Sunteți pe pagina 1din 105

STUDIUM MONOGRAFIC

REALIZAT LA PRIMARIA
COMUNEI SENDRICENI

1
Cuprins

CAP.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI PUBLICE`..............................4


1.1 Scurt istoric.........................................................................................................................4
1.2. Obiect de activitate............................................................................................................6
1.2.1 Situatia operativa a comunei Sendriceni......................................................................6
1.2.2......................................................................................................................................7
1.2.3. Stat de functii pentru aparatul propriu al Consiliului local Sendriceni, pe anul 20068
1.3.Organizare internă...............................................................................................................9
1.3.1.Consiliul local..............................................................................................................9
1.3.2.Secretar......................................................................................................................10
1.3.3.Contabil......................................................................................................................14
1.3.4.Agent fiscal................................................................................................................16
1.3.5.Referent......................................................................................................................17
1.3.6.Agent agricol.............................................................................................................18
1.4. Funcţionalitatea institiţiei................................................................................................20
1.4.1.Compartimentul stare civila, secretariat, agent agricol.............................................20
1.4.2.Compartimentul stare civila si autoritate tutelara......................................................21
1.4.3.Compartimentul buget, contabilitate, financiar.........................................................21
1.4.4.Compartimentul tehnic dezvoltare, urbanism, amenajarea teritoriului, gospodarire
comunala.............................................................................................................................22
1.5. Relatii interne in cadrul institutiilor publice...................................................................23
1.5.1.Relaţiile Primăriei cu organismele financiar- bancare...............................................23
1.5.2.Relaţiile Primăriei cu alte instituţii din cadrul sistemului.........................................24
1.5.3.Fluxuri informationale interne...................................................................................24
1.6.Relatii externe...................................................................................................................26
1.6.1. Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale................26
1..6.2. Fluxuri informationale privind relatiile externe......................................................26
1.7. Evoluţia şi structura principalilor indicatori financiari în perioada.................................30
2001- 2003..............................................................................................................................30
CAP.2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA PRIMARIA
SENDRICENI 31
2.1.Cadru juridic normativ folosit in vederea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli. .31
2.1.1.Bugetul de venituri si cheltuieli.................................................................................31
2.1.2.Principiile bugetare....................................................................................................32
În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub
coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea Direcţiilor
Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite
pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către
Ministerul Finanţelor Publice.............................................................................................34
2.1.4. . Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale...............................................35
2.1.5. Execuţia şi încheierea bugetelor locale.....................................................................37
2.1.6.Bugetul local al comunei Sendriceni.........................................................................42
2.2.Fundamentarea veniturilor bugetare.................................................................................45
2.2.1 Clasificarea veniturilor bugetelor locale....................................................................46
2.2.2.Impozite si taxe locale...............................................................................................49
2.2.3.Impozitul pe cladiri....................................................................................................50

2
2.2.4.Impozitul si taxa pe teren...............................................................................................56
2.2.5. Taxa asupra mijloacelor de transport........................................................................59
2.2.6.Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor..................................62
2.2.7.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate......................................65
2.2.8. Impozitul pe spectacole............................................................................................66
2.3. Fundamentarea cheltuielilor bugetare..............................................................................68
2.3.1.Fluxul informaţional generat de realizarea cheltuielilor............................................69
2.3.2.Fundamentarea cheltuielilor de personal...................................................................70
2.3.3.Plăţile pentru salarii...................................................................................................71
2.3.4.Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servcii.......................................................75
2.3.5.Fundamentarea cheltuielilor de capital......................................................................77
Cap III Finantarea institutiilor publice...................................................................................78
3.1.Finanţarea din resurse proprii, alternative si complementare...........................................78
3.2.Surse de finantare.............................................................................................................80
3.3.Finanţarea bugetară...........................................................................................................82
3.4.Ordonatorii de credite bugetare........................................................................................85
3.5. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea instituţiei.................................................86
3.6.Plăţi pentru cheltuielile instituţiei prin Trezoreria Finanţelor Publice..............................89
Cap.IV Evidenţa gestiunii financiare la Primăria Sendriceni.....................................................92
4.1. Sistemul informaţional specific.......................................................................................92
4.2.Formele evidenţei economice...........................................................................................93
4.2.1. Evidenţa tehnico-operativă,......................................................................................93
2. Contabilitatea principalelor operaţiuni legate de finanţare.................................................94
3. Dare de seamă conbtabilă.................................................................................................100

3
CAP.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA INSTITUTIEI
PUBLICE`

1.1 Scurt istoric

Sendriceni, ca multe alte asezari, a avut o bogata si framantata istorie si isi are
inceputul situat in vremuri greu de descifrat in intregime.Se poate spune sigur ca istoria
Sendricenilor este de la inceput cea a zonei geografice in care este asezata cea a
orasului Dorohoi.
Carturarul iesean Gh. Ghibanescu a publicat documente ale Dorohoiului , ale
Sendriceniului si ale Pomarlei, care ne conduc la concluzia ca orasul Dorohoi era un
tinut medieval intins, iar Sendriceniul, vecin, desi facea parte din ocolul orasului
apartinea de tinutul Harlau. Satul de pe paraul Buhai s-a format pe o bucata de pamant
desprinsa din hotarul Dorohoiului inca inainte de Alexandru cel Bun, care printr-un act
de cancelarie, consfintea o situatie straveche, asa cum va face si Stefan cel Mare, iar
mai tarziu la 1 iunie 1522, nepotul sau, Stefan cel Tanar.
Printre marii dregatori ai lui Stefan cel Mare s-a aflat si binecunoscutul boier
Sandru de la Dorohoi, numit si Sendrica, stapan pe paraul Buhai. In timpul lui Stefan
cel tanar sunt amintiti ca stapani ai acestor locuri un alt Sendrica si nepoatele lui de
frate, Vastuca si Neacsa, ficele lui Sima Tampila care pierdusera vechile acte de
proprietate spre sfarsitul primului deceniu al secolului XVI, in timpul luptelor cu
polonii.
Dupa o jumatate de secol, in urma bataliei cu tatarii din 17-18 noiembrie 1561
de la Verbia- Corlateni, asezarile de la Verbia pana la Dorohoi si dupa, deci si
Sendriceni au fost arse si pustiite. Sendricenilor de „sub faget”(Bucovina) ramane o
simpla sveliste „ce sta toata pustie pana la 12 iunie 1611, cand domnitorul Constantin
Movila, o daruieste lui Vasile Oras, mare vornic de Tara de Sus, ce isi avea resedinta la
Dorohoi.
Dupa numai 3 ani, satul este din nou populat si revendicat la 8 august 1615 de
unul din nepotii lui Sandru. La 15 august 1616 domnitorul Radu Mihnea, urmasul lui
Stefan Tomsa, daruieste mosia Sendricenilor, starostelui din Cernauti.

4
Cu toate disputele nenumarate, Sendriceni raman totusi in stapanirea urmasilor
lui Onciul dar hotarul satului a fost mereu divizat in cateva parti mereu hotarniate in
detalii topografice.
Astfel, in a doua jumatate a secolului XIX intervine cu pretentii asupra unor
terenuri si manastirea Barnova Iasi. In prima jumatate a secolului XIX, datorita
lacomiei stolnicului Vasile Potlog, stapanul mosiei Lozna, gherghelestii au avut
numeroase litigii de hotar in zona Labuscai pe paraul Sec, urmand noi cercetari din
partea ispravnicilor domnesti de Harlau si apoi ai celor de Dorohoi.
Datorita incurcaturilor banesti ale familiilor Gherghel, Holban si Cerchez in
proprietatea carora se afla mosia Sendricenilor in anul 1877, intra prin vanzare la
mezat, in proprietatea familiei Cananau, inrudita in linie feminina cu fosta familie
Calimachi.

5
1.2. Obiect de activitate

1.2.1 Situatia operativa a comunei Sendriceni

Comuna Sendriceni este situata in partea de N-V a judetului Botosani si se invecineaza


cu: in partea de N-V cu comuna Hiliseu-Horia, la S cu comuna Vaculesti, la S-V cu comuna
Varfu-Campului, la V cu comuna Dersca, la E si N-E cu municipiul Dorohoi.
Comuna Sendriceni se intinde pe o suprafata de 45,2 Km si este compusa din satele
Sendriceni, Horlaceni, Padureni si catunele Stracova, Pascari si Cobala cu o populatie de
4260 de locuitori.
Pe raza comunei Sendriceni sunt un numar de 11 obiective economice de stat, din care
un numar de 4 sunt asigurate cu paza proprie. Obiectivele mai importante din comuna sunt
Consumcoop, sectia de drumuri, Grup scolar Alexandru Vlahuta, Primaria, Politia, 6 biserici,
4 scoli generale, 3 camine culturale, 5 cantoane silvice, dispensarul uman, dispensarul
veterinar, precum si un numar de 36 de asociatii familialesi societati private(magazine si
bufete, morarir, prese ulei, prelucrarea laptelui, panificatie, tamplarie).
Teritoriul comunei Sendriceni este strabatut de Drumul National 29 A, drumurile judetene
291 B si 291 C dinspre V spre E comuna este strabatuta de paraul Buhai.
Specificul comunei este in principal agraar, cultivarea terenurilor agricole, si cresterea
animalelor. In cadrul comunei sunt un numar da 150 de salariati, din care o parte sunt
navetisti, lucrand la diferite unitati din Dorohoi, Botosani, Suceava, restul cetatenilor lucrand
in agricultura privata individuala.

6
Total posturi Din care
35 De conducere 1 de executie 34
1.2.2. Organigrama aparatului propriu al consiliului local Sendriceni FP CM FP CM FP CM
7 28 1 - 6 28

Primar

compart. financiar 3
contabil; imp si taxe
locale
Audit CM 1
FP 2 CM 1

Comp. 2
Cadastru+
agr
FP 2

Cultura 1
CM 1

7
1.2.3. Stat de functii pentru aparatul propriu al Consiliului local Sendriceni, pe anul 2006

Functii publice
De conducere De executie Functii Nivel de studii Clasa, grad, F.P. Observatii
Nr.
crt
contractuale treapta C.M.
1 Primar

2 Viceprimar

3 Secretar M

4 Auditor S A- Asist C.M. Vacant

5 Consilier S A-S-3 F.P.

6 Inspector S A-A-3 F.P. Vacant

7 Referent M C-S-1 F.P.

8 Referent M C-S-2 F.P.

9 Referent M C-S-2 F.P.

10 Referent M C-P-2 F.P.

11 Referent M C.M.

12 Guard II M C.M.

8
1.3.Organizare internă
În conformitate cu prevederile legii nr.71/1991, primăria are un aparat de specialitate
a cărui structură şi atribuţii s-au stabilit prin H.G.nr.269/1997.

Atribuţiile consiliului local şi ale aparatului specializat al primariei pot fi prezentate


mai succint astfel:

1.3.1.Consiliul local.
Este o autoritate a administraţiei publice locale, aleas în vederea soluţionării
problemelor de interes local ale orasului. Consiliul local se bucură de un statut autonom, în
sensul că deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţii locale şi hotărăşte cu privire
la modul de realizare a acestora.
Consiliul local este ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit prin lege
organică, în caz de război sau catastrofe. Consilierii sunt aleşi prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul
membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul de
locuitori ai comunei sau oraşului.
Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară, lunar, la convocarea primarului. Acesta
se poate întruni în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a
cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului. Constituirea consiliilor locale se face în
termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi,
pentru şedinţa de constituire, se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot participa
prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a
mandatului acestuia nu a fost finalizată. Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin
vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită
din 3 - 5 consilieri.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
Consiliul local organizează comisii de specialitate în principalele domenii de activitate.
Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărâri din domeniul lor de activitate. Fiecare
comună, oraş sau municipiul are un secretar salarizat din bugetul local care îndeplineşte
atribuţiile stabilite în condiţiile legii.

9
Consiliul local poate fi dizolvat dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel
puţin 3 hotărâri care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre
judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Dizolvarea consiliului local se face prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile judecătoreşti
rămase definitive şi irevocabile. În cazul în care consiliul local nu se întruneşte timp de 3 luni
consecutive sau nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre, precum şi în
situaţia în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul şi nu se poate completa
prin supleanţi, acesta se consideră dizolvat de drept.

1. Lista hotărârilor Consiliului local adoptate în şedinţe:


 adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs;
 a aprobat verificările de credite de la capitolul 63- Srevicii şi dezvoltarea
publică şi locuinţei, la capitolul 57- Învăţământ;
 aprobă impozitele şi taxele pentru anul următor;
 a aprobat Planuri Urbanistice Detaliate pentru garajele din zona Roman- Muşat,
Dr. Felix;
 a aprobat preţul pentru tona de lemne de vânzare;
 a aprobat utilizarea fondurilor de rulment pentru acoperirea temporară a golului
de casă şi pentru investiţii;
 aprobă statul de funcţii al primăriei;
 stabileşte că dacă sponsorizarea pentru sport este mai mare ca taxa sport
datorată anual, atunci această taxă se consideră achitată de către persoanele
juridice plătitoare;

1.3.2.Secretar
Postul este subordonat Consiliului Local si primarului. Postul are in subordine personal
din aparatul propriu in raport cu functiile ce le indeplineste fiecare persoana, in raport cu
atributiile si sarcinile ce revin secretarului.
Coordoneaza, indruma si controleaza activitatea din toate sectoarele repartizate prin
hotarare de Consiliul Local in care se afla. Este obligat sa cunoasca legile tarii si alte acte
normative care stabilesc atributii si sarcini pentru primarie si sa asigure aplicarea lor in cadrul
sectoarelor repartizate. Informeaza periodic Consiliul Local si pe primar despre modul in
care se realizeaza sarcinile in sectoarele repartizate. Coordoneaza activitatea de popularizare
a legislatiei in randul cetatenilor comunei, in care scop:

10
 Intocmeste proiectul programului de actiuni pentru popularizarea legislatiei, pe care
il supune spre aprobare primarului
 Tine evidenta tuturor reglementarilor pe ani si pe nume
 Informeaza Consiliul Local cu actele normative aparute de la ultima sedinta, cat si
deciziile si alte acte de la Prefectura judetului
 Intocmeste lucrarile pentru organizarea si desfasurarea alegerilor locale si generale
 Tine evidenta unitatilor, localitatilor, strazilor, unitatilor economice, regiilor
autonome, societatilor comerciale, autogarilor.
 Tine evidenta numerotarii caselor pe localitati, a mijloacelor hipo si auto.
In pregatirea si desfasurarea lucrarilor sedintelor de consiliu are urmatoarele atributii:
 Solicita de la persoanele care coordoneaza anumite activitati, informari
proiecte, decizii, autorizatii, avize acorduri si alte materiale si intocmeste
proiectul ordinii de zi si proiectul de convocare al sedintei, pe care le prezinta
primarului cu cel putin trei, cinci zile inaintea sedintei
 Contrasemneaza deciziile emise de Consiliul Local urmarind ca acestea sa fie
emise in baza si in vederea executarii legii si altor acte normative, sa fie
fundamentate corespunzator, sa aiba avizele si acordurile prevazute de actele
normative.
 Se ingrijeste de intocmirea procesului verbal al sedintei
 Informeaza lunar Consiliu Local cu privire la modul de rezolvare a sarcinilor
si a problemelor ridicate de cetateni
Indeplineste daca a fost desemnat de primar, atributiile de delegat de stare civila, potrivit
actelor normative in vigoare
Raspunde de modul in care se indeplinesc atributiile de autoritate tutelara, in care scop:
 Tine evidenta tutelelor, a cazurilor de interdictie, intocmeste lucrarile necesare pentru
rezolvarea cazurilor noi pe care le supune Consiliului Local, tine evidenta minorilor
cu probleme si urmareste modul in care parintii , scoala dispensarul medical si alti
factori se preocupa de ingrijirea si educarea acestora
 Coordoneaza activitatea colectivului de sprijin al autoritatii tutelare si asistenta
sociala organizand deplasarea la domiciliul minorilor problema, intocmirea anchetelor
sociale si alte atributii ce revin acestui organism.

11
 Urmareste depunerea de catre tutori a darilor de seama anuale asupra modului in care
si-au indeplinit indatoririle privind ingrijirea minorilor si administrarea bunurilor
acestora.
 Informeaza periodic Consiliul Local despre modul in care se indeplinesc atributiile de
autoritae tutelara si activitatea colectivului de sprijin
 Intocmeste lucrarile necesare pentru acordarea de ajutoare pentru sotiile militarilor in
termen si urmareste respectarea prevederilor legale in acordarea acestor ajutoare
 Tine evidenta batranilor lipsiti de posibilitati materiale si a handicapatilor, organizand
actiuni de ajutorarea a acestora in cooperare cu parohiile locale.
Raspunde de modul in care se intocmesc actele notariale date in competenta Consiliului
Local in care scop intocmeste lucrarile necesare pentru indeplinirea atributiilor notariale; se
ingrijeste de procurarea registrelor si imprimatelor necesare.
Conduce, indruma si controleaza activitatea de secretariat a Primariei in care scop
intocmeste anual necesarul de registre si imprimate pentru aparatul propriu si urmareste
procurarea acestora. Controleaza modul in care se respecta aplicarea instructiunilor cu privire
la evidenta si circulatia scrisorilor.
Urmareste modul in care salariatii din aparatul propriu claseaza corespondenta la dosare,
pastreaza documentele si le preda la arhiva. Pastreaza daca a fost desemnat, sigiliul Primariei
aplicandu-l numai pe actele semnate de primar sau inlocuitorul acestuia.
Intocmeste si transmite compartimentului juridic al prefecturii judetului documentatia
necesara pentru reprezentarea Primariei la instantele de judecata. Se ocupa cu clarificarea
situatiei juridice a terenurilor pe care a se executa lucrari de interes obstesc. Tine evidenta
proceselor verbale de contraventii aplicate de primar si imputernicitii acestuia si se ingrijeste
de comunicarea proceselor verbale de dare in debit a amenzilor aplicate.
Executa lucrarile de secretariat ale comisiei comunale pentru recensamantul animalelor;
organizeaza activitatea de inscriere in registrul agricol a terenurilor, efectivelor de animale si
a altor date, potrivit prevederilor legale. Executa lucrarile de secretariat ale comisiei locale de
aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase. Intocmeste
proiectul planului de autoaparare si il supune spre dezbatere si adoptare Consiliului Local.
Raspunde de organizarea pazei avand urmatoarele atributii
Pregateste lucrarile pentru convocarea in luna decembrie a fiecarui an a adunarilor
cetatenesti pe sate pentru organizarea pazei
Intocmeste lunar graficul cu cetatenii care urmeaza sa desfasoare paza prin rotatie

12
Conlucreaza cu organul de politie la intocmirea planului de paza si la efectuarea
controlului de noapte
Intocmeste graficul cu persoanele care efectueaza serviciul de permanenta la sediul
Primariei si urmareste indeplinirea acestuia
Coordoneaza activitatea de investigare a bunurilor
Conduce evidenta, pastreaza si manipuleaza in conditiile prevazute de lege datele si
documentele cu caracter de stat si de serviciu
Organizeaza si conduce lucrarile privind recensamantul populatiei

Indeplineste si alte atributii stabilite de primar.

