ORTODONłIE
ŞI
ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
TEHNICI CONTEMPORANE
EDITURA PIM
IAŞI – 2012
Referent ştiinŃific: Prof. univ. Dr. Aurel V. Fratu
EDITURA PIM
Acreditată de CNCSIS, 66/2010
616.314-089.23
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
PREFAłĂ
O nouă apariŃie editorială încununează munca depusă de doamna Conf. univ. Dr.
Georgeta Zegan, prin realizarea finală a cărŃii cu titlul " OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială
– Tehnici contemporane –". Sunt reunite într-un ansamblu datele teoretice sintetizate din
literatura de specialitate a ultimilor ani, cu rezultatele experienŃei sale didactice, clinice şi
ştiinŃifice.
Cartea este structurată pe un număr mare de capitole, care se succed în funcŃie de
acumularea şi înŃelegerea datelor şi de evoluŃia în cunoaşterea specialităŃii de ortodonŃie şi
ortopedie dento-facială.
În primele capitole sunt detaliate, corect sistematizate şi prezentate datele esenŃiale,
noŃiunile de bază ale specialităŃii, privind evoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice,
morfogeneza pre şi postnatală, caracteristicile aparatului dento-maxilar în evoluŃie, privind
dinamica erupŃiei dentare şi dezvoltarea ocluziei dentare.
Dezvoltarea aparatului dento-maxilar este influenŃată în mod negativ, prin intervenŃia
asociativă şi complexă a factorilor denumiŃi etiologici, pe care autoarea îi prezintă, pornind de
la cei genetici, neuro-endocrini, metabolici, disfuncŃionali, locali şi cei de mediu. Fiecare
dintre aceştia este analizat după modul de acŃiune şi consecinŃele asupra creşterii aparatului
dento-maxilar, cu apariŃia elementelor de debut şi evoluŃie a tipurilor de anomalii.
Capitolul următor, esenŃial în pregătirea oricărui ortodont, ne conduce în arta
examenului clinic al pacientului, corectitudinea examinării, a culegerii şi înregistrării datelor,
asociată cu analiza rezultatelor examenelor complementare (analiza modelelor de studiu,
examenul radiografic, antropometric, fotostatic, etc.).
Este meritul autoarei cărŃii, ce îndrumă medicul, pe baza pregătirii sale profesionale,
să evalueze şi să asocieze aceste rezultate care vor sta la baza stabilirii unui diagnostic
clinic corect de anomalie dento-maxilară, cu cel etiologic şi funcŃional. NoŃiunile de
terminologie şi clasificări ale anomaliilor dento-maxilare oferă posibilitatea ortodonŃilor spre o
bună comunicare, de înŃelegere şi de alegere a datelor.
ExperienŃa clinică a autoarei se regăseşte în redactarea capitolelor formelor clinice
ale anomaliilor dento-maxilare, care sunt prezentate succesiv şi în detaliu, elementele
clinice, etiologice, de diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Sunt analizate etapele şi mijloacele de
tratament şi modul de conducere ale acestora, până la finalizarea cazului clinic.
În mod coerent şi cursiv sunt analizate cele mai importante probleme privind
instituirea unui tratament ortodontic, individualizat, ca şi principiile, clasificarea tratamentului
ortodontic, materialele ortodontice, dar mai ales biomecanica forŃelor pentru estimarea
acestora în cadrul unui aparat ortodontic sau ortopedic.
Varietatea formelor de anomalii dento-maxilare necesită alegerea unei metode de
tratament, a unor tipuri de aparate mobilizabile, funcŃionale sau fixe.
Se acordă o mare importanŃă terapiei cu aparate ortodontice fixe, care sunt utilizate
pe scară largă în terapia ortodontică, asigurând obŃinerea unor rezultate deosebite. Aici sunt
analizate tipurile de forŃe, mecanismele deplasărilor dentare şi reacŃiile individuale ale
Ńesuturilor de suport. Sunt detaliate principiile diverselor tehnici recomandate adolescentului
şi adultului, etapele şi modul de conducere al tratamentului.
Un aport deosebit în cadrul tratamentului cu aparate ortodontice fixe este asigurat de
aparatele extraorale, individualizate după etapele de vârstă şi cadrul clinic.
În partea finală a cărŃii sunt detaliate tipurile de tratamente ortodontice profilactic,
interceptiv, corectiv şi al adultului, la care se pot asocia tehnicile chirurgicale de intervenŃie,
tratamentul periodontal şi restaurativ. Pentru consolidarea şi stabilirea rezultatelor obŃinute,
în cele mai multe cazuri, urmează prezentarea etapei de contenŃie (indicaŃii, aparate, durată),
pentru prevenirea recidivei.
3
Cartea editată este deosebit de valoroasă prin multitudinea problemelor pe care le
prezintă în mod sistematic, într-un limbaj clar şi ştiinŃific. Toate acestea denotă efortul depus
de doamna Conf. univ. Dr. Georgeta Zegan pe toată durata elaborării cărŃii, dar mai ales
dorinŃa de a contribui în mod permanent şi susŃinut la o mai bună pregătire a studenŃilor,
medicilor rezidenŃi şi a ortodonŃilor. Lucrarea este susŃinută, pe lângă elementele teoretice de
valoare şi actuale, de o iconografie bogată şi ilustrativă, ce determină o mai bună înŃelegere
a textului, o bibliografie selectivă actuală din literatura de specialitate.
Editarea cărŃii "OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –"
reprezintă un nou succes pentru învăŃământul românesc, în domeniul specialităŃii de
ortodonŃie şi ortopedie dento-facială.
4
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
INTRODUCERE
Autoarea
5
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CUPRINS
PrefaŃă 3
Introducere 5
1. EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice 11
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice 11
ConsecinŃe în patologia dento-maxilo-facială 12
Fenomene dentare atavice 12
Fenomene dentare progresive 13
Anexă 15
Bibliografie 15
2. Perioada de organogeneză 16
Perioada de ou 16
Aparatul branhial 18
Anexă 21
Bibliografie 21
3. Morfogeneza neonatală 22
Formarea mugurilor faciali 22
Septarea cavităŃii buco-nazale 23
Formarea limbii 24
Formarea vestibulelor orale 25
Formarea musculaturii masticatorii şi faciale 25
Formarea scheletului aparatului dento-maxilar 25
Formarea oaselor - osteogeneza 25
Formarea cartilagiului - condrogeneza 27
Formarea scheletului osos 28
Formarea şi dezvoltarea sistemului dentar 29
Formarea lamei dentare 30
Formarea mugurilor dentari 30
Formarea Ńesuturilor dentare 32
Anexe 37
Bibliografie 38
4. Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere 39
Anexă 40
Bibliografie 40
5. Morfogeneza postnatală 41
Zone şi tipuri de creştere osoasă a aparatului dento-maxilar 41
Mecanisme de creştere osoasă 41
Creşterea osoasă cranio-facială 43
ErupŃia dentară 45
Mecanismul erupŃiei dentare 46
Formarea osului alveolar 47
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor temporari 47
Permutarea dentară 48
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor permanenŃi 53
Dinamica creşterii şi dezvoltării postnatale cranio-faciale 54
Teorii şi concepŃii ale creşterii cranio-faciale 54
7
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
8
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
Anexe 153
Bibliografie 154
9
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
10
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CAPITOLUL 1
11
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice
12
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
13
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice
14
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
ANEXĂ
15
Perioada de organogeneză
CAPITOLUL 2
PERIOADA DE ORGANOGENEZĂ
16
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
17
Perioada de organogeneză
18
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
osului temporal. Zona mijlocie a care deserveşte cel de-al treilea arc
pericondrului cartilajului Reichert va forma branhial.
