elevii care au castig invatare sa se ridice in fel sag um proceddm pentru a ne ajuta ~ elevii sd asimileze notiuni noi? didactice sau ate fiecirui semestru. In contextul recunoasteri aprecieri oe ° Pag et Profesorii vor putea sii includ cu usurintd Peace} | elevi care au obfinat punctaje m, a ; lari (adicd punctaje de 3,0 mai mari) la obiectivele de invatare. panel de 3.0 say Pe parcursul unei unitati didactice bine structurate, profesozii ~~ introduc periodic notiuni noi. Uneori, acest lucru este realizat “sub forma unor raspunsuri la intrebari, discutii individuale cu elevii, discutii cu grupuri mici de elevi, precum $i alte tipuri de ‘a primei intrebati de proiectare Inferactiune spontand, Alteori,introducerea de nojiuni nol este lim pentru a stabili si comunica planificaté ca parte a proiectului general al unitaii de invatare ru a monitoriza progreselo elevilor De pilds, profesorul poate si planifice ca elevii sf facd una sat Profesorii trebuie si urmareasca trei mai multe din urmatoarele activitati: si citeasca 0 sectiune din imul rand, stal manual, si audieze un curs, si observe o demonstratie, si Patticipe la o demonstratie sau s& vizioneze un film. Ma refer la aceste activitati planificate pentru introducerea de no! Janiste ,inputuri determinante pentru invatare” experiences). Daca elevii inteleg continutul prezentat in aceste inputuri determinante pentru invatare, ei au facut deja primii Pagi catre indeplinirea obiectivelor de invatare. Pentru a impulsiona buna intelegere a continutului de catre elevi, inerenta acestor experiente, profesorii trebuie si faciliteze Procesarea activa a continutului de cdtre elevi Rezumat Atunci cénd se oprese asupr: instructional — Cum proced: obiectivele educationale pentr $i a aprecia succesele? — elemente de baza. in pri obiectivelor de invatare intre obiectiv Presupun o trasare a unei distinct educationale si a ROBERT). MARZANO Arta i stinfa predirii Cum procedimn penta ne ausael4 ¢ la intrebari in cateva cuvinte gi 55 Seer Din nul, ii atenjioneazd si nu cheluwascl prea Proll ee Ee jaa aceste notite, deoarece vor avea indeajns fe ut a , mului tar despre Hirose bop ja notife mai tdrziu, a See de imentar, et inteeake Een ease eicaanan gnannparbel eun film sau au citit covg pc cleval BAceasi tin se ope pa ae despre aceste doua orage din Japonia gi ce soartd au a Fee ee areca tlac abso tutvebarl dude la sfarsitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. El si Apoi di Hutchins lepune: eee ee fovinatile prezentate in faptul c&inu se asteapta ca elevii sd stie amanunte, ci se intreaby @ presupun legaturi ce depas. te intrebari, dl Hutchins le dae} ne cumva vreunaldintre elev sie cova despre ce sa itary jeumentar. Dupa ce a pus acest saaiet ie coal ee plat atunci, Pe masura ce elevii oferi vaspunsuri, dl Hutchins le feorda elevilor timp si name aseh vit 4 ia niste notite mai rezuma succint, trecindu-le pe tabla. Apoi fi f c& acum este momentul po isi dete cites elevi in grupuri de cate al grupuiui faliate in caiete. Cere ith nviltabe eX lecarete Pe ugte © liter’ — A, B sau C. Dl Hutchins le spune elevilor sh fic ce anume au aflat, Graperileanae nmeneans 'si noteze ideile in caiete pe misura ce privese documentarul, JP ~ glorlalti reprezentarile grafice asia rugat s8 rdspund’ la a ‘dela Hiroshima si Nagasaki? Aceste réspunsuri ant apoi notate in caiete. si Mi ne intoarcem la scenariul did: anterior. Unul dintre primele lucruri pe care il cere dl Hi elevilor sai este 53 urméareasca un document Nagasaki. Inainte s& le puna acest docu: pe elevi dact au vazut vreodata v; lactic descris in ca documentarul gi cerca sa i nel. Tl vom viziona pe bucati sau pe frag patra snute, sl vei avea timp si discutagi cite um pic despre flecare episod, pe mésurs ce parcurgom documentarul, Ver ivea timp sa Iuati mai tarziu notite, dupa ce afi inteles mai bine informatia. legeti ce se prezint’ mente mai mari, de [ Aspecte teoretice it De-a lungul anilor au existat numeroase cee oe Mevoia elevilor de a procesa informatiile noi in He - tectum i sens pentru ei, personal. Bazindu-se pe ouchet peilitate 84 pe clevul A din fiecare nconstructivism’ si,,cercetari neuronale a faaseaetl in acest episod, Ceilalti doi au dezbstut nevoia elevilor de Prose te ee Dr HanegenuP Sunt invita 58 completezerezumatul elevului A. [Brandt 1998, Brooks & ee ORB Sylvie: Margulies i994 DI Hutchins mai intreab& gi dac& exista intrebari legate def 1997; Jensen, 2005; Sousa, 2001; Sy! PUPA ce elevii au vizionat primul fragment de patru minute, dl Hutchins opreste filmul gi il roa Stup si rezume ce isi aminteste di ROBERT), mMaRZANO ‘Arta stlinga pred w Cum pracedm pentru ne ajuta eleGjul de intelegere si durata acestei injelegeri. Desi tofi elevii yavut parte de experiente aseménatoare, ei si-au amintit far diferite, demonstrand niveluri de infelegere diferite pentru: je lucruri pe care si le aminteau cu tofii. Aceste diferente au © profesor, elevi gi informa 3 rec . mn Cobb, Nackel a Wood (1992) descriu acest Proces ‘stor: ,Procesul de predare-invt fetal . fare este interactiy art saminda pupae negocierea implicit’ si explicit aa a P. : : th Cut construirea cu "aut Negocierea semnificatiilor nu se face in izolare, Intrage 3 ade ele de invatare importante. O concluzie care se poate trage studiile lui Nuthall este aceea c& experientele de invatare sunt decisive pentru intelegerea de notiuni noi trebuie entificate si foarte bine reliefate de profesori. Acest lucru este irmat gi de studii efectuate pe intelegerea materialelor scrise ). Informatia poate fi organizata in multe moduri diferite 4 un anumit mod este mai eficace si mai util in ceea ce pri- te capacitatea elevilor de intelegere a notiunilor, atunci este © cazul si se pun’ accent pe indrumarea elevilor in ceea ce pri- © Yeste aspectele esentiale ale informaiilor oferite Este interesant sé mentionam c& Nuthall (Nuthall, 1999; Nuthall & Alton-Lee, 1995) a descoperit ca tipuri diferite de snputuri determinante pentru invatare au efecte diferite asupra élevilor. Aceste informatii sunt prezentate in Figura 2.1, care © indica faptul c& instruirea de tip vizual, instruirea de tip dra- Matic, precum si cea de tip verbal au cu toatele darul de a Ampulsiona procesul de invatare atunci cdnd sunt facute cum Hebuie. Frapant insa este faptul c& instruirea de tip vizual si Gramatic are un rezultat mult mai bun decit cea de tip verbal in | ea ce priveste procentajul de informatii amintite de elevi la un "an dupa incheierea unitifii didactice. Ca sa folosim o explicatie _ Mai pe inteles, instruizea vizual& presupune ajutarea elevilor si Benereze imagini mentale pentru informatia care a fost predata Din fericire, teoria i Privind componentele une! eee ind astiel de abordari Inputuri determinante pentru invatare acest sens. Nuthall a studi: nem de relevante ia scoala primara care au ead invaifare la materii pro isi experiente de. Cum fizic& Si stiinte sociale si a analizat ROBERT). Magzano Arta sl tinta predariiw Cum proced’im pentru ne) 3758 Nuthall explica gi faptul c& pove: instruire vizuale, cat si de dramatiza (1999) in legatur’ cu utilizarea poves Presupun atattehnici gg te. laté ce scrie Nuthat Figura 22 vlan studilrprivind organizatoricogniti lancorel Numar | Miédmea | Progres ile Fn pect Tema eretatd una] Mines Prog predare: efecuiui | centile Studlile noastre