Secretar Primar

13
1.3.3.Contabil
Intocmeste anual proiectul bugetului local al comunei, precum si a bugetelor de venituri
si cheltuieli ale unitatilor din subordinea Primariei si planurile de venituri si cheltuieli din
activitatile extrabugetare si alte fonduri cu destinatie speciala.
Participa la analiza si dezbaterea bugetului local in sedinta Consiliului Local comunal si
aprobarea acestuia de catre Consiliul Local. Tine evidenta executarii bugetului local, a
planurilor de venituri si cheltuieli din mijloacele extrabugetare si alte fonduri cu destinatie
speciala. Conduce, indruma si controleaza activitatea personalului din compartimentul
financiar contabil, impozite si taxe locale.
Face propuneri primarului pentru virari de credite bugetare, modificare de alocatii
trimestrial planuri suplimentare de venituri si cheltuieli.
Repartizarea pe trimestre a cheltuielilor bugetului propriu al comunei, precum si celelalte
bugete ale unitatilor subordonate. Organizeaza sistemul informational financiar in
concordanta cu cel al D.G.F.P.C.F.S, Botosani.
Organizeaza si conduce evidenta contabila a sumelor primite din bugetul administratiei
centrale de stat pentru echilibrarea in conditiile legii, a bugetului propriu
Verifica cel putin odata pe luna, inopinant, activitatea agentului fiscal si intocmeste un
proces verbal de constatare, potrivit actelor normative in vigoare.
Semneaza impreuna cu primarul documentele necesare pentru Trezoreria Dorohoi.
Tine evidenta imobilelor inchiriate si concesionate, proprietatea Primariei si urmareste
incasarea sumelor stabilite conform actelor normative in vigoare.
Intocmeste documentele de plata pentru trezoreria Dorohoi si urmareste primirea la timp
a extraselor de cont si verificarea acestora cu documentele insotitoare. Verifica modul de
gestionare a bunurilor apartinand domeniului public si privat al comunei. Raspunde impreuna
cu referentul(cu atributiuni de contabil operator rol) de corectitudinea datelor inscrise in
matricola, privind incasarea debitelor de la persoanele fizice si juridice.
Verifica si raspunde de corectitudinea datelor inscrise in dosarele pentru indemnizatii de
nastere, ajutoare de urgenta si ajutor social.
Va intocmi rapoarte trimestriale, privind realizarea bugetului local si le va prezenta in
sedinte ale Consiliului Local, stabilindu-se si masuri concrete pentru realiuzarea bugetului,
atunci cand este cazul. Intocmeste si prezinta Consiliului Local contul anual de executie a
bugetului local si aprobarea acestuia de Consiliul Local.
Anual sau ori de cate ori este nevoie, participa la efectuarea inventarului obiectelor de
inventar si a mijloacelor fixe, din gestiunea Primariei si a unitatilor subordonate. Pastreaza in

14
ordine si in conditii de siguranta documentele si actele justificative din activitatea proprie si
compartimentul pe care il conduce, dupa care la sfarsit de an se predau pe baza de proces
verbal la arhiva, salariatului care raspunde de aceasta activitate.. Urmareste permanent
situatia incasarii debitelor din inchirieri ori concesiuni.
Va informa lunar primarul comunei(ordonator de credite) situatia incasarilor la bugetul
local. Indeplineste orice atributii cu privire la activitatea financiar contabila si impozite si
taxe locale, ca urmare a modificarilor actelor normative in vigoare.
Indeplineste si alte atributii stabilite de catre primarul comunei.

15
1.3.4.Agent fiscal
Raspunde de incasarea ipozitelor, taxelor locale si a altor taxe speciale, stabilite de
Consiliul Local Sendriceni, in baza actelor normative in vigoare. Emite pentru sumele ca:
impozite si taxe, paza obsteasca, taxa pasune, taxa inchiriere camine culturale, gospodarie
comunala, imputatii, garantii materiale si alte taxe speciale, chitante din chitantierul unic.
Inmaneaza sub semnatura contribuabililor instiintarile de plata si preda operatorului de
rol dovezile de inmanare a acestora. Calculeaza si incaseaza majorari de intarziere, in cazul
platilor efectuate dupa expirarea termenului legal si acorda bonificatii legale in cazul platilor
facute cu anticipatie, conform prevederilor legale. Inscrie zilnic sumele incasate in borderouri
desfasuratoare pe surse si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si preda borderourile
respective contabilului primariei.
Inregistreaza debitele si incasarile in extrasul de rol, aplica masurile de executare silita si
intocmeste procesul verbal de insolvabilitate conform prevederilor legale. Verifica
periodic(cel putin odata pe an) contribuabilii inscrisi in evidenta speciala a insolvabilitatii si
urmareste permanent revenirea la starea de solvabilitate a acestor contribuabili.
Identifica pe raza sa de activitate persoanele care poseda bunuri supuse impozitarii,
sesizand organele competente in vederea stabilirii impozitelor si taxelor. Efectueaza
depunerile la Trezorerie si C.E.C. Dorohoi, in termenele prevazute de actele normative in
vigoare. Conduce zilnic registrul de casa si extrasul de rol; ridica de la Banca numerarul
necesar platilor pe baza bugetului si a mijloacelor extrabugetare.
Pentru incasarea impozitelor si taxelor locale, agentul fiscal va vizita zilnic 40-50
gospodarii, pe baza de semnatura, conform programului de lucru stabilit de ordonatorul de
credite.
Indeplineste si alte atributii stabilite de primarul comunei.

16
1.3.5.Referent
Raspunde de intocmirea lucrarilor pe linie de autoritate tutelara si asistenta sociala.
Intocmeste lucrarile necesare incuviintarii tutelei si curatelei precum si pentru instituirea
plasamentului familial.
 Intocmeste lucrarile care revin autoritatii tutelare privitoare la incredintarea copiilor
minori in cazul divortului parintilor, rezolvarea neintelegerilor dintre parinti in ce
priveste exercitarea drepturilor si obligatiilor fata de copii minori, schimbarea
domiciliului sau a felului invataturii, stabilirea numelui copilului cand exista
neintelegeri intre parinti
 Intocmeste lucrarile necesare pentru decaderea din drepturile parintesti, atunci cand
este cazul.
 Intocmeste lucrarile necesare pentru declararea abandonului
 Participa impreuna cu secretarul comunei si membrii colectivului de sprijin al
autoritatii tutelare si asistenta sociala, la actiunile de control, anchete sociale si alte
actiuni initiate pe linie de autoritate tutelara si asistenta sociala.
 Tine evidenta minorilor internati in institutii de ocrotire de stat si privat (centre de
plasament)
 Primeste si verifica dosarele pentru ajutoarele sociale si indemnizatii de nastere si
raspunde de corectitudinea datelor si documentelor prinse in dosar.
 Primeste si verifica dosarele pentru acordarea alocatiei de stat pentru copii, raspunde
de corectitudinea acestora si le inainteaza la D.M.P.S. Botosani la termenele
prevazute de lege.
 Dosarele pentru ajutor social si indemnizatiile de nastere vor fi inaintate contabilului
Primariei, pentru verificarea si viza de control preventiv.
 Primeste si intocmeste dosarele pentru persoanele cu handicap si le inainteaza la
I.S.T.H. Botosani
 Primeste si intocmeste sau prelungeste dosarele asistentilor personali pentru
persoanele cu handicap
 Tine evidenta somerilor din comuna si(le inainteaza la D.M.P.S. Botosani)va intocmi
situatiile necesare atunci cand va fi cazul.
Raspunde de arhiva generala a Primariei comunei Sendriceni a Consiliului Local si a
fostului C.A.P.Sendriceni.Primeste pe baza de inventar de la personalul Primariei comunei
Sendriceni, arhiva constituita din anul expirat, urmand ca aceasata sa corespunda.

17
Asigura dactilografierea documentelor necesare pentru buna desfasurare a activitatii
Primariei si Consiliului Local. Tine locul agentului agricol atunci cand este in concediu de
odihna, concediu medical, concediu fara plata sau cursuri de perfectionare.
Intocmeste orice alte documente si situatii specifice postului, solicitate de catre primarul
si secretarul comunei si de contabilul primariei.
Indeplineste si alte atributii stabilite de primarul si secretarul comunei.

1.3.6.Agent agricol

Raspunde de registratura generala a Primariei comunei si Consiliului Local.


Inregistreaza zilnic in registrul de intrare- iesire corespondenta primita, pe care o inapoiaza
secretarului comunei pentru studiere si care va fi inaintata primarului comunei, pentru
studiere si punerea rezolutiei, dupa care va fi repartizata personalului din aparatul propriu
pentru rezolvare, pe baza de semnatura de luare la cunostinta.
 Intocmeste certificatele de instrainare pentru bunurile mobile is imobile inregistrate in
registrul agricol si raspunde de corectitudinea datelor inscrise.
 Periodic va efectua controale la gospodariile populatiei prin sondaj, pentru a constata
exactitatea declararii animalelor iar diferentele constatate vor fi operate in registru
 Tine evidenta fiselor tehnice intocmite in vederea eliberarii titlurilor de proprietate
 Tine evidenta hotararilor Comisiei Judetene pentru aplicarea legii
 Tine evidenta certificatelor de mostenitor si a celor de partaj si va efectua operatiunile
necesare in registrele agricole
 Raspunde impreuna cu specialistul agricol din cadrul primariei pentru aplicarea legii
Impreuna cu secretarul comunei si viceprimarul se va efectua inventarierea tuturor
constructiilor noi.
Efectuiaza activitatea de notariat a Consiliului Local potrivit competentei stabilite prin actele
normative. Intocmeste rapoarte, dari de seama si informari privind activitatea notariala
desfasurata si le prezinta Consiliului Local, la propunerea primarului.
Raspunde de conducerea registraturii generale si urmareste circuitul corespondentei in
cadrul aparatului propriu.
Efectuiaza administrarea corespunzatoare a bunurilor pe care le gestioneaza.

18
 Sprijina actiunile pentru extinderea culturii de legaturi cu salarii
 Rezolva problemele ridicate de catre cetatenii comunei prin scrisori si audiente ce i
se repartizeaza
 Studiaza documentele si actele normative necesare desfasurarii activitatii
administratiei de stat
 Zilnic trebuie sa intocmeasca adeverinte si certificate de stare materiala
 Lunar, semestrial si anual intocmeste si semneaza dari de seama statistice
 Lunar intocmeste si semneaza informari catre Consiliul Local privind activitatea de
conducere a registrelor agricole
 Zilnic trebuie sa intocmeasca bilete de adeverire a proprietatii si sanatatii animalelor
 Zilnic trebuie sa intocmeasca acte notariale
Intocmeste orice alte alte documente specifice postului, solicitate de primar
Indeplineste orice alte activitati date de primar.

19
1.4. Funcţionalitatea institiţiei

Atât la nivel de compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile,


responsabilităţile şi competenţele fiecărui angajat.
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură funcţionarea
primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001.

1.4.1.Compartimentul stare civila, secretariat, agent agricol


Primeste si inregistreaza corespondenta adresata Consiliului Local. Prezinta persoanelor
din conducerea Consiliului local corespondenta, cererile, reclamatiile si sesizarile cetatenilor,
urmareste solutionarea lor la termenele stabilite si expediaza raspunsurile la acestea.
Organizeaza primirea cetatenilor in audienta, inregistreaza problemele cu care acestia se
adreseaza celor care acorda audienta si urmareste solutionarea lor, atunci cand raspunsul nu a
putut fi dat pe loc.
Primeste, inregistreaza, expediaza celor vizati hotarari ale Consiliului Local sau dispozitii
ale primarului si urmareste realizarea lor.
Asigura prin afisare la sediul Consiliului Local si in alte locuri stabilite de conducere,
hotarari ale Consiliului Local, legi si hotarari ale Guvernului sau niste acte cu caracter
normativ, ori extrase din acestea care prezinta interes cetatenesc.
Elibereaza unele certificate sau adeverinte cat si copii dupa acte oficiale, la cererea celor
indreptatiti. Organizeaza activitatea de selectionare si pastrarea fondului arhivistic. Raspunde
de completarea si pastrarea registrelor agricole, intocmeste si transmite raporturi statistice cu
privire la datele ce fac obiectul registrelor agricole.

20
1.4.2.Compartimentul stare civila si autoritate tutelara

Va exercita urmatoarele atributii si sarcini:


 Raspunde de asigurarea registrelor, a certificatelor de stare civila, a altor imprimate si
materiale necesare activitatii de stare civila
 Intocmeste acte de nastere, casatorie si deces si inscris pe mentiune, recunoasterea si
stabilirea filiatiei, adoptia, divortul, schimbarea numelui sau prenumelui
 Intocmeste si trimite in teren comunicarile de mentiuni la Consiliului Judetean si alte
consilii locale din tara
 Urmareste inaintarea registrelor de stare civila dupa completare in termen de 30 zile a
exemplarului de la serviciul de autoritate tutelara a Consiliului Judetean
 Inainteaza in termen buletinele statistice de identitate, livretele militare a celor decedati,
la organele de specialitate
 Completeaza registrele de stare civila pierdute ori distruse dupa exemplarele existente
la Consiliul Judetean
 Tine evidenta minorilor, persoanelor cu handicap si alte categorii de persoane ce
necesita ocrotire
 Intocmeste rapoarte si informari cu privire la activitatea tutelara si stare civila
Conlucreaza cu organele de politie la actiunile de identificare si ocrotire a minorilor parasiti
de parinti, a celor care practica vagabondajul si comit fapte antisociale si prezinta propuneri
comisiei judetene pentru ocrotirea minorilor.
Intocmeste dosare pentru acordarea de ajutor social conform legii nr.416/2001. Pastreaza in
conditii corespunzatoare arhiva ce priveste activitatea de stare civila si autoritate tutelara.

1.4.3.Compartimentul buget, contabilitate, financiar


Acest compartiment are urmatoarele sarcini si atributii:
 Intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului financiar
pentru a fi supus aprobarii consiliului comunal
 Ia masuri la realizarea prevederilor bugetului local atat la partea de venituri cat si in
privinta cheltuielilor prezentand periodic informatii la conducerea consiliului privind
stadiul realizarilor.

21
 Analizeaza necesitatea si oportunitatea unor modificari in structura bugetului in
perioada executiei si le supune aprobarii consiliului local.
 Conduce evidenta contabila a activitatilor administratiei locale, asistenta sociala,
invatamant, sanatate, ajutoare sociale, intocmeste raporturi lunare si dari de seama
trimestriale.
 Raspunde de gestionatea mijloacelor banesti, de cheltuirea fondurilor conform
prevederilor, efectuiaza zilnic controlul operatiunilor efectuate prin casierie
 Urmareste pe baza documentelor operatiunile ce se efectuiaza prin banca.
Asigura exercitarea controlului financiar preventiv pentru cheltuielile efectuatedin bugetul
comunei si din mijloacele extrabugetare cat si pentru eliberarea de materiale. Raspunde de
efectuarea inventarierii mijloacelor materiale si banesti aflate in gestiunea consiliului.

1.4.4.Compartimentul tehnic dezvoltare, urbanism, amenajarea teritoriului,


gospodarire comunala
Are urmatoarele atributii:
 Asigura eliberarea studiilor si proiectelor de urbanism, amenajarea teritoriului in
conformitate cu prevederile legale in vigoare
 Urmareste realizarea investitiilor social-culturale si a lucrarilor publice, rezolvarea
problemelor legate de activitatea energetica si electificarea rurala
 Analizeaza documentatiile prezentate in vederea eliberarii autorizatiilor de constructii,
conform competentei stabilite de Legea nr. 50/1991, completata si modificata prin
Legea nr. 453/2001 si Legea nr. 401/2003
 Urmareste protectia sediului, echiparea tehnico- edilitara si circulatia de pe teritoriul
administrativ al comunei. Organizeaza desfasurarea licitatiilor publice de gospodarie
comunala si locativa
 Controleaza respectarea disciplinei in constructii si a respectarii documentatiilor de
urbanism si amenajarea teritoriului si a regulamentului aferent.
 Intocmeste programe anuale si de perspectiva si asigura urmarirea executiei lucrarilor
de construire, intretinere si modernizare a drumurilor publice in interes local.
 Fundamenteaza sursele de finantare pentru toate lucrarile de construire, reparare,
intretinere si modernizare a drumurilor si a lucrarilor aferente drumurilor de interes
comunal(poduri, podete, diguri si sisteme de canalizare).

22
 Urmareste avizarea si aprobarea documentatiilor tehnice de urbanism, amenajarea
teritoriului si investitiilor conform competentelor prevazute de lege
 Urmareste contractarea si realizarea lucrarilor de investitii si reparatii, precum si
receptionarea pe teren a lucrarilor respective, prevazute in programul propriu.

1.5. Relatii interne in cadrul institutiilor publice


Relatiile in cadrul institutiei publice, sunt relatii interne intre compartimente si intre
functii diferite. Se poate vorbi de existenta unor relatii de cooperare si control prin delegare,
atat Consiliul Local avand competente de control asupra primarului cat si acesta, la randul sau
asupra Consiliului Local prin competentele pe care le are in virtutea dublului sau rol de
autoritate locala si in acelasi timp al statului.

1.5.1.Relaţiile Primăriei cu organismele financiar- bancare


Prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se asigură urmărirea în
cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi de plătitori.
Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu
repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat
pentru echilibrarea bugetului local respectiv.
Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după
deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.
Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze
din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. În
limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie din mijloacele
bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine.
Organele Trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor economici
să folosească forma de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în
achitarea obligaţiilor către buget.
Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de plătitori la unitatea
bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale.
Formarea şi utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a
bugetelor locale sunt supuse contolului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată
după înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia agentul economic îşi are
domiciliulu fiscal.

23
Prin primirea dispoziţiei de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă că
agentul economic şi-a achitat obligaţia fiscală faţă de buget.

1.5.2.Relaţiile Primăriei cu alte instituţii din cadrul sistemului


În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe
de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei
publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii,
cooperării şi solidarităţii.
Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în
limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod
expres în competenţa altor autorităţi publice.
Prefectul poate ataca în total sau în patre, în faţa insatnţei de contencios administrativ,
hotărârile luate de consiliul local, precum şi dispoziţiile emise de primar, în cazul în care
consideră ca aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia
care au fost atacate sunt suspendate de drept.
Prefectul, la rândul lui, răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, la cererea
autorităţilor administraţiei publice locale ale căror acte au fost atacate, în cazul în care instanţa
de contencios administrativ hotărăşte că actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

1.5.3.Fluxuri informationale interne


1. Serviciul juridic reprezentat la nivel de comuna de secretar, avizeaza dosarele intocmite
de serviciul buget contabilitate privind insolvabilitatea unor platitori.

Serviciul Serviciul
buget juridic
contabilitate

24
2. Serviciul social intocmeste dosarele pentru ajutorul minim garantat care va fi vizat de
serviciul buget-contabilitate

Serviciul Serviciul
buget social
contabilitate

3. Serviciul buget-contabilitate intocmeste statele de plata care vor fi avizate de catre


primar ca bun de plata

Serviciul
buget Primar
contabilitate

4. Serviciul administrativ intocmeste ordin de plata pe baza facturii primite in vederea


achitarii ei si il preda serviciului buget-contabilitate pentru viza de control financiar

Serviciul Serviciul
buget administrativ
contabilitate

25
1.6.Relatii externe
1.6.1. Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice
locale
Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale sunt extrem de
variate si complexe, ele manifestanduse ca relatii de autoritate ierarhica cu institutiile
superioare. Autoritatile administratiei publice locale au relatii externe cu urmatoarele institutii:
 Cu Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Botosani, cu privire la darile de
seama contabile a contului de executie
 Cu Trezoreria Finantelor Publice referitor la aprobarea de catre aceasta a deschiderii de
credite bugetare conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuarii de plati
conform deschiderii facute, a efectuarii de incasari in contul institutiei publice locale de
la diferite institutii publice, de la contribuabili
 Cu alte institutii publice(Directia de Sanatate Publica, Casa Judeteana de Pensii) in
calitate de contribuabil.
 Cu contribuabilii(agenti aconomici, institutii publice si persoane fizice) cu privire la
incasarea impozitelor, taxelor, contributiilor la bugetul local, cu furnizori de bunuri si
servicii.