ligamentul stilohioidian. Zona anterioară a Din arcul III branhial se vor forma
cartilajului Reichert se osifică şi va forma muşchii stilofaringieni.
coarnele mici ale osului hioid. Arcul III branhial va forma o parte a
Arcul II branhial contribuie la sistemului arterial carotidian.
dezvoltarea coarnelor mici şi a părŃii
superioare a corpului osului hioid. Cartilajul arcului IV branhial (arcul
Din arcul II branhial se va forma vascular) va forma cartilajul laringian
nervul facial (nerv cranian VII), care (tiroid, cricoid şi aritenoid, fără epiglotă).
deserveşte cel de-al doilea arc branhial. Din arcul IV branhial se va forma
Din arcul II branhial se vor forma nervul vag (nerv cranian X), care
muşchii faciali (frontal, orbicularul buzelor, deserveşte cel de-al patrulea arc branhial.
orbicularul pleoapelor, zigomatici şi Din arcul IV branhial se vor forma
platissma), muşchiul scăriŃei, muşchii muşchii faringelui şi ai laringelui.
stilohioidieni şi burta posterioară a Din arcul IV branhial se vor forma
digastricului. crosa aortică, artera subclaviculară
Arcul II branhial va forma arterele dreaptă şi arterele pulmonare.
osului hioid şi a scăriŃei.
Arcurile V şi VI branhiale se
Cartilajul arcului III branhial (arcul formează la animale, iar la om sunt foarte
tiroidian) va dezvolta coarnele mari şi puŃin dezvoltate. Arcul IV branhial este
partea inferioară a corpului osului hioid. rezultatul unirii arcului IV şi VI, iar arcul V
Din arcul III branhial se va forma branhial involuează şi nu duce la formarea
nervul glosofaringian (nerv cranian IX), de structuri.
19
Perioada de organogeneză
20
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
ANEXĂ
21
Morfogeneza neonatală
CAPITOLUL 3
MORFOGENEZA NEONATALĂ
22
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
23
Morfogeneza neonatală
24
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
25
Morfogeneza neonatală
26
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
27
Morfogeneza neonatală
28
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
29
Morfogeneza neonatală
30
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
31
Morfogeneza neonatală
32
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
33
Morfogeneza neonatală
34
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
35
Morfogeneza neonatală
36
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
ANEXE
37
Morfogeneza neonatală
38
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CAPITOLUL 4
39
Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere
ANEXĂ
40
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CAPITOLUL 5
MORFOGENEZA POSTNATALĂ
41
Morfogeneza postnatală
42
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
43
Morfogeneza postnatală
44
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
45
Morfogeneza postnatală
46
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
6 12 24 18 30 luni
-----------------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 dinŃi temporari superiori şi inferiori
47
Morfogeneza postnatală
7 8 11 9 10 6 12 18 - 25 ani
1 2 3 4 5 6 7 8 dinŃi permanenŃi superiori
---------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 6 7 8 dinŃi permanenŃi inferiori
6 8 9 10 11 6 12 18 - 25 ani
48
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
49
Morfogeneza postnatală
50
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
sens sagital, mai mult coronar decât angrena cu muchia distală a caninului
apical, iar caninii pot fi blocaŃi în erupŃia inferior şi faŃa mezială a premolarului
lor (ectopie sau incluzie); prim inferior erupŃi;
- au axul de implantare de 5º prin înclinare - sunt dirijaŃi în erupŃia lor de distanŃa
vestibulară faŃă de perpendiculara dusă intercanină inferioară şi de stabilirea
pe planul de ocluzie, asigurând un relaŃiei ocluzale;
perimetru mai mare a arcadei dentare şi - au axul de implantare de 5 - 8º prin
armonizarea alveolară; înclinare vestibulară faŃă de
- nu fac înclinarea vestibulară în timpul perpendiculara dusă pe planul de
practicării obiceiurilor vicioase sau a ocluzie;
disfuncŃiilor, pentru că muşchii - nu fac înclinarea vestibulară (datorită
buccinatori produc presiuni asupra lor, unei endoalveolii superioare) şi grupul
modificându-se forma arcadei dentare, a incisivo-canin inferior se angrenează
bolŃii palatine, a curbei de ocluzie şi înapoia caninului superior, stabilind o
apărând interferenŃele ocluzale; relaŃie clasa a II-a canină; astfel, se
- pot face o inclinare vestibulară modifică structura de rezistenŃă a zonei
exagerată, datorită presiunilor linguale de presiune incisivo-canină, care se
anormale, a parezelor faciale, continuă deasupra caninului superior cu
modificând forma arcadei dentare şi a stâlpul nazo-frontal;
bolŃii palatine. - pot face o înclinare vestibulară
exagerată (datorită unei exoalveolii
premolarii secunzi inferiori superioare prin terapie biomecanică
- erup în jurul vârstei de 11 ani; ortodontică) şi produc o lingualizare
- când erup înaintea caninilor inferiori (prin unilaterală sau bilaterală a dinŃilor
pierderea precoce a molarilor secunzi inferiori, care determină o instabilitate
temporari datorită complicaŃiilor ocluzală, dureri pretragiene, interferenŃe
inflamatorii ale cariei dentare) produc o dentare, mişcare excentrică a
mezializare a molarului prim permanent, mandibulei;
şi blochează erupŃia normală a caninului; - au rol în ghidajul anterior şi lateral al
- pot erupe rotaŃi, datorită resorbŃiilor mandibulei.
incomplete ale dinŃilor temporari;
- au rol în stabilirea curbelor de Lee way space-ului (spaŃiul de
compensaŃie ale ocluziei; derivă sau spaŃiul de rezervă Nance),
- asigură migrarea în plan transversal a rezultă din diferenŃa dimensiunilor mezio-
molarului prim permanent, cu rol în distale ale caninilor şi premolarilor faŃă de
alcătuirea sistemului helicoidal; caninii şi molarii temporari, din zona de
- au axul de implantare perpendicular pe sprijin lateral care se permută:
planul de ocluzie, iar dinŃii situaŃi anterior • la maxilar surplusul de spaŃiu variază
şi posterior de ei, migrează vestibular şi între 0,9 - 1,8 mm;
mezial, mărind perimetrul arcadei dento- • la mandibulă surplusul de spaŃiu
alveolare. variază între 1,7 – 2 - 4 mm.