sugereaza e& povestirile oferd 9 structurg ; eficace pentru organizarea si Stocarea in memorie a notiuni lor Efacte generale ale oat Predate in programa... Povestirile contin adesea 0 varietate Staaten snark, 7 aoe 3 bogata de informatie suplimentara si fac legatura cu expe. emintedorcopith | 3 om | 2 enjele personale, find in acelagi timp integrate si sustinute Saal aie a 080 | 29 deo structucat familiar’. (p. 337) exporitia a eri @ | om | 2 gavin co Figweai nara = Etectele diverseor pur de experi COrganizaton cognti w | oe Tipde experienis ” Saad fecte gener ale 387 | 037 seriantecapsid | = | Fete generate ate 7 Instr verbats | ee | = Tancore = 2% x Soon | ear Ea 2 Familiarizarea Wise Okey 1983] Ancore ~ 7 | ‘[letsmore,1985 | ancore = Oa doua caracteristici a unei abordari cuprinzAtoare privind on Fneore 6 ; Mul fn care interactioneaza elevii cu notienile ne este aceea Gurzet, Snyder, | ncore rs i clevii sunt implicagiintr-o forma sau alts de familiarizare Glass & Gamas, inaintea prezentarii efective a nofiunilor noi. Familiarizarea se 8 referd la orice activitate care le da elevilor: ‘Ocazia sa se gindeasci meazé sa le primeasc& in cadrul unui entru invafare, Aceste activitati par sé ‘mal ales pentru acei elevi care nu au o cultura Ia notiunile pe care us input determinant pi fie foarte utile ime a efectul ROBERT). MARZANO ‘alculata tn beza datelorraportate de Ross, 1988, esuntopote mie vaccinated cin apnea i Sto santa od eoratestacreapeee een ea 59 ne uta ele ‘Arta gi stinga pred» Cum procecim pentrs ane jtBenerald suficienta pentru acel subiect (Mayer, 1979, Fensham, 1976). Mayer (2003) exp cognitivi de nivel inalt reprezinti o arte bine fundamentaté stintfic. Ausubel (1968) este, prima Iucrare care oferd o baz pentru astfel de tehniei Strans legate de tehnica org. inalt este utilizarea ,ancorelor’, creeaz’ legaitu : West c& faptul cd organizaty, tehnicd de familia anizatorilor cognitiv: Cu ajutorul acestora, directe intre nofiunile noi gin deja predate. Asa cum se demonstreaz’ in pa Prezentati in acest capitol, aceste ancore pot fi utilizate ca 0 forma de schema de organizare. Figura 2.2 raporteazA rezultatele una numar de studii de sinteza privind organizatorii cognitivi de si ancorelor, Mayer (2003) trece in revis cognitivi existe vel inalt ele cAteva tipuri de organizatori extinde conceptul dincolo de lista prezentati in Figura 2.2, Se adauga si faptul cd organizat cognitivi nu au doar rolul de a imp legerea, ci si de a ajuta transfe- rul cunostintelor. Principiul pasilor mici Odata ce elevii s-au 's inputurile determinante pentru invatare. Deosebit de important pentru reugita unei astfel de inputuri decisive este Tasura in cate profesorul poate diviza materia in unititi de continut mai mici (Linden et al., 2003). Rosenshine (2002) se refer la aceasta practic ca la :principiul pasilor miei”. Discu- {8nd rezultatele mai multor studii de specialitate, el face urm&. toarele observe (ori de cate ori profesorit cu rezultate bune precau un con- Bee a segment mic in materiel now. importa oe pastel se coreleeza cu descopesilefcute in Fei ologie! cognitive pl sis Ns ponte sir mat mle ers te a isn aceleifmp prea mull informatie blocks: memoria activa. (2002, p. 7) Desi folosesc 0 terminologie diferita, Good & Brophy (2008), wn si Mayer (2003) intiresc importanja organizir I een(elor decisive de invajare in segmente digerabile pentru eer este important ak recaroagtem ed profesorul este, foarte aa ingtr care poate decide natura si oe eeestor baits dearecee noaste cel mai bine elevii si capa terre inclegere confines cdr cee experienc . si recunoagtem decisive de invatare. Este de asemenea important S8recunoaste ci divizarea experientelor decisive de invatare in seg A aceste experiente im, Il este folositoareindiferentdach acesteexperiene impli audierea unei lectii, citirea unui text, gbservarea unei strafi, vizionarea unui film si aga mai depar Procesarea activa prin utilizarea unor macrostrateg Segmentele mici de continut trebuie s& fie procera actiids sitre elevi, Acest lucra necesité utilizarea unui set de st ea educationale de interactiuine. De fapt, nu e suficienté o sigur astfel de strategie pentru a satisface ceri tele procestrii ee confinutului in timpul unui input determinant pentru int ROBERT}, MARZANO, Arta ¢ stinta pred Cum procedim pentrua ne auto elevMai degraba, trebuie aplicate asa-numitele mncrostrateg darea-invatarea reciproca (Palinesar & Brown, 1984) e | pild8, o astfel de macrostrategie. Aceasti strategie | 'n acest capitol, in Pasul numérul 4. Pe scurt, ea este o metody A strategiile mai specifice de recumare, intrebare Clarificare $i previziune. Elevii folosesc aceasta metod in srupuy, 3 functioneaza ca gefi de g:up prin rotatie, Studiile de cercetare clectuate asupra predarii-invafarii reciproce anunt’ rezultate foarte bune. De pilda, intr-o trecere in revista a cercetirilor asupra predarii-invafarii reciproce, Rosenshine & Meister (1994) au descoperit o marime a efectului de 0,88 cand nivelul de inte. legere a fost misurat cu instrumente proiectate de experiments, tor Aces lucru s-a reflectat in cresterea cu 31 de centile a reuse} scolare. intr-un alt studiu, Rosenshine, Meister & Chapman (1996) au descoperit ci elementul réspunzitor pentru generarea de intrebari din cadrul predatii-nvitarii reciproce este deosebit de important la randul sau. Marimea globali a efectului mesu- rata cu instrumente de educare adaptate de exp2rimentator fost de 0,86, lucru reflectat in cresterea cu 31 de centile. Desi intrebuinteaza o terminologie diferit3, Barley si colegii sai (2002) identificd mai multe macrostrategii deosebit de utile pentru elevii in situatie de rise scolar. Se mentioneaza in studiu ci aceste strategii sunt special concepute pentru a sporti capa- Gtatea elevilor (1) de a revizui cumulativ informatia citita, (2) de a Segmenta informatia, (3) de a rezuma paragrafe si subiecte, (4) de a explica ideile principale in cat mai pufine cuvinte si (5) dea prezice si verifica rezultatul” (2002, p.84), Pe scurt exist tin mui: de tehnici care pot fi clasificate drept macrostrategii, conform definitiei prezentate aici. (Pentru mai multe exemple de Macrostrategii, consultati Good & Brophy, 2003; Mayer, 2003). ii. Pred Ste, de ROBERT). MaRzANO i a 4, macrostrategiile presupun componente specifice care até in literatura de spe ilizate chiar si izolat, se a : fe ifn cine! aati specificereprzinta componente ee ie Piel macrostategi reugie: (1) fezumarea 5 oats de ois) eprezentarile nonlingvistice, 8) intel, (4) refle nO ‘eflectarea prin cooperare. umarea $i luarea de notie zum: A sintetizeze intr-un mod area presupune ca elevi sa sintet t sonal informatia capatat’ in cadrul unui input determinant {ru invatare (Kintsch, 1979; van Dijk, 1980). Anderson si af Penderson & Hidi, 1988/1989; Hiidi & Anderson 1987) au scris Bere detaliate privind studiile de cercetare gi teoretice despre in — Luarea de notife se leaga direct de rezumars 2 _ formatiile dobai ea presupune cf elev tacucinformatile band fal apa! dei ina form presets prope. Figura 2.3 prezinta cateva rezultate ale cercetarii efectuate p rezumare si luare de notite. Reprezentérile nonlingvistice Atét rezumarea, cat gi luarea de notife sunt metode linge de sintetizare a informatiei, in sensul in care ane se Ge de limba. Informatia poate fi tosttanat