Economia Întreprinderii - Culegere de Probleme Pentru Lecţii Practice PDF

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
L.Usturoi
L.Novicova
A.Stratila
Economia întreprinderii
Culegere de probleme
pentru lecţii practice
Chişinău
2010
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii
Catedra Evaluarea şi Managementul Imobilului
Chişinău
U.T.M.
2010
1
Culegerea de probleme este elaborată pentru
obţinerea abilităţilor practice a studenţilor la însuşirea
materialului teoretic la cursul „Economia întreprinderii”.
În lucrare sunt prezentate categoriile economice de
bază, întrebări, probleme şi formule de calcul, necesare
însuşirii cursului.
Culegerea de probleme este destinată studenţilor
de la toate specialităţile facultăţilor: Cadastru, Geodezie
şi Construcţii, Urbanism şi Arhitectură, Ingineria
Economică şi Businessul de la formele de studii: cu
frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă. Lucrarea poate fi
utilă lucrătorilor practici pentru pregătirea la examenele
de calificare la disciplina „Economia întreprinderii”.
Autori: conf.univ. L.Usturoi (cap.I – III)

conf.univ., dr. L.Novicov (cap.I , III, IV)
lector univ. A.Stratila (cap.I – III)
Redactor responsabil – conf.univ., dr. Gr. Vascan
Recenzent – conf.univ., dr. N.Ţurcanu
© U.T.M., 2010
2
CUPRINS
Generalităţi ......................................................................... 4
I. Resursele întreprinderii şi eficienţa folosirii lor ....... 5
1. Mijloacele fixe ale întreprinderii ................................ 5
2. Mijloacele circulante ale întreprinderii ..................... 16
3. Resursele umane ale întreprinderii ........................... 26
Problemele complexe la tema „Resursele întreprinderii

şi eficienţa folosirii lor” ..................................................... 38
II. Cost, venit şi profit al întreprinderii ........................ 42

4. Costul producţiei ....................................................... 42
5. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj ... 57
6. Venit, profit şi rentabilitate ....................................... 61
III. Eficienţa economică a investiţiilor .......................... 66

7. Factorul timpului la evaluarea eficienţei
investiţiilor .................................................................. 66
8. Evaluarea proiectelor investiţionale ........................... 67
Lucrarea de verificare la tema „Evaluarea eficienţei

proiectului investiţional” .................................................. 78
IV. Bazele analizei activităţii economice .................... 81

9. Analiza activităţii economico-financiare
a întreprinderii ......................................................... 81
Bibliografia ..................................................................... 95
Anexe ............................................................................... 97
3
Generalităţi
În corespundere cu programul de învăţământ la

disciplina „Economia ramurii” pe parcursul semestrului sunt
prevăzute lecţii practice, lucrări de verificare şi atestări
pentru aprecierea nivelului de însuşire a materialului teoretic
de către studenţi.
Problemele prezentate în această lucrare cuprind

determinarea factorilor economici principali, utilizaţi la
aprecierea activităţii întreprinderii, şi anume: determinarea
eficienţei utilizării resurselor întreprinderii (mijloacelor fixe,
mijloacelor circulante, resurselor umane); calculul
indicatorilor costului, profitului şi rentabilităţii;
determinarea eficienţei investiţiilor întreprinderii şi a.
Pentru executarea lucrărilor de verificare sunt

elaborate diferite variante de probleme, iar pentru atestări –
sunt propuse chestionare şi problemele complexe referitoare
la temele studiate.
4
I. RESURSELE ÎNTREPRINDERII ŞI
EFICIENŢA FOLOSIRII LOR
1. Mijloacele fixe ale întreprinderii
Mijloacele fixe (sinonim fondurile fixe) – sunt active

materiale pe termen lung, planificate pentru utilizare pe o
perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie,
comercială a întreprinderii şi în alte activităţi. Valoarea
unitară a mijloacelor fixe (MF) depăşeşte plafonul stabilit de
legislaţie (la 01.01.09 – 3000 lei).
Mişcarea, starea şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe

poate fi caracterizată cu ajutorul următorilor indicatori:
1) Indicii mişcării mijloacelor fixe;

2) Indicii stării tehnice a mijloacelor fixe;
3) Indicii eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
I. Indicii principali ai mişcării mijloacelor fixe sunt:

- coeficientul renovării mijloacelor fixe (Кren) ;
- coeficientul retragerii din funcţiune a mijloacelor
fixe (Кret);
- coeficientul creşterii valorii mijloacelor fixe
(Кcr);
5
Coeficientul renovării mijloacelor fixe se
determină ca raportul dintre valoarea mijloacelor fixe
obţinute în decursul perioadei raportate (anului) (MFd) şi
valoarea mijloacelor fixe la finele perioadei (anului) (MFfa)
şi caracterizează ponderea mijloacelor fixe noi intrate în
volumul lor total la finele anului:
Кren = MFd : MFfa. (1.1)
Coeficientul retragerii din funcţiune a mijloacelor

fixe se determină ca raportul dintre valoarea mijloacelor fixe
retrase din funcţiune (MFret) şi valoarea mijloacelor fixe la
începutul anului (MFîa):
Кret = MFret : MFîa . (1.2)
Coeficientul creşterii valorii mijloacelor fixe se

determină ca raportul dintre creşterea valorii mijloacelor
fixe (MFcr) şi valoarea mijloacelor fixe la începutul anului
(MFîa):
Кcr = MFcr : MFîa . (1.3)
Drept caracteristica pozitivă din punct de vedere a

dezvoltării durabile serveşte depăşirea valorii coeficientului
renovării mijloacelor fixe asupra valorii coeficientului
retragerii lor din funcţiune.
În decursul anului valoarea mijloacelor fixe se
modifică în rezultatul atragerii a noilor mijloace fixe sau
retragerii din funcţiune a celor existente. Ca urmare, apare
necesitatea determinării valorii medie anuale a mijloacelor
fixe (MFmed). Pentru aceasta se folosesc următoarele
abordări.
6
1) Abordarea cea mai simplă este determinarea
valorii medie anuale a mijloacelor fixe în baza informaţiei
despre valoarea mijloacelor fixe la începutul (MFîa) şi finele
(MFfa) anului:
MFmed = (MFîa + MFfa ) : 2 . (1.4)
2) Metoda mai exactă se bazează pe utilizarea

informaţiei despre datele concrete de atragere şi retragere
din funcţiune a mijloacelor fixe în decursul anului. În acest
caz se foloseşte formula:
MFmed = MFîa + [(MFd х td ) : 12] – [(MFret х tr ) : 12], (1.5)
unde td, tr – respectiv, numărul lunilor (până la sfârşitul

anului) în decursul cărora mijloacele fixe
atrase au funcţionat şi cele retrase nu au
funcţionat în decursul perioadei examinate.
II. Indicii principali ai stării tehnice a mijloacelor

fixe sunt:
- coeficientul uzurii mijloacelor fixe (Кuz);
- coeficientul utilităţii tehnice a mijloacelor fixe
(Кu t).
Coeficientul uzurii mijloacelor fixe se calculează

ca raportul dintre suma uzurii acumulate în decursul
perioadei de exploatare a MF (Ua) şi valoarea de intrare a
mijloacelor fixe (MFint) la data respectivă:
Кuz = Ua : MFint . (1.6)
Coeficientul utilităţii tehnice a mijloacelor fixe

se calculează ca raportul dintre valoarea de bilanţ a
7
mijloacelor fixe (MFb = MFint – Ua) şi valoarea de intrare a
mijloacelor fixe:
Кut = MFb : MFint ; (1.7)
sau Кut = 1 – Кuz . (1.8)
III. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină

ca raportul dintre efectul obţinut şi eforturile depuse. În
practica analitică eficienţa utilizării mijloacelor fixe se
determină cu ajutorul următorilor indicatori calitativi.
1) Rentabilitatea mijloacelor fixe (Rentmf) –

indicatorul general al eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
Rentabilitatea MF se determină ca raportul dintre profitul
din activitatea de bază (operaţională) a întreprinderii (Pop) şi
valoarea medie anuală a mijloacelor fixe:
Rmf = (Pop : MFmed ) х 100 % . (1.9)
Rentabilitatea MF reflectă mărimea profitului din

activitatea de bază, revenită la 1 leu al costului capitalului,
investit în MF. Nivelul indicatorului dat depinde în mod
direct de doi factori: rentabilitatea producţiei şi randamentul
MF.
2) Randamentul mijloacelor fixe (Rmf)

caracterizează volumul producţiei fabricate, revenit la 1 leu
costul MF. Se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate (Vpf) şi valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe:
Rmf = Vpf : MFmed . (1.10)
8
Randamentul mijloacelor fixe este direct
proporţional cu productivitatea medie a unui muncitor şi
invers proporţional cu înzestrarea muncii cu mijloace fixe de
producţie. Randamentul mijloacelor sporeşte doar în
condiţiile când ritmul majorării productivităţii medii a unui
muncitor va depăşi ritmul înzestrării muncii cu mijloace fixe
de producţie.
3) Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un

indicator invers proporţional cu randamentul mijloacelor
fixe şi reflectă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de
producţie ce revine la un leu producţie fabricată:
Cmf = MFmed : Vpf . (1.11)
Micşorarea nivelului capacităţii MF reflectă folosirea

eficientă a MF ale întreprinderii.
4) Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf)

reflectă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de
producţie ce revine la un muncitor:
Îmf = MFmed : Nms , (1.12)
unde Nms – numărul mediu scriptic al muncitorilor

întreprinderii.
În condiţiile progresului tehnico-ştiinţific creşte

nivelul de mecanizare şi automatizare a procesului de
producţie, ceea ce duce, pe de o parte, la creşterea
necesităţii în mijloacele fixe şi, pe de altă parte – la
micşorarea relativă a resurselor umane, ce nemijlocit sunt
9
implicate la procesul de producţie. De aceea, întreprinderile
tind spre sporirea nivelului de înzestrare a muncii cu
mijloace fixe de producţie, ceea ce duce la sporirea
productivităţii muncii şi eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
5) Economisirea relativă a MF – caracterizează

economisirea relativă, obţinută din contul depăşirii ratei de
creştere a volumului producţiei (lucrărilor, serviciilor) 1
asupra ratei de creştere a valorii medie anuale a MF.
Emf = MF0 * IVPF – MF1 , (1.13)
unde: MF0, MF1 – valoarea medie anuală a MF din perioada

precedentă şi perioada de bază, respectiv;
IVPF – rata de creştere a volumului producţiei
fabricate.
Valoarea pozitivă a acestui indicator corespunde

utilizării eficiente a MF. Valoarea negativă – reflectă
consumul peste normă a resurselor investite în MF, în urma
folosirii ineficiente a lor.
1
În practica analitică în calitate de volumul producţiei serveşte
venitul din vânzări .
10
Chestionar pentru atestare
1. Expuneţi esenţa şi clasificarea mijloacelor fixe.

2. Definiţi tipurile de valori ale mijloacelor fixe.
3. Din ce elemente de cheltuieli este compusă valoarea de
intrare?
4. Cum se determină valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe?
5. Expuneţi esenţa uzurii şi factorii de influenţă asupra
nivelului ei.
6. Ce metode de calculul al uzurii mijloacelor fixe Vă sunt
cunoscute?
7. În ce constă esenţa metodei casării liniare?
8. În ce constă esenţa metodei soldului degresiv?
9. Cum se determină norma uzurii mijloacelor fixe?
10. În ce mod mijloacele fixe participă la formarea costului
producţiei fabricate?
11. Definiţi indicatorii, ce caracterizează mişcarea
mijloacelor fixe.
12. Definiţi indicatorii, ce caracterizează starea tehnică a
mijloacelor fixe.
13. Cum se determină valoarea medie anuală a mijloacelor
fixe ?
14. Definiţi indicatorii, ce caracterizează eficienţa utilizării
mijloacelor fixe.
15. Ce caracterizează rentabilitatea mijloacelor fixe ?
16. Expuneţi factorii, ce influenţează asupra nivelului şi
dinamicii rentabilităţii mijloacelor fixe.
17. Ce caracterizează randamentul mijloacelor fixe şi care
este unitatea de măsură a acestui indicator ?
18. Definiţi factori ce influenţează asupra nivelului şi
dinamicii randamentului mijloacelor fixe.
19. Care sunt căile de economisire a resurselor investite în
mijloacele fixe a întreprinderii ?
11
Probleme:
Problema 1. De calculat valoarea indicatorilor

mişcării şi stării tehnice a mijloacelor fixe după variantele
din tab.1.1.
Tabelul 1.1. Datele iniţiale despre mişcarea

mijloacelor fixe ale întreprinderii
(mii lei)
Var. MF la Au fost Au fost MF la Uzura
începutul atrase (luna retrase finele la finele
anului atragerii) (luna anului anului
retragerii)
1 2500 500 (05) 200 (03) 2800 896
2 3000 330 (06) 80 (02) 3250 1365
3 3250 500 (07) 250 (04) 3500 889
4 3500 250 (08) 350 (03) 3400 901
5 3750 350 (04) 100 (01) 4000 1200
6 4000 400 (09) 150 (11) 4250 1122
7 4250 450 (10) 200 (07) 4500 1458
8 4500 300 (11) 300 (06) 4500 2034
9 4750 350 (04) 100 (09) 5000 1240
10 5000 500 (03) 350 (08) 5150 2781
Problema 2. De determinat valoarea medie anuală a

mijloacelor fixe (după ambele modele) folosind datele din
tab.1.1.
Problema 3. De calculat valoarea uzurii anuale şi

valoarea de bilanţ a unei clădiri, dacă se ştie că valoarea de
intrare este de 2000 mii lei, durata de funcţionare utilă –
39 ani, durata de exploatare - 10 ani.
12
Problema 4. De determinat coeficientul uzurii
utilajului, dacă se ştie că utilajul costă 650 mii lei, durata
de funcţionare utilă - 10 ani; utilajul se află în exploatare
4 ani.
Problema 5. Utilizând datele din tab.1.2 de calculat

valoarea indicatorilor eficienţei utilizării mijloacelor fixe şi
anume: rentabilitatea, randamentul şi capacitatea
mijloacelor fixe. De prezentat interpretarea economică a
indicatorilor determinaţi.
Tabelul 1.2. Datele iniţiale pentru calculul indicatorilor

eficienţei utilizării mijloacelor fixe (mii lei)
Var. Volumul Consumurile Valoarea Valoarea
producţiei şi cheltuielile mijloacelor mijloacelor
(lucrărilor, totale fixe la fixe la finele
serviciilor) începutul anului
anului
1 5000 4200 2500 3000
2 5500 4675 3000 3250
3 6000 5160 3250 3500
4 6500 5500 3500 3750
5 7000 6300 3750 4000
6 7500 6500 4000 4250
7 8000 7200 4250 4500
8 8500 7800 4500 4750
9 9000 8250 4750 5000
10 10000 9150 5000 4800
Problema 6 (7). Valoarea medie anuală a

mijloacelor fixe la o întreprindere constituia în anul
precedent 1 000 (2 000) mii lei. În decursul perioadei
raportate aceasta s-a mărit până la 1 140 (2 200) mii lei.
De determinat economisirea relativă a mijloacelor fixe,
13
dacă se ştie că venitul din vânzări a crescut în perioada de
bază în comparaţie cu perioada precedentă cu 18 (15)% ?
Problema 8. Preţul de la producător a utilajului

este de 65 mii lei. Cheltuielile de transport au constituit
5 % din preţ. Cheltuielile pentru montare şi lucrări de
reglare şi punere în funcţiune a mijloacelor fixe au
constituit 8 mii lei. Durata de funcţionare utilă a
utilajului este de 15 ani. De determinat uzura anuală a
mijloacelor fixe.
Problema 9 (10). De determinat modificarea (în %)

randamentului mijloacelor fixe pentru perioada planificată,
dacă înzestrarea muncii cu mijloacele fixe va creşte cu 10,0
(8,5) %, iar productivitatea muncii – cu 15 (6,5)%.
Problema 11 (12). De determinat modificarea (în %)

rentabilităţii mijloacelor fixe în perioada planificată, dacă
randamentul MF va creşte cu 5,0 % (4,5 %), dar
rentabilitatea producţiei – cu 8,5 (12,0) %.
Problema 13. De determinat modificarea (în %)

productivităţii muncii în perioada planificată, dacă
înzestrarea muncii cu mijloacele fixe va creşte cu 10,0 %,
iar randamentul MF – cu 2,0 %.
Problema 14. Venitul din vânzări pentru perioada

raportată a constituit 1350 mii lei. Randamentul MF este de
1,6 lei/lei. În decursul perioadei viitoare se planifică
sporirea venitului din vânzări cu 27 %.
De determinat volumul suplimentar al investiţiilor
în mijloacele fixe, pentru ca randamentul MF să rămână
neschimbat.
14
Problema 15. Volumul anual al lucrărilor a
constituit în perioada raportată 2,5 mln.lei. Pentru
perioada planificată volumul lucrărilor se va mări până la
3,2 mln.lei. Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe din
perioada raportată a constituit 900 mii lei. Randamentul
mijloacelor fixe pentru următoarea perioada se planifică la
nivelul 2,9 lei/lei.
De determinat modificarea randamentului şi valorii
medie anuale a mijloacelor fixe pentru perioada planificată
faţă de perioada raportată.
Problema 16. Capacitatea mijloacelor fixe la

