mai mare decat
cea oferita de transformatorul in sfert de
lungime de unda se folosesc transformatoare
multisectiune
 caracteristica binomiala
 tip Cebîşev
 Z 2  Z1
1 
Z 2  Z1
2  1
Z L  Z2
3 
Z L  Z2
2  Z2
T21  1  1 
Z1  Z 2
2  Z1
T12  1  2 
Z1  Z 2

  1  T12  T21  3  e2 j  T12  T21  32  2  e4 j  T12  T21  33  22  e6 j  

  1  T12  T21  3  e  2 j
 3n  2n  e2 jn
n 0
 
  1  T12  T21  3  e  2 j
 3n  2n  e2 jn
n 0

1
 x  1 x
n
x 1
n 0

1  3  e 2 j

1  1  3  e 2 j
 Daca diferentele intre Z1  Z2 si
Z2  ZL sunt mici putem aproxima:
  1  3  e2 j
 Z1  Z 0
1 
 Presupunem ca toate impedantele Z1  Z 0
cresc sau descresc uniform n 
Z n1  Z n
 Toti coeficientii de reflexie vor fi Z n1  Z n

reali si de acelasi semn n  1, N  1

 Anterior   1  3  e2 j  ZL  ZN
N 
ZL  ZN
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN
 Realizez transformatorul simetric
0  N , 1  N 1, 2  N 2 
 Aceasta nu implica faptul ca impedantele
sunt egale
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

       
   e jN  0  e jN  e jN  1  e j  N 2   e j  N 2   2  e j  N 4   e j  N 4   

   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
 Coeficient de reflexie
   0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

e2 j  x
f x   a0  a1  x  a2  x 2    aN  x N

 aleg coeficientii astfel incat sa obtin o variatie

dorita (a polinomului)
 Raspunsul acestui transformator este de tip
maxim plat in jurul frecventei de adaptare
 Pentru N sectiuni se anuleaza primele N-1
derivate ale functiei |Γ(θ)|
f x   A  1  x 
N


   A  1  e 
2 j N

   A  e  j N j  j N
 2  A  cos 
N
e e N

  dn  
   0;       0 n  1, N  1 l     l 
2 d n
2 4 2
  A, θ 0 , liniile de lungime 0, dispar
Z L  Z0 Z L  Z0
0  2  A 
N
A2 N

Z L  Z0 Z L  Z0
 dezvoltarea binomului
f x   1  x N  CN0  C1N  x    CNn  x n    CNN  x N
N!
CN 
n

N  n!n!
 Coeficientii de reflexie

   A  1  e 
2 j N    0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

n  A CNn
 Proiectare
Z L  Z0
A  2 N  n  A CNn
Z L  Z0
Z n1  Z n 1 Z n1 x 1
n   ln ln x  2  x 1
Z n1  Z n 2 Zn x 1

Z n1 N Z L  Z0 N ZL
ln  2  n  2  A  C N  2  2 
n
 2  CN  ln
n
Zn Z L  Z0 Z0

N ZL
ln Z n1  ln Z n  2  C Nn  ln
Z0
  Banda, Γm maxim tolerat
m   m   2 N  A  cos  m
N

 1 
 N
1  1  m  
 m  cos    
2 A
   
 

 1 
f 2 f 0  f m  4 m 4  N
1  1  m  
  2  2   cos    
f0 f0   2 A
   
 
 Transformator de adaptare cu 3 sectiuni
pentru a adapta o sarcina de 30Ω la o linie de
100 Ω la frecventa f0=3GHz, Γm=0.1
 N=3
Z L  30 Z 0  100 

N Z L  Z0 1 ZL
A2  N 1 ln  0.07525
Z L  Z0 2 Z0
3! 3! 3!
C 
0
1 C 
1
3 C 
2
3
3!0! 1!2!
3 3
2!1!
3
n0
N ZL 3 30
ln Z1  ln Z 0  2 C30 ln  ln 100  2 1 ln  4.455
Z0 100
Z1  86.03
n 1
N ZL 3 30
ln Z 2  ln Z1  2 C31 ln  ln 86.03  2  3  ln  4.003
Z0 100
Z 2  54.77
n2
N ZL 3 30
ln Z 3  ln Z 2  2 C32 ln  ln 54.77  2  3  ln  3.552
Z0 100
Z3  34.87
f 4  1  m 
1N
4  1  0.1 1 3 
 2  arccos      2  arccos      0.74
f0  2  A    
 2  0.07525  
 
f  2.22GHz
 Similar Lab. 1

f  2.169GHz

3GHz  3.5 106

 Raspunsul acestui transformator este de tip
echiriplu in jurul frecventei de adaptare
 mareste banda in detrimentul riplului in
banda de adaptare
 Se egaleaza functia Γ(θ) cu un polinom
Cebîşev
T1 x   x
T2 x   2 x 2  1
T3 x   4 x 3  3x