in forma non b forma de imagini. Paivio (Paivio, 1969, 1971, ae eee iva, aon) expla in detaliu sinamica aces tip de procesare. Aspectul lingvistic al procesarii este ce taal de observat in capacitatea cuiva de a vorbi despre ce ac auzit sau a trait, Aspectul nonlingvistic al procesarii informa ne ajuta ee. ‘Arta sting preditis Cum procedim pentrua ne ajuta elevinformatie. Activitatile care fi ajuté 65 “ giants stor cream ja do i asociat’ cu acest i lesintert | Tembcoretam Nani aida gg proceseze nonlingvisticinformatia includ crearea unor de | medics | 2 tari grafice (Alvermann & Boothby, 1986; Armbruster, imirit J fect | cen jgon & Meyer, 1992; Darch, Carnine & Kameenui, 1986; Fioon, wate | Soma efectil 4 Simmons & Kamen, 1992; Horton, Lovitt & Bergerud, Kener estegidereumare [2 1 9a] FuteLaughlin, 1991; Robinson & Keivra, 1996), confectio- ashes, 1980" 2 | op | 2 Pejnot machete (Corkill, 1992; Welch, 1997), generarea unor Grismore, 1985 Strategii de rezumare 100) jni mentale (Muehlherr & Siermann, 1996; Willoughby, feeteel at ag | Satetllderexumare | 3 ene) sas, Wood, Sims & Kalra, 1997), desenarea de imagini si ati Biggs TS | gratia (Mcklin, 1997; Newton, 1995; Pruitt, 1993) si rea Purdie, 1986 rategi de renumare ry O88 il "anor reprezentiri chinestezice ale confinutului (Aubusson, as — 03 a IGiin acest caz exist un numar mare de studi de specialitate ramnitoor oat 9 gre sustin eficacitatea procesarii informatie prin metode us 5 ingvistice. Figura 2.4 descrie o parte din aceste studi "Un aspect al procesarii nonlingvistice frecvent trecut cu Gansta ar me lerea este existena unor strategii de memorare care se fol ae notte = ¢ de reprezentarile nonlingvistice. De regula, aceste strategii ve de notije 25 a intra in categoria generalé a mnemotehnicilor. Mayer (2003) Weare Gra | Lave eta 2 “4 s e strategiile mnemotehnice dup cum urmeaz&: - 40, - Strategiile mnemotehnice sunt acele tehnici care ii ajuté pe clevi si memoreze fapte. Memorarea presupune capacitatea de jului memorat fara un efort pentru mal multe deta. e 9 continutlu tn ford ses fs mai mult amintire si utilizare a materi FE Strategiile mnemotehnice presupun acti- e "in care sunt descrse ace ‘mental constient. vvititi verificate in timp care il ajutd pe elev sa igi aduca aminte este cel mai usor de ob: ‘ ' de observat sub forma unor i ‘materialul. (pp. 364-365) SSociate cu experientele traite. De pilda, un ele feat can i un elev care a studiat si care i Sen . ‘nlslege trisstuile definitoi ale celule va detineo ines Este important s& recunoastem cA, atunei cand sunt utilizate agine "in mod eficient, strategiile mnemotehnice nu sunt cu nimic mai ROBERT). MARZANO, ‘tag tings predarii = Cum procedm pentruane ajutaeeviite strategii. In fapt, folosite corespunzator, «7 presupun procese superioare de gandire (vezi ‘acest sens). Din pacate, unii educatori tind s& pnemotehnicile cu memorarea mecanicd, prin ‘in fapt incalc majoritatea principiilor utilizacii emotehnicilor. Este extrem de important ca elevii mae, inte de a utiliza o strategie de me- 19863 emotehnicile trebuie si ajute nu numai la amintirea igi la intelegerea acelei informatii, Grebirile sunt un alt aspect important al macrostrategiilor Figura 2.5 prezinté rezultatele studiilor de cercetare cu Yire la elaborarea intrebarilor in general. tudiul lui Redfield & Rousseau (1981) este extrem de relevant ee ea aceasti discutie, deoarece el pune in contrast efectele Eenente la concluzia ca ,,rezultatele acestei metaanalize indic& un general pozitiv (+0,7292) pentru utilizarea frecvent’ in saa intrebarilor cu un ni icat din punct de vedere gnitiv’ (1981, p. 243). Se subliniaza si faptul ca aceste rezultate 4 rezultatele unui studiu mai vechi al lui ine (1979). gal concert _ Prin definitie, intrebarile bazate pe deductie presupun ca sas le pe care le-au asimilat 1980). Un tip foarte bun de intrebari deductive sunt ess de elaborare” (Ozgungor & Guthrie, 2004). intre- a in care Mim cae sunt dscise ¢ ute tat. tile de elaborare sunt acele intrebéri care au urmatoarea Configuratie: De ce crezi ci acest lucru este adevarat?, (Pressley @tal., 1992; Willoughby & Wood, 1994). Fishbein, Eckart, Lauver, ROBERT) Marzano63 Van Leeuw: wen Entec ee anemeye (1950) ay descoperit faptul 5 84 sporeasca 4 oF ies Poreasca simtitor nivelul de intetog leg Figura2s Rezultatele cere TB an eta ipacl tbr Tend — | Numan cereant | mnt | mel | ale | efectutus | cal ectulut LS Aedfeld & Rosseau,1981 | Thesbaa - Wise & Oley 1983 Thureba i af Hamaker, ai ei lanes | “eo —[-f-2 Ge 5 Tntrebar a aS 7 tess] a af 2 26 | 0 Reflectarea be Hofetiren reprezinti un alt aspect eve 9 utlizat in mule m eae etl IMP determinant aap cor nedare a nivelului de certitucine in legiturd pagent “ah @ Preconceptillor confirmate gi a celor n cercetarea efectuat§ asupra reflectarii Privind evaluarea. Mai precis, s-a Sunt ruga(i sd identifice gi sd igi x e, acest lucru cresterea reusitei scolare, ci fi of¢ relate rk i peat informatii de evaluare Butler & Winne, 355 come ” 1995; Cross, 1998), al multor macrostrategit loduti, aici el se refera Ja Pentru invatare si iden- ROBERT). Manzano. prin cooperare gitim, dar foarte important aspect al macrostrategiilor, sunt ele definite aici, este faptul c& elevii de regula joneazA in cadrul grupului in ceea ce priveste noul wgt. Saul efectuat numeroase studii asupra efectelor gle invafarii prin cooperare. Figura 2.6 prezinta o parte te studi. esi nvtarea prin cooperare, aga cum este ea definiti de gon & Johnson (1999), are multe beneficii, trebuie mentionat special unul anume, foarte relevant pentru aceasta discutie: | ci invatarea prin cooperare ii permite elevului s& deze noul continut din mai multe perspective. McVee, jinsmore & Gavelek (2005) sintetizeaza studiile efectuate asu- aspectelor sociolingvistice ale dezvoltérii cunoasterii (adica dezvoltarii schemelor cognitive) si fac observatia ca interac “fiunea in cadrul grupului faciliteaz dezvoltarea cunoasterii, “creind in acelagi timp si o constientizare a faptului c& aceste “ achizitii sunt greu de realizat in lipsa unei astfel de interactiuni. ODonnell si colegii (1990) arata ca interactiunile cooperante “faciliteeza invatarea de proceduri complexe. Studiile efectuate “de Lou si colegii sai (1996) demonstreaza ci marimea grupului poate influenta efectele invatarii in grup. Acest lucru este _feprezentat in Figura 2.7, care implici faptul ci grupurile trebuie “Menfinute relativ mici. in fapt, eu am recomandat perechi si “Brupuri de cate trei elevi pentru majoritatea tipurilor de inter- _“Atiuni descrise in pagii de mai jos. e ‘Art ting pred a Cum procediem pentrua ne ajuta eleFigura26 sl cercetiiasupra vsti pin cooperare Figura 27 Recut Marimea grupurilor Studlade—] Tema emt ceca sine Numdrde 5 ‘ mare | Misimes umirdemarini | Mirimearnediea | Propresincentle ale aleefectul efecic en Ree efetuh : 3 a if Maram, | cooper eee ma 2 0m 2 Nelson | Tavifarea prin ; 7 O22 7 Ston oa [seperwe ts terrup 2.00 com tia pan coopera 7% | o78 individuals Soren de cooperre . vsindiuale | 18 | oe ai, 1585 | Ta Inver prin ¥ copeate tn genera 7 | 030 ee thee gas | foetarea © fn ficcare zi, elevii se confrunti cu notiuni noi, oferite de Walber sccpereve sori, Majoritatea acestor notiuni sunt neplanificate, alea- boo | ncape i am = bri, Insa exist& si momente cand confinutul nou este