Lee way space-ul este utilizat
caninii superiori pentru reglarea relaŃiei molare şi canine,
- erup în jurul vârstei de 11 ani, după dacă arcada dentară temporară este
erupŃia premolarilor secunzi, la diferenŃă integră.
de câteva luni;
- se dezvoltă până la vârsta de 3 ani sub SecvenŃa de erupŃie poate fi
zona suborbilară, apoi migrează mezial, favorabilă sau nefavorabilă în ocuparea
vertical şi palatinal, până la vârsta de 12 lee way space-ului, existând trei tipare de
- 13 ani; erupŃie:
- au o înclinare mezială şi produc
mezializarea incisivilor laterali, reducând 14 15 13 14 13 15 15 14 13
diastema interincisivă tranzitorie; --------------- --------------- ---------------
- migrează în spaŃiul suplimentar precanin 43 44 45 44 43 45 44 45 43
şi se înclină vestibular, pentru a se
51
Morfogeneza postnatală
52
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
15 13 17 13 15 17 15 17 13
---------------- ----------------- -----------------
43 45 47 43 47 45 45 43 47
53
Morfogeneza postnatală
54
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
55
Morfogeneza postnatală
56
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
57
Morfogeneza postnatală
58
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
59
Morfogeneza postnatală
60
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
61
Morfogeneza postnatală
62
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
63
Morfogeneza postnatală
64
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
65
Morfogeneza postnatală
66
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
67
Morfogeneza postnatală
68
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
69
Morfogeneza postnatală
70
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
71
Morfogeneza postnatală
72
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
73
Morfogeneza postnatală
74
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
75
Morfogeneza postnatală
76
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
linie orizontală de ocluzie, care trece prin - molarii primi – cuspidul disto-vestibular
cuspizii dinŃilor laterali şi prin muchiile este cu 1 mm deasupra planului de
incizale ale dinŃilor frontali. ocluzie (supraocluzie).
• la maxilar:
- incisivii centrali – sunt la acelaşi nivel cu ÎnclinaŃiile dentare ale dinŃilor
planul de ocluzie; permanenŃi se apreciază în două planuri
- incisivii laterali – sunt cu 1 mm deasupra faŃă de planul de ocluzie (figura 19).
planului de ocluzie (infraocluzie); torgue-ul vestibulo-oral:
- caninii – sunt cu 1 mm sub planul de - se măsoară ca unghiul dintre o linie
ocluzie (supraocluzie); perpendiculară pe planul de ocluzie şi o
- premolarii prim şi secund – sunt la linie tangentă la mijlocul feŃei vestibulare
acelaşi nivel cu planul de ocluzie; a dintelui respectiv.
- molarii primi – cuspidul disto-vestibular - în mod normal, feŃele vestibulare ale
este cu 1 mm sub planul de ocluzie dinŃilor realizează o înclinaŃie de diferite
(infraocluzie); grade (pozitivă, zero sau negativă) faŃă
- molarii secunzi – sunt cu 1 mm deasupra de perpendiculara dusă pe planul de
planului de ocluzie (infraocluzie). ocluzie, datorită convexităŃii vestibulare
• la mandibulă: diferite a dinŃilor.
- incisivii centrali – sunt cu 1 mm angulaŃia mezio-distală:
deasupra planului de ocluzie - se măsoară ca unghiul dintre axa
(supraocluzie); longitudinală a dintelui şi o linie
- incisivii laterali – sunt la acelaşi nivel cu perpendiculară pe planul de ocluzie.
planul de ocluzie; în mod normal, axele longitudinale ale
- caninii – sunt cu 1 mm deasupra planului dinŃilor realizează o înclinaŃie distală de
de ocluzie (supraocluzie); diferite grade (pozitivă sau zero) faŃă de o
- premolarii prim şi secund – sunt la perpendiculara dusă pe planul de ocluzie.
acelaşi nivel cu planul de ocluzie;
77
Morfogeneza postnatală
78
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
ANEXE
79
Morfogeneza postnatală
80
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
39. Millet DT, Welbury R. Clinical problem solvingin 49. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
orthodontics and paediatric dentistry. Elsevies, Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
2005. 50. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
40. Mitchell L. An introdoction for orthodontics. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
Oxford univ. Press, 2007. 51. Salzmann JA. Practice of Orthodontics.
41. Mills JRE. Principles and Practice of Lipppincotl, Philadelphia Montreal, 1966.
Orthodontics. C. Livingstone, Edinborough, 1987. 52. Schapira M. NoŃiuni practice de stomatologie
42. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year infantilă. Ed. Medicală, Bucureşti, 1973.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 53. Singh G. Textbook of Orthodontics. Jaypee
43. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in Med. Publish. Ltd., New Delhi, 2007.
Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010. 54. Stanciu D. Sindromul de inocluzie verticală. Ed,
44. Orthlieb JD, Brocard D, Schittly J, Maniere- Medicală, Bucureşti, 1987.
Ezvan A. Manuel d’occlusodontologie clinique. 55. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
Paris, Edition CdP, 2000. Medicală, Bucureşti, 1991.
45. Panaite Şt, MârŃu S, Tatarciuc M. Elemente de 56. Vernescu Leheni V. Anomalia dento-maxilară.
morfologie clinică a sistemului stomatognat. Ed. Ed. Medicală, Bucureşti, 1979.
Apollonia, Iaşi, 2000. 57. Zarnea L. PedodonŃie. Ed. Didactică şi
46. Păsăreanu M, Maxim A. PedodonŃie. Distrofii Pedagogică, Bucureşti, 1993.
dentare. Ed. Junimea, Iaşi, 2001. 58. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
47. Proffit WR, Fields HW. Contemporary Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007. 59. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
48. Proffit WR, White RPjr, Sarver DM. Ed. Pim, Iaşi, 2011.
Contemporary Treatment of Dentofacial
Deformity. Mosby, 2003.
81
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
CAPITOLUL 6
82
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
83
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
84
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
85
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
86
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
87
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
88
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
89
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
90
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
Cauzele deglutiŃiei atipice pot fi - trecerea unui timp lung între permutarea
determinate de: dinŃilor frontali temporari şi cei
- nematurizarea căilor senzitivo-motorii, permanenŃi.
cu prelungirea etapei de deglutiŃie
infantilă; DeglutiŃia poate fi normală
- obiceiul vicios înscris ca reflex (deglutiŃie infantilă, deglutiŃie de tranziŃie,
condiŃionat (sugerea degetului); deglutiŃie de tip adult) sau atipică
- tulburările rino-faringiene (amigdalită (deglutiŃie protruzivă anterioară incompletă
hipertrofică); sau simplă, deglutiŃie protruzivă anterioară
- macroglosie; completă sau complexă, deglutiŃie
- anchiloglosie (fren lingual scurt); sublinguală, deglutiŃie palatală, deglutiŃie
- fenomenul de adaptare la o anomalie unilaterală şi deglutiŃie bilaterală).
dento-maxilară;
91
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
parcursul vieŃii. Vârful limbii presează pe dur şi palatul moale, apoi se deplasează în
¼ anterioară a bolŃii palatine şi în ⅓ sus şi înapoi pentru separarea de
gingivală a incisivilor superiori, mijlocul cavitatea nazală. PorŃiunea posterioară a
limbii se găseşte în ⅓ anterioară a bolŃii limbii este paralelă cu faringele, deglutiŃia
palatine. În zona laterală marginile limbii se realizează prin contracŃia muşchilor
sunt la nivelul coletului dinŃilor laterali masticatori şi ai limbii (fără contracŃia
superiori, iar limba se deplasează muşchilor feŃei), iar direcŃia de acŃiune a
posterior, făcând un unghi de 45° cu bolta forŃelor este postero-anterioară.
palatină. Limba atinge limita dintre palatul
92
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
anterioară a bolŃii palatine. Limba nu mai din punte) şi parŃial un act voluntar (reglat
are nici un efect asupra incisivilor de circumvoluŃia precentrală frontală).