T4 x   8x 4  8x 2  1

 Echiriplu
 1  x  1  Tn x   1

Tn x   2 xTn1 x   Tn2 x 
    0  1  e2 j  2  e4 j    N  e2 jN

e2 j  x
f x   a0  a1  x  a2  x 2    aN  x N
   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
x  cos  x 1
 Se poate arata ca: Tn cos    cosn 

Tn x   cosn arccos x  x 1 
Tn ( x)  cosh n cosh 1 ( x)  x 1
 Schimbare de
variabila
  m  x  1
     m  x  1
cos 
x
cos  m

1
sec   x  sec m cos 
cos 
 T1 sec m cos    sec m cos 
T2 sec m cos    sec 2  m 1  cos 2   1

T3 sec m cos    sec 3  m cos 3  3 cos    3 sec m cos 

T4 sec m cos    sec 4  m cos 4  4 cos 2  3  4 sec 2  m cos 2  1  1

 Cautam coeficientii pentru a obtine un polinom Cebîşev

   2e jN  0  cos N  1  cosN  2  n  cosN  2n  
   A  e jN  TN sec m cos  
1
  N / 2 n par
ultimul termen: 2
 N 1 / 2  cos  n impar
 A, θ 0 , liniile de lungime 0, dispar
Z L  Z0 Z L  Z0 1
0   A  TN sec m  A  m  A
Z L  Z0 Z L  Z 0 TN sec m 

1 Z L  Z0
TN sec m  
1 ZL
 ln
m Z L  Z 0 2m Z0


Tn ( x)  cosh n cosh 1 ( x) 
1 
1  1 Z L  Z 0
 1  ln Z L Z 0  
sec m  cosh  cosh    cosh  cosh 
1 
  
 N  m Z L  Z 0   N  2m 

f 2 f 0  f m  4 m
  2
f0 f0 
  Transformator de adaptare cu 3 sectiuni
pentru a adapta o sarcina de 30Ω la o linie de
100 Ω la frecventa f0=3GHz, Γm=0.1
 N=3 Z L  30 Z 0  100 

   2e j 3 0 cos 3  1 cos    Ae  j 3 T3 sec m cos  

Z L  Z0 1 Z L  Z0  A  0 A  0.1
A  m  0.1 A 
Z L  Z 0 TN sec m 

  cosh  1  cosh 1  ln 30 100   1.362

1 
1  ln Z L Z 0
  
sec m  cosh   cosh  
 N  2m  3  2  0.1 
 1 
 m  arccos    0.746 rad  42.76
 sec m 
20 cos 3  1 cos    A sec3  m cos 3  3 cos    3 A sec m cos 

cos 3 20  A sec3  m 0  0.1263

cos  
21  3 A sec3  m  sec m  1  0.1747

simetrie: 3  0 ; 2  1
n0
ln Z1  ln Z0  2  0  ln 100  2  0.1263  4.353 0  0.1263

Z1  77.68 1  0.1747
n 1
ln Z 2  ln Z1  2  1  ln 77.68  2  0.1747  4.003

Z 2  54.77
n2

ln Z3  ln Z 2  2  2  ln 54.77  2  0.1747  3.654

Z3  38.62
f 2 f 0  f m  4 4  42.76
  2 m  2  1.045
f0 f0  180

f  3.15GHz
 Similar Lab. 1

f  3.096GHz

3GHz  4.17 105

2.282GHz  0.09925
 G. L. Matthaei, L. Young, and E. M. T. Jones,
Microwave Filters, Impedance-Matching
Networks,and Coupling Structures, Artech
House Books, Dedham, Mass. 1980
(Lab. 2)
 Funcţionalitatea dorită:
 divizarea
 combinarea
 puterii semnalului
 numite si joncţiune in T
 caracterizate de o matrice S 3x3
 S11 S12 S13 
S   S 21 S 22 S 23 
 S31 S32 S33 
 circuitul este reciproc dacă nu conţine:
 materiale anizotrope (de obicei ferite)
 circuite active
 e de dorit să obţinem funcţionalitatea dorită de
divizare/combinare de putere fără pierderi interne
 e de dorit sa obţinem circuitul adaptat simultan la
toate porțile
 evitarea unor pierderi externe de putere
 circuit reciproc
S   S t Sij  S ji , j  i
S12  S21, S13  S31, S23  S32
 adaptat simultan la toate portile
Sii  0, i S11  0, S22  0, S33  0
 matricea S devine:
0 S12 S13 
S   S12 0 S 23 
 S13 S 23 0 
 reciproc, adaptat, matricea S:
0 S12 S13 
S   S12 0 S 23 
 S13 S 23 0 

 circuit unitar (fără pierderi)

 toata puterea introdusa pe un port se regaseste la
celelalte porturi N
S   S 
* t
 [1]  ki kj   ij , i, j
S  S *

k 1
N N
 S ki  S ki* 1  ki kj  0, i  j
S  S *

k 1 k 1
 circuit unitar (fără pierderi)
N
0 S12 S13   ki ki  1
S  S *

S   S12 0 S 23  k 1
N
 S13 S 23 0   ki kj  0, i  j
S  S *

k 1
 6 ecuatii / 3 necunoscute
S12  S13  1
2 2 *
S13S 23  0
S12  S 23  1
2 2 *
S12 S13  0
S13  S 23  1
2 2 *
S23S12  0
 nici o solutie posibila
 0 S12 S13 
S   S12 0 S 23 
 S13 S 23 0 