planificat Bonen, 2060 | Teton reprezintd un aspect important al unei unitati didactice. De ooperare fn general, 30 0.37 @ id’, un profesor poate planifica citirea de cAtre elevi a unei mame te jumite sectiuni din manual, care explica si exemplific’ infor- conan 3 on = “mafia despre triunghiurile dreptunghice. Intelegerea continu- senera | on din aceastA sectiune este primul pas de baza in incercarea de a atinge obiectivul de invatare legat de unghiurile unor astfel [2 de triunghiuri. in plus, profesorul poate planifica o vizionare a unui documentar sau audierea unei prelegeri, urmarirea une | demonstrafii sau efectuarea unei sirwulari, ca pas de baz’ in |) Tealizarea aceluiagi obiectiv de invaare. Ca si dam un exemplu, © 8 ne imaginam cé un profesor de educatie fizicé a identificat | @obiectiv de invajare capacitatea elevilor de a executa corect © genuflexiuni, un exercitiu fizic important pentru exersarea - muschilor picioarelor. Profesorul identificd doua inputuri ROBERT). MARZANO ‘Arta sting pre dri = Cum procedéim pentnta ne ajuta elevB 5 stiti? deti c® 5 © explicatie verba ee AL ACtiCS diver, * este un scurt film despre atleti care pr sporturi si care, cu totii, execut genuflexiuni n fapt, acest pas presupune faptul agiti introducerea unui confinut jmplu mod de a pregatt ints cot J intrebi elevii ce cred ei cd stiu despre subiect aceasta este, desigut, 0 metoda adaptats upto en i a e pilda, i ai generala dezvoltata de Ogle (1986). De hee = strates iziona o simulare pe computer a mareei prokeon! Fane vlovil ce cred ei cd stiu despre maree. El su nara as i nu trebuie sa fie absolut si guri de informat ei Ee on a Niu este necesar decat s& impartaigeasc’ cu colegi : ee ele pe care le au deja despre subiect jor cunos Profesorul a identitig uucturate a fiind indispen fe pentru procesul de invatare, Fiecare obiectiv de invitan fe clude coua sau treiastel de experienge, Aste, o lee Wwalare poate avea de la patru pana la sae ‘minante pentru invatare, Identificarea acesto, nferd atit elevilor, cat si profesorului un punet cArora sa se coneentreze. Elevii stu e8 este important of atent la aceste experiente; la randul six, profesorul stie F Conexiunile evidente wa trebuie ent timp pentru aceste experiente,astfel . rizare este cea a conex 3 proceseze pe deplin continutul set inteleaga Oa tC ee ee dine con(iatal predentat Steno ee ru care utriback et Be prezentat qrendrul unui input determinant pentru invatare, De pita, fumarul 2, Pregatirea terenului pentru initierea sree de-a demonstra cum se clteste hartS de contut od putului determinant pentru invatare eee explica elevilor c& vor putea observa similar itt intrecitirea une! hénfi de contur si cea a-unei arti obignu : pentru informatie pe intre citirea un ora pe tabla acele aspecte ale citirit unei te in cadrul unei experiente decisive de pice) BOO! Va See Pn eda Atlesanmntesscl clevil 5 elevii sa faca legaturi cu cunostingele hirfi obisnuite pe care se cu deja despre noile informatii. Chiar dacd te sau are foarte putine astfel de cunos- Privind subiectul respectiv, el va reusi ma ' st conexiuni importante cu cunostintele deja e ari respec! lor Cand profesorul pregateste terenul fe doreste s& le pi valare, el in faptis a acestia le deti n elev nu are cunost 3 facd legs utilizat’ pentru caine O alti metod wis efcace care poate fi wizaté pentru lente. Exist alta ut determinant pentru invai ste de metode prin care se poate pregatiinitierea unei bree nie unt inp decrm pore prezenta elevilor experiente decisive de invtare. Multe dintre acestea se bazeart Feed ne ee anal Katrina din 2008, profecoral © sludile teoretice privind schemele de organizare. documentarul despre urag. RORERT). MARZANO ‘cum pracedim pentaua ne juta eeii roaga pe elevi s& retiné urmatoarele intrebari $188 se gindeg, Citi tthul textului si intrebai-va ce informatii va da tittul la ele pe masura ce vizioneazé documentarut: re textul respectiv. . eo subtitlurile paragrafelor gi céteva prop © fiecare paragrat. . 5 Focumat informatia pe care credeti c& o ofera textul. © Ce decizi eronate au fost luate de catre primar oraguy j New Orleans? © Ce deci statului? © Ce decizii eronate au fost Iuate federal&? eronate au fost luate de catre autoritay, .sorul noteaza pe tabla propozitia rezumativa a fiectrui 7 y apoi discuta cu elevii asemanarile gi deosebirile dintre ar de catre administratg Aceste intrebari ii avertizeaza pe elevi cd s-au luat 0 serie dg hotérari gresite la paliere diferite si fi ajuta sj ifele rezumative ale profesorului & 5a igi indrepte atentig catre anumite aspecte din documentar. N | ‘Notitele rezumative facute de profesor sunt eto cama laborata de pregatire. Prin intermediul acestora, profesorul le i elevilor o trecere in revisti a celor mai importante puncte confinutul care urmeaza si fie prezentat in cadrul experientei Un rezumat poate fi intrebuintat pentrs anticiparea intro- ecisive de invatare. Profesorul reia aceste note deypreuriice ducerii de nofiuni noi. Acest lucru se poate face oral sau in Ge © dasa, iar clevii se raporteazi la aceste note pe intreg Be : forma scrisd. Ca s& dam un exemplu, inainte de citirea unel tului determinant pentru invatare. Figura 28 prezint nti dese cin manual despre tiparele climaterice, profesorul a. ele pe care le poate distribui rofesonal isle cule descrie pe scurt si aminteste ideile principale ale textului pe care | ‘4 o sectiune dintr-un manual, pasaj care se refer urmeaza sa il citeascé elevii fia Drepturilor Omului. Informatiile preg&titoare din figura Rezumatul ficut de profesor Citirea rapida Citirea rapida (skimming) poate fi tacticd de pregatire. Este evident ca cit eficace cand este vorba de material tiparit. Daca elevii nu sunt § familiarizati cu procedeul cittii rapide, profesor ii va ghida, explicandu-le ce au de facut: la randul ei, folosita ca rea ,in diagonala” este r -edim pentrua ne ajuta ele, ROBERT]. MARZANO ‘Arta gi nga predtria Cum procedim p ju 6ROBERT], MaRzaNO % 1 ceinseanna mérul 3. Impartiti elevii in grupuri eclaata Drone i sent \ Statelor U facilita prelucrarea activa a informatiilor parcursull acestei crfi veti vedea ca este frecvent mata impartirea elevilor pe grupuri, deoarece aceasta fe da rezultate foarte bune in multe situatii de invajare. ire avantajele oferite de aceasta strategie este acela c& fica prelucrarea informatiei noi deoarece interac grup le ofera elevilor puncte de referint& multiple. jau ocazia sa vada cum proceseaza colegii lor informatia si sre dintre ei observ cum reactioneaza colegii lor la modul prelucreazi ei informatia. Ma voi referi gi la alte moda- ‘care se poate utiliza imparfirea elevilor pe grupuri in ful 3 si in capitolul 4. Aici ins&, generalizarea utild este tH de faptul cd trebuie formate grupuri pentru facilitarea jucrérii active de informatie in timpul unui input determinant fru invaitare | Aceste grupuri pot fi grupuri de doi elevi sau de maximum nei elevi, Asa cum am mentionat deja, pentru indeplinirea reat ae tater 3 opurilor Pasului numarul 1, recomand grupuri de doi sau trei Pre 8 Pot em ‘i. Dat fiind c& principalul scop al acestor grupuri este si wsifice procesarea de informatie, se impune stabilirea unor ii de operare precum cele de mai jos: © Fifi dispugi s& va exprimati punctul de vedere in cadrul discutiei ~ © Respectati opiniile interlocutorilor. © Asigurati-va c& afi