superiori, determinând retrodonŃia MasticaŃia are un rol important în
superioară. Astfel, apare dezechilibru dezvoltarea aparatului dento-maxilar
grupelor musculare antagoniste: hipertonia asigurând o nutriŃie bună a părŃilor moi şi a
orbicularului buzei superioare şi hipertonia inserŃiilor musculare. MasticaŃia
muşchilor temporari. Acest tip de deglutiŃie stimulează centrii osteogenetici, sistemul
conduce evolutiv spre o malocluzie clasa a sutural perimaxilar, cartilagiile de creştere,
II- a Angle diviziunea 2 cu ocluzie adâncă arhitectura alveolară şi maxilară, secreŃia
acoperită. salivară, menŃine pH-ului alcalin al cavităŃii
orale, reface stratului bazal al mucoasei
DeglutiŃia unilaterală este o gingivale, asigură atriŃia cuspidiană şi are
deglutiŃie atipică, întâlnită rar. Vârful limbii rol sedativ pentru copii. ForŃele
se plasează între dinŃii laterali pe o singură masticatorii prin componentele lor de
parte. Limba are efect de frânare asupra descompunere, au tendinŃa de a mezializa
dinŃilor în erupŃie, determinând ocluzia dinŃii posteriori şi de a vestibulariza dinŃii
deschisă laterală. Apare dezechilibru anteriori. Aceste forŃe sunt neutralizate de
grupelor musculare simetrice (hipotonia grupele musculare periorale (muşchii
muşchilor maseteri pe partea în care se orbicularis oris, buccinatori, constrictorul
realizează deglutiŃia atipică). Acest tip de superior al faringelui, ligamentul pterigo-
deglutiŃie conduce evolutiv spre o ocluzie mandibular).
deschisă laterală (figura 24).
MasticaŃia leneşă provoacă o
DeglutiŃia bilaterală este o hipotonie a muşchilor masticatori, care
deglutiŃie atipică, întâlnită rar. Marginile duce la o hipodezvoltare a mandibulei.
limbii se plasează între dinŃii laterali pe Hipotonia muşchilor pterigoidieni externi
ambele părŃi. Limba are efect de frânare este un factor cauzal al ocluziei distalizate.
asupra dinŃilor în erupŃie, determinând Dacă atriŃia dinŃilor temporari nu are loc în
ocluzia deschisă bilaterală. Apare perioada 4 - 6 ani, mandibulara nu
dezechilibru grupelor musculare (hipotonia realizează a doua mezializare. Astfel,
muşchilor maseteri). Acest tip de deglutiŃie apare supraocluzia frontală a dinŃilor
conduce evolutiv spre o ocluzie deschisă temporari care este preluată de dinŃii
bilaterală. permanenŃi. Prin conducŃia excentrică a
mandibulei de către caninii temporari
C. FuncŃia de masticaŃie este o neatriŃionaŃi apare pseudoprognaŃia
funcŃie vitală prin care alimentele mandibulară sau laterodeviaŃia
consistente introduse în cavitatea orală mandibulară.
suferă un proces de fărâmiŃare mecanică.
MasticaŃia se realizează prin mişcările Bruxismul (scrâşnitul dinŃilor)
mandibulei, la care participă muşchii apare ca o consecinŃă a hiperexcitabilităŃii
ridicători ai mandibulei (muşchii temporali centrilor corticali motori sau a căilor
şi maseteri), muşchii coborâtori ai descendente, determinate de supraocluzia
mandibulei (muşchii suprahioidieni şi incisivă.
subhioidieni) şi muşchii propulsori şi
diductori ai mandibulei (muşchii Lipsa de atriŃie cuspidiană
pterigoidieni interni şi externi). La procesul determină apariŃia interferenŃelor ocluzale,
masticator iau parte incisivii cu rol de care determină instabilitatea ocluzală.
tăiere, caninii în sfâşiere, premolarii şi Aceasta are efecte tardive asupra apariŃiei
molarii în măcinarea alimentelor. Limba periodontopatiei adultului şi a disfuncŃiei
este responsabilă de formarea bolului articulaŃiei temporo-mandibulare.
alimentar şi de împingerea acestuia spre O masticaŃie necorespunzătoare
faza de deglutiŃie. determină înghesuirea incisivă printr-o
Procesul de masticaŃie este parŃial distanŃă intercanină care rămâne mică.
un act reflex (reglat de nucleul masticator
93
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
94
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
95
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
ANEXE
96
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
97
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
relationships in a juvenile population. Rev. Rom. 42. Pasnicu L. Elemente de genetică în ortodonŃie.
Medicină de Laborator, 13(4): 39;48, 2008. Ed. Corson, Iaşi, 2000.
23. Fratu AV. Creşterea şi dezvoltarea post-natală 43. Pasnicu L, Ungureanu O. Controlul genetic al
a aparatului dento-maxilar. Ed. Vasiliana ‘98, Iaşi, dezvoltării complexului cranio-facia., Ed. ALFA,
2001. Iaşi, 2006.
24. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton, 44. Păsăreanu M, Maxim A. PedodonŃie. Distrofii
Timişoara, 1998. dentare, Ed. Junimea, Iaşi, 2001.
25. Graber TM. Orthodontics: principles and 45. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
practice. Philadelphia, 1972. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 1986.
26. Graber TM. Orthodontics: principles and 46. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
practice. Philadelphia, 2000. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007.
27. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL. 47. Proffit WR, White RPjr, Sarver DM.
Orthodontics. Current Principles and Techniques. Contemporary Treatment of Dentofacial
Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005. Deformity. Mosby, 2003.
28. Grager MM, Swain BT. Orthodontics. Current 48. Proffit WR, White RP. Surgical-Orthodontic
Principles and Techniques. C. V. Mosby Co., Tratment. Mosby Year Book, St. Louis, 1990.
1985. 49. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
29. Grivu O, Cristoloveanu R, Mecher E. Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
Stomatologie pediatrică. Ed. Didactică şi 50. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
Pedagogică, Bucureşti, 1975. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
30. Grivu O, Podariu A, Băilă A, Pop I. PrevenŃie în 51. Rusu V. Mic dicŃionar medical. Litografia I.M.F.
stomatologie. Ed. Mirton, Timişoara, 1995. Iaşi, 1983.
31. Ionescu E. Anomalii dentare de număr. Ed. 52. Rusu M, Cârlan M, Foia I. Genetică
Cerna, Bucureşti, 2000. stomatologic., Ed. ALFA, Iaşi, 2008.
32. Luca R. PedodonŃie. Ed. Cerna, Bucureşti, 53. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
2003. Medicală, Bucureşti, 1991.
33. Maxim A. Periodontologie Pediatrică. Ghid 54. Toma V, Maxim A, Bălan A, Gheba D, Rorarr
clinico-terapeutic. Ed. Sedcom Libris, 2011. DC, Filip F, Foia L. Aspecte parodontale la copii şi
34. MârŃu S, Mocanu C. Parodontologia clinică. Ed. adolescenŃi cu sindrom Down. Rev. Med. Chir.
Appolonia, Iaşi, 2000. Soc. Med. Nat. Iaşi, 113:2, suppl., 598;604, 2009.
35. MârŃu S, Potârnichie O. Essential of 55. Voinea C, Băilă A, Grivu O. FuncŃia musculară
periodontology. Diagnosis and treatment. Ed. şi aparatul dento-maxilar. Ed. Mirton, Timişoara,
Appolonia, Iaşi, 2002. 1996.
36. MârŃu S, Mocanu C. Ghid de propedeutică 56. Zarnea L. PedodonŃie. Ed. Didactică şi
parodontală. Ed. Pim, Iaşi, 2010. Pedagogică, Bucureşti, 1993.