 6 ecuaţii / 3 necunoscute
 nici o soluţie posibila
 Un circuit cu 3 porţi NU poate fi simultan:
 reciproc
 fara pierderi
 adaptat simultan la toate cele 3 porţi
 Renunţarea la una din cele 3 condiţii conduce la
circuite realizabile
 de obicei cu materiale anizotrope, ferite
 nereciproc, dar adaptat simultan si fara
pierderi Sij  S ji
 matricea S 0 S S  12 13

S   S 21 0 S 23 
 S31 S32 0 
 6 ecuatii / 6 necunoscute
S12  S13  1 S32  0
2 2 *
S31
S 21  S 23  1 S 23  0
2 2 *
S21
S31  S32  1 S13  0
2 2 *
S12
 doua solutii posibile
 circulatoare
 in sens orar direct
S12  S23  S31  0
S21  S32  S13  1

 in sens orar invers

S21  S32  S13  0

S12  S23  S31  1

  Un circuit cu 3 porţi reciproc si fara pierderi
poate fi adaptat numai la 2 porţi
0 S12 S13  *
S13S 23  0
S   S12 0 S 23  *
S12 
S13  S23S33  0
 S13 S 23 S33  *
S23S12  S33
*
S13  0
S13  S23  0 S12  S13  1
2 2

S12  S 23  1
2 2

S13  S 23 S13  S23  S33  1

2 2 2

S12  S33  1
 Un circuit cu 3 porţi reciproc si fara pierderi
0 S12 S13  S13  S23  0 S12  S33  1
S   S12 0 S 23  S12  e j
 S13 S 23 S33  0 e j 0 S33  e j
S   e j 0 0

0 0 e j 

 Un circuit cu 3 porţi reciproc si fara
pierderi degenereaza in doua
componente separate:
 o linie fara pierderi, adaptata, intre
doua dintre porturi
 al treilea port e separat si
dezadaptat
 consta in separarea unei linii incidente in doua
linii separate
 se poate implementa in diverse tehnologii
 daca liniile sunt fără pierderi, diportul este
reciproc, deci nu poate fi adaptat la toate porţile
simultan  la nivelul joncţiunii câmpurile
sunt neuniforme, generând
moduri de ordin superior
localizate
 aceasta energie localizata
poate fi modelata cu o
reactanţa concentrata la nivelul
joncţiunii: B
 Proiectarea divizorului
presupune adaptarea la linia de
intrare cu Z0
 ieșirile pot fi adaptate mai
departe cu circuite
suplimentare (/4,
binomial, Cebișev)
 1 1 1
Yin  j  B   
Z1 Z 2 Z 0

 daca liniile sunt fără

pierderi, impedantele
caracteristice sunt reale
 conditia de adaptare poate
fi indeplinita doar daca
B  0 caz in care conditia
de adaptare este:
1 1 1
 
Z1 Z 2 Z 0
In practica daca B nu poate fi neglijat, se introduce o reactanta externa
de compensare, reglabila, cu efect macar intr-o banda ingusta de
frecventa.
 daca V0 e amplitudinea semnalului la
1 V02
jonctiune 2
P1  
1 V 2 Z1
Pin   0
2 Z0 1 V02
P2  
deci: 2 Z2
Pin  P1  P2 (fara pierderi)
P1 Z 2 (impartirea puterii pe
   cele doua linii de iesire)
P2 Z1
Z2 Z1
P1  Pin  P2  Pin 
Z1  Z 2 Z1  Z 2
 1
P1  Pin  P2  Pin 
1  1 
 1
Z1  Z 0  1   Z 2  Z 0  1   
 
  matricea S
 fara pierderi (matrice unitara)
 reciproc (matrice simetrica)
 portul de intrare este adaptat S11  0
 
P2  P1  S 21  S12 
2 1  1 
1 1
P3  P1  S31  S13 
1  1 
Coeficienti de reflexie la iesiri
1
Z 0 || Z 2  Z1 1
S 22  1  
Z 0 || Z 2  Z1 1 
Z || Z  Z 2 
3 S33  2  0 1 
Z 0 || Z1  Z 2 1 
   1  Matrice unitara, coloanele 1 si 2
 0 
 1  1   1  1
   0   x 0
S    
1
x  1  1  1 
1  1 
  
 1   S 23  S32 
x  1 
 1   1   

2
  1 
 0 
 1  1  
   
1 S    
1
1  1  1  
 
 1   
3 
 1   1  1   
  divizor de 3dB  1 1 
 0
 impartire egala a puterii intre cele
 2 2 
doua iesiri
S    1