1..6.2. Fluxuri informationale privind relatiile externe


1. Primarul impreuna cu compartimentul contabilitate intocmeste darile de seama
si le depune la D.G.F.P.C.F.S. Botosani, unde sunt verificate si centralizate

Autoritatile D.G.F.C.F.S. M.F.P.


publice locale

26
2. Compartimentul impozite si taxe efectuiaza controlul, urmarirea si incasarea
impozitelor si taxelor locale

Compartiment Parlament
impozite si taxe

D.G.F.P.C.F.S.
Guvern

Compartiment
buget M.F.P.
contabilitate

3. Autoritatile administratiei publice locale inainteaza trezoreriei cererea de


deschiderede credite bugetare conform bugetului aprobat

Autoritatile
APL
Trezoreria

Serviciul buget
contabilitate

27
4. Autoritatile administratiei publice locale incaseaza prin casierie venituri
provenind de la persoane fizice si juridice sub forma de impozite si taxe locale

Persoane
fizice
Casierie Trezorerie

Personae
juridice

5. Repartizarea creditelor bugetare intre institutiile publice

Ministerul finantelor publice

Trezorerie

Consiliul judetean

O.P.C.

O.S.C.

O.T.C.

28
6. Directiile de transmitere a informatiilor pe baza carora se deruleaza operatiile de
incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare

Ministerul finantelor

Directia generala a trezoreriei

Sediile generale ale finantelor publice si controlul financiar de stat

Directiile judetene de trezorerie

Administratiile financiare Circumscriptii financiare


ale municipiilor ale oraselor

Trezorerii municipale Servicii de trezorerie

Perceptii fiscale rurale comunale

Birouri de trezorerie

29
1.7. Evoluţia şi structura principalilor indicatori financiari în perioada

2001- 2003

În ceea ce priveşte Primăria comunei Sendriceni,dinamica situaţiei economico-


financiară înregistrată în perioada 2001- 2003 este evidenţiată prin intermediul unor indicatori
economici, după cum urmează in tabel
mii
lei
Nr. Indicator 2001 2002 2003
crt.
1. Mijloace fixe 739.513 1.018.653 187.786
2. Venituri totale 228.942.483 286.952.922 187.786
3. Fond salarii 7.952.514 9.895.672 11.589.843
4. Rezultatul exerciţiului 236.325 56.649 3.015.917
5. Cheltuieli totale 13.064.950 19.225.554 26.884.095
6. Cheltuieli materiale 4.384.814 8.932.252 13.350.762
7. Cheltuieli de întreţinere 2.257.527 2.686.083 4.421.376
8. Încălzit 310.648 350.000 438.118
9. Iluminat 66.080 82.616 190.000
10. Salubritate 27.018 40.000 83.492
11. Poştă, telefon, fax, radio 760.039 820.000 1.050.841
12. Reparaţii curente 63.673 2.324.179 2.139.940

30
CAP.2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA
PRIMARIA SENDRICENI

2.1.Cadru juridic normativ folosit in vederea intocmirii bugetului de


venituri si cheltuieli
2.1.1.Bugetul de venituri si cheltuieli
În mod general, termenul de “buget” este folosit pentru a prezenta previziunea pentru o
anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru) atît a veniturilor, cît şi a cheltuielilor unei
unităţi administrativ-teritoriale. În mod normal, orice buget trebuie întocmit înainte de
începutul perioadei vizate pentru a pregăti un anume comportament viitor cu privire la
obţinerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor; însă, în ţara noastră, bugetele publice sînt
elaborate şi adoptate, de cele mai multe ori, în primele luni ale anului bugetar.
Autonomia financiară a colectivităţilor locale impune crearea de sisteme de finanţe
publice locale eficiente, echitabile şi corelate cu necesităţile şi politicile economice de nivel
naţional. În cadrul politicii economice naţionale autorităţile administraţiei publice locale au
dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor
lor.
În principiu, propunerile de venituri şi cheltuieli se vor face avîndu-se în vedere
următoarele:
 reglementările şi normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la
data întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli;
 sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor stabilit prin
legea de organizare a instituţiei publice respective, frecvenţa prognozată a indicatorilor
fizici în noul an faţă de anul de bază, pentru venituri, iar pentru cheltuieli, evoluţia în
perspectivă a domeniului de activitate respectiv, nivelul cheltuielilor în anul de bază
faţă de anul plan, influenţat cu indicele mediu prognozat al creşterii preţurilor şi al
inflaţiei şi indicele de creştere a indicatorilor fizici, etc.;
 nivelul preţurilor avute în vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli este cel în
vigoare la data solicitării propunerilor de cheltuieli, de regulă 1 mai al anului în curs;
 fundamentarea cheltuielilor în anul de plan faţă de anul bază se va face, la cheltuielile
curente, pe fiecare articol de cheltuieli bugetare, pornindu-se de la prevederile anului de
bază şi corectarea acestora cu influenţele cunoscute care au acţionat pînă la data
elaborării proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli prin reglementări legale.

31
2.1.2.Principiile bugetare
In teoria si practica finantelor publice sunt recunoscute si aplicate principiile bugetare:
Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice
trebuie sa fie inscrise in bugetul national public in sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul
are posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum
si a destinatiei acestora. In legislatia româneasca in vigoare, principiul universalitatii bugetului
a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitând Parlamentului sa exercite controlul
sau asupra cuantumului total al veniturilor bugetului public si asupra destinatiilor acestora.
Principiul unitatii bugetare contribuie la intregirea imaginii globale a bugetului de stat,
conturând dimensiunea spatiala a acestuia.Unitatea bugetara presupune ca veniturile si
cheltuielile publice, exprimate in sume totale, sa fie inscrise intr-un singur document.
Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca veniturile prelevate la buget
se depersonalizeaza, servind la acoperirea cheltuielilor publice privite in ansamblul lor. Prin
urmare, veniturile, privite in totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor.
Nu se admite ca un venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli
bugetare, deoarece nu se poate realiza o concordanta deplina intre marimea unui venit si
nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate pe seama venitului special afectat.
Principiul anualitatii bugetului, reprezinta, din punct de vedere istoric, primul principiu
aplicat in practica bugetara. La baza acestui principiu au stat considerente atât de natura
politica, cât si de natura tehnica. Initial, regula anualitatii s-a impus din ratiuni politice,
deoarece s-a considerat ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a
Guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli publice pentru
perioade de timp scurte.
Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. La expirarea acestei perioade
este necesara o noua autorizare a Parlamentului pentru o alta perioada de timp, pentru un nou
an bugetar.
Anul bugetar poate sau nu sa coincida cu anul calendaristic.
Sistemul de exercitiu bugetar presupune existenta unei perioade de 3-6 luni din
momentul expirarii anului bugetar pâna la incheierea contului de exercitiu bugetar, perioada in
care se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. De asemenea, in cadrul acestui
sistem toate operatiunile privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sunt reflectate
in contul de incheiere a executiei bugetului anului in care au fost prevazute si autorizate prin
lege.
Prin urmare, sistemul de exercitiu bugetar presupune ca veniturile si cheltuielile unui an

32
bugetar sa fie reflectate integral in bugetul respectiv, chiar daca acestea nu se realizeaza
integral in cadrul anului bugetar la care se refera.
Principiul echilibrului bugetar se refera la faptul ca bugetul public trebuie sa fie echilibrat
(balansat), adica veniturile publice sa acopere integral cheltuielile publice.
In România, principiul echilibrului bugetar este prevazut expres in Legea finantelor publice
nr. 72/12 iulie 1996, alaturi de universalitate, unitate, anualitate, realitate.Conform legii de mai
sus, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului public prin recurgerea la emisiune
monetara sau prin finantarea directa de catre banci. Când apar goluri de casa, temporare,
acestea pot fi acoperite, pâna la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de
trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finantelor.
Specializarea bugetara presupune inscrierea in bugetele anuale de stat a veniturilor
bugetare pe categorii stabilite in raport cu specificul surselor si a cheltuielilor pe categorii care
exprima concludent destinatia lor reala.
Prin urmare, conform acestui principiu, veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si
aprobate de Parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.
Gruparea veniturilor si cheltuielilor, intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii precis
determinate, poarta denumirea de clasificatie bugetara. Aceasta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:
o sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe destinatia lor
efectiva si in functie de continutul economic;
o sa fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasa cu usurinta de catre
persoanele fara o pregatire specifica.

Realitatea bugetului reprezinta principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile inscrise


in bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei
economico-financiare previzibila pentru anul bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati
financiare in cursul executiei bugetare.
Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce este supus dezbaterii si
aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la cunostinta opiniei publice prin mass-media. De
fapt, bugetul este cunoscut, prin mass-media, inca din faza de proiect si din timpul dezbaterilor
parlamentare.

33
In România, procesul bugetar este reglementat prin Constitutia tarii si Legea finantelor
publice, care reglementeaza modul de intocmire, aprobare, executare si incheiere a bugetului
national public.

2.1.3. Elaborarea proiectului de venituri si cheltuieli

În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de buget se desfăşoară sub


coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea Direcţiilor
Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite
pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către
Ministerul Finanţelor Publice.
O primă etapă în elaborarea proiectului de buget este reprezentată de înscrierea
veniturilor şi a cheltuielilor în conformitate cu clasificaţia indicatorilor finanţelor publice, pe
capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate. Conform clasificaţiei economice şi funcţionale
ONU, folosite în raporturile statistice internaţionale, structura veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor locale este comună cu cea a bugetului de stat şi a altor bugete din cadrul sistemului
de bugete.
Cheltuielile se prevăd în bugetul local în conformitate cu clasificaţia bugetară şi
concretizează căile de finanţare a acţiunilor specifice realizate pe plan local. Din bugetele
locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, acţiuni de
interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei
publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin
dispoziţii legale.
Cheltuielile care se prevăd în bugetul propriu al comunei Sendriceni sunt urmatoarele:
1. Autorităţi executive
2. Învăţământ
3. Sănătate
4. Cultură şi religie
5. Asistenţă socială, ajutoare şi indemnizaţii
6. Servicii, dezvoltare publică şi locuinţe
7. Transporturi
8. Agricultură
9. Alte acţiuni economice
10. Alte acţiuni

34
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor
aferente
12. Plăţi de dobânzi şi comisioane
13. Rambursări împrumuturi
14. Fonduri de rezervă
15. Cheltuieli cu destinaţie specială
Un element important pentru elaborarea proiectului bugetului local este situaţia anului
de bază, unde se utilizează două elemente de raportare pentru toţi cei implicaţi în această etapă
a procesului bugetar: execuţia certă şi execuţia preliminată.

Elaborarea proiectului bugetului propriu al Primăriei comunei Sendriceni este de


competenţa Primarului comunei, ajutat fiind de funcţionari de specialitate din cadrul
Compartimentului Buget-Contabilitate şi în colaborare cu Direcţia Generală a Finanţelor
Publice şi a Controlului Financiar de Stat.
Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de cheltuieli
prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii terţiari de
credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli al Primăriei comunei: ordonatorii terţiari de credite bugetare (conducătorii
instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii economici; instituţiile publice care
varsă venituri la bugetul local şi populaţia.
În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei
comunei, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul local pe baza
datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor
publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu.

2.1.4. . Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale


Şi în această etapă a procesului bugetar, instituţiile de administraţie publică au o
implicare directă. Această implicare a instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe
două planuri: primul plan este reprezentat de organele administraţiei centrale, şi anume
Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor
Publice şi a Controlului Financiar de Stat; cel de-al doilea plan este reprezentat de consiliul
local, adică de organul administraţiei publice locale, care va aproba proiectul bugetului local.
Astfel, Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Bugetului, centralizează
propunerile primite sub forma proiectelor bugetelor locale. Fiecare comună, oraş, municipiu,
judeţ, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie.

35
Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă, o dată cu proiectul anual al
bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii
publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.

 Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale,


echilibrate, Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat,
până la data de 15 mai a fiecărui an,
 urmând ca acestea să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe
ansamblul judeţului cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.
 Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în proiectele bugetelor
locale, şi, cu acordul Guvernului, comunică, până la data de 1 iulie, Direcţiilor Generale
ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat limitele sumelor defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială, precum şi
criteriile de repartizare a acestora pe unităţile administrativ-teritoriale, în vederea
definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
 Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite elaborează şi depun
la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat, până la
data de 20 iulie, noile propuneri pentru proiectul bugetului,
 urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului la
Ministerul Finanţelor până la data de 1 august a fiecărui an.
Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de
maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului
bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri
fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Proiectul bugetului local se publică în
presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus
aprobării consiliului local.

El este însoţit de raportul primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori,


în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării proiectului .Consiliul local, se pronunţă
asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local ,după ce acesta a fost votat pe
capitole ,subcapitole articole şi annexe.

36
2.1.5. Execuţia şi încheierea bugetelor locale
Execuţia bugetară este echivalentă cu anul calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie).
Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic, dar în practică, gestiunea
bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi Direcţiei Impozite şi
Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens.
Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor
publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la
încasarea, păstrarea si eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice
locale. Schematic, execuţia bugetului este prezentata în figura urmatoare:

Executia bugetului

Executia bugetului la partea de venituri Executia bugetului la partea de cheltuieli

Asezarea impozitelor Angajarea

Lichidarea Lichidarea

Emiterea titlului de incasare Ordonantarea

Perceperea impozitelor Plata propriu-zisa

Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la


dispoziţia beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni
corespunzătoare următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.

37
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o
entitate publica îşi asuma obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau
juridică, in condiţii prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor
bugetare pot fi luate numai de către persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi
din resurse financiare publice, în limita sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este,
în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul principal de credite, adică primarul.
Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea
fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după
caz, ordonatori de credite secundari sau terţiari.
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele
locale, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele
respective, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor
legale. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi
ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de
credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe
care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin
dispoziţiile legale.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii
de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.
Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă
de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare
aprobate şi destinaţia acestora.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii
condiţiilor legale sau obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de
către autoritatea publica locală, prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se
întemeiază pe constatări faptice privind serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte
justificative legal întocmite.
Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii,
de către instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.

38
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi
presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea
căreia i se cuvine. Ea se poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o
bancă, fie în numerar, prin casieria unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni
operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba toate plăţile numai cu viza prealabilă de
control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele
bugetare aprobate şi destinaţia acestora.
La rândul sau, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru
acestea prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca
principală componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate
în timp, şi anume: aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea)
propriu-zisă venitului.
Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune
identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei de încasat pe
categorii de impozite, pe de altă parte.
Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de
plata ce trebuie cunoscute si de contribuabili si deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru
fiecare plătitor care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de
rol” pentru evidenţierea obligaţiei de plată si urmărirea încasării impozitelor datorate de
persoanele fizice si juridice, anticipează operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de
încasare in sarcina contribuabilului.
Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de
venituri si se concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la
dispoziţia bugetului local, fie în numerar, fie prin virament.
Derularea fluxurilor bugetare de încasări si plăţi si efectuarea operaţiunilor respective,
fie prin viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie
o componentă a activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea
judicioasă a execuţiei de casă trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor
şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii in care se realizează sincronizarea acestora, să permită
gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv analiza comparativă faţă de prevederi.
Administraţia publică locala îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria
statului, evidenţiindu-se in conturi distincte:
 veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;

39
 cheltuielile, în limita creditelor aprobate si destinaţiei stabilite;
 alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;
 venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice
locale si categorii de resurse.
Urmărirea încasării veniturilor si efectuării cheltuielilor in cadrul administraţiei locale
se realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în
care sunt evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul
local. In acelaşi timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele
contabile, foile de vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. In cadrul
serviciului Buget Finanţe Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei
surse de venit in programul stabilit pentru fiecare perioada. Analiza zilnică este prezentată sub
forma unei machete, ordonatorului principal de credite, după ce a fost vizată de directorul
economic, oferind o imagine asupra încasărilor realizate, atât în numerar, cat şi prin viramente.
Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale,
după caz, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor
locale, în structura următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi
bugetare definitive; încasări realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive;
plăţi efectuate.
Executia partii de venituri a bugetelor locale este urmarita de catre perceptorii si casierii
din comune, de catre functionarii serviciilor de impozite, taxe si alte venituri din organele
financiare ale celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin trezoreriile locale sau prin unitatile
bancare stabilite sa incaseze veniturile bugetare locale prevazute de normele juridice in
vigoare, sa finanteze cheltuielile acestor bugete in limita creditelor bugetare aprobate.
Executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza, la fel ca si executia partii de
cheltuieli a bugetului statului, pe procedeul „creditelor bugetare" intrebuintate cu aprobarea
unor ordonatori de credite.
Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt presedintii consiliilor judetene
si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
Ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor sau
serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si
Consiliu General al Municipiului Bucuresti.
Procesul de repartizare se deruleaza astfel:

40
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii principali intre bugetul
propriu si bugetele ordonatorilor subordonati;
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii secundari ai creditelor
bugetare aprobate pe unitatile subordonate si a celor cuprinse in bugetul
propriu;
o ordonatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost repartizate.

Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordonatorilor principali de


credite bugetare. Finantarea cheltuielilor se realizeaza prin deschideri de credite
bugetare in limitele cheltuielilor aprobate, conform destinatiei si in raport de gradul
de folosire a sumelor puse anterior la dispozitie.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate din
aceste bugete este supusa conditiilor specifice procedurii de angajare, constatare a
lichiditatii, ordonantare si plata a tuturor cheltuielilor din bugetul statului.
Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in limitele
prevazute, de catre Ministerul Finantelor, prin Directiile generale ale finantelor
publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei
bugetare.
In situatiile in care in executia bugetelor locale apar goluri temporare de casa,
acestea pot fi acoperite, pâna la incasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor
aflate in conturile de trezorerie ale statului.
Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile
asupra executiei bugetare pe care le transmit Ministerului Finantelor, prin Directiile
generale ale finantelor publice

41
2.1.6.Bugetul local al comunei Sendriceni
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenta primarilor in
cazul bugetelor comunale si orasenesti si a presedintilor consiliilor judetene in ceea
ce priveste bugetele judetelor.
Proiectele bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale se elaboreaza pe baza
proiectelor de bugete ale administratiei proprii din subordine, in etapele prevazute
pentru bugetul de stat.
Proiectele bugetelor locale, concentrate pe judete si municipiul Bucuresti, se
prezinta Ministerului Finantelor in scopul corelarii acestora cu proiectele de bugete
ale ministerelor si altor organe centrale de stat.
Conform dispozitiilor legale, aprobarea bugetelor locale este de competenta
consiliilor comunale, orasenesti si judetene. Din punct de vedere procedural,
proiectele bugetelor anuale ale comunelor si oraselor (implicit al municipiilor) sunt
supuse aprobarii consiliilor locale de catre primari, iar proiectele bugetelor judetene
sunt supuse aprobarii consiliilor judetene de catre presedintii acestora.
Pentru aprobarea bugetelor locale, conform dispozitiilor Legii administratiei
publice locale privind procedura bugetara locala, sunt necesare urmatoarele acte
procedurale:
o publicarea proiectelor de buget anuale, astfel incât locuitorii sa aiba
posibilitatea de a cunoaste prevederile de venituri si cheltuieli publice
locale, de a le contesta (daca este cazul) in termen de 15 zile de la data
publicarii lor;
o supunerea proiectelor de bugete spre deliberare consiliilor competente,
in prima sedinta a acestor consilii dupa expirarea termenului de 15 zile
de la data publicarii, insotite de raportul primarului sau al presedintelui
consiliului judetean, precum si de contestatiile depuse impotriva datelor
cuprinse in respectivele proiecte de bugete;
o deliberarea prevederilor de venituri si cheltuieli bugetare de catre
membrii comisiilor locale si, respectiv, judetene cu obligatia de
pronuntare asupra contestatiilor depuse, urmata de votarea pe articole si
adoptarea bugetului local.

