Efectele muncii de birou.

Masuri pentru eliminarea afectiunilor la locul de munca

08 Mar 2018
Tags: munca la birou, afectiuni birou, stres, afectiuni musculo-scheletice, oboseala vizuala, riscuri

Principalele probleme de sanatate ce pot aparea ca urmare a activitatii intr-un birou sunt afectiunile musculo-scheletice, stresul, boli cardiovasculare si oboseala vizuala. Angajatorul are obligatia
de a analiza postul de munca, de a furniza informatii si de a instrui lucratorii, de a planifica rutina zilnica de lucru, de a proteja ochii si vederea lucratorilor.

Afectiunile musculo-scheletice afecteaza de regula spatele, gatul, umerii si membrele superioare, insa pot afecta si membrele inferioare. In aceasta categorie se incadreaza orice leziune sau
afectiune a articulatiilor sau a altor tesuturi. Problemele de sanatate pot varia de la dureri si disconforturi minore pana la afectiuni mai grave, care necesita repaus sau tratament medical. In situatii
cronice se poate ajunge chiar la infirmitate si la necesitatea de a abandona activitatea profesionala. O organizare ergonomica a postului de munca din birou ajuta lucratorul sa mentina o postura
confortabila, neutra a corpului, cu incheieturile aliniate in mod natural, reducand stresul si solicitarea muschilor, tendoanelor si a sistemului scheletic, minimizand riscul de dezvoltare a afectiunilor
musculo-scheletice.

Stresul la locul de munca se defineste ca fiind procesul in cadrul caruia solicitarile ambientale compromit sau depasesc capacitatea de adaptare a unui organism, provocand schimbari biologice
care pot incadra persoana respectiva in categoria celor cu risc de imbolnavire profesionala.

Pe langa factorii de risc care determina stresul psihic exista si factori de risc care au legatura cu caracteristicile locului de munca, respectiv cu postura lucratorului in timpul lucrului. In cazul in care
lucratorul sta pe scaun prea mult timp, aceasta pozitie nenaturala determina suprasolicitarea organismului. Din acest punct de vedere, statul pe scaun al lucratorului in timpul lucrului este un
factor de stres fizic.

Sindromul de oboseala vizuala la calculator reprezinta o afectiune ce apare ca urmare a focalizarii privirii pe un monitor pentru perioade de timp indelungate, mai mult de 3 ore pe zi, fara
intrerupere. Sindromul de oboseala vizuala la calculator apare mai frecvent la adultii sub 55 ani si, de obicei, mai frecvent la femei decat la barbati, iar simptomele sunt corelate cu numarul de ore
petrecute in fata calculatorului si cu instalarea lor de obicei dupa ora 3 pm. Aceste simptome sunt determinate in special prin doua componente, respectiv: tulburari ale acomodatiei si sindromul
de ochi uscat.
Efecte negative ale muncii de birou

Bolile de inima
Atunci cand stam jos pentru mult timp, muschii ard mai putine calorii, iar sangele curge mai lent, permitandu-le acizilor grasi sa blocheze mai usor inima. Sederea prelungita a fost asociata de mult
timp cu niveluri crescute ale presiunii arteriale si ale colesterolului. De asemenea, oamenii care sunt extrem de sedentari au de doua ori mai multe sanse de a suferi de o boala de inima,
comparativ cu cei care au o viata activa.

Pancreas hiperproductiv
Pancreasul produce insulina, un hormon care transporta glucoza la celule pentru a asigura necesarul de energie. Insa, celulele din muschii inactivi nu raspund la fel de usor la insulina, iar
pancreasul produce din ce in ce mai multa. Acest proces poate duce la diabet sau alte boli. Insulina incepe sa decline chiar si dupa o singura zi de stat mult pe scaun.

Cancer de colon
Studiile au asociat statul mult pe scaun cu un risc mai mare de cancer de colon. Motivul pentru care statul pe scaun favorizeaza aparitia acestor boli este neclar, insa oamenii de stiinta au formulat
o teorie care stabileste ca producerea in exces a insulinei incurajeaza cresterea in exces a celulelor. O alta teorie precizeaza ca miscarea creste nivelul de antioxidanti naturali care distrug celulele
daunatoare si pe cele care cauzeaza cancerul, cunoscute sub numele de radicali liberi.

Abdomen moale
Cand stam in picioare sau cand ne miscam, muchii abdominali ne ajuta sa stam in pozitie verticala. Insa, atunci cand stam pe scaun ei nu mai sunt folositi, muschii tensionati ai spatelui si cu cei
abdominali slabi formeaza o alianta care poate forta arcul natural al coloanei vertebrale, ducand la hiperlordoza si lordoza.

Contractia soldurilor
Incheieturile flexibile ale soldurilor ne ajuta sa ne mentinem echilibrul, insa oamenii care stau mult timp pe scaun isi extind rareori muschii flexori in fata, motive pentru care acestia se scurteaza si
devin mai rigizi. Acest fenomen limiteaza o gama de miscari si lungimea pasului. Studiile au indicat ca mobilitatea redusa a soldurilor este unul dintre motivele principale pentru care cad
persoanele in varsta.

Circulatie proasta
Statul pe scaun pentru perioade lungi de timp incetineste circulatia sangelui, fapt ce conduce la acumularea fluidelor la nivelul picioarelor. Problemele cauzate de acest fenomen variaza de la
glezne umflate si varice la formarea cheagurilor de sange, adica la tromboza venoasa profunda.

Oase moi
Activitatile precum mersul pe jos sau alergatul stimuleaza soldurile si oasele din partea inferioara a corpului, cu scopul de a le determina pe acestea sa devina mai groase, mai dense si mai
puternice. In prezent, medicii spun ca actuala crestere a cazurilor de osteoporoza este cauzata de lipsa de activitate.

Gat incordat
Daca in majoritatea timpului stam la birou, ne putem afecta vertebrele cervicale prin inclinarea capului in fata, spre monitor, sau inclinarea lui in lateral, pentru a tine un telefon mobil cu umarul.
Acest obicei poate duce la dezechilibre permanente.

Spate si umeri inflamati

Gatul nu este singurul care are de suferit din cauza pozitiei nefiresti pe care o adoptam noi. Atunci cand stam aplecati spre monitor sau tastatura, umerii si muschii spatelui fac o extensie
exagerata.

Coloana inflexibila
Daca nu miscam coloana vertebrala, ea devina inflexibila si usor de vatamat in activitati banale. Atunci cand ne deplasam, discurile moi dintre vertebre se extind si se contracta ca niste bureti care
absorb sange si substante nutritive proaspete. Cand stam jos mult timp, discurile sunt strivite inegal si isi pierd din spongiozitate.

Probleme ale discurilor intervertebrale

Oamenii care stau mai mult timp jos au mai multe sanse de a suferi de hernie de disc lombara.

Cefalee
Privitul indelungat in monitor poate conduce la diferite probleme de vedere, favorizand inclusiv durerile de cap si migrenele. Multe dintre aceste efecte sunt temporare si dispar daca evitam sa
privim ore in sir in monitor si daca ne obisnuim sa facem pauze regulate de cateva minute.

Stres
Stresul este un alt efect advers al jobului de birou, care poate afecta atat sanatatea angajatilor, cat si evolutia companiei, in timp.

Sindromul de tunel carpian

Tastatul excesiv este o cauza binecunoscuta a sindromului de tunel carpian, o afectiune neurologica aparuta la nivelul mainii si incheieturii, prin compresia nervului median la nivelul articulatiei
pumnului. Se caracterizeaza printr-o durere puternica si poate provoca daune permanente ale nervilor si deteriorarea muschilor.

Sedentarism, obezitate, diabet zaharat

Majoritatea cladirilor de birouri sunt concepute pentru a oferi putina libertate de miscare, fapt care favorizeaza cresterea in greutate, aparitia obezitatii si a diabetului zaharat. Medicii de medicina
muncii recomanda mai multa miscare la locul de munca si evitarea statului pe scaun mai mult de 3 ore/zi in continuu.
 Cum ne distruge corpul statul pe scaun?
Statul pe scaun inseamna ca o persoana nu consuma suficient de multa energie. Un angajat care munceste la birou poate arde numai 300 de calorii pe zi in timpul programului, in timp ce o munca
ce presupune si efort fizic poate duce la arderea a circa 2300 de calorii in acelasi interval de timp. Timpul petrecut la munca, stand pe scaun, se adauga timpului petrecut acasa in fata televizorului,
a calculatorului, in masina etc. Astfel, oamenii au ajuns sa stea pe scaun mai mult de 9 ore pe zi. Tinand cont ca organismul uman nu a fost conceput pentru a sta atat timp pe scaun, postura
aceasta streseaza, suprasolicitand organismul neadaptat.

Imediat cum ne asezam pe scaun activitatea electrica in muschii de la picioare se opreste, rata de ardere a caloriilor scade la 1 cal/minut, enzimele care lucreaza pentru arderea grasimilor scad cu
90%. Dupa numai 2 ore de stat pe scaun colesterolul bun din sange scade cu 20%, iar dupa 24 ore, eficienta insulinei coboara cu 24%, ceea ce creste implicit riscul de diabet. Si totusi, foarte multi
lucratori au un loc de munca care-i tintuieste pe scaun cel putin 8 ore pe zi fie in fata unui calculator, fie la ghiseu, fie in scaunul unui echipament de munca, cum ar fi un automobile, macarale,
motostivuitoare.

Oamenii care stau mult timp pe scaun prezinta riscuri mai ridicate pentru boli de inima, cancer, diabet sau hipertensiune arteriala. Primele simptome resimtite la statul nemiscat in scaun in fiecare
zi sunt durerile care pot aparea in tot corpul, o senzatie de slabiciune si disconfort in articulatii. Aceste simptome le pot resimti atat lucratorii in varsta, cat si tinerii.
Propuneri de solutii pentru mentinerea sanatatii si asigurarea securitatii in munca
Legea nr. 319/2006 precizeaza ca angajatorul are obligatia sa implementeze masuri pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:
1. Evitarea riscurilor
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
3. Combaterea riscurilor la sursa
4. Adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii
5. Adaptarea la progresul tehnic
6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca
8. Adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala
9. Furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

In aplicarea acestor principii propunem urmatoarele:

Masuri organizatorice
- se vor stabili prin regulamentul intern pauze cand vor putea fi efectuate eventualele exercitii fizice la locul de munca, care vor putea conduce la imbunatatirea circulatiei pentru muschi si
tendoane. Pauzele scurte care presupun ridicarea de pe scaun ar trebui luate la 15-30 de minute. Pauzele lungi ar trebui luate la 2-3 ore dupa statul pe scaun.
- o parte din discutiile cu alte persoane din alte departamente sau birouri se va realiza face to face, nu prin mail sau telefon, ceea ce presupune deplasarea pe jos;
- discutiile la telefon se vor face stand in picioare;
- consumul mai mare de apa va constitui o mai buna hidratare a organismului;
- o parte din sedinte, macar cele cu durata scurta se vor realiza in picioare;
- masa nu va fi servita pe birou, ci intr-un loc special amenajat, chiar in picioare;
- in timpul lucrului va fi schimbata des pozitia corpului.
- salariatii vor fi supusi unor controale medicale periodice pentru verificarea sanatatii sistemelor si organelor supuse suprasolicitarii posturale.

Ecranul computerului
- inaltimea ecranului trebuie sa fie la nivelul ochilor lucratorului (purtatorul de ochelari bifocali poate avea nevoie de lasarea in jos a monitorului);
- ecranul trebuie plasat la distanta lungimii bratului si aliniat cu trunchiul;
- ecranul trebuie sa fie inclinat pe spate si pozitionat perpendicular pe ferestre.

Tastatura
- trebuie aliniata cu utilizatorul;
- trebuie pozitionata la nivelul sau usor sub nivelul coatelor.

Mouse-ul
- trebuie pozitionat la nivelul sau usor sub nivelul coatelor;
- trebuie sa fie apropiat de tastura;
- mana trebuie luata de pe mouse cand acesta nu este utilizat.

Scaunul
- trebuie sa fie ajustabil si sa aiba stabilitate buna;
- trebuie sa permita miscarea usoara;
- scaunului trebuie amortizat adecvat;
- cotierele trebuie sa fie ajustabile in inaltime, astfel incat scaunul sa poata fi impins sub birou.

Pozitia corecta de stat pe scaun:

- se va evita aplecarea in fata;
- coatele vor fi indoite la 90 de grade;
- umerii vor fi relaxati;
- bratele vor sta aproape de corp;
- se va mentine intreaga talpa pe podea.

Spatiul de lucru
- trebuie prevazut cu un compartiment adecvat pentru tastatura si mouse;
- articolele utilizate frecvent - telefon, documente, capsator, calculator etc. - trebuie plasate in spatiul normal de lucru, pentru a ajunge usor la ele;
- bratele si incheietura mainii trebuie tinute departat de marginile ascutite;
- trebuie sa fie prevazut sub birou un spatiu pentru picioare;
- suprafata de lucru nu trebuie sa reflecte lumina.

Suportul pentru documente

- trebuie pozitionat langa ecran si in acelasi unghi.

Telefonul
- trebuie asezat astfel incat sa poata fi atins confortabil cu bratul;
- daca se utilizeaza frecvent un dispozitiv hands-free trebuie luat in considerare.

Conditii ambientale
- iluminatul trebuie furnizat astfel incat sa se evite stralucirea si solicitarea vizuala;
- nivelul de zgomot trebuie mentinut la un nivel cat mai scazut prevenind pierderea auzului si stresul;
- temperatura, umiditatea si curentii de aer trebuie mentinute la niveluri confortabile.

De retinut!
Legislatia actuala prevede ca angajatorul este responsabil de securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor, dar si ceilalti manageri, precum si fiecare angajat in parte sunt responsabili pentru
asigurarea prevenirii imbolnavirilor si accidentelor.

De atitudinea, implicarea, colaborarea si mai ales reorganizarea unor detalii in timpul lucrului depinde pana la urma asigurarea satisfactiei, confortului, sanatatii si securitatii sale in munca, cat
cresterea productivitatii muncii.
Elementele prezentate anterior pot face obiectul completarii instructiunii proprii in domeniul SSM pentru activitatea de birou, care vor fi aduse la cunostinta angajatilor prin procesul de instruire
periodica.