ROMAN ELENA LOREDANA

AMG IB

ANALIZATORUL GUSTATIV
 Analizatorii (organele de simt ) sunt formatiuni anatomo-functionale complexe
prin care sistemul nervor central reeceptioneaza informatiile din mediul extern sau
intern, le conduce si le transforma in senzatiile specifice; astfel ei reprezinta canalele
informationale ale integrarii organismului intr-un tot unitar si in acelasi timp, in mediul
inconjurator.Analizatorul este alcatuit din trei segmente: periferic, de conducere si
central. Segmentul periferic este o structura specializata cu proprietatea de a receptiona
stimuli fizici sau chimici, de a-i transforma in excitatii-impuls nervos si de a-i transmite
pe caile de conducere; receptorii sunt clasificati in :exteroceptori (analizatorul cutanat,
analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv,analizatorul vizual,analizatorul auditiv,
analizatorul vestibular), interoreceptori(se gasesc in toate organele interne, receptori
specializati de tipul terminatiilor libere ,corpusculi Vater-Pancini,Krause etc.) si
proprioceptori(analizatorul motor(kinestezic), analizatorul motor al vorbiri.
Analizatorul gustativ (chemoreceptor) are rol de a informa asupra calitatii
alimentelor introduse in gura, dar intervine si in declansarea reflexa neconditionata a
secretiei glandelor disgestive. Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza
excitatiile determinate de proprietatile chimice ale substantelor sapide solubile care intra
in contact cu mucoasa bucala. Simtul gustului este unul dintre cele mai vechi simturi, din
punct de vedere filolgenetic , si cel care asigura detectarea substantelor daunatoare,
toxice care nu trebuie sa patrunda in corp.Receptorul analizatorului gustativ este
reprezentat de celulele gustative din mugurii gustativi situati pe fata dorsala a limbii, in
epiteliul papilelor caliciforme, fungiforme si foliate, a valului palatin, faringelului si
epiglotei. Densitatea,forma, dimensiunile si repartitia receptorilor sunt diferite in functie
de specie. Calea de conducere este formata din inlatuirea a trei serii de neuroni senzitivi
care intra in componenta nervilor glosofaringian - pentru treimea bazala a limbii, coarda
timpanului – pentru treimea apicala si mediala a limbii, si nervul vag, care culege
informatii de la mugurii gustativi din faringe, valul palatin, epiglota. Impulsurile gustative
sunt conduse pana la nucleul solitar din bulb. Axonii neuronilor bulbari incruciseaza si fac
sinapsa cu ultimul neuron al caii in talamus. Segmentul central este reprezentat de
neuroni senzitivi corticali situati in vecinatatea centrilor nervosi motori corticali ai limbii,
masticatiei si deglutitiei ; acesti neuroni elaboreaza senzatii specifice de gust.
Substantele se impart in functie de capacitatea de a genera senzatii
gustative.Substantele sunt: sapide(genereaza senzatia de gust prin contactul cu
receptorul gustativ;substantele sapide sunt solubile in apa) si insipide (cele care nu
genereaza astfel de senzatii). Exista patru grupe de substante sapide care produc
senzatiile gustative de amar, dulce, acru si sarat; gustul salivei este considerat gustul zero.
Substantele sapide se dizolva in saliva; substantele acre si sarate deschid canalele ionice
voltaj-dependente de NA2,K2, CA2+ din membrana celulelor gustative, iar cele dulci si
amare actioneaza asupra unor receptori membranari proteici.
Suprafata limbii nu este sensibila in mod egal fata de cele patru tipuri de stimul
gustativi primari(vezi imagine) : gustul dulce este pe varful limbii, gustul amar se afla la
baza limbii, gustul acru este pe fata dorsala a limbi, in faringe si esofagul proximal si
gustul sarat se afla pe varful si laturile limbii. Receptia diferitelor gusturi se datoreaza
compozitiei chimice a substantelolr, criteriu pe baza caruia acestea au fost clasificate in
:substante cu aceeasi compozitie chimica care dau acelasi gust , substante cu compozitie
diferita care dau acelasi gust si substante cu compozitie chimica diferita care dau gusturi
diferite

. (sursa imagine
https://corpultau.wordpress.com/2013/01/12/limba-organ-al-gustului/)