42
Potrivit Legii administratiei publice locale nr. 69/1991 sedintele consiliilor locale convocate
in scopul aprobarii bugetelor locale, ca si sedintele in care se discuta probleme ale bugetelor
locale trebuie sa fie publice.
In cadrul deliberarii in scopul aprobarii bugetelor locale se dezbat si se stabilesc impozitele,
taxele si celelalte venituri publice locale, categoriile de cheltuieli, precum si, daca este cazul,
imprumuturile si transferurile necesare pentru echilibrarea bugetelor respective.
Bugetele locale se adopta (aproba) prin hotarâri ale consiliilor comunale, orasenesti si
judetene, pe baza votului a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului.
Dupa aprobarea de catre organele locale, Directiile generale ale finantelor publice ale
judetelor si municipiului Bucuresti intocmesc si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe
ansamblul fiecarui judet si pe celelalte subdiviziuni, impreuna cu repartizarea pe trimestre a
veniturilor si cheltuielilor, pe structura clasificatiei bugetare.
Executia bugetelor locale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si de
efectuare a cheltuielilor prevazute si autorizate prin actele decizionale de aprobare a acestor
bugete.
Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt presedintii consiliilor
judetene si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
Ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor sau
serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si
Consiliu General al Municipiului Bucuresti.
Procesul de repartizare se deruleaza astfel:
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii principali intre bugetul
propriu si bugetele ordonatorilor subordonati;
o repartizarea efectuata de catre ordonatorii secundari ai creditelor
bugetare aprobate pe unitatile subordonate si a celor cuprinse in bugetul
propriu;
o ordonatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost repartizate.

Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordonatorilor principali de credite


bugetare. Finantarea cheltuielilor se realizeaza prin deschideri de credite bugetare in limitele
cheltuielilor aprobate, conform destinatiei si in raport de gradul de folosire a sumelor puse
anterior la dispozitie.
Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate din aceste
bugete este supusa conditiilor specifice procedurii de angajare, constatare a lichiditatii,

43
ordonantare si plata a tuturor cheltuielilor din bugetul statului.
Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in limitele prevazute,
de catre Ministerul Finantelor, prin Directiile generale ale finantelor publice, la cererea
ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare.
In situatiile in care in executia bugetelor locale apar goluri temporare de casa, acestea pot fi
acoperite, pâna la incasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor aflate in conturile de
trezorerie ale statului.
Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra
executiei bugetare pe care le transmit Ministerului Finantelor, prin Directiile generale ale
finantelor publice.

Pentru stabilirea rezultatelor finale ale executiei bugetelor locale, ordonatorii principali
de credite intocmesc conturile anuale de executie a bugetelor locale pe care le transmit spre
aprobare consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor
locale. In cadrul contului anual al executiei bugetului local se inscriu:

1. la venituri:

o prevederile aprobate initial;


o prevederile bugetare definitive;
o incasarile realizate.

2. la cheltuieli:
a. creditele aprobate initial;
b. creditele definitive;
c. platile efectuate.

2.2.Fundamentarea veniturilor bugetare


Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli se face pentru cele două părţi ale
sale: cheltuieli şi venituri.
Ca sursă de formare a bugetelor publice, veniturile reprezintă relaţia economică sub
formă bănească prin intermediul căreia se mobilizează la dispoziţia statului fonduri pentru
acoperirea unor nevoi publice concretizate în cheltuieli publice.

44
Veniturile bugetare apar ca indicatori ai finanţelor publice cu o individualizare cu
subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi repartizare diferenţiată pe componente ale sistemului
bugetar. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-financiare de influienţare a
activităţii economice la nivel macro şi micro alături de calitatea de surse de formare a
fondurilor băneşti centralizate.
Conform Legii Finanţelor Publice Locale, veniturile bugetelor locale se formează din
impozite, taxe, alte venituri şi din venituri cu destinaţie specială, precum şi din cote şi sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului
de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat.
Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau în considerare veniturile din impozite şi
taxe locale care se stabilesc pe baza declaraţiilor de impunere ale contribuabililor, în cazul
impozitelor şi a nivelurilor taxelor stabilite prin hotărâre de consiliul local. Conform Legii
nr.27/1994, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul este anual, se plăteşte
trimestrial, în rate egale, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. În funcţie de
termenele de încasare a veniturilor se dimensionează cheltuielile, care de regulă sunt mai mari
decât veniturile, fiind necesară echilibrarea bugetului, cu cote şi sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat.
În ceea ce priveşte primele (impozitul pe profit, vărsăminte din profitul net, venituri din
privatizări, din concesiuni şi închirieri, cotele defalcate din impozitul pe salarii, etc.), ele se
fundamentează pe baza unor informaţii statistice din anii trecuţi.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, prezintă proiectele bugetelor locale
echilibrate Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, până la data de 15 mai a fiecărui an,
urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale, pe ansamblul
judeţului, cel mai târziu la 1 iunie.
Ministerul Finanţelor examinează propunerile de sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială şi comunică până 1a data de 1 iulie
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice limitele sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat precum şi criteriile de repartizare a acestora pe unităţi administrativ-teritoriale
în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.
Limitele sumelor se transmit, pentru informare, Consiliului Judeţean, care comunică prin
adresă repartizarea sumelor de echilibrare ale bugetului local.
La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau
următoarele criterii:

45
 baza legală a veniturilor: veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi
cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un act
normativ şi se cuvin unităţii respective;
 execuţia preliminară pentru anul de bază reprezintă execuţia certă pe o perioadă
de timp plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului corectată cu eventualele
influenţe;
 analiza şi studierea comparativă a veniturilor realizate pe total, pe structură şi în
dinamică, se realizează analiza şi studii privind evoluţia veniturilor pe intervale
mai mari de timp, precum şi compararea veniturilor realizate;
 evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri.

2.2.1 Clasificarea veniturilor bugetelor locale

Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune
definirea impozitului si precizarea continutului sau, atat din punct de vedere juridic si
economic, cat si tehnice.Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie
obligatorie, neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice.

In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri:

a. impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii sarcinii publice,


adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice;
b. prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre diferitele
paturi ale populatiei;
c. scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea
publica, dar de regula, lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara, anume
faptul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in viata social-economica;
d. ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie , neconditionata – adica,
contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica;
e. impozitul nu are o destinatie speciala.

Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. Si taxele sunt instituite prin lege si au un
caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise.In
cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii numai daca populatia solicita un serviciu si
presupun o contraprestatie, adica sunt conditionate. Putem exemplifica in acest sens cu unele

46
taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport.Prin fiscalitate se
intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din veniturile cetatenilor. In
ultimii 50 de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se refera la realizarea altor venituri
ale statului decat impozitele si taxele obisnuite. Este vorba aici de taxele administrative despre
care am vorbit mai inainte si care sunt percepute de autoritatea publica pentru un presupus
serviciu. Aceste taxe se percep in folosul unui anumit serviciu al statului si tendinta este de a
stabili marimea acestor taxe mult mai mare decat costul contraprestatiei.Impozitul poate
reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate
interveni in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate incuraja
anumite tipuri de activitati sau de a determina restrangerea altora.

Prezentam mai jos, succint, cateva din modalitatile tehnice de tranformare a impozitului intr-un
instrument al politicii economice si sociale:

 adaptarea bazei de asezare (de calcul) a impozitelor;


 instituirea de monopoluri;
 instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri;
 supradimensionarea impozitelor;
 sisteme de restituire fiscala.

Elementele impozitului

Tehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune precizarea unui anumit
numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de impozite sau taxe):

a) Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica
obligata la plata unui impozit catre stat.

b) Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. Ca
regula absoluta, la impozitele indirecte (TVA, accize) suportatorul difera de platitor si, acesta
din urma transmite presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de
repercursiunea impozitelor. La impozitele directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt
aceeasi persoana (vezi impozitul pe avere).

c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi: veniturile, averea,
suma vanzarilor etc. Evaluarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. De regula,

47
aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului. In alte cazuri, ea se evalueaza conform
unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala.

d) Sursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din venitul procurat de
avere)

e) Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata fie in
unitati valorice, fie in unitati naturale. Spre exemplu, la venit unitatea de impunere este unitatea
monetara (leul), la avere avem m2 pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile
etc.

f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei


impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote, fie exprimate procentual fata de
valoarea materiei impozabile, fie in unitate monetara pe unitatea de masura a materiei
impozabile.

Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi:

 progresive;
 progresive in transe (la salarii);
 proportionale (la profit)

Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai mica
sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari).

g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii lunar,
la venituri din chirii trimestrial etc).

h) Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul


carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se
aseaza.

Asezarea unui impozit presupune:

 constatarea si evaluarea materiei impozabile;


 stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;
 perceperea/incasarea impozitului

48
2.2.2.Impozite si taxe locale.
Impozitele si taxele locale sunt reglementate prin lege si detin locul principal in cadrul
veniturilor bugetelor locale. Totodata, Constitutia, prin art. 138 alin. 2, permite consiliilor
locale si judetene sa instituie si alte taxe, in afara celor reglementate prin lege, pentru serviciile
publice nou create pe raza lor teritoriala, in scopul satisfacerii unor nevoi ale locuitorilor.
Aceste taxe speciale se gestioneaza in regim extrabugetar, de catre consiliile locale, iar
disponibilitatile ramase la sfârsitul anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.
Domeniile in care pot fi instituite taxe speciale sunt delimitate strict prin Legea nr. 69/1991,
art. 87, Ordonanta Guvernului nr. 15/1992, art. 5, Legea nr. 27/1994, art. 58, Ordonanta
Guvernului nr. 24/1995, Legea nr. 189/1998.
Impozitele si taxele locale reprezinta venituri ale bugetelor locale si sunt destinate finantarii
cheltuielilor acestor bugete, iar majoritatea lor provin de la populatie. Desi exista un numar
apreciabil de impozite si taxe locale, totusi cuantumul lor se situeaza permanent sub necesarul
de resurse financiare ale bugetelor locale. De aceea, in scopul echilibrarii lor, bugetelor locale
li se transfera fonduri si sume defalcate din impozitul pe salarii si din impozitul pe venit
mobilizate la bugetul de stat.
Impozitele, taxele si celelalte venituri ale bugetelor locale, precum si actele normative care
le reglementeaza, sunt prevazute in anexa 1 a Legii nr. 189/1998 privind finantele publice
locale si in legile bugetare anuale.

2.2.3.Impozitul pe cladiri

Impozitul pe cladiri se datoreaza de catre contribuabili, persoane fizice si juridice,


pentru cladirile aflate in proprietatea acestora, indiferent de locul unde sunt situate si de
destinatia lor.
Impozitul pe cladiri se determina si percepe atât pentru cladirile aflate in functionare, cât
si pentru cele care se afla in rezerva sau in conservare. De asemenea, se impun si cladirile
aflate in functiune si amortizate integral, impozitul calculându-se pe baza valorii inscrisa in
evidenta.

49
Cladirile noi, dobândite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la
data de intâi a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobândite. In acest caz, impozitul se
calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada ramasa pâna la sfârsitul
anului.
Corespunzator, cladirile demolate in conditiile legii, cladirile distruse si cele transmise in
administrarea sau, dupa caz, in proprietatile altor contribuabili, in cursul anului, se scad de la
impunere cu incepere de la data de intâi a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre
aceste situatii.
Impozitul pe cladiri, in cazul contribuabililor persoane fizice, se calculeaza pe baza
declaratiei de impunere, depusa de catre proprietar, in conditiile legii, la serviciul de
specialitate al consiliului local teritorial pe raza caruia se afla cladirea sau constructia. Pentru
ceilalti contribuabili, impozitul se calculeaza de catre acestia prin declaratia de impunere, care
se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale. Impozitul pe cladiri se calculeaza
anual si se plateste trimestrial, pâna la data de 15 inclusiv, a ultimei luni a trimestrului.
Persoanele fizice care platesc impozitul pe cladiri pentru intregul an pâna la 15 martie a anului
pentru care se plateste, beneficiaza de o reducere de 5% din impozitul total de plata.
De regula, subiectul impunerii coincide cu platitorul impozitului si este, in general, proprietarul
cladirii, indiferent de locul unde este situata si de destinatia acesteia. Exceptii de la aceasta
regula generala fac:

o cladirile proprietate de stat aflate in administrare sau folosinta, dupa caz,


unde in calitate de subiect al impunerii apar cei care le administreaza sau
folosesc;
o cladirile care fac parte din fondul locativ de stat, unde subiect al
impunerii este unitatea care le administreaza.

Baza de calcul o reprezinta valoarea impozabila a cladirii, care difera in functie de proprietarul
cladirii, astfel:
o pentru cladirile apartinând persoanelor fizice, baza de impozitare o
reprezinta valoarea cladirii determinata pe baza normelor de evaluare
stabilite pe m2 suprafata construita si diferentiata in functie de felul,
destinatia si locul unde acestea sunt situate (vezi tabelul 7.1.);
o pentru cladirile apartinând altor contribuabili decât persoanele fizice
baza de calcul o reprezinta valoarea inscrisa in evidenta contabila,

50
indiferent de locul unde sunt situate acestea.
In cazul persoanelor fizice, normele de evaluare stabilite pe m2 suprafata
construita sunt unitare pentru toate cladirile, diferentierea acestora
facându-se in functie de:

o structura de rezistenta a cladirilor;


o materialele din care sunt construite;
o gradul de confort al cladirilor si constructiilor (adica daca sunt prevazute
sau nu cu instalatii de apa, canalizare, electrice, incalzire s.a.).

Valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita-desfasurata


la cladiri si alte constructii apartinând persoanelor fizice

Valoarea impozabila* in lei/m2

Cu instalatii de
Nr. Felul si destinatia cladirilor si a altor Fara instalatii de
apa, canalizare,
crt. constructii impozabile apa, canalizare,
electrice,
electrice incalzire
incalzire

Cladiri

a) cu pereti sau cadre de beton armat; 3.000.000 2.100.000

b) cu pereti din caramida arsa, piatra


naturala sau din alte materiale, fara 2.200.000 1.300.000
1.
cadre din beton armat;

c) cu pereti din lemn, caramida nearsa,


valatuci, paianta si din alte materiale 600.000 400.000
asemanatoare

Constructii anexe** – situate in afara


corpului principal al cladirii

a) cu pereti din caramida arsa, piatra,


2. 400.000 300.000
beton si alte materiale asemanatoare;

b) cu pereti din lemn, caramida nearsa,


300.000 200.000
paianta, valatuci etc.

51
- valoarea reprezinta 75% din
Pentru locuinte situate la subsol sau la
3. valoarea corespunzatoare fiecarei
mansarda
grupe de cladiri

- valoarea reprezinta 50% din


Pentru spatiile cu alta destinatie situate
4. valoarea corespunzatoare fiecarei
la subsolul cladirii
grupe de cladiri

Valorile impozabile, pe baza carora se evalueaza valoarea cladirilor persoanelor fizice, se


indexeaza anual, prin hotarâre a consiliilor locale si judetene pâna la 30 noiembrie a fiecarui an
fiscal, pe baza indicelui de inflatie aferent unei perioade de 12 luni care sfârseste la 1
noiembrie a aceluiasi an si numai când cresterea acestuia depaseste 5%.
De asemenea, la determinarea valorii impozitelor se are in vedere suprafata utila a locuintei
corectata cu un coeficient in functie de numarul de etaje si dotare cu lifturi (vezi tabelul 7.2.).

Cotele de impozit (C) sunt diferentiate pe categorii de platitori si destinatia cladirilor, astfel:

o impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin


aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si de 0,1% in mediul rural,
asupra valorii cladirii;
o impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor juridice se calculeaza prin
aplicarea cotei stabilite de consiliile locale si care poate fi cuprinsa intre 0,5-1% asupra
valorii de inventar a cladirilor, inregistrata in contabilitatea acestora.
De la plata impozitului pe cladiri sunt scutite, conform reglementarilor legale in
vigoare, urmatoarele:

o cladirile institutiilor publice, cu exceptia celor care se folosesc in alte


scopuri;

52
o cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice, de
arhitectura si arheologie;
o muzeele si casele memoriale, cu exceptia spatiilor acestora folosite
pentru activitati economice sau comerciale;
o cladirile care, prin destinatie, constituie lacase de cult si apartinând
cultelor recunoscute de lege;
o constructiile si amenajarile funerare din cimitire;

o cladirile veteranilor de razboi, ale vaduvelor de razboi, precum si ale


vaduvelor necasatorite ale veteranilor de razboi;
o cladirile eroilor-martiri si urmasii acestora, ale ranitilor si altor luptatori
ai Revolutiei din decembrie 1989.

De asemenea, impozitul pe cladiri se reduce cu 50% pentru bunurile comune sotilor in cazul
in care unul dintre soti beneficiaza de facilitatile mentionate anterior.
Neplata la timp a impozitului se sanctioneaza, initial printr-o majorare de 0,25 pentru
fiecare zi de intârziere si care se aplica asupra sumei intârziate la plata. .
Contribuabilii, nemultumiti de impozitul calculat, pot face contestatie, in cel mult 30 de zile
de la data primirii instiintarii de plata. Contestatia se depune la Directia Generala a Finantelor
Publice si Controlului Financiar de Stat, judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, care
este obligata sa o rezolve in termen de 30 de zile de la inregistrare, având si avizul consiliului
local.
Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice (ICL) se calculează prin aplicarea cotei de
0,1% construite şi desfăşurate asupra valorii impozabile a clădirii, (VI) determinată pe baza
suprafeţei şi a criteriilor şi normelor de evaluare.

I CL  V I x 0,1

În cazul contribuabililor persoane fizice care deţin în proprietate mai multe clădiri cu
destinaţia locuinţă, altele decât cele închiriate, impozitul pe cladiri se majorează astfel:

a) cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 75% pentru cea de a treia clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;

53
d) cu 100% pentru cea de a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.

Ordinea numerică a proprietăţilor se determină în raport de anul dobândirii clădirii,


indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.Impozitul
pe clădirile persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale,
care poate fi cuprinsă între 0,25 şi 1,5% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în
contabilitatea acestora.

