Sunteți pe pagina 1din 38

APLICATII

1. Studiu de caz privind importul de stocuri.


2. Studiu de caz privind exportul de stocuri.
3. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.
4. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie.
5. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.
6. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.
7. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.
8. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.
9. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul
exercitiului financiar.
10. Studiu de caz privind impozitul pe profit.
11. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.
12. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere din evidenta contabila.
13. Studiu de caz privind tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cause de
forta majora.
14. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de
masa.
15. Studiu de caz privind ambalajele.
16. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.
17. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.
18. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
19. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.
20. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand.
21. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.
22. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.
23. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.
24. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.
25. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar
26. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.
27. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.
28. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.
29. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.
30. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.
1. Studiu de caz privind importul de stocuri

O societate comerciala specializata in activitati de import deruleaza intr-o perioada de


gestiune,urmatoarele operatiuni:
-import de materii prime 5000 euro la cursul valutar 3,5 ron/euro;
-obligatiile vamale sunt: taxe vamale 10%,accize2%, TVA 24%.

Aceste materii prime se transforma in produse finite, motiv pentru care firma achizitioneaza
pe baza de factura fiscala urmatoarelestocuri: material auziliare 1000 ron + TVA, materiale
consumabile 800ron + TVA.
Costul de obtinere al produselor finite este 30.000 ron.
Produsele finite se vand prin depozit en-gross cu adaos comercial 1% si TVA 24%.
Pentru obtinerea valutei necesare achitarii furnizorului extern,firma participa la licitatie
valutara, comision de licitatie 0,7% si curs valutar de 3,7 ron/eur.
La inventariere se constata un minus de produse finite de 1000 ron, ce se imputa persoanei
vinovate de paguba produsa.
1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron
2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron
3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron
4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron
5. TVA: 19.600 x 24% = 4.704 ron

-inregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport):


301Materii prime 601Cheltuieli cu 17.500
materiile prime
-inregistrarea obligatiile vamale:
301Materii prime % 2.100
446.01Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate –TVA 1.750
446.02Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate 350
-Accize
-inregistrare TVA:
4428TVA 446.03Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate -TVA 4.704
exigibil
Observatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil.
-achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata):
% 5121Conturi 6.804
446.01Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate TVA curente la 1750
446.02Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate –Accize banci 350
446.03Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate -TVA 4.704

4426TVA deductibil 4428TVA exigibil 4.704


-achizitia altor stocuri(factura fiscala):
% 401Furnizori 2.232
3021Materiale auxiliare 1.000
3028Alte materiale consumabile 800
4426TVA deductibil% 432
-darea in consum a stocurilor (bonuri de consum):
6021Cheltuieli cu materiale auxiliare 3021 Materiale auxiliare 1.000
6028Cheltuieli privind altemateriale 3028 Alte materiale 800
consumabile consumabile
601Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 19.600

921 Cheltuielile activitatii de baza 901 Decontari interne privind 21.400


cheltuielile

-obtinerea produselor finite (raport de productie):


345Produse finite 711Variatia stocurilor 30.000
931Costul productiei obtinute 902Decontari interne privind 30.000
productia obtinuta
- vanzarea produselor finite:
% 701Venituri din vz prod finite 35.137,8
4111Clienti 4427TVA colectat 30.300
48.373,8
-descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute:
711Variatia stocurilor 345Produse finite 30.300
-achizitionarea de valuta prin licitatie:
5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ron
Comision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron
5125Sume in curs de decontare 5121Conturi curente la banci 18.629,5
627Chletuieli cu serv bancare 5125Sume in curs de decontare 129,5
5124Conturi la banci in valuta 5125Sume in curs de decontare 18.629,5

Achitarea facturii externe prin valuta obtinuta prin licitatie valutara:


Evaluarea obligatiei de plata la data importului: 5.000 euro x 3,50 ron = 17.500 ron
Evaluarea obligatiei de plata la data platii: 5.000 euro x 3,70 ron = 18.500 ron
Diferenta de curs negativa 1.000 ron
% 5124Conturi la banci in valuta 18.500
401Furnizori 17.500
665Cheltueili cu dif de curs 1.000
-inregistrarea rezultatului inventarierii:
711Variatia stocurilor 345Produse finite -1.000
-imputarea minusului:
4252Avansuri acordate personalului % 1.171,26
758Alte venituri din exploatare 1.010
4427TVA colectat 161,26

2. Studiu de caz privind exportul de stocuri

O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata, se


achizitioneazamărfuri în valoare de 85 000 lei + TVA 19% pe care ulterior le exportă la pretul
extern FOB de 25000euro, la cursul de 4,12 lei/euro.
Factura privind mărfurile se încasează prin bancă la cursul de 4,09 lei/euro.
a) receptia mărfurilor:

% 401 „Furnizori” 101.150


371 „Marfuri” 85.000
4426 „TVA deductibilă 16.150
b) achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:

401 “Furnizori” 5121“Conturi la bănci în lei” 101.150

c) livrarea la export a mărfurilor:25 000 euro x 4,12 lei/euro= 103 000 lei4111

4111 „Clienti” 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 103.000

Nota:Conform art. 143 din codul fiscal sunt scutite de TVA:


- livrările de bunuri expediate sau transportateîn afara comunitătii de către furnizor sau de altă
persoană în contul său;
- livrările intracomunitare de bunuri de către o persoan ă care îi comunică furnizorului un cod
valabil de înregistrare în scopuri de TVA,atribuit de autoritătile fiscale din alt stat membru.

d) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:


607 „Cheltuieli privind 371 Mărfuri” 85.000
mărfurile”

e)încasarea în valută a creantei externe:


25 000 euro x 4,09 lei/euro = 102 250 lei
Diferenta de curs valutar ( 103 000 – 102 250 = 750) se va înregistra în conturile de cheltuieli:
% 4111 „Clienti” 103 000
5124 „Conturi la bănci în valută 102 250
665 „Cheltuieli din diferene de 750
curs valutar

3. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea in patrimoniu.

Un detailist (S.C. T4 S.R.L.) prezintă la începutul lunii un sold de marfă evaluat la preţul de
vânzarecu amănuntul de 11.160 lei (8.000 lei preţul de achiziţie, 1.000 lei adaosul comercial,
2.160 TVAneexigibilă). Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 15.000 lei +
TVA24%, care se achită prin bancă. Cota de adaos comercial pentru mărfurile cumpărate este
de 20%. Se vând înnumerar (cu bon de casă) mărfuri în valoare de 12.400 lei, inclusiv
TVA.Să se înregistreze încontabilitate operaţiile de mai sus, inclusiv regularizarea TVA.
Notă de calcul:
Adaos comercial (Ct. 378) = 15000 X 20% = 3000 leiTVA neexigibilă (Ct. 4428) = 18000 X
24% = 4320 lei
Notă de calcul:Preţ de vânzare cu amănuntul (Ct. 371) = 12.400 leiTVA = 2.400 lei
Preţ de vânzare cu amănuntul fără TVA = 10.000 lei.k=(1000+3000)/(11122320-2160-
4320)=0.148
Adaos comercial (Ct. 378) = 10.000 X 0,148 = 1.480 lei e caz privind evaluarea stocurilor la
intrarea in patrimoniu.
Cost de achiziţie (Ct. 607) = 10.000 – 1.480 = 8.520 lei
Achizitie marfa
% 4011 8.600
371 5.000
4426 3.600
Inregistrare AC si TVA
371 % 7.230
378 3.000
4428 4.230

Achitarea datoriei fata de furnizor


401 5121 18.600

Vanzare marfuri
5311 % 12.400
707 10.000
4427 2.400

Descarcare din gestiune


% 371 12.400
607 8.520
378 1.480
4428 2.400

Regularizare TVA
% 4426 3.600
4427 2.400
4424 1.200

4. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitiu

S.C. GAMMA S.R.L. doreşte realizarea, în regie proprie, a unei aplicaţii informatice. În acest
sens, societatearealizează următoarele operaţiuni:
01-30.11.N:
- se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare 1.500 lei;
- se înregistrează factura privind consumul de energie în valoare de 1.000 lei, TVA 24%;
- în 30.11 se înregistrează stadiul actual al lucrărilor (recepţia parţială);
01-12.12.N
- se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare de 500 lei.
- în 12.12 se înregistrează recepţia finală aplicaţiei.Durata de utilizare a fost stabilită la 5 ani.
Societatea optând pentru metoda liniară de amortizare. După 3 ani deutilizare (la data de
03.01.2015) aplicaţia informatică este vândută preţ de vânzare: 1.500 lei, TVA 24%
(concomitent se înregistrează scoaterea din evidenţă).
Încasarea are loc în numerar .
-11.N inregistrare salarii datorate noiembrie
641 421 1.500