întreprinderea „Z” în perioada raportată a constituit 0,8.
Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe constituie 3000
mii lei. De determinat, cu cât trebuie mărit volumul
producţiei fabricate în perioada planificată, ca, la nivelul
neschimbat al valorii medie anuale a mijloacelor fixe,
capacitatea lor să fie redusă până la 0,7.
15
2. Mijloacele circulante ale întreprinderii
Mijloacele circulante (sinonime: activele curente,

capitalul curent) reprezintă totalitatea valorilor patrimoniale
ale întreprinderii, ce deservesc procesul tehnologic de
producţie şi sunt complet consumate timp de un ciclu
operaţional (ciclu de producere, comercial).
Mijloacele circulante (MС) sunt formate din diverse
elemente componente. Conform standardelor naţionale
de contabilitate se disting cinci grupuri (tipuri) ale
mijloacelor circulante:
- stocuri de mărfuri şi materiale (SMM);
- creanţe pe termen scurt (CTS);
- investiţii pe termen scurt (ITS);
- mijloace băneşti (MB);
- alte active pe termen scurt (ATS).
Structura mijloacelor circulante este caracterizată

prin ponderea fiecărui element component în suma totală a
acestor mijloace.
Pentru evaluarea eficienţei utilizării mijloacelor
circulante şi a elementelor lor componente se calculează un
şir de indicatori şi anume:
1) coeficientul vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante

(Kr):
V
Kr = , (2.1)
MC
unde: V – volumul anual al producţiei;
MC – valoarea medie anuală a mijloacelor
circulante.
Acest indicator caracterizează volumul producţiei
fabricate (lucrărilor, serviciilor) ce revine unui leu al
costului mediu anual al mijloacelor circulante.
16
Cu cât mai mare este numărul de rotaţii în decursul
anului, cu atât mai sporit este nivelul folosirii lor.
2) durata medie a unei rotaţii (în zile):
360
D= , (2.2)
Kr
unde 360 – numărul zilelor pe an.
În practica analitică se calculează coeficientul vitezei

de rotaţie şi durata medie a unei rotaţii atât pentru volumul
total al mijloacelor circulante, cât şi pentru fiecare element
separat al lor (SMM, CTS etc.)
Sporirea vitezei de rotaţie duce la eliberarea
mijloacelor băneşti, plasate în capitalul circulant. Acest fapt
permite întreprinderii de a fabrica şi realiza acelaşi volum de
producţie, dar cu un volum mai redus al mijloacelor
circulante.
Efectul de la accelerarea vitezei de rotaţie (Ec) a
activelor curente se determină cu formula:
Ec = V : 360 * ∆D, (2.3)
unde: V – volumul anual al producţiei;

∆D – micşorarea duratei unei rotaţii (în zile).
Cea mai importantă caracteristică a mijloacelor

circulante este lichiditatea lor, adică capacitatea de a fi
transformate în numerar în termen scurt.
Pentru sporirea eficienţei utilizării mijloacelor
circulante la întreprindere, trebuie să fie majorat volumul
producţiei fabricate consumând acelaşi volum de mijloace
circulante sau să fie sporită viteza de rotaţie a lor. Pentru
aceasta este necesar de a micşora durata fiecărui ciclu de
17
producere şi de a reduce norma de consum al mijloacelor
circulante revenită fiecărei unităţi de producţie.
Rezervele de bază pentru accelerarea vitezei de

rotaţie a mijloacelor circulante sunt următoarele:
- perfecţionarea sistemului de achitare pentru
producţia fabricată;
- micşorarea rezervelor de producţie;
- micşorarea volumului producţiei în curs de
execuţie;
- reducerea duratei ciclului de producere.
1. Expuneţi esenţa economică şi componenţa mijloacelor

circulante.
2. Definiţi caracteristicile de bază ale mijloacelor
circulante.
3. Expuneţi elementele componente ale fondurilor
circulante de producţie .
4. Expuneţi elementele componente ale fondurilor de
circulaţie.
5. Ce reprezintă prin sine stocuri de mărfuri şi materiale?
6. Ce reprezintă prin sine creanţe pe termen scurt?
7. Explicaţi esenţa economică a lichidităţii.
8. Care element component al mijloacelor circulante
posedă lichiditatea absolută ? De ce?
9. Care element component al mijloacelor circulante
posedă lichiditatea cea mai scăzută ? De ce?
10. Definiţi principalele surse de formare a mijloacelor
circulante?
11. Expuneţi modalitatea calcului fondului de rulment.
18
12. Definiţi indicatorii ce caracterizează eficienţa utilizării
mijloacelor circulante.
13. Expuneţi principalele rezerve de accelerare a vitezei de
rotaţie a mijloacelor circulante.
Probleme:
Problema 1. De determinat structura mijloacelor

circulante pentru perioada de bază (0) şi perioada
raportată (1). De analizat rezultatele obţinute şi de
prezentat grafic structura mijloacelor circulante, utilizând
datele din tab.2.1.
Tabelul 2.1. Datele iniţiale privind componenţa

mijloacelor circulante a întreprinderii
(mii lei)
Stocuri de Creanţe pe Investiţii pe Mijloace Alte
Variantă
mărfuri şi termen termen băneşti active pe

materiale scurt scurt (ITS) (MB) termen
(SMM) (CTS) scurt
(ATS.)
0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 1100 1140 225 300 0 20 175 190 0 0
2 1150 1180 330 310 50 0 200 450 20 20
3 1200 1125 400 700 100 0 250 500 50 25
4 1125 1300 250 300 100 150 650 750 125 65
5 1250 1450 500 700 150 100 500 600 100 25
6 1650 1900 450 750 250 200 600 500 50 100
7 1950 2050 600 850 150 200 550 550 0 120
8 1980 2300 870 1200 50 100 500 450 100 80
9 2325 2375 720 1200 175 120 480 430 50 150
10 2080 2940 1200 1220 70 100 595 500 55 40
19
Problema 2. De calculat coeficientul vitezei de
rotaţie a mijloacelor circulante şi durata unei rotaţii. De
recalculat valoarea indicatorilor la modificarea respectivă
a volumului producţiei şi valorii mijloacelor circulante,
utilizând datele din tab.2.2.
Tabelul 2.2. Datele iniţiale

(mii lei)
Volumul Soldul Soldul Modificarea programată,
produc- mijloace- mijloace- %
Variantă
ţiei (luc- lor lor cir- volumului valorii

rărilor) circulante culante la producţiei medie
la sfârşitul (lucrărilor) anuale a
începutul anului mijloacelor
anului circulante
1 5000 1200 1300 15 10
2 5500 1300 1400 -4 8
3 6000 1350 1050 15 -5
4 6500 1400 1480 12 10
5 7000 1550 1650 -10 -12
6 7500 1900 1800 14 15
7 8000 1850 1950 -10 5
8 8500 1900 2350 12 15
9 9000 1900 2100 -8 -10
10 10000 2400 2600 13 15
20
Problema 3. De determinat accelerarea (încetinirea)
vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante (în zile şi în %),
precum şi economisirea (supraconsumul) mijloacelor în
rezultatul accelerării (încetinirii) vitezei de rotaţie a
mijloacelor circulante, utilizând datele din tab.2.3.

(mii lei)
Var. Volumul producţiei Valoarea medie anuală a
(lucrărilor, serviciilor) mijloacelor circulante
perioada perioada perioada perioada
raportată planificată raportată planificată
1 5000 6000 1000 1150
2 5500 6160 1100 1250
3 6000 6900 1200 1440
4 6500 7670 1500 1725
5 7000 7910 1750 1925
6 7500 8550 1875 2100
7 8000 7600 2000 1800
8 8500 7990 2500 2250
9 9000 9900 3000 3240
10 10000 11500 2500 2950
21
Problema 4. De determinat viteza de rotaţie a
mijloacelor circulante (măsurată în numărul de rotaţii şi
zile), precum şi durata fiecărei faze a circuitului mijloacelor
circulante, utilizând datele din tab.2.4.
(mii lei)
Var. Volumul Stocuri de Creanţe pe Investiţii Mijloace
producţiei mărfuri şi termen pe băneşti
(lucrărilor, materiale scurt termen
serviciilor) scurt
1 6300 1100 300 0 175
2 5950 1150 310 50 190
3 8600 1200 700 100 150
4 8500 1125 300 100 175
5 10350 1250 700 150 200
6 10500 1650 750 250 350
7 10880 1950 850 150 250
8 12000 1980 520 0 500
9 12600 2325 620 175 480
10 12600 2080 520 70 330
22
Problema 5. Utilizând datele din tab.2.5, de
determinat:
1) modificarea coeficientului vitezei de rotaţie a
mijloacelor circulante (în %);
2) economisire (supraconsum) al mijloacelor circulante
din contul accelerării (încetinirii) vitezei de rotaţie a
mijloacelor circulante .
(mii lei)
Var. Volumul producţiei Valoarea medie anuală a
(lucrărilor, serviciilor) mijloacelor circulante
perioada perioada perioada perioada
raportată planificată raportată planificată
1 3888 4356 1350 1452
2 4222 4509 2111 2004
3 5075 5472 2039 1900
4 6500 7670 1625 1755
5 7000 8050 1750 1925
6 7500 8550 2500 2750
7 8000 8800 3200 3360
8 8500 9350 2125 2040
9 8550 9576 3000 3192
10 9000 9720 3000 3180
Problema 6 (7). Întreprinderea de construcţii

planifică îndeplinirea unui volum de lucrări în suma 7200
(8640) mii lei. De determinat valoarea stocurilor de mărfuri
şi materiale, dacă acestea sunt planificate pentru 30 (45)
zile.
23
Problema 8. De selectat răspunsul corect:
1) Coeficientul vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante
caracterizează:
а) volumul producţiei fabricate;
b) numărul de rotaţii în decursul anului;
c) valoarea medie anuală a mijloacelor circulante.
2) Valoarea coeficientului vitezei de rotaţie a mijloacelor

circulante este influenţată de:
а) valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale;
b) volumul producţiei fabricate;
c) volumul producţiei realizate.
Problema 9(10). Determinaţi normativul mijloacelor

circulante şi economisirea posibilă a lor din contul
accelerării vitezei de rotaţie cu 5 % (3 zile), utilizând datele
din tab.2.6.

Varianta Volumul Durata unei rotaţie,
lucrărilor zile
(mii lei)
1 1500 25
2 1700 30
3 1800 35
4 2000 40
5 2100 45
6 2200 50
7 2500 55
8 2700 60
9 2800 65
10 2900 50
24
Problema 11: Întreprinderea planifică micşorarea
duratei medie a unei rotaţii cu 7 zile pentru perioada
planificată. Valoarea medie anuală a mijloacelor circulante
în perioada raportată a fost la nivelul de 2800 mii lei. De
determinat modificarea volumului producţiei realizate în
perioada planificată faţă de perioada raportată, dacă se
ştie că durata medie a unei rotaţii în perioada raportată a
fost la nivelul de 60 zile (valoarea medie anuală a
mijloacelor circulante nu se va modifica).
Problema 12: Volumul lucrărilor de construcţii-

montaj în perioada raportată a constituit 4800 mii lei.
Valoarea medie anuală a mijloacelor circulante pentru
această perioadă a constituit 1200 mii lei. De determinat:
1) durata unei rotaţii a mijloacelor circulante;
2) economisirea relativă a mijloacelor circulante
din contul accelerării vitezei de rotaţie a lor cu
4 zile.
25
3. Resursele umane ale întreprinderii
Resursele umane (sinonim forţa de muncă) –

persoane care desfăşoară o activitate economică sau socială
producătoare de bunuri şi servicii din diferite ramuri ale
economiei naţionale. Folosirea raţională a resurselor umane
şi sporirea productivităţii muncii este o sursă importantă de
creştere economică.
Resursele umane ale întreprinderii pot fi
caracterizate printr-un şir de indicatori cantitativi, calitativi
şi de structură.
Caracteristica cantitativă a personalului
întreprinderii se măsoară prin numărul lucrătorilor. Numărul
lucrătorilor al unei firme este mărimea variabilă în urma
angajării unor persoane noi şi concedierii altora.
Caracteristica calitativă a personalului se determină
prin nivelul profesional şi de calificare al lucrătorilor cu
privire la atingerea scopurilor întreprinderii. Nivelul de
calificare al muncitorilor se determină prin categoria medie
de calificare calculată ca media aritmetică ponderată.
Caracteristica de structură a personalului
întreprinderii se determină prin coraportul dintre
componenţa şi numărul lucrătorilor după diferite categorii şi
grupuri de lucrători.
Pentru asigurarea managementului efectiv al
resurselor umane sunt necesare astfel de date ca: asigurarea
întreprinderii cu forţa de muncă, numărul de lucrători,
structura forţei de muncă, dinamica ei şi a. Toate acestea pot
fi grupate în următoarele patru grupe:
1. Pentru evidenţierea corectă a numărului de lucrători

se calculează următorii indicatori:
26
1) numărul scriptic al lucrătorilor pe fiecare zi (Ns)
– se stabileşte în corespundere cu lista personalului
angajat la firmă la data respectivă;
2) numărul mediu scriptic al lucrătorilor (Nms) (pe
săptămână, pe lună, pe an) - se calculează prin
împărţirea sumei numărului scriptic pe toate zilele
calendaristice la numărul total al zilelor
calendaristice în intervalul respectiv. Pentru zilele de
odihnă numărul scriptic al lucrătorilor este egal cu
numărul lor în ziua precedentă. Indicatorul dat este
utilizat pentru calculul productivităţii muncii,
salariului mediu, coeficientului de fluctuaţie a
cadrelor şi a.
3) numărul efectiv al lucrătorilor pe fiecare zi (Nef) –
reprezintă numărul celor prezenţi la serviciu în
fiecare zi. Se determină ca diferenţa dintre numărul
scriptic al lucrătorilor şi numărul de lucrători aflaţi în
concedii, deplasări precum şi celor, care nu s-au
prezentat la serviciu din cauza bolii;
4) numărul mediu efectiv al lucrătorilor (Nm ef) pe o
perioadă oarecare - se calculează prin împărţirea
sumei numărului lucrătorilor prezentaţi zilnic la
serviciu la numărul zilelor lucrătoare;
5) coeficientul prezentării personalului la lucru (Кpr)
– se determină prin raportul dintre numărul mediu
efectiv şi numărul mediu scriptic al lucrătorilor şi
reflectă gradul de utilizare a personalului scriptic:
N mef
K pr = . (3.1)
N ms
2. Principalii indicatori, ce caracterizează mişcarea

lucrătorilor a unei firme, sunt:
27
v coeficientul de angajare al lucrătorilor (forţei de
muncă) se determină ca raportul dintre numărul
lucrătorilor angajaţi în perioada calculată şi numărul
mediu scriptic al lucrătorilor la întreprindere;
v coeficientul de plecare al lucrătorilor (forţei de muncă)
se determină ca raportul dintre numărul angajaţilor
concediaţi în perioada calculată şi numărul mediu
scriptic al lucrătorilor;
v coeficientul de fluctuaţie a cadrelor (forţei de muncă)
se determină ca raportul dintre numărul lucrătorilor care
au fost concediaţi din cauze nemotivate şi din motive
personale şi numărul mediu scriptic al angajaţilor.
O dinamică pozitivă a acestui coeficient denotă un
mediu inadecvat de organizare a muncii şi a procesului de
producere la întreprinderea dată.
3. Nivelul de asigurare a întreprinderii cu forţă de

muncă se determină prin compararea numărului
efectiv al lucrătorilor pe categorii şi/sau profesii cu
numărul planificat de lucrători conform necesităţilor
întreprinderii.
Kas=(Nef : Npl)*100, (3.2)
unde: Nef – numărul efectiv (de facto) al lucrătorilor în