1 1 
 Z1 = Z2 = 2·Z0 , α = 1  2 2 2 
 1 1 1
  
2  2 2 2
Daca se adauga transformatoare in /4
pentru a adapta iesirile la Z0 matricea S
devine:
1  j j 
 0  
 2 2 
S    j 1 1
 
3  2 2 2 
 j 1 1 
  
 2 2 2 
 Proiectaţi un divizor cu joncţiune în T care are o impedanţă
a sursei de 30Ω, pentru a obţine un raport de puteri la
ieşire de 3 :1. Proiectaţi transformatoare in sfert de
lungime de undă care să convertească impedanţa liniilor
de ieşire la 30Ω.
 1
1 V02  P1  P2  Pin  P1  4  Pin
Pin     
2 Z0  P1 : P2  3 : 1 P  3  P
2
 2 4 in
1 V0 1
P1     Pin Z1  4  Z 0  120 
2 Z1 4 Verificare
1 V02 3 Zin  40  || 120   30 
P2     Pin Z 2  4  Z 0 3  40 
2 Z2 4
Transformatoare Z c  Z i  Z L
i

Z c1  Z1  Z L  120  30  60 Z c2  Z 2  Z L  40  30  34.64

 Introducerea elementelor disipative (pierderi)
permite realizarea divizorului:
 reciproc
 adaptat la toate cele porti
Impedanta Z vazuta de la nivelul jonctiunii
spre una din linii:
Z0 4Z
Z  Z0  0
3 3
Linia de intrare va vedea la capat o
rezistenta in serie cu doua astfel de linii
in paralel
Z 0 1 4Z 0
Z in     Z0
3 2 3
deci va fi adaptata: S11  0
din simetrie: S11  S22  S33  0
 Introducerea elementelor disipative (pierderi)
permite realizarea divizorului:
 reciproc (matricea S e simetrica)
 adaptat la toate cele porti S11  S22  S33  0
V1 e tensiunea la intrarea in portul 1,
calculam tensiunea la nivelul jonctiunii V
Z 2 2Z 0 3 2
V  V1   V1   V1
Z 2  Z0 3 2Z 0 3  Z 0 3 3
Tensiunile de iesire se obtin tot prin
divizare:
Z0 3 1
V2  V3  V   V  V1
Z0  Z0 3 4 2
1
S 21  S31 
2 1
din simetrie: S 21  S31  S 23 
2
 Introducerea elementelor disipative (pierderi)
permite realizarea divizorului:
1
 reciproc (matricea S e simetrica) S 21  S31  S 23 
2
 adaptat la toate cele porti S11  S 22  S 33  0
0 1 1 
Matricea S S    1 0 1
1
2  
1 1 0
2
1
Puteri: P   1
V
in
2 Z0
1 1 2V1  1 V12 1
2
P2  P3       Pin
2 Z0 8 Z0 4
Jumatate din putere se disipa pe cei 3
rezistori
 Divizoarele de putere anteroare au un
dezavantaj major, nu exista izolare intre cele
doua porturi de iesire S23  S32  0
 acest deziderat e important in anumite aplicatii
 Divizorul Wilkinson este introdus pentru
rezolvarea acestui impediment
 o proprietate utila
suplimentara este ca
“pare” fara pierderi daca
porturile de iesire sunt
adaptate
 numai energia reflectata
din iesiri este disipata
 utila/necesara pentru multiporti
 exemplu, rezistori, circuit cu 2 porturi
100 Ω

50 Ω 50 Ω
1 2

E1 E2
25 Ω
 I1
 presupunem ca doresc Y11 Y11 
V1 V
 E2 = 0 2 0

100 Ω 1

50 Ω
50 Ω 50 Ω
1 2 100 Ω
E1
E1 E2
25 Ω
25 Ω 50 Ω

Rech  100 | | (50  25 | | 50) 

I1
 100 | | (50  16.67)  100 | | 66.67  40 Y11   0.025S
V1 V 0
2
  analiza pe mod par/impar beneficiaza de
existenta in circuit a unor plane de simetrie
 initiale
 create
plan de simetrie
100 Ω 50 Ω 50 Ω

1 50 Ω 50 Ω 2 1 50 Ω 50 Ω 2

E1 E2 E1 50 Ω
E2
25 Ω 50 Ω
  la atacul porturilor cu surse simetrice/antisimetrice
planele de simetrie se transforma in Aceeasi polaritate
Rech Rech
 gol virtual +Vx +Vx pentru surse
 masa virtuala + + I  0, Vx
I=0
plan de simetrie Vx Vx plan de simetrie
50 Ω 50 Ω _ _ gol

1 50 Ω 50 Ω 2 0V 0V
Rech Rech Polaritate diferita
+Vx 0V -Vx pentru surse
E1 50 Ω 50 Ω E2 _
+
V V
P  0, Vx
Vx P=0V Vx plan de simetrie
_
+ masa
0V 0V
  orice combinatie de 2 surse poate fi echivalata
pentru circuitele liniare cu o suprapunere:
 o sursa simetrica +
 o sursa antisimetrica E1  E e  E o
+ Ee
_
plan de simetrie E1 E2  E e  E o
+
50 Ω 50 Ω _
Eo
50 Ω 50 Ω _
1 2 E1  E2
+ E 
e

