Sunteți pe pagina 1din 384

GEORGETA ZEGAN

Disciplina de OrtodonŃie şi Ortopedie Dento-facială


Facultatea de Medicină Dentară
Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi

ORTODONłIE
ŞI
ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
TEHNICI CONTEMPORANE

EDITURA PIM
IAŞI – 2012
Referent ştiinŃific: Prof. univ. Dr. Aurel V. Fratu

EDITURA PIM
Acreditată de CNCSIS, 66/2010

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


ZEGAN, GEORGETA
Ortodonţie şi ortopedie dento-facială : tehnici contemporane /
Georgeta Zegan. - Iaşi : PIM, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-606-13-0846-0

616.314-089.23
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

PREFAłĂ

O nouă apariŃie editorială încununează munca depusă de doamna Conf. univ. Dr.
Georgeta Zegan, prin realizarea finală a cărŃii cu titlul " OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială
– Tehnici contemporane –". Sunt reunite într-un ansamblu datele teoretice sintetizate din
literatura de specialitate a ultimilor ani, cu rezultatele experienŃei sale didactice, clinice şi
ştiinŃifice.
Cartea este structurată pe un număr mare de capitole, care se succed în funcŃie de
acumularea şi înŃelegerea datelor şi de evoluŃia în cunoaşterea specialităŃii de ortodonŃie şi
ortopedie dento-facială.
În primele capitole sunt detaliate, corect sistematizate şi prezentate datele esenŃiale,
noŃiunile de bază ale specialităŃii, privind evoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice,
morfogeneza pre şi postnatală, caracteristicile aparatului dento-maxilar în evoluŃie, privind
dinamica erupŃiei dentare şi dezvoltarea ocluziei dentare.
Dezvoltarea aparatului dento-maxilar este influenŃată în mod negativ, prin intervenŃia
asociativă şi complexă a factorilor denumiŃi etiologici, pe care autoarea îi prezintă, pornind de
la cei genetici, neuro-endocrini, metabolici, disfuncŃionali, locali şi cei de mediu. Fiecare
dintre aceştia este analizat după modul de acŃiune şi consecinŃele asupra creşterii aparatului
dento-maxilar, cu apariŃia elementelor de debut şi evoluŃie a tipurilor de anomalii.
Capitolul următor, esenŃial în pregătirea oricărui ortodont, ne conduce în arta
examenului clinic al pacientului, corectitudinea examinării, a culegerii şi înregistrării datelor,
asociată cu analiza rezultatelor examenelor complementare (analiza modelelor de studiu,
examenul radiografic, antropometric, fotostatic, etc.).
Este meritul autoarei cărŃii, ce îndrumă medicul, pe baza pregătirii sale profesionale,
să evalueze şi să asocieze aceste rezultate care vor sta la baza stabilirii unui diagnostic
clinic corect de anomalie dento-maxilară, cu cel etiologic şi funcŃional. NoŃiunile de
terminologie şi clasificări ale anomaliilor dento-maxilare oferă posibilitatea ortodonŃilor spre o
bună comunicare, de înŃelegere şi de alegere a datelor.
ExperienŃa clinică a autoarei se regăseşte în redactarea capitolelor formelor clinice
ale anomaliilor dento-maxilare, care sunt prezentate succesiv şi în detaliu, elementele
clinice, etiologice, de diagnostic pozitiv şi diferenŃial. Sunt analizate etapele şi mijloacele de
tratament şi modul de conducere ale acestora, până la finalizarea cazului clinic.
În mod coerent şi cursiv sunt analizate cele mai importante probleme privind
instituirea unui tratament ortodontic, individualizat, ca şi principiile, clasificarea tratamentului
ortodontic, materialele ortodontice, dar mai ales biomecanica forŃelor pentru estimarea
acestora în cadrul unui aparat ortodontic sau ortopedic.
Varietatea formelor de anomalii dento-maxilare necesită alegerea unei metode de
tratament, a unor tipuri de aparate mobilizabile, funcŃionale sau fixe.
Se acordă o mare importanŃă terapiei cu aparate ortodontice fixe, care sunt utilizate
pe scară largă în terapia ortodontică, asigurând obŃinerea unor rezultate deosebite. Aici sunt
analizate tipurile de forŃe, mecanismele deplasărilor dentare şi reacŃiile individuale ale
Ńesuturilor de suport. Sunt detaliate principiile diverselor tehnici recomandate adolescentului
şi adultului, etapele şi modul de conducere al tratamentului.
Un aport deosebit în cadrul tratamentului cu aparate ortodontice fixe este asigurat de
aparatele extraorale, individualizate după etapele de vârstă şi cadrul clinic.
În partea finală a cărŃii sunt detaliate tipurile de tratamente ortodontice profilactic,
interceptiv, corectiv şi al adultului, la care se pot asocia tehnicile chirurgicale de intervenŃie,
tratamentul periodontal şi restaurativ. Pentru consolidarea şi stabilirea rezultatelor obŃinute,
în cele mai multe cazuri, urmează prezentarea etapei de contenŃie (indicaŃii, aparate, durată),
pentru prevenirea recidivei.

3
Cartea editată este deosebit de valoroasă prin multitudinea problemelor pe care le
prezintă în mod sistematic, într-un limbaj clar şi ştiinŃific. Toate acestea denotă efortul depus
de doamna Conf. univ. Dr. Georgeta Zegan pe toată durata elaborării cărŃii, dar mai ales
dorinŃa de a contribui în mod permanent şi susŃinut la o mai bună pregătire a studenŃilor,
medicilor rezidenŃi şi a ortodonŃilor. Lucrarea este susŃinută, pe lângă elementele teoretice de
valoare şi actuale, de o iconografie bogată şi ilustrativă, ce determină o mai bună înŃelegere
a textului, o bibliografie selectivă actuală din literatura de specialitate.
Editarea cărŃii "OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –"
reprezintă un nou succes pentru învăŃământul românesc, în domeniul specialităŃii de
ortodonŃie şi ortopedie dento-facială.

Prof. univ. Dr. Aurel V. Fratu

4
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

INTRODUCERE

Dacă la sfârşitul secolului al XX-lea, ortodonŃia şi ortopedia dento-facială se


desprinde ca specialitate din medicina dentară şi este oficializată şi în a noastră, prin
examenul de rezidenŃiat şi stagiul de pregătire de trei ani, urmat de examenul de medic
specialist, cursul firesc al acestei specialităŃi din România a impus necesitatea organizării
ortodonŃilor într-o societate profesională naŃională (AsociaŃia NaŃională Română de
OrtodonŃie – A.N.R.O.), care a fost afiliată societăŃii europene (European Orthodontic Society
– E.O.S) şi celei mondiale (World Federation of Orthodontists – W.F.O.).
Formarea noilor specialişti în ortodonŃie şi ortopedie dento-facială se realizează în
centrele universitare tradiŃionale din România, din care face parte şi Disciplina de OrtodonŃie
şi Ortopedie Dento-facială a FacultăŃii de Medicină Dentară a UniversităŃii de Medicină şi
Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi, care oferă cadre didactice specializate şi competente în
domeniu, atât prin experienŃă clinică, cât şi didactică.
Această carte abordează şi dezvoltă tematicile obligatorii ale ortodonŃiei şi ortopediei
dento-faciale, necesare competenŃei unui specialist în ortodonŃie, care trebuie să cunoască
toate metodele unui diagnostic complex a anomaliei dento-maxilare, să fie capabil să
stabilească nevoia de tratament ortodontic şi să poată alege cea mai optimă soluŃie pentru
tratamentul individualizat al pacientului. NoŃiunile problematicii abordate sunt prezentate la
un nivel superior celui de bază şi în consens cu cerinŃele noilor tehnici de tratament
ortodontic şi ortopedic, în pas cu literatura de specialitate internaŃională.
NoŃiunile prezentate respectă o ordine firească a necesarului de cunoştinŃe a fiecărui
specialist, de la filogenia şi ontogenia complexului dento-maxilar, la diagnosticul etiologic,
morfologic, funcŃional, evolutiv şi diferenŃial al anomaliilor dento-maxilare, până la factorii
decizionali ai tratamentului ortodontic, la biomecanica, indicaŃiile şi contraindicaŃiile
arsenalului aparatelor ortodontice şi ortopedice, cât şi la tipurile şi particularităŃile de
abordare a tratamentelor şi a tehnicilor actuale.
Fiecare capitol este structurat pe direcŃiile unei tematici ample din ortodonŃie şi
ortopedie dento-faciale, punctând şi dezvoltând problematica până la cunoaşterea actuală,
care se regăseşte în indexul bibliografic. De asemenea, fiecare capitol prezintă subcapitolele
direcŃiilor de cursuri postuniversitare, care sunt prezentate în anexele de la sfârşitul fiecărui
capitol.
Această carte este un tratat de ortodonŃie şi ortopedie dento-faciale, pentru că
abordează şi prezintă toate problematicele domeniului, prezentând noŃiunile, concepŃiile şi
tehnologiile actuale, universal valabile şi în consens cu cele adoptate de şcolile europene şi
mondiale consacrate. Sigur că spaŃiul destinat unei cărŃi este limitat şi nu poate extinde
foarte mult tematicile, dar prezintă esenŃialul problematicii, la care se pot adăuga noŃiuni
complementare, dacă se doresc extinderi ale subiectelor prezentate.
Începutul secolului al XXI-lea abundă în noi şi noi informaŃii asupra tehnologiei
biomaterialelor şi a mijloacelor ortodontice, care satisfac din ce în ce mai mult dorinŃele
pacienŃilor şi a ortodonŃilor. De asemenea, firmele concurente, producătoare de materiale
ortodontice, introduc cele mai noi tehnologii ale aliajelor, ceramicii şi polimerilor adezivi şi ne
prezintă game variate de elemente componente ale aparatelor ortodontice. La ora actuală,
posibilităŃile diagnostice şi terapeutice sunt atât de multiple şi diversificate, încât ortodonŃii
trebuie să fie în pas cu noile descoperiri în domeniu şi să aplice cele mai eficiente şi puŃin
costisitoare terapii, pentru beneficiul lor şi al pacienŃilor.