inteles parerile expuse de ceilalfi in timpul conversatiei. Fiti dispus s& punefi intrebari daca nu afi inteles ceva. s2u neobisnuite 9, Protejen 228 orice crept end puterea sister Sursie Maran, Pickering & allock, 2001, p45, arta tingapredirli = Cum procedm pentru ne ajuta elev.dispus 88 réspund din grup despre pareri ‘efi intrebarilor altor inter le dumneavoastrg, Lund si Pimant, demonstrand rotatia Luni cu 79 fachetei, Acest lucru dureazé céteva minute. Apoi be prezentarea si roaga gruputile de elevi sa discute fsorul a organizat elevii in grupuri de cate trei gia distri- frui membru cate o liter’, A, B sau C. Dupa acest prim ¢de continut predat, el il roagi pe membrul A al grupu- fe pe scurt informatia. Dupa ce membrul A a facut membrii B si C fac completari la ce a spus A. Fiecare entifica si elementele care li s-au parut neclare. Apoi, i rAspunde intrebérilor puse de intreaga clasi pentru fica punctele identificate de fiecare grup. in cele din urm’, sorul ii intreaba pe elevi daca pot face prediictii despre ce si contin& urmatorul segment de informatie, Ein etapa a doua, profesorul mai Prezinté un segment de ie iil roaga pe membrul B al fiecirui grup si rezume inutul. Grupurile identifica punctele neclare $i ii pun orului intrebari privind aceste puncte. Apoi, profesorul iar Ia predicti. in cele din urma, se prezinta al treilea ent de informatie, iar membrul C din fiecare grup preia embru al gy tribuie la conversatie. P; de operate, le ofer’ o ectarea acestor reguli Informatia nows tebuie dozati atent, 4 daca elevii primesc informa \c Procesate. Pentru a fa Aceste doze inaintea j invtare. Nu exist’ un acestor unitaiti de cont arece, in cantitate este mai eficienty Care pot fi imediat | Profesorul identitiog determinant pentru legeitura cu marimea ia in doze mici, set clar de reguli jn ‘inut. Profesorul este _ Acest tip de informatii, despre Luna, Pimant gi Soare, este “de ordin declarativ. Cand experienta decisiva de invatare pre- _ Supune cunoastere de tip procedural, acest pas suferd anumite _Trodificari. Si ne amintim dintr-o discutie anterioard faptul cS 0 Ginoastere de tip declarativ este informativ’, Cunoasterea pro- WP cedurala se leaga de abilitati, strategii sau procese. Pentru ailustra jidinne ate 2 |e) © acest lucru, si presupunem c& un Profesor de educatiefizick a ite Plinine i Soare ‘nifiat un input determinant pentru invatare despre tehnica 7 “orecti pentru aruncarea libera la cos. Profesorul a organizat inleractiunea dintre Pamant si Lung Else foloseste deo macheti celor t ai intai descrie ROBERT). MARZANO ‘Arai stings predic w Cur procedimm pentrsaneajuta ele#0 demonstratia pe segmente. Primul s corecié, cu picioarele usor departate si umerii drepti, precy, Ja modul fn care trebuie tinuti mingea de baschet — ma Care se arunca trebuie si stea deasupra mingii, $i aritatorul trebuie s& formeze un Y, in timp se afla sub minge si 0 sustine, in tim Se ating. Profesorul se opreste dup ce face aceast& patte din dlemonstratie, Elevul A din fiecare grup rezuma apot informat Pentru B si C, iar B si C fac la randul lor completari. inainte de Prezentarea unui alt segment de informatie, fiecare membru a} Stupurilor incearca s8 exerseze procedura. Sunt puse intrebigj legate de aspectele mai putin clare ale proceduri, iar profesoru) faspunde acestor intrebari pentru intreaga clasd. Se solicit apoj formularea unor predictii despre ce urmeaza sa fie prezentat in urmatorul segment, dupa care se trece la a doua parte a prezentiti Pentru a mai oferi un al doilea exemplu, sa presupunem cf Profesorul a predat o strategie specifics egment se refer’ la posty, ma iar degetal mary ce mana ceala}y P ce extremitatile palmeloy. il redactarea unei compuneri la logica, in care trebuia facuta o comparatie bazati | Pe asemanari si deosebiri. Strategia implica urmatoarele componente: 1. fn cuvintele dumneavoastra, incercati si precizati care sunt cele dou Iucruri pe care le comparati Recititi-va compunerea si asigurati-va ci elementele comparate le sunt clare cititorilor. Dacé nu, operati schim- batile necesare. 2 Formulali caracteristicile specific comparate elementele, Recititi-va compunerea gi asigurati-va cé aceste caracte- Hstici le sunt clare cititorilor gi ci ati descris in mod explicit baza carora sunt ROBERT). MARZANO ie sunt mod elementele care sunt compa e an ‘n baza acestor caracteristici, Daca n yu diferit sau pale necesare chim mulati concli ops tat al ca rez uzia la care ati ajuns ca 5, For 5 Rectiti- 6 peste car cit ‘mminant pentru invatare cepe un input determinant : als, soinduse de doua astfel de compuner 1 fost recitite de c&tre au paratie, dar care nu au fo: re ator er anni din al desi anor. Pa #2 Fe piel segment de predare, Uns dintreaceste compan se Peta pe perete cu ajatoral woul tetoproietor este atl i isa punet de plecare, prin intermedi pees Trocedura corecta, Fiecare elev are un exemplar : me dea dou emenea, fiecare elev are 0 fe eee de-a cova compunere De asemenes, icc mle gee are este explicaa strategia cu cei gase pasi de mai su Pe Folosind compunerea proiectaté pe pert pro ay 4 suri cei execut. rimii doi pagi pe masurs c ong pe le Frcerce sf execute $1 et ce doi pa i. Toti m bs ‘aru. i cearc& primi doi pai. Membrul A is rezumd exper/anta £6 rerea membrilorB gi C. Grupurile identified si neclari ai ace le : i se pun intrebari eee putea avea membrii grupului Ae pon int we profesorului in fata clasei. Se fac predictii espe urn int un nou segment de ai procedurii si se prezinta un el deere ‘Asa cum 0 ilustreaza exemplele privind aruncarea Het! cog gi compunerile bazate pe asemanari gi inoas dl al al unei expe IA face obiectul principa ee ar 1u ocazia s& incerce sa execute Profes' pentru el levi sai, fol riente decisive de invatare, elevii a jing predar= Cur procedirn pe al% fiecare dintre aspectele segmente. de concepte. acest pas deoay si limurirea contextul invata; cum poate fie: in cadrul acest Palinesar $i co Herrenkohl, 2099), In urmatoral fel: dezbaterii [ai membrii grupului discu stupului rez (p. 787) Asa cum des, multe elemente Srupului nu face ROBERT), Manzano Desi tehnica geners este posibil ca profe mai formale. Exist cet putin tre & Potrivese cu acest pas: pred, Predarea re ‘alt descris, sorul s& do) Procedurilor discutate Oricare dintre ace: rece Punctelor nec al ui pas. eg text, Dy n fiecare nd continutul ctie implica discuti, lare til organizate pe re dintre aceste trei macrostrat ciproca este o | ntr-o m, O'Donnell, predarea rec Benerale subliniate in cadrul intro ordine un pic diferity, Elev ‘icitese o parte el rezumatul text tului, ci pune 4 in acest pas func reascd si util izeze i astfel de stratogii larea reciprocd, mo Srupuri. Voi descrie Predare € pana in acel py dificile, dupa care membri grupu- despre urmatoare, tioneazs alte strat eclucative icul si fo Sura sau ally Pe s au concopy 1984; Palincsar formuleazs text, liderul ne intrebari despre text si aceste intrebari Un membra ict $i apoi 2 parte din t roca face uz de acestui pas, desi in text, Liderul intrebari pe care Bi S8 fe utlnag ' Teciproct catre atul discutiei este prezentat nu de ci disc aed un alt membru al ie nan, Sikes polio ‘eput de Aronson, Blaney han, Sikes Donne e rvatia Ca Donnell (2006) face observaf 2 este una 097, finale de invatare cooperanta. Ea icile origina Mennicile 0° IE tehnic’ in felul urmator: eh tebni aprofundeze fiecare 4 despre padurile tropicale, a grupul invata despre f “ sagan eo subtems (d as si aril si animalele pAdurilortropica to an gerea pidu colo, plantele si distrug i icy ein grapur separates! dseut sublem, 8 rupuri separate si Intnescin grupuri sepe : Srenreapel e predau conti este si dobande a aa rai > subtema, Bi se reint repute atl cll eb a gruel. 