2
E1 E2
50 Ω 50 Ω + Ee E1  E2
E2 _ E 
o

_
_ 2
Eo
+
  In circuite liniare putem aplica suprapunerea
efectelor

Efect ( Sursa1 + Sursa2 ) = Efect ( Sursa1 ) + Efect ( Sursa2 )

Efect ( PAR+ IMPAR ) = Efect ( PAR ) + Efect ( IMPAR )

Putem beneficia de avantajele simetriilor!!

  exemplu 100 Ω

50 Ω 50 Ω
1 2

I1
E1 E2
V1 25 Ω
plan de simetrie
50 Ω 50 Ω

I1
Y11  1 50 Ω 50 Ω 2
V1 V E1
2 0
E  e
E1 E2
2 50 Ω 50 Ω
V2  E2  0 
E1
E 
o

2
  analiza pe mod par/impar
50 Ω 50 Ω

1 50 Ω 1 50 Ω

I1e I1o
Ee 50 Ω
Eo 50 Ω
V1 V1

e
Rech  50  50  100
o
Rech  50 | | 50  25
Ee E 2 E1 Eo E 2 E
I1  e  1 
e I1  o  1  1
o

Rech 100 200 Rech 25 50

PAR  plan de simetrie gol IMPAR  plan de simetrie masa
  suprapunerea efectelor
100 Ω

1 50 Ω 50 Ω 2
I1  I  I
e
1
o
1

V1  V  V
I1 e o
E1 E2 1 1
V1 25 Ω

E1 E E
I1  I1e  I1o   1  1 I1 1
200 50 40 Y11    0.025S
V1  V1e  V1o  E1 V1 40
 In circuite liniare putem aplica suprapunerea
efectelor
 avantaje
 reducerea complexitatii circuitului
 reducerea numarului de porturi (principalul avantaj)

Efect ( PAR+ IMPAR ) = Efect ( PAR ) + Efect ( IMPAR )

Putem beneficia de avantajele simetriilor!!

 o linie de intrare
 doua transformatoare /4
 o rezistenta intre liniile de iesire
 schema normalizata si “simetrizata”
 analiza pe mod par si impar
  mod par, plan de simetrie gol

privind din portul 2, Z2 daca Z  portul 2 este adaptat Z ine 2  1

transformator /4 Z e
in 2  2
2

V x   V   e  j x    e j x  x=0 la portul 1
x=-/4 la portul 2
 1
V  V   4  jV  1    V0
e 
V  V 0  V  1     jV0 
e 

 1
2 1

Z in 2  1
e

: coeficientul de reflexie vazut dinspre transformatorul cu   2  2 V1e   jV0 2

Z  2 spre impedanta normalizata 2 2 2
  mod impar, plan de simetrie masa

linia in /4 este scurtcircuitata la capat

Z o
2 r/2
daca r  2 portul 2 este adaptat
impedanta vazuta dinspre portul 2 este  in

Z ino 2  1 V2o  V0
V1o  0 in modul impar toata puterea se disipa in rezistorul r/2
  impedanta de intrare in portul 1

doua transformatoare /4 in paralel

Z in1 
1
2
 2
2
1
 parametrii S
Z in1   
1
2
2 1
2
S11  0

Z ine 2  1 Z ino 2  1 si similar Z ine 3  1 Z ino 3  1 S22  S33  0

V1e  V1o j
S12  S 21  e  
V2  V2o 2
j
si similar S13  S 31  
2
scurt sau gol intre porturile 2 si 3 elimina orice transfer de putere
S23  S32  0 + circuit reciproc
  la frecventa de proiectare (lungimile transformatoarelor
egale cu 0/4) avem izolare intre cele doua linii de iesire

 j j 
 0  
 2 2 
S    j 0 0 
 2 
 j 
 0 0 
 2 
 3 X Wilkinson =
divizor de putere
pe 4 porturi
 caracterizate de o matrice S 4x4
 S11 S12 S13 S14 
S S 22 S 23 S 24 
S    21

 S31 S32 S33 S34 

 
 S 41 S 42 S 43 S 44 
 circuitul este reciproc dacă nu conţine:
 materiale anizotrope (de obicei ferite)
 circuite active
 e de dorit să obţinem funcţionalitatea dorită de
divizare/combinare de putere fără pierderi interne
 e de dorit sa obţinem circuitul adaptat simultan la
toate porțile
 evitarea unor pierderi externe de putere
 circuit reciproc
S   S t Sij  S ji , j  i
S12  S21, S13  S31, S23  S32
 adaptat simultan la toate portile
Sii  0, i S11  0, S22  0, S33  0, S44  0
 matricea S devine:
0 S12 S13 S14 
S 0 S 23 S 24 
S    12
 S13 S 23 0 S34 
 