perioada calculată;
Npl – numărul planificat de lucrători.
4. Indicele de bază care caracterizează eficacitatea

utilizării forţei de muncă este productivitatea muncii
(PM).
La rândul său, nivelul productivităţii muncii se
determină în bază a doi indicatori: randamentul şi manopera.
28
1. Randamentul – volumul producţiei fabricat de
către un muncitor într-o unitate de timp (o oră, o
zi, un an etc.); se determină ca raportul dintre
volumul producţiei fabricate (lucrărilor,
serviciilor) şi manoperă sau numărul de lucrători
(muncitori):
PM =Q : m sau (3.3)
PM =Q : N.
2. Manopera (m) – cantitate de timp consumat pentru

fabricarea unei unităţi de producţie; se calculează
ca raport între timpul de muncă consumat pentru
această producţie (N*T) şi volumul producţiei (Q):
m = (N * T) : Q. (3.4)
În dependenţă de perioada de timp analizată distingem

productivitatea muncii anuală, zilnică, orară.
Pentru a determina nivelul productivităţii muncii se
folosesc trei metode: metoda naturală; convenţional -
naturală şi valorică.
Indicatorii de utilizare a forţei de muncă trebuie să fie

examinaţi în strânsă legătură cu salarizarea muncii. Odată cu
creşterea productivităţii muncii se creează premizele pentru
mărirea nivelului de salarizare a muncii la întreprindere.
În procesul de analiză a fondului de salariu (FS) este
necesar de calculat economisirea (supraconsumul) relativă a
fondului de salariu efectiv faţă de cel planificat.
Economisirea relativă (supraconsumul) (EFSrel) se
calculează ca diferenţa dintre fondul de salariu planificat (de
bază, FS0) corectat cu indicele modificării volumului
producţiei fabricate şi suma achitată efectiv pentru
salarizarea muncii (FS1):
29
EFSrel= FS0*Ivp - FS1 , (3.5)
unde Ivp - indicele modificării volumului producţiei

fabricate.
Valoarea pozitivă a acestui indicator înseamnă
economisirea relativă a fondului de salariu în perioada
raportată. Valoarea negativă – reflectă supraconsumul
mijloacelor achitate pentru salarizarea muncii.
Economisirea relativă a fondului de salariu se obţine
din contul depăşirii ritmului de creştere a productivităţii
muncii asupra ritmului de creştere a salariului mediu al unui
muncitor.
Depăşirea ritmului de creştere a productivităţii muncii
asupra ritmului de creştere a salariului mediu al unui
muncitor influenţează pozitiv asupra diminuării cheltuielilor
şi creşterii profitului întreprinderii.
Modificarea volumului producţiei este influenţată, în

principiu, de doi factori, şi anume: asigurarea întreprinderii
cu resursele umane şi eficienţa utilizării acestora. Pentru
determinarea nivelului de influenţă a acestor factori se
calculează 2 indicatori:
- modificarea volumului producţiei din contul
modificării numărului de lucrători (factorul extensiv);
- modificarea volumului producţiei din contul
modificării productivităţii muncii (factorul intensiv).
Calculul indicatorilor se efectuează cu următoarele
formule:
∆VPF∆N = ∆N*PM0 ; (3.6)

∆VPF∆PM = ∆PM*Nl , (3.7)
30
unde: ∆VPF∆N – modificarea volumului producţiei
fabricate din contul modificării numărului
de lucrători;
∆VPF∆PM - modificarea volumului producţiei fabricate
din contul modificării productivităţii
muncii;
PM0 – productivitatea muncii în perioada de bază;
∆N – modificarea numărului de lucrători în
perioada raportată;
∆PM – modificarea productivităţii muncii în
perioada raportată;
Nl - numărul de lucrători ai întreprinderii în
perioada raportată.
Depăşirea creşterii volumului producţiei din contul
factorului intensiv asupra creşterii din contul factorului
extensiv dă dovadă de o utilizare eficientă a resurselor
umane la întreprindere.
Chestionar pentru atestare:

1. Cum se calculează nivelul de asigurare a întreprinderii
cu resurse umane?
2. Ce indicatori sunt utilizaţi pentru caracterizarea mişcării
resurselor umane?
3. Cum se calculează coeficientul de angajare a
lucrătorilor?
4. Cum se calculează coeficientul de fluctuaţie a
lucrătorilor?
5. În ce cazuri numărul mediu scriptic al lucrătorilor
coincide cu numărul mediu efectiv al lucrătorilor şi din
ce cauză este posibilă necoincidenţa lor?
6. Definiţi coeficientul prezentării personalului la lucru şi
care este modul de determinare a lui?
7. Cum se calculează componenţa calitativă a muncito-
rilor?
31
8. Ce indicatori caracterizează productivitatea muncii?
9. Care metode de determinare a productivităţii muncii Vă
sunt cunoscute?
10. Care sunt aspectele negative şi pozitive ale metodei
naturale privind determinarea productivităţii muncii?
11. Care sunt aspectele negative şi pozitive ale metodei
valorice privind determinarea productivităţii muncii?
12. Definiţi factorii de influenţă a productivităţii muncii.
13. Definiţi căile de sporire a productivităţii muncii.
14. Expuneţi noţiunea şi componenţa salariului.
15. Ce reprezintă salariul nominal şi cel real.
16. Ce înseamnă salariu minim şi cine îl stabileşte?
17. Care este sursa de plată a salariului?
18. Ce tipuri de cheltuieli suportă întreprinderea privind
folosirea forţei de muncă?
19. Ce acte legislative privind salarizarea muncii în RM Vă
sunt cunoscute?
20. Ce impozite obligatorii sunt percepute din salariul
angajatului?
21. Ce forme de salarizare a muncii Vă sunt cunoscute?
22. Care formă de remunerare a muncii este mai eficientă
din punct de vedere al creşterii productivităţii muncii?
23. În ce cazuri se utilizează salarizarea muncii în regie?
24. Ce cuprinde sistemul tarifar de remunerare a muncii?
25. Ce reprezintă reţeaua tarifară?
26. Ce reprezintă coeficientul tarifar?
27. Cum se formează fondul de salariu la întreprindere, şi de
ce factori este influenţat?
28. Cum se calculează economisirea relativă (sau consum
peste normă) a fondului de salariu?
29. Cum se calculează modificarea volumului producţiei din
contul creerii a locurilor noi de muncă?
30. Cum se calculează modificarea volumului producţiei din
contul creşterii productivităţii muncii?
32
Probleme:
Problema 1. La întreprinderea „ALMA” în perioada

raportată numărul planificat al lucrătorilor constituie 50
persoane, numărul efectiv este cu 6 persoane mai mic. De
determinat nivelul de asigurare a întreprinderii cu forţă de
muncă.
Problema 2. De determinat categoria medie tarifară

a muncitorilor în perioada precedentă (0) şi de bază (1). De
caracterizat modificările calitative şi cantitative ale
muncitorilor în perioada de bază. Datele iniţiale despre
componenţa muncitorilor după gradul de calificare sunt
prezentate în tab. 3.1.
Tabelul 3.1. Datele iniţiale (pers.)

Cate- Variantele
goria
munci 1 2 3 4 5
torilor 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
1 1 3 2 1 2 4 2 1 4 2
2 2 2 3 4 3 4 2 1 5 4
3 5 8 9 11 12 15 15 15 20 21
4 22 25 24 28 28 30 30 31 35 32
5 15 16 15 17 16 23 22 20 26 23
6 5 6 7 8 9 8 9 7 10 8
Итого 50 60 60 69 70 84 80 75 100 90
33
Problema 3. De analizat mobilitatea cadrelor
întreprinderii în decursul unei săptămâni conform
informaţiei prezentate.
Tabelul 3.2. Datele iniţiale (pers.)

Numărul lucrătorilor
scriptic efectiv concediaţi inclusiv, angajaţi

din la lucru
cauze
nemotiva
te
Luni 35 30 1 1 4
Marţi 38 32 2 - 1
Miercuri 37 34 - - 4
Joi 41 38 1 1 -
Vineri 40 38 2 1 -
Sâmbătă 40 - - - -
Duminică 40 - - - -
De determinat coeficientul de prezentare a

personalului la lucru, coeficientul de angajare, de plecare
a lucrătorilor şi de fluctuaţie a cadrelor.
Problema 4. De determinat modificarea

productivităţii muncii în perioada planificată faţă de cea de
bază, dacă se ştie că se planifică mărirea volumului
producţiei realizate cu 12,5 % şi creşterea numărului mediu
scriptic al lucrătorilor cu 3,2 %.
Problema 5. Volumul producţiei realizate în

perioada raportată constituie 12 500 mii lei, iar numărul
mediu scriptic al lucrătorilor – 50 pers. Conform planului
34
strategic de dezvoltare a întreprinderii, se prevede creşterea
volumului producţiei în perioada planificată cu 10 %. De
determinat modificarea productivităţii muncii în perioada
planificată, dacă se presupune micşorarea numărului de
personal cu 4 persoane.
Problema 6. Numărul mediu scriptic al lucrătorilor

întreprinderii în perioada raportată a constituit 120 pers. În
decursul anului a fost realizat un volum de producţie în
mărime de 150 000 unităţi convenţionale. Fondul de timp de
muncă revenit unui muncitor este de 1758 ore pe an. De
determinat productivitatea muncii (anuală, orară) a unui
muncitor şi volumul de muncă (manoperă) pentru
fabricarea unei unităţi de producţie.
Problema 7. Volumul total al lucrărilor de

construcţii-montaj la întreprindere a crescut în perioada de
bază în comparaţie cu cea precedentă cu 15 %, iar
productivitatea muncii - cu 8 %. De determinat modificarea
numărului de lucrători la întreprindere şi majorarea
volumului de lucrări din contul creşterii productivităţii
muncii.
Problema 8. Utilizând datele din tab.3.3 de

determinat :
1. Creşterea randamentului a unui lucrător şi unui
muncitor în perioada planificată în comparaţie cu
perioada de bază.
2. Cota parte a creşterii volumului lucrărilor de
construcţii-montaj din contul sporirii productivităţii
muncii şi majorării numărului de lucrători.
35
Vari- Volumul LCM, Numărul mediu inclusiv,
anta mii lei scriptic al muncitorilor,
lucrătorilor, pers.
pers.
de bază plan. de bază plan. de bază plan.
1 6800 7820 21 22 17 18
2 7250 8265 22 24 18 20
3 8000 8960 25 27 20 21
4 7600 9500 25 26 22 22
5 9300 9765 29 32 23 25
6 10000 11000 31 33 25 26
7 11200 11760 45 46 36 35
8 12450 13446 50 52 40 41
9 13500 14000 55 56 42 44
10 14525 15106 58 60 45 46
Problema 9. În perioada precedentă fondul de

salariu la întreprindere a constituit 224 mii lei. În perioada
de bază acest indice a crescut cu 33 mii lei, iar venitul din
vânzări s-a mărit cu 20 % în comparaţie cu perioada
precedentă. De determinat economisirea relativă
(supraconsumul) a fondului de salariu în perioada de bază.
Problema 10. Utilizând datele din tab.3.4 de

determinat :
1. Modificarea programată a productivităţii muncii.
2. Fondul de salariu al muncitorilor întreprinderii
planificat şi economisirea relativă (supraconsumul) a lui.
3. Coeficientul coraportului dintre modificarea
productivităţii muncii şi salariului mediu al unui muncitor.
4. Economisirea relativă (supraconsumul) a resurselor
umane.
36
Vari- Volumul LCM, Numărul mediu Salariu mediu
anta mii lei scriptic al lunar la un
muncitorilor, pers. muncitor, lei
de bază plan. de bază plan. de bază plan.
1 6800 7820 18 20 3250 3315
2 7250 8265 20 22 3430 3500
3 8000 8960 25 27 3500 3600
4 7600 9500 25 26 3450 3560
5 9300 9765 30 30 3500 3640
6 10000 11000 35 37 4150 4200
7 11200 11760 45 48 4200 4300
8 12450 13446 50 55 4315 4400
9 13500 14000 55 58 4280 4410
10 14525 15687 60 63 4255 4305
De întocmit un memoriu explicativ succint în baza

rezultatelor obţinute.
Problema 11. De selectat răspunsul corect.

1) Productivitatea muncii caracterizează:
а) volumul producţiei fabricate;
b) eficienţa utilizării forţei de muncă;
c) eficienţa utilizării utilajului întreprinderii.
2) Salariul în acord depinde de:
а) volumul real al producţiei fabricate;
b) timpul lucrat efectiv;
c) posibilităţile financiare ale întreprinderii.
3) Sursa de plată a salariului angajaţilor din sectorul real o
constituie:
а) mijloacele prevăzute în bugetul de stat;
b) o parte din venitul din activitatea economică a
întreprinderii;
c) profitul întreprinderii.
37
Probleme complexe la tema «Resursele întreprinderii şi
eficienţa folosirii lor”
Problema 1. De determinat (în baza datelor iniţiale, tab.3.5):
1. Productivitatea muncii anuală.
2. Productivitatea muncii zilnică.
3. Randamentul mijloacelor fixe.
4. Rentabilitatea mijloacelor fixe, în %.
5. Capacitatea mijloacelor fixe.
6. Coeficientul vitezei de rotaţie a mijloacelor
circulante şi durata medie a unei rotaţii.
7. Coeficientul uzurii a mijloacelor fixe.
8. Salariul mediu lunar al muncitorilor.
9. Salariul mediu zilnic al muncitorilor.
10. Înzestrarea muncii cu mijloacele fixe.
Tabelul 3.5. Datele iniţiale:
Denumirea indicatorului v.1 v.2 v.3
1. Volumul lucrărilor de construcţii- 6 000 6 500 7 000
montaj (LCM) executate, mii lei
2. Valoarea medie anuală a 2 000 3 250 3 500
mijloacelor fixe, mii lei
3. Valoarea medie anuală a 1 200 1 625 2 000
mijloacelor circulante, mii lei
4. Numărul mediu scriptic al 30 26 35
muncitorilor, pers.
5. Uzura acumulată a mijloacelor 800 900 700
fixe, mii lei
6. Consumurile şi cheltuielile totale 5000 5200 5900
la executarea LCM, mii lei
7. Numărul zilelor lucrate de către 230 228 235
un muncitor, zi.
8. Fondul de salariu anual al 1260 1014 1512
muncitorilor, mii lei
9. Valoarea medie anuală a 1600 2000 1900
utilajelor de construcţii, mii lei
38
Tabelul 3.6. Repartizarea întrebărilor
№ variantei Întrebările conform variantei
varianta 1 1, 3, 6, 8, 10 ( v.1)
varianta 2 2 ,4, 6, 7, 9 ( v.1)
varianta 3 1, 5, 6, 8, 10 ( v.1)
varianta 4 2, 4, 5, 7, 9 ( v.1)
varianta 5 1, 5, 6, 8, 10 ( v.1)
varianta 6 1, 3, 6, 8, 10 ( v.2)
varianta 7 2 ,4, 6, 7, 9 ( v.2)
varianta 8 1, 5, 6, 8, 10 ( v.2)
varianta 9 2, 4, 5, 7, 9 ( v.2)
varianta 10 1, 5, 6, 8, 10 ( v.2)
varianta 11 1, 3, 6, 8, 10 ( v.3)
varianta 12 2 ,4, 6, 7, 9 ( v.3)
varianta 13 1, 5, 6, 8, 10 ( v.3)
varianta 14 2, 4, 5, 7, 9 ( v.3)
varianta 15 1, 5, 6, 8, 10 ( v.3)
Problema 2. De determinat (în baza datelor iniţiale,

tab.3.7):
1. Randamentul mijloacelor fixe.
2. Modificarea randamentului mijloacelor fixe,
dacă volumul LCM va creşte cu 10 %, iar
valoarea medie anuală a mijloacelor fixe – cu
6%?
39
3. Rentabilitatea mijloacelor fixe şi modificarea ei,
dacă profitul va creşte cu 15 %, iar valoarea medie
anuală a mijloacelor fixe – cu 6 % .
4. Înzestrarea muncii cu mijloacele fixe şi modificarea
ei, dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
va creşte cu 6 %, iar numărul lucrătorilor – cu 5 % .
5. Coeficientul vitezei de rotaţie a mijloacelor
circulante şi durata medie a unei rotaţii.
6. Efectul economic de la accelerarea vitezei de rotaţie
a mijloacelor circulante, dacă durata medie a unei
rotaţii se va micşora cu 3 (5) zile.
7. Productivitatea muncii (randamentul).
8. Cu câte procente se va mări randamentul, dacă
volumul lucrărilor va creşte cu 15 %, iar numărul de
lucrători - cu 10 % ?