208 p mtu 4 aspecte formale ale i rezinta aspecte forn = é a si predictiile nu rep fe, De pilda, fiecare ge Clatificarea 3 ot fea uguringdtncoxporat tidmurite de mozaicului, dar pot fi c trebari care sunt Lim i poate formu my plus, fiecare Gitre profesoru 5 formatii urmeazi edictii despre ce ‘ face predict ahmed Ei proses nomen i cane propune dex 88 fie prezentate in 1 ere a : meeeste ost 4 pe studille lu dno Wray ae poplar de Joyce & Wel (986), Des pied wicenne peat acelgi ume (vain acest sens “Silver Song & Perini, 2007), Joyce & Weil ilver, S ‘ta gistinga predaviia aja le im procedim pentru a nea4 acestei tehnici dupa cum urmeaza; vAcest model est 88 ii indrume pe eloy; Prin comparare, exemple (numite Prototipuy caract atribute) ale concept airibute” (1986, p. 27). pe, Weil oferg exemplul unui a Villa, aj carui e| <4 marime, dimensiunea, componenta etnica a Populatic dustrie, amplasamentul $ Gecesul la resurse naturale, Aceste informatii au fost organian, in niste tabele pentry fiecare ores, Se la vedere prin clasa Pornind de Ia jit: Le explicd apoi ci va me concept pe rand, La fiecare concept va oferi “xemple si contraexemple incepe prin a none Houston, Texas este win saomplu al conceptului la care ma gandese”. Elevii se uits imediat la tabelul corespunzator « catacteristicile, poi Baltimore, Maryland, «i if 4c acesta este un contaexempls. Dupa accen ndicé tabelul orasulai San ese, California, $i spune es acd a ghicitcineva la ce se gan- ace: itidicd mana. Protesorul 4 numira, dupé care | deeviluie inc’ parerile. Le reco- manda s& verifice acy ‘atefea raspunsului Ja Lrmirind exemplete gj contraexemplele pe care va e Sale ofere, Apo; ay drept exemplu orasul Seattl ROBERT) Marzano, lorage cu t 7 n de clima bland’ a “ un ritm bun de dezvoltare si clima = adicd .0r * \poi rugati s& formuleze concept formuleze co Blevii sunt apoi rugat care mai di 8s exempls Detroit, Michigan, dupa ces ah PP co Minin, Flotida, Contest acest mod pind pice d au ghicit conceptul Abiain mome in “indicd faptel ca sti raspunsul, profesor ce san glint sh cnenioee idei au ele ce fe ep ine tuluror oraselor ic CDT cae eau comu or ec Rye tempi Acceath discaiioss ta cad ror gp eas ng 58 inteleag’ impreund concep te. i letermind | numarul 5. Puneti intrebari care ug i‘ peeled profundeze informatia prim ri \dare pot fi grupate in doua categorii enerale deduictive gi in mari: intrebari genera Intrebari generale deductive sf e a elev 8, deduetia presupune ga ca ma simpli, deduct p me awe ih aba ce ti determina sa Aenleet atom i a Ri dentate erminant pentru inviifare. E in tului determi ce Dia Zentata in cadrul inpu See a i intrebari (Marzano, eet ce aeaicet a doen pe elevi si-si rescivere cua as impliciti, dar nu expli- gmens ventru a completa informatia implicit eri oi Stats inc erienta decisiva de invatare. Ele se num Citat’, in experie deductive ,,de reactivar ntru cé a rispunde 2 ive ,de reactivare”, per x and aif raciver tur generala. De pilda, sA presupunem ci ele 7 - la ele inseamna tru ane uta elev ‘Arta sstinga predariiw Cur procedim pentru ane aj86 au vizionat un documentar despre functiile Senatuluj Statey Unite; cu toate acestea, documentarul nu se axeaz pe senays Intrebatile deductive tipice vor imbréica urmitoarea forms $ Cat timp credeti c poate f cinev: ‘@ membru fn Senay © Cali senatori are Senatul? Pentru a réspunde la aceste intreba |r cunostinfele pe care deja le au despre senator Unal doilea tip de intrebare deductiva le cere Seasc’ informatia oferit3 in cadrul inputuri Pentru invajare astfel inet cu ajutorut et si deduci ce este iq Tod necesar adevarat sau are ganse si fie adevarat. Pentru cispunde acestor intrebsri, elevif trebu S& se foloseascs de prpucitatea lor de a argumenta logic si de a formatile Primite, Din acest motiv ele se numese intrebari deductive de Genmemtare". De pilda, 85 presupunem 4 in cadrul unui input determinant pentru invatare, elev au ascultat 0 prelogere lespre cum se reproduc plantele cu flori, proces care se bazeazi De pésari si insecte care fac polenizares Insectele si pasdrile sunt plantelor. intrebarea 'sectelor gi al psarilor dintro 'm(ltor este un exemplu de introbare ment. Pentru a raspunde la aceasta 8a facd uz de informatiile explicite din ntei decisive de invatare pentru a genera concluzii Bate de ce s-ar putea intampla, clevii trebuie s8 apelen, caer mediart in procesul de reproducere « ce Sar intampla dacé numérul anumita zond ar scidea ROBERT). Marzano, élevilor s& folg. sglau Tucrurile. Acest lucri interactiune bund cu elevii, rcesit€ o interactiune ile. Acest lucru net taut ‘eterminante “gn sensu intrebari deductive ed ore ep cs imple nb date sited c i cand un elev oferd oc e desctise mai sus ln plus, atunci cand un m cele d niresi pes sorul il intreal teri . raspuns, profesor Spune-mi de ce crezi ca lucrurile stau sau Spi A sa a de la elev care profesorul incearca si obtind de ii despre modul in care acesta a executat 12 cuvinte precum: ,.Mi se A c&...”. O astfel de formulare 2a ce vrei tu s8 spui este de formers a fe ah sorului sa refaca rationamentul elevului a: smite profesorului si sl accion Ish igi poata reexamina propria logicé * od informs nce de eloborare pot fi abordate intr-un ned informa tilizarea ei intrebari aditionale (sau ou a rin utilizarea unei i teauaunal Festal De ce consideri ca acest 1 ni 7 4 vento deo 4 gandim in termenii a i formal, este folositor s8 ga eri a dows oot danse pov roots Sawn ierop tpi formate de baza c i deductive. Unul dintre formate este @ V-i tepta din La ce caracteristci tipice sau comportamente v-atiastep ? partea 3 cA profesorul Pentru a ilustra acest format, si presupunem ca pi 4 spus elevilor sa urmareascé un documentar despre Mahatma le Sur a Gandi Depa ce elevii au procesat informatiile in segmente n procedémn pentruane ajuta ele Arta stinga pred4), profesorul pune afi viet in dea pentru a lust, s8 presupunem ci un anumit input determi- le pe care v-ati as degen ar Gandhi, cage gant pentru invatare implici o demonstratie combinatd cu o pre- a ta Si le alba?” Datorits ° bare pusa, profesor! Infeloge ci, perce rt tly “egete Privind aspectele specifice ale principiului iui Bemoulli, urmatoarea tie de ce i trebuie 58 jl asociene pec nih Pentru a raspunde jy pe care se bazeaza portanta aripilor unui avion, Pe scurt gi pe v cu un soi saut categ @ st principiu spune ca forma specificd a unei aripi de #. De pilda, un eley Poate si "Borie “nfeles, acest principiu sp PK ip! asocieze e c: “ de ,oameni care produe schimban 7 Acest lucru va conduce elev, raspuns la intrebare, avion in sectiune (mai groasa in fata si apoi foarte ingusta la “capit) determin moleculele de aer si se migte mai rapid in Ul spre pattea superioara a decat la baza acesteia, datorita faptul # adresata: ,Cred cd moleculele trebuie si acopere o distant mai mare pentru a ,ocoli” aripa pe deasupra decat daca ar ,ocoli” pe dedesubt 1 CB aga, Aceasta face ca moleculele de deasupra aripii s8 se ,imprastie”, da clevul side HR © seducind astfel densitatea aerului de deasupra aripii fata de m Cand nate 8 Pare ci densitatea aerului de sub aripa, Se creeaza astfel un efect de acest gen de oameni?” Acne (ot? curajosi, IB sidicare, datorité faptului c& acrul de deasupra aripii este mai din urma eitre aces ona tip de intrebsr putin dens” (sa zicem aga) decat cel de sub arip’ ; Seneteazi proprille dedi me Pomind de | Aga cum am deseris in Pasul nr. 4, in timpul prelegerii si Propriile deductit: ,,in leg din ce demonstratiei, profesorul se opreste periodic si fi roaga pe elevi consideri pe Gandh; Tre candhi genul de om care prod 3 i sze contin Bi ce ai e importante in societate sich oar Produce sé reia sau si parafrazeze continutul. Dupa ce au fost procesate ° Societate Atorul gen de nom r lev de ce crede el ;Punsul pe care Profesorul spune: , P; oameni p: intrebari tu este ¢ Curajosi”. Scopul este acela dare i de acest gen sunt indeajuns de multe segmente de informatie, profesorul pune He declev in legitra cu come gs ea rile urmatoarea intrebare deductiva: ,Ce credefi cd s-ar intémpla dacd ‘émplul despre Gandhi, intreba e 5 am pastra forma aripii, dar am mari viteza aerului de deasupra area forma: rea deductiva a avut aripii?” Un elev raspunde ca efectul de portangi ar creste. Profe- Sorul pune atunci urmatoarea intrebare: ,.De ce crezi cf asa stau La ce caract lucrurile?” Elevul rag unde, iar profesorul incearca si reformuleze jererigcl "pice sau comportamente v-ati astepta de generalizarile ficute prin raf ‘ ament de citre elev. intrucat Profesorul stie bine care sunt presupozifiile intrebarii, el poate si reformuleze rationamentul facut de elev in felul urmator: ,Mi se Pare ci vrei s8 spui ci m: ezei aerului are efectul de a imprastia moleculele de aer de deasupra aripii. Daci maresti et Viteza, se mareste si portanla, chiar daca forma aripii este aceeagi". Intrebacile de elaborare pot funetiona gi ntr-un alt format; Ce vati stepta sa se intample dacs ‘Arta si stinta pred w Cum procectim pentru a ne aut ee°° Acest tip de intrebare de claborare ajuta la clatficareg Bened ralizdvilor de tip ,dacs.../atune feamnd Care sunt pune tal de plecare al rationamentulur elevului. Exempl ANtetigg despre Gandhi ajuti la cfectuares unor generalizari clare despre Sstegoriile de persoane,lucruti gio nimente. Pasul numarul 6, Rugatielevij S8isi scrie concluziite SaU Sd le pund in reprezents; onlingvistice care se poate rezolva acest Pas, fre aceste moduri aici: not isceniti dramatice, mnemotehnie, vom prezenta doar scheme grafice de. organizar, Si caietele speciale Notitele Notitele reprezines de decenii una dintre cele mai importante enode de exersare in clasa, Luares de notite presupune ci clevii fac distinctia dintre seennatiile importante si intormatile ca Unt considerate adiacente subiec tului prezentat in cadrul sett input determinant pentru iny fare. Nu se recomands ca Ie et NOtite detaliate in timpul segmentelor prezentate in wrk exPeriente decisive de invstare deoarece acest lucru Strage atentia de la continut, Cy toate acestea, elevii Pot nota cuvinte si expresii scurte et ‘delle principale, Momentul Hate este posterior processr Prezentate in segmente Exist multe modutiin care se Pot lua notite. Figura 29 pre- 2int8 0 formuls foarte flexibil Aceasta formula prosupumne ca clevii 535i noteze géndurile Pe partea stings a pagi ROBERT). MMARZaNO Figura 29 Formatul natitelor oat Crestere Reproducere Moone pprucr se poate fea parinieon — Cae user seme serge sens eo™N Pace Cone Pant OS an casts Sevonforna . nine PE aa amin at lane wie co e lind la repre- g artea dreapts, apel: > rt gates poloeaaes en ee implicho lor noi in doug moduri distincte — svat a ¢ ide im- si nonlingvistic. Pe partea stanga a paginii sunt notate i Zentari grafice, pictograme, Procesare a nofiu a "ante informa lingvistie3; pe partea dreapt a paginitaceste Portante ‘dei imbraca forma noi nlingvistica, Arta stint predaeiw Cum procedm pentMF Desi este adevirat cf se pot lua notife siin grup, eu "ecomang <2 flecare elev din grup si isi ia Proprial set de notife si apo, 3 Fa Pate cu notitele celorlalti membri a; BTUPUTU, Ace lucru asigura faptul cd fiecare elew isi proceseazi informayg dobandita in cadrul inpututui determinant pentru invatare tr-un mod personal Schemele grafice de organizare Schemele grafice de organizare sunt unul dintre cele maj Populare moduri prin care isi Teprezinta elevii cunostinjele powrdobandite de pe urma unui input deter ‘minant pentru iny§. fare. Un numar vast de astiel de scheme an fost descrise de catre Hyerle (1996) si ce eitre Marzano ae Kendall (2007), Figura 2.19 erat unele dintre cele mai populare scheme grafice de organizare, Schemele gratice de organizare Pot fi folosite ca forme de feprezentare nonlingvisticd pe partes dreapta a paginii, asa cum pronté in Figura 2.9. Ele pot fi folosite si Separat. De pilds, Profesorul poate ruga anumiti elevi sea grupuri de elovi si Sey Scheme grafice detaliate pentru informatia intalnita in cadrul unei experiente decisive de invatare, dupa care si arate leita Prezentarl intregit clase, explicgnd verbal ideile gi relatiile reprezentate in scheme Inscenari dramatice Cand sunt angrenate in procesul de a face dramatiziri, EmPurile de elevi refac fzic sau simbole es wutul unui input determinant pentru invatare, $4 Presupunem c¥ 0 experients ROBERT) MARZANO Figura210 Scheme grafice de orgenizare | Structur’ secvenials Atta si stinta pred Cum procedim pentru ae ajutzl94 decisiva de invatare a oferit informatii de; Percolate, adic miscarea si filtraren fluidel Poros.in cadrul gruputui, unil clee sp. in timp ce alii vor juca rotul o al unui servetel. Astiel de reconstitu Populare printre elevi. Cu toate acestea Exist multe mnemotehnici de care se pot folosi profesor Mo (discutic detaliats, veri Haye 1981; Lindsay & Norman, 1977). Prezentim aie Pe scurt dou astiel de stra fae Put accentul pe procesarea no (Pentru o discutie mai de altora, consultati Marzano, Paynter & Doty Mes aTant ca profesorii sé utilizeze acest, strategii doar dup’ ce Clevii au procesat informatia in mod temeinic si au reusit sf infeleaga indeajuns de bine (chiar daca nu neaparat comple!) continutul, inainte de ale Pune elevilor la indemang aceste mnemotehni I 8a fle introduse conceptul dee bol si cel de substitut Este usor si creezi erat Penéeu anumite tipuri de informa i dar greu in cazul altora, Reprezentarea prin imagini a informatie’ faptice este usor de facut, deoarece este usor d imaginat. De Pilda, este destul de usor 4 __bezinti mental informatia legati de Abraham Lincoln, eu Jobenul si palavia lui, cabana de lemn tn care a crescut, sala de SPectacol in care.a fost asasinat si asa ‘egii, precum sia 2003). Din nou, este ROBERT}. MARZANO Este insi mult mai dificil si creezi imagini pentru 95 Er cbstacl cea ace elementele de baza ale apei: doi matia elem ide hidrogen si unul de oxig A ova tlt ta simboluri si substitute, devine relativ eo imagini pentru astfel de concepte abstracte ca acela staid. Un sled este ceva ce sugereaza sau ii aminteste uli informatia pe care ingeares el sto int mint De pil ervor de oxigen poste simboliza onigenul. Un substiut Beer covdnt care enc ugor de agease et en tte Fe rmct respectiva, Pentru hidrogen, se poate u va Brana hidrant mbolul pentru oxigen si substitute pen a