 S14 S 24 S34 0 
 reciproc, adaptat, matricea S:
0 S12 S13 S14 
S 0 S 23 S 24 
S    12
 S13 S 23 0 S34 
 
 S14 S 24 S34 0 
 circuit unitar (fără pierderi)
 toata puterea introdusa pe un port se regaseste la
celelalte porturi N
S   S 
* t
 [1]  ki kj   ij , i, j
S  S *

k 1
N N
 S ki  S ki* 1  ki kj  0, i  j
S  S *

k 1 k 1
 *
S13  S23  S14
*
 S24  0 / S24
* *
S12  S23  S14
*
 S34  0 / S12
*
S14  S13  S24
*
 S23  0 / S13
* *
S14  S12  S34
*
 S23  0 / S34
*

*
14 
S  S13  S24
2 2
 0 
S23  S12  S34
2 2
 0
 o solutie: S14  S23  0 0 S12 S13 0 
S S 24 
 cuplorul rezulta directional S    12
0 0
S12  S13  1
2 2  S13 0 0 S34 
S13  S 24  
0 S 24 S34 0 
S12  S 24  1
2 2

S13  S34  1
2 2

S12  S34
S24  S34  1
2 2
 0 S12 S13 0 
S S 24 
0 0 S12  S34   S13  S24  
S    12
 S13 0 0 S34 
  β – coeficientul de cuplaj în tensiune
0 S 24 S34 0 
 Alegem referintele de faza
S12  S34   S13    e j S24    e j
*
S12  S13  S24
*
 S34  0        2  n 

S12  S 24  1   2   2 1
2 2

 Cealalta solutie posibila pentru ecuatiile anterioare ofera fie

aceeasi solutie (cu alta referinta de faza) fie un caz
degenerat * 2 2

S14  S13  S24
2 2
 0 
S23  S12  S34  0
 Un circuit cu 4 porti care este simultan:
 adaptat la toate portile
 reciproc
 fara pierderi
 este intotdeauna directional
 puterea de semnal introdusa pe un port este
trimisa numai spre doua din celelalte trei porturi
 0    e j 0 
 j 
S     j 0 0  e 
 e 0 0  
 
 0   e j  0 
 2 cazuri mai des intalnite in practica
 cuplor simetric      2
0  j 0
 0 0 j 
S   
 j 0 0 
 
0 j  0
 cuplor asimetric   0,   
0   0 
 0 0   
S   
 0 0  
 
0   0 
 S12   2  1   2
2

S13   2
2

Cuplaj

 20  log   [dB]

P1
C  10 log
P3
Directivitate

P3   
D  10 log  20  log  [dB]

P4  S14 
Izolare
P1
I  10 log  20  log S14 [dB]
I  D  C , dB P4
 Cuplorul hibrid este cuplorul directional de 3 dB
   1 2
Cuplor hibrid in cuadratura Cuplor hibrid in inel

     2
0 1 j 0    0 ,    0 1 1 0
1 0 0 j  1 0 0  1
S   1   S   1 
2  j 0 0 1 2 1 0 0 1
   
 0 j 1 0  0  1 1 0
 0 j 1 0 
 
 1  j 0 0 1
S  
2 1 0 0 j 
 
0 1 j 0 
 1 1 1 1 1 1 1 1
b1  e  o b2  Te  To b3  Te  To b4  e  o
2 2 2 2 2 2 2 2
Linie de transmisie cu impedanta de terminatie
scurtcircuit

gol
 Y pentru modul par
Y 'S   1
 Y1 pentru modul impar
 
Y0 ,Z0 Z0 , 2 Y0 ,Z0 Y0 ,Z0 Ie Z2 , 2 Is

jY’S jY’S Ve jY’S jY’S Vs

a) b)
 Ve   1 0  0 jZ 2   1 0 VS  Ve    Y'S Z2 jZ 2  VS 
 I    jY' 1   jY  
0   jY'S 1  IS 
  I    jY'2 Z  jY 
 Y'S Z2   IS 
 e  S   2  e  S 2 2

Z2
j
Z0

 Z 0  jY 'S2 Z 2  jY2  2

2  Y'S Z 2   jZ 2  jY 'S2 Z 2  jY2  
j z 2  y 2  y ' 2S z 2 
S11  S12    S11   S 22
Z

 2Y'S Z 2  j 2  Z 0  jY 'S2  jY2
Z0
 Z

 2Y'S Z 2  j 2  Z 0  jY 'S2 Z 2  jY2
Z0
  2 y ' S z 2  j ( z 2  y 2  y ' 2S z 2 )

S 21 
2 Z

j 2  Z0  jY 'S2 Z 2  jY2 
 
Z0
Z2 S22  2
 
2
 2Y'S Z 2  j  Z 0  jY ' S Z 2  jY 2 Z T  S21   S12
Z0  2Y'S Z 2  j 2  Z0  jY 'S2 Z 2  jY2  2y'S z 2  j ( z 2  y 2  y'S2 z 2 )
Z0
 Legatura dintre parametrii S si parametrii ABCD