v. 1 v. 2 v. 3 v. 4 v. 5
Denumirea
indicatorului
1. Volumul lucrărilor 6 000 6 500 7 000 8 000 10
de construcţii-montaj, 000
mii lei
2. Valoarea medie
anuală a mijloacelor 2 000 3 250 3 500 4 000 5 000
fixe, mii lei
3. Valoarea medie
anuală a mijloacelor 1 200 1 500 2 000 2 000 2 500
circulante, mii lei
4. Profitul net, mii lei 300 350 400 450 600
5. Numărul 40 40 35 50 55
lucrătorilor, pers.
40
Problema 3. În baza datelor iniţiale (tab.3.8) de
determinat:
1. Productivitatea muncii anuală (randamentul).
Modificarea productivităţii muncii.
2. Creşterea şi supracreşterea salariului mediu lunar.
3. Coraportul dintre ritmul de creştere a fondului de
salariu şi a productivităţii muncii.
4. Economisirea relativă (supraconsumul) a resurselor
de muncă.
5. Economisirea relativă (supraconsumul) a fondului de
salariu.
6. Cota parte a creşterii veniturilor din vânzări din
contul creşterii productivităţii muncii şi a numărului
de lucrători (în mii lei şi în %).
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3

Denumirea
a.2008
a.2008
a.2009
a.2008
a.2009
a.2009
indicatorului
1. Volumul 7800 8910 8000 9820 4950 5640

veniturilor din
vânzări, mii lei
2. Numărul 35 37 26 29 20 21
mediu scriptic
de lucrători,
pers.
3. Fondul anual 1092 1240 800 932 912 1008
de salariu, mii
lei
41
II. COST, VENIT ŞI PROFIT AL
ÎNTREPRINDERII
4. Costul producţiei
Prin costuri se înţelege totalitatea consumurilor şi

cheltuielilor efectuate de o firmă în vederea realizării de
produse sau prestării de servicii, exprimate în formă
bănească.
Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii se reglementează de Standardul Naţional de
Contabilitate nr.3 (SNC 3). În corespundere cu SNC 3
distingem consumuri şi cheltuieli.
Consumurile - reprezintă expresia în formă naturală

a resurselor utilizate pentru fabricarea produselor şi
prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.
Distingem consumuri: directe şi indirecte;
variabile şi constante.
Consumuri directe reprezintă consumurile
identificate nemijlocit pe un anumit produs sau obiect de
cheltuieli.
Consumurile directe cuprind:
- consumurile directe de materiale,
- consumurile directe privind retribuirea muncii
(de manoperă),
- consumurile privind contribuţiile la asigurările
sociale şi medicale.
Consumuri indirecte reprezintă consumuri care nu
pot fi identificate direct pe un produs sau alt obiect concret
de cheltuieli.
Consumurile indirecte de producţie cuprind:
consumurile aferente deservirii şi conducerii subdiviziunilor
de producţie, care nu pot fi incluse în mod direct în costul
42
produselor finite (serviciilor prestate); aici fac parte: plata de
arendă, uzura mijloacelor fixe, paza, iluminarea, încălzirea,
întreţinerea personalului administrativ al secţiei, reparaţiile
curente etc.
Consumuri variabile sunt consumurile care se
modifică în raport cu volumul producţiei, lucrărilor
executate, serviciilor prestate.
Consumurile variabile se modifică o dată cu
modificarea volumului producţiei, iar consumurile variabile
pe o unitate de produs rămân la nivelul neschimbat.
Consumuri constante sunt consumurile care rămân
constante într-un anumit diapazon de modificări, indiferent
de modificările volumului producţiei sau activităţii de
afaceri a personalului de conducere.
Consumurile constante totale nu se modifică o dată
cu schimbarea volumului producţiei, iar consumurile
constante pe o unitate de produs se micşorează în cazul
creşterii volumului producţiei şi se măresc în cazul
diminuării acestuia.
Pragul de rentabilitate (punctul critic)
Prin punctul critic se înţelege volumul vânzărilor, la

care întreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are încă
nici profit. În punctul critic veniturile totale din vânzări sunt
egale cu consumurile şi cheltuielile totale ale întreprinderii,
iar profitul este egal cu zero.
Scopul analizei punctului critic constă în alegerea
unui asemenea volum al vânzărilor care va asigura
întreprinderii un rezultat financiar nul.
În cadrul sistemului contabilităţii manageriale pentru
calculul punctului critic se utilizează metoda ecuaţiei,
metoda marjei de contribuţie şi metoda reprezentării
grafice.
43
Punctul critic poate fi exprimat în unităţi naturale şi
monetare.
1) Metoda ecuaţiei
Pragul de rentabilitate se determină cu formula:
Cc
n= , (4.1)
Pun - Cvun
unde: Cc – suma totală a consumurilor constante;

P un – preţul de vânzare pentru o unitate de produs;
Cv un - consumurile variabile pe o unitate de produs;
n - cantitatea produselor, unităţi de măsură naturale.
2) Metoda marjei de contribuţie
Marja de contribuţie reprezintă depăşirea venitului

de vânzări (Vv) asupra tuturor consumurilor şi cheltuielilor
variabile (Cv) aferente acestui volum al vânzărilor:
M c = Vv - Cv . (4.2)
Cu alte cuvinte, marja de contribuţie reprezintă

rezultatul obţinut din vânzarea producţiei după restituirea
tuturor consumurilor şi cheltuielilor variabile şi care include
profitul, consumurile şi cheltuielile constante:
M c - Cc = P . (4.3)
Pentru calculul punctului critic în unităţi monetare

vom utiliza următoarea formula:
44
Cc
Pcrit = , (4.4)
Rmc
în care Rmc – rata marjei de contribuţie; reprezintă raportul

dintre marja de contribuţie în general şi
volumul total al vânzărilor:
Mc
Rmc = . (4.5)
Vv
Cheltuielile reprezintă expresia valorică a tuturor

consumurilor şi pierderilor perioadei care se scad din venit
la calcularea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Cheltuielile se înregistrează la întreprinderile cu
diferite tipuri de activităţi. Acestea se reflectă în
contabilitate şi în rapoartele financiare şi cuprind:
- cheltuielile activităţii operaţionale;
- cheltuielile activităţii de investiţii;
- cheltuielile activităţii financiare;
- pierderi excepţionale.
Calculul costului producţiei
Calculul costului producţiei se efectuează la trei nivele:

- al producţiei totale;
- al felului de produs;
- al unităţii de produs.
1) Costul producţiei totale se determină în felul
următor:
Producţia în curs de execuţie la începutul perioadei
de gestiune + Cheltuielile efectuate în perioada de gestiune
– Producţia în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de
gestiune = Costul producţiei fabricate.
45
2) Costul unui tip de produs se calculează pe articole de
calculaţie (conform SNC 3):
C = Cdir + Cind , (4.6)
unde: Cdir - cheltuieli directe pentru materiale şi salarii;

Cind - cheltuieli indirecte de producţie.
3) Costul unitar se determină prin raportul dintre

costului felului de produs şi cantitatea produsului fabricat:
Cun = (Cdir+ Cind ) : Q , (4.7)
unde Q – cantitatea de produse fabricate .
1. Explicaţi esenţa şi componenţa costului producţiei.

2. Expuneţi componenţa consumurilor întreprinderii.
3. Expuneţi componenţa cheltuielilor întreprinderii.
4. Explicaţi esenţa pragului de rentabilitate.
5. Descrieţi componenţa cheltuielilor activităţii
operaţionale.
6. Numiţi factorii ce influenţează asupra volumului
consumurilor la un leu al costului producţiei fabricate.
7. Care este consecutivitatea calculelor costului producţiei
totale?
8. Numiţi căile principale de reducere a costului
producţiei?
9. Numiţi abordările existente la formarea preţurilor la
producţie.
10. Expuneţi esenţa abordării costului la stabilirea preţurilor.
46
Probleme:

1) Consumurile variabile sunt:
a) consumurile care se modifică în raport cu
modificarea volumului producţiei
b) consumurile care se micşorează în cazul creşterii
volumului producţiei
c) consumurile care rămân la nivelul neschimbat în
cazul modificării volumului producţiei.
2) În cazul modificării volumului producţiei, consumurile

variabile pe o unitate de produs:
a) se măresc
b) rămân la nivelul neschimbat
c) se micşorează.
3) În cazul sporirii volumului producţiei, consumurile

constante pe o unitate de produs:
a) se măresc
b) rămân la nivelul neschimbat
c) se micşorează.
4) Pragul de rentabilitate este :

a) volumul maximal al veniturilor din vânzări
b) volumul minimal al veniturilor din vânzări
c) profitul maximal.
5) Uzura mijloacelor fixe de producţie este inclusă în

componenţa:
а) consumurilor directe;
b) cheltuielilor generale şi administrative;
c) consumurilor indirecte de producţie.
47
6) Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind :
a) cheltuielile privind plata impozitului pe venit
b) cheltuielile activităţii financiare şi de investiţii
c) costul vânzărilor şi cheltuielile perioadei.
7) În punctul critic veniturile din vânzări sunt egale cu:

a) profitul întreprinderii
b) consumurile variabile ale întreprinderii
c) consumurile totale ale întreprinderii.
Problema 2: Să se divizeze consumurile în directe

şi indirecte:
Denumirea consumurilor Consumuri
directe indirecte
1. Salariul muncitorilor pentru munca
prestată efectiv
2. Uzura utilajului de producţie
3. Rechizite de birou
4. Contribuţii la asigurările obligatorii
aferente salariului muncitorilor de
bază
5. Materiale utilizate la fabricarea
producţiei
6. Piese de schimb folosite la
reparaţia utilajului de producţie
7. Uzura clădirii secţiei
8. Premiile muncitorilor pentru
rezultatele obţinute
9. Salariile personalului administrativ
al secţiei
10. Contribuţii la asigurări obligatorii
aferente salariilor personalului
administrativ al secţiei
48
Problema 3. De divizat consumurile în constante şi
variabile:
Denumirea Consumurile
consumurilor
constante variabile
1 Consumurile pentru
materia prima
2 Remunerarea muncii
personalului administrativ
al secţiei
3 Consumurile pentru
tehnica securităţii
4 Asigurarea obligatorie a
muncitorilor
5 Uzura mijloacelor fixe
6 Ambalajul producţiei
finite
7 Paza
8 Deplasările personalului
administrativ
9 Combustibilul consumat
în scopuri tehnologice
10 Plata de arendă a clădirii
49
Problema 4. De divizat consumurile de cheltuieli:
Denumirea Consumuri Cheltuieli

1. Primele muncitorilor pentru
rezultatele căpătate
2. Plata salariaţilor-donatori
de sânge pentru zilele donării
de sânge
3. Plata pentru certificarea
producţiei
4. Executarea operaţiunilor
privind prelucrarea materiei
prime
5. Perfecţionarea personalului
6. Activităţi de binefacere şi
sponsorizare
7. Asistenţă tehnică şi
întreţinere a mijloacelor fixe
cu destinaţie de producţie
8. Cheltuielile de transport-
expediere a produselor
fabricate
9. Amenzile
10. Plata foilor de odihnă la

sanatoriu
11. Pierderile de la
deteriorarea valorilor
50
Problema 5. De determinat pragul de rentabilitate
prin metoda ecuaţiei, utilizând datele din tab.4.1:

Varianta Preţul Consumurile Consumurile
pentru o variabile constante
unitate de pentru o (Ccons.),
produs unitate de mii lei
(Pun), lei/un produs (Cvar
un), lei/un
1 720 450 350
2 810 500 370
3 740 530 420
4 390 580 480
5 450 620 540
6 490 680 590
7 580 720 670
8 520 350 730
9 540 380 770
10 630 440 640
Problema 6. De determinat pragul de rentabilitate

şi rezerva stabilităţii financiare prin metoda marjei de
contribuţie, utilizând datele din tab.4.2:
51
Varianta Venituri Consumuri Consumuri
din vânzări variabile (Cv.), constante
(Vv), mii lei mii lei (Cc), mii lei
1 1420 750 250
2 1210 700 270
3 1340 630 220
4 1490 780 280
5 1550 820 240
6 1690 880 330
7 1780 720 270
8 1620 750 130
9 1540 880 170
10 1370 940 140
Problema 7. De determinat pragul de rentabilitate în

unităţi naturale şi valorice, dacă se ştie că volumul
producţiei constituie 10 000 unităţi, preţul unităţii de
produs - 5000 lei, consumurile şi cheltuielile totale – 40000
mii lei, inclusiv consumurile constante – 12 000 mii lei.
Problema 8. De determinat costul producţiei

fabricate totale pentru perioada raportată, folosind datele
din tabelul 4.3:
52
Indicatorul Varianta Varianta
1 2
Consumuri directe de materiale:
1) stocuri de mărfuri şi materiale
la începutul perioadei 15000 5500
2) procurarea materialelor 58000 18500
Total mărfuri şi materiale
Stocuri de mărfuri şi materiale la 12000 7200

finele perioadei
Materiale consumate în procesul de
producţie
Consumuri directe de remunerare a 37000 9400
muncii
Consumurile indirecte de producţie:
- materiale pentru necesităţile 3000 1200
generale ale secţiei
- salarizarea personalului de 1500 800
conducere
- uzura mijloacelor fixe 5000 500
- plata de arendă 11000 900
- cheltuieli pentru deplasări 2500 1100
- cheltuieli pentru reparaţie şi 6000 400
întreţinere a mijloacelor fixe
Total consumuri indirecte de
producţie
Consumurile de producţie - total
Producţia neterminată la începutul 22000 4500
perioadei
Producţia neterminată la finele 17000 5300
perioadei
Costul producţiei fabricate
53
Problema 9. La întreprinderea „Confort” se
planifică spre lansare trei comenzi, şi anume:
· Comanda 1 – executarea meselor;
· Comanda 2 – executarea fotoliilor;
· Comanda 3 – executarea mobilierului.
În rezultatul cercetărilor de marketing a fost

determinat volumul anual de producţie pentru perioada
planificată şi anume:
· mese – 100 unităţi;
· fotolii – 70 unităţi;
· mobilierul – 200 m2.
În decursul anului se planifică realizarea
următoarelor operaţiuni economice.
1) consumurile directe de materiale la executarea
comenzilor:
· Comanda 1 – 35000 lei;
· Comanda 3 – 50000 lei.
Consumuri de materiale pentru necesităţile generale ale
secţiei – 19000 lei.
2) consumuri de combustibil:
3) consumuri privind salarizarea munci, şi anume:

a) muncitorilor nemijlocit implicaţi în procesul de producţie:
b) administraţiei secţiei de producţie – 21000 lei.
54
4) contribuţii pentru asigurare obligatorie (conform
normativelor în vigoare).
5) consumuri de energie electrică pentru necesităţile

generale ale secţiei – 6680 lei.
6) uzura mijloacelor fixe – 8300 lei.
7) consumuri de vopsea şi lac:

De determinat costul fiecărui tip de produs, dacă

consumurile indirecte sunt repartizate între comenzi în
raport cu salariile muncitorilor.
Se recomandă de rezolvat problema în formă de
tabel.
Calculul costului producţiei pe comenzi
Articole de Comanda Comanda Comanda
cheltuieli 1 2 3
Consumuri directe
de materiale
Consumuri directe
privind retribuirea
muncii
Contribuţii pentru
asigurare
obligatorie
Consumuri
indirecte de
producţie
Total
55
Divizarea consumurilor indirecte de producţie pe comenzi
Comanda Salariile Coeficientul Consumurile

muncitorilor de indirecte de
repartizare producţie
1
2
3
Total
Problema 10. Întreprinderea planifică fabricarea

trei tipuri de produse (A,B,C). În corespundere cu calculele
efectuate, consumurile indirecte de producţie vor constitui
400 mii lei pe an; cheltuielile comerciale – 180 mii lei pe
an; cheltuielile generale şi administrative – 250 mii lei pe
an. De determinat cheltuielile activităţii operaţionale şi
nivelul cheltuielilor comerciale ale întreprinderii, utilizând
următoarele date (tab.4.4) :
Articole de cheltuieli Produsul

А В С
1. Volumul anual de 2500 5000 4800
produse, un.
2. Consumurile directe de 350 280 300
materiale, lei/un.
3. Consumurile directe de 120 100 150
salarizare a muncii
(inclusiv contribuţii
pentru asigurare
obligatorie), lei/un.
56
5. Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-
montaj
Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz

pentru construcţia obiectului se numeşte costul de deviz sau
investiţii capitale.
Costul de deviz se determină cu formula:
Cd = CD + CI + BD + Clim + TVA , (5.1)
unde: CD – cheltuieli directe ;

CI – cheltuieli indirecte (de regie);
BD – beneficiu de deviz;
Clim – cheltuieli limitate;
TVA – taxa pe valoarea adăugată.
1) Cheltuielile directe cuprind:

- costul materialelor, elementelor de construcţii,
detaliilor etc. (Cm);
- salariul de bază al muncitorilor (Sb);
- contribuţiile pentru asigurare obligatorie (CAO);
- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de
construcţii (Ceu):
CD = Cm+ Sb + CAO + Ceu . (5.2)
2) Cheltuielile indirecte reprezintă totalitatea

costurilor legate de crearea condiţiilor pentru execuţia
construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea
acestora.
Cheltuielile indirecte se stabilesc în mod indirect, în
procente din cheltuielile directe (formula 5.3) şi sunt
divizate în 4 capitole:
- cheltuielile generale şi administrative;
57
- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din
construcţii;
- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de
şantier;
- alte cheltuieli generale şi de antrepriză,
14,5% ´ CD
CI = . (5.3)
100%
3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor

necesare pentru acoperirea unor cheltuieli generale ale
întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în costul al
lucrărilor, şi constituie partea normată (garantată) a valorii
producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea
producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobânzilor pentru
folosirea creditelor bancare, stimularea materială a
lucrătorilor etc).
Beneficiul de deviz se stabileşte în mod indirect, în
procente din suma cheltuielilor directe şi cheltuielilor
indirecte:
6% ´ (CD + CI )
BD = . (5.4)
100%
1. Definiţi participanţii activităţii investiţionale.