Autoarea

5
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CUPRINS

PrefaŃă 3
Introducere 5
1. EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice 11
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice 11
ConsecinŃe în patologia dento-maxilo-facială 12
Fenomene dentare atavice 12
Fenomene dentare progresive 13
Anexă 15
Bibliografie 15
2. Perioada de organogeneză 16
Perioada de ou 16
Aparatul branhial 18
Anexă 21
Bibliografie 21
3. Morfogeneza neonatală 22
Formarea mugurilor faciali 22
Septarea cavităŃii buco-nazale 23
Formarea limbii 24
Formarea vestibulelor orale 25
Formarea musculaturii masticatorii şi faciale 25
Formarea scheletului aparatului dento-maxilar 25
Formarea oaselor - osteogeneza 25
Formarea cartilagiului - condrogeneza 27
Formarea scheletului osos 28
Formarea şi dezvoltarea sistemului dentar 29
Formarea lamei dentare 30
Formarea mugurilor dentari 30
Formarea Ńesuturilor dentare 32
Anexe 37
Bibliografie 38
4. Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere 39
Anexă 40
Bibliografie 40
5. Morfogeneza postnatală 41
Zone şi tipuri de creştere osoasă a aparatului dento-maxilar 41
Mecanisme de creştere osoasă 41
Creşterea osoasă cranio-facială 43
ErupŃia dentară 45
Mecanismul erupŃiei dentare 46
Formarea osului alveolar 47
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor temporari 47
Permutarea dentară 48
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor permanenŃi 53
Dinamica creşterii şi dezvoltării postnatale cranio-faciale 54
Teorii şi concepŃii ale creşterii cranio-faciale 54

7
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Dinamica creşterii cranio-faciale 55


RotaŃiile faciale 59
Vârsta cronologică şi parametrii vârstei biologice 62
Parametrii vârstei osoase 62
Parametrii vârstei dentare 63
Parametrii vârstei sexuale 64
Dinamica dezvoltării arcadelor şi a ocluziei dentare 65
Dinamica dezvoltării arcadelor dentare 65
Modificările arcadelor dento-alveolare după dentiŃii 68
Dinamica dezvoltării ocluziei dentare 70
Anexe 79
Bibliografie 80

6. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare 82


Factorii genetici 82
Factorii endocrini 86
Factorii metabolici 89
Factorii disfuncŃionali 90
Factorii locali 95
Anexe 96
Bibliografie 97
7. Diagnosticul ortodontic 99
Examenul clinic 99
Examinarea clinică generală 99
Examinarea clinică facială 100
Examinarea clinică funcŃională 105
Examinarea clinică orală 106
Analiza de model 109
Analiza simetriei arcadelor 109
Adâncimea bolŃii palatine 110
Analiza lungimii şi lăŃimii arcadelor 111
Analiza spaŃiului pe arcade 116
Analiza dimensiunii dinŃilor 117
Examenul radiologic 118
Radiografii dentare intraorale 118
Radiografii dentare extraorale 120
Tehnici imagistice moderne 127
Examenul antropologic şi antropometric 133
Examenul fotostatic 133
Tehnici de fotografiere 133
Fotografia de faŃă 134
Fotografia de profil 135
InvestigaŃia cu caracter previzional 138
Metode de predicŃie a creşterii faciale 138
Vizualizarea obiectivelor de tratament 140
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 145
Clasificarea Angle 145
Clasificarea şcolii germane 147
Clasificarea şcolii franceze 147
Alte clasificări 147
Diagnosticul ortodontic 148
Evaluarea elementelor generale 149
Evaluarea elementelor funcŃionale 149
Evaluarea elementelor structurale 150
Parametrii de evaluare a malocluziilor 150

8
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Anexe 153
Bibliografie 154

8. Malocluzii clasa I Angle 157


Anomalii ale sistemului dentar 157
Anomalii dentare de număr 157
Anomalii dentare de formă 161
Anomali dentare de volum 162
Anomalii dentare de poziŃie 163
Anomalii dentare de sediu 163
Anomalii dentare de structură 168
Anomalii de grup 169
Diastema interincisivă 169
Înghesuirea dentară 171
Tulburările de ocluzie 173
Ocluzia deschisă 173
Ocluzia adâncă 175
Anexe 179
Bibliografie 180
9. Malocluzii clasa a II-a Angle 183
Malocluzia clasa II/1 183
Malocluzia clasa II/2 188
Sindromul ocluziei încrucişate 193
Sindromul Brodie 194
Asimetria facială 195
Anexe 201
Bibliografie 203
10. Malocluzii clasa a III-a Angle 205
PrognaŃia mandibulară anatomică 206
RetrognaŃia maxilară 210
PrognaŃia mandibulară funcŃională 214
Ocluzia inversă şi angrenajul invers frontal 216
Despicături labio-maxilo-palatine 217
Anexe 222
Bibliografie 223
11. Aspecte generale ale tratamentului ortodontic 225
Principiile tratamentului ortodontic 225
Clasificarea tratamentului ortodontic 226
Factorii decizionali ai tratamentului ortodontic 226
Materiale ortodontice 228
Materiale pentru obŃinerea modelelor din ghips 228
Materiale pentru confecŃionarea aparatelor mobile 229
Materiale pentru tehnicile ortodontice fixe 232
Biomecanica ortodontică 242
ForŃe ortodontice 246
Deplasarea dentară 247
Răspunsul tisular la forŃele ortodontice 250
Estimarea forŃelor produse de aparatele ortodontice 252
Estimarea forŃelor produse de aparatele ortopedice 254
Anexe 256
Bibliografie 257

9
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

12. Aparate ortodontice 261


Aparate biomecanice mobilizabile 262
Elemente componente 263
Tipuri de aparate mobilizabile 273
Algoritmul clinico-tehnologic 275
Aparate funcŃionale 276
Tipuri de aparate funcŃionale 278
Miogimnastica funcŃională 286
Aparate fixe parŃiale 287
DisjuncŃia intermaxilară 292
Clasificarea disjuncŃiei intermaxilare 292
Etapele disjuncŃiei intermaxilare 293
Efectele disjuncŃiei intermaxilare 293
Disjunctoare 295
Aparate fixe poliagregate 296
Biomecanica deplasării dentare 297
Elemente componente 304
Tipuri de aparate fixe poliagregate 308
Aparate extraorale 324
Elemente componente 325
Tipuri de aparate extraorale 325
MenŃinătoare de spaŃiu 335
ConsecinŃele pierderii premature a dinŃilor temporari 336
Tipuri de menŃinătoare de spaŃiu 338
Anexe 342
Bibliografie 344
13. Tipurile tratamentului ortodontic 347
Tratamentul profilactic 347
Tratamentul interceptiv 350
Tratamentul corectiv 352
Tratamentul la adult 354
Tratamentul chirurgical ortodontic 356
IntervenŃii chirurgicale asupra dinŃilor 356
IntervenŃii chirurgicale asupra părŃilor moi 360
IntervenŃii chirurgicale asupra osului alveolar 360
Tratamentul chirurgical ortognatic 360
Tratamentul periodontal 363
Tratamentul restaurativ 364
DisfuncŃia cranio-mandibulară 366
ContenŃia şi recidiva 374
Anexe 377
Bibliografie 380
Summary 383

10
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CAPITOLUL 1

EVOLUłIA FILOGENETICĂ A EXTREMITĂłII CEFALICE

FILOGENIA este o ramură a limba membranoasă, iar la reptile


biologiei care se ocupă cu procesul de (crocodili) au apărut osificarea desmală
evoluŃie a formelor organice sau a unui (tipul de osificare Ńesut conjunctiv - os),
grup de animale sau de plante, din cursul procesul de resorbŃie/apoziŃie osoasă,
dezvoltării istorice a lumii vii. centrii de creştere osteogenetice, craniul
Studiul evoluŃiei filogenetice a visceral separat de craniul neural, bolta
extremităŃii cefalice este important pentru palatină care separa cavitatea orală de
ortodonŃia şi ortopedia dento-facială, cea nazală, sinusurile craniene şi condilii
deoarece permite aprecierea tendinŃelor mandibulari. Referitor la sistemul dentar,
de dezvoltare a masivului cranio-facial şi a la aceştia, au apărut dinŃii conoizi
sistemului dentar, din cursul dezvoltării implantaŃi în procesele alveolare prin
umane şi explică apariŃia unor fenomene intermediul ligamentului alveolo-dentar şi
patologice. trei dentiŃii cu următoarea formulă dentară
pe o hemiarcadă: trei incisivi, un canin,
EVOLUłIA FILOGENETICĂ A patru premolari şi trei molari. ApariŃia
EXTREMITĂłII CEFALICE păsărilor a reprezentat o involuŃie pe scara
filogenetică, iar incisivul prezent la naştere
Acum 600 mil. de ani i.e.n., ADN- pentru spargerea cojii oului, a dispărut
ul, ca formă organică de viaŃă, a apărut la ulterior. La mamifere au apărut buzele şi
procariote (virusuri şi bacterii - grup de obrajii, ca urmare a actului suptului şi două
organisme primitive, unicelulare). Apoi, la dentiŃii care au prezentat morfologii diferite
eucariote (grup de organisme unicelulare după grupele mamiferelor.
cu nucleul separat prin membrană) a La erbivore:
apărut ARN-mesager în citoplasma - molarii prezentau pe faŃa ocluzală
celulară. La celenterate (animale inferioare creasta de smalŃ antero-posterioară;
marine, cu două straturi de celule - - dinŃii creşteau continuu;
meduza) a apărut tubul digestiv, sub forma - apexul nu se închidea niciodată (la dinŃii
unui fund de sac cu un singur orificiu umani acest fenomen este patologic,
buco-anal. denumit taurodonŃie);
La nevertrebate - metamerele - condilul mandibular era alungit
inferioare (viermi anelizi, moluşte, transversal;
artropode - insecte) a apărut primul sistem - s-au dezvoltat muşchii pterigoidieni
de semnalizare, iar tubul digestiv prezenta externi;
două orificii, unul bucal şi altul anal şi s-au - la bovine au dispărut incisivii frontali
diferenŃiat funcŃiile de respiraŃie, deglutiŃie superiori şi a apărut al treilea incisiv
şi masticaŃie. inferior;
ApariŃia vertebratelor reprezintă un - la cabaline s-au redus de volum caninii;
salt calitativ al evoluŃiei filogenetice a lumii - la elefanŃi au crescut incisivii superiori şi
vii, acestea fiind metamere cu substanŃă s-au transformat în fildeşi, iar molarii
osoasă internă (coloana vertebrală). La prezentau formă de piatră de moară.
peştii cartilaginoşi şi osoşi (rechini) au La rozătoare:
apărut sincondrozele (tipul de osificare - incisivii creşteau continuu şi aveau formă
cartilagiu - os) şi dinŃii placoizi implantaŃi în de dălŃi ascuŃite;
mucoasa orală, sub forma unor îngroşări - incisivii laterali erau în spatele incisivilor
calcificate. La batracieni (broaşte) a apărut centrali;

11
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice

- nu prezentau canini; - creştere a craniului neural;


- molarii aveau o formă alungită mezio- - reducere sagitală a complexului dento-
distală şi prezentau pe faŃa ocluzală maxilar;
creasta de smalŃ transversală; - lărgire transversală a arcadelor
- condilul mandibular era alungit alveolare;
transversal; - implantare alveolară posterioară pe
- s-au dezvoltat muşchii pterigoidieni maxilare;
externi. - implantare maxilară posterioară faŃă de
La carnivore: baza craniului.
- incisivii erau tăioşi; Astfel, tendinŃele arhitecturale
- caninii dezvoltaŃi; cranio-faciale ale omului viitorului vor fi
- molarii prezentau doi cuspizi tăioşi; următoarele:
- condilul mandibular avea formă de con; • un craniu neural din ce în ce mare şi
- s-au dezvoltat muşchii masticatori. un craniu visceral din ce în ce mai mic;
La primate: incisivii superiori erau • ochii din ce în ce mai mari şi maxilare
în formă de lopată, iar incisivii inferiori în din ce în ce mai mici;
formă de dăltiŃe, caninii reduşi de volum, • dinŃii nu vor mai avea spaŃiu şi vor fi
molarii mamelonaŃi, a apărut spaŃiul din ce în ce mai înghesuiŃi pe arcadele
superior precanin şi inferior retrocanin, maxilare.
condilul mandibular era alungit transversal Înghesuirea dentară va produce o
şi oblic postero-anterior, iar formula serie de complicaŃii din sfera medicinii
dentară pe o hemiarcadă era următoarea: dentare şi va schimba aspectul armoniei
doi incisivi, un canin, trei premolari şi trei dentare vizibile în vorbit şi în zâmbet.
molari.
La maimuŃele antropoide (grup de CONSECINłE ÎN PATOLOGIA DENTO-
maimuŃe superioare lipsite de coadă, MAXILO-FACIALĂ
asemănătoare omului) formula dentară pe
o hemiarcadă era următoarea: doi incisivi, ConsecinŃele evoluŃiei filogenetice
un canin, doi premolari şi trei molari. a extremităŃii cefalice a speciei umane se
La omul preistoric apare al doilea manifestă în patologia dento-maxilo-facială
sistem de semnalizare (vorbirea), faŃa are prin:
un aspect prognat, iar craniul se dezvoltă
mai mult transversal şi vertical
• fenomene atavice, care sunt expresii
ale revenirii la formula şi morfologia
(dolicocefalie). Mai târziu, din dolicocefal
dentară a strămoşilor noştri (figura 1);
capul devine brahicefal, dispare botul şi se
transformă în faŃă, se reduce creşterea • fenomene progresive
sagitală a aparatului dento-maxilar şi (proterogenetice), care sunt expresii ale
apare ocluzia dentară cap la cap. omului viitorului (figura 2).
La omul actual se constată:
- creşterea craniului neural cu tendinŃa Fenomene dentare atavice
spre brahicefalizare;
- reducerea craniului visceral cu tendinŃa PrezenŃa dinŃilor supranumerari
spre euriprosopie; (meziodens, al treilea incisiv lateral, al
- reducerea volumetrică şi numerică a treilea sau al patrulea premolar, dinŃii
oaselor, a dinŃilor şi a muşchilor; paramolari Bolk, dinŃii distomolari)
- reducerea cavităŃii nazale; reprezintă expresii ale fenomenelor
- reducerea crestelor supraorbitare; atavice. Aceştia produc o serie de
- lăŃirea şi coborârea bolŃii palatine; perturbări exprimate prin:
- rotunjirea arcadelor alveolo-dentare; - anomalii de poziŃie a dinŃilor vecini;
- coborârea planşeului bucal; - incluzia dinŃilor normali din serie;
- apariŃia mentonului proeminent; - disarmonia dento-alveolară cu
- reducerea spaŃiului pentru molarii de înghesuire secundară;
minte. - resorbŃii radiculare;
TendinŃele evolutive filogenetice - mortificări pulpare ale dinŃilor;
ale speciei umane sunt de: - dezechilibre ocluzale grave.

12
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Alte fenomene dentare atavice - ocluzia ad palatum a molarilor;


sunt reprezentate de: - aplatizarea curbei Spee de ocluzie;
- rădăcini şi cuspizi supranumerari sau - disarmonia dento-alveolară cu spaŃiere;
tuberculi dentari (Bolk sau Carabelli); - proalveolo-donŃia bimaxilară sau
- forma concavă a feŃei palatinale a superioară;
incisivilor superiori (fără cingulum) care - inocluzia sagitală pozitivă frontală;
produce apariŃia ocluziei adânci - prognaŃia mandibulară;
acoperite şi a proalveolo-donŃiei - prognaŃia maxilară.
superioare;
- cuspid canin înalt şi în supraocluzie; Fenomene dentare progresive
- molari temporari asemănători molarilor
permanenŃi; Expresiile omului viitorului
- reducerea ocluzală a molarilor şi manifestate prin fenomene dentare
situarea punctelor de contact în ⅓ progresive sunt reprezentate de:
gingivală, care produce apariŃia cariilor - reduceri dimensionale ale dinŃilor
de colet; terminali din serie (incisiv lateral,
- erupŃia lentă a dinŃilor; premolar secund, molar secund sau
- erupŃia molarilor secunzi permanenŃi molar de minte);
înaintea caninilor; - reduceri numerice dentare (hipodonŃia
- ocluzia frontală cap la cap; incisivului lateral superior, a incisivului

13
EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice

central inferior, a premolarului secund, a - erupŃia dentară precoce;


molarului de minte); - apariŃia sistemului helicoidal molar;
- reduceri numerice cuspidiene; - ocluzia adâncă;
- formarea cingulum-ului pe faŃa palatinală - ocluzia ad linguam a molarilor;
a incisivilor superiori; - apariŃia freedon in centric;
- reducerea dimensională a caninilor; - disarmonia dento-alveolară cu
- reducerea ecuatorului molarilor; înghesuire primară;
- situarea punctelor de contact în ⅓ - retroalveolo-donŃia inferioară;
ocluzală, care determină apariŃia - retrognaŃia mandibulară;
periodontopatiei marginale şi a cariilor - retrognaŃia maxilară.
proximale;

AlimentaŃia actuală cu alimente din dentare şi a reliefului dentar cuspidat,


ce în ce mai rafinate devine un factor de ceea ce va determina micşorarea etajul
mediu care accelerează tendinŃa evolutivă inferior al feŃei, în dezavantajul proporŃiilor
filogenetică de micşorare a maxilarelor. armonice ale fizionomiei faciale. Aceste
Astfel, sistemul stomatognat este din ce în modificări vor conduce la înmulŃirea
ce mai puŃin utilizat, atriŃia dinŃilor nu se cazurilor cu periodontopatie marginală
mai produce în mod natural şi astfel, cronică, una din cele mai mari pandemii şi
predomină în masticaŃie mişcările a cazurilor cu înghesuire dentară primară.
mandibulare de închidere şi deschidere,
care modifică relieful ocluzal dentar şi cel
al condililor articulaŃiei temporo- Ca urmare a evoluŃiei filogenetice a
madibulare. extremităŃii cefalice şi implicit a
maxilarelor, se va reducere formula
În consecinŃă, va predomina dentară şi se vor înmulŃi cazurile de
ocluzia dentară adâncă prin lipsa atriŃiei hipodonŃii ale dinŃilor terminali din serie.

14
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANEXĂ

tematică curs EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice


obiective curs Cunoaşterea evoluŃiei filogenetice a extremităŃii cefalice.
Cunoaşterea tendinŃelor de dezvoltare a masivului cranio-facial şi a
sistemului dentar.
Cunoaşterea consecinŃelor filogenetice a extremităŃii cefalice
manifestată în patologia dento-maxilo-facială.
Cunoaşterea fenomenelor atavice şi progresive dento-maxilo-faciale.
cuvinte cheie filogenie, atavisme dentare, fenomene proterogenetice dentare.
schemă curs EvoluŃia filogenetică a extremităŃii cefalice.
ConsecinŃe în patologia dento-maxilo-facială.
Fenomene dentare atavice.
Fenomene dentare progresive.

BIBLIOGRAFIE 7. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento-


maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1. Bassigny F. Manuel d’orthopédie dentofaciale. 1981.
Paris, Masson, 1983. 8. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed.
2. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi Medicala, Bucureşti, 1973.
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. 9. Treil J, Borianne P, Casteigt J, Faure A, Horn
3. Canal P, Chabre C. Agénésie des incisives A. The human face as a 3-Dimensional model.
latérales supérieures: quel traitement? Orthod Fr The Future in Orhodontics. World J Orthod 2001;
1987; 58: 270-361. 2: 253-257.
4. Chateau M. Orthopédie dento-faciale. Paris, 10. Stricker M, Raphael B, Gerard H. Croissance
Julien Prelat, 1975. cranio-faciale. Reims, Morfos, 1993; 43-95.
5. Cocârlă E. Stomatologie pediatrică. Ed. Med. 11. Vion PE. Anatomie céphalométrique. Paris,
Universitară "Iului HaŃeganu", Cluj-Napaca, 2000. SID, 1996.
6. Crétot M. Modifications dento- 12. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
céphalométriques spontanées après le stade Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
adulte jeune. Orthod Fr 1997; 68: 41-45.

15
Perioada de organogeneză

CAPITOLUL 2

PERIOADA DE ORGANOGENEZĂ

ORGANOGENEZA reprezintă - se va forma porŃiunea embrionară a


etapa intrauterină în care apar şi se placentei şi structurile periferice ale
diferenŃiază organele. embrionului.
În săptămâna a patra intrauterină, • embrioblastul:
începe stomatogeneza (formarea şi - care formează stratul intern;
dezvoltarea feŃei), iar în săptămâna a - se va forma embrionul.
şasea intrauterină, începe odontogeneza Blastocistul aderă de suprafaŃa
(formarea şi dezvoltarea dinŃilor). endometrului şi începe implantarea.
Perioada de organogeneză, Stratul celular intern formează un disc
corespunde primelor trei luni de viaŃă bilaminar alcătuit din epiblast şi hipoblast
intrauterină (perioada de ou şi de (stadiul didermic).
embriogeneză), în care apar şi se Celulele hipoblastice de formă
diferenŃiază organele. cuboidală adiacente cavităŃii blastocistice
Factorii de reglare care intervin în vor forma cavitatea exocelomică. Celulele
această perioadă de dezvoltare sunt: epiblastice de formă cilindrică vor forma
- inducŃia; cavitatea amniotică. Mezodermul
- factorii genetici; extraembrionar alcătuit din Ńesut conjunctiv
- factorii neuro-endocrini. este localizat la suprafaŃa externă a
În această perioadă de dezvoltare cavităŃii exocelomice.
pot apare modificări ale organelor prin La sfârşitul săptămânii a doua de
acŃiunea factorilor teratogeni. fertilizare, hipoblastul formează o zonă
îngustă la capătul cranial al discului
PERIOADA DE OU bilaminar, numită placa procordală.

Fertilizarea are loc în ampula În săptămâna a treia de fertilizare,


trompelor uterine, când cei doi gameŃi discul embrionar se transformă în disc
(spermatozoidul şi ovulul) se unesc trilaminar şi începe glastrulaŃia cu
(copulaŃie) formând oul (zigotul). formarea liniei primitive.
În timpul deplasării prin trompele Această structură este o invaginare
uterine spre uter, zigotul se divide în celule îngustă cu marginile uşor umflate, care se
numite blastomere prin diviziune miotică, dezvoltă pe linia mediană a epiblastului
luând forma unei mingi numită morulă, spre polul caudal. La polul cranian al liniei
care intră în uter la trei zile după fertilizare primitive apare groapa primitivă
(figura 3). înconjurată de nodulul primitiv, care se
dezvoltă prin invaginare şi se detaşează
În interiorul morulei se dezvoltă un de epiblast.
spaŃiu umplut cu lichid, numit cavitate După invaginarea celulelor, unele
blastocistică sau blastocel, iar structura vor stimula hipoblastul pentru a forma
astfel dezvoltată se numeşte blastocist. endodermul embrionar. Celelalte celule se
După şase zile de fertilizare, vor poziŃiona între endoderm şi epiblast
blastocistul este alcătuit din două tipuri de pentru a forma mezodermul embrionar, al
celule: treilea strat de celule. Celulele care rămân
• trofoblastul: în epiblast formează ectodermul
- care acoperă exteriorul blastocistului pe embrionar (stadiul tridermic). Astfel, din
un singur rând de celule; epiblast se vor forma cele trei straturi de

16
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

celule embrionare: ectodermul, diferenŃiază, rezultând placa neurală, care


endodermul şi mezodermul. are formă de clepsidră în sens cranio-
Celulele invaginate în groapa caudal. Astfel, începe procesul de
primitivă şi în regiunea nodală se vor neurilaŃie. Celulele plăcii neurale
dezvolta spre polul cranial, până vor delimitează neuroectodermul. Placa
ajunge la placa procordală. Acestea neurală creşte spre polul caudal către linia
formează o tijă celulară care se dezvoltă primitivă, iar marginile laterale se dezvoltă
longitudinal pe linia mediană, numită formând plicele neurale. Între plicele
procesul notocordal. Groapa primitivă se neurale se formează o zonă depresivă
extinde spre procesul notocordal şi numită gaura neurală. Plicele neurale se
formează în centru un mic canal apropie una de alta, fuzionează pe linia
notocordal. Canalul poate să dispară şi mediană şi formează tubul neural.
lasă un cilindru solid de celule, numit Fuzionarea plicelor neurale începe
notocordul, care reprezintă axa mediană în săptămâna a patra de dezvoltare, în
incipientă a embrionului, scheletul axial regiunea centrală a embrionului, formând
formându-se în jurul acestuia. tubul neural, care este forma primară a
În discul trilaminar, mezodermul se sistemului nervos central. ExtremităŃile
separă de ectoderm şi endoderm, la cranială şi caudală ale tubului neural se
sfârşitul săptămânii a treia de dezvoltare, unesc, formând orificiul neuronal anterior
cu excepŃia membranei cloacale din şi orificiul neuronal posterior. Aceste orificii
regiunea caudală şi a plăcii procordale din sunt închise de membrana buco-faringiană
regiunea cranială, care va deveni viitoarea în partea anterioară şi de membrana
regiune a membranei buco-faringiene. cloacală în partea posterioară.
Stratul ectodermal va forma Regiunea anterioară a tubului
structuri care menŃin contactul cu mediul neural se lărgeşte, formând partea
extern: anterioară, mijlocie şi posterioară a
- sistemul nervos central şi periferic; encefalului.
- epiteliul senzorial al urechii; În zona encefalului posterior se
- nasul; dezvoltă opt umflături numite rombomere.
- ochii; Celulele crestelor neurale din fiecare
- anexele pielii care includ glandele rombomer migrează spre o zonă specifică,
mamare; pentru a se diferenŃia în numeroase
- glanda pituitară; structuri variate.
- smalŃul dentar şi altele. Dezvoltarea feŃei şi a primului arc
branhial îşi are originea în celulele
Notocordul induce subŃierea crestelor neurale din encefalul mijlociu şi
stratului extern al ectodermului şi se din primele două rombomere.

Celulele crestelor neurale exprimă Stratul mezodermal de pe ambele


genele HOX din rombomerele de origine şi părŃi ale notocordului se îngroaşă şi
realizează transcripŃia factorilor care leagă formează un cilindru longitudinal numit
celelalte gene de ADN şi reglează mezodermul paraxial, fiind alcătuit din
expresia genetică umană. MutaŃiile genei blocuri de Ńesuturi, formând 48 de perechi
HOX au fost asociate cu anomaliile cranio- de somite. Aceste perechi de somite se
faciale congenitale (sindromul dezvoltă repetitiv, dinspre regiunea
Waardenburg, holoprosencefalia). cranială spre regiunea caudală, iar în

17
Perioada de organogeneză

centrul fiecărei somite se formează o lor internă se află mezenchimul dezvoltat


cavitate numită somitocel. din mezoderm.
Celulele somitelor din regiunea Fiecare arc branhial este format din
cranială se numesc somitomere şi se vor cartilaj specific care formează scheletul
diferenŃia în celulele musculaturii striate arcului, din muşchi, nervi şi artere. Din
ale capului şi gâtului, prin migrarea lor în aceste arcuri branhiale se vor dezvolta
această regiune. faŃa, cavitatea orală, dinŃii, fosele nazale,
Unele celule superficiale din faringele, laringele şi gâtul (figura 4).
somite, numite sclerotoame formează
scheletul axial în jurul notocordului şi vor Arcul I branhial (arcul mandibular)
forma dermul. contribuie decisiv la formarea feŃei şi
Alte celule profunde din somite, prezintă două procese sau proeminenŃe
numite miotoame vor forma musculatura separate, maxilare şi mandibulare, care se
striată a trunchiului şi a membrelor. formează prin migrarea celulelor crestelor
Stratul mezodermal intern va forma neurale în arc, în săptămâna a patra de
elementele excretorii ale aparatului urinar, dezvoltare.
peretele lateral şi anterior al corpului, Mezenchimul crestelor neurale se
peretele intestinal şi al seroasei. transformă prin osificare
Stratul endodermal va forma endomembranoasă şi dă naştere
componentele sistemului gastrointestinal, maxilarului, osului zigomatic şi părŃii
respirator, urinar, endocrin şi al urechii. scuamoase a osului temporal.
În săptămâna a patra de Cartilajul Meckel este cartilajul
dezvoltare discul embrionar se pliază în primului arc branhial şi prezintă două
plan cranio-caudal, în forma literei "C", segmente: segmentul timpanic (capătul
datorită creşterii rapide longitudinale a dorsal) şi segmentul mandibular (capătul
sistemului nervos central. Această pliere ventral). Prin osificare encondrală a
aduce endodermul şi cavitatea celomică segmentului timpanic se vor forma cele
(viitoarea inimă) în interiorul embrionului şi două oase ale urechii medii (ciocanul şi
se va forma trunchiul primitiv. nicovala). PorŃiunea medie a cartilajul
Membrana buco-faringiană se rupe Meckel regresează şi pericondrul va forma
la sfârşitul săptămânii a treia de ligamentul sfeno-mandibular. PorŃiunea
dezvoltare, realizând o continuitatea între ventrală a cartilajului Meckel ia o formă de
porŃiunea anterioară a trunchiului şi a gurii potcoavă, iar din Ńesutul mezenchimal
embrionare primitive (stomodeum) cu lateral cartilajului va forma mandibula, prin
cavitatea amniotică. osificare endomembranoasă, timp în care
cartilajul Meckel va dispare.
APARATUL BRANHIAL Din arcul I branhial se va forma
nervul trigemen (nerv cranian V), cu ramul
Aparatul branhial sau faringian mandibular care deserveşte procesul
începe să se formeze în săptămâna a mandibular şi ramul maxilar care
patra de dezvoltare, fiind alcătuit dintr-o deserveşte procesul maxilar.
serie de arcuri bilaterale perechi, Din arcul I branhial se vor forma
buzunare, şanŃuri şi membrane. Ele sunt muşchii masticatori (temporali, maseteri,
numerotate secvenŃial, începând de la pterigoidieni externi şi interni), burta
extremitatea cranială. anterioară a digastricului, muşchii
Aparatul branhial va da naştere milohiodienii, tensorul vălului palatin şi
unui număr important de structuri ale tensorul timpanal.
capului şi gâtului, iar anomaliile Din arcul I branhial se va forma o
congenitale care apar la acest nivel se parte din artera maxilară.
datorează persistenŃei acestui aparat
branhial, care în mod normal ar trebui să Cartilajul specific arcului II
dispară. branhial (arcul hioidian) este cartilajul
Arcurile branhiale sunt acoperite de Reichert. Prin osificarea extremităŃii
ectoderm la suprafaŃa externă, de dorsale a cartilajului Reichert se vor forma
endoderm la suprafaŃa internă, iar în zona scăriŃa urechii medii şi apofiza stiloidă a

18
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

osului temporal. Zona mijlocie a care deserveşte cel de-al treilea arc
pericondrului cartilajului Reichert va forma branhial.
ligamentul stilohioidian. Zona anterioară a Din arcul III branhial se vor forma
cartilajului Reichert se osifică şi va forma muşchii stilofaringieni.
coarnele mici ale osului hioid. Arcul III branhial va forma o parte a
Arcul II branhial contribuie la sistemului arterial carotidian.
dezvoltarea coarnelor mici şi a părŃii
superioare a corpului osului hioid. Cartilajul arcului IV branhial (arcul
Din arcul II branhial se va forma vascular) va forma cartilajul laringian
nervul facial (nerv cranian VII), care (tiroid, cricoid şi aritenoid, fără epiglotă).
deserveşte cel de-al doilea arc branhial. Din arcul IV branhial se va forma
Din arcul II branhial se vor forma nervul vag (nerv cranian X), care
muşchii faciali (frontal, orbicularul buzelor, deserveşte cel de-al patrulea arc branhial.
orbicularul pleoapelor, zigomatici şi Din arcul IV branhial se vor forma
platissma), muşchiul scăriŃei, muşchii muşchii faringelui şi ai laringelui.
stilohioidieni şi burta posterioară a Din arcul IV branhial se vor forma
digastricului. crosa aortică, artera subclaviculară
Arcul II branhial va forma arterele dreaptă şi arterele pulmonare.
osului hioid şi a scăriŃei.
Arcurile V şi VI branhiale se
Cartilajul arcului III branhial (arcul formează la animale, iar la om sunt foarte
tiroidian) va dezvolta coarnele mari şi puŃin dezvoltate. Arcul IV branhial este
partea inferioară a corpului osului hioid. rezultatul unirii arcului IV şi VI, iar arcul V
Din arcul III branhial se va forma branhial involuează şi nu duce la formarea
nervul glosofaringian (nerv cranian IX), de structuri.

19
Perioada de organogeneză

Buzunarele branhiale perechi ŞanŃurile branhiale sunt în număr


sunt expresii ale dezvoltării branhiale şi de patru perechi, fiind localizate între
sunt interpuse între suprafeŃele interne ale arcurile branhiale.
perechilor de arcuri adiacente (figura 5). ŞanŃul I branhial se află situat între
Prima pereche de buzunare arcul I şi II branhial şi din acest şanŃ se va
branhiale dă naştere la cavitatea forma conductul auditiv extern.
timpanică, trompa lui Eustachio şi la łesutul mezenchimal al arcurilor II
antrum-ului mastoidian. şi III branhiale proliferează şi acoperă
A doua pereche de buzunare şanŃurile rămase, formând o cavitate
branhiale dă naştere din endoderm, la numită sinusul cervical.
căptuşeala criptelor palatine şi din Sinusul cervical şi şanŃurile II, III şi
mezenchim la Ńesutul limfoid al IV sunt obstruate şi nu persistă după
amigdalelor. naştere. Uneori, rămâne o comunicare
A treia pereche de buzunare patologică cu faringele numită sinus
branhiale dă naştere la glandele parotide faringian sau o comunicare şi cu faringele
inferioare şi la timus. şi cu zona externă a gâtului numită fistula
A patra pereche de buzunare faringiană.
branhiale dă naştere la glandele parotide
superioare. Membranele branhiale sunt
A cincia pereche de buzunare formate din buzunarul branhial căptuşit cu
branhiale regresează. endoderm, şanŃul branhial căptuşit de
ectoderm şi stratul de mezenchim dintre
ele. Prima membrană faringiană formează
membrana timpanică, iar celelalte
involuează.

20
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANEXĂ

tematică curs Perioada de organogeneză


obiective curs Cunoaşterea stadiilor organogenezei umane.
Cunoaşterea elementelor componente ale aparatului branhial.
Cunoaşterea elementelor componente ale fiecărui arc branhial.
Cunoaşterea structurilor care vor lua naştere din aparatul branhial.
cuvinte cheie organogeneză, morulă, blastocist, glastrulă, neurilaŃie, arcuri
branhiale, buzunare branhiale, şanŃuri branhiale, membrane
branhiale.
schemă curs Perioada de ou: morulă, blastocist, glastrulă, neurilaŃie.
Aparatul branhial: arcuri branhiale, buzunare branhiale, şanŃuri
branhiale, membrane branhiale.

BIBLIOGRAFIE 9. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed.


Medicala, Bucureşti, 1973.
1. Barbeliuc L, Neagu N. Embriologie umană. Ed. 10. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie, Ed. Mirton,
Medicală, Bucureşti, 1977. Timişoara. 1998.
2. Bassigny F. Manuel dento-facială. Ed. Masson, 11. Guillaumot G, Decker A, Deffrennes D, Kohaut
Paris, 1991. JC. Rôle de l’orthopédie dento-faciale dans la
3. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. genèse, le traitement et la prévention des
Saunders Co., 2001. dysfonctions crânio-mandibulaires. Rev Orthop
4. Boboc L. Tratamentul anomaliilor dento- Dentofac 1993; 27: 433-459.
maxilare prin tehnica edgewise. Ed. Medicală, 12. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year
Bucureşti, 1997. Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988.
5. Cocârlă E. Stomatologie pediatrică. Ed. Med. 13. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in
Universitară "Iului HaŃeganu", Cluj-Napaca, 2000. Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010.
6. Deshayes MJ. La morphogenèse cranio-faciale. 14. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
Rev Orthop Dentofac 1998; 32: 299-310. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007.
7. Enlow DH, Poston WR. Facial Growth. Ed. 15. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1990. Medicală, Bucureşti, 1991.
8. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento- 16. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
1981.

21
Morfogeneza neonatală

CAPITOLUL 3

MORFOGENEZA NEONATALĂ

MORFOGENEZA corespunde cavitatea nazală, care va deveni narine şi


perioadei de viaŃă intrauterină şi postnatal, fose nazale.
până la maturitate. Mezenchimul mugurilor maxilari
În această perioadă are loc proliferează şi se deplasează spre median
creşterea şi perfecŃionarea morfo- unul de altul şi spre mugurii nazali. Mugurii
funcŃională a organelor şi a aparatelor. nazali interni se deplasează unul spre
Naşterea este un eveniment din această celălalt, fuzionează pe linia mediană şi
perioadă. formează segmentul intermaxilar, care va
Factorii de reglare care intervin în da naştere la filtrum-ul buzei superioare, la
această perioadă sunt factorii genetici, cei patru incisivi, la gingie, osul alveolar şi
neuro-endocrini, de mediu extern şi factorii osul incisiv (palatul primar).
funcŃionali. Mugurii nazali externi fuzionează
În această perioadă pot apare lateral cu mugurii maxilari. Mugurii nazali
modificări morfologice, structurale şi interni se unesc cu mugurii maxilari şi cu
funcŃionale. mugurii nazali externi. Pe linia de fuziune
dintre mugurii nazali externi şi mugurii
FORMAREA MUGURILOR FACIALI maxilari apare câte un şanŃ nazo-lacrimal
care va deveni canalul nazo-lacrimal şi va
Dezvoltarea facială are loc între a face legătura între sacul lacrimal şi fosele
patra şi a opta săptămână de dezvoltare şi nazale.
se realizează prin lărgirea şi deplasarea Mugurii faciali vor creşte median şi
proeminenŃelor arcului I branhial, care anterior prin multiplicare celulară,
înconjoară gura embrionară primitivă apropiindu-se, iar prin mezodermizare
(stomodeum). În jurul stomodeum-ului (unirea mugurilor prin întreruperea
apar cinci proeminenŃe, numite muguri suprafeŃei epiteliale, astfel încât celulele
faciali, care sunt grămezi de mezoderm mezenchimului să se amestece între ele)
acoperite de ectoderm: un mugure frontal, se vor uni între ei, formând viitoarea faŃă.
doi muguri maxilari şi doi muguri
mandibulari (figura 6). Între săptămâna trei şi patru
intrauterină, pot apare anomalii aparŃinând
Primul eveniment din formarea primului arc branhial prin:
structurilor faciale este fuziunea pe linia • nedezvoltarea mugurilor faciali:
mediană a extremităŃii mediene a - ciclocefalie (lipsa mugurului frontal);
mugurilor mandibulari, pentru a forma - arinencefalia (lipsa mugurilor nazali
bărbia şi buza inferioară. interni) din sindromul Patau;
La partea inferioară şi laterală a - ageniocefalia.
mugurului frontal, suprafeŃele ectodermale • hipoplazia mugurilor faciali:
se îngroaşă pentru a forma plăcile nazale. - sindromul Pierre Robin (afectarea
Mezenchimul de la periferia plăcilor nazale mugurilor mandibulari);
proliferează median şi formează doi - sindromul Franceschetti (afectarea
muguri nazali interni (medieni) şi doi mugurilor maxilari).
muguri nazali externi (laterali). Centrul
plăcii nazale se subŃiază şi formează

22
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Între săptămâna cinci şi opt Septarea cavităŃii buco-nazale


intrauterină, pot apare defecte de
coalescenŃă ale mugurilor faciali (figura Bolta palatină se dezvoltă din
7): săptămâna a şasea până în săptămâna a
- mugurii nazali interni nu se unesc între doisprezecea de dezvoltare, prin proces
ei, apărând despicătura mediană a feŃei; dublu de septare (verticală şi orizontală) a
- mugurii nazali externi nu se unesc cu cavităŃii nazo-orale primitive. Septarea
mugurii nazali interni, apărând verticală se realizează prin septul nazal,
despicătura paramediană a feŃei (buza care separă cele două cavităŃi nazale.
de iepure); Septarea orizontală separă palatul primar
- lipsa mugurilor maxilari determină şi palatul secundar.
agnaŃia, care este incompatibilă cu viaŃa; Bolta palatină este formată din
- mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii două structuri: palatul primar (osul incisiv)
nazali interni şi cu mugurii nazali externi, şi palatul secundar (palatul dur şi palatul
apărând despicătura laterală a feŃei de la moale).
comisură la unghiul extern al ochiului Palatul primar se formează din
(coloboma), care este incompatibilă cu mugurii nazali interni, care se deplasează
viaŃa; unul spre celălalt, fuzionează pe linia
- mugurii maxilari nu se unesc cu mugurii mediană şi formează segmentul
nazali interni, apărând despicătura intermaxilar. Zona profundă a segmentului
buzei, a osului alveolar şi a palatului; intermaxilar va sta la originea palatului
- lipsa mugurilor mandibulari determină primar.
agnaŃia, care este incompatibilă cu viaŃa; Palatul secundar se formează din
- mugurii mandibulari nu se unesc între ei, mugurii maxilari, care dezvoltă din
apărând despicătura inferioară mediană mezenchim două lame laterale în plan
a feŃei; supero-inferior, între care este interpusă
- mugurii mandibulari nu se unesc cu limba. Apoi, aceste lame se alungesc şi
mugurii maxilari, apărând despicătura limba se deplasează spre inferior, ceea ce
transversală a feŃei; permite ca lamele să se orienteze
- mugurii mandibulari se pot uni cu orizontal şi să se apropie una de alta, ca
mugurii maxilari: apoi să se unească pe linia mediană.
- total, apărând astomia, care este Rafeul palatin median este o
incompatibilă cu viaŃa; relicvă a fuzionării lamelor orizontale, iar
- prea mult, apărând microstomia; gaura retroincisivă stă la unirea dintre
- prea puŃin, apărând macrostomia. palatul primar cu palatul secundar dur.