Z 01 1  S11  S22  S

A
Z02 2S21 AZ02  B  CZ01Z02  DZ01
S11 
AZ02  B  CZ01Z02  DZ01
B  Z 01Z 02
1  S11  S22  S 2(AD  BC) Z01Z02
2S21 S12 
AZ02  B  CZ01Z02  DZ01
1 1  S11  S22  S
C 2 Z01Z02
Z 01Z 02 2S21 S21 
AZ02  B  CZ01Z02  DZ01
Z 02 1  S11  S22  S
D  AZ02  B  CZ01Z02  DZ01
Z 01 2S21 S22 
AZ02  B  CZ01Z02  DZ01

S  S11S22  S12S21
 e 

j  z2  y2  y12 z2    o
b1  e 
 2
z 22  y 2  y12 z 2

 2 y1z2  j z2  y2  y12 z2  2
2 y1 z 2 2  z 2  y 2  y12 z 2 
2


j  z2  y2  y12 z2  T  To  2 j z 2  y 2  y12 z 2 
o 

2 y1z2  j z2  y2  y12 z2  b2  e
2

2 y1 z 2 2  z 2  y2  y12 z 2 
2

2
Te  T  To  4 y1 z 2
  b3  e 
2 y1 z 2 2  z 2  y2  y12 z 2 
 2 y1z2  j z2  y2  y12 z2 2 2
2
To 

2 y1z2  j  z2  y2  y12 z2    o
b4  e 

 2 jy1 z 2 z 2  y 2  y12 z 2 
2 y1 z 2 2  z 2  y 2  y12 z 2 
2 2

P
b1  0  z 2  y 2  y12 z 2  0  z 22 
1
1  y12
y22  1  y12 C  10 log 1  20 log b3 , dB
P3

b1  0 b4  0 b3   y1 z 2 b2   jz 2 y 22  1 j y 22  1
b3   , b2   C
y2 y2
y2

 0  j 1 C 2 C 0 
b3  C  
 j 1  C 2 C 
b2   j 1  C 2 S    0 0

 C 0 0  j 1 C 2 
 0 C  j 1 C 2 0 
 y22  1  y12
y22  1
 
y2
y22  1
CdB  20  log10
y2
Proiectaţi un cuplor în scară pe impedanţa caracteristică
de 50 Ω, şi reprezentati mărimea parametrilor S între
0.5 f 0şi 1.5 f 0 , unde f 0
este frecvenţa de proiectare la care liniile cuplorului
sunt .de lungime  4
 Un cuplor în scară cu C = 3dB, are C  1 2

. Atunci y2  2 şi y1  1

. Astfel matricea S din relaţia (&.47) devine cea din relaţia (&.38). În plus, pentru Z 0  50

, impedanţele caracteristice ale liniilor cuplorului vor fi:

Z0
Z1  Z 0  50 Z2   35.4
2

 Modul par

Modul impar
 jz y  jz 2  j  y 2  ye y s z 2   jy e z 2
2
S 21 
S11  2 s jz 2 y s  jz 2  j  y 2  ye y s z 2   jy e z 2
jz 2 y s  jz 2  j  y 2  ye y s z 2   jy e z 2
2  jz 2 ys  jz 2  j  y2  ye ys z2   jye z2
S12  S22 
jz 2 y s  jz 2  j  y 2  ye y s z 2   jy e z 2 jz 2 ys  jz 2  j  y2  ye ys z2   jye z2

Pentru modul par:

y e   jy1 Conditia de adaptare Pe modul impar:
y s  jy1 y e  jy1
y  y 1
2
1
2
2 y s   jy1

z 2  y 2  y 12 z 2  2 jz 2 y 1
S11e 
z 2  y 2  y12 z 2  2 jz 2 y1  0 0  jy 2 jy1  S11o 
 0 z 2  y 2  y 12 z 2
z 2  y 2  y12 z 2  jy1  jy 2 
S  
0  2j
 2j S12o  S 21o 
S12e  S 21e   jy 2  jy1 0 0  z 2  y 2  y12 z 2
z 2  y 2  y12 z 2  
 jy1  jy 2 0 0  z  y 2  y12 z 2  2 jz 2 y1
z 2  y 2  y12 z 2  2 jz 2 y1 S 22o  2
S 22e  z 2  y 2  y12 z 2
z 2  y 2  y12 z 2
  0  jy 2  jy1 0  0   0 
 jy 0 0 jy1   0 0   
S    2   j
  jy1 0 0  jy 2   0 0  
   
 0 jy1  jy 2 0  0   0 

C(dB)  20 log   20 log( y1 )

Proiectaţi un cuplor în inel hibrid (3dB) pe impedanţa de
50 Ω şi reprezentati mărimea parametrilor S între 0.5 si
1.5 din frecventa centrala.