2. Ce serveşte drept baza pentru determinarea costului de
deviz?
3. Ce este şi cum se calculează costul de deviz al lucrărilor
de construcţii-montaj?
58
4. Ce elemente componente cuprind consumurile directe?
5. Care este scopul includerii cheltuielilor indirecte în
componenţa costului de deviz?
6. Definiţi grupele cheltuielilor indirecte.
7. Ce fel de cheltuieli sunt acoperite din contul beneficiului
de deviz?
8. Ce cuprinde documentaţia de deviz de bază?
9. Ce cuprinde documentaţia de deviz auxiliară?
10. Ce cuprinde documentaţia de deviz normativ-
informaţională?
11. Ce este devizul local?
12. Ce date iniţiale sunt necesare pentru elaborarea
devizului local?
13. Ce fel de cheltuieli suplimentare sunt considerate la
elaborarea devizului de obiect?
14. Prin ce diferă devizul investitorului de devizul-ofertă al
antreprenorului?
15. Expuneţi esenţa metodei de resurse la determinarea
costului de deviz al lucrărilor de construcţii-montaj.
16. Ce metode de determinare a costului de deviz al
lucrărilor de construcţii-montaj Vă mai sunt cunoscute?
17. Ce reprezintă şi din ce elemente este compus preţul
unitar?
18. Explicaţi codificarea normelor de deviz.
19. Cum se determină costul de deviz al materialelor de
construcţii?
20. Cum se calculează cheltuielile de transport?
21. Cum se determină costul de deviz pentru 1 maşină-oră
(h-ut) de funcţionare a utilajului de construcţii?
59
Problema:
De determinat costul de deviz al lucrărilor de

construcţii-montaj (deviz-ofertă), dacă se ştie că:
– cheltuieli directe de materiale Cm = 1200 mii lei;

– cheltuielile privind salariul de bază al muncitorilor
Sb = 450 mii lei;
– cheltuielile privind exploatarea utilajelor de construcţii
Ceu = 300 mii lei;
– localitatea m.Chişinău;
– norma cheltuielilor indirecte - 14,8 %;
– norma beneficiului de deviz - 6,5 % ;
- contribuţii pentru Asigurări Medicale - 3,5 % ;
- contribuţii pentru Asigurări Sociale - 23,0 % .
Tabelul 5.1. Datele iniţiale pe variante
Var. Cheltuieli Salariul Cheltuielile Locali- Norma Norma

directe de de bază privind tatea cheltuie- beneficiu-
materiale, al exploata- lilor ului de
mii lei muncito- rea indirecte deviz, %
rilor, mii utilajelor ,%
lei de con-
strucţii,
mii lei
1 1420 1150 650 Chişinău 14,0 6,0
2 1210 900 570 Soroca 13,5 6,3
3 1340 1230 620 Bălţi 14,5 6,5
4 1490 1180 580 Tiraspol 15,0 6,8
5 1550 1220 640 Edineţ 15,5 7,0
6 1690 1380 730 Comrat 14,8 7,2
7 1780 1420 770 Orhei 14,6 6,9
8 1620 1450 730 Chişinău 15,7 6,0
9 1540 1380 670 Soroca 14,0 6,3
10 1370 1140 540 Bălţi 13,5 6,5
60
6. Venit, profit şi rentabilitate
Venit – aflux global de avantaje economice în

decursul perioadei raportate, care se formează în rezultatul
activităţii economico-financiare a întreprinderii sub forma
de sporire a activelor sau micşorare a datoriilor, ceea ce
duce la creşterea capitalului propriu.
Venitul întreprinderii se adună din următoarele
elemente:
- venituri din activitatea operaţională (VAO);
- venituri din activitatea de investiţii (VAI);
- venituri din activitatea financiară (VAF);
- venituri excepţionale (VE).
Sursa principală a veniturilor întreprinderii este
venitul din vânzarea produselor (prestarea serviciilor)
sau, cu alte cuvinte, venituri din vânzări.
Profitul este rezultatul final al activităţii

întreprinderii şi caracterizează eficienţa lucrului acesteia.
Trebuie să distingem următoarele principale tipuri

de profit:
- profitul brut;
- profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
- profitul net.
Rezultatul din activitatea operaţională (RAO) este

compus din următoarele elemente:
- profitul brut (P br);
- alte venituri operaţionale (AVO);
- cheltuieli comerciale (C com);
- cheltuieli generale şi administrative (C adm);
- alte cheltuieli operaţionale (Ca):
61
RAO = Pbr + AVO – C com – C adm – Ca. (6.1)
Profitul brut (pierderea globală) – caracterizează

nivelul de depăşire a venitului din vânzări (Vv) asupra
costului acestor vânzări (C):
Pbr = Vv – C. (6.2)
Profitul perioadei de gestiune până la impozitare

(Pp.im.) reprezintă suma rezultatelor din cele trei tipuri de
activităţi: operaţională (RAO), de investiţii (RAI), financiară
(RAF) şi rezultatul excepţional (RE) şi se exprimă prin
relaţia (6.3):
Pp.im. = RAO ± RAI ± RAF ± RE. (6.3)
Profitul net se calculează ca diferenţa dintre profitul

până la impozitare şi suma impozitului pe venit (conform
taxei în vigoare).
Rentabilitatea reprezintă mărimea relativă a

profitului şi caracterizează profitabilitatea întreprinderii.
Rentabilitatea se calculează ca raportul dintre
rezultat (efect) şi resurse, consumate pentru obţinerea
acestui rezultat.
Trebuie să distingem următoarele principale tipuri de
rentabilitate:
a) rentabilitatea vânzărilor – reflectă în ce măsură
întreprinderea este capabilă să obţină profit din
activitatea de desfacere; se calculează ca raportul dintre
profitul brut şi volumul venitului din vânzări. Se
recomandă ca mărimea acestui indicator să fie nu mai
mică de 20 %;
b) rentabilitatea activelor – reflectă eficienţa utilizării
activelor indiferent de sursele de formare a lor; se
62
calculează ca raportul dintre profitul până la impozitare
şi valoarea activelor totale ale întreprinderii. Se
recomandă ca mărimea acestui indicator să fie nu mai
mică de 10 %;
c) rentabilitatea financiară – reflectă capacitatea întreprin-
derii de a utiliza capitalul propriu, adică coraportul
dintre profitul net şi capitalul propriu al întreprinderii.
Se recomandă ca nivelul acestui indice să nu fie mai mic
decât taxa de depozit..
1. Expuneţi noţiunea şi calculul venitului din vânzări.

2. Numiţi factorii de influenţă asupra volumului venitului
din vânzări.
3. Enumeraţi tipurile de venit existente.
4. Expuneţi noţiunea de profit brut.
5. Prin ce diferă profitul până la impozitare de profitul
brut?
6. Ce cuprind cheltuielile perioadei de gestiune?
7. Cum se calculează profitul net?
8. Ce caracterizează rentabilitatea vânzărilor?
9. Numiţi căile posibile de sporire a rentabilităţii activelor.
10. Ce caracterizează rentabilitatea financiară şi care sunt
cerinţele faţă de nivelul acestui indice?
Probleme:
Problema 1. De determinat profitul net în baza

datelor următoare:
63
Indice Valoare, mii lei
Venitul din vânzări 2000
Costul vânzărilor 1800
Alte venituri operaţionale 13
Cheltuielile perioadei 81
Rezultatul din activitatea de investiţii 53
Rezultatul din activitatea financiară -15
Rezultatul excepţional 0
Problema 2. În perioada reportată la întreprinderea

„Alfa” venitul din vânzări a constituit 1980 mii lei, total
general activ – 1500 mii lei., capitalul propriu – 1000 mii
lei. De determinat rentabilitatea vânzărilor, rentabilitatea
activelor şi rentabilitatea financiară, dacă se ştie că profitul
până la impozitare constituie 336 mii lei, iar cheltuielile
perioadei – 25 mii lei. Rezultatul din activitatea de investiţii,
financiară şi rezultatul excepţional este nul.
Tabelul 6.2. Datele iniţiale conform variantelor (mii lei)

Va Venitul Total Capitalul Profitul Cheltuielile
r. din general propriu până la perioadei
vânzări activ impozitare
1 1420 1150 650 250 32
2 1210 900 570 180 35
3 1340 1230 620 210 37
4 1490 1180 580 370 39
5 1550 1220 640 450 41
6 1690 1380 730 440 43
7 1780 1420 770 460 45
8 1620 1450 730 410 38
9 1540 1380 670 340 35
10 1370 1140 540 230 45
64
1) Mărimea profitului perioadei de gestiune până la

impozitare este influenţată de:
а) taxa impozitului pe venit;
b) rezultatele activităţii economico-financiare ale
întreprinderii;
c) taxa pe valoarea adăugată.
2) Profitul brut se calculează ca depăşirea:

а) veniturilor din vânzări asupra consumurilor şi
cheltuielilor totale;
b) veniturilor din vânzări asupra cheltuielilor
perioadei;
c) veniturilor din vânzări asupra consumurilor
variabile.
3) Rentabilitatea financiară caracterizează:

а) eficienţa utilizării activelor întreprinderii;
b) eficienţa utilizării resurselor financiare ale
întreprinderii;
c) eficienţa utilizării capitalului propriu ale
întreprinderii.
65
III. EFICIENŢA ECONOMICĂ A
INVESTIŢIILOR
7. Factorul timpului la evaluarea

eficienţei investiţiilor
Factorul timpului are o importanţă deosebită pentru

sporirea eficienţei investiţiilor în condiţiile concurenţei de
piaţă. Banii au obţinut o caracteristică nouă, obiectivă, şi
anume, valoare în timp.
Principiul de bază al valorii banilor în timp constă în
următoarele: orice unitate bănească astăzi este de o valoare
mai mare decât în viitor.
Valoarea banilor în timp are două aspecte: primul
este legat de pierderea valorii banilor sub influenţa inflaţiei
(devalorizarea banilor). Al doilea aspect este legat de rotaţia
economică a mijloacelor băneşti (a capitalului), şi anume:
fiecare leu al investiţiilor, aflându-se în rotaţie economică,
periodic trebuie să asigure obţinerea unui oarecare profit.
Adică, investirea banilor într-o afacere presupune creşterea
capitalului în viitor.
La compararea valorii banilor investiţi (fluxul de
ieşire) cu valoarea fluxurilor mijloacelor băneşti viitoare de
întrare trebuie să distingem două noţiuni principale:
valoarea viitoare a banilor (FV) şi valoarea actuală a banilor
(PV).
Valoarea viitoare – reprezintă acea sumă a
mijloacelor băneşti, care va fi căpătată peste o anumită
perioadă de timp, la investirea banilor într-o afacere, cu
evidenţa ratei de creştere. Acest proces de creştere a valorii
banilor se numeşte metoda procentului compus sau metoda
de fructificare (compounding).
66
Calculul valorii viitoare se efectuează cu formula:
FV = PV · (1 + r)n sau
FV = PV : Kd, (7.1)
în care: r - rata (taxa) de scont (preţul capitalului);
n – numărul de ordine al intervalului planificat;
Kd – coeficientul de scontare a valorii banilor:
1
Kd = . (7.2)
(1 + r ) n
Valoarea actuală a banilor este valoarea fluxurilor

de numerar viitoare, readusă la momentul actual cu evidenţa
ratei de scontare. Acest proces este legat de scăderea valorii
şi se numeşte procesul de scontare a valorii banilor
(discounting):
PV = FV : (1 + r)n sau
PV = FV · Kd . (7.3)
Valoarea coeficienţilor de scontare este prezentată în
anexa 1.
8. Evaluarea proiectelor investiţionale
Proiectul investiţional (investment project)

reprezintă documentul de bază, ce determină necesitatea
realizării investirii reale, în care sunt expuse, în ordinea
stabilită, caracteristicile principale ale proiectului şi indicii
financiari, legaţi de realizarea lui.
67
Cea mai importantă etapa la elaborarea proiectului
investiţional este evaluarea eficienţei economice a lui.
Metodele de evaluare a eficienţei economice se
divizează în două grupe:
- metode simple (statice);
- metode de scontare.
Metodele simple nu ţin cont de valoarea fluxurilor
băneşti în timp şi se folosesc pentru estimarea prealabilă
rapidă la etapa preinvestiţională a proiectului.
Metodele simple presupun calculul a două elemente
principale: norma simplă a profitului (Accounting Rate of
Return, ARR) şi perioada simplă de recuperare a
investiţiilor (Payback Period, PP).
Metodele simple de evaluare nu presupun
reglementarea în timp a încasărilor monetare, însă sunt
aplicabile în cadrul analizei preinvestiţionale pentru
selectarea soluţiei preferenţiale.
Metodele de scontare se bazează pe concepţia
valorii în timp a fluxurilor băneşti, legate de investirea pe
termen lung a capitalului, şi fac posibilă o evaluare mai
corectă a proiectului.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de
investiţii prin metode de scontare constă în determinarea şi
analiza următorilor indicatori:
1. Valoarea netă actualizată;
2. Indicele de profitabilitate;
3. Rata internă de rentabilitate;
4. Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor.
1) Valoarea netă actualizată
Valoarea netă actualizată (Net Present Value, NPV)
se numeşte valoarea actualizată a sumelor de bani, care pot
fi obţinute în viitor şi se calculează ca diferenţa dintre costul
actualizat al câştigului şi valoarea actualizată a cheltuielilor
pentru realizarea, exploatarea şi deservirea tehnică a
68
proiectului în decursul termenului întreg de funcţionare a
acestuia.
Cu alte cuvinte, NPV se determină ca diferenţa
dintre valoarea actualizată a fluxului net de numerar
cumulativ şi cheltuielile investiţionale scontate:
n
NPV = åNCFd -åICd , (8.1)
t =1
unde: ∑NCFd – fluxul net de numerar cumulativ actualizat;
ICd – cheltuielile investiţionale actualizate.
Este identificat ca rentabil (avantajos) acel proiect de

investiţii, care la rata de actualizare respectivă are valoarea
pozitivă a NPV. La existenţa variantelor alternative cel mai
bun proiect se consideră acel, care are valoarea NPV mai
mare.
2) Indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI)
Indicele de profitabilitate a investiţiilor se determină
conform formulei:
t
NCFd
PI = å , (8.2)
1 IC d
Este evident că dacă:
PI > 1 - proiectul este rentabil;
PI = 1 - decizia o ia investitorul;
PI < 1 - proiectul trebuie respins.
Spre deosebire de valoarea netă actualizată indicele
de profitabilitate este mărimea relativă şi este foarte reuşit la
selectarea proiectului din mai multe alternative cu aceeaşi
valoarea NPV. Cu cât este mai mare valoarea PI , cu atât
proiectul este mai rentabil.
3) Rata internă de rentabilitate sau eficienţa limită
a capitalului (Internal Rate of Return, IRR) reprezintă
procentul maxim al împrumuturilor, pe care proiectul îl
69
poate plăti pentru finanţarea resurselor, lucrând fără profit şi
fără pierderi. NPV în acest caz este egal cu zero. Altfel spus,
IRR este acea rată de actualizare, la care suma fluxurilor de
numerar actualizate este egală cu suma cheltuielilor
investiţionale actualizate:
IRR = r, la care NPV = f (r) = 0 (8.3)
Din câteva proiecte alternative prioritate o are

proiectul, la care valoarea IRR este mai mare.
IRR se determină cu formula:

NPV( r1)
IRR = r1 + ´ (r2 - r1 ) , (8.4)
NPV( r 1) - NPV( r 2)
unde: r1 - rata de actualizare, la care NPV(r1) > 0, %;

r2 - rata de actualizare, la care NPV(r2) < 0, %.
La alegerea valorilor r1 şi r2 durata intervalului (r1, r2)
trebuie să fie minimă.
3) Perioada actualizată de recuperare a

investiţiilor (Discounting Payback Period, DPP) este
egală cu perioada, în care investiţiile iniţiale se recuperează
totalmente prin fluxul net de numerar cumulativ actualizat.
Perioada de recuperare se calculează în formă de tabel.
DPP = min n, la care ΣNCFd > ΣICd . (8.5)
Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor

determină momentul, când fluxurile actualizate de numerar
se egalizează cu cheltuielile investiţionale scontate.
Criteriile eficienţei proiectului investiţional sunt
prezentate în anexa 2.
70
Chestionar pentru atestare:
1. Expuneţi esenţa şi conţinutul activităţii investiţionale la o

întreprindere.
2. Expuneţi noţiunea şi tipurile de investiţii.
3. Ce reprezintă investiţiile reale?
4. Ce reprezintă investiţiile financiare?
5. Descrieţi esenţa şi conţinutul proiectului de investiţii.
6. Clasificarea proiectelor investiţionale.
7. Etapele ciclului vital al proiectului şi conţinutul lor.
8. Principiile de bază la evaluarea proiectului investiţional.
9. Expuneţi esenţa principiului comensurării cheltuielilor
investiţionale şi a veniturilor viitoare.
10. Expuneţi esenţa principiului valorii fluxurilor de numerar
în timp.
11. Descrieţi esenţa principiului fluxului net de numerar.
12. Expuneţi noţiunea de coeficient de scontare şi modalitatea
calculului lui.
13. Din ce elemente se formează fluxul de numerar?
14. Descrieţi metodele de evaluare a proiectelor investiţionale:
avantajele şi dezavantajele a acestor metode.
15. Care metodă este mai răspândită în practica analitică şi de
ce?
16. Definiţi criteriile de bază ale metodelor simple (statice) de
evaluare a proiectelor investiţionale.
17. Definiţi criteriile de bază ale metodelor de scontare la
evaluarea proiectelor investiţionale.
18. Cum se determină valoarea netă actualizată a proiectului
(NPV)?
19. Cum se determină şi ce caracterizează indicele de
profitabilitate a proiectului (PI)?
20. Cum se determină şi ce caracterizează norma internă de
rentabilitate a proiectului (IRR)?
71
21. Ce reprezintă şi cum se determină perioada actualizată de
recuperare a proiectului?
22. Cum se efectuează selectarea proiectului din mai multe
proiecte alternative?
Probleme:
Problema 1. Întreprinderea dispune de două

proiecte de investiţii alternative, ce generează fluxurile
viitoare de bani, şi anume:
Anul Proiectul 1 Proiectul 2

1 $3 000 $6 000
2 $4 000 $5 000
3 $5 000 $4 000
4 $6 000 $3 000
Total venituri $18 000 $18 000
Pentru ambele proiecte cheltuielile investiţionale

sunt egale. Costul capitalului este de 18 %. De determinat
pentru ambele variante valoarea actualizată a fluxurilor
viitoare de bani.
Problema 2. Realizarea proiectului, care va

funcţiona 9 ani, necesită investiţii în volum de $ 18 000. Se
prevede obţinerea profitului: în primul an - $ 1 500, în cele
următoare perioade - câte $ 3 600 anual. Determinaţi, dacă
este raţional de adoptat acest proiect la rata de actualizare
de 10 %?
72
Problema 3. Întreprinderea „Y” planifică
procurarea utilajului cu $ 8 000 peste 3 ani. Ce suma
trebuie depusă actualmente, pentru ca întreprinderea să
poată de a procura utilajul peste 3 ani, dacă rata
profitabilităţii a capitalului constituie 16 %?
Problema 4. Volumul cheltuielilor investiţionale

pentru modernizarea utilajului întreprinderii constituie 100
mii lei. Fluxurile de numerar viitoare actualizate vor
constitui timp de trei ani (mii lei): an.1 - 30, an.2 - 40,
an.3 – 45. De determinat: valoarea netă actualizată a
proiectului (NPV), indicele de profitabilitate (PI) şi
perioada actualizată de recuperare(DPP).
Problema 5. De argumentat eficienţa investiţiei în

volum de 500 mii lei, în procurarea utilajului, care va
funcţiona 5 ani. Firma va câştiga anual (NCF):
an.1 - 150 mii lei;
an.2 - 200 mii lei;
an.3 - 250 mii lei;
an.4 - 200 mii lei;
an.5 - 100 mii lei.
Rata de discontare - 16,5 %.
Problema 6. De argumentat eficienţa proiectului

investiţional (de calculat NPV, PI , IRR şi DPP):
73
Datele iniţiale
Indicator v.1 v.2 v.3 v.4 v.5 v.6
1. Volumul 500 600 700 800 900 1000
investiţiilor, mii lei
2. Fluxurile nete de
numerar
prognozate,
mii lei:
an.1 150 160 180 200 200 300
an.2 200 220 240 260 300 380
an.3 300 330 360 400 460 450
an.4 250 300 320 340 450 400
3. Rata de creştere a
capitalului (rata de 12,0 12,5 12,0 13,0 14,0 15,0
discontare), %
Problema 7. De determinat valoarea normei interne

de rentabilitate (IRR), dacă se ştie că: la rata de
actualizare (r1 = 20%) - valoarea netă actualizată totală
(NPV1) constituie 30 mii lei; la rata de actualizare (r2 =
25%) - valoarea netă actualizată totală (NPV2) constituie -
( - 20) тыс. леев.
Problema 8. Se examinează proiectul de renovare a

mijloacelor fixe (MF) şi sporire a volumului producţiei
materialelor de construcţie. De argumentat eficienţa
proiectului:
74
Datele iniţiale
Indicator v.1 v.2 v.3 v.4 v.5 v.6
1. Costul
proiectului
(mijloacele fixe), 1500 1600 1700 1800 1850 1900
mii lei
2. Profitul net,
mii lei:
an.1 180 200 220 180 200 250
an.2 200 250 280 220 250 260
an.3 250 260 290 250 280 290
an.4 250 260 290 280 280 290
an.5 200 230 250 260 250 250
3. Norma uzurii 15- 15- 16- 17- 18- 18-
mijloacelor fixe, 18 18 18 19 20 20
%
3. Rata de 14,0 14,5 15,0 16,0 17,0 18,0
discontare, %
Problema 9. De argumentat eficienţa proiectului

investiţional (de calculat valoarea indicatorilor NPV, PI,
IRR şi DPP). Cu câte procente trebuie modificată rata de
actualizare, dacă în rezultatul calculelor obţinem valoarea
negativă a NPV? Datele iniţiale sunt prezentate în tabelul
următor:
75
Datele iniţiale
Indicator v.1 v.2 v.3 v.4 v.5
1. Volumul
investiţiilor, mii
lei:
an.1 2000 3500 3200 4000 5000
an.2 2500 2500 3300 5000 5000
2. Fluxurile nete
de numerar
prognozate,
mii lei:
an.1 1500 1650 1800 2500 3000
an.2 2100 2250 2450 3000 4000
an.3 3000 3300 3600 4200 4500
an.4 2550 3050 3230 4000 4500
3. Rata de 10,0 11,0 11,0 12,0 13,0

actualizare, %
Problema 10. Volumul investiţiilor necesare este de

800 mii lei. Fluxurile nete viitoare aşteptate constituie: în
primul an – 250 mii lei, în următorii 4 ani – câte 300 mii
lei anual .
De argumentat eficienţa proiectului, dacă rata de
actualizare este de 16,5 %. (De calculat NPV , PI, IRR ,
DPP).
76
Problema 11 (12). De determinat costul proiectului
investiţional (I), perioada actualizată de recuperare (DPP),
NPV şi IRR.
Datele iniţiale:
1. Indicele de profitabilitate, preferabil pentru
investitor – 1,12 (1,15).
2. Rata de actualizare (r) - 18,0 %.
3. Fluxurile nete de numerar (NCF) (mii lei):
an.1 - 800 (1000)
an.2 - 850 (1250)
an.3 - 900 (1280)
an.4 - 800 (1200)
an.5 - 750 (1150).
77
LUCRARE DE VERIFICARE
la tema „Evaluarea eficienţei proiectului investiţional”
De argumentat eficienţa economică

a proiectului investiţional
Datele iniţiale (variantele 1-5)

Denumirea v.1 v.2 v.3 v.4 v.5
indicatorului
1.Volumul 1000 1100 1200 1300 1400
investiţiilor, mii lei1
2. Venitul global real
2200 2530 2880 3250 3360
în primul an, mii lei
3. Norma de creştere 4-6 4-6 4-6 4-6 4-6
anuală a venitului, %
4.Nivelul prognozat al
12- 10- 10- 9-14 10-
rentabilităţii , %
15 14 13 14
5. Norma uzurii a 16- 15- 15- 15- 15-
18 18 18 18 18
mijloacelor fixe, %
6. Rata de scont, % 20- 21- 22- 22- 22-
25 25 26 26 26
7. Perioada de
5 5 5 5 5
recuperare a
investiţiilor,
preferabilă pentru
investitor, ani
78
Datele iniţiale (variantele 6 -10)
Denumirea v.6 v.7 v.8 v.9 v.10
indicatorului
1.Volumul 1500 1600 1700 1800 1900
investiţiilor, mii lei1
2. Venitul global real
3300 3680 4080 4500 4750
în primul an, mii lei
3. Norma de creştere 4-6 4-6 4-6 4-6 4-6
anuală a venitului, %
4.Nivelul prognozat al
12- 11- 10- 8-13 9-12
rentabilităţii , %
15 14 14
5. Norma uzurii a 16- 15- 15- 14- 14-
19 18 17 16 17
mijloacelor fixe, %
6. Rata de scont, % 20- 21- 22- 22- 22-
25 25 26 25 26
7. Perioada de
recuperare a 5 5 5 5 5
investiţiilor,
preferabilă pentru
investitor, ani
___________________________
1
Cheltuielile investiţionale corespund costului mijloacelor fixe, date în
exploatare.
79
Recomandări succinte privind executarea
şi prezentarea lucrării
1. Numărul variantei la lucrarea de verificare

corespunde ultimei cifre din matricola studentului.
2. Lucrarea de verificare constă din trei părţi: teoretică,
analitică şi rezumat.
3. În cadrul părţii teoretice de expus metodologia
contemporană de evaluare a eficienţei proiectului
investiţional.
4. În cadrul părţii practice de prezentat calculele
criteriilor eficienţei a proiectului investiţional:
- valoarea netă actualizată;
- indicele de profitabilitate a investiţiei;
- norma internă de rentabilitate;
- perioada actualizată de recuperare a investiţiilor.
5. Rezumatul va cuprinde concluziile privind
oportunitatea şi fezabilitatea realizării proiectului
investiţional.
6. Volumul lucrării de verificare nu va depăşi 10-15
pagini (caracter – 12, interval - 1,5).
80
IV. BAZELE ANALIZEI ACTIVITĂŢII
ECONOMICE
9. Analiza activităţii economico-financiare

a întreprinderii
În condiţiile economiei de piaţă, când întreprinderile

tind spre maximizarea profitului, analiza activităţii
economico-financiare (AAEF) constituie principala funcţie
a managementului.
AAEF permite descoperirea rezervelor de sporire a
eficienţei producerii, evaluarea rezultatelor activităţii
întreprinderii şi a subdiviziunilor ei, argumentarea
strategiilor şi soluţiilor manageriale.
Analiza reprezintă modalitatea cunoaşterii categoriilor
economice, fenomenelor şi proceselor, bazată pe
descompunerea unui obiect sau fenomen în părţile sale
componente şi studierea lor ţinând cont de toate legăturile şi
interdependenţele.
Obiectivul AAEF este studierea profundă şi
multilaterală a informaţiei economice privind funcţionarea
subiectului analizat. Rolul principal în asigurarea
informaţională a AAEF îl au rapoartele financiare oficiale,
unde pe deplin sunt reflectate fenomenele economice şi
rezultatele lor.
Conform SNC 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»
ale întreprinderii sunt întocmite şi prezentate următoarele
rapoarte financiare principale:
· Bilanţul contabil (anexa nr.1 la SNC 5);
· Raportul de profit şi pierdere (anexa nr.2 la
SNC 5);
81
· Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti
(anexa nr.4 la SNC 5).
Bilanţul contabil reprezintă raportul financiar, ce
reflectă în expresie bănească starea averii întreprinderii în
corelaţie cu sursele de finanţare, precum şi rezultatele
financiare obţinute. Bilanţul se întocmeşte pentru data de
dare de seamă, ca regulă, la finele perioadei raportate.
În corespundere cu SNC bilanţul contabil conţine trei
elemente principale, legate nemijlocit de situaţiea financiară
a întreprinderii, şi anume: activele, capitalul propriu,
datoriile. Formularul simplificat al bilanţului contabil este
prezentat în anexa nr.3.
Activele sunt resursele întreprinderii, ca rezultat al
fenomenelor din trecut, care vor asigura, după cum se
presupune, fluxurile de numerar în viitor. În bilanţul
contabil activele se împart în două grupe: active pe termen
lung şi activele curente.
Active pe termen lung sunt activele ce au durata de
funcţionare utilă mai mult de un an. Acestea cuprind active
nemateriale, active materiale pe termen lung şi active
financiare pe termen lung.
Active curente sunt activele cu durata de funcţionare
utilă nu mai mult de un an. Aici fac parte: stocuri de mărfuri
şi materiale, creanţe pe termen scurt, investiţii pe termen
scurt, mijloace băneşti.
Pasivele sau sursele de finanţare a activelor se împart
în trei grupe: capital propriu, datorii pe termen lung şi
datorii pe termen scurt.
Raportul de profit şi pierdere reflectă rezultatele
operaţiunilor economice pentru perioada de timp
determinată, numită perioada de gestiune.
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde trei
grupe de indicatori: venituri, cheltuieli şi rezultate financiare
(profit sau pierdere).
82
Modelul Raportului de profit şi pierdere este prezentat
în anexa 4.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti conţine
informaţie despre modificările resurselor întreprinderii din
punct de vedere a intrării şi ieşirii a mijloacelor băneşti.
Mişcarea mijloacelor băneşti este grupată în funcţie de
tipurile de activităţi ale întreprinderii: operaţională,
investiţională şi financiară.
Structura Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti
este prezentată în anexa 5.
Analiza rapoartelor financiare presupune utilizarea a

trei metode principale de analiză:
· Analiza orizontală;
· Analiza verticală (structurală);
· Analiza coeficienţilor (indicilor relativi).
Analiza orizontală este folosită pentru determinarea
abaterii absolute şi relative a nivelului real al indicatorului
cercetat de la: valoarea de bază, planificată, medie pe
ramură sau a concurenţilor.
Analiza verticală studiază structura fenomenelor
economice prin calculul ponderii elementelor componente în
totalul indicatorului (spre exemplu, determinarea ponderii
activelor pe termen lung şi pe termen scurt în totalul
bilanţului).
Analiza coeficienţilor – presupune calculul diferitor
grupe de indicatori relativi, ce caracterizează coraportul
dintre diverse mărimi absolute. Analiza în dinamică a
acestor coeficienţi dă informaţie privind tendinţele
modificărilor în activitatea economico-financiară a
întreprinderii.
Convenţional pot fi evidenţiate următoarele grupe de

indicatori, ce caracterizează:
83
1) structura patrimoniului întreprinderii;
2) lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii;
3) activitatea de afacere a întreprinderii;
4) stabilitatea financiară a întreprinderii;
5) rentabilitatea întreprinderii.
Fiecare din aceste grupe de indicatori cuprinde un

şir de coeficienţi, lista şi modalitatea de calcul al cărora sunt
prezentate în anexa 6.
Indicatorii structurii patrimoniului caracterizează
componenţa şi structura patrimoniului întreprinderii.
Indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii caracterizează
capacitatea întreprinderii de a achita la scadenţă şi în
volumul deplin datoriile sale pe termen scurt.
Indicatorii activităţii de afacere sunt folosiţi pentru
analiza rotaţiei activelor, adică pentru evaluarea eficienţei
utilizării averii întreprinderii.
Indicatorii stabilităţii financiare sunt utilizaţi pentru
evaluarea şi analiza structurii pasivului bilanţului contabil.
Indicatorii rentabilităţii caracterizează eficienţa
activităţii întreprinderii din punct de vedere a profitabilităţii
vânzărilor (rentabilitatea vânzărilor), activelor
(rentabilitatea activelor) şi a capitalului (rentabilitatea
financiară).
Chestionar pentru atestări:
1. Expuneţi esenţa şi problemele analizei activităţii

economico-financiare.
2. Explicaţi conţinutul şi destinaţia rapoartelor
financiare.
3. Expuneţi conţinutul şi destinaţia bilanţului contabil.
84
4. Explicaţi esenţa activelor pe termen lung al
întreprinderii .
5. Explicaţi esenţa activelor pe termen scurt al
întreprinderii.
6. Descrieţi componenţa pasivului bilanţului contabil.
7. Expuneţi conţinutul şi destinaţia Raportului de profit
şi pierdere.
8. Numiţi indicatorii principali, ce sunt reflectaţi în
Raportul de profit şi pierdere.
9. Expuneţi conţinutul şi destinaţia Raportului privind
fluxurile mijloacelor băneşti.
10. Enumeraţi metodele de analiză a rapoartelor
financiare.
11. Definiţi avantajele şi dezavantajele ale analizei
orizontale a rapoartelor financiare.
12. Expuneţi clasificarea indicilor (coeficienţilor), ce
sunt utilizaţi pentru AAEF a întreprinderii.
13. Enumeraţi principalii indicatori, ce caracterizează
structura averii întreprinderii.
14. Enumeraţi principalii indicatori, ce caracterizează,
lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii.
15. Există oare diferenţa dintre noţiunile „lichiditate” şi
„solvabilitate”?
16. Definiţi principalii indicatori, ce caracterizează
activitatea de afacere a întreprinderii.
17. Numiţi principalii indicatori, ce caracterizează
stabilitatea financiară a întreprinderii.
18. Numiţi indicatorii, ce sunt folosiţi la evaluarea şi
analiza rentabilităţii?
19. Cum se determină nivelul rentabilităţii economice şi
ce caracterizează?
20. Cum se determină nivelul rentabilităţii financiare şi
ce fel de factori influenţează asupra dinamicii lui?
85
Probleme:
Problema 1. Determinaţi conform datelor din

rapoartele financiare:
1. Valoarea patrimoniului întreprinderii (valuta bilanţului
contabil).
2. Valoarea activelor curente nete (fondului de rulment).
3. Coeficientul total de achitare (Кtot).
4. Coeficientul autonomiei financiare (К a.f.).
5. Coeficientul vitezei de rotaţie a activelor (în numărul de
rotaţii şi în zile).
Tabelul 9.1. Datele iniţiale (mii lei)

Indicator 1 2 3 4 5 6
1. Active pe 200 300 350 400 450 500

termen lung
2. Active curente 100 150 150 200 250 300
3.Capitalul propriu 250 300 300 450 400 500
4. Datorii pe 0 100 100 50 175 150
termen lung
5. Datorii pe 50 50 100 100 125 150
termen scurt
6. Venitul din 600 1050 1000 1200 2100 3000
vânzări
Problema 2. Conform datelor din bilanţul contabil de

calculat indicatorii, ce caracterizează:
1.1. Structura patrimoniului întreprinderii.
1.2. Lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii.
1.3. Stabilitatea financiară a întreprinderii.
86
Tabelul 9.2. Bilanţul întreprinderii la 31 decembrie 20__
( mii lei)
ACTIV 1 2 3 4
1. Active pe termen lung
Mijloace fixe 8000 8000 7000 6500
Uzura mijloacelor fixe (3000) (3200) (1500) (2500)
Total capitolul 1 5000 4800 5500 4000
2. Active curente
2.1. Stocuri de mărfuri 1500 2200 2050 3000
şi materiale
2.2. Creanţe pe termen 500 950 1560 1200
scurt
2.3. Investiţii pe 600 250 0 800
termen scurt
2.4. Mijloace băneşti 400 800 390 1000
Total capitolul 2 3000 4200 4000 6000
TOTAL - ACTIV 8000 9000 9500 10000
PASIV
3. Capital propriu
Total capitolul 3 5500 6300 5700 5000
4. Datorii pe termen lung
Total capitolul 4 1000 700 1850 2000

5. Datorii pe termen scurt
Total capitolul 5 1500 2000 1950 3000

TOTAL - PASIV 8000 9000 9500 10000
87
Problema 3. În baza datelor din bilanţul contabil
(tab.9.3, 9.4) şi raportul de profit şi pierdere (tab.9.5) de
calculat indicatorii, ce caracterizează:
1) structura patrimoniului întreprinderii;
2) lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii;
3) activitatea de afacere a întreprinderii;
4) stabilitatea financiară a întreprinderii;
5) rentabilitatea întreprinderii.
De analizat dinamica indicatorilor şi de întocmit nota

explicativă.
Tabelul 9.3. Versiunea simplificată a activului bilanţului

al S.A. «ABC» pentru an. 2007-2009 (mii lei)
Articolul bilanţului 2007 2008 2009

1.1.Active nemateriale 557 1179 916
Active nemateriale
Amortizarea activelor
nemateriale (171) (258) (339)
Valoarea de bilanţ a 386 921 577

activelor nemateriale
1.2.Active materiale pe
termen lung 2029 2022 14577
Active materiale în curs
de execuţie
Terenuri 460 4618 4702
Mijloace fixe 103656 116339 141067
88
Tabelul 9.3 (continuare)
Uzura şi epuizarea
activelor materiale pe (56075) (58035) (59310)
termen lung
Valoarea de bilanţ a
activelor materiale pe 50070 64944 101036
termen lung
1.3. Active financiare pe
termen lung 1302 78 31
Investiţii pe termen lung
în părţi nelegate
Investiţii pe termen lung 26
în părţi legate
Active amânate privind 1359 1173 40
impozitul pe venit
Total s. 1.3 2661 1251 97
1.4.Alte active pe termen 133 37 601
lung
Total capitolul 1 53241 67153 102311
2. Active curente
2.1. Stocuri de mărfuri şi 14427 16620 26255
materiale
2.2. Creanţe pe termen 3864 4509 15710
scurt
2.3. Investiţii pe termen - 2000 -
scurt
2.4. Mijloace băneşti 955 3585 1263
2.5. Alte active pe 358 579 397
termen scurt
Total capitolul 2 19604 27293 43625
TOTAL GENERAL - 72864 94446 145937
ACTIV
89
Tabelul 9.4. Versiunea simplificată a pasivului bilanţului
al S.A. «ABC» pentru an. 2007-2009
(mii lei)
Articolul bilanţului 2007 2008 2009
3. Capital propriu
3.1. Capital statutar 24191 24191 27786
şi suplimentar
3.2. Rezerve 29345 41611 61583
3.3. Profit 12202 19972 31122
nerepartizat
Total capitolul 3 65738 85773 120491
4.1.Datorii pe termen 801 3509 3065
lung calculate
5.1.Datorii financiare 20 70 9808
pe termen scurt
5.2. Datorii
comerciale pe termen 4703 3067 9314
scurt
5.3. Datorii pe
termen scurt 1584 2027 3259
calculate
TOTAL GENERAL
- PASIV 72846 94446 145937
90
Tabelul 9.5. Raportul de profit şi pierdere al S.A. «АВС»
pentru an. 2007-2009
(mii lei)
Denumirea cod 2007 2008 2009
indicatorului
Venitul din vânzări 010 84989 94336 132333
Costul vânzărilor 020 51282 52988 73047
Profitul brut 030 33707 41347 59286
Alte venituri operaţionale 040 8175 8001 8108
Cheltuieli comerciale 050 3629 3458 4785

Cheltuieli generale şi 060
10878 11367 15217
administrative
Alte cheltuieli operaţionale 070 12119 10907 10371
Rezultatul din activitatea 080

15256 23617 37021
operaţională
Rezultatul din activitatea de 15 (13) 302

investiţii 090
Rezultatul din activitatea 100 46 219 792

financiară
110
Rezultatul din activitatea 15317 23823 38115
economico-financiară
Rezultatul excepţional 120
Profitul perioadei de 130 15317 23823 38115
gestiune până la impozitare
Cheltuieli privind impozitul pe 140 3115 3851 6993
venit
Profit net 150 12202 19972 31122
91
Problema 4.
Articolele bilanţului, 1 2 3
indicatori 2008 2009 2008 2009 2008 2009
Articolele
bilanţului
Active 100 100 0 0 120
nemateriale
Amortizarea 60 80 0 0 50
activelor
nemateriale
Mijloace fixe 8000 8500 8900 8500 6500 6030
Uzura 3200 3300 3500 3600 2600 2750

mijloacelor fixe
Alte active pe 160 80 100 100 150
termen lung
Stocuri de 1500 2200 2550 2500 3000 2500
mărfuri şi
materiale
Creanţe pe 500 800 970 1150 1200 1650
termen scurt
Investiţii pe 600 200 0 100 800 950
termen scurt
Mijloace băneşti 400 500 480 250 1000 400
Capital propriu 5500 5700 6000 5800 5000 4850

Datorii pe termen 1000 800 1500 700 2000 1500
lung
Datorii pe termen 1500 2500 2000 2500 3000 2650
scurt
Valuta bilanţului 8000 9000 9500 9000 10000 9000
92
Tabelul 9.6 (continuare)
Indicatori (A2) 2008 2009 2008 2009 2008 2009
Venitul din 20000 25000 23750 22500 20250 18225
vânzări
Costul vânzărilor 12800 15500 15200 14625 12350 11180
Alte venituri
operaţionale 200 300 150 125 150 55
Cheltuieli 200 248 180 210 100 50
comerciale
Cheltuieli
generale şi 5890 7870 6700 6760 6705 6500
administrative
Alte cheltuieli
operaţionale 178 160 120 95 150 125
Rezultatul din
activitatea de 230 350 60 165 60 90
investiţii
Rezultatul din
activitatea 50 40 30 -40 0 0
financiară
Cheltuieli privind
impozitul pe venit 212 287 270 160 175 80
În baza datelor din tab.9.6 :
1. De întocmit versiunea simplificată a bilanţului contabil.

2. De întocmit versiunea simplificată a raportului de profit şi
pierdere.
3. De efectuat analiza orizontală şi verticală a bilanţului
contabil.
4. De calculat şi de analizat valoarea coeficienţilor
financiari.
93
Problema 5. În baza datelor din tab. 9.7 de determinat:
1. Profitul brut.
2. Rezultatul din activitatea operaţională.
3. Profitul net
4. Rentabilitatea vânzărilor (utilizând valoarea profitului
net).

1 2 3 4 5 6
Indicator
1. Venitul din 3010 2850 1860 1555 5000 4550
vânzări
2. Costul vânzărilor 2250 2165 1265 1135 3630 3130
3. Alte cheltuieli
operaţionale
600 550 450 290 1110 1240
(comerciale,
administrative şi a.)
4. Rezultatul din
activitatea
40 30 80 (30) (25) 15
investiţională: profit
(pierdere)
5. Rezultatul din
activitatea
90 45 (30) 20 0 0
financiară: profit
(pierdere)
6. Impozitul pe
15,0 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
venit, %
94
Bibliografia
1. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului R.M. nr.338 din
21 martie 2003. M.O. nr.62-66 din 4 aprilie 2003.
2. NCM L.01.07-2005. Regulament privind
fundamentarea proiectelor investiţionale în
construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2005.
3. SNC 3. Componenţa consumurilor şi cheltuielilor
întreprinderii.
4. SNC 5. Prezentarea rapoartelor financiare.
5. SNC 16. Evidenţa activelor materiale pe termen
lung.
6. CP L.01.01-2001. Economia construcţiilor.
Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru
lucrările de construcţii-montaj prin metoda de
resurse. Ediţie oficială, Chişinău, 2001.
Instrucţiuni privind determinarea cheltuielilor de
deviz la salarizarea în construcţii. Ediţie oficială,
Chişinău, 2000.
Instrucţiuni cu privire la calcularea cheltuielilor de
regie la determinarea valorii obiectivelor. Ediţie
oficială, Chişinău, 2000.
Instrucţiuni privind determinarea cheltuielilor de
deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii.
Ediţie oficială, Chişinău, 2000.
95
Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului
de deviz la formarea preţurilor la producţia de
construcţii. Ediţie oficială, Chişinău, 2001.
11. Contabilitatea managerială. Ghid practico-didactic.
ACAP, Chişinău, 2000.
12. Мазур И.И., Шапиро В.Д., Ольдерогге Н.Г
Управление проектами. – Учебное пособие. – 2-е
изд. – М.: Омега-Л, 2004. – 664 с.
13. Савицкая Г.В. Анализ хозяйственной
деятельности предприятия. Учебник. – 4-е изд.
перераб.и доп.– М.: ИНФРА-М, 2008. – 512 с.
14. Usturoi L., Vascan G. Economia întreprinderii. Curs
universitar. – Chişinău, U.T.M., 2006.
15. Экономика строительства. Учебник / Под общ.
ред. И. С. Степанова. – М.: Юрайт-Издат, 2003.
96
Anexa nr.1
Valoarea curentă a 1 leu căpătat sau transferat la

sfârşitul perioadei de investire
perioada 5 % 10 % 11 % 12 % 13 % 14 % 15 % 16 % 17 % 18 %
1 0,952 0,909 0,901 0,893 0,885 0,877 0,870 0,862 0,855 0,847
2 0,907 0,826 0,812 0,797 0,783 0,769 0,756 0,743 0,731 0,718
3 0,864 0,751 0,731 0,712 0,693 0,675 0,658 0,641 0,624 0,609
4 0,823 0,683 0,659 0,636 0,613 0,592 0,572 0,552 0,534 0,516
5 0,784 0,621 0,593 0,567 0,543 0,519 0,497 0,476 0,456 0,437
6 0,746 0,564 0,535 0,507 0,480 0,456 0,482 0,410 0,390 0,370
7 0,711 0,513 0,482 0,452 0,425 0,400 0,376 0,354 0,333 0,314
8 0,677 0,467 0,434 0,404 0,376 0,351 0,327 0,305 0,285 0,266
9 0,645 0,424 0,391 0,361 0,333 0,308 0,284 0,263 0,243 0,225
10 0,614 0,386 0,352 0,322 0,295 0,27 0,247 0,227 0,208 0,191
11 0,585 0,350 0,317 0,287 0,261 0,237 0,215 0,195 0,178 0,162
12 0,557 0,319 0,286 0,257 0,231 0,208 0,187 0,168 0,152 0,137
13 0,530 0,290 0,258 0,229 0,204 0,182 0,163 0,145 0,130 0,116
14 0,505 0,263 0,232 0,205 0,181 0,160 0,141 0,125 0,111 0,099
15 0,481 0,239 0,209 0,183 0,160 0,140 0,123 0,108 0,095 0,084
97
Anexa nr.1 (continuare)
perioada 19 % 20 % 21 % 22 % 23 % 24 % 25 % 30 % 35 % 40 %
1 0,840 0,833 0,826 0,820 0,813 0,806 0,800 0,769 0,741 0,714
2 0,706 0,694 0,683 0,672 0,661 0,650 0,640 0,592 0,549 0,510
3 0,593 0,579 0,564 0,551 0,537 0,524 0,512 0,455 0,406 0,364
4 0,499 0,482 0,467 0,451 0,437 0,423 0,410 0,350 0,301 0,260
5 0,419 0,402 0,386 0,370 0,355 0,341 0,328 0,269 0,223 0,186
6 0,352 0,335 0,319 0,303 0,289 0,275 0,262 0,207 0,165 0,133
7 0,296 0,279 0,263 0,249 0,235 0,222 0,210 0,159 0,122 0,095
8 0,249 0,233 0,218 0,204 0,191 0,179 0,168 0,123 0,091 0,068
9 0,209 0,194 0,180 0,167 0,155 0,144 0,134 0,094 0,067 0,048
10 0,176 0,162 0,149 0,137 0,126 0,116 0,107 0,073 0,050 0,035
11 0,148 0,135 0,123 0,112 0,103 0,094 0,086 0,056 0,037 0,025
12 0,124 0,112 0,102 0,092 0,083 0,076 0,069 0,043 0,027 0,018
13 0,104 0,093 0,084 0,075 0,068 0,061 0,055 0,033 0,020 0,013
14 0,088 0,078 0,069 0,062 0,055 0,049 0,044 0,025 0,015 0,009
15 0,074 0,065 0,057 0,051 0,045 0,040 0,035 0,020 0,011 0,006
98
Anexa nr. 2
Criteriile de bază la evaluarea eficienţei

proiectelor investiţionale
Denumire
Denumire Formula de calcul
din engleză
Perioada Payback IC
simplă de Period - PP PP = n ,
recuperare a å
t =1
CFt
investiţiilor
unde IC (Investment Capital)
– volumul investiţiilor;
n
å CF - fluxul net de
t =1
t
numerar din perioada t.