37. Milicescu V. Examenul clinic în ortodonŃie şi 57. Zegan G, Hamwi S, Georgescu G.
ortopedia dento-facială. Ed. Cerma, Bucureşti, Electromiografia în anomaliile dento-maxilare.
1996. Semiologie şi diagnostic. Ed. Tehnică, Chişinău,
38. Milicescu V. Milicescu DI. Creşterea generală şi 1998.
cranio-facială în perioada dentiŃiei mixte. Ed. 58. Zegan G, łopa E. Studiul disfuncŃiilor
ViaŃa Medicală, România, Bucureşti, 2001. respiratorii şi al metodelor de recuperare
39. Millet DT, Welbury R. Clinical problem solvingin mioartrokinetice. Rev. OrtodonŃie şi Ortopedie
orthodontics and paediatric dentistry. Elsevies, Dento-facială, I, 2:43;49, 2000.
2005. 59. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
40. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 60. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
41. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in Ed. Pim, Iaşi, 2011.
Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010.
98
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CAPITOLUL 7
DIAGNOSTICUL ORTODONTIC
99
Diagnosticul ortodontic
Tipul cranian poate fi normal sau normală variază după cele două sexe
anormal - în cazul în care există deformaŃii (masculin = 88,5 ± 5,1; feminin = 86,2 ±
ale calotei craniene, datorită obliterării 4,6):
precoce a sistemului sutural cranian, • hypereuryprosop: IF = x – 78,9 (faŃă
cauzate de afecŃiuni ereditare: joasă);
• scaphocephalia – alungirea sagitală a • euryprosop: IF = 79,0 – 83,9 (faŃă
craniului (hiperdolicocephalie); joasă);
• acrocephalia – craniu în turn • mesoprosop: IF = 84,0 – 87,9 (faŃă
(sindromului Appert-Crouson); medie);
• oxicephalia – craniu ascuŃit în formă de • leptoprosop: IF = 88,0 – 92,9 (faŃă
con; înaltă);
• trigonocephalia – craniu în triunghi • hyperleptoprosop: IF = 93,0 – x (faŃă
ascuŃit. înaltă).
Valorile standard stabilite prin
Tipul cefalic se stabileşte prin metoda biometrică sunt:
indicele cefalic (IC), raportând lungimea înălŃimea feŃei (N – Gn):
maximă la lăŃimea maximă a capului: - masculin = 121 ± 6,8
• dolicocephal: IC = x – 75,9; - feminin = 112 ± 5,2
• mesocephal: IC = 76,0 – 80,9; diametrul bizigomatic (Zy – Zy):
• brachycephal: IC = 81,0 – 85,4; - masculin = 137 ± 4,3
• hyperbrachycephal: IC = 85,5 – x. - feminin = 130 ± 5,3
100
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
(de la Zygion cutaneon şi de la Gonion după cele două sexe (masculin = 54,0 ±
cutaneon); 3,1; feminin = 52,4 ± 3,1).
• asimetrie parŃială – când distanŃele Indicele feŃei inferioare - înălŃimii
sunt inegale (de la Gonion cutaneon). feŃei se stabileşte, raportând înălŃimea
Figura ideală robot stabilită prin etajului inferiori al feŃei (Subnasale -
metoda estetică este: Gnathion cutaneon) la înălŃimea feŃei
Zy drept - (Tr – N – Pog) = Zy stâng - (Nasion cutaneon sau Ophrion la copil -
(Tr – N – Pog) Gnathion cutaneon), iar valoarea normală
Go drept - (Tr – N – Pog) = Go stâng - variază după cele două sexe (masculin =
(Tr – N – Pog) 59,2 ± 2,7; feminin = 58,6 ± 2,9).
Valorile standard stabilite prin Figura ideală robot stabilită prin
metoda biometrică sunt: metoda estetică este:
diametrul bizigomatic (Zy – Zy): Tr – N (Oph) = N (Oph) – Sn + 8 – 10
- masculin = 137 ± 4,3 mm = Sn – Gn
- feminin = 130 ± 5,3 Valorile standard stabilite prin
diametrul bigonial (Go – Go): metoda biometrică sunt:
- masculin = 97 ± 5,8 înălŃimea feŃei (N – Gn):
- feminin = 91 ± 5,9 - masculin = 121 ± 6,8
- feminin = 112 ± 5,2
Egalitatea etajelor feŃei se înălŃimea etajului inferior al feŃei (Sn –
stabileşte prin indicele etajului mijlociu al Gn):
feŃei şi indicele feŃei inferioare - înălŃimii - masculin = 72 ± 6,0
feŃei, acestea putând fi egale sau inegale. - feminin = 66 ± 4,5
Indicele etajului mijlociu al feŃei se
stabileşte, raportând înălŃimea etajului B. Examinarea profilului facial se
mijlociu al feŃei (Nasion cutaneon sau realizează pentru a stabili tipul profilului,
Ophrion la copil - Stomion) la lăŃimea postura capului faŃă de coloana cervicală,
bizigomatică (Zygion cutaneon - Zygion integritatea pavilionului urechii, inserŃia
cutaneon), iar valoarea normală variază muşchilor gâtului, unghiul mandibular şi
tiparul creşterii faciale.
101
Diagnosticul ortodontic
102
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
103
Diagnosticul ortodontic
104
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
105
Diagnosticul ortodontic
106
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
107
Diagnosticul ortodontic
108
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
109
Diagnosticul ortodontic
110
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
111
Diagnosticul ortodontic
112
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
113
Diagnosticul ortodontic
114
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
115
Diagnosticul ortodontic
116
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
SI. max.
SpaŃiul necesar maxilar = + 10 mm
2
SI. mand.
SpaŃiul necesar mandibular = + 10,5 mm
2
117
Diagnosticul ortodontic
118
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
D2 real x D1 aparent
D1 real =
D2 aparent
D1 aparent - dintele care are imagine radiologică şi este neerupt;
D2 aparent este dintele care este erupt şi are imagine radiologică.
119
Diagnosticul ortodontic
120
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
121
Diagnosticul ortodontic
122
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
123
Diagnosticul ortodontic
124
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
Triunghiul Tweed
Unghiul Unghiul FMIA este format de intersecŃia axului celui mai vestibular
incisivului incisiv inferior (apex - Incisale inferior) cu orizontala Frankfort (Po
inferior cu planul – Or) şi are valoarea normală de 66° dup ă Tweed şi între 65 - 71°
Frankfort după Stockfisch. Apreciază calitatea estetică şi impune corecŃiile
terapeutice asupra incisivilor inferiori. Unghiul creşte în retrodonŃie
inferioară şi scade în prodonŃie inferioară.