23
Morfogeneza neonatală

În a noua săptămână de septul nazal pe direcŃie antero-posterioară.


dezvoltare, lamele orizontale se unesc cu

Formarea limbii ulterior dispare, fără să contribuie la


formarea limbii.
Formarea limbii se realizează din Din arcul III branhial apare o
arcul I şi III branhial. Mucoasa corpus-ului formaŃiune mediană numită eminenŃa
limbii (⅔ anterioare ale limbii) se dezvoltă hipobranhială, care acoperă copula şi va
din arcul I branhial, iar mucoasa rădăcinii forma rădăcina limbii.
limbii (⅓ posterioară a limbii) se dezvoltă EminenŃa hipobranhială se uneşte
din arcul III branhial. Muşchii striaŃi ai limbii cu tuberculul impar şi cu cele două
se dezvoltă din mioblastele care migrează proeminenŃe linguale laterale. Limita de
în interiorul limbii din somitele occipitale. demarcaŃie dintre corpus şi baza limbii
La sfârşitul săptămânii a patra este denumită sulcus terminal.
apare o proeminenŃă mediană situată pe InervaŃia senzitivă a mucoasei
podeaua faringelui primitiv, numită corpus-ului limbii provine din nervul arcului
tubercul impar, care va forma vârful limbii. III branhial, nervul glosofaringian, iar
Lateral de acesta, se formează muşchii striaŃi ai limbii sunt inervaŃi de
două proeminenŃe linguale laterale din nervul hipoglos.
părŃile interne ale mugurilor mandibulari, În săptămâna a unsprezecea de
care cresc şi se unesc între ele, depăşind dezvoltare se schiŃează papilele gustative,
tuberculul impar şi din care se va forma în săptămâna a doisprezecea de
corpus-ul limbii. Aceste trei structuri provin dezvoltare apar mugurii gustativi în
din mezenchimul arcului I branhial. papilele circumvalate, iar în săptămâna a
Din arcul II branhial apare o paisprezecea de dezvoltare apar mugurii
formaŃiune mediană numită copula, care gustativi în papilele fungiforme.

24
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Formarea vestibulelor orale FORMAREA SCHELETULUI


APARATULUI DENTO-MAXILAR
Formarea vestibulelor se
realizează din primul arc branhial. Formarea craniului se realizează în
Cavitatea orală este delimitată de arcul două faze, din Ńesutul mezenchimal. În
maxilar şi mandibular. prima fază se dezvoltă neurocraniul (cutia
La limita externă a suprafeŃei craniană şi baza craniului) din somitele şi
orizontale a acestor două arcuri se somitomerele occipitale. În a doua fază se
formează o lamă epitelială cu două straturi dezvoltă viscerocraniul din ectodermul
de celule, care se înfundă în mezoblast: crestelor neurale.
- stratul profund germinativ; Scheletul cranio-facial se formează
- stratul superficial de acoperire. prin trei procese:
IniŃial, celulele produse de stratul • osteogeneză – formarea oaselor;
profund ajung în stratul superficial. Apoi, • condrogeneză – formarea cartilajului;
aceste celule nu mai ajung la suprafaŃă, se • osificarea – formarea scheletului osos:
vacuolizează şi dispar, formând un lumen
- encondrală – transformarea cartilajului în
(tunel), care se deschide la suprafaŃa
os;
orală. Astfel, se formează vestibulele
împreună cu buzele şi părŃile moi jugale.
- endomembranară – transformarea
mezenchimului în os.
Formarea musculaturii masticatorii şi
Formarea oaselor – osteogeneza
faciale
Formarea oaselor (osteogeneza)
Formarea musculaturii se
din perioada de viaŃă intrauterină, are loc
realizează din primele două arcuri
prin următoarele mecanisme:
branhiale. Mezoblastul din jurul tubului
neural va determina apariŃia somitelor prin • osificarea encondrală (indirectă sau de
segmentare metamerică: substituŃie);
- miotomele vor forma musculatura sub • osificarea endomembranară (directă
formă de două lame una ventrală şi alta sau desmală);
dorsală; • osificarea mixtă (combinarea osificării
- sclerotomele vor forma scheletul encondrale cu cea endomembranară).
coloanei vertebrale. Neurocraniul şi viscerocraniul sunt
Întâi se formează o masă alcătuite din componente care se
premusculară, din care se vor diferenŃia formează prin osificare encondrală şi
diferiŃi muşchii. Primele schiŃe apar în endomembranară.
săptămâna a cincia de viaŃă intrauterină.
Muşchii cu origine în I arc branhial, A. Osificarea encondrală
inervaŃi de nervul trigemen: (indirectă sau de substituŃie) se produce
• lama musculară externă (temporo- prin transformarea Ńesutului mezenchimal
maseterină) va forma: în Ńesut cartilaginos şi apoi în Ńesut osos.
- muşchii temporali; În acest mod se formează oasele cu
- muşchii maseteri. articulaŃii mobile (oasele lungi, mandibula)
• lama musculară internă (pterigoidiană) şi cele ale bazei craniului (lama
va forma: perpendiculară a etmoidului, corpul, aripile
- muşchii pterigoidieni interni; mici şi rădăcinile aripilor mari ale
- muşchii pterigoidieni externi; sfenoidului, procesul exooccipital şi cornet
- muşchii milohioidieni. inferior).
Muşchii cu origine în arcul II Mecanismele de transformare ale
branhial, inervaŃi de nervul facial: Ńesutului mezenchimal în Ńesut osos se
- muşchii digastrici; produc în două etape.
- muşchii stilohioidieni; În prima etapă are loc
- muşchii cervicali şi faciali: transformarea Ńesutului mezenchimal în
- superficiali – m. pieloşi, m. mimicii; Ńesut cartilaginos (condrogeneza). Astfel,
- profunzi – m. profunzi ai mimicii. în diferite puncte ale mezenchimului apar

25
Morfogeneza neonatală

condensări de fibroblaste (celule specifice transformarea Ńesutului mezenchimal în


Ńesutului conjunctiv tânăr), care formează Ńesut osos. În acest mod se formează
centrii de condrificare. Fibroblastele se oasele maxilare, oasele feŃei (malare,
diferenŃiază în precondroblaste, se nazale, lacrimale, vomer), oasele calotei
aglomerează şi devin condroblaste. craniene (frontal, parietale, scuama
Condroblastele produc matricea occipitalului, scuama temporalelor,
cartilaginoasă (substanŃa fundamentală) şi timpanic, apofizele pterigoide, aripile mari
devin condrocite. Condrocitele cresc, se sfenoidale) şi osul alveolar.
divid şi măresc masa cartilagiului dinspre Mecanismele de transformare ale
interior (creştere interstiŃială). La periferia Ńesutului mezenchimal în Ńesut osos se
piesei cartilaginoase apare o membrană produc prin apariŃia în diferite puncte ale
prin condensare fibroasă numită mezenchimului a unei condensări de
pericondrium, care are rolul de creştere şi fibroblaste, prin care cresc numărul de
de adaptare la presiunea din articulaŃii. fibre de precolagen. Ectodermul induce
În a doua etapă are loc transformarea fibroblastelor în
transformarea Ńesutului cartilaginos în osteoblaste, care încep să secrete oseina,
Ńesut osos, prin calcifierea cartilagiului care se depune în jurul fibrelor de colagen
iniŃial, în două moduri diferite: (fibre conjunctive) şi astfel se formează
• prin osificare periferică (externă); matricea Ńesutului osos. Osteoblastele se
• prin osificare encondrală (internă). transformă în osteocite. Mineralizarea
Osificarea periferică se produce matricei Ńesutului osos se face prin
prin apariŃia unui strat de osteoblaste impregnarea oseinei cu săruri minerale.
(stratul osteogen Ollier) pe faŃa internă a Astfel, apar traveele osoase, grupate la
pericondrium-ului, la periferia matricei început în reŃea laxă şi apoi în reŃea densă
cartilaginoase, care produce apoziŃii (osul trabecular), în jurul vaselor de sânge.
osoase spre exterior, formând stratul de După apariŃia primei zone de
Ńesut periostic (excepŃie - la nivelul osificare (centru de osificare), osificarea
epifizelor oaselor lungi şi al cartilagiului se continuă prin apoziŃie de matrice şi apoi
condilian). Osificarea encondrală se prin mineralizarea ei.
produce prin apariŃia unei condensări de Osificarea poate începe într-un
osteoblaste în interiorul matricei singur punct sau în mai multe puncte, în
cartilaginoase, care produce oseina acelaşi timp sau în momente diferite şi
(substanŃă proteică complexă). Zonele de apoi confluează cu celelalte zone, formând
Ńesut cartilaginos sunt înlocuite de Ńesutul osul primitiv. La periferia osului, se
osos prin procesele de: formează o membrană, prin condensare
- condroliză – desfiinŃarea chimică a fibroasă numită periosteum. Pe faŃa
cartilagiului; internă a periosteum-ului se află un strat
- condroclazie – desfiinŃarea cartilagiului de osteoblaste numit endosteum (stratul
cu ajutorul condroclastelor (celule osteogen periferic), cu rol în modelarea
specifice Ńesutului conjunctiv de osoasă (prin resorbŃie şi apoziŃie osoasă,
distrucŃie). sub influenŃa factorilor funcŃionali). La
La periferia osului astfel format, periferia oaselor late ale cutiei craniene şi
persistă lame de Ńesut cartilaginos la la locul de unire a oaselor feŃei persistă un
nivelul cartilagiului de conjugare (locul de strat membranos (Ńesutul conjunctiv al
unire a diafizei cu epifizele osului lung, cu suturilor), cu rol în creşterea osoasă.
rol în creşterea osului în lungime) şi al
cartilagiului articular (locul feŃelor articulare C. Osificarea mixta se produce
ale epifizelor osului lung). Mineralizarea prin combinarea celor două procese de
osoasă se realizează prin inducere, osificare encondrală şi endomembranară,
datorită monopolizaharidelor, a ionilor de în porŃiuni diferite ale aceluiaşi os. Astfel
calciu, a fosforului şi a sistemului se formează cartilajul condilian: în zona
enzimatic. inferioară se osifică endomembranos, iar
în zona superioară se regenerează
B. Osificarea endomembranară condrogenic.
(directă sau desmală) se produce prin

26
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Formarea cartilagiului – condrogeneza condroetmoidul (va deveni lama


perpendiculară a etmoidului).
Neurocraniul cartilaginos De la condroetmoid pleacă două
(condrocraniul) este format din câteva prelungiri laterale infero-interne, concave,
cartilaje care se unesc şi se osifică care formează capsula nazală
encondral. cartilaginoasă (vor deveni coane nazale).
Primul os care apare este La partea posterioară a
occipitalul, urmat de corpul sfenoidului, de condrocraniului se formează blastemul
osul etmoid şi de celelalte structuri (osul auditiv (va deveni casa timpanului), de la
vomer, mastoida, stânca osului temporal). care pornesc câte două formaŃiuni
În săptămâna a şaptea de cartilaginoase laterale infero-anterioare
dezvoltare apare în mijlocul bazei (de fiecare parte), pentru arcurile branhiale
craniului, la nivelul viitoarei şei turceşti, o I, II şi III. (cartilajul Meckel, cartilajul
condensare de mezenchim, care se Reichert şi masa cartilaginoasă).
transformă în trunchi primitiv cartilaginos
(condrosfenoidul). Acesta prezintă două A. Cartilajul Meckel a arcului I
prelungire: branhial:
• anterioară, la nivelul planum-ului bazei - apare la începutul lunii a doua de viaŃă
craniului, până la mugurele frontal; intrauterină;
• posterioară, la nivelul declivus-ului - porneşte dinaintea regiunii occipitale, de
bazei craniului, până la gaura occipitală. la blastemul auditiv şi se întinde în jos în
Condrificarea se întinde ca în pată profunzimea primului arc branhial;
de ulei, spre: - ca două lame cartilaginoase simetrice;
- anterior – se formează procesul etmoidal - împărŃite printr-o lamă cartilaginoasă, (cu
ca o prelungire mediană şi inferioară, celule dispuse perpendicular pe axul
care este legată de trunchiul primitiv cartilajului Meckel), în două segmente:
cartilaginos prin sincondroza sfeno-  segmentul mandibular – ventral, format
etmoidală; din trei părŃi:
- lateral – se formează procesele orbito- - partea mediană (parasimfizară) – nu se
temporale; ştie dacă participă la osificarea
- posterior, până la regiunea occipitală, mandibulei;
trunchiul primitiv cartilaginos este legat - partea mijlocie (paramandibulară) – se
prin sincondroza sfeno-occipitală. resoarbe treptat, în timp ce progresează
În săptămâna a optsprezecea de osificarea desmală şi pot persista resturi
dezvoltare, condrocraniul este format din ea, până în luna a opta de viaŃă
complet şi este alcătuit dinspre posterior intrauterină;
spre anterior de: - partea posterioară (paracondiliană) – se
- procesele exooccipitale; atrofiază, dând un cordon conjunctiv (va
- capsulele auditive cu canalele deveni ligament lateral intern al
semicirculare şi cohleea; articulaŃiei temporo-mandibulare).
- rădăcinile aripilor mari (temporale) ale  segmentul timpanic – dorsal, care se
sfenoidului; va diferenŃia şi prin osteogeneză
- aripile mici (orbitale) ale sfenoidului; pericondrală şi encondrală şi va da
- capsula nazală cartilaginoasă. oscioarele urechii medii (ciocanul şi
nicovala), în luna a cincia de viaŃă
Viscerocraniul cartilaginos intrauterină.
prezintă o etapă de condrificare a feŃei
formând cartilajiile feŃei, cu aspect de B. Cartilajul Reichert a arcului II
mască de lup de carnaval, care va susŃine branhial:
formarea oaselor masivului facial. - porneşte dinaintea regiunii occipitale, de
De la partea anterioară a la blastemul auditiv, de sub cartilajul
condrocraniului porneşte o prelungire Meckel şi se întinde în jos în
verticală în profunzimea mesenchimului profunzimea arcului II branhial;
mugurilor nazali interni, care formează - zona anterioară se osifică şi va da
coarnele mici ale osului hioid;

27
Morfogeneza neonatală

- zona mijlocie va da ligamentul stilo- • punctul incisiv – secundar;


hioidian; • punctul mentonier;
- zona posterioară participă la formarea • punctul condilian;
apofizei stiloide;
- prin osificarea schiŃei cartilaginoase a
• punctul coronoidian;
arcului II branhial, va da al treilea os al • punctul paralateral – pentru spina lui
urechii medii – scăriŃa. Spix.

C. Masa cartilaginoasă a arcului Osificarea corpus-ului


III branhial: mandibulei se realizează prin osificare
- prin osificare va da corpul şi coarnele endomembranară.
mari ale osului hioid. Primul centru de osificare apare la
nivelul punctului central, situat la nivelul
Formarea scheletului osos găurii mentoniere. Primele lame osoase
apar în mezenchimul situat lateral de
A. Neurocraniul membranos cartilajul Meckel.
formează oasele cutii craniene, prin Osificarea se face înafara
osificare endomembranară în jurul cartilajului Meckel, care are rol de dirijare
encefalului. Suturile (sindesmoze) şi a osificării endomembranare. Osificarea
fontanelele sunt prezente în perioada se propagă distal şi inferior, către
fetală şi se osifică după naştere. marginea inferioară a mandibulei
• fontanele: membranoase.
- fontanela anterioară – situată între osul Când osificarea ajunge la
frontal şi oasele parietale; marginea inferioară a mandibulei
- fontanela posterioară – situată între osul membranoase, lama osoasă se răsfrânge
occipital şi oasele parietale; în sus şi înăuntru şi astfel apar cei doi
- fontanelele sfenoidale – două fontanele pereŃi osoşi, care delimitează un şanŃ
antero-laterale, situate între osul frontal, umplut cu Ńesut mezenchimal, în care se
oasele parietale şi oasele timpanule; văd de jos în sus: o venulă, pachetul
- fontanelele mastoidiene – două vasculo-nervos inferior (nervul şi artera
fontanele postero-laterale, situate între alveolară inferioară) şi germenii dentari.
oasele parietale, oasele temporale şi Acest şanŃ va fi separat de două
osul occipital. lame osoase (externă şi internă), care
• suturi: formează două septuri osoase:
- sutura metopică (frontală) – situată pe - un sept între venulă şi pachetul vasculo-
linia mediană a osului frontal; nervos, sub care se delimitează canalul
- sutura coronală – situată între oasele Serres (conŃine vena osoasă), care se
parietale şi osul frontal; va atrofia şi va dispare;
- sutura lambdoidă – situată între oasele - un sept între pachetul vasculo-nervos şi
parietale şi osul occipital; germenii dentari, sub care se
- sutura intraoccipitală – situată între osul delimitează canalul mandibular.
occipital; Osificarea de la nivelul punctului
- sutura petroscuamoasă; central se întinde spre:
- sutura sagitală – situată între oasele - anterior, până la regiunea parasinfizară;
parietale; - posterior, asigurând formarea unei părŃi
- sutura parieto-occipitală; din ramus-ul mandibular.
- sutura parieto-sfenoidală;
- sutura parieto-temporală. Osificarea regiunii simfizare şi
mentoniere a mandibulei se realizează
B. Osificarea mandibulei se prin osificare endomembranară. Primii
realizează prin şase puncte de osificare centrii de osificare apar la nivelul punctului
pentru fiecare hemimandibulă: mentonier şi a punctului incisiv secundar.
În a noua lună de dezvoltare, osul format
• punctul central – principal, este punctul în aceşti centrii de osificare se uneşte cu
angular inferior;
osul format din punctul central.

28
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Osificarea ramus-ului • punctul premaxilar – incisiv, situat sub


mandibulei se realizează prin osificare orificiul nazal;
mixtă (endomembranară şi encondrală). • punctul postmaxilar – suborbitar, situat
IniŃial are loc osificarea sub orbită.
endomembranară pornind din: Osificarea maxilarului prin punctul
• punctul condilian – se osifică condilul premaxilar se întinde:
şi părŃile posterioare ale ramus-ului; - în jos – formează lama osoasă alveolară
• punctul coronoidian – se osifică externă (regiunea incisivă);
apofiza coronoidă şi zonele vecine; - înainte – formează spina nazală
• punctul paralateral – se osifică faŃa anterioară;
internă şi marginea anterioară a ramus- - în sus – formează o parte din ramus-ul
ului. maxilar.
Apoi, urmează osificarea Osificarea maxilarului prin punctul
encondrală pentru care apar trei cartilaje postmaxilar se întinde:
noi în masa mandibulară, fără legătură cu - în jos – formează lama osoasă alveolară
cartilajul Meckel: externă (regiunea canină - molară);
• cartilajul condilian; - în sus şi anterior – formează partea
• cartilajul coronoidian; posterioară a ramus-ului maxilar şi
• cartilajul angular. partea anterioară a planşeului orbitei;
Cartilajul condilian are formă de - posterior – formează restul planşeului
morcov, cu axul mare în jos şi înainte, cu orbitei şi apofiza malară.
zona mai groasă postero-superioară şi cu
vârful în regiunea trigonului retromolar. Osificarea în profunzime a
Osificarea cartilajul condilian începe din maxilarului se realizează direct prin
zona inferioară. Zona superioară a traveele osoase, care pornesc de la
cartilajul condilian prezintă o activitate lamele externe şi pătrund printre mugurii
condrogenică, alungind ramus-ul în sus şi incisivilor laterali temporari şi caninilor
înapoi. Activitatea condrogenică în sus a temporari, încorporându-i, rămânând o
mandibulei este limitată de cavitatea fantă cu Ńesut conjunctiv între ei, care îi va
glenoidă, care face parte din baza separa.
craniului şi nu permite ca mandibula să se
deplaseze în sus în timpul creşterii, ci este FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA
obligată să se deplaseze în jos şi înainte. SISTEMULUI DENTAR
Acest mecanism stă la baza creşterii
postnatale sagitale şi verticale a Odontogeneza reprezintă
mandibulei, până la vârsta de 21 de ani. formarea şi dezvoltarea embrionară a
Cartilajul coronoidian se aseamănă dinŃilor şi începe în săptămâna a şasea de
cu cartilajul condilian, dispare în luna a dezvoltare. DinŃii au o origine dublă
şaptea de dezvoltare şi serveşte ca model ectodermală şi mezenchimală, aparŃinând
cartilaginos pentru osificarea apofizelor primului arc branhial.
coronoide. DinŃii în formarea lor trec prin mai
Cartilajul angular are o importanŃă multe etape de dezvoltare:
foarte mică în osificare. 1. Creşterea şi diferenŃierea celulară:
• proliferarea celulară;
C. Osificarea maxilarului se • histodifereanŃierea;
realizează prin osificare endomembranară, • morfodiferenŃierea (organogeneza).
care se produce rapid în: 2. Mineralizarea Ńesuturilor dentare;
• suprafaŃă; 3. ErupŃia dentară şi creşterea radiculară;
4. Uzura dentară şi atrofia orizontală a
• profunzime.
periodonŃiului.
Odontogeneza se desfăşoară pe
Osificarea în suprafaŃă a
parcursul a patru stadii:
maxilarului se realizează prin două
puncte de osificare: • iniŃierea;
• stadiul de mugur;

29
Morfogeneza neonatală

• stadiul de clopot; Această etapă este numită faza de


• stadiul de folicul dentar. bud stage. Din prelungirea distală a lamei
VariaŃiile de mărime, poziŃie şi dentare vor naşte organele adamantine
succesiune ale dinŃilor sunt evidente din pentru viitorii muguri permanenŃi molarilor
această perioadă. primi permanenŃi (la şaisprezece
săptămâni de viaŃă intrauterină), ai
Formarea lamei dentare molarilor secunzi permanenŃi (la patru luni
de viaŃă extrauterină) şi ai molarilor de
Formarea lamei dentare se minte (la 5 ani de viaŃă extrauterină).
realizează prin multiplicare celulară rapidă
şi inegală (proliferare celulară). Formarea mugurilor dentari
Între săptămâna a şasea şi a
şaptea de viaŃă intrauterină, epidermul Formarea mugurilor dentari se
stomodeal este format din: realizează prin multiplicare celulară
• ectoderm; încetinită şi inegală (proliferare celulară).
În literatura de specialitate s-a emis
• membrana bazală; ipoteza că ar exista două lame dentare:
• mezoderm. • una pentru dinŃii temporari – lama
În faza de iniŃiere, ectodermul
dentară primară;
trimite o prelungire în mezoderm, formând
zidum intrând. Acesta se resoarbe ulterior, • una pentru dinŃii permanenŃi – lama
iar pe locul lui ia naştere lama dentară. dentară secundară, care apare în a
Această etapă este numită faza de band douăzecia săptămâna de viaŃă
stage, care este de origine ectodermală şi intrauterină.
care se află în interiorul corpului osului Între săptămânile nouă şi zece de
maxilar şi mandibular şi are o formă de viaŃă intrauterină, la polul inferior (distal) al
gutieră. Dacă în această perioadă organului adamantin are loc o invaginare a
intervine peristaza, nu se va mai forma mezenchimului, care va forma viitoarea
zidum intrând sau lama dentară, iar clinic pulpă dentară (bulbul), de formă concavă.
va apare anodonŃia totală. Această etapă este numită faza de cupe
În săptămâna a opta de viaŃă stage (cupă răsturnată, cupolă, capişon).
intrauterină, lama dentară (superioară şi Legătura capişonului dentar cu lama
inferioară) se divizează şi va da naştere dentară se îngustează şi devine un
prin proliferare la: cordon, numit gubernaculum dentis. Astfel,
- zece umflături pe faŃa anterioară capişonului dentar are următoarea
(externă) a lamei dentare (viitorii dinŃi structură:
temporari); • organul smalŃului – format din:
- zece umflături pe faŃa posterioară - strat extern, convex, cu celule cuboidale
(internă) a lamei dentare (viitorii dinŃi turtite, care vor deveni epiteliul
permanenŃi). adamantin extern;
Dacă în această perioadă intervine - strat intern, concav, cu celule prismatice,
peristaza, clinic va apare anodonŃia care vor deveni epiteliul adamantin
parŃială sau dinŃii supranumerari. intern;
Aceste umflături vor deveni organe - strat mijlociu, situat între cele două
adamantine fiind înconjurate de straturi, reticulat, cu celule stelate şi cu
mezoderm, care vor fi unite de lama conŃinut fluid, care vor deveni pulpa
dentară prin gubernaculum dentis. Astfel, smalŃului.
vor fi: • pulpa dentară situată în concavitatea
- zece organe adamantine pe faŃa capişonului, formată din mezenchimul
anterioară (externă) a lamei dentare care se densifică;
(viitorii dinŃi temporari); • sacul dentar situat înafara
- zece organe adamantine pe faŃa capişonului, format din mezenchimul
posterioară (internă) a lamei dentare care se densifică periferic.
(viitorii dinŃi permanenŃi). Din organul smalŃului se va forma
smalŃul dentar, din pulpa dentară se va

30
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

forma dentina şi pulpa dentară, iar din Epiteliul adamantin extern


sacul dentar se va forma cementul, osul (origine epitelială) al organului smalŃului se
alveolar şi ligamentul alveolo-dentar. resoarbe după mineralizarea smalŃului, dar
până atunci, acesta se pliază şi se reduce
Procesul de invaginare a la un rând de celule plate, care pătrunde
mezenchimului la polul inferior al organului în mezenchimul bogat vascularizat şi
adamantin se continuă, iar în lunile trei rămâne la polul inferior al foliculului
sau patru de viaŃă intrauterină apare faza dentar.
de bell stage (stadiul de clopot). Astfel,
clopotului dentar are următoarea structură: Epiteliul adamantin intern
• organul smalŃului – format din: (origine epitelială) al organului smalŃului se
- strat extern, cu celule turtite, în palisadă; diferenŃiază din celulele înalte, poliedrice,
- strat intern, cu celule înalte hexagonale; în preameloblaşti şi apoi în ameloblaşti.
- strat intermediar, situat peste stratul Preameloblaştii sunt separaŃi de
intern, cu 2 - 3 rânduri de celule cuboide; pulpa dentară printr-o membrana bazală,
- strat reticulat, cu celule stelate cu care va deveni joncŃiunea smalŃ-dentină.
conŃinut fluid (coloid), care se densifică. Ameloblaştii sunt aşezaŃi
perpendicular pe membrana lor bazală şi
• pulpa dentară – formată din prezintă doi poli:
mezenchimul densificat;
- unul superior, la care se găseşte un
• sacul dentar – format din nucleu mare;
mezenchimul densificat periferic. - unul inferior, unde se găsesc
mitocondriile şi o prelungire fină de
Legătura clopotului dentar cu lama protoplasmă spre pulpa dentară.
dentară (gubernaculum dentis) dispare Între ameloblaşti se află substanŃa
prin mezodermizare, clopotul fiind fundamentală care conŃine fibre. Din acest
înconjurat de mezenchim. Astfel, apare strat se va forma smalŃul dentar şi se va
etapa de folicul dentar. Prin iniŃia apariŃia odontoblaştilor din pulpa
mezodermizare incompletă a dentară, printr-un fenomen de inducŃie.
gubernaculum dentis, pot rămâne insule Epiteliul adamantin intern şi extern
de celule epiteliale, care pot fi originea se va curba la polul inferior al foliculului
unor formaŃiuni cheratinoase, sferice, dentar şi se va închide, formând teaca lui
numite perlele Serres. Hertwig.
În perioadă de histodiferenŃiere Ameloblaştii prezintă următoarele
(etapa de specializare celulară funcŃii:
morfologică şi funcŃională) se formează: - declanşează diferenŃierea celulelor
ameloblastul şi dentina în prima etapă, iar mezenchimale din pulpa dentară,
în a doua etapă odontoblastul şi smalŃul. formând odontoblaştii (ce vor forma
Foliculul dentar are următoarea dentina) şi viitoarea pulpă dentară;
structură: - declanşează diferenŃierea celulelor
• organul smalŃului – format din: mezenchimale din sacul dentar, formând
- epiteliul adamantin extern, la periferie, osteoblaştii (ce vor forma osul alveolar),
cu celule cuboidale, strânse; fibroblaştii (ce vor forma ligamentul
- epiteliul adamantin intern, în interior, cu alveolo-dentar) şi cementoblaştii (ce vor
celule cilindrice; forma cementul dentar);
- stratul intermediar, în zona centrală, cu 2 - schiŃează dimensiunile viitorului dinte;
- 3 rânduri de celule cuboide; - construieşte din corpul său matricea
- stratul stelat, cu rol de protecŃie proteică a smalŃului, care prin
împotriva celulelor mezenchimale care mineralizare va da câte o prismă de
ar resorbi smalŃul şi rol de amortizare a smalŃ;
şocurilor. - secretă două enzime – fosforilaza şi
• pulpa dentară sau organul dentinei, fosfataza alcalină, cu rol în mineralizarea
cu celule mezenchimale şi bogat matricei proteice a smalŃului;
vascularizată; - comandă deflectarea tecii lui Hertwig şi
• sacul folicular. începerea formării rădăcinii dentare.

31
Morfogeneza neonatală

Ameloblaştii se atrofiază după gangrenă complicată la dintele temporar,


formarea şi mineralizarea smalŃului şi premolari cu distrofii);
degenerează într-o masă omogenă, ce va - dacă există leziuni în straturile
forma cuticula primară de smalŃ adamantine intern şi extern, datorate
(membrana Nasmith, perikemata, cuticula tulburărilor genetice, metabolice sau
dentis) şi va ajunge în contact cu stratul locale, vor da naştere la distrofii,
extern. hipotrofii dentare sau osteoscleroză
Cuticula dentis are rol de protecŃie alveolară (sindrom Duchateau –
a smalŃului împotriva resorbŃiei de către hipoplazie, hipotrofie dentară,
contactului smalŃului cu Ńesutul conjunctiv. hipercementoză alveolară);
Cuticula dentis se va rupe la erupŃia - dacă stratul stelat va avea o secreŃie de
dintelui în cavitatea orală şi va nivela lichid în exces, dintele nu va mai erupe
prismele de smalŃ. Cuticula dentis persistă şi va rămâne într-o formaŃiune chistică
în zona cervicală a dintelui, iar pe ea se va (incluzie dentară cu chist folicular).
depune placa bacteriană.
Pulpa dentară sau organul
Stratul intermediar de celule dentinei prezintă la periferie o membrană
cubice al organului smalŃului este situat pe bazală, care o separă de stratul de
epiteliul adamantin intern, fiind separat de ameloblaşti. Sub aceasta, prin fenomenul
acesta printr-o limitantă. Acest strat este de inducŃie a ameloblaştilor, se
bogat în fosfataze, cu rol în nutriŃia diferenŃiază celule specializate, alungite,
ameloblaştilor şi mineralizarea smalŃului. în palisadă, poliedrice, care vor deveni
odontoblaşti (vor forma dentina).
Stratul stelat al organului smalŃului Odontoblaştii sunt aşezaŃi pe
este situat între epiteliul adamantin extern membrana bazală şi prezintă două
şi stratul intermediar. Acest strat este prelungiri:
alcătuit dintr-o reŃea fibroasă, cu celule - superioară (distală) de precolagen, către
stelate, care secretă un lichid albicios şi membrana bazală a ameloblaştilor,
substanŃa fundamentală cu caracter numite fibre Tomes;
mucoid. Are rol trofic şi protector pentru - inferioară (mezială), către membrana
foliculii dentari. bazală a odontoblaştilor, numite fibre
Korff, care sunt perpendiculare pe
Dacă în această etapă apar unele membrana bazală.
perturbări, clinic vor apare anomaliile Mezenchinul se va transforma în
dentare de structură: Ńesut reticulat cu vase de sânge, limfatice
- dacă ameloblaştii nu se diferenŃiază şi şi fibre nervoase.
se multiplică, vor da naştere la tumori
adamantine (ameloblastