LIT.

PIPP_2019-2020
LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII

SEMINAR 1_Grupele 1-2_Săptămânile 1-2_2019

„SUNTEM CEEA CE CITIM” – Literatura pentru copii, o literatură a începutului de drum lectoral

PLANUL TEMEI DE SEMINAR

1. Un motto de cititor
o Alegeți și indicați un motto de cititor pe care-l considerați reprezentativ pentru calea proprie de lectură – pe
care aţi urmat-o deja sau pe care credeţi că veţi merge de acum înainte (spre exemplu: „Pietre pentru templul
meu” – Lucian Blaga; „Cărțile care ne-au făcut oameni” – Dan C. Mihăilescu; „Acasă, adică în lumea
cărților” – Alex Ștefănescu; Spune-mi ce citeşti, ca să-ţi spun cine eşti!” – Nicolae Manolescu; „Atâta doar
că literatura nu-i salvează decât pe cei gata să se lase salvaţi.” – Ana Blandiana; „Grădina cărților în
floare” etc. ).
o Explicați pe scurt (1-3 rânduri) alegerea făcută, arătând de ce considerați că motto-ul respectiv este
reprezentativ pentru itinerarul lectoral personal.

Motto-ul ales de mine este: “Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator
nesfârşit de idei şi imaginaţii.” – Mihai Eminescu. Am ales acest motto deoarece consider cartile o adevarata
sursa infinita de creativitate si idei. Cititul mentine creierul activ, il stimuleaza. Cu cat citim mai mult devenim
mai creativi, imaginatia se imbogateste, iar creierul nostru se transforma, dupa cum spunea si Mihai Eminescu,
intr-un “laborator nesfarsit de idei si imaginatii”.

2. „Plăcerea textului” literar

o Arătaţi pe scurt (1-3 rânduri) ce înseamnă pentru dumneavoastră sintagma „plăcerea textului” (Roland
Barthes).
Atunci cand aud sintagma „placerea textului”, ma gandesc la sentimentele, trairile, momentele incarcate
emotional pe care le ofera un text atunci cand il citim. Daca acestea sunt sentimente pe care cititorul le doreste,
care ii satisfac nevoile literare, cititul devine motivant, placut. Asadar, textul ofera placere, placerea de a citi, de a
trai ceea ce citesti, de a mai dori sa citesti.

o Dați cel puțin două exemple de cărți care v-au făcut plăcere în copilărie, la vârstă școlară mică sau în
adolescență.
- „Cartea junglei”- Rudyard Kipling
- „Fata babei si fata mosneagului”- Ion Creanga

o Indicați autorul și cartea care v-au făcut să trăiți cea mai mare plăcere de lectură infantilă sau juvenilă și care,
de atunci, vă îndeamnă să o recitiți mereu.

3. Cărțile începutului de drum lectoral personal

1
 o Reconstituiţi-vă lista primelor lecturi literare, indicând atât cărţile care v-au marcat începuturile de drum
lectoral (3-5 autori şi titluri care v-au impresionat în prima copilărie, acasă sau la grădiniță), cât și cărţile care
le-au urmat (3-5 autori şi titluri care v-au impresionat în anii de școală, la ciclul primar).

In prima copilarie:
- „Scufita rosie”- Charles Perrault
- „Punguta cu doi bani”- Ion Creanga
- „Hansel si Gretel”- Fratii Grimm

In anii de scoala:
- „Fram, ursul polar”- Cezar Petrescu
- „Amintiri din copilarie”- Ion Creanga
- „Alice in Tara Minunilor”- Lewis Carroll
- „Povestea lui Harap-Alb”- Ion Creanga

4. Itinerare lectorale sau despre „Grădina potecilor care se bifurcă” (Jorge Luis Borges)
o Arătați pe scurt (3-5 rânduri) dacă, în copilărie sau în adolescență, cineva (sau ceva) v-a schimbat în vreun fel
parcursul lectoral şi împrejurările în care s-a întâmplat acest moment de răscruce.

Aproximativ pe la varsta de 12 ani, imi amintesc cum mama mea imi spunea ca a citit foarte multe carti in
tinerete si ca atunci cand a fost insarcinata cu mine a citit foarte multe romane politiste. Acesta a fost un impuls
pentru mine, deoarece am inceput sa citesc si eu romane politiste, insa aceasta faza a fost scurta si a trecut repede,
din pacate.

o Dacă nu vă regăsiți în situația de mai sus, atunci exprimaţi-vă o atitudine în această privință (o aşteptare, un
regret, o preferință, o apreciere, o impresie etc.), fie în ordine reală, fie în plan imaginar (de ex.: „Un moment
de mare importanță pentru mine/ de neuitat/ de cotitură/ etc. a fost atunci când… ; Nu mi-am închipuit
niciodată că…”; „M-aş fi bucurat să…”; „Îmi pare rău că / Ce păcat că…”; „Ce bine a fost că…; „Ce bine
ar fi/ ar fi fost dacă…”; „Mi-ar fi plăcut ca…” etc.).

5. Lista recomandărilor de lectură suplimentară la sfârșitul clasei a IV-a (pentru clasa a V-a)
o Imaginați-vă că sunteți profesor/ profesoară pentru învățământul primar (învățător/ învățătoare) și că elevii
dumneavoastră sunt la sfârșitul clasei a IV-a. Ei vor intra de la toamnă în ciclul gimnazial. Pentru că urmează
vacanţa mare, aceştia vă roagă să le daţi îndrumări de lectură suplimentară (pentru clasa a V-a).
 Alcătuiţi pentru acești elevi o listă de 5-10 cărți de literatură pentru copii și tineret (autori și titluri), pe
care le-ați recomanda ca lectură de vacanţă.

- „Intamplari din gradina mea” – Ana Blandiana

- „Omul de zapada care voia sa intalneasca soarele” – Matei Visniec
- „Dumbrava minunata”- Mihail Sadoveanu
- „Fabule”- Grigore Alexandrescu
- „O calatorie spre centrul Pamantului”- Jules Verne
- „Povestile lui Pacala”- Petre Dulfu
- „Cronicile din Narnia”- Clive Staples Lewis
- „Din lumea celor care nu cuvanta”- Emil Garleanu

REPERELE BIBLIOGRAFICE ALE TEMEI DE SEMINAR

Blandiana, Ana (2010). Spaima de literatură. Bucureşti:Humanitas. (Viteză – p. 9; Cum am devenit poet – pp. 13; Acest viciu nepedepsit – pp. 19-20;
Alfabet – pp. 23-24; Cartea şi lumea – p. 39; Certificatul de copilărie – pp. 42-43; Scriitori şi critici – pp. 63-64; Scriitori şi decenii – pp. 80-82;
Scris şi vorbit – pp. 87-88; Capătul firului – pp. 102-103; Despre ce e vorba în poveste [Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte] – pp. 104-
105; Autobiografie – pp. 139-140; În mare – pp. 152-153, O carte – pp. 156-157; Poezia, între tăcere şi păcat [„Spaima de literatură”, „Aversiunea
2
faţă de literatură”] – pp. 158-169; „Atâta doar că literatura nu salvează decât pe cei gata să se lase salvaţi.” – pp. 200-202; „Tot ce spun se referă
la sfârşitul copilăriei, la lecturile nedirijate de nimeni ale unui copil de provincie” – pp. 296-297; „Într-o beatitudine a lecturii şi a singurătăţii la
care am visat mereu” – p. 340).
Bot, Ioana (2012). Poveşti de plictisit pisica. În: Dilemateca, Anul VII, nr. 79, decembrie 2012, p. 9.
Bradbury, Ray (2012). Cartea şi fluturele. În: Almanah Anticipaţia 2013. Bucureşti: Nemira (p. 91).
Chivu, Marius (2012). Cărţile preferate de copiii scriitorilor. Ancheta Dilemateca. În: Dilemateca, Anul VII, nr. 79, decembrie 2012, pp. 18-20.
Cordoş, Sanda (2004). Ce rost are să mai citim literatură? Bucureşti: Editura Compania (Ce rost are să mai citim literatură? – pp. 5-13; Ce este şi ce
poate face literatura? – pp. 14-25; Când să mai şi citim? – pp. 61-66; Raftul cu cărţi pentru prima şi a doua copilărie – pp. 66-71).
Fuentes, Carlos (2004). Dilema cărţii şi a lecturii. În: Dilema veche, Anul I, nr. 34/3-9 sept. 2004, p. 7.
Glăvan, Gabriela (2012). Avangarda şi literatura pentru copii. Dosar literar Dilemateca. Scrieri, autori, lecturi. În: Dilemateca, Anul VII, nr. 79,
decembrie 2012, pp. 10-13.
Istodor, Eugen (2012). 101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă. Iaşi: Editura Polirom (pp. 5-21; Legende sau basmele românilor adunate din gura
poporului de Petre Ispirescu – pp. 37-38; Scrierile lui Ion Creangă – pp. 45-46; Fram, ursul polar de Cezar Petrescu – pp. 85-86; Toate pânzele sus!
de Radu Tudoran – pp. 109-110; Cartea cu Apolodor de Gellu Naum – pp. 133-134; 101. Lista Istodor – pp. 265-273).
Majuru, Adrian (2006). Copilăria la români. Schiţe şi tablouri cu prunci, şcolari şi adolescenţi. Bucureşti: Editura Compania.
Manolescu, Nicolae (2002). Cititul şi scrisul. Iaşi: Editura Polirom.
Manolescu, Nicolae (2002). Spune-mi ce citeşti, ce scrii, ca să-ţi spun cine eşti. În: Dilema, An VIII, nr. 385/30 iunie-6 iulie 2000,p 7.
Mihăilescu, Dan C. (editor) (2010). Cărţile care ne-au făcut oameni. Bucureşti: Editura Humanitas.
Mitu, Florica (2005). Literatura pentru copii. Antologie de texte comentate, însoţite de sugestii metodice. Grădiniţă – Clasele I-IV. Bucureşti:
Humanitas Educaţional.
Papadima, Liviu (coordonator) (2012). Care-i faza cu cititul. Bucureşti: Editura Arthur.
Petraş, Irina (coordonator) (2009). Cartea mea fermecată. Antologie îngrijită de Irina Petraş. Ilustraţii de Rada Niţă. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de
Ştiinţă (Argument – p. 4; Jocuri de copii – pp. 224-231; Cărţi pentru copiii de toate vârstele. Listă cronologică orientativă – pp. 233-238; Invitaţie la
lectură. 44 de autori – pp. 5-223).
Popescu, Adina (coord.) (2008). Cărţile copilăriei, un supliment pentru copii, In: Dilema veche, Anul V, nr. 224, 29 mai-4 iunie 2008, pp. I-VIII.
Popescu, Adina (coord.) (2009). DILEMATIX. Ora de horror (o groază de poveşti). Supliment pentru copii, editat de Dilema veche, Anul VI, nr. 294,
1-7 octombrie 2009, pp. I-XVI.
Popescu, Adina (coord.) (2010). Cât de mare este literatura mică? În: Dilema veche, Anul VII, nr. 336, 22-28 iulie 2010, pp. I-VIII.
Popovici, Iaromira (2008). De-ale prinţeselor. În: Popescu, Adina (coord.) (2008). Cărţile copilăriei, un supliment pentru copii, editat de Dilema
veche, Anul V, nr. 224, 29 mai-4 iunie 2008, p. VIII.
Sora, Simona (2000). Scrisul & cititul. Tabieturi de scris, tabieturi de lectură. Dosar Dilema. Coordonatorul temei: Simona Sora. În: Dilema, Anul
VIII, nr. 385/30 iunie-6 iulie 2000, pp. 7-16.
Sora, Simona (coord) (2004). A scrie, a citi. Dosar Dilema. În: Dilema veche, Anul VIII, nr. 387/14-20 iulie 2000, pp. 7-16.
Sora, Simona (coord) (2004). Mai pune mâna pe o carte! Dosar Dilema veche. În: Dilema veche, Anul I, nr. 34/3-9 septembrie 2004, pp. 7-16.
Stanca, Radu (2000). Problema cititului. Contribuţii la estetica fenomenului literar. În: Stanca, Radu, Aquarium (pp. 39-72). Cluj-Napoca: Biblioteca
Apostrof.
Ştefănescu, Alex. (2014). Mesaj către tineri: Redescoperiţi literatura! Bucureşti: Curtea veche Publishing.

REPERE BIBLIOGRAFICE GENERALE

Breaz, Mircea (2013). Literatura pentru copii. Repere teoretice şi metodologice. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Bodiştean, Florica (2007). Literatura pentru copii şi tineret dincolo de „story”. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
Goia, Vistian (2003). Literatura pentru copii şi tineret: pentru institutori, învăţători şi educatoare. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Manolescu, Nicolae (2008). Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Piteşti: Editura Paralela 45.
Manolescu, Nicolae (2014). Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc. Piteşti: Editura Paralela 45.
Molan, Vasile; Bănică, Lavinia (2005). Pedagogie pentru învăţământ primar şi preşcolar. Literatura română şi literatura pentru copii. Bucureşti:
MEC.
Papadima, Liviu (2006). Limba şi literatura română. Hermeneutică literară. Bucureşti: MEC.
Petraş, Irina, (2002). Teoria literaturii: curente literare, figuri de stil, genuri si specii literare, metrică şi prozodie. Cluj Napoca: Biblioteca Apostrof.
Popa, Marian (2009). Istoria literaturii române de azi pe mâine. Bucureşti: Editura Semne.
Rogojinaru, Adela (1999). O introducere în literatura pentru copii. Bucureşti: Editura Oscarprint.
Sâmihăian, Florentina (2007). Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor. Bucureşti: MEC.
Szekely, Eva (2006). Literatura pentru copii şi tineri. Editura Universităţii „Petru Maior” Târgu Mureş.
Ștefănescu, Alex (2005). Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). București: Ed. Mașina de scris.
Ştefănescu, Alex. (2014). Mesaj către tineri: Redescoperiţi literatura! Bucureşti: Curtea veche Publishing.