În cazul, în care, persoanele juridice au dobândit clădiri înainte de 1998 nu au efectuat


nici o reevaluare a clădirilor, cota impozitului pe clădiri cuprinsă între 5% şi 10% se aplică la
valoarea de inventar a clădirii pâna la data primei reevaluări înregistrată în contabilitatea
acestora.

Flux informational:

Compartiment
financiar

declaratie de impunere plata numerar

Primarie Casierie
Consiliul local

54
extras ordin
cont plata

Trezorerie

Banca agricola

Banca nationala

Sume defalcate

Buget local

2.2.4.Impozitul si taxa pe teren

Impozitul pe terenuri este un impozit pe avere, direct si anual, si se datoreaza bugetelor


locale.
Obiectul impunerii il constituie atât terenurile proprietate a persoanelor fizice si a celor
juridice, cât si terenurile date in folosinta si situate in municipii, orase, comune si sate
apartinatoare acestora.
In cazul blocurilor de locuinte, obiect al impozitului pe teren este suprafata de teren
atribuita, potrivit legii, apartamentelor aflate in proprietatea contribuabililor. Acestia nu trebuie
sa depuna, la organul fiscal competent, declaratia de conformitate.
Subiecti ai impunerii sunt atât persoanele fizice, cât si persoanele juridice care detin in
proprietate suprafete de teren, situate in municipii, orase, comune si sate apartinatoare acestora.

55
Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe
categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, in intravilan

Zona din Rangul localitatii


cadrul
0 I II III IV
localitatii

A 2.400 2.000 1.500 1.000 100

B 2.000 1.500 1.000 500 50

C 1.500 1.000 500 250 X

D 1.000 500 250 150 X

In cadrul localitatilor, incadrarea terenurilor pe zone se stabileste de catre consiliile locale in


functie de:

o caracterul zonei respective (zona de locuit sau zona industriala);


o pozitia terenurilor fata de centrul localitatii;
o distanta fata de caile de comunicatie;
o alte elemente specifice fiecarei localitati.

Pentru terenurile ocupate de cladiri si constructii proprietate a persoanelor fizice,


asociatiile familiale, asociatiile agricole, unitatile economice ale unor persoane juridice,
precum si cele ale organizatiilor obstesti si politice, institutiilor publice, fundatiilor, unitatilor
de cult recunoscute de lege, a reprezentantelor persoanelor fizice si juridice straine autorizate
pe teritoriul României nu se datoreaza impozit pe teren.
De asemenea, nu se datoreaza impozit pe teren si pentru:
o terenurile apartinând manastirilor, schiturilor manastiresti;
o perimetrul cimitirelor;
o terenurile ocupate de cladirile si constructiile unitatilor scutite de plata
impozitului pe cladiri;
o terenurile folosite in scop agricol.

56
Contribuabilii care dobândesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de
stat, avute anterior, in administrare sau in folosinta, datoreaza impozitul pe terenuri incepând
cu data de intâi a lunii urmatoare celei in care a aparut aceasta modificare.
Totodata, impozitul pe terenurile situate in orasele care trec in categoria municipiilor sau
in comunele care trec in categoria oraselor, dupa caz, se modifica corespunzator noii incadrari
a localitatii in care sunt situate terenurile, incepând cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui
in care a aparut aceasta modificare.
Impozitul pe teren este datorat si de catre cei care detin baze sportive, sali pentru practicarea
sporturilor, bazine de inot, amenajari pentru spectacole in aer liber (gradina de vara, teatre de
vara etc.).
Impozitul pe terenuri se calculeaza cu formula:
Impozit pe teren = suprafata impozabila x cota de impozit (2)
Impozitul se stabileste pe baza declaratiei de impunere, care trebuie depusa de contribuabil, la
organul fiscal in raza caruia se afla terenul.
Declaratia de impunere se depune, la organul fiscal competent, impreuna cu copii ale actului
de dobândire a terenului si schitele aferente.
Impozitul pe terenuri se plateste trimestrial, in rate egale, pâna la data de 15 ale lunii inclusiv
a ultimei luni a trimestrului respectiv.
Contestatiile, plângerile si sanctiunile se depun, solutioneaza si aplica la fel ca la impozitul
pe cladiri.

Flux informational

Casierie

Plata numerar

Compartiment
financiar

decl. pr. sit extras cont


teren detinute ordin
Declaratia de plata

57
impunere

Primarie Trezorerie
Consiliu local

Banca agricola

Banca nationala

Sume
defalcate

Buget local

2.2.5. Taxa asupra mijloacelor de transport

Alaturi de impozitul pe terenuri si impozitul pe cladiri, la formarea veniturilor bugetelor


locale contribuie si taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv impozitul perceput asupra
mijloacelor de transport cu tractiune mecanica si mijloacelor de transport pe apa.
In calitate de platitori ai acestei taxe apar persoanele fizice si juridice, române si straine,
care au in proprietate mijloace de transport cu tractiune mecanica si mijloace de transport pe
apa.
In obiectul impunerii se includ:

o mijloacele de transport cu tractiune mecanica (autoturisme, autobuze,


autocare, microbuze, autocamioane de orice fel, tractoare, motociclete,
motorete si scutere, biciclete si triciclete cu motor);

58
o mijloacele de transport pe apa (luntre, barci fara motor folosite pentru
uz si agrement personal, barci cu motor, bacuri, poduri plutitoare,
salupe, iahturi, slepuri si remorchere, vapoare).
Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste anual, in sume fixe,
cu anumite particularitati, dupa cum avem de-a face cu mijloace de
transport cu tractiune mecanica sau pe apa, astfel:

o in cazul mijloacelor de transport cu tractiune mecanica baza de


impozitare o reprezinta capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare
500 cmc sau fractiune de capacitate sub 500 cmc, iar pentru fiecare 500
cmc, taxa este diferentiata pe feluri de autovehicule;
o pentru remorci de orice fel, semiremorci si rulote, taxa anuala se
stabileste in functie de capacitatea acestora exprimata in tone;
o taxa asupra mijloacelor de transport pe apa se stabileste, anual, pentru
fiecare mijloc de transport in parte.

Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor, semiremorcilor si rulotelor se


dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de
cumparare sau cu alte documente legale din care sa rezulte acestea.
Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepând cu data de intâi a lunii in care au
fost dobândite, iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele organelor de
politie sau ale capitaniilor porturilor, dupa caz, taxa se da la scadere incepând cu data de intâi a
lunii in care a aparut una dintre aceste situatii.
De asemenea, taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre serviciile de
specialitate ale consiliilor locale in raza carora contribuabilii isi au domiciliul sau sediul, dupa
caz, pe baza declaratiei de impunere, depusa la termenele legale stabilite.
Proprietarii mijloacelor de transport supuse taxei, care isi schimba domiciliul, sunt obligati
sa declare, in termen de 30 de zile, la organul fiscal de la vechiul domiciliu data mutarii si noua
adresa, in scopul inregistrarii debitului la organul fiscal de care apartine noul domiciliu.
Ca si in cazul majoritatii impozitelor si taxelor, exista si in cazul taxei asupra mijloacelor de
transport o serie de scutiri de la plata.
Astfel, scutirile de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se acorda urmatoarelor
categorii de contribuabili:

59
o invalizii, care detin in proprietate autoturisme, motociclete cu atas,
tricicluri cu motor adaptate invaliditatii acestora;
o proprietarii de barci si luntrii din Delta Dunarii si din Insula Mare a
Brailei, folosite pentru transport de uz personal;
o institutiile publice, precum si persoanele juridice care au ca profil de
activitate transportul de calatori in comun, din interiorul localitatilor si
din afara acestora (numai daca se pastreaza tarifele stabilite in conditiile
transportului in comun);
o mijloacele de transport fara tractiune mecanica.

Taxa asupra mijloacelor de transport este anuala, dar se plateste trimestrial, in


rate egale, pâna la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Pentru mijloacele de transport dobândite in cursul anului, taxa datorata se
repartizeaza in sume egale, la termenele de plata ramase pâna la sfârsitul anului.
Persoanele fizice si juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a
mijloacelor de transport, sunt obligate sa achite, integral, taxa datorata, la data luarii
in evidenta de catre organele fiscale.

Flux informational

Compartiment
contabilitate

Declaratie
impunere
ordin numerar
plata

Autoritatea adm Casierie


Trezorerie
publice locale

60
Banca
agricola

Banca
sume nationala
defalcate

Buget local

2.2.6.Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor

Eliberarea de catre organele locale competente a certificatelor, avizelor si autorizatiilor


in domeniul constructiilor, solicitate de contribuabili, sunt supuse unor taxe diferentiate in
functie de:

o valoarea constructiilor si instalatiilor;


o suprafata terenurilor;
o natura serviciilor prestate.

Taxele se platesc inaintea eliberarii documentelor respective (certificate, avize si


autorizatii) si includ taxele pentru:
o certificatul de urbanism si autorizatiile de construire;

61
o autorizarea de foraje si excavari necesare studiilor geotehnice, ridicarilor
topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si
petrol, precum si altor exploatari;
o autorizarea constructiilor provizorii de santier, necesare executiei
lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea;
o autorizatii pentru organizarea de tabere de corturi, casute, campinguri;
o autorizarea constructiilor pentru lucrari cu caracter provizoriu: chioscuri,
tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si in spatiile publice,
precum si pentru amplasarea corpurilor si panourilor de afisaj, a firmelor
si reclamelor;
o autorizatia de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si
amenajarilor;
o autorizarea lucrarilor de racordare si bransamente la retelele publice de
apa, canalizare, gaze, energie electrica si telefonie;
o eliberarea autorizatiilor de orice fel, cu exceptia celor din constructii,
precum si viza amiala a acestora (pentru activitati lucrative si viza
anuala a acestora, autorizatii sanitare de functionare s.a.).

In cazul certificatelor de urbanism, baza de impozitare o reprezinta suprafata


terenului pentru care se solicita certificatul, iar taxa se stabileste in suma fixa in functie de
suprafata terenului. Taxa perceputa in mediul rural pentru eliberarea certificatului de urbanism
este de 50% din cea prevazuta pentru mediul urban.
Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se stabileste in cota procentuala din
valoarea autorizata a lucrarii sau constructiei, astfel:
o pentru lucrari a caror valoare depaseste 1 miliard lei taxa este de 0,5%
din valoarea lucrarii, dar nu mai putin de 10 milioane lei si nu mai mult
de 300 milioane lei;
o pentru lucrari cu valoare de pâna la 1 miliard lei taxa este de 1% din
valoarea lucrarii.

Pentru constructiile de locuinte taxele se reduc cu 50%. Autorizarea constructiilor provizorii


de santier necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate cu acestea, este
supusa unei taxe de 3% din valoarea constructiilor provizorii autorizate. Pentru lucrarile de
foraje si excavari (necesare studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de

62
cariera, balastierelor, sondelor de gaz si petrol, precum si altor exploatari) se percepe o taxa de
1.500-2.000 lei/m2.
In cazul lucrarilor cu caracter provizoriu (precum chioscuri, tonete, cabine etc.) se percepe o
taxa de 600 lei/m2.
Pentru eliberarea autorizatiei de construire necesare organizarii de tabere de corturi, casute
sau rulote si campinguri se percepe o taxa de 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau
constructiei.
Autorizatia de desfiintare, partiala sau totala, a constructiilor si amenajarilor se taxeaza cu
0,1% din valoarea impozabila a acestora. In cazul desfiintarii partiale, taxa se calculeaza
proportional cu suprafata construita dezafectata. Prelungirea certificatului de urbanism si a
autorizatiilor, in conformitate cu Legea nr. 50/1991, se taxeaza cu 50% din valoarea taxei
initiale.
Autorizatiile pentru lucrarile de racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare,
gaze, termice, energie electrica si telefonie se taxeaza cu o suma cuprinsa intre 2.000-3.000 lei
pentru fiecare instalatie. Sunt scutite de la plata taxei autorizatiile eliberate pentru lacasuri de
cult, precum si pentru constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice.
In toate cazurile, valoarea autorizata a lucrarilor, pentru care se percep taxe, se stabileste pe
baza celor declarate de solicitant in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire.
Organele tehnice de specialitate ale consiliilor locale si judetene regularizeaza taxa pentru
autorizatia de construire, prin declararea de catre solicitant a valorii reale a lucrarii, in termen
de 15 zile de la data expirarii termenului de executare stabilit prin autorizatia de construire.

Flux informational

Contribuabil

taxa
declaratie

Compartiment Casierie
contabilitate

63
Trezorerie

Banca agricola

Casierie sume Banca nationala


defalcate

2.2.7.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Conform Legii nr. 27/1994, republicate si modificata, contribuabilii, persoane


fizice si juridice care utilizeaza mijloace de publicitate prin afisaj si reclama sunt obligati sa
plateasca taxa pentru folosirea acestora.
Baza de impozitare o constituie dimensiunea mijlocului de publicitate (afis, reclama)
stabilita pe m2, iar cota de impozitare se stabileste in suma fixa, cuprinsa intre o limita
minima si o limita maxima.
De pilda, pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii, taxa poate fi cuprinsa intre
50.000 lei si 80.000 lei/an/m2.
Taxele se stabilesc de catre consiliile locale in raza carora se efectueaza publicitatea, in
limitele prevazute de lege.
Daca publicitatea se realizeaza exclusiv intr-o limba straina legea prevede o majorare a
taxei de 5 ori, iar daca se realizeaza pe panouri exterioare, mijloace de transport si afisaj

64
public pentru tigari, produse din tutun si bauturi alcoolice (exceptând berea sub 12% alcool),
pe baza de contract scris, taxa platita va fi de 20% din valoarea contractului.
Pentru activitatile sponsorizate, in conditiile legii, nu se datoreaza aceasta taxa.
Taxa se plateste la bugetul local, in a carui raza se realizeaza serviciul, de catre cel care
efectueaza publicitatea si reclama, pâna la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata
desfasurarii contractului, incepând cu luna in care a devenit exigibila (adica incepând cu data
intrarii in vigoare a contractului de prestare a serviciului de publicitate si reclama).
Flux informational

Contribuabil

Compartiment
contabilitate

Buget local

2.2.8. Impozitul pe spectacole


In majoritatea tarilor, veniturile obtinute din activitatile cultural-artistice si sportive se afla sub
incidenta fiscalitatii.
In România, impozitul pe spectacole este un impozit indirect datorat bugetului local, iar
platitorii acestuia sunt persoanele fizice si juridice care organizeaza, cu plata, spectacole,
manifestari artistice sau sportive, activitati artistice si distractive de discoteca si videoteca. In
categoria acestor platitori se includ:
o institutiile artistice, cum sunt: teatrele (muzicale, dramatice, de opera si
balet, de estrada, de varietati, de papusi), filarmonicile, orchestrele
(simfonice, populare, de estrada), ansamblurile de cântece si dansuri,
fanfarele, circurile;
o agentii economici care au in obiectul de activitate exploatarea si
difuzarea de filme cinematografice pentru public;

65
o institutiile, societatile comerciale, asociatiile, fundatiile, cluburile care
organizeaza, ocazional, spectacole cu plata;
o persoanele fizice autorizate sa organizeze, cu plata, spectacole de teatru,
opera, circ, competitii interne si internationale, videoteci, discoteci,
indiferent daca activitatea este permanenta, sezoniera sau intâmplatoare;
o agentii de impresariat artistic si sportiv, persoane fizice si juridice;
o alti platitori, care nu sunt nominalizati in mod expres.

Obiectul impozabil il constituie sumele banesti incasate din vânzarea biletelor de intrate si
abonamentelor, exclusiv valoarea timbrelor instituite potrivit legii privind timbrul
cinematografic, literar, muzical, folcloric si cel al artelor plastice.
Timbrele reprezinta o anumita cota din pretul de vânzare al unui bilet vândut la spectacolele
organizate in tara. Astfel, timbrele care se aplica pe biletele de intrare la spectacole sunt:
o timbrul cinematografic, care reprezinta 2% din pretul unui bilet;
o timbrul teatral, care reprezinta 5% din pretul unui bilet;
o timbrul muzical si timbrul folcloric, care reprezinta 5% din pretul unui
bilet si 2% din pretul fiecarui disc, caseta video si caseta audio
inregistrate.

Biletele de intrare la spectacole si abonamentele sunt imprimate cu regim special,


a caror tiparire, inregistrare, vizare, vânzare si evidentiere sunt in sarcina organizatorilor de
spectacole.
Impozitul pe spectacole are caracter de impozit indirect, deoarece platitorii formali ai
impozitului sunt organizatorii manifestarilor cultural-artistice si sportive, iar suportatorii sunt
cei care achizitioneaza biletele de intrare si abonamentele.
Calculul impozitului pe spectacole se face prin aplicarea cotelor procentuale de impozit
asupra incasarilor totale, fara a se deduce vreo cheltuiala din valoarea incasarilor rezultate din
vânzarea biletelor de intrare si abonamentelor. Cheltuielile necesare organizarii si desfasurarii
spectacolelor se suporta din incasari, dupa plata acestui impozit la bugetul local.
Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pâna la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare si
alimenteaza bugetele unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala au loc
spectacolele.
Neplata impozitului la termenul stabilit se sanctioneaza cu o majorare de intârziere de
0,12% pentru fiecare zi de intârziere.

66
Incalcarea normelor legale privind tiparirea, inregistrarea, vânzarea, gestionarea si
utilizarea biletelor de intrare si abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca
faptele nu indeplinesc conditiile infractiunii si se sanctioneaza cu amenda, al carui cuantum
se actualizeaza, prin hotarâre a Guvernului, in corelatie cu indicele de inflatie. Sanctiunea
privind plata amenzilor se aplica organizatorilor de spectacole. Acestia pot face contestatii si
plângeri impotriva sumelor constatate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale
organelor de specialitate din Ministerul Finantelor si din unitatile sale teritoriale, precum si
de catre persoanele imputernicite in acest scop din cadrul Ministerului Culturii, Ministerului
Tineretului si Sportului, Oficiului National al Cinematografiei.
Contestatiile si plângerile trebuie analizate si rezolvate in conformitate cu dispozitiunile
legale in vigoare.

2.3. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

Din punct de vedere metodologic şi ca bază legală, fundamentarea cheltuielilor are ca


punct de pornire Legea privind finanţele publice nr. 72 / 1996 publicată în Monitorul Oficial în
17 iulie 1996.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4 nivele de
referinţă:
 la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome
şi societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care
se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;
 instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;
 ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;
 Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările pregătitoare privind
documentaţia bugetară.

67
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse se finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
-baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi
cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;
-executia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o anumită perioadă de
timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale influenţe;
-analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în dinamică;
-preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au repercursiuni directe
asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
-baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de
cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic
în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

2.3.1.Fluxul informaţional generat de realizarea cheltuielilor

Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:


 propunerea de cheltuieli se face în cadrul instituţiei, revenind ca răspundere unor
persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru achitarea unor obligaţii
băneşti (salarii, prestări servicii);
 angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai după
analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din punct de vedere al legalităţii
oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se totodată existenţa disponibilităţilor de credite în
bugetul de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala
respectivă;
 aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli are loc în momentul achitării
drepturilor băneşti cu privire la salarii, obligaţii privind furnizorii.
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:

68
 plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru
aceste plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor
adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei;
 plăţile fără numerar apar la instituţiile publice în cazuri de lichidare a obligaţiilor
băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.
Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar reprezintă
prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă, care
exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de
credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).
Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate - se
realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor
economici care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.
Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc:
 cecul pentru eliberarea numerarului din cont;
 ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din
conturile sale în favoarea furnizorului;
Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii de
cheltuieli: cheltuieli curente si cheltuieli de capital.