-11.N inregistrare factura energie


% 401 1.240
605 1.000
4426 240

-30.11.N receptie partiala program


233 721 2.500

-12.N inregistrare salarii datorate decembrie


641 421 500

-12.12.N receptia finala


208 % 3.000
233 2.500
721 500

-N+1-N+3 inregistrare amortizare lunara


6811 2808 50 x
36

-03.01.N+4 vanzare aplicatie informatica


461 % 1.860
7583 1.500
4427 360

-03.01.N+4 scoatere din evidenta program


% 208 3.000
2808 1.800
6583 120

-03.01.N+4 incasare creanta


5311 461 1.860

5. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de commission

Pentru a mări ritmul desfacerilor de mărfuri, societatea Alfa cedeaza mărfuri altor
unităţi pentruvânzare, urmând ca decontarea să se efectueze pe măsura vânzării
mărfurilor.Astfel, in cazul vânzării în comision, societatea încheie un protocol cu partenerii de
schimb princare se menţionează obligativitatea primitorului ca pe măsura vânzării mărfurilor
să întocmească o situaţie privind vânzările pe care o transmite predătorului, ca pe baza ei
acesta să întocmească factura fermă delivrare a mărfurilor, descărcarea efectivă a gestiunii şi
încasarea facturii de acordare de comision.
Se considera o societate comerciala ALFA, care exporta marfuri in comision in
urmatoareleconditii:
-valoarea marfurilor la unitatea producatoare 10.000 euro, la cursul de 4,23lei/euro;
-costul asigurarii marfurilor 100 euro, la un curs de 4,23 lei/euro;
-costul transportului extern 250 euro, la un curs de schimb 4,23 lei/euro;
-valoarea negociata la portul de descarcare marfa (CIF) 10.350 euro;
-comisionul societatii de export (intermediar) 10% calculata la valoarea marfurilor la portul
de incarcare,mai putin transportul si asigurarea (FOB);
-cheltuieli de administratie 3.000 lei;
-incasarea contravalorii marfurilor de la clientul extern se face la un curs de 4,5lei/euro;
-plata furnizorilor se face la un curs de 4 lei/euro.
Cursul de schimb valutar de la data facturarii este de 4,23 lei/euro.Inregistrarea in
contabilitatea operatiunilor aferente exportului:
1. Facturarea marfurilor catre clientul extern
411 Clienti % 43.870
401„Furnizori” – analitic distinct 42.300
producator’’
401„Furnizori” – analitic distinct 423
asigurari’’ 1.057
401 „Furnizori” – analiticdistinct
transportator ‘’

2. Inregistrarea comisionului negociat


411 Clienti 704„Venituri din lucraridistinct 4.230
producator executate si servicii prestate”

3.Retinerea comisionului de la unitatea producatoare


401 Furnizori-analitic 411„Clienti” – analitic distinct 4.230
producator distinct producator
1. Încasarea contravalorii facturii emise de la clientul extern

5124„Conturi la banci in % 46.575


valuta” 411„Clienti” – analitic distinct clienti 43.870,5
externi
765„Venituri din diferente de curs 2.704,5
valutar’’

6. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar

Sa se inregistreze in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor


efectuata la sfarsitulexercitiului financiar N, daca situatia faptica este redata de lista de
inventariere, iar situatia scripticaeste urmatoarea:
•Dulap vestiar = 11 bucati
•Telefon = 18 bucati
Cota medie de rabat calculata la sfarsitul perioadei este de 20%.
Marfurile sunt inregistrate la pretul devanzare cu amanuntul.
Valoarea de inventar a marfurilor este:
Dulap vestiar = 1.400 lei
Telefon = 310 lei
LISTA DE INVENTARIERE Data31.12 N
NR DENUMIRE CO U/ CAN P/U VAL. VAL. De DEPRECIEREA
. A D M T. CONTAB INVENT VALOAR MOTIV
CR BUNURILO ILĂ AR EA UL
T R
INVENTARI
ATE
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
bu 1.5 Reducer
1. Dulap vestiar 55 10 15.000 14.000 1.000
c 00 e preț
2. Telefon 27 bu 20 300 6.000 6.000 - -
c

Înregistrarea plusului deinventarla articolul ,, Telefon”


Plus de inventar: (20 - 18) * 300 = 600,00 lei
TVA neexigibila aferenta plusului de inventar: 300 * 19 :119 = 96,00 lei
Adaosul comercial aferent marfurilor in plus: ( 600 - 96) x 20% = 100,80 lei
Costul de achizitie al marfurilor in plus: 600 - 96 -100,80 = 403,20 lei
371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile 403,20

371 Marfuri 378 Diferente de pret privind marfurile 100,80


371 Marfuri 4427 TVA nexigibila 96,00

7. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

S.C. ALFA SRL încasează prin virament bancar de la S.C. BETA SRL un avans în
sumă de 49.600lei (TVA 24% inclus) pentru care emite în prealabil o factură de avans. SC
ALFA SRL livrează S.C.BETA SRL mărfuri, preţ de vânzare de 160.000 lei, TVA 24%, cost
de achiziţie 100.000 lei. Decontarearestului de plată se realizează prin virament bancar .Să se
efectueze înregistrarea în contabilitatea ambelor societăţii.
Rezolvare:
*în contabilitatea clientului
- facturare avans
% 401 Furnizori 49.600
409 Fz avansuri 40.000
4426 Tva deductibila 9.600
-achitare avans
401 Furnizori 5121 Conturi la banci in lei 49.600

-receptia marfurilor
% 401 Furnizori 198.400
371 Marfuri 160.000
4426 Tva deductibila 38.400
-regularizarea avansului
% 401 Furnizori 49.600
409 Fz avansuri 40.000
4426 Tva deductibila 9.600
-plata datoriei
401 Furnizori 5121 Conturi la banci in lei 48.800

*in contabilitatea furnizorului


-facturarea avansului
4111Clienti % 49.600
419 40.000
4427 9.600
-incasare avans
5121 Conturi la banci in lei 4111Clienti 49.600

-livrarea marfurilor
4111Clienti % 198.400
707 160.000
4427 38.400
-scoaterea din gestiune a marfurilor vandute
607 Ch legate de marfa 371 Marfuri 100.000

-regularizare avans
4111Clienti % 49.600
419 40.000
4427 9.600

-incasarea creantei
5121 Conturi la banci in lei 4111 Clienti 148.800

8. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

O societate „A” (plătitoare de TVA) livrează unei alte societăţi „B” (plătitoare de TVA)
produsefinite evaluate la preţ de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul lor de producţie fiind
de 44.000 lei (încontabilitatea societăţii „B” bunurile respective sunt considerate mărfuri).
Societatea „B” livrează larândul ei mărfuri unei alte societăţi „C” (plătitoare de TVA) cu preţ
de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%,costul lor de achiziţie fiind de 46.000 lei (în contabilitatea
societăţii „C” bunurile respective suntconsiderate tot mărfuri). Pentru decontare, cu acceptul
societăţilor „A” şi „C”, societatea „B” emite ocambie cu o valoare nominală de 62.000 lei prin
care dă un ordin societăţii „C” să plătească suma directsocietăţii „A”, la scadenţă. La scadenţă
contravaloarea cambiei este achitată de societatea „C” societăţii„A”.
a) În contabilitatea societatii A
-vînzarea produselor
4111 Clienti % 62.000
701 Venituri din vanzarea 50.000
produselor finite
4427 Tva colectata 12.000
-descărcarea din gestiune a produselor vandute
711 venituri af stocurilor prod finite 345 Produse finite 44.000
-acceptarea cambiei
413 Efecte de primit 4111 clienti 62.000
-primirea cambiei
5113 Efecte de incasat 413 Efecte de primit 62.000
-incasarea cambiei
5121 Conturi la banci in lei 5113 Efecte de incasat 62.000

b) in contabilitatea societatii B
-achizitia marfurilor
% 401 Furnizori 12.000
371 marfuri
4427 tva colectata

-vanzarea marfurilor
4111 clienti % 62.000
707 Venituri din vanzarea 50.000
mf 12.000
4427 Tva colectata
-scoaterea din evidenta a marfurilor
607 Ch legate de marfa 371Mărfuri 46.000

-emiterea cambiei
401Furnizori 4111Clienti 62.000
d) În contabilitatea societatii C
-achiziția mărfurilor
% 401Furnizori 62.000
371 marfuri
50.000
4427 Tva colectata 12.000

-acceptarea cambiei
401Furnizori 403Efecte de platit 62.000

-achitarea datoriei privind efectul comercial la scadenta


5121Conturi la banci in lei 403Efecte de platit 62.000

9. Studiu de caz privind evaluarea crentelor și datoriilor în lei și în valută la sfarșitul


exercițiului financiar.

1.Societatea SC A SRL a facturat societăţii SC V SRL, în luna ianuarie 2013, mărfuri


învaloare de 248.000 lei (TVA inclus), (cost de achiziţie 150.000 lei) din care a încasat prin
bancă suma de 218.000 lei. La 31.12.2013, cu ocazia inventarierii creanţelor, SC SRL,
constată că este posibil ca suma restantă de la SC V SRL, să nu se mai încaseze în viitorul
apropiat deoarece aceastăsocietate a intrat în incapacitate de plată.
În anul 2014, se pronunţă falimentul SC SRL, iar lichidatoriivirează entităţii SC SRL
suma de 6.000 lei.
-vanzarea produselor finite
4111Clienti % 248.000
701Venituri din vanzarea 200.000
produselor finite 48.000
4427 Tva colectata

-scoaterea din evidenta a produselor finite


711Venituri aferente costurilor stocurilor 345 Produse finite 150.000
prod finite

-incasarea partiala a creantei


5121Conturi la banci in lei 4111 Clienti 218.000

-inregistrarea creantei incerte


4118 Clienti incerti sau in litigiu 4111 Clienti 30.000
-constituirea ajustarii pentru deprecierea creantei la sfarsitul anului
6814Ch de expl pt deprecierea activelor 491Ajustari pt deprecierea 30.000
circulante creantelor clientilor

-incasarea partiala a sumei restante, din lichidare


5121 Conturi la banci in lei 4118 Clienti incerti sau in 6.000
litigiu

-anularea creantei incerte


654 Pierderi din creante si debitori 4118 Clienti incerti sau in 24.000
litigiu
-anularea ajustarii pentru deprecierea creantei
491 Ajustari pt deprecierea creantelor 7814 24.000
clientilor

2.Se primeşte de la un client extern, la 12 decembrie 2014, un avans în valoare de 10.000


euro, cursulvalutar fiind de 4,2000 lei/euro, pentru care s-a emis în prealabil o factură de
avans.
La 31 decembrie 2014 cursul valutar este de 4,1500 lei/euro.
La 12 ianuarie 2015 se livrează clientului extern produse finite încondiţia de livrare FOB, în
valoare de 40.000 euro, cursul valutar la data facturării fiind de 4,2500 lei/euro.Costul
mărfurilor vândute este de 50.000 lei.
La 30 ianuarie 2015 se emite o factură pentru regularizareaavansului şi se încasează
contravaloarea produselor vândute (mai puţin avansul primit), cursul valutar fiindde 4,2700
lei/euro
.-12.12.2014 facturare avans
4111 Clienti 491 Ajustari pt deprecierea 42.000
creantelor clientilor
-12.12.2014 primirea avansului
5124 Conturi la banci in valuta 491 Ajustari pt deprecierea 42.000
creantelor clientilor

-31.12.2014 reevaluarea datoriei la sfarsitul exercitiului (curs 4.15lei/euro)


491 Ajustari pt deprecierea creantelor 765 500
clientilor

-12.01.2015 livrarea produselor finite curs (4.2500lei/euro)


4111 Clienti 7011 70.000

-12.01.2015 descarcarea gestiunii produselor finite


711 345 50.000

-30.01.2015 regularizarea avansului (curs 4.2700lei/euro)


% 4111 42.700
419 41.500
665 1.200
-30.01.2015 incasarea creantei (curs 4.2700lei/euro) (30000euro x(4.2700-4.2500)
5124 % 128.100
4111 127.500
765 600

10. Studiu de caz privind impozitul pe profit.

Impozitul pe profit se evidențiază în Contul 441 "Impozitul pe profit/venit" .Cu ajutorul


acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul
pe profit/venit. Contul 441 "Impozitul pe profit/venit" este un cont de pasiv.

In creditul contului 441 "Impozitul pe profit/venit" se inregistreaza:


-sumele datorate de entitate catre bugetul statului/bugetele locale, reprezentand impozitul pe
profit/impozitul pe venit (691, 698);
-impozitul pe profit/venit aferent exercitiilor financiare anterioare, in cazul corectarii
erorilor contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (117).

In debitul contului 441 "Impozitul pe profit/venit" se inregistreaza:


-sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe profit/venit
(512);
-sume reprezentand impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii
(758).

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de entitate, iar soldul debitor, sumele
varsate in plus.
Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe profit (și plata acestuia)
pentru 2014, ţinând cont de datele de mai jos şi de faptul că cifra de afaceri a fost de 100.000
lei:
Venituri totale, din care: 22.000
Trim I

Venituri din dividende 2.000


Cheltuieli totale, din care: 11.000
Cheltuieli cu amenzile (către instituțiile de stat) 1.000
Venituri cumulate (I+II), din care: 52.000
Venituri din dicvidende 2.000
Trim II

Cheltuieli cumulate (I+II), din care: 23.840


Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim I. -
Cheltuieli cu amenzile (către instituțiile de stat) 1.000
Cheltuieli cu lipsuri neimputabile (inclusiv TVA) 1.240
Venituri cumulate (I+II+III), din care: 72.000
Venituri din dividende 2.000
Trim III

Cheltuieli cumulate (I+II+III), din care: 37.040


Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim I+II -
Cheltuieli cu amenzile (către instituțiile de stat) 1.000
Cheltuieli cu lipsuri neimputabile (inclusiv TVA) 1.240
Trim IV

Venituri cumulate (I+II+III+IV), din care: 116.000


Venituri din dividende 2.000
Venituri din anularea unui provision nedeductibil 4.000
Cheltuieli cumulate (I+II+III+IV), din care: 53.640
Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim I+II+III -
Cheltuieli cu amenzile (către instituțiile de stat) 1.000
Cheltuieli cu lipsuri neimputabile (inclusiv TVA) 1.240
Cheltuieli de protocol 2.000
Cheltuieli de sponsorizare 3.000

Trimestrul I
P.imp I = Vtot-Chtot+Chned-Vneimp= 22.000-11.000+1.000-2000=10.000
Imp dat I=16% x 10.000=1.600
-31.03.inregistrare impozit pe profit trim 1
691 4111 600

-31.03.inchiderea contului
121 691 1.600

-25.04plata impozitului pe profit


4411 5121 1.600

Trimestrul II:
P.imp I+II = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp = 52.000 – 23.840 + (1.600+1.000+1.240) –
2.000 = =30.000
Imp datorat I+II = 16% x 30.000 = 4.800
Imp achitat I = 1.600 => Imp dat II = 4.800 – 1.600 = 3.200
-30.06inregistrare impozit pe profit trim
2691 4411 3.200

-30.06.inchiderea contului
121 691 3.200

-25.07plata impozitului pe profit


4411 5121 3.200

Trimestrul III:
P imp I+II+III = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp =
= 72.000 – 37.040 + (4.800+1.000+1.240) – 2.000 = 40.000
Imp dat I+II+III = 16% x 40.000 = 6.400
Imp achit I+II = 4.800 => Imp datorat III = 6.400-4.800 = 1.600
-30.09.inregistrare impozit pe profit trim
3691 4411 1.600

-30.09.inchiderea contului 691


121 691 1.600

-25.10plata impozitului pe profit


4411 5121 1.600

Trimestrul IV:
Ch de protocol deductibile = 2% x (Vcumul – Chcumul + Chimp I->III + Chprotoc -
Vneimp)= 2% x (116.000 – 53.640 + 6.400 + 2.000 – 6.000) = 2% x 64.760= 1.295
Ch de protocol nedeductibile = 2.000 – 1.295 = 705
P.imp I+II+III+IV = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp == 116.000 – 53.640 +
6.400+1.000+1.240+705+3.000) - 6.000 = 68.705
Imp dat I+II+III+IV = 16% x 68.705 = 10.993
Reducere imp aferentă ch de sponsorizare = min (ch spons; 3/1.000 x CA; 20% x Imp I-
>IV)3/1.000 x CA = 0,003 x 100.000 = 30020% x Imp =20% x 10.993 = 2.197 => reducere
impozit 300 lei
Imp net dat I-> IV = 10.993 – 300 = 10.693
Imp achit I->III = 6.400 => Imp dat IV = 10.693 – 6.400 = 4.293
31.12. Îregistrare impozit pe profit trim
4691 4411 4.293

-31.12.inchiderea contului 691


121 691 4.293
-25.03plata impozitului pe profit
4411 5121 4.293

11. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si


mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii.

Din punct de vedere contabil, acestea se reflecta cu ajutorul contului 623 "Cheltuieli
de protocol, reclama si publicitate", in debitul caruia se inregistreaza sumele datorate sau
achitate care privesc actiunile de protocol, reclama si publicitate - in contrapartida cu 401
"Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite", 471 "Cheltuieli inregistrate in
avans", 512 "Conturi curente la banci", 531 "Casa" sau 542 "Avansuri de trezorerie" dupa caz.

Din punct de vedere fiscal, tratamentul cheltuielilor de protocol trebuie analizat prin prisma:

-deductibilității cheltuielilor;
-tratamentului TVA aferente acestora.

Deductibilitatea cheltuielilor
Din punctul de vedere al incidentei asupra calculului impozitului pe profit este de
interes art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, conform caruia cheltuielile de protocol au
deductibilitate limitata in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul
veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza
ajustarile fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si
amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Din punctul de vedere al incidentei asupra calculului impozitului pe venit este de


interes art. 48 alin. (5) lit. b) si alin. (6) din Codul fiscal, conform carora cheltuielile de
protocol sunt deductibile limitat, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata ca
diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, pentru acordarea
de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

Tratamentul TVA
Pentru cheltuielile de protocol efectuate pana la 31 decembrie 2012, TVA dedusa la
efectuarea cheltuielilor se trateaza conform prevederilor art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul
fiscal si Normelor sale de aplicare in vigoare la 31.12.2012, conform carora depasirea
plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat
dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele de deductibilitate a
cheltuielilor. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit
pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile
financiare anuale sau, dupa caz, declaratiile privind veniturile realizate, respectiv in anul
urmator celui in care au fost efectuate cheltuielile.

Cheltuielile de protocol efectuate de la 1 ianuarie 2013 se supun unor reguli noi,


diferite fata de anul 2012, reguli impuse de modificarea Normelor de aplicare a art. 128 prin
Hotararea Guvernului nr. 1.071 din 6 noiembrie 2012 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Conform noilor reguli (pct. 6 alin. (10) din Normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal) in sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, bunurile de mica valoare acordate
gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea
fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei.
Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. in situatia in care persoana
impozabila a oferit si cadouri care depasesc individual plafonul de 100 lei, insumeaza
valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri
cu plata si colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei
bunurilor respective.
Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in
care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul.
Baza impozabila, respectiv valoarea depasirilor de plafon, si taxa colectata aferenta se inscriu
in autofactura prevazuta la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include in decontul
intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a acordat bunurile gratuit in
cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul.

Apar următoarele diferențe:


* începând cu ianuarie 2013, colectarea TVA dedusă inițial se face în ultima zi a perioadei
fiscale în care au fost efectuate cheltuielile de protocol (trimestrul pentru majoritatea
societatilor comerciale) și nu la sfârșitul anului;
* taxa colectată se declarăîn decontul aferent trimestrului și nu în decontul întocmit pentru
perioada fiscalăîn care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situațiile financiare
anuale;
* TVA care trebuie colectată se calculează pentru fiecare cadou în parte pentru suma care
depășește 100 de lei/cadou și nu pentru totalul sumei ce depășește plafonul de 2% de
deductibilitate a cheltuielilor.

Referitor la colectarea TVA la sfarsitul perioadei fiscale, trebuie sa subliniem faptul ca


aceasta operatiune se efectueaza numai in conditiile in care la efectuarea cheltuielilor de
protocol s-a dedus TVA. Daca la efectuarea cheltuielilor sau achizitia bunurilor ce vor fi
oferite drept cadouri partenerilor nu se deduce TVA, acesta incluzandu-se in valoarea
cheltuielilor efectuate/bunurilor achizitionate, atunci nu se mai pune problema autofacturarii
si colectarii TVA, tratamentul
fiscal al cheltuielilor de protocol rezumandu-se numai la analiza deductibilitatii cheltuielilor.

EXEMPLU:

Oferirea de bunuri de mica valoare in cadrul actiunilor de protocol - comparativ SC ABC SRL s-a
infiintat la 1 octombrie 2014. in cursul trimestrului IV al anului 2014 considera necesar sa ofere celor
4 parteneri principali cate o mapa de birou din piele in valoare de 248 lei/mapa.

Inregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:


% 401 "Furnizori" 992 lei
623 "Cheltuieli de protocol, 4 buc. x 200 lei = 800 lei
reclamasi publicitate"
4426"TVA deductibila" 800 lei x 24% = 192 lei

În trimestrul al IV-lea, SC ABC SRL obtine venituri impozabile de 5.000 de lei si


inregistreazacheltuieli totale de 4.000 de lei, din care cheltuieli de protocol cei 800 de lei.
Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri - Total cheltuieli +
Cheltuieli de protocol:
5.000 lei - 4.000 lei + 800 lei = 1.800 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 1.800 lei x 2% = 36 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 800 lei - 36 lei = 764 lei
TVA aferenta cheltuielilor nedeductibile: 764 lei x 24% = 183,36 lei
Se emite autofactura si se inregistreaza:
635"Cheltuieli cu alte 4427 „TVA colectata" 183,36 lei
impozite, taxesi varsaminte
asimilate"
Cheltuiala astfel inregistrata in contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate" este nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Baza de calcul a impozitului pe profit: Total venituri - Total cheltuieli + Cheltuieli
nedeductibile = 5.000 lei - 4.000 lei+ 764 lei + 183,36 lei = 1.947,36 lei
Impozitul pe profit: 1.947,36 lei x 16% = 311,58 lei.
SC ABC SRL decide sa nu deduca TVA la achizitia mapelor oferite cadou partenerilor.
Inregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:
623"Cheltuieli de protocol, 401"Furnizori" 992 lei
reclama și publicitate"

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri - Total cheltuieli +


Cheltuieli de protocol = 5.000 lei - 4.000 lei + 992 lei = 1.992 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 1.992 lei x 2% = 39,84 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 992 lei - 39,84 lei = 952,16 lei
Baza de calcul a impozitului pe profit: Total venituri - Total cheltuieli + Cheltuieli
nedeductibile = 5.000 lei - 4.000 lei+ 952,16 lei = 1952,16 lei
Impozitul pe profit: 1.952,16 lei x 16% = 312,65 lei
SC ABC SRL obtine in trimestrul I al anului 2015 aceleasi venituri, efectueaza
aceleasi cheltuieli si ofera aceleasi cadouri, decizand sa deduca TVA la achizitia mapelor.
Inregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:
% 401 "Furnizori" 992 lei
623 "Cheltuieli de protocol, 4 buc. x 200 lei = 800 lei
reclamasi publicitate"
4426"TVA deductibila" 800 lei x 24% = 192 lei

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile: Total venituri - Total cheltuieli +


Cheltuieli de protocol = 5.000 lei - 4.000 lei + 800 lei = 1.800 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: 1.800 lei x 2% = 36 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile: 800 lei - 36 lei = 764 lei
TVA aferenta cheltuielilor nedeductibile se calculeaza astfel:
- valoarea fiecarui cadou acordat: 200 lei/cadou
- valoarea deductibila: 200 lei/cadou - 100 lei/cadou = 100 lei/cadou
- baza de calcul a TVA: 100 lei/cadou
- TVA de colectata: 100 lei/cadou x 24% x 4 cadouri = 96 lei

Se emite autofactura la 31 martie 2013 si se inregistreaza:


635"Cheltuieli cu alte 4427 „TVA colectata" 96 lei
impozite, taxesi varsaminte
asimilate"

Baza de calcul a impozitului pe profit = Total venituri - Total cheltuieli + Cheltuieli


nedeductibile = 5.000 lei-4.000 lei + 764 lei + 96 lei = 1.860 lei
Impozitul pe profit = 1.860 lei x 16% = 267,6 lei.
SC ABC SRL decide sa nu deduca TVA la achizitia mapelor oferite cadou partenerilor in
2013.

Înregistrarea facturii de achizitie a bunurilor oferite:


623"Cheltuieli de protocol, 401"Furnizori" 992 lei
reclama și publicitate"

Baza de calcul a cheltuielilor de protocol deductibile = Total venituri - Total cheltuieli +


Cheltuieli de protocol =5.000 lei - 4.000 lei + 992 lei = 1.992 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 1.992 lei x 2% = 39,84 lei
Cheltuiei de protocol nedeductibile = 992 lei - 39,84 lei = 952,16 lei
Baza de calcul a impozitului pe profit = Total venituri - Total cheltuieli + Cheltuieli
nedeductibile = 5.000 lei -4.000 lei + 952,16 lei = 1.952,16 lei
Impozitul pe profit = 1.952,16 lei x 16% = 312,65 lei.
În cazul in care mapele oferite partenerilor de afaceri ar fi fost in prealabil marcate cu
sigla si numele firmei SC ABC SRL - si astfel oferite in scopul popularizarii firmei - atunci nu
ar mai fi fost considerate cadouri, ci materiale publicitare, iar cheltuielile nu ar mai fi fost
considerate cheltuieli de potocol, ci ar fi intrat in categoria cheltuielilor de
publicitate, cheltuieli deductibile in totalitate conform articolului 21 alin. (2) lit. d) din Codul
fiscal.Din punctul de vedere al TVA, conform art. 128 alin. (8) lit. e) din Codul fiscal,
acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama nu constituie livrare de bunuri, deci nu
se va pune problema colectarii la un moment dat a TVA deduse la achizitia materialelor
publicitare.

12. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere dinevidenta contabila

Cu ocazia inventarierii gestiunii de marfuria societatii Alfa s-au constatat ca exista


marfuriexpirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute. Sunt indeplinite in mod cumulativ
urmatoarele conditii:
a) bunurile nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.

In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii scoaterea din gestiune a marfurilor
expirate esteasimilata unei livrari de bunuri, in sensul TVA.
Inregistrarile contabile in acest caz, sunt urmatoarele:
- inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate
607 Cheltuieli privind 371Marfuri
marfurile
-inregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA -ului dedus:

635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si 4427 TVA colectata


varsaminte asimilate

În acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile
estenedeductibila la calculul impozitului pe profit intrucat nu se incadreaza in limitele
perisabilitatilor admiseconform HG 831/2004.Totodata este nedeductibila si suma integistrata
in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite sivarsaminte asimilate.
24.Studiu de caz privind tranzactiile privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta
majora.
O furtună a distrus marfuri in valoare de 20.000 lei.Inregistrarea in contabilitate va fi urmatoarea:
671Cheltuieli privind calamitatile si alte 371 Marfuri
evenimente extraordinare

13. Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia și utilizarea tichetelor de
masa

O societate comerciala achizitioneaza tichete de masa in valoare de 5000 de lei in vederea


acordarii lor catre salariati.
1. Inregistrarea facturii pentru achizitia tichetelor:
% 401 “Furnizori” 6.262
5328 “Alte valori” 5.000
628 “Alte ch. cu serv. executate de terti” 50
4426 “TVA deductibila” 1.212

2.Inregistrarea cheltuielii cu tichete distribuite:


642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” 5328 “Alte valori” 5.000

3.Achitarea facturii la furnizor:


401 “Furnizori” 5121 “Conturi la banci in 6.262
lei”

În cazul in care punctele acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa sunt


transformate in tichetede masa putem avea linie separata de discount pe aceeasi factura cu tichetele
comandate sau facturaseparata cu valoare zero.
% 5121 “Conturi 6.262
5328 “Alte valori” la banci in cu valoarea tichetelor din
667 “Chelt. privind sconturile acordate” lei” puncte acumulate
cu minus val. tichetelor din
puncte acumulate

642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” 5328 “Alte valori”

În momentul distribuirii acestor tichete.In cazul in care punctele acumulate in urma


achizitionarii tichetelor de masa sunt transformate in bani, osocietate va avea linie separata de
discount pe factura de tichete, valoare care va diminua suma de platacatre furnizorul de tichete de
masa.
% 401 “Furnizori”
5328 “Alte valori”
628 “Alte ch. cu serv. executate de terti”
4426 “TVA deductibila”
667 “Cheltuieli privind sconturile acordate
Evidenta punctelor acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa se poate
efectua extracontabil.

14. Studiu de caz privind ambalajele.

Ambalajele care circula in sistemul restituirii directe ocazionează efectuarea și înregistrarea


următoarelor operatii:
a) impreuna cu marfurile achizitionate se primesc de la furnizori ambalaje in valoare de
2.000 lei, din care se restituie 80%;
b) 15% din totalul ambalajelor se retin de catre client, iar 5% sunt deteriorate din vina
clientului, fapt pentru care se primeste factura furnizorului.

Îregistrarea în contabilitatea acestor operatii:

Prin faptul ca ambalajele sunt facturate si nu mai au regimul de circulatie prin schimb, se
realizeaza o activitate economica in sfera TVA, iar exigibilitatea TVA intervine la data la care
au fost facturate ambalajele.
În acest sens, persoanele ce au primit ambalajele de la furnizorii ambalajului, au obligatia
sa anunte furnizorul pentru scoaterea din circulatie a diverselor ambalaje. In termen de 5 zile
lucratoare de la data comunicarii, furnizorii vor factura aceste ambalaje, conform norme
metodologice pentru art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal , regasite la pct. 19 alin. (7) – (8)
dinHG44/2004.
În ce priveste rezolvarea situației prezentate, consider ca activitatile acestea trebuie
contabilizate in functie de natura lor sau de cheltuiala efectiva pe care o constata.

Astfel:

a) 5% din aceste ambalaje, sunt deja degradate, distruse, iar furnizorul va factureaza
contravaloarea acestora. În acest caz, inregistram o cheltuiala cu aceste ambalaje, dupa cum
urmeaza:

608 „Cheltuieli privind 401 „Furnizori” 100


ambalajele”
4426 „TVA deductibila” 401 „Furnizori” 24

Deoarece aceste ambalaje au fost utilizate pentru revanzarea unor marfuri, atat cheltuiala cat
si TVA sunt deductibile, conform art. 21 alin. (1) din Codul fiscal , coroborat cu art. 145
din Codulfiscal .

b) pentru diferenta de 15%, pe care societatea le pastreaza, iar ulterior le utilizeaza tot sub
forma de ambalaj, tratamentul corect este urmatorul:

Se achizitioneaza un stoc de ambalaje, la data facturii, cu inregistrarea in evidenta prin


articolul contabil:
381 „Ambalaje” 401 „Furnizori” 300
4426 „TVA deductibila” 401 „Furnizori” 72

La data utilizarii acestor ambalaje, se efectueaza consumul acestora si se inregistreaza in


evidenta contabila o cheltuiala cu stocul de ambalaje.

Inregistrare contabila:

608 „Cheltuieli privind 381 „Ambalaje”. 300


ambalajele”

15. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale șifinanciare.

Societatea Beta a negociat cu furnizorul sau de materii prime o reducere de 10% ori de
cate oriachizitioneaza o cantitate mai mare 150 buc la o singura comanda. Societatea comanda
300 buc.la pret unitar de 100 lei/buc.Înregistrarile contabile ce sa fac atat la vanzator cât șila
cumpărător.
Reducerea acordata este remiza (o reducere comercială acordată la momentul facturarii ea nu
seevidentaza distinct in inregistrarile contabile.Pret de baza: 300 buc * 100 lei = 30 000
leiReducere acordata de 10%: 30 000 lei * 10% = 3 000 lei.Valoare neta: 27 000 lei

La cumparator:

% 401 Furnizori 33.480


301 Materii prime 27.000
4426 TVA deductibila 6.480
La vanzator:
4111 Clienti % 33.480
27.000
701 Venituri din vanzare marfa
6.480
4427 TVA colectata

16. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

La sfarsitul exercitiului financiar, intreprinderea Alfa detine un stoc de marfuri achizitionat la


costulde 150 000 lei. Se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 140 000 lei si ca
cheltuielileocazionate de vanzare se vor ridica la 20 000 lei.
La sfarsitul exercitiului financiar din anul următor, pretul devanzare estimat este de 200 000
lei, iar costurile de vanzare estimate sunt de 40 000 lei.

Se estimeaza valoarea realizabila neta si se procedeaza la inregistrarea unei ajustari de


valoare:
Costul activului = 150 000 lei
Valoarea realizabila neta = 140 000 – 20 000 = 120 000 lei
Ajustarea de valoare = 150 000 lei – 120 000 lei = 30 000 lei

6814 Chelt. de 397 Ajustari pentruprivind ajustarile pentru deprecierea 30.000


exploatare marfurilordeprecierea activelor circulante

17. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor

A. In cazul utilizarii inventarului permanent

1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg,evaluat la cost
de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plusTVA achitate prin
banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plusTVA. S-a efectuat un
consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

Achizitionare de materii prime conform facturii:


% 301 7140
301 7000
4426 140

Cheltuieli de transport achitate in numerar:


% 5311 7.140
301 7.000
4426 140

Achitare cu ordin de plata a materiilor prime:


401 5121 7.140
Consum de materii prime conform bonului de consum
601 301 7.140

Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/
kgValoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =740

2. O entitate care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la inceputul lunii noiembrieurmatoarea
situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kgo
achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.
% = 401 1.2493011.00030850((2,10-2)*500=50)4426199(1050*0,19=199)

Achitarea in numerar a facturii :


401 5311 12.490

Consum de materiale inregistrate la pret standard(600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)


601 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
diferente de pret aferente consumului de materiale: 1.200* 0,5 = 60 ron
601 308 60

Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ?
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi:


Achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard1,8 ron/kg.
% 401 1.171
301 1.000
308 100
4426 71

Achitarea in numerar a facturii :


401 5311 1.071

Consum de materiale inregistrate la pret standard(600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)


601 301 1.200

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571
Diferente de pret aferente consumului de materiale: 1.200 * -0,0571
601 308 68,52