Segmetul periferic al analizatorului gustativ este format din corpusculi gustativi

care se regasesc in grosimea epiteliului lingual si bucofaringian.Mucoasa limbii este o
membrana de culoare roz alcatuita din epiteliu pavimentos stratificat si corion, in care se
afla formatiuni caracteristice numite papile linguale. Denumirea acestora este legata de
forma pe care o au : papile calciforme, papile fungiforme, papile foliate si papile filiforme.
Papile calciforme sunt in numar restrans (7-11); sunt cele mai mari papile
gustative si segasesc la baza limbii, sub forma literei V , cu deschidere spre varful
limbii.Papila calciforma este alcatuita dintr-un mamelon cilindric, in peretii santului
perimamelonar , ai mamelonului si ai caliciului se afla formatiuni specializate pentru
perceperea excitatiilor gustative numite muguri gustativi. Mugurele gustativ are forma
ovoida , varful sau comunica cu santul perimamelonar printr-un canal gustativ.Baza
corpuscului gustativ este asezata pe membrana bazala a epiteliului si, contine celule de
sustinere si celule senzoriale.Intre celulele gustative se gasesc celule de sustinere.
Papilele fungiforme se afla pe varful si pe marginile limbii.Au forma unor ciuperci
, prezentand la varf o umflatura numita cap sprijinita pe o portiune subtire numita
pedicul.Fata superioara a capului contine corpusculi gustativi.
Papilele foliate sunt reprezentate prin niste lame paralele, asemenea foilor unor
carti; ele se gasesc in posterior si pe marginile limbii avand pe suprafata lor corpusculi
gustativi.
Papilele filiforme sunt alcatuite dintr-o parte centrala care se desface la varf in
mai multe firisoare; au rol numai in sensibilitatea generala a limbii, lipsindu-le
corpusculii gustativi. Mucoasa linguala prezinta si glande mucoase, care se deschid in
santurile circulare ale papilelor, avand rol deosebit in functia gustativa.
Segmentul intermediar (de conducere) este contituit dintr-un releu cu trei
neuroni senzitivi: primul este situat in ganglionii nervosi ai nervilor faciali,glosofaringian
si vag , al doilea este situat in nucleul tractului solitar din trunchiul cerebral si cel de-al
treilea neuron este situat in talamus.Axonii primului neuron urmeaza calea nervilor
mentionati , iar axonii celui de-al doilea neuron insotesc lemniscului medical.
Segmentul central este situat in cortexul gustativ aflat in lobii parientali. O parte
dintre fibrele caii gustative ajung la hipotalamus si la structuri din sistemul limbic, regiuni
care sunt implicate in aprecierea gustului alimentar consumate. Gustul este influentat de
miros; cand receptoriii din cavitatea nazala sunt blocati de secretii , hrana este lipsita de
gust .Fara miros, cafeaua de dimineata ar fii foarte amara; totodata , in mucoasa bucala se
afla si receptori tactili, termici si nocireceptori si temperatura scazuta sau textura
alimentelor por intari sau diminua senzatia de gust.
Afectiunile gustative pot fi : totale(pierderea completa a simtului), partiale
(pierderea mai multor gusturi si/sau mirosuri) si specifice (pierderea unuia sau doar a
anumitor mirosuri si/sau gusturi).Avem si cateva afectiuni ale analizatorului gustativ:
1.Sialadenita reprezinta o boala caracterizata prin inflamarea si marirea in volum a
uneia sau mai multor glande salivare.Patologia aceasta poate fi acuta , cronica sau
recurenta si asociaza de obicei simptome ca : durere, sensibilitate locala,inrosirea zonei
(eritem local) si edematiere instalata treptat.Cauzele infectiei sunt de obicei virale sau
bacteriene.
2.Ageuzia reprezinta pierderea simtului gustativ.Atunci cand perceptia gustativa este
doar redusa si nu absenta , tulburarea poarta denumirea de hipogeuzie. Ageuzia poate fi
testat prin plasarea pe fata dorsala a limbii a unor substante care sa aiba cele patru
gusturi elementare(sarat,dulce,amar,acru).Este frecventa intalnita ca simptom
tranzatoriu in afectiuni inflamatorii ale tractului respirator superior,adesea alaturi de
anosmie (pierderea simtului mirosului). Leziunile nervului facial pot duce la afectarea
simtului gustativ in cele doua treimi anterioare ale limbii , alaturi de slabiciune musculara
faciala (paralizie Bell), cu sau fara hiperacuzie. Lezarea nervului glosofaringian poate
afecta perceptia gustativa din treimea posterioara a limbii.De multe ori, lezarea nervului
glosofaringian implica si afectarea nervilor cranieni X,XI si XIII si astfel ageuzia se poate
asocia cu disfonie,disfagie, pareza coardelor vocale, anestezia palatului moale, uvulei,
faringelui si laringelui si slabiciunea muschilor sternocleidomastoidian si trapez.
3.Hipergeuzia se caracterizeaza prin hipersensibilitatea papilelor gustative, adica tot
timpul pacientul crede ca desertul este prea dulce, cafeaua este prea tare , ardeiul prea
iute etc.
4.Hipogeusia este diminuarea simtului gustativ; dupa un episod de gripa , poate aparea
hipogeusia insotita de hiposomie , pentru o perioada scurta de timp.
5.Disgeusia poate afecta gustul prin , principalii factorii :fumatul,descumarea
limbii,unele medicamente etc. .