Progen pot acum sa fie combinate astfel a4 cece apa este compusé din dou imagine pentru informatia c& apa e fetitrogen si o parte de oxigen. Un elev poate es ee 4 ie printr-o imagine meniali a dou rezenta aceasta informati P werd fnsrente plasate peste un rezervor de oxigen. Cu ajutorul ; e ncepte precum simbolurile si substitutele, mnemotehnicile poraplca cu usu unl gone nae te rr it & per fixarea O metoda simpli, care poate fi intrebuin{ata p ene sare in fe a is ste metoda cifrelor cu informatie’ organizate in forma de lista este ese fre rina (Miller, Galanter & Pribram, 1960). Metoda utilizea a unset f te arece rimeaza de cuvinte care sunt usor de tinut minte deo cifrele (de la 1 la 10): 1 ~ sapunul 2 — pisoi 3 ~ ciel 4 — teatru 5 — opinei ‘Arta sina predari «Cum procedi pentru ne ajut elev96 6 ~ plase 7 ~ lapte 8 — porumb copt 9 ~oua 10 — apa rece Cavintele rimate cu cifrele, spun, pisi, cei ete, sunt Usor 4 amintit si sunt concrete si usar de reprezentat vizwal. Dacé yp) elev vrea si faci o legitura dintre o informatie si isi poate forma o imagine mentald a sApunuby: interactionand cu informatia respectiva. De Pilda, si ne ste Si retina urmatoarea informati aveau sisteme de irigatie complexe. ¢ Incasii erau chirurgi si dentisti priceputi ® Incasii erau agriculto legume si fructe. i $i dezvoltasera noi soiuri de Pentru a-si aminti aceste informatii, elevul is agineaza un Spun Kinga un robinet (care reprezintairigatia poate sisi aaeineze un dentist cu sspunul in mana, in fata robinetall (chirurgii si dentistii) in timp ce din robinet se rostogolesc fructe moderna), Imagini similare pot fi util si pentru a face legitura dintre alte cite rimate 41 informane Desi elevii pot asocia 0 informatie cu o ciftt rimata, asocierea ‘mai multor elemente cu o singura cifré rimat’ permite stocarea Uunei cantitati mai mari de informatie Strategia conexiunilor este frecvent crearea unor conexiuni utilizaté, ea implicdnd intre simboluri si substitute intr-o ROBERT). MARzANO age de evenimente sau intr-o povestire, Pentru a dau i sine inchipuim ca o unitate didac Oh ‘ New Jersey, Delaware, ¥ ele 13 colonii americane: Georg New j ey Dela BP York, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Virgi ie, Now ne, BonneylvAilas Conseil, RHode AAA NERUASE h t st i tice, Pe ecachuselts. Pe intreg parcursul unitati acti: Be oo cas oferit un mumér de experienje decisive de invafare oo ii este ci Be ecare colonie in parte. El son al i aduca ine mele coloniilor. insi pentru c inte de la inceput nu pe lor, 5 onplil gj indruma elevii s8 utilizeze strategia conexiu G sisarea imbolurilor gi a substitutelor. Now York Gn ersen reprezinia statul New Jersey, iar pontru New Yor te olosita Empire State Building. Numele George Wa hing fund ca numele statului Georgia, i ecules e statelor Carolina. enandtor cu numele pam Come on si asa mai departe. Elevil fac legatui tatului Connecticut si as. Elev imaginile mentale pentru fiecare dintre ce este inventatS de el, De exemplt elevi tl imagin 7 George Washington (Georgia) purtand un jerse Nes J Apoi elev i imagineaza c& George a primit un cad (una ca Delaware) la care se gandeste cum sta pe acoperitl Empire State Building (New York), apoi se pint iisens cu boi (Carolina de Sud si de Nord). De la veri (Delay ies Precis de la verigoara Virginia Hampshire (Virginia yi New Hampshire), a primit un pix (pen din Pennsylvania), cu ca conecteaz& puncte (Connecticut). Aceste puncte fornia insula (Rhode Island) unde Marilyn Monroe (Maryland) a Ja Massachusetts intre98 Gaietele speciale chimia, fizica, Pentru o semnare secventiala asupra experientei ROBERT). Marzano Caictele speciale de notite reprezi maculatoare pe care se luau notite definese tipul acesta de notife ca reprezinta consemnéri partiale ale ex; care le-au avut elevii in clasa dinire trasatucile cele mai importante a Speciale este aceea ci ele pot fi utilizate consemneaza ce rationamei determinant pentru inv: consemnare, pentru Aceste caiete contin descrise in Figura 2.9) se arata in urmatorul capitol, caietele de 8a isi corecteze rationamentul, a inregistra cronologia experientel Rotite (de genul celor pe dowd coloane sischeme de organizare grafice. Asa cum a infelege: Pasul numarul 7. Eleviitrebuie s& reflecteze asupra a ceea ce au invStat Ulimul pas al unei abordari cuprinzdtoare in vederes procesdrii active a informatici acumulate du determinant pentru inv: reflectie pe care gi le po! Hogaboam-Gray & Rolhei Stare, Existd cel putin trei intrebari de © ceau inteles corect gi ce nu? ; Cétde siguri sunt pe ce au invatat? Ce le-a reusit in limpul experientei deci tear fi putut ameliora? Vt? re de inviitare gi barile nu trebuie puse toate dupa finalizarea inputului es int pentru invalare, Profesorul trebuie si selecteze 0 i abebare dupa fiecare astfel de input. De pi “ ue un las4 un interval de timp" (p, put decisiv in cadrul orei de fizica, despre nena so les sor de goal general ii poate ruga pe eevi si rsp mda jtoarea intrebare: ,,Care sunt lucrurile de care sunt a uri si care sunt lucrurile de care sunteti cel n a i comentariile in caietele de notite. Aceste a \entarii pot fi scrise si pe o foaie de hartie care ee Bomanats profesorului, urmadnd ca acesta s-o Geeeet es ple Mforma de evaluare privind cate informatii au invatat elevii ir nnta facut elevul in timpul unui in tare. Elevii pun data la fives lor lor, notite le permit elevilor deoarece ele reprezinta o con notiunilor predate, -Rezumat ~ CAnd este adresat’ a doua intrebare de planificare didac- -tica — Cum proceddm pentru a ne 3 igi | = nofiuni noi? — este extrem de important ca profes at iden “tifice inputurile determinante pentru invatare Profesor Pot "face urmitorii pasi in vederea initieri inputului dete mt eo Walare intr-o maniera sistematica: familiarizarea impartirea elevilor in grupuri mi rgenizarea -iiformatiilor din cadrul experientei decisive ae favitarein _Aegmente mici pe care eleviis& le poata descrie, dezbate, a “Pentru a face predictii, formularea unor intrebari care s& nec ste acela in care elevii reflecteazd PA finalizarea unui input adresa elevii (vezi Cross, 1998; Ross, iser, 2002): ‘Arta sina predarit Cum proces pentru a neajuta ele© aprofundare din partea elevilor, conse: a concluziilor atat in forma lingvistics, Precum si reflectiile finale pe care elevij asupra a cea ce au invatat, mnarea de citre cit si nonlingvisiel Sunt rugati si le pou ie trebuie s& facem pentru ri ajuta pe elevi sd exerseze s Cepitolul anterior a tinut s& sublinieze cat de important este informatia primita de elevi sa fie procesatd intr-un mod activ Pepercursul unor inputuri determinante pentru invafare si bine icturate, Daca profesorul va utiliza tehnicile prezentate letior, existi mari sanse ca elevul sa plece de la ord cu o buns felegere a continutului predat, Trebuie ins adaugat ca std invatare inifiala, oricat de bund ar fi, nu este sufieients OG vizim retinerea informatie’ pe un termen mai lung si sPlicarea ei in contexte viitoare, De aceea, clevii trebuie sa sibs Fauile potrivite pentru a exersa noile deprinderi si pentru a-si “Aprofunda infelegerea notiunilor. achizitionate, Fara acest gen de Hucrare indelungat®, cunostinfele injelese in prima instants Tn adecvat de catre elevi se vor estompa si vor fi pierdute timpul. ROBERT}. MARZANO Arta tings prediriim Ce trebulesBfacem pentru,