B. In cazul utilizarii inventarului intermittent


1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la
cost deachizitie. Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in
cheltuieli este de200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu
plata in numerar.La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil
de 100 ron.
Includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in
cursul perioadei :
6022 3022 200

Achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :


% 5311 595
500
6022
95
4426

Inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere


6022 3022 100

2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90


ron/l, 400 l,care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l,
la pret de facturare de 1ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de
transport : 60 ron plus TVA care seachita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de
materii prime de 200 l, care se evalueazaconform metodei costului mediu ponderat.
Includerea in cheltuieli a soldului initial:0,90 ron/l * 400 l =360 ron
601 301 360

Receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:


% 542 714
601 600
4426 114

Cheltuieli de transport achitate in numerar :


% 531 71
601 60
4426 11
Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/lCostul unitar
mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/lo
Inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere: 200 * 1,02 ron/l=204ron
601 301 204

18. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Societatea comercială SC A SRL, în baza inventarierii de la finele exerciţiului curent


(31 decembrie N)a producţie în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei neterminate
este 5000 lei. De asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se constituie un
provizion în sumă de 950 lei.
Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.N
3331 Produse în curs 7711 Venituri aferente 55.000
deexecuţie costurilor stocurilor de
produse

Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie


66814„Cheltuieli de 3393 „Ajustări 9.950
exploatare pentrudeprecierea producţiei
privindamortizările, încurs de execuţie”
provizioanele şi ajustările
pentru deprecierea activelor
circulante”

Reluarea în anul următor a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul efectuat anterior
7711 3331 55.000
Venituri aferente costurilor Produse în curs
stocurilor de produse deexecuţie

Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie 7200lei
345 7711 7.200
Produse finite Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse

Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute în cursul lunii ianuarie, la costul de
producţiede 5500 lei
7711 3345 55.500
Venituri aferente costurilor Produse finite
stocurilor de produse

La sfârşitul lunii ianuarie N+1, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarieii şievaluării la
costul de producţie de 2500 lei
3331 Produse în curs 7711 Venituri aferente 22.500
deexecuţie costurilor stocurilor de
produse

La începutul lunii februarie N+1, se reia procesul de fabricaţie şi se înregistrează scăderea dingestiune
a producţiei neterminate, constatată la închiderea lunii ianuarie N+1
7711 3331 22.500
Venituri aferente costurilor Produse în curs deexecuţie
stocurilor de produse

La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului, nu semai


justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 950 lei
3393 67814 9950
Ajustări pentrudeprecierea Cheltuieli de exploatare
producţiei încurs de execuţie privindamortizările,
provizioanele şi ajustările
pentru deprecierea activelor
circulante
19. Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand

SC. C SRL achizitioneaza si importa bunuri second-hand in scopul revanzarii.Contabilizati


operatiile aferente specifice obiectului sau de activitate.
Inregistrari contabile:
1. Achizitia marfurilor, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA:

371 Marfuri 401 Furnizori

2. Achitarea facturii emisa de furnizorul extern:


401 Furnizori 5124 Conturi la
banci in valuta3

3. Vanzarea marfurilor:Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la


marja profitului, aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special.

Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte
documente emise cumparatorului.
5311/4111 707 Venituri din vanzarea
Casa in lei/ Clienti marfurilor
4427 - TVA aplicata la marja
profituluiTVA colectata

4. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 Cheltuieli privind 371 Marfuri


marfurile

20. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.


Investitie realizata in regie proprie

SC GARAGE SRL hotaraste construirea in regie proprie a unei hale industriale. In acest scop
in prima luna au locurmatoarele cheltuieli:
- cu materiale auxiliare :3.000 lei
-cu salariile :2.660 lei.

In a doua luna se mai cheltuiesc materiale in valoare de 1.000 lei , apoi se receptioneaza si se
da infolosinta. Durata normala de functionare este de 10 ani.
-cheltuieli cu materialele auxiliare in prima luna:
6021Cheltuieli cu materialele 3021 Materiale auxiliare 3.000
auxiliare

-cheltuieli cu salariil :
641Cheltuieli cu salariile 421 Personal salarii datorate 2.660
personalului

-inregistrarea investitiei neterminate la sfarsitul lunii:


231Imob. corporale in curs de executie 722 Venituri din prod.de imob corp 5.660

-cheltuieli cu materialele consumate in luna a doua:


6021Cheltuieli cu materialele auxiliare 3021Materiale auxiliare 1.000

-decontarea cheltuielilor de investitii in luna a doua:


231Imob. corporale in curs de executie 722Venit. din prod. de imob. Corporale 1.000

-receptia finala si darea in functiune a cladirii:


5311 461 1.860
212 Constructii =231 Imob. corporale in curs de executie (6.660-amortizarea lunara a
magaziei(6.660:10 ani :12 luni)
6811 Chelt. de expl.privind amortiz. imob 2812 Amortizarea constructiilor 50,50

Investitie realizata de antreprenor


Societatea comerciala A incheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit
pentrumateriale de constructie. La sfarsitul primei luni , constructorul factureaza lucrarile de
investitii la valoareade 6.000 ron. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se
factureaza restul lucrarilor in valoarede 4. 000 ron. Achitarea facturilor se face cu ordin de
plata. Durata de utilizare a depozitului este de 25ani. Dupa 30 ani de utilizare , depozitul se
vinde cu pretul de 3.000 ron, factura incasandu-se cu ordin de plata.
-Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie la sfarsitul primei luni :
231 Imobilizari corporale in curs de 404 Furnizori de imobilizari 6.000
executie

4426TVA deductibila 4427TVA colectata 1.140

-Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie in luna a doua:


231 Imobilizari corporale in curs de 404 Furnizori de imobilizari 4.000
executie

4426TVA deductibila 4427TVA colectata 760

-Darea in exploatare a obiectivului de executie:


212Constructii 231Imobilizari corporale in curs de executie 10.000

-Achitarea datoriilor catre antreprenor:


404Furnizori de imobilizari 5121Conturi la banci in lei 10.000

-Amortizarea lunara a depozitului : 10.000 :25 ani= 33,33 lei


6811 Chelt. de expl.privind amortiz. imob 2812 Amortizarea constructiilor 33,33

-Vanzarea depozitului
461Debitori diversi 7583Venituri din vanzarea activelor 3.000

Livrarea de constructii si terenuri este o operatiune scutita de TVA , cu exceptia constructiilor


noi si aterenurilor construibile, daca persoana si-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului la
achizitia acestora.
-Scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat:
2812Amortizarea constructiilor 212Constructii 10.000
-Incasarea creantei cu ordin de plata:
5121Conturi la banci in lei 461Debitori diversi 3.000

21. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

In cadrul societatii cu raspundere limitata, SC B SRL trebuiesc înregistrate în contabilitate


operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabilecunoscându-se urmatoarele:
1-Stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 lei/ buc;
2-Intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc.la 19 lei/buc;
3-Intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 lei/buc;
4-Ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc.
Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările
contabileîn cazurile:
1-inventarului permanent;
2-inventarului intermitent.
Calculul Costului mediu ponderat după fiecare intrare (CMP):
Data Intrări Ieșiri Stoc
Cantitat Preț Valoare Cantitat Preț Valoare Cantitat Preț Valoare
e e e
01 5.000 18,0 90.000 5.000 18 90.000
04 9.000 19,0 171.00 14.000 18,64 261.000
0 3
16 2.000 20,5 41.000 16.000 18,87 302.000
5
25 15.000 18,87 283.12 1.000 18,87 18.875
5 5 5
31 1.000 18,87 18.875
5

CMP determinat lunar (la sfârșitul lunii):


CMP = (Stoc initial x preț) + (Intrări x preț) =
(Stoc initial + Intrări)
CMP = (5.000 x 18) + (9.000 x 20,5) = 18,875 u.m.n.
(5.000 + 11.000)
Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125
Stoc 1.000 buc la valoarea 18,875 u.m.n.
Prin aplicarea acestei metode, stocul rămas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m.
1.Inventar permanent
a)La data de 04 a lunii – intrare de 9.000 buc * 19lei/buc = 171.000
% 401 Furnizori 212.040
302 Materiale consumabile 171.000
4426 TVA deductibil 41.040

b)La data de 16 a lunii – intrare de 2.000 buc * 20,5 lei/buc = 41.000


% 401 Furnizori 50.840
302 Materiale consumabile 41.000
4426 TVA deductibil 9.840

c)La data de 25 a lunii – ieşiri de 15.000 buc * 18,875lei/buc = 283.125


602Cheltuieli cu 302 Materiale consumabile 283.125
materialeleconsumabile

2.Inventar intermitent
a)La începutul lunii stocul iniţial se anulează
602Cheltuieli cu 302 Materiale consumabile 90.000
materialeleconsumabile

c) Intrări în cursul lunii9.000 buc * 19lei/buc + 2.000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n.

% 401 Furnizori 262.880


602 Cheltuieli cu 212.000
materialeleconsumabile
4426 Tva ded 50.880

c) Pe data de 25 a lunii avem iesire 15.000buc * 18,875 lei/buc= 283.125 lei


602Cheltuieli cu 302 Materiale consumabile 283.125
materialeleconsumabile

Inventar intermitent:
a) La inceputul lunii stocul initial se anuleaza:

602Cheltuieli cu 302 Materiale consumabile 90.000


materialeleconsumabile

b) Intrari in cursul lunii: 9.000buc * 19lei/buc + 2.000 * 20,5lei/buc= 212.000 lei

% 401 Furnizori 262.880


602Cheltuieli cu materialele 212.000
consumabile 50.880
4426 Tva ded

c) La sfarsitul lunii se preia stocul de baza a inventarului faptic:

302 Materiale 602 Cheltuieli cu materialele 18.875


consumabile consumabile

22. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Societatea Comercială SC M SRL a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate


la 300.000.Comisionul consignaţiei 20%.
Varianta I – când deponentul nu este plătitor de TVA – persoană fizică particulară:
a)La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:
-Preţ pretins de deponent şi acceptat - 300.000
-Comision 20% - 60.000
-Tva 24% numai asupra comisionului de 60.000- 14.400
-Preţul cu amănuntul- 374.400
La primirea marfurilor se inregistreaza extracontabil valoarea primita in regim de consignatie
8033Valori materiale 300.000
primite in pastrare
sau custodie

b)Vânzarea mărfurilor cu numerar


5311Casa in lei%707Venituri din vanzarea mf 4427374.400360.00014.400
5311Casa in lei % 374.400
707 Venituri din 360.000
vanzarea mf 14.400
4427 Tva colectata

c)Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ


371Mărfuri % 374.400
462 Creditori diverşi 300.000
4428TVA neexigibil 14.400
378Diferenţe de preţ la mărfuri 60.000

d)La sfârşitul lunii, descărcarea gestiunii unităţii cu valoarea mărfurilor vândute pe conturile de bilanţ
% 371 Mărfuri 374.400
607Chelt. privind mărfurile 300.000
4428TVA neexigibil 14.400
378Diferenţe de preţ la mărfuri 60.000

e)Concomitent şi descărcarea gestiunii şi pe conturile de ordine şi evidenţă


8033Valori materiale primite in 300.000
pastrare sau custodie

f)Închiderea conturilor
121Profit şi pierdere 607Chelt. privind 300.000
mărfurile custodie
707Venituri din 121Profit şi pierdere 360.000
vânzareamărfurilor

e)Achitarea drepturilor deponenţilor


462Creditori 5311Casa în lei 300.000
diverşi

Varianta II – când deponentul este plătitor de TVA – persoană juridică:


h)La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:
-Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000
-Comision 20%- 60.000
T: 360.000
-Tva 24%- 86.400
-Preţul cu amănuntul T:446.400
Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 „Venituri din activităţi diverse”
Vânzarea mărfurilor cu numerar
5311Casa in lei % 446.400
707Venituri din vanzarea mf 300.000
708Venituri din activităţi diverse 60.000
4427TVA colectat 86.400
Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ
371Mărfuri % 446.400
401Furnizori 300.000
4428TVA neexigibil 86.400
378Diferenţe de preţ la mărfuri 60.000

23. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet

La data de 02.05.2011, casa de amanet S.C.G S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica
Sinescu Geta, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta
ersoanei fizice suma de 1.500 lei, pe termen de 12 luni.Persoana X achita casei de amanet un
comision de 20%.
Comision = 1.500 x 20% = 300
Acordarea imprumutului:
2678Alte 5311Casa in lei 1.500
creante
imobilizate
si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet:
8033Valori 1.500
materiale
primite in
pastrare sau
custodie
la scadenta, pot exista mai multe situatii:
A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea
termenuluide rambursare a imprumutului.
Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt
considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal,
sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre
debitor drept gaj sunt sau nu returnate.
5311Casa in lei % 1.800
2678Altecreanteimobilizate 1.500
704Venituri din servicii prestate 300
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului
5311Casa in lei % 1.800
2678Altecreanteimobilizate 1.500
704Venituri din servicii prestate 300
8033Valori materiale primite in pastrare 1.500
sau custodie

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect deinventar.


Caracteristicile bunurilor primite drept gaj:
-1 lantisor 5 grame = 375lei
- 1 pereche cercei 10 grame = 750 lei
-1 bratara 5 grame = 375lei
TOTAL: 20 grame = 1.500lei
Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar , prin compensare cu imprumutul acordat:
303Materiale de 2678Altecreanteimobilizate 1.500
natura
obiectelor de
inventar
Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 85 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea
setului lavaloarea de piata:
* 1 lantisor 5 grame = 425lei
* 1 pereche cercei 10 grame = 850 lei
* 1 bratara 5 grame = 425lei
TOTAL: 20 grame = 1.700lei
Se inregistreaza obiectele deinventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piață trece
pevenituri) :
303Materiale de 758Alte venituri din exploatare 200
natura
obiectelor de
inventar

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa


vandabijuteriile.
In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet
datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea
sa.
Pret evaluat 1.500
Adaos comercial 50%= 750
TVA 24% = 540
Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor:
371Marfuri % 2.790
2678Altecreanteimobilizate 1.500
378Diferente de pret la marfuri 750
4428TVA neexigibila 540
Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate:
8033Valori materiale primite in pastrare 1.500
sau custodie

Vanzarea bijuteriilor catre un tert:


5311Casa in lei % 2.790
707Venituri din vanzareamarfurilor 2.250
4427T.V.A. colectat 540

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:


% 371Marfuri 2.790
607Cheltuieli privind 1.500
marfurile 750
378Diferente de pret la 540
marfuri
4428T.V.A. neexigibila

Exigibilitatea T.V.A.:
4427TVA colectata 4423TVA de plata 540

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor:


4423TVA de plata 5311Casa in lei 540

D) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni.


Data scadentei: 01.10.2011.Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un
comision, in plus, de 15%.
Comision perceput: 1.500 * 15% = 225lei
In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume:
* comision suplimentar = 225 leiTotal de plata (01.10.2011) 300 + 150 =450 lei de incasat
* Imprumut acordat = 1.500 lei
TOTAL GENERAL = 1.950 LEI

24. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar

La o casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie N urmatoarele operatii


devanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice.:
01.12.N : Sold casa lei 3000
01.12.N: Sold casa euro 1500
01.12.N: Curs BNR 4.25
15.12.N : Curs BNR 4.3
15.12.N : Curs Cumparare euro 4.54
15.12.N: Curs Vanzare euro 4.55
31.12.N: Curs BNR 4.4

Un client vinde 1500 € la curs afisat de 4.54 lei/€ (casa de schimb cumpara euro)
5314Casa in devize 5311Casa in lei 6.000lei
(1500 €*4.0 curs afisat)

5314Casa in devize 708Venituri din activitati diverse 450 lei


(6450 € val la curs BNR
– 6000 val la curs
cumparare)

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de


schimbvalutar la momentul tranzactiei.
Sold final la sfarsitul zilei:
Sold casa lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei
Sold casa euro : 1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 €
Sold casa euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei
Sold casa euro 31.12.N : 1000€ * curs BNR 4.4 =4400 lei
31.12.N
La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa devize astfel:
Diferente de curs favorabile:
5314Casa in devize 765Venituri din diferente de curs 175 lei
(4400lei-4225lei)
Daca diferentele ar fi fost nefavorabile inregistrarea era:
665Cheltuieli din 5311Casa in lei X lei(diferenta dintre
diferente de curs valoarea indevize* cursul
din ultima zi alunii
minus diferenta dintre
valoarea contabila in lei
asoldului in devize)

Ca activitati specifice casei de schimb valutar mai putem intalni urmatoarele cazuri:
1. Plusurile si minusurile in casa stabilite de catre persoana desemnata in firma sa
verifice zilnicnumerarul din casieria lei si casieria devize si registrele contabile
aferente.

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa este 5.600 lei iar numerar se
stabileste o suma de 5.900 deci un plus de 300 lei,iar la casa in valuta un sold de 3.000 € ,
numerar 3.100 un plus de 100 € lacurs BNR de 4.4
Se inregistreaza plusul astfel:
5311Casa in lei 758Alte venituri din exploatare 300 lei
5314Casa in devize 758Alte venituri din exploatare 440 lei
(100€ *4.4 curs BNR)

Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa de de 5.000 lei iar numerar se
stabileste o suma de4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casa valuta 1500 €, numerar se
stabileste o suma de 1420 €, unminus de 80 €, ambele se imputa casierului!
Constatarea minusului:
658Alte cheltuieli de 5311 Casa in lei 200 lei
exploatare
658Alte cheltuieli de 5314 Casa in valuta 352 lei
exploatare (80€-4.4 curs BNR)

Recuperarea debitului de la persoana vinovata prin facturare:


461Debitori diversi 758Alte venituri din exploatare 552 lei
(200lei + 352lei)
461Debitori diversi 4427Tva colectat 132.48 lei

Incasarea debitului:
5311Casa in lei 461Debitori diversi 200 lei
5314Casa in devize 461Debitori diversi 352 lei
(valoarea la data
imputarii)

Presupunem ca incasarea debitului la casa in devize se face la curs de 4.5 curs BNR
5314Casa in 765Venituri din diferente de 8 lei
devize curs (360 lei adica 80€*4.5 – 352adica
80€*4.4)

2. Bancnote deteriorate si rascumparate


Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100€ ce nu mai
poate fi pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale care o
rascumpara la o valoarede 75% din valoarea de pe piata!
Curs BNR din data predarii bancnotei: 4.4 lei/€
Predarea bancnotei:
Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui
documentspecific:
5311Casa in lei 768Alte venituri financiare 330 lei
(440 lei*75%)

3.Bancnote false
Printre obligatiile casei de schimb valutar se numara si verificarea veridicitatii bancnotelor iar in cazul
incare se constata bancnote false, se va anunta imediat organele competente.
671Cheltuieli evenimente 5314Casa in devize 440 lei
extraordinare (100€*4.4)

25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

S.C. V S.R.L. vinde creanta in valoare de 2.751 lei fata de


ROMODAuneifirmespecializatecontra unui comision de 15%.Înregistrarile contabile aferente
acestei cesiuni sunt urmatoarele.
Primirea sumei de la firma care a achizitionat creanta:
5311Casa in lei 4111Clienti 2.338

Primirea facturii pentru servicul de preluare a creantei neincasate:


% 4111Clienti 491
628Alte cheltuieli cu serviciile 413
executate deterti 78
4426TVA deductibila
Compensarea creantei cu datoria si achitarea TVA:
401Furnizori % 491
4111Clienti 413
5311Casa in lei 78

26. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare

În luna martie N, societatea B cumpără de la un furnizor cu sediul în Statele Unite


aleAmericii, materii prime în valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale
navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care bunurile sunt
încărcate pe navă, în portul vânzătorului.
În data de 10.03.N, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului,
atâtîncărcarea, cât şi recepţia bunurilor.
Cursul valutar din 09.03.N, utilizat la data recepţiei: este de 3,02 lei/dolar.
Plata furnizorului se face pe 17.03.N. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,90
lei/dolar.
Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi
riscurile şi beneficiile.Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele
cumpărătorului.Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător,
acestea se află în proprietatea cumpărătorului şi înrăspunderea transportatorului.
Bunurile ajung în ţară în data de 12.05.N. Odată ajunse în ţară, transportatorul
predăcumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în
valoare de 5.000dolari. Data la care cumpărătorul a acceptatfacturade transport este 12.05.N,
iar cursul valutar utilizatla reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,20 lei/dolar.
În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte
taxele vamale însumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de
transport se face în data de14.05.N, la cursul valutar de 3,22 lei/dolar. Odată ajunse la
cumpărător, materiile prime importate suntdate în consum în vederea prelucrării acestora.
În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare pentru care
s-autransferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel:
2. Pe 10.03.N-recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor

Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,02 lei/dolar).


321Materii prime in curs 401 Furnizori 135.900
deaprovizionare
3. Pe 17.03.N -se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,90
lei/dolar.

Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x
2,90lei/dolar).
Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x(3,02
lei/dolar - 2,90 lei/dolar)]
401Furnizori % 135.900
5124Conturi la bănci în valută 130.500
765Venituri din diferenţe de cursvalutar 5.400

4. Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora


şirecunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea
tuturorcheltuielilor atribuibile costului de achiziţie.

Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei, cuprinde:


- preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei;
- cheltuieli de transport
-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,20 lei/dolar);
- taxele vamale, în valoare de 12.800 lei.
TVA plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această taxă
esterecuperabilă.
301Materii prime % 164.700
321Materii prime în curs 135.900
deaprovizionare 16.000
401Furnizori 12.800
446Alte impozite, taxe şivărsăminte
asimilate

4. Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,22 lei/dolar) şi înregistrarea
diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii acestora, în valoare de 100 lei[5.000 dolari x
(3,20 lei/dolar - 3,22 lei/dolar)]:
% 5124Conturi la bănci în valută 16.100
401Furnizori 16.000
665Cheltuieli din diferenţe de 100
cursvalutar
5. Plata taxelor vamale şi a TVA, calculate în vamă:
% 5121Conturi la bănci în lei 40.160
446Alte impozite, taxe şivărsăminte 12.800
asimilate 27.360
4426TVA deductibiL

6. Înregistrarea consumului de materii prime:


601Cheltuieli cu materiile prime 301Materii prime 164.700

27. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

O societate comercială, având ca obiect de activitate producţia, trimite materii prime


în valoare de2 500 lei şi ambalaje în valoare de 1 500 lei la un terţ în vederea prelucrării lor şi
obţinerii produselor finite.În vederea obţinerii de produse finite, terţul adaugă manopera şi
restul de materii prime, în valoare de 800lei, TVA 24%.Produsele finite se vând direct din
depozitele prelucrătorului, cu o valoare de 6 500 lei.
Achiziţionare materii prime
% 401 Furnizori 4.960
301 Materii prime 2.500
381Ambalaje 1.500
4426TVA deductibilă 960
Trimiterea materiilor prime şi ambalajelor la terţ
351 Materii şi materiale aflate la % 4.000
terţi 301 Materii prime 2.500
381 Ambalaje 1.500

Înregistrarea producţiei realizate de terţ(pe baza rapoartelor de producţie şi gestiune)


354 Produse aflate la terţi % 4.800
351Materii şi materiale aflate la 4.000
terţi 401Furnizori 800

Înregistrarea TVA aferentă facturii primite de a terţ pentru manoperă si materii prime
4426 TVA deductibilă 401Furnizori 401.196

Vânzarea produselor finite


411 Clienti % 8.060
701Venituri din vanzareade produsefinite 6.500
4427TVA colectata 1.560
Descărcarea gestiunii
* valoarea materiilor prime si ambalajelor trimise la terţ + valoarea materiilor + manopera facturate
de tert.
711 Variaţia stocurilor 354Produse aflate la terti 4.800

28. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Societatea A trimite spre depozitare la o alta societate B un stoc de combustibil, in valoare de


30.000 lei. Trimiterea lui se inregistreaza astfel:
% 401Furnizori 37.200
3022Combustibili 30.000
4426TVA dedcutibil 7.200

351 Materii si materiale aflate 3022 Combustibili 30.000


la terti

29. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar

Daca valoarea deinventar este mai mare decat valoarea contabila, în listele de
inventariere se inscrievaloarea contabila.
a) Înregistrarea minusului de inventor la articolul,,Dulap vestiar”
Minus deinventar = (cantitati faptice-cantitati scriptice) x pretul de inregistrare in contabilitate
= (10 -11)x.1.500 = 1500,00 lei ;
-TVA neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 1.500 * 19 :119 = 2390,00 lei;
-Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: (1.500 - 239) x 20% = 252,20 lei
-Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar: 1.500 - 239 - 252,20 = 1.008,80 lei;
607 Cheltuieli privind 371 Marfuri 11.008,80
marfurile
378 Diferente de pret la 371 Marfuri 252,20
marfuri
4428 TVA neexigibila 371 Marfuri 239,00
4428=371239,00 leiTVA neexigibila Marfuri b)
b) Imputarea catre vanzator a minusului de inventor:
4282 Altecreantein legatura cu 7581 Venituri din despagubiri,cu 1.1261,00
personalul personalul amenzi si penalitati

4282 Altecreantein legatura cu 4427 TVA colectata 252,20


personalul

c)Retinerea debitului pe statul de salarii :


421 Personal salarii datorate 4282 Altecreantein legatura cu 15.000
personalul

In cazul in care minusul de inventar este neimputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare,
secalculeaza TVA aferenta costului de achizitie al marfurilor in minus, care se include in
cheltuielinedeductibile fiscal :1.008,80 x19% =192,00 lei .
635 Cheltuieli privind 4427 TVA colectatataxe si varsaminte 192,00
impozite asimilate

d) Înregistrarea deprecierii marfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scaderii pretului, sub forma
uneiajustari pentru depreciere:
6814 Cheltuieli de 397 Ajustari pentru depreciereaprivind 192,00
exploatare ajustarile pentru marfurilor deprecierea
activelor circulante