125
Diagnosticul ortodontic
126
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
127
Diagnosticul ortodontic
intermediul unui carusel, care foloseşte clinicienilor. Nu mai este necesară camera
până la 29 de plăci. Avantajele acestui de developare şi substanŃele chimice.
sistem sunt remarcabile: calitatea Primele ortopantomografii digitale
imaginilor obŃinute (atât ale dinŃilor cât şi apărute între 1985 - 1991 au fost
ale spaŃiului periodontal), uşurinŃa proiectate de McDavid şi colaboratorii la
evidentă în obŃinerea imaginilor care UTHSCA. Primul sistem DXIS disponibil
reduce timpul necesar pentru developare pe piaŃă a fost introdus de Signet (FranŃa)
cât şi alte inconveniente ale developării în 1995. În 1997 SIDEXIS - firma Siemens
manuale, rapiditatea cu care se pot (Sinora Dental Sistem, Germania) a oferit
prelucra imaginile, dublată de opŃiunea digitală pentru unitatea
economicitatea metodei, deoarece plăcile panoramică Orthophos Plus. DigiPan
sunt refolosibile de mii de ori. (Trophy Radiology, FranŃa) a oferit
Sistemul CCD (Charged-Coupled opŃiunea pentru OP100, realizat de
Device) utilizează un senzor pentru Instrumentarium (Finlanda).
absorbŃia radiaŃiilor expuse intraoral şi Între 1998 - 2004, mai mulŃi
este conectat la computer, prin conductori producători oferă propriile sisteme digitale.
de fibre optice cu rezistenŃă electrică În 2006, SCAN300FP de la Ajat (Finlanda)
neglijabilă. Imaginea virtuală de pe senzor oferă ultima inovaŃie, care achiziŃionează
este transformată în imagine radiologică sute de imagini de MB şi poate reconstrui
de un fotomultiplicator electronic şi un stratul panoramic prin post achiziŃie de
computer şi este afişată pe monitorul imagine computerizată.
calculatorului aproape imediat după
expunere. În acest fel radiaŃiile sunt Sistemul PSP (Phosphor System
reduse cu 80% iar timpul de expunere de Plate) utilizează placa de fosfor
5 ori. fotostimulabilă, înlocuind filmul radiografic.
Radiografia dentară digitală După expunere la radiaŃii X, placa este
electronică obŃinută permite o prelucrare plasată într-un scaner special, unde
adaptată la nevoia patologiei depistate: imaginea laterală formată este reconstruită
mărirea unei regiuni din structura dentară, punct cu punct şi digitalizată, folosind
inversarea culorii, realizând negativul scanarea cu laser. Imaginile digitalizate
imaginii obŃinute, măsurători „punct cu sunt stocate şi afişate pe ecranul
punct” ale distanŃelor şi structurilor curbe computerului. Această tehnologie este
(canale radiculare, rădăcini dentare), similară cu tehnologia bazată pe filmul
colorarea structurilor care au aceeaşi radiologic, dar developarea chimică este
densitate, obŃinerea „efectului fosilă” care înlocuită cu procesul de scanare.
reprezintă estomparea ariilor tisulare din
jurul unor structuri şi scoaterea în evidenŃă Sistemul CCD (charged-coupled
a structurilor dentare. device) utilizează senzori electronici, care
convertesc razele X în lumină, folosind un
B. Ortopatomografia digitală se strat de GdO2S sau de Csl, care apoi este
află într-un proces de schimbare, de la captată, folosind un senzor de imagine
tehnologia cu film, ce implică developarea CCD sau CMOS. PuŃine sisteme utilizează
chimică, la tehnologia digitală, bazată pe hibridul analog-digital, care întâi
senzori electronici şi computere. FaŃă de converteşte razele X în electricitate,
sistemele cu film, avantajul principal al folosind un strat de CdTe şi apoi
tehnologiei digitale este reprezentat de o electricitatea este transformată în imagine,
mai largă expunere, care semnifică mai printr-o secŃiune citită cu tehnologia
puŃine scanări repetate, reducerea CMOS. Cu ajutorul sistemelor digitale,
costurilor şi a expunerii pacientului la claritatea imaginii obŃinute este superioară
radiaŃii. De asemenea, imaginile pot fi celei din sistemele convenŃionale (figura
vizualizate imediat şi îmbunătăŃită 33).
claritatea lor, pot fi salvate digital şi trimise
128
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
129
Diagnosticul ortodontic
2100 SV, doză echivalentă cu realizarea a atât pacientului cât şi clinicianului. Metoda
375 de radiografii panoramice sau imagini măsurătorilor cefalometrice pe
digitale. teleradiografia de profil ar putea deveni
istorie, dacă CBCT-ul ar intra în practica
Tomografia computerizată cu curentă a specialiştilor ortodonŃi. Acest
fascicul conic (CBCT) a fost dezvoltată în dispozitiv economiseşte timp preŃios,
anii 1990, ca proces evolutiv rezultat din deoarece nu mai este necesară
necesitatea informaŃiilor tridimensionale, transpunerea contururilor şi punctelor
obŃinute prin scanări cu computer cefalometrice pe hârtia de calc şi apoi
tomograful. CBCT-ul cranio-facial a fost calcularea lor. Imaginile 3D obŃinute cu
destinat să rezolve unele limitări ale CT- acest aparat sunt imprimate pe hârtie
ului convenŃional. Obiectul care trebuie fotografică, pe care se marchează
evaluat este captat, în timp ce sursa de punctele şi se fac măsurătorile. De
radiaŃie cade pe un receptor asemenea, CBCT-ul permite înregistrarea
bidimensional. Această simplă diferenŃă imaginilor pe ambele laterale ale
permite o singură rotaŃie a sursei de pacientului (stânga-dreapta), valorile
radiaŃii să capteze o regiune întreagă de putând fi diferite pentru fiecare parte şi
interes, în comparaŃie cu CT-ul astfel să influenteze diagnosticul. Acest
convenŃional, unde multiple secŃiuni sunt lucru nu este posibil în cazul
puse cap la cap pentru a obŃine o imagine teleradiografiilor de profil şi acestea pot da
completă. De asemenea, fasciculul conic chiar un rezultat fals, prin suprapunerea
produce un fascicul mai concentrat şi mai structurilor osoase dreapta-stânga, într-un
puŃină dispersie a radiaŃiilor, comparativ cu singur contur.
dispozitivele CT cu dispoziŃie în evantai. O invenŃie ce ar putea duce la un
Acest lucru creşte semnificativ utilizarea alt nivel a diagnosticulului ortodontic este
razelor X şi reduce capacitatea tubului de softwere-ul care marchează singur
raze X necesară scanării volumetrice. punctele de referinŃă în analizele
Totalitatea radiaŃiilor reprezintă cefalometrice, calculează distanŃele între
aproximativ 20% din totalul unui CT-ului ele şi măsoară unghiurile de interes. Acest
convenŃional şi echivalentul expunerii softwere ar putea duce la înlocuirea
pentru o ortopantomografie. completă a teleradiografiilor de profil din
Componentele inovatoare sunt practica curentă. Softwere-ul permite şi
semnificative şi permit CBCT-ului sǎ fie intervenŃia medicului în marcarea corectă
mai puŃin costisitor şi sǎ scadǎ de 4 ori a punctelor, pentru o acuratete crescută,
nivelul de radiaŃii emise. Aparatele CBCT acestea fiind marcate în funcŃie de dinŃii
realizează obŃinerea iniŃială a imaginii, la o prezenŃi pe arcade şi de grosimea osului
secŃiune cu grosimea medie de 0,15 mm la anumite nivele.