C [dB] . 20 log( y1 )

2Z0  70.7
 

y12  y22  1
  y1
C [dB]  20  log10 ( y1 )
 Z0 1 4
+
Z0
E
_

2 3

Z0 l Z0
 Mod par – caracterizeaza
semnalul de mod comun de
pe cele doua linii
 Mod impar – caracterizeaza
semnalul de mod diferential
dintre cele doua linii
 I 1o
Z0 Zco 4 Z 0 I 1e Zce 4
+ V1 Z0 + V1e1
1o Z0
E/ 2 E/ 2
Z 0 -I 1o Zco 3
I
Z 0 1e Z ce 3
-V1o2 Z0 + V1e2 Z0
E/ 2 E/ 2
+

Z ce Z co  Z 02

 e  o
 Te /2 1 1 1/ 2
To /2
1 1 1/2 4 4
+
+
e /2 1 o /2 1
1/ 2 1/ 2
 /2
1 2 e
Te /2 1 2 -1/2 -To /2
3
3
+
1 1/ 2 -o /2 1
1/ 2
1/2
+

modul par modul impar

a1  a1e  a1o  1 , a2  a3  a4  0
b1  e  o   0 
1
2  2
jC sin 
b2 
1
e  o  
2 cos 1  C 2  j sin 
b3 
1
Te  To   0
2  0 C 0  j 1 C 2 
1 C 2  
b4 
1
Te  To   S    C 0  j 1 C 2 0 
2 cos 1  C 2  jsin   0  j 1 C 2 0 C


Z  Z co  j 
C  ce 1 C2 0 C 0
Z ce  Z co
  0 1 C2 jC 0 
  0 1 j 0 
 1 C2 jC   
S    j   0 0
 S   1 1 0 0 j 
2  j 0 0 1
2
 jC 0 0 1 C 
   
 0 jC 1 C2 0  0 j 1 0 
 Z ce Z co  Z 02

Z ce  Z co
 
Z ce  Z co
 Z  Z co 
C [dB]  20  log10  ce 
 Z ce  Z co 
Proiectaţi un cuplor prin proximitate de 20 dB, în tehnologie
stripline, folosind o distanta între planele de masă de 0.158 cm
şi cu o permitivitate electrică relativa de 2.56, pe o impedanţa de
50 Ω, la frecvenţa de 3 GHz. Reprezentaţi cuplajul şi
directivitatea între 1 si 5 GHz.
 C  10  20 20  0.1

0.9
Zco  50  45.23
1.1

1.1
Zce  50  55.28
0.9

1 C 1 C
Z ce  Z 0 , Z co  Z 0
1 C 1 C
 C<<1
V3 jCsin  jCtg jCtg
 b3     jCsin e j
V1 cos  1  C2  jsin  1  C2  jtg 1  jtg

V2 1  C2 1
 b2    e j
V1 cos  1  C2  jsin  cos   jsin
 
V3  j  j N 1  1
C  2jsin e e C cos  N  1   C2 cos  N  3    C N 1 
V1  1 2 
 2 
Să se proiecteze un cuplor cu trei secţiuni, avînd un cuplaj de 20
dB, cu caracteristică binomiala (maxim plat), pe o impedanţă de
50 Ω, la frecvenţa centrală de 3 GHz. Să se reprezinte grafic
cuplajul şi directivitatea între 1 şi 5 GHz.
 N  3 C0  20 dB  2

dn
C   0, n  1,2
dn   2
V  1 
C  3  2 sin C1 cos 2  C2   C1 sin 3  sin   C 2 sin 
V1  2 

 3C1 cos 3  C2  C1  cos    2  0

dC
d 1.0125
Z 01e  Z 03e  50  50.63 
0.9875
d 2C
  9C1 sin 3  C2  C1 sin    2  10C1  C2  0 0.9875
d2 Z 01o  Z 03o  50  49.38 
1.0125
C 2  2C1  0.1
 1.125
 10C1  C 2  0 Z 02e  50  56.69 
0.875
C1  C3  0.0125 0.875
 Z 02o  50  44.10 
C 2  0.125 1.125
 Ce  Cex

Cex C m
Cin  Cex 
Cex  C m
Co  Cex  2Cm
Ce4  Cex  Cin

Z e4 
1 Co4  Cex  Cin  6Cm
vCe4

Z o4 
1 Z 0e Z 0o Z 0o  Z 0e 2
Z 0  Z e4 Z o4 
vCo 4 3Z 0o  Z 0e 3Z 0e  Z 0o 
C 3Ce  Co  Z 0e  Z 0o
Ce 4  e Z e 4  Z 0e
3Z 0o  Z 0e
Z e4  Z o4 
3 Z 02e  Z 02o 
Ce  Co
Z  Z 0o
C 
 
Z e4  Z o 4 3 Z 02e  Z 02o  2Z 0e Z 0o
C 3Co  Ce  Z o 4  Z 0o 0e
Co 4  o 3Z 0e  Z 0o
Ce  Co

4C  3  9  8C 2 4C  3  9  8C 2
Z 0e  Z0 Z 0o  Z0
2C 1  C  1  C  2C 1  C  1  C 
 Laboratorul de microunde si optoelectronica
 http://rf-opto.etti.tuiasi.ro
 rdamian@etti.tuiasi.ro