2.3.2.Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cadrul juridic al fundamentării cheltuielilor de personal se regăseşte în:


 Legea nr. 72 / 1996 privind finanţele publice;
 Legea nr. 154 / 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar
şi a îndemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii cu demnitate publică;
 Ordonanţa de urgenţă privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul
contractual din sectorul bugetar – Ordonanţa de Urgenţă nr 24 / 2000.
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor
sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie. Fundamentarea cheltuielilor cu

69
salariile reprezintă de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici.Fundamentarea cheltuielilor cu
salariile se realizează în acord cu reglementările legale în vigoare, cuprinse în:
a) H.G. nr. 281 din 17 iunie 1993, cu privire la salarizarea personalului din unităţile
bugetare;
b) Legea 154/1998;
c) O.G. nr. 24/2000.
Etapele efective în fundamentarea cheltuielilor cu salariile.
Cheltuielile cu salariile se realizează dintr-un total bănesc prestabilit, conform O.G.
24/2000 articolul 4. Astfel “Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul
contractual se stabilesc astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de
salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat...”.
Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat în O.G. 24/2000 articolul 5,
astfel: “(1) În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali
de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului Finanţelor,
în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea
pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până
la sfârşitul anului. (2) În termenul prevăzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru
unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz,
ordonatorilor secundari, iar aceştia , ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile
de credite bugetare şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal
de credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.”.

2.3.3.Plăţile pentru salarii

Principalele etape în activiatea de evaluare a performanţelor profesionale individuale


sunt:
 descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
 procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
 urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei performanţelor
profesionale individuale în timp.
Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:
 gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;

70
 asumarea responsabilităţii;
 adaptarea la complexitatea muncii;
 iniţiativa şi creativitatea.
Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se
realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de măsurare a
performanţelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori de câte ori este
necesar, nivelul salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii. Procedura se aplică
fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului ocupat.
Evaluarea performanţelor profesionale individuale la perioadele stabilite de către
ordonatorul de credite bugetare se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a
resurselor umane, care are şi sarcina de a urmări şi de a controla rezultatele obţinute.
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la
resursele umane din instituţie. Astfel se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru fiecare salariat,
cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului contabilitate pentru
întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza
pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de
conducere. Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de concediile medicale.
Lista de indemnizaţii de concediu de odihnă serveşte ca:
 document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor pe
timpul efectuării concediului de odihnă;
 dispoziţie pentru casier pentru plata indemnizaţiilor cuvenite;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pe măsura plecării personalului în concediu de către
biroul secretariat. Acest document circulă la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii, la
compartimentul contabilitate pentru înregistrarea în evidenţele contabile şi pentru întocmirea
statelor de plată. Plăţile făcute în cursul lunii se cuprind în statele de plată pentru a cuprinde
astfel întreaga sumă a retribuţiilor calculate:
 prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut;
 a doua parte cuprinde reţineri;
 in final, rezultă totalul de plată, nominal, pentru fiecare salariat .
Totalul de plata reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor.
Statul de plata serveşte ca:

71
 document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale plătite în contul
asigurărilor sociale de stat;
 document pentru calculul contribuţiei unităţii la formarea fondului pentru asigurări
sociale de stat;
 document pentru efectuarea diverselor reţineri legale din retribuţii.
 dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite.
 document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.

Lista de avans chenzinal serveşte ca:


 document justificativ pentru calculul şi plata avansurilor chenzinale.
 dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite.
 document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pe baza documentelor de pontaj şi se semnează de
persoana care întocmeşte lista pentru a confirma exactitatea calculelor. Circula la casieria
unităţii, la serviciul financiar-contabil.
Pentru depunerea numerarului disponibil în casă la trezorerie, casierul întocmeşte foaia
de vărsământ în două exemplare. Ridicarea numerarului se face prin CEC care ajunge la
casierie de la compartimentul financiar-contabil. Foaia de vărsământ serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea numeralului în trezorerie;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Bonul de consum
este folosit pentru darea in folosinţă a materiilor prime ,materialelor consumabile;
se întocmeşte in 3 exemplare: unul la contabilitate, unul la serviciul urmărirea si pregătirea
producţiei ,unul rămâne la cotor.
 de cele mai multe ori de întocmeşte in 2 exemplare: unul la gestionar iar unul la
contabilitate;
 altfel spus cele 3 exemplare merg: unul la gestionar, unul la primitor, unul la primitor;
 data semnat bonul de consum merge la serviciul analize economice, preturi unde se
pune stampila controlului financiar preventiv si de aici merge la gestionar spre semnare.
Fişa limita de consum
 se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se preda la contabilitate iar
unul merge la gestionar;

72
 trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.
Nota de intrare recepţie
 este întocmită de către gestionarul magaziei în baza facturării avizului de expediere,
chitanţei fiscale de la furnizor şi a procesului verbal de recepţie cantitativa si calitativa;
 se întocmeşte in 3 exemplare: unul la contabilitate, unul rămâne la cotor, unul la
avansuri spre decontare însoţind factura;
 trebuie semnata de gestionar si de Comisia de recepţie.
 se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se preda la contabilitate iar
unul merge la gestionar;
 trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor
Procesul verbal de recepţie
 se întocmeşte pentru utilajele de complexitate ridicata si nu pentru mijloace le
circulante, aceasta fiind singura deosebire dintre procesul verbal de recepţie si nota de
intrare recepţie.
Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din următoarele componente:
 salariul tarifar;
 sporuri.
Salariul de bază se stabileşte în raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor,
precum şi cu nivelul de pregătire necesar funcţiei ocupate. Mai există sporuri la salariul de
bază:
1. pentru vechimea în muncă şi în funcţie de rezultatele obţinute;
2. pentru condiţiile în care se desfăşoară peste programul normal de lucru;
3. pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de
bază;
4. premiile pentru rezultate deosebite individuală, precum şi un premiu anual pentru
contribuţia la realizările pe ansamblu unităţii.
Salariul de bază calculat poate fi mai mare, egal sau mai mic decât salariul de bază avut
în luna anterioară încheierii procedurilor de evaluare; modalităţile concrete de majorare sau de
diminuare a salariilor de bază se stabilesc de ordonatorul de credite bugetare, în limitele
resurselor financiare disponibile pentru cheltuieli de personal şi având în vedere şi obiectivele
preconizate ale instituţiei respective.
Salariul de bază al unui angajat se reevaluează anual de către angajator, cu respectarea
limitelor prevăzute pentru gradul profesional sau treapta profesională respectivă.

73
Ca urmare a evaluării posturilor şi performanţelor profesionale individuale, se pot face
modificări ale salariilor de bază numai în limita cheltuielilor cu salariile alocate fiecărui
ordonator de credite bugetare.
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
 numărul de personal angajat (N);
 salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizaţia de conducere (IC) + salariul de merit
(SM) + indemnizaţia pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS) conform
statutului de funcţii;
 număr ore suplimentare (OS);
 contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –23% la fondul de salarii;
 contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate –2% la fondul de salarii;
 contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj –5% la fondul de salarii.
Cheltuielile pentru salariul lunar pentru o persoană “I” se determină astfel:
CH SAL = ST + IC + SM + ISV + AS + OS
Fondul brut de salarii (FBS):
n
FBS = ∑ CH SAL
n= 1
Cheltuieli cu asigurările sociale:
CH CAS = FBS * 23%
Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate:
CH FSAN = FBS * 2%
Cheltuieli cu contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj:
CH FSOM = FBS * 5%
Pentru personalul angajat pe perioade determinate cu contract de colaborare, indicatorii
de calcul sunt:
 numărul de colaboratori (N);
 indemnizaţia de colaborare (I);
Cheltuielile cu plata colaboratorilor:
CHCOLAB = N * I
În situaţia în care angajaţii au de îndeplinit misiuni de serviciu în altă localitate şi este
necesară deplasarea acestora pe perioada delegării, detaşării se acordă următoarele drepturi:
 între localităţi;

74
 decontarea cazării;
 decontarea altor diurne în condiţii legal stabilite;
 decontarea transportului cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.

2.3.4.Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servcii

Cuprind fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a institutului, reprezentând


plăţile pentru încălzit, iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex,
furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii.
Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărire –se dimensionează ţinând cont de
următorii indicatori:
Încălzit: cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică,
gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente.
 total suprafaţă radiantă;
 consumul de agent termic\ m cub;
 număr ore încălzire;
 tariful pentru 1gigcal’
Iluminat şi forţă motrice: cuprinde cheltuielile care se vor efectua pentru plata
energiei electrice, evaluate conform devizului.
 număr ore iluminat, aparatură;
 număr corpuri iluminat, aparatură;
 consum de energie electrică;
 tariful pentru 1kw.
Apă, canal salubritate: cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plata furnizorilor de
apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi salubritate, evaluându-se potrivit
devizului.
 consum apă;
 tariful pentru 1 litru apă potabilă;
 tariful pentru servicii de canalizare;
 tariful pentru servicii de salubritate.

75
Poştă, telefon, telex, fax, radio, TV: cuprinde cheltuielile necesare pentru plata
abonamentelor telefonice, radio şi a cheltuielilor pentru corespondenţă ce se evaluează
conform devizului.
 cheltuieli cu corespondenţa poştală internă şi externă
 număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
 tariful pentru abonament servicii telefonice, telex, fax, alte servicii;
 tariful pentru abonament radio şi TV.
Furnituri de birou : cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de
birou şi se evaluează conform borderoului.
 se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza
de calcul o constituie execuţia anului precedent.
Materiale pentru curăţenie: cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de
materiale pentru curăţenie, evaluate conform devizului.
 tipul de materiale de curăţenie necesare (săpun, detergenţi, dezinfectanţi, perii, găîleţi);
 cantitatea (kg, l, buc.);
 preţul unitar.
Alte materiale şi prestări de servicii se apreciază în funcţie de execuţia anului
precedent. Cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru prevenirea
incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea laboratoarelor,
cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat. Această evaluare se face
în baza devizului.
Obiecte de inventar se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar şi
echipament de lucru, de cantitatea şi preţul unitar al acestora. Cuprind fondurile băneşti
necesare pentru achiziţionarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz
administrativ – gospodăresc, echipament, scaune, mobilier birou, covoare, furtun PSI,
extinctoare şi alte obiecte de inventar care sunt fundamentate conform devizului.
Reparaţii curente şi capitale se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza
devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciul de specialitate sau de executantul
lucrării. Cuprinde fondurile pentru efectuarea reparaţiilor mijloacelor fixe din patrimoniul
primăriei conform devizului pentru reparaţii curente. Reparaţiile capitale se fundamentează pe
baza devizelor pentru reparaţii capitale la imobilele institutului, la perioadele stabilite prin
actele normative.

76
Alte cheltuieli cuprind fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni pentru calificarea,
perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cheltuieli de protocol, cheltuieli
ocazionate de protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

2.3.5.Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cadrul juridic îl constituie Legea nr. 72 / 1996 privind finanţele publice.


Cheltuielile de capital reprezintă investiţii începute în anii anteriori sau investiţii noi.
Cheltuielile de capital (de investiţii) cuprind fondurile băneşte necesare obiectivelor de
investiţii noi şi dotărilor independente. Din bugetul de stat sunt finanţate aceste obiective de
investiţii. La nivelul instituţiei, pe fiecare compartiment, conducătorul acestuia trebuie să
întocmească un deviz cu necesarul de investiţii. Pe baza fondurilor primite de la bugetul local
primăria va aproba lista veniturilor de la instituţie sau nu.
În vederea asigurării derulării în condiţii normale a procesului de finanţare a
cheltuielilor de capital, prevăzute în bugetul local, e necesar ca la întocmirea listelor de
investiţii să se stabilească acele obiective care au asigurată baza materială şi forţa de muncă
necesară pentru respectarea volumelor fizice şi valorice ale lucrărilor de executat şi a
termenelor de punere în funcţiune a obiectivelor. Acest lucru se impune pentru asigurarea
eficienţei economice şi sociale a investiţiilor şi eliminarea fenomenului de dispersare
nejustificată a fondurilor bugetare.

Cap III Finantarea institutiilor publice


3.1.Finanţarea din resurse proprii, alternative si complementare

Veniturile fiscale se concretizeaza in impozite, taxe, contributii si in alte venituri


percepute la bugetele locale. Veniturile acestea reprezinta prelevari legale din veniturile
realizate de populatie si de agentii economici, precum si din averea persoanelor fizice sau
juridice la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale, pentru realizarea functiilor administratiei
publice locale. Aceste prelevari se fac in mod obligatoriu fara posibilitatea obtinerii unei
contraprestatii din parte administratiei publice locale si cu titlu nerambursabil.
Tinand cont de incidenta pe care o au impozitele taxele si contributiile asupra
contribuabililor, veniturile fiscale sunt structurate in impozite directe si impozite indirecte.

77
Impozitele directe reprezinta sumele ce se percep direct de la persoane fizice sau
juridice care trebuie sa suporte la anumite termene sarcina fiscala stabilita pe baza datelor de
care dispun organele fiscale privind persoana, averea, posesiunea sau venitul fiecarui
contribuabil si a cotelor fixate prin lege. Avand in vedere ca impozitele directe sunt inscrise,
dupa calculul lor oficial, in evidentele organelor fiscale ca fiind datorate bugetelor locale
acestea mai sunt numite si impozite cu debit.
Din categoria impozitelor directe ale bugetelor locale fac parte, pe langa altele :
impozitul pe cladiri de la persoane fizice, impozitul pe terenuri de la persoane fizice, taxa
asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice, alte impozite si taxe de la
populatie, taxa teren, impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice, taxa asupra
mijloacelor de transport detinute de persoane juridice
Impozitele indirecte spre deosebire de cele directe, nu se stabilesc direct si asupra
contribuabililor, ci se aseaza aupra vanzarii bunurilor sau asupra prestarii unor servicii.
Impozitele indirecte vizeaza utilizarea venitului sau averii. Impozitele indirecte nu presupune
nominalizarea si inscrierea suprotatorului impozitului in evidentele organelor fiscale, de aceea
se mai numesc si impozite fara debit.
Din categoria impozitelor indirecte ale bugetelor locale fac parte: impozitul pe
spectacole, taxe pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare, taxe de timbru
pentru activitatea notariala, taxe extrajudiciare de timbru

Veniturile nefiscale sunt venituri care revin unitatilor administrativ teritoriale in


calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate pentru constituirea patrimoniului
unitatilor economice si institutiilor publice care realizeaza acele activitati ale administratiei
publice locale ce au , in principal caracter de prestatie ; este vorba despre varsamintele din
profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale si de varsaminte de la
institutiile publice.
Veniturile nefiscale cuprinse in cadrul capitolului diverse venituri din clasificatia
bugetara pentru bugetele locale cuprind acele venituri care au o individualitate determinata de
conditiile si imprejurarile in care se realizeaza. Din categoria veniturilor de velul acesta fac
parte : venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata,imputatii si despagubiri, venituri din
amenzi si alte sanctiuni aplicate conform dispozitiilor legale, restituirri de fonduri din
finantarea bugetara a anilor precedenti, venituri din concesiuni si inchirieri,, penalitati pentru
nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe.

78
Veniturile din capital rezulta din vanzarea unei parti din avutia nationala aflata in
patrimoniul public. Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar in care se
incaseaza, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat in patrimoniul public,
fiind rezultatul utilizarii unei parti din resursele bugetare ale perioadelor trecute. Tocmai de
aceea veniturile de capital nu sunt venituri curente.
In cadrul bugetelor locale capitolul venituri din capital cuprin : venituri din valorificarea
unor bunuri ale institutiei publice, venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile
statului si venituri din privatizare.
Prelevarile din bugetul de stat reprezinta acele sume alocate de la bugetul de stat
pentru complementarea veniturilor bugetelor locale , care de regula sunt insuficiente pentru
acoperirea cheltuielilor proprii.Aceste venituri cuprind in cadrul bugetelor locale cotele si
sumele defalcate din imopzitul pe venit si sume defalcate din tacxa pe valoare adaugata pentru
bugetele locale .
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor
locale, care vor fi repartizate pe judete, in functie de urmatoarele criterii:
 capacitatea financiara calculata in functie de impozitul pe venit incasat pe
locuitor, in proportie de 70% din sumele defalcate;
 suprafata judetului, in proportie de 30% din sumele defalcate.
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea
bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 17% apartinand
bugetului propriu al judetului, o cota de 25% se aloca bugetului propriu al judetului, iar
diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean,
dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a
finantelor publice, in functie de urmatoarele criterii:
 capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in
proportie de 30%;
 suprafata unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 30%;
 populatia unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 25%;
 alte criterii stabilite prin hotarare a consiliului judetean, in proportie de 15%, care
sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita
cofinantare locala.
Subventiile primite de la bugetul de stat reprezinta un alt procedeu de complementarea
al veniturilor bugetelor locale care sunt insuficinte pentru acoperirea cheltuielor proprii.

79
Subventiile primite de la bugetul de stat catre bugetele locale , in scopul finantarii unor
investitii cu caracter social si edilitar gospodares, precum si altor actiuni de natura celor
prevazute de legea bugetului de stat, sunt sumele primite de bugetele locale de la bugetul
asigurarilor pentru somaj in vederea finantarii programelor pentru ocuparea temporara a fortei
de munca, sumele primite pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului
Donatiile si sponsorizarile reprezinta acele venituri ale bugetelor locale care au la baza
un contract de sposorizare. Legea 500/2002 privind finantele publice prevede ca institutiile
publice pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite
de la persoane fizice sau juridice, sub forma de donatii si sponsarizari, cu respectarea
dispozitiilor legale.
In cazul institutiilor publice finantate integral de la bugetul local, mijloacele banesti
primite de la persoane fizice si juridice, sub forma donatiilor si sponsorizarilor sunt varsate
direct la buget local din care saunt finantate acele entitati.

3.2.Surse de finantare
Modalităţile de finanţare a activităţii desfăşurate de Primăria comunei Sendriceni sunt
prevăzute în Legea Bugetului, publicată în Monitorul Oficial, între care:
1. Venituri proprii;
2. Venituri cu destinaţie specială;
3. Prelevări din bugetul de stat, ce cuprinde:
a) cote defalcate din impozitul pe salarii;
b) sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale;
c) cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, cea mai importantă sursă
fiind aici sumele alocate de consiliul judeţean pentru echilibrarea bugetelor
locale.
4. Subvenţii.
Finanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel:
 integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;
 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
 integral din venituri extrabugetare.
Instituţiile publice întocmesc anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de
lucru şi de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin intermediul bugetului se
proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi

80
ţinerii sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a realizării capacităţii de plată. Scopul
întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile şi cheltuielile
prevăzute a avea loc în vederea optimizării activităţilor propuse.
În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile
publice, în cazul nostru Primăria Sendriceni, pentru finanţarea acţiunilor propuse.
Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de
stat se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:
 regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite
prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată,
în scopul dezvoltării şi retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru
asigurarea protecţiei sociale a populaţiei. Aceste subvenţii se acordă în
completarea resurselor proprii ale agenţilor economici respectivi pentru
acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării
scopului propus.
 instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma
creditelor nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu
respectarea normelor legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor
publice, veniturile încasate de instituţiile publice se varsă integral la buget, dacă
normele legale nu prevăd altfel.
Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice se asigură
astfel:
 integral din resurse alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de gradul
de subordonare a acesteia;
 veniturile extrabugetare asociate cu subvenţii acordate de la bugetul de stat sau de la
bugetele locale;
 numai din veniturile extrabugetare;
 din venituri extrabugetare cu destinaţie specială pentru anumite cheltuieli stabilite de
lege a se finanţa din aceste venituri;
 venituri obţinute din donaţii sau sponsorizări, în condiţiile reglementărilor legale în
vigoare;
 finanţare externă.

81
3.3.Finanţarea bugetară
Folosirea mijloacelor băneşti din buget după depersonalizarea veniturilor publice se
realizează prin intermediul ordonatorilor de credite bugetare.
Finanţarea instituţiilor publice are ca moment declanşator autorizaţia de deschidere a
creditelor bugetare, pe care o da Ministerul Finanţelor prin ordonatorii săi principali în numele
instituţiilor centrale pe care le conduc. În activitatea lor, instituţiile publice consemnează
creditele bugetare ca limită de finanţare.
Solicitarea, primirea şi utilizarea mijloacelor financiare din buget cu titlu de credite
bugetare, de către ordonatorii de credite, se face cu respectarea şi îndeplinirea unor reguli:
 orice cheltuială poate fi înscrisă sau efectuată din buget numai dacă este prevăzută într-
un act normativ. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă în mod automat dreptul de
utilizare dacă nu există o autoritate în acest sens;
 fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;
 exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, în legătură cu necesitatea
şi oportunitatea cheltuielilor şi aplicarea unui regim sever de economii în toate
sectoarele de activitate;
 finanţarea dintr-un singur buget.
Potrivit legii bugetare creditele bugetare se aprobă ca limită maximă pentru cheltuielile
prevăzute într-un exerciţiu bugetar potrivit principalelor destinaţii exprimate prin
subdiviziunile clasificaţiei bugetare(capitole).
Unele instituţii publice pot să fie finanţate parţial de la buget sub forma subvenţiilor
acordate în completarea veniturilor proprii pe care sunt autorizate să le folosească potrivit
destinaţiilor aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor respective.
Creditele bugetare sunt de fapt :
 sume de bani cu titlu definitiv din buget, exprimări valorice, concretizări ale bugetului,
ce nu presupun rambursabilitate şi nici dobândă, şi nu sunt stabilite pe destinaţii ce nu
pot fi modificate;
 limite de finanţare pentru instituţiile publice atât global cât şi structural, limite până la
care o instituţie publică poate consuma şi solicita fonduri din buget;
 drepturi băneşti ale instituţiilor publice, drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.
Ele sunt net diferite de creditele bancare ce exprimă relaţii economice de altă factură,
fie relaţii contractuale consemnate prin acte specifice (presupun rambursabilitate, dobândă).
Creditele bugetare sunt relaţii contractuale care se bazează pe încredere, ce se concretizează în

82
însăşi documentele ce apar ca rezultat al fundamentării indicatorilor financiari, îndeosebi
bugetul de venituri şi cheltuieli. De aici raţiunea necesităţii unei metodologii unitare în
identificarea, calculul şi fundamentarea indicatorilor şi categoriilor de cheltuieli de la
instituţiile publice.
În toate cazurile creditele bugetare aprobate pentru anumite destinaţii reprezintă limite
maxime de cheltuieli ce nu pot fi depăşite. Folosirea creditelor bugetare cu altă destinaţie decât
cea aprobată este interzisă prin lege.
Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu
bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la
altul.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii
sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la
folosirea fondurilor aprobate:
 utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de
venituri şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;
 utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate
cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin
care se autorizează suportarea ei de la buget;
 aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu
controlul financiar preventiv.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate pe
trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege, pot fi folosite la cererea ordonatorilor
principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziţie bugetară. Utilizarea
propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:
 plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru
aceste plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor
adecvate sumele să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.
 plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a
obligaţiilor băneşti faţă de diferiţi agenţi economici

83
Acordarea fondurilor de la bugetul de stat şi din bugetele locale se face în limita
creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor
puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective.
În contextul social-economic actual, finanţarea bugetară este necesară însă insuficient
de susţinătoare pentru cheltuielile publice în creştere, motiv pentru care dezvoltarea reală a
unor domenii de activitate reclamă ca într-un cadru instituţional existent sau nou să fie angajate
şi alte mijloace băneşti decât cele de tip bugetar. Abordarea gestiunii financiare a instituţiilor
publice capătă noi dimensiuni în contextul necesităţii utilizării altor surse de tip alternativ în
finanţare.
Potenţialele surse alternative de finanţare sunt cele determinate de specificul activităţii,
a prestărilor de servicii presupuse de domeniul de acţiune, apoi cele care vin din exteriorul
instituţiei prin implicarea instituţiei ierarhic superioare, altor factori de ordin economic (agenţi
economici, persoane fizice), precum şi cele ce ţin de corelarea, coordonarea de activităţi
similare într-un plan regional mai extins (european, mondial).
Într-o accepţiune mai directă, sursele alternative de finanţare pot fi:
 taxe sau orice alte forme prin care pot fi dimensionate unele servicii oferite de instituţia
publică, ce ţin de specificul obiectului de activitate;
 venituri obţinute din valorificarea activităţilor sau a acţiunilor proprii;
 venituri obţinute din organizarea unor acţiuni care permit o satisfacere de cerinţe
potrivit regulilor economiei de piaţă;
 contribuţii sau sponsorizări cu suport legal din partea agenţilori economici, ori a
persoanelor fizice;
 mijloace băneşti cu direcţionare în anumite programe coordonate de organizaţii
internaţionale;
 credite bancare (prin corelare cu veniturile proprii preconizate a fi realizate pe baze
certe).
În cazul instituţiilor publice, definite în sensul finanţelor publice, se va trage concluzia
că cea mai importantă sursă de finanţare o reprezintă bugetul statului, aceasta fiind singura
sursă sau cea care asigură finanţarea de bază. Finanţele moderne tind tot mai mult către
diversificarea resurselor de finanţare şi utilizarea unor noi criterii de dimensionare a nevoilor,
bazate pe eficienţă şi calitate. Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite

84
şi abordarea aspectelor de gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a
instituţiei.

3.4.Ordonatorii de credite bugetare

În procesul de elaborare a proiectelor de buget şi de execuţie a bugetului aprobat, pe


parcursul anului un rol deosebit îl au ordonatorii de credite. În lipsa unei destinaţii consacrată
prin lege, prin ordonatori de credite înţelegem conducătorii instituţiilor de stat mandataţi prin
lege să contribuie la proiectarea bugetului public şi la executarea acestuia. Ordonatorii de
credite sunt ierarhizaţi pe trei nivele:
 ordonatori principali de credite;
 ordonatori secundari de credite;
 ordonatori terţiari de credite.
Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:
 miniştrii şi conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai bugetului
de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;
 preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor
municipiului Bucureşti şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor care sunt
ordonatori principali ai bugetelor locale respective.
Ordonatori secundari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat centrale sau
locale care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să
defalce credite bugetare, menţinând necesarul propriu de credite. în această situaţie de
ordonatori secundari de credite sunt inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică,
direcţiile de muncă şi protecţie socială etc.
Ordonatorii terţiari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat care nu au în
subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştia fiind răspunzători de folosirea creditelor
repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite în funcţie de poziţia instituţiei
în ierarhie (unitate subordonată direct ministerului sau subordonată unei instituţii teritoriale).

3.5. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea instituţiei.


Fluxurile informaţionale care se derulează în interiorul instituţiei au drept scop
susţinerea directă a obiectului de activitate prin implicări ale persoanelor fizice angajate în
diferite funcţii de răspundere.

85
Finanţarea instituţiei, acoperirea diferenţei dintre cheltuielile realizate şi veniturile
obţinute din activitatea proprie (extrabugetare) se face prin intermediul Trezoreriei Finanţelor
Publice. Concret, utilizarea alocaţiilor bugetare se realizează prin completarea unei dispoziţii
de plată (ordin de plată) de către Consiliul Local.
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă,
înregistrează deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi
extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe
principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor
credite bugetare. În cazul în care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria
trebuie să obţină aprobarea ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.
Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau
de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Instituţia
completează un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca confirmă realizarea operaţiunii prin
extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari:
 contribuţia la fondul de asigurări de sănătate – către Casa de Asigurări de Sănătate;
 contribuţia la fondul de şomaj
 contribuţia pentru pensie suplimentară (5%);
 drepturi curente în cont curent personal – C.E.C.;
 cheltuieli materiale – în cazul acestor categorii de cheltuieli se întocmeşte un referat
prin care e stabilit necesarul de materiale.
Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în
contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective (cont 61)
care redă valoarea creditului (rulaj cumulat). Veniturile înregistrate în contul Trezoreriei pot
proveni din sponsorizări, caz în care sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau
scopurile menţionat/ menţionate în contract.
Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăţi pentru furnizori. Înregistrarea în
contul trezoreriei sau obţinerea sumei se poate face şi prin borderou de cecuri depuse la
trezorerie.
Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi
în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza
completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a
facturii fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor

86
documente specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate,
dispoziţiei de plată pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru
cheltuielile suportate sau facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice
cheltuielile.

Flux informaţional privind finanţarea Primăriei Sendriceni

Ministerul Finantelor

Trezorerie

Ordonatori
principali de credite
bugetare
87
Ordonatori
Bugetul secundari de
propriu credite bugetare

Bugetul
propriu Ordonatori
tertiari de credite
bugetare

Bugetul
propriu

3.6.Plăţi pentru cheltuielile instituţiei prin Trezoreria Finanţelor


Publice.

Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate se


realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor
economici care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.Pentru depunerea
numerarului disponibil în casă la trezorerie, casierul întocmeşte foaia de vărsământ în două
exemplare. Ridicarea numerarului se face prin CEC care ajunge la casierie de la
compartimentul financiar-contabil. Foaia de vărsământ serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea numeralului în trezorerie.
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.

88
Potrivit articolului 82 aliniatul 2 din Legea finanţelor publice şi art. 40 din Legea
finanţelor publice locale, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
subordonare, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei
statului în raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile. Este interzisă efectuarea
operaţiunilor de mai sus prin băncile comerciale.
Pentru efectuarea cheltuielilor prin Trezorerie, unitatea depune un buget cu defalcarea
sumelor pe luni, iar în cadrul lunilor, pe naturi de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale, cheltuieli de capital) şi deschide, prin dispoziţii bugetare, credite pentru fiecare
categorie de cheltuieli.
Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar reprezintă
prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă, care
exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de
credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).
Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc:
 cecul pentru eliberarea numerarului din cont;
 ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din
conturile sale în favoarea furnizorului.
Aprofundând prevederile legii, O.G. nr. 66/1994 (modificată şi republicată) privind
formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului şi H.G. nr. 78/1992 privind
organizarea şi funcţionarea trezoreriei finaţelor publice a detaliat activităţile acesteia pe
următoarele obiective:
 execuţia bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi bugetelor locale, trezoreriile
având practic rolul de casierii ale sectorului public;
 finanţarea cheltuielilor în limita prevederilor bugetare şi gestionarea mijloacelor
extrabugetare şi a fondurilor speciale pe instituţii şi categorii de resurse;
 constituirea de depozite la vedere şi pe teremen pentru persoanele fizice şi juridice;
 efectuarea de plasamente pe termen a disponibilităţilor mobilizate în conturile
trezoreriei;
 gestionarea datoriei publice;
 asigurarea evidenţei contabile privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de
încasări şi plăţi;
 alte operaţiuni.

89
În cadrul trezoreriilor teritoriale de la municipii şi oraşe funcţionează un compartiment
de verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice pe bază de bugete, care are
următoarele atribuţii:
 exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de credite
asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare
repartizate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele
aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont;
 verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de
cheltuieli şi de disponibilităţi;
 conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale,
asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a
fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe tituluri;
 verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi bugetele
locale şi asigură evidenţa acestora pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
 verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din fondurile
bugetare şi extrabugetare pptrivit norelor Ministerului Finanţelor, asigurând
evidenţierea pe obiective şi surse;
 întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama
ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică
operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (cecuri, ordine de plată
sau dispoziţii de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice;
 verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor Casa şi
Cont corespondent al trezoreriei la Banca Naţională;
 transmite sub semnătura şefului de compartiment la compartimentul contabilitate –
decontări, jurnale de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat
la baza înregistrării;
 conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli deschise pe disponibilităţi şi
ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună cu
documentele justificative;
 conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă;
 stabileşte plafoane de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în numerar;
 întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru
realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;

90
 asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi
disponibilităţi;
 urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia
execuţiei de casă la partea de cheltuieli;
 îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului;
 alte atribuţii repartizate pe cale ierarhică.

Cap.IV Evidenţa gestiunii financiare la Primăria Sendriceni


4.1. Sistemul informaţional specific
Sistemul informaţional presupune informaţii, fluxuri şi circuite informaţionale,
mijloace de tratare a informaţiilor şi documentele specifice utilizate.
Primăria comunei Sendriceni deţine o reţea care cupreinde 10 calculatoare.
Calculatoarele sunt împărţite în două grupuri : un grup destinat Direcţiei Finanţe şi
Buget Local cu un grad ridicat de folosire a reţelei şi un grup aparţinând restuluzi
compartimentelor.
Primul grup foloseşte în principal un program pentru calculul impozitelor şi taxelor,
permite evidenţierea încasărilor şi a debitorilor- atât pentru persoane fizice cât şi pentru
persoane juridice. Calculatoarele folosite în acest grup utilizează sistemul de operare Windows

91
NT Workstation cunoscut pentru siguranţe în funcţionare- lucru vital în operaţii cu baze de date
– şi pentru securitate.
În viitor se urmăreşte cumpărarea unui server performant special pentru acest grup-
pentru asigurarea unui trafic rapid şi sigur- celălalt server va fi conectat la acesta, rămânâd să
asigure comunicarea în cadrul celui de-al doilea grup, şi asigurând în plus funcţia de back-up
pentru bazele de date şi un spaţiu comun de arhivare a documentelor.
De asemenea, urmează ca această primă grupă să fie distribuit pe două HUB-uri pe unul
conectându-se calculatoarele care sunt folosite pentru interogare, iar pe celălalt calculatoarele
de pe care se modifică bazele de date.
Al doilea grup de calculatoare asigură conectare celorlalte servicii : contabilitate,
urbanism, programme- prognoze, comercial, audit, lucrări publice şi investiţii, personal şi
juridic. Principalul program folosit de acest grup este un program de legislaţie care este
actualizat zilnic. Calculatoarele funcţionează în general sub sistem de operare Windows 98,
excepţie facând calculatorul de la Serviciul Personal care, pentru o securitate mărită, are ca
sistem de operare tot Windows NT Workstation.
Reţeaua de calculatoare este legată şi la Internet, lucru care asigură o informare exactă
şi imediată asupra legislaţiei, posibilităţilor de ofertare ale firmelor, asupra proiectelor de
finanţare interne şi internaţionale, asupra activităţilor altor primării şi asigură o mai bună
colaborare între primărie şi alte instituţii pe de o parte şi cetăţeni pe de altă parte.
Din luna ianuarie 2004 este utilizat şi un calculator care funcţionează sub sistem de
operare Linux şi care va funcţiona ca server pentru Internet.

Evidenţei economice îi revin sarcinile:


 să înregistreze activitatea desfăşurată, dând posibilitatea comparării activităţii
curente ce se desfăşoară cu perioada de gestiune anterioară;
 să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate în proprietatea unităţii de
învăţământ;
 să permită stabilirea rezultatelor executării bugetelor;
 să urmărească felul în care se respectă legislaţia economică şi alte norme de
drept.

4.2.Formele evidenţei economice

92
4.2.1. Evidenţa tehnico-operativă,
Reprezintă o formă a evidenţei economice prin care se înregistrează, se urmăresc şi se
controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor. Evidenţa tehnico-
operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt: aprovizionarea cu materiale pe
grupe de materiale şi furnizori, consumaţiile cantitative pe locuri de consum, care constituie
baza unor calcule ulterioare în contabilitate şi statistică.
4.2. 2. Statistica
Reprezintă o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a
fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete
de loc şi de timp, în expresia lor numerică.
Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru fenomenelor vieţii sociale,
culturale şi politice ale societăţii. Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-
economice de masă.
Datele necesare pot fi proprii evidenţei statistice şi sunt culese din documentele
primare prin procedee ca: observarea, anchetarea de opinii, recensământul, etc. după care
datele se prelucrează sub formă de indici şi indicatori statistici, sau sub formă grafică: tabele,
diagrame, etc.
Contabilitatea
Reprezintă o formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului
producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric (în bani). Contabilitatea trebuie privită sub două
aspecte: unul primar prin care se reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea
lucrativă şi unul centralizator, prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările,
transformările mijloacelor economice, şi a surselor de constituire a acestora.
Structura patrimoniului instituţiei publice sub cele două aspecte – componenţă
materială şi mod de provenienţă – este compusă din elemente patrimoniale de activ şi elemente
patrimoniale de pasiv.
Elemente patrimoniale de activ sunt :
 mijloacele fixe din dotare ;
 materiale şi obiecte de inventar ;
 mijloace băneşti ;
 decontări cu terţii debitori ;
 cheltuielile instituţiei.
Elemente patrimoniale de pasiv sunt :

93
 decontări interne ;
 decontări cu terţii creditori ;
 fondurile instituţiei ;
 finanţări şi credite bancare ;
 veniturile instituţiei.

2. Contabilitatea principalelor operaţiuni legate de finanţare


Potrivit reglementărilor legale, toate unităţile lucrative, indiferent de forma juridică de
organizare, care gestionează valori materiale şi băneşti sunt obligate să organizeze şi să
desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitatea proprie.
Obiectivul pricipal al contabilităţii constă în a oferi o imagine fidelă, clară şi completă
cu privire la patrimoniu, rezultate şi situaţia financiară.
La instituţiile publice finanţate din bugetul de stat sau local, obiectivul contabilităţii îl
constituie patrimoniul public şi privat aflat în administrarea acestuia, veniturile şi cheltuielile
bugetare.
La Primăria municipiului Roman contabilitatea se conduce în partidă dublă.
Trimestrial şi anual se întocmeşte darea de seamă contabilă ce se depune la Direcţia
Generală de Finanţe Publice şi Control Financiar de Stat Neamţ.
Înregistrarea în contabilitate se face pe bază de documente justificative tipice, precum şi
pe baza notelor contabile cum este cazul stornărilor. Înregistrările contabile se fac cronologic
prin respectarea succesiunii documentelor după data întocmirii sau a intrării în unitate,
simultan operându-se în debitul şi creditul unor conturi, folosindu-se formulare utilizate în
practica contabilă ( note de plată, extras de cont, bonuri consum pentru materiale, NIR-uri,
dispoziţii bugetare, cereri deschidere de credit).
La primăria municipiului Roman contabilitatea se ţine pe calculator, la sfârşitul lunii
elaborându-se balanţa de verificare, balanţă care stă la baza întocmirii dării de seamă.
Folosirea sistemelor electronice de calcul pentru executarea lucrărilor contabile este
determinată de creşterea volumului de date şi informaţii destinate să reflecte operativ, exact şi
multilateral principalele laturi ale activităţii economice care devine pe zi ce trece mai dinamică,
mai complexă şi mai cuprinzătoare.
Operaţiunea contabilă este prinsă într-o notă contabilă. Operasţiunile efectuate prin
contul casei (încasări şi eliberări de numerar) sunt reflectate în nota contabilă 1, operaţiunile
legate de salarii sunt reflectate în nota 2, intrările şi ieşirile de materiale în nota 5, cheltuielile

94
efectuate prin bancă în nota 4, iar în nota „diverse” se operează încasările şi plăţile din venituri
speciale, reglările de conturi.
Finanţarea învăţământului şi a cantinei de ajutor social se face prin dispoziţie bugetară.
Dispoziţiile bugetare se emit avându-se în vedere încadrarea în prevederile bugetare şi
conturile din care se face finanţarea.
Finanţarea se face pe conturi distincte: de personal, materiale, capital, burse.
Trimestrial, centrele bugetare, cantina de ajutor social, administraţia pieţelor, căminul
de bolnavi somatici prezintă darea de seamă care se centralizează la nivelul Primăriei.
Prin intermediul balanţelor de verificare se realizează nu numai un control formal ci şi
un control de fond privind corectitudinea şi legalitatea înregistrărilor contabile.
Prin egalitatea sumelor debitoare cu cele creditoare, pe care le stabileşte balanţa de
verificare se reflectă principiul dublei înregistrări contabile. Balanţa de verificare stă la baza
întovmirii bilanţului contabil, aceats reprezentând sursa principală de cunoaştere efectivă a
situaţiei economice, a rezultatelor financiare, ca şi a evoluţiei de ansamlu a unităţii respective,
document prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii.
O altă componentă a dării de seamă este contul de execuţie care reflectă situaţia
veniturilor şi a cheltuielilor pe tipuri de indicatori stabiliţi prin legea bugetului de stat.
Detalierea cheltuielilor se face pe capitole şi subcapitole, iar în cadrul capitolelor pe
articole şi aliniate. Cheltuielile trebuie să se încadreze obligatoriu în prevederile bugetare.
Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de
către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi
controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea
patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate
în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte
organe cu atribuţii de control.
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu aplicaţie specială (fondul
constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia
suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se conduce cu ajutorul conturilor
sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru
venituri şi distinct pentru cheltuieli.
Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de regulă în cazul
acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative.
Contabilitatea interferează cu statistica social-economică în special, în toate unităţile
patrimoniale dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.

95
Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul asupra
modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din
formele sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei
sociale în toate aspectele sale. O particularitate a contabilităţii este că se ţine în etalon bănesc,
dar utilizează şi etaloane naturale. În obiectul ei se circumscrie numai ceea ce poate fi exprimat
în bani. Contabilitatea trebuie privită sub două aspecte, şi anume unul primar, prin care se
reflectă în expresie bănească mişcările de valori în unitatea de învăţământ şi unul centralizator
prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor economice şi a
surselor de constituire a acestora.
Totodată, contabilitatea centralizatoare angajează sintetic şi rezultatele finale raportate
la o perioadă de gestiune dată (luna, semestrul, an de gestiune).
Contabilitatea creditelor deschise la trezoreria centrala precum si a celor repartizate de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor
sociale de stat se conduce cu ajutorul conturilor în afara bilanţului deschise pe ordonatori de
credite secundari şi terţiari, pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor fondurilor cu aplicaţie specială (fondul
constituit pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter economic, fondul pentru pensia
suplimentară, fondul pentru plata ajutorului de şomaj) se conduce cu ajutorul conturilor
sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora pe conturi sintetice de gradul III distinct pentru
venituri şi distinct pentru cheltuieli.
Contabilitatea fondurilor cu destinaţie specială constituite la nivelul ministerelor,
celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice, precum şi la instituţiile din
subordinea acestora, în scopul acoperirii unor cheltuieli în afara bugetului, se asigură cu
ajutorul unui cont special în care se evidenţiază: veniturile aferente fondurilor respective,
precum şi plăţile efectuate pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de lege.
Contabilitatea trezoreriei asigură de asemenea, evidenţa depozitelor constituite,
împrumuturilor de stat, utilizării şi rambursării acestora, dobânzilor aferente, precum şi a
plasamentelor efectuate şi a altor operaţiuni financiare.
Contabilitatea veniturilor extrabugetare se organizează şi conduce pe domenii de
activitate în cadrul acestora, pe categorii de activităţi potrivit clasificaţiei bugetare.
Subvenţiile primite de la buget în cazul instituţiilor finanţate parţial din venituri
extrabugetare se evidenţiază distinct în cadrul contului de venituri.

96
Înregistrarea veniturilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa de finanţare a
acestora se face pe baza documentelor care atestă crearea obligaţiei de încasare sau în
momentul încasării efective a acestora.
Stabilirea, evidenţa, urmărirea, controlul şi raportarea veniturilor bugetului de stat şi ale
bugetelor locale se fac potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor.
Contabilitatea veniturilor fondurilor speciale constituite potrivit legii se organizează şi
se conduce pe surse de venituri potrivit bugetului special aprobat. Contabilitatea cheltuielilor
finanţate din buget şi din venituri extrabugetare asigură, potrivit legii, atât evidenţa plăţilor de
casă, cât şi a cheltuielilor efective, pe structura clasificaţiei funcţionale şi economice. Plăţile
efectuate din contul de finanţare bugetară sau din contul de disponibil pentru procurarea de
materiale, alimente, medicamente aprovizionate de la furnizori, lucrările executate şi serviciile
prestate, procurarea de cecuri cu limită de sumă şi a altor valori reprezintă plăţi de casă. În
această categorie se cuprind şi plăţile efectuate prin casierie, direct din încasări, în conformitate
cu reglementările legale în vigoare.
Contabilitatea sintetică şi analitică a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective se
organizează distinct pe structura clasificaţiei economice, potrivit bugetului aprobat.
Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea instituţiilor publice indiferent de sursa din
care au fost efectuate, se face pe baza documentelor justificative, vizate de controlul financiar
preventiv şi aprobate de ordonatorul de credite.
Instituţiile finanţate din bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de
stat organizează şi conduc contabilitatea creditelor bugetare, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor
efective pe capitole şi subcapitole de cheltuieli şi, în cadrul acestora pe articole şi alineate.
Instituţiile finanţate integral sau parţial din venituri extrabugetare organizează şi conduc
distinct evidenţa plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective pe domenii de activitate şi categorii
de unităţi şi în cadrul acestora pe articole şi alineate prevăzute în clasificaţia economică şi
funcţională, potrivit bugetului aprobat.
Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice ai căror
conducători au calitatea de ordonatori de credite, precum şi instituţiile publice cu personalitate
juridică din subordinea acestora, organizează şi conduc contabilitatea veniturilor încasate şi a
cheltuielilor efectuate potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu
destinaţie specială.
Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt contul, balanţa
de verificare, bilanţul contabil, precum şi norme metodologice şi reguli precise stabilite de
Ministerului Finanţelor.

97
 contul reprezintă un mijloc de evidenţă contabilă, procedeu de lucru specific metodei
contabilităţii prin care se ţine evidenţa separată a fiecărui element patrimonial. În
conturi se reflectă în expresie valorică, şi uneori şi cantitativă, existenţele de mijloace şi
surse economice şi modificările succesive ale acestora, în decursul unei perioadei de
gestiune.
 balanţa de verificare este un procedeu prin care se verifică corectitudinea înregistrărilor
în conturi, pe de o parte, şi un mijloc de depistare a erorilor de înregistrare a
operaţiunilor economice în conturi, pe de altă parte.
 bilanţul contabil, este un procedeu de lucru specific metodei contabilităţii, o lucrare
periodică de sinteză, sub forma unei situaţii economice, în care sunt puse faţă în faţă, în
expresie bănească mijloacele economice (activul) şi fondurile (pasivul), la un moment
dat.
Sistemul general de conturi specifice instituţiilor publice a fost introdus în 1984 cu
modificările care au survenit după decembrie 1989, conform precizărilor Ministerului
Finanţelor, Circulara nr. 799 / 3.03.1992 şi care s-a aplicat în instituţia publică începând cu
acea dată. Sistemul cuprinde 61 de conturi sintetice în cadrul bilanţului şi 10 conturi în afara
bilanţului (conturi de ordine şi evidenţă).
Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure, în condiţiile
legii:
 întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează patrimoniul
unităţii;
 înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
 inventarierea patrimoniului unităţii;
 întocmirea bilanţului contabil;
 controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
 furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi
rezultatele obţinute de unitate.
Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat în
contabilitate, după caz.
Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în
unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii

98
mari, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege.
Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii
care se înscriu în registrul inventar.
Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie
sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau juridice.
Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele
justificative, precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie
documente oficiale pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate şi
pot fi admise ca probă în justiţie.
Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de
către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi
controlul financiar de gestiune , cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea
patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate
în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte
organe cu atribuţii de control.
Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat,
precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa de
plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei monetare; balanţa
creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor pe economie; balanţa
financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul economiei
naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale sunt furnizate de către unităţile
patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii.
Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare registrul –jurnal
şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională.
Operaţiunile privind investiţiile de capital străin, titlurile de valoare, comerţul exterior,
cooperarea economică internaţională, prestările de servicii şi executările de lucrări externe,
creditele şi operaţiunile bancare externe, schimbul valutar, disponibilităţile în devize se
înregistrează în contabilitate, atât în devize, cât şi în lei, la cursul valutar de schimb în vigoare
la data efectuării lor. Convertirea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea valorii în vamă a
mărfurilor din import se face potrivit cursului valutar de schimb în vigoare în prima zi a
săptămânii în care se înregistrează declaraţia vamală, conform reglementărilor privind tariful
vamal de import.

99
3. Dare de seamă conbtabilă

Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil,


care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatelor obţinute.La întocmirea bilanţului contabil se are în vedere ca posturile înscrise să
corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor
patrimoniale stabilite pe baza inventarului
Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi
celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:
 principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a
veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de
deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului
financiar curent sau anterior;
 principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate aplicării normelor şi
regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;
 principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi
continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a intra în stare de
lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
 principiul independenţei exerciţiului financiar, care presupune delimitarea în timp a
veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării
acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă;
 principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care trebuie să
corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;
 principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc evaluate
şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi
cele de pasiv ale bilanţului , precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.
În conformitate cu aceste principii, în buget sînt cuprinse toate veniturile şi toate
cheltuielile privind exerciţiul financiar proiectat. Omiterea unor venituri sau cheltuieli poate
denatura rezultatele financiare, deciziile strategice şi tactice ale instituţiei publice, precum şi
obligaţiile faţă de buget. De aceea, toate fluxurile de intrare şi ieşire de mijloace băneşti vor fi

100
comensurate în mod fundamentat sub aspectul oportunităţii şi economicităţii, prin calcule
detaliate.
Contabilitatea unităţilor patrimoniale se organizează în compartimente distincte,
conduse de către directorul financiar –contabil, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcţie.
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind
organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în lege şi în prezentul regulament, care au
caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale, având ca obiectiv principal furnizarea
informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile acestora cu asociaţii sau
acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice sau fizice.
Contabilitatea de gestiune se organizează de către unitatea patrimonială, ţinându –se
cont de următoarele:
 calcularea costurilor;
 stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor executate;
 întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul
executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor necesare
fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale şi altele.
Contabilitatea creditelor bugetare, respectiv a prevederilor din buget în cazul veniturilor
extrabugetare plăţilor de casă şi cheltuielilor efective se asigură cu ajutorul “Fişei pentru
operaţiuni bugetare”. Contabilitatea cheltuielilor finanţate din fonduri speciale se organizează
şi se conduce pentru fiecare fond special pe capitolele şi subcapitolele clasificaţiei cheltuielilor,
potrivit bugetului fondului respectiv.
Reflectarea unitară în contabilitate a cheltuielilor efectuate de instituţiile publice pe
articole şi aliniate prevăzute în Clasificaţia economică se asigură cu ajutorul “Îndrumarului”
elaborat de ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în
calitate de ordonatori principali de credite cu aprobarea Ministerului Finanţelor.
Trezoreria centrală întocmeşte trimestrial şi anual bilanţuri şi conturi de execuţie, pe
baza datelor din contabilitatea proprie şi a trezoreriilor din subordine, bilanţul general al
trezoreriei, contul de execuţie a bugetului de stat şi a bugetelor locale precum şi alte lucrări pe
ansamblul economiei naţionale.
Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta trimestrial şi anual de a
prezenta bilanţuri şi conturi de execuţie privind bugetul de venituri şi cheltuieli în structura şi
la termenele prevăzute în instrucţiunile Ministerului Finanţelor. Aceeaşi obligaţie au şi toate

101
instituţiile publice de a întocmi şi prezenta organelor ierarhice superioare bilanţuri şi conturi de
execuţie.
După fundamentarea cheltuielilor pe naturi de cheltuieli (de personal, materiale şi
servicii, de capital) şi pe capitole bugetare (Autorităţi Publice, Cultură, Asistenţă socială,
Transporturi, Dezvoltare publică, Agricultură, Alte acţiuni), se întocmeşte bugetul instituţiei-
venituri pe de o parte, şi cheltuieli pe de altă parte – şi împreună cu lista de investiţii se supune
aprobării Consiliului local, întocmindu-se în acest sens, un proiect de hotărîre.
După aprobarea bugetului în cifre absolute, se trece la efectuarea plăţilor, adică la
executarea cheltuielilor bugetare. Această acţiune se referă practic la operaţiunile de angajare şi
efectuare a plăţilor de casă cuprinzînd sumele pe care unităţile bancare le eliberează în numerar
sau le virează în contul altor unităţi pe baza dispoziţiilor de plată sau a altor documente legale.
Plăţile pentru cheltuieli se efectuează prin Trezoreria Finanţelor Publice (banca unităţilor
bugetare).
Alimentarea contului se face de către ordonatorul principal de credite prin dispoziţie
bugetară (pentru fiecare natură de cheltuieli se întocmeşte o dispoziţie bugetară) la nivelul
creditelor deschise pe luna respectivă. După deschiderea creditelor şi alimentarea conturilor, se
poate trece la efectuarea plăţilor.
Trezoreria eliberează zilnic extrase de cont pentru fiecare cheltuială făcută.
Pe baza încasărilor de venituri şi a plăţilor pentru cheltuieli, evidenţiate în conturile
corespunzătoare, Trezoreria eliberează zilnic un cont de execuţie. Acest cont de execuţie
cuprinde două părţi: în partea de sus apar toate veniturile încasate (pe perioada cumulată şi pe
surse de venituri), iar în partea de jos apar cheltuielile realizate pe capitole bugetare, iar în
cadrul capitolului pe naturi de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli
de capital).
Lunar, trimestrial şi anual suma plăţilor nete de casă înregistrate în aceste fişe trebuie să
corespundă plăţilor efectuate prin contul de la bancă. Cu alte cuvinte, suma înscrisă în ultimul
rînd din coloana “Plăţi de casă” trebuie să coincidă cu suma din extrasul de cont primit de la
bancă.
Alimentările de cont minus plăţile nete de casă trebuie să dea soldul contului deschis la
Trezorerie la sfîrşitul perioadei de analiză.
Pe baza înregistrărilor în contabilitate şi a balanţelor de verificare lunare, se întocmeşte,
trimestrial (prin centralizarea balanţelor de verificare lunare) şi anual (prin centralizarea
bilanţurilor trimestriale), darea de seamă contabilă. Acesta se compune din mai multe
documente:

102
1. Bilanţ
2. Contul de execuţie bugetară
3. Anexe privind :
 detalierea cheltuielilor
 disponibil din fonduri cu destinaţie specială
 contul de execuţie a fiecărui fond special
 finanţarea bugetară
 finanţarea investiţiilor
 obligaţiile de plată restante
 pagubele materiale
 indicatori specifici de calcul şi fundamentare a bugetului instituţiei.
Bilanţul anual şi contul de execuţie a bugetului propriu se aprobă printr-o hotărîre a Consiliului
local.
Bilanţul contabil cuprinde în activul său totalitatea mijloacelor financiare aflate în
folosinţa instituţiei, iar în pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei
bugetului de stat trebuie făcută folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare în cadrul
fiecărui organ care participă la această execuţie, pe verigile întregului sistem bugetar şi pe
scara întregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinţe la scara economiei naţionale
funcţionează două forme de evidenţă contabilă bugetară şi anume :
 evidenţă bugetară curentă
 evidenţă contabilă bugetară centralizată
Pe baza datelor evidenţei contabile bugetare curente, periodic, trimestrial şi anual se
întocmeşte evidenţa bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe financiare),
cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare
centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare, pe
întregul buget de stat.
Principiile care stau la baza întocmirii dărilor de seamă contabile bugetare sunt
următoarele : realitatea şi certitudinea operaţiunilor înscrise în ele. Asigurarea unui conţinut
real al tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de însăşi exactitatea datelor evidenţei
contabile care se realizează printr-o evidenţă la timp, cu înregistrări corecte, complete şi
corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din evidenţa analitică
Dările de seamă trebuie să fie complete şi corect întocmite, cu toate datele şi corelaţiile
cerute între conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de MF pentru încheierea

103
fiecărui exerciţiu bugetar. Pentru a fi complete dările de seamă trebuie să cuprindă toate datele
care intră în componenţa lor şi fiecare formular să fie completat cu toate datele cerute, făcându-
se obligatoriu şi corelarea relaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele anexă şi
conturile din bilanţ.
Dările de seamă contabile bugetare trebuie să se mai caracterizeze şi prin simplitate şi
claritate. Condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de seamă este compusă
dintr-un număr redus de formulare, care să conţină numai indicatorii strict necesari, dar cu o
putere suficientă de informare. Simplitatea şi reducerea volumului dării de seamă contabile
trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor lucrătorilor contabili.
Darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele stabilite
prin instrucţiunile MF, pentru ca acestea să poată constitui instrumente eficiente în conducerea
şi controlul operativ al activităţii financiare a instituţiei publice. În dările de seamă trebuie să
oglindească realitatea faptelor şi puritatea cifrelor pe care la cuprind.
Darea de seamă contabilă întocmită de instituţia publică bugetară constituie pentru
ordonatorul de credite superior o bază utilă şi sigură pentru analiza sistematică a utilizării
mijloacelor bugetare, cu spirit de economie, în limita creditelor bugetare aprobate şi în
concordanţă cu nivelul de îndeplinire al indicatorilor specifici activităţii instituţiei respective,
fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioada
viitoare.
În ceea ce priveşte fluxurile informaţionale generate de organizarea şi conducerea
fiecărei forme de contabilitate acestea pot fi reprezentate, schematic astfel :
În ceea ce priveşte fluxurile informaţionale generate de organizarea şi conducerea
fiecărei forme de contabilitate acestea pot fi reprezentate, schematic astfel :

Documente contabile primare


(bonuri de consum,state de plata,dispozitii de plata etc intocmite in cadrul diverselor
servicii si compartimente)

Note contabile
(intocmite in cadrul compartimentului financiar contabil)

104
Balante de verificare
(intocmita lunar)

Dare de seama contabila trimestriala


(bilant,cont de executie a bugetului etc)

Dare de seama contabila anuala


(bilant,cont de executie)

105