şi funcŃionează cu doze de radiaŃii mult Cu ajutorul CBCT-ului şi a
mai reduse, variind între 40 - 500 SV, reconstrucŃiilor 3D, clinicianul poate
echivalând cu 4 - 6 radiografii panoramice. observa amănunŃit rapoartele ocluzale,
În ultima decadă de ani, ortodonŃii atât frontal cât şi pe zonele laterale.
au început să aprecieze avantajele oferite Practic, ce se observă pe un model de
de dimensiunile 3D aplicate în diagnosticul studiu, se poate observa şi cu CBCT-ul,
clinic, planul de tratament şi a educaŃiei scutind pacientul de neplăcerea
pacientului. Cu ajutorul computer înregistrării amprentelor (în special la cei
tomografiei cu fascicul conic, orice cu reflex de voma exagerat) şi clinicianul
radiografie poate fi executată în mai putin de drumul la laboratorul de tehnică
de 1 minut. Ortodontul are posibilitatea să dentară.
vizualizeze la o calitate superioară Caninii ectopici se pot observa cu
radiografii periapicale, panoramice, CBCT-ul. Metoda schimbului de tuburi a
ocluzale, seriate şi teleradiografii, fost metoda tradiŃională de localizare a
împreună cu imagini ce nu pot fi produse acestor canini şi a oferit informaŃii despre
de dispozitivele de radiografiere clasice. poziŃia arbitrară şi aproximarea nivelului
Introducerea CBCT-ului în practica de dificultate pentru abordarea acestora.
ortodontică aduce numeroase avantaje CBCT-ul foloseşte două dispozitive de
130
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
131
Diagnosticul ortodontic
trei planuri fundamentale (axial, sagital, este de mare intensitate, care variază între
coronal), oblice sau imagini 0,5 - 3 Tesla. Pe măsură ce intensitatea
tridimensionale 3D, cu un contrast optim magnetului creşte, imaginile devin mai
intertisular (figura 34). Magnetul bune, crescând rezoluŃia spaŃială, iar
superconductibil, trebuie răcit cu Heliu şi secvenŃele devin mai scurte.
132
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
133
Diagnosticul ortodontic
distanŃa Trichion frontal - planul bialar : distanŃa planul bialar - Menton cutaneon frontal = 1,618
distanŃa Canthus cutaneon - planul bicomisural : distanŃa planul bicomisural - Menton cutaneon frontal = 1,618
distanŃa Trichion - Menton cutaneon frontal : distanŃa Zygion cutaneon drept - stâng = 1,618
134
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
135
Diagnosticul ortodontic
136
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
137
Diagnosticul ortodontic
138
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
139
Diagnosticul ortodontic
140
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
141
Diagnosticul ortodontic
142
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
143
Diagnosticul ortodontic
144
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
145
Diagnosticul ortodontic
146
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
147
Diagnosticul ortodontic
148
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
149
Diagnosticul ortodontic
150
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
151
Diagnosticul ortodontic
152
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
ANEXE
153
Diagnosticul ortodontic
154
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
6. Bergensen EO. Enlargement and distortion în 29. Fratu AV. OrtodonŃie, diagnostic clinică
cephalometric radiography: compensation tables tratament. Ed. Vasiliană '98, 2002.
for linear measurements. Angle Orthod 1980 Jul; 30. Garib DG, Raymundo RJr, Raymundo MV,
50(3): 230-244. Raymundo DV, Ferreira SN. Tomografia
7. Bhalajhi SI. Orthodontics. Arya Publish. Hause, computadorizada de feixe cônico (cone beam):
New Deli, 2000. entendendo este novo método de diagnóstico por
8. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. imagem com promissora aplicabilidade na
Saunders Co., 2001. ortodontia. Rev Dental Press Ortod Ortop Facial
9. Björk A. Prediction of mandibular growth 2007; 12(2): 139-156.
rotation. Am J Orthod 1969; 55: 585-599. 31. Gebeck ThR, Merriefield LL. Orthodontic
10. Björk A. Facial growth in man, studied with the diagnosis and treatment analysis - concepts and
aid of metallic implants. Acta Odontol Scand values. Am J Orthod 1995; 107(4): 434-443.
1955;13: 9-34. 32. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton,
11. Björk A. Sutural growth of the upper face Timişoara, 1998.
studied by the implant method. Acta Odontol 33. Golovcencu L, Scripcaru C, Zegan G. Third
Scand 1966; 24:109-127. molar development in relation to chronological
12. Björk A. Variation in the growth pattern of the age in Romanian children and young adults.
human mandible: longitudinal cephalometric study Romanian Journal of Legal Medicine 2009; 4:
by the implant method. J Dent Res 1963; 42: 400- 277-282.
411. 34. Golovcencu L, Anistoroaei D, Zegan G.
13. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi OrtodonŃia între ştiinŃă şi artă – scurt istoric, din
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. Limbajul medical – istoric şi perspective. EdiŃia a
14. Boboc L, Stanciu D. Caiet de lucrări practice, XI-a. Ed. ALFA, Iaşi, 185;192, 2011.
Ed. Medicală. Bucureşti, 2000. 35. Graber TM. Orthodontics: principles and
15. Boucays F, Madrid C, Borianne P, Casteigt J, practice. Philadelphia, 1972.
Jaeger M. Approche statistique de la 36. Graber TM. Orthodontics: principles and
céphalométrie de Treil. Biom Hum Anthropol practice. Philadelphia, 2000.
1998; 16: 67-76. 37. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL.
16. Bratu E, Grivu O, Voinea C. ErupŃia normală şi Orthodontics. Current Principles and Techniques.
patologică. Ed. Helicon, Timişoara, 1996. Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005.
17. Bratu E, Grivu O, Dragomirescu D, Schiller E,. 38. Grivu O, Podariu A, Lianu R, Schiller E, Pop I,
OrtodonŃie interceptivă. Ed. Helicom, Timişoara, Glăvan F. Terminologie ortodontică. Ed. Mirton,
1999. Timişoara, 1994.
18. Chateau M. Orthopedie dento-Facială. Ed. 39. Halazonetis JD. Computer-assisted
CdP., Paris, 1993. cephalometric analysis. Am J Orthod 1994; 105:
19. Cline HE. Two algorithms for the three 517-521.
dimensional reconstruction of tomograms. Med 40. Halazonetis DJ. From 2-dimensional
Phys 1988; 3: 320-327. cephalograms to 3-dimensional computed
20. Cocârlă E. Aparate ortodontice fixe. Ed. tomography scans. Am J Orthod Dentofacial
Medicală a U.M.F. "Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, Orthop. 2005; 127(5): 627-637.
2002. 41. Haba D. Imagistică dento-maxilo-facială. Ed.
21. Cocârlă E. OrtodonŃie. Ed. Medicală a U.M.F. "Gr. T. Popa" U. M. F. Iaşi, 2007.
"Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, 1995. 42. Häupl K. Transformation of the
22. Couceiro CP, Vilella OV. 2D/3D Cone-Beam CT temporomandibular joint during orthodontic
images or conventional radiography: Which is treatment. Am J Orthod 1971; 47: 14-31.
more reliable? Dental Press J Orthod 2010; 15: 43. Hilgers ML, Scarfe WC, Scheetz JP, Farman
(5) on line. AG. Accuracy of linear temporomandibular joint
23. Danforth RA, Peck J, Hall P. Cone beam measurements with cone beam computed
volume tomography: an imaging option for tomography and digital cephalometric
diagnosis of complex mandibular third molar radiography. Am J Orthod Dentofacial Orthop
anatomical relationships. J Calif Dent Assoc 2005; 128(6): 803-811.