Coeficientul Account NP
Rate of ARR = ,
eficienţei IC
investiţiei Return - unde NP – valoarea medie
ARR anuală a profitului net de la
realizarea proiectului
Valoarea netă Net Present n

CF
actualizată Value – NPV = PV - IC = å t t - IC ,
t=1 (1+ r)
totală NPV
unde PV – valoarea curentă a
fluxului de numerar în
decursul perioadei de
funcţionare economică a
proiectului
Indicele de Profitability n
CFt
profitabilitate Index - PI PI = å : IC
t =1 (1 + r )t
99
Norma Internal NPV(r1)

IRR = r1 + (r2 -r1),
internă de Rate of NPV(r1) - NPV(r2)
rentabilitate Return -
unde r1 – rata de scont, la
IRR care, NPV(r1)>0;
r2 – rata de scont, la care
NPV(r1)<0;
NPV(r1), NPV(r2) – valoarea
pozitivă şi negativă a NPV,
respectiv.
Perioada de Discounted n
CFt
recuperare Payback DPP = IC : å
t =1 (1 + r )
t
actualizată a period -
investiţiilor DPP
100
Anexa nr.3
Activul bilanţului (versiunea simplificată)
Perioada Perioada
Articolul bilanţului
de bază raportată
1.1. Active nemateriale
Active nemateriale
Amortizarea activelor nemateriale
Valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale
Active materiale pe termen lung:
Active materiale în curs de execuţie
Terenuri
Mijloace fixe
Resurse naturale
Uzura şi epuizarea activelor materiale
pe termen lung
Valoarea de bilanţ a activelor
materiale pe termen lung
1.3. Active financiare pe termen lung
1.4. Alte active pe termen lung
Total capitolul 1
2. Active curente
2.1.Stocuri de mărfuri şi materiale
2.2. Creanţe pe termen scurt
2.3. Investiţii pe termen scurt
2.4. Mijloace băneşti
Casa
Cont curent în valuta naţională
Cont curent în valuta străină
Alte mijloace băneşti
Total s. 2.4.
2.5. Alte active pe termen scurt
Total capitolul 2
TOTAL GENERAL - ACTIV
101
Pasivul bilanţului (versiunea simplificată)
Perioada Perioada
Articolul bilanţului
de bază raportată
3. Capital propriu
3.1. Capital statutar şi suplimentar
3.2. Rezerve
3.3. Profit nerepartizat
(pierdere neacoperită)
3.4. Capital secundar
Total capitolul 3
4.1. Datorii financiare pe termen lung
4.2. Datorii pe termen lung calculate
Total capitolul 4
5.1. Datorii financiare pe termen scurt
5.2. Datorii comerciale pe termen scurt
5.3. Datorii pe termen scurt calculate
Total capitolul 5
TOTAL GENERAL - PASIV
102
Anexa nr.4
Modelul de formare a profitului
Venitul din Costul vânzărilor

vânzări −
Profitul brut Alte venituri

(pierdere) + operaţionale − Cheltuielile
perioadei
Profitul Profitul
(pierdere) din (pierdere) din
Profitul (pierdere) activitatea de activitatea
din activitatea investiţii ± financiară
operaţională ±
Rezultatul din activitatea Rezultatul excepţional:

economico-financiară: ± profit (pierdere)
profit (pierdere)
Profitul (pierderea) − Cheltuieli (economii)

până la impozitare privind impozitul pe venit
Profit net (pierdere netă)
103
Anexa nr.5
Clasificarea fluxurilor mijloacelor băneşti

pe tipuri de activităţi
ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ
Încasări: Plăţi:
1. Încasări băneşti din vânzarea 1. Plăţi băneşti furnizorilor şi
producţiei, mărfurilor, lucrărilor antreprenorilor;
executate şi serviciilor; 2. Plăţi băneşti salariaţilor şi
2. Alte încasări ale mijloacelor contribuţii pentru asigurările
băneşti: sociale;
- din vânzarea altor active pe 3. Plata dobânzilor;
termen scurt; 4. Plata impozitului pe venit;
- din plata de arendă; 5. Alte plăţi ale mijloacelor
- din plata amenzilor, penalităţilor; băneşti:
- din vânzarea hârtiilor de valoare - cheltuielile privind
pe termen scurt; comercializarea altor active pe
- rambursarea pierderilor termen scurt;
materiale; - plata de arendă;
- comisioane; - plata amenzilor, penalităţilor;
- alte încasări. - toate tipurile de impozite şi
plăţi (în afara impozitului pe
venit);
- comisioane;
- alte plăţi.
104
ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ
1. Încasări băneşti din ieşirea 1. Plăţi băneşti pentru
activelor pe termen lung; procurarea activelor pe termen
2. Dobânzi şi dividende încasate; lung;
3. Rambursarea împrumuturilor şi 2. Acordarea împrumuturilor
hârtiilor de valoare pe termen lung altor părţi şi procurarea hârtiilor
de către alte părţi; de valoare pe termen lung;
4. Alte încasări ale mijloacelor 3. Alte plăţi ale mijloacelor
băneşti din activitatea băneşti din activitatea
investiţională. investiţională.
ACTIVITATEA FINANCIARĂ
1. Încasări băneşti sub formă de 1. Plăţi băneşti privind creditele
credite şi împrumuturi, din lansarea şi împrumuturile;
hârtiilor de valoare proprii; 2. Plata dividendelor;
2. Încasări băneşti din emisiunea 2. Rambursarea creditelor,
de acţiuni proprii; împrumuturilor şi hârtiilor de
3. Alte încasări ale mijloacelor valoare proprii
băneşti: 3. Plăţi băneşti la răscumpărarea
- sub formă de royalti; acţiunilor proprii;
- din arendă financiară; 4. Alte plăţi ale mijloacelor
- sub formă de subsidii, prime; băneşti.
- alte încasări.
105
Anexa nr.6
Grupele coeficienţilor financiari
1. Indicatorii structurii patrimoniului întreprinderii
Denumirea Modul de Semne
indicatorului calcul convenţionale
1. Valoarea ΣА = ATL +
patrimoniului ΣА – total active
AC
întreprinderii
DTL – datorii pe termen
ΣА –
2. Active nete lung
(patrimoniul net) (DTL+DTS) DTS – datorii pe termen
scurt
ATL – active pe termen
3. Rata imobilizărilor ATL / ΣА lung
ΣА – total active
MFb – valoarea de bilanţ
4. Rata mijloacelor fixe MFb / ΣА a mijloacelor fixe
în suma totală a activelor
ΣА - total active
5. Coeficientul de uzură Uzura MF / MF MF – valoarea de intrare
acumulată a mijloacelor fixe
6. Rata activelor curente AC / ΣА AC – active curente
în suma totală a activelor ΣА - total active
SMM – stocuri de
7. Rata stocurilor de SMM / AC mărfuri şi materiale
mărfuri şi materiale
AC - active curente
CTS – creanţe pe termen
8. Rata creanţelor CTS / AC scurt
AC - active curente
ОСб - valoarea de bilanţ a
(MFb + SMM) /
9. Rata patrimoniului cu mijloacelor fixe
destinaţie de producţie ΣА SMM - stocuri de mărfuri
şi materiale
10. Coeficientul MFb – valoarea de bilanţ
compoziţiei tehnice a MFb / AC a mijloacelor fixe
întreprinderii AC - active curente
106
2. Indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii
1. Mijloace circulante AC - active curente
proprii (active curente AC - DTS DTS – datorii pe
nete) termen scurt
MB – mijloace
băneşti
2. Capacitatea de
(MB+ITS) / ITS – investiţii pe
circulaţie a capitalului
ACN termen scurt
circulant net
ACN - active
curente nete
3. Coeficientul total de AC - active curente
achitare (coeficientul de AC / DTS DTS – datorii pe
acoperire) termen scurt
MB – mijloace
băneşti
ITS – investiţii pe
4. Coeficientul lichidităţii (MB+ITS+CTS)
termen scurt
intermediare /DTS
CTS – creanţe pe
termen scurt
MB – mijloace
băneşti
5. Coeficientul lichidităţii
MB / DTS DTS – datorii pe
absolute
termen scurt
ΣА – total active
DTL – datorii pe
6. Rata solvabilităţii ΣА / (DTL +
termen lung
generale DTS)
DTS – datorii pe
termen scurt
ACN / AC ACN - active
7. Corelaţia între activele
curente nete
curente nete şi suma totală
AC - active curente
a activelor curente (КACN)
107
3. Indicatorii activităţii de afaceri

1. Coeficientul Vv – venitul din
numărului de rotaţii al Vv / ΣА vânzări
activelor (Кn.r.А) ΣА – total active
Кn.r. А – coeficientul
Durata de rotaţie a
360 / Кn.r.А numărului de rotaţii al
activelor
activelor
numărului de rotaţii al vânzări
Vv / SMM
stocurilor de mărfuri şi SMM – stocuri de
materiale (Кn.r.SMM) mărfuri şi materiale
Кn.r.SMM – coeficientul
numărului de rotaţii al
Durata de rotaţie a SMM 360 / Кn.r.SMM
stocurilor de mărfuri şi
materiale
Vv – venitul din
3. Coeficientul
vânzări
numărului de rotaţii al Vv / CTS
CTS – creanţe pe
creanţelor (Kn.r.CTS)
termen scurt
Kn.r.CTS – coeficientul
Durata de rotaţie a numărului de rotaţii al
360 / Kn..r.CTS
creanţelor creanţelor pe termen
scurt
numărului de rotaţii al Vv / AC vânzări
activelor curente (Кn.r.АC) AC – active curente
Кn.r.АC - coeficientul
Durata de rotaţie a
360 / Кn.r.АC numărului de rotaţii al
activelor curente
activelor curente
exploatării mijloacelor vânzări
Vv / MFb
fixe (randamentul MFb – valoarea de
mijloacelor fixe) bilanţ a mijloacelor fixe
108
4. Indicatorii stabilităţii financiare

1. Coeficientul de СP – capital propriu
concentrare a capitalului ΣА – total active
CP / ΣА
propriu (coeficientul de
autonomie)
2. Coeficientul de DTL – datorii pe
concentrare a capitalului termen lung
(DTL + DTS)
împrumutat DTS – datorii pe
/ ΣА
(coeficientul de atragere a termen scurt
surselor împrumutate) ΣА – total active
3. Rata generală de ΣА - total active
acoperire a capitalului ΣА / CP СP – capital propriu
propriu
СP - capital propriu
4. Coeficientul corelaţiei DTL – datorii pe
între sursele împrumutate (DTL+DTS) termen lung
şi proprii (rata brută / СP DTS – datorii pe
generală de îndatorare) termen scurt
5. Rata de îndatorare pe СP - capital propriu

termen lung faţă de DTL – datorii pe
capitalul propriu DTL / СP termen lung
(coeficientul riscului
financiar)
6. Coeficientul de (СP +DTL) = Cperm –
СP / (СP
autofinanţare a capitalului capital permanent
+DTL)
permanent DTL – datorii pe
termen lung
ACN - active curente
7. Capacitate de circulaţie
ACN / СP nete
a capitalului propriu
109
5. Indicatorii rentabilităţii

1. Rata profitului brut PВ – profit brut
PВ * 100 /
Vv – venitul din
Vv
vânzări
2. Rata profitului net PN – profit net
PN * 100 /
(rentabilitatea Vv – venitul din
Vv
vânzărilor) vânzări
3. Rata profitului RAO – rezultatul din
operaţional activitatea
RAO * 100 /
operaţională
Vv
Vv – venitul din
vânzări
4. Rata rentabilităţii PN – profit net
economice PN * 100 / ΣА – total active
(rentabilitatea ΣА
activelor)
5. Rata rentabilităţii PN – profit net
financiare СP - capital
(rentabilitatea PN * 100 /
propriu
СP
capitalului propriu)
110
Autori: L.Usturoi
L.Novicov
A.Stratila
Redactor:
________________________________________________
Bun de tipar 10.03.10 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hîrtie ofset. Tipar RISO Tirajul 250 ex.
Coli de tipar 7,10 Comanda nr.44
U.T.M., 2004, Chişinău, bd.Ştefan cel Mare, 168.

Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str.Studenţilor, 9/9.
111

Economia Întreprinderii - Culegere de Probleme Pentru Lecţii Practice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economia Întreprinderii - Culegere de Probleme Pentru Lecţii Practice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Catedra Evaluarea şi Managementul Imobilului

Autori: conf.univ. L.Usturoi (cap.I – III)

Redactor responsabil – conf.univ., dr. Gr. Vascan

Recenzent – conf.univ., dr. N.Ţurcanu

Problemele complexe la tema „Resursele întreprinderii

II. Cost, venit şi profit al întreprinderii ........................ 42

III. Eficienţa economică a investiţiilor .......................... 66

Lucrarea de verificare la tema „Evaluarea eficienţei

IV. Bazele analizei activităţii economice .................... 81

În corespundere cu programul de învăţământ la

Problemele prezentate în această lucrare cuprind

Pentru executarea lucrărilor de verificare sunt

1. Mijloacele fixe ale întreprinderii

Mijloacele fixe (sinonim fondurile fixe) – sunt active

Mişcarea, starea şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe

1) Indicii mişcării mijloacelor fixe;

I. Indicii principali ai mişcării mijloacelor fixe sunt:

Кren = MFd : MFfa. (1.1)

Coeficientul retragerii din funcţiune a mijloacelor

Кret = MFret : MFîa . (1.2)

Coeficientul creşterii valorii mijloacelor fixe se

Кcr = MFcr : MFîa . (1.3)

Drept caracteristica pozitivă din punct de vedere a

MFmed = (MFîa + MFfa ) : 2 . (1.4)

2) Metoda mai exactă se bazează pe utilizarea

MFmed = MFîa + [(MFd х td ) : 12] – [(MFret х tr ) : 12], (1.5)

unde td, tr – respectiv, numărul lunilor (până la sfârşitul

II. Indicii principali ai stării tehnice a mijloacelor

Coeficientul uzurii mijloacelor fixe se calculează

Кuz = Ua : MFint . (1.6)

Coeficientul utilităţii tehnice a mijloacelor fixe

Кut = MFb : MFint ; (1.7)

sau Кut = 1 – Кuz . (1.8)

III. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină

1) Rentabilitatea mijloacelor fixe (Rentmf) –

Rmf = (Pop : MFmed ) х 100 % . (1.9)

Rentabilitatea MF reflectă mărimea profitului din

2) Randamentul mijloacelor fixe (Rmf)

Rmf = Vpf : MFmed . (1.10)

3) Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un

Cmf = MFmed : Vpf . (1.11)

Micşorarea nivelului capacităţii MF reflectă folosirea

4) Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf)

Îmf = MFmed : Nms , (1.12)

unde Nms – numărul mediu scriptic al muncitorilor

În condiţiile progresului tehnico-ştiinţific creşte

5) Economisirea relativă a MF – caracterizează

Emf = MF0 * IVPF – MF1 , (1.13)

unde: MF0, MF1 – valoarea medie anuală a MF din perioada

Valoarea pozitivă a acestui indicator corespunde

1. Expuneţi esenţa şi clasificarea mijloacelor fixe.

Problema 1. De calculat valoarea indicatorilor

Tabelul 1.1. Datele iniţiale despre mişcarea

Problema 2. De determinat valoarea medie anuală a

Problema 3. De calculat valoarea uzurii anuale şi

Problema 5. Utilizând datele din tab.1.2 de calculat

Tabelul 1.2. Datele iniţiale pentru calculul indicatorilor

Problema 6 (7). Valoarea medie anuală a

Problema 8. Preţul de la producător a utilajului

Problema 9 (10). De determinat modificarea (în %)

Problema 11 (12). De determinat modificarea (în %)