2003; 31: 847-852. 44. Hofrath H. Die bedeutung der rontgenfern-und
24. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie abstandsaufnahme fur die diagnostik der
dento-facială. Ed. Medicală, 2003. kieferanomalien. Fortschr Orthod. 1931; 1: 232-
25. Fătu C, Puişor M, Fătu AM. Anatomia clinică a 258.
extremităŃii cefalice. Ed. "Gr. T. Popa" U. M. F. 45. Ionescu E. Anomalii dentare de număr, Ed.
Iaşi, 2008. Cerna. Bucureşti, 2000.
26. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento- 46. Ionescu E, Milicescu DI, Popescu M, Popovisiu
maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, O, Milicescu V. OrtodonŃie şi ortopedie dento-
1981. facială. Ed. Cerna, Bucureşti, 2001.
27. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed. 47. Jacobson A, Caufield P W. Introduction to
Medicala, Bucureşti, 1973. Radiographic Cephalometry. Ed Sc. Febiger,
28. Forsyth DH, Shaw WC, Richmond S, Roberts Philadelphia, 1985.
CT. Digital imaging of cephalometric radiography, 48. Jianu R, Bratu E, Glăvan F, Alfano F. Îndreptar
part 2: image quality. Angle Orthod 1996; 66: 43- de ortodonŃie fixă. Litografia U.M.F. Timişoara
50. 1999.
155
Diagnosticul ortodontic
49. Kobayashi K, Shimoda S, Nakagawa Y, 64. Proffit WR, White RP. Surgical-Orthodontic
Yamamoto A. Accuracy în measurement of Tratment. Mosby Year Book, St. Louis, 1990.
distance using limited cone-beam computerized 65. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
tomography. Int J Oral Maxillofac Implants 2004; Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
19: 228-231. 66. Revista de Imagisticǎ Dentarǎ. Editatǎ de
50. Langlade M. Diagnostic Orthodontique. Ed. Dental View Bucureşti, 2009.
Maloine S.A., Paris, 1997. 67. Ricketts RM. Cephalometric synthesis. AmJ
51. Lascala CA, Panella J, Marques MM. Analysis Orthod Dentofacial 1960; 46: 647-673.
of the accuracy of linear measurements obtained 68. Ricketts RM. A principle of archial growth of the
by cone beam computed tomography (CBCT- mandible. Angle Orthod 1972; 42: 368-386.
NewTom). Dentomaxillofac Radiol 2004; 33: 291- 69. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
304. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
52. Lou L, Lagravere MO, Compton S, Major PW, 70. Saborido S, Cacho A. A different way of record
Flores-Mir C. Accuracy of measurements and reproduction for use in computerized programs.
reliability of landmark identification with computed Am J Orthod 1996; 110: 562-565.
tomography (CT) techniques în the maxillofacial 71. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
area: a systematic review. Oral Surg Oral Med Medicală, Bucureşti, 1991.
Oral Pathol Oral Radiol Endod 2007; 104: 402- 72. Slavicek R. Les principes de l’occlusion. Rev
411. Orthop Dentofac 1983; 17: 449-490.
53. Ludlow JB, Davies-Ludlow LE, Brooks SL, 73. Sukovic P. Cone beam computed tomography
Howerton WB. Dosimetry of 3 CBCT devices for în craniofacial imaging. Orthod Craniofac Res
oral and maxillofacial radiology:CB Mercuray, 2003; 6 Suppl 1: 31-36; discussion: 179-182.
NewTom 3G and i-CAT. Dentomaxillofac Radio 74. Şerbănescu A. PosibilităŃi de apreciere a
2006; 35: 219-226. deficitului de spaŃiu în anomaliile dento-maxilare.
54. Madrid C, Treil J, Casteigt J, Courtois B. Une Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2001.
nouvelle analyse céphalométrique à partir de 75. Treil J, Casteigt J, Jaeger M, Cavezian R. La
reconstruction 3D: étude pilote à partir de 95 charpente maxillo-mandibulaire: nouvelle
sujets. Cah Anthropol Biom Hum 1997; 15: 143- approche cranio-faciométrique tridimensionnelle.
150. Actual Odontostomatol 1993; 188: 627-637.
55. Mah JK, Danforth RA, Bumann A, Hatcher D. 76. Treil J, Casteigt J, Roch P, Puech CH,
Radiation absorbed în maxillofacial imaging with a Cavezian R. Imagerie 3D des dysmorphoses
new dental computed tomography device. Oral maxillo-faciales. Orthod Fr 1994; 64: 295-308.
Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 77. Treil J, Casteigt J, Madrid C, Borianne P. Une
2003; 96: 508-513. nouvelle construction céphalométrique
56. Maki K, Inou N, Takanishi A, Miller AJ. tridimensionnelle. un nouveau paramétrage
Computer-assisted simulations în orthodontic d’analyse tridimensionnel: les axes d’inertie.
diagnosis and the application of a new conebeam Unnouveauconceptdel’équilibre maxillo-facial.
X-ray computed tomography. Orthod Craniofac Orthod Fr 1997; 68: 171-181.
Res 2003; 6(suppl 1): 95-101. 78. Treil J, Casteigt J, Borianne PH, Madrid C,
57. Milicescu V. Examenul clinic în ortodonŃie şi Jaeger M, De Bonnecaze PH. L’équilibre
ortopedia dento-facială. Ed. Cerma, Bucureşti, architectural de la face: un concept
1996. céphalométrique 3D. Rev Stomatol Chir
58. Milicescu V. Milicescu DI. Creşterea generală şi Maxillofac 1999; 100: 111-122.
cranio-facială în perioada dentiŃiei mixte. Ed. 79. Treil J, Madrid C, Jaeger M,Casteigt J,Borianne
ViaŃa Medicală, România, Bucureşti, 2001. P. Biométrie tridimensionnelle maxillo-faciale.
59. Mozzo P, Procacci C, Tacconi A, Martini PT, Cah Anthropol Biom Hum 1997; 15: 65-73.
Andreis IA. A new volumetric CT machine for 80. Tsiklakis K, Syriopoulos K, Stamatakis HC.
dental imaging based on the conebeam Radiographic examination of the
technique: preliminary results. Eur Radiol 1998; 8: temporomandibular joint using cone beam
558-564. computed tomography. Dentomaxillofac Radiol
60. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year 2004; 33: 196-201.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 81. Tyszka JM, Fraser SE, Jacobs RE. en:
61. Periagoa DR, Scarfeb WC, Moshiric M, Magnetic Resonance Microscopy: Recent
Scheetzd JP, Silveirae AM, Farmanf AG. Linear Advances and Applications. Current Opinion in
accuracy and reliability of cone beam CT derived Biotechnology 2005; 16 (1): 93-99.
3-dimensional images constructed using an 82. Zegan G. Metode şi tehnici de diagnostic din
orthodontic volumetric rendering program. Angle ortodonŃie şi ortopedie dento-facială. Ed.
Orthod 2008; 78: 387-395. Tehnopress, Iaşi, 2004.
62. Philippe J, Sueur S. La synthèse 83. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
céphalométrique ou prévision de croissance et de Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
traitement selon RM Ricketts. Rev Orthop 84. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
Dentofac 1972; 6: 21-44. Ed. Pim, Iaşi, 2011.
63. Proffit WR, Fields HW. Contemporary 85. Zetu I, Pacurar M. OrtodonŃie. Introducere în
Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007. tehnica arcului drept. Analize necesare. vol. 1,
Ed. Lyra, Tg Mureş, 2002.
156
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
CAPITOLUL 8
157
Malocluzii clasa I Angle
158
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –
159
Malocluzii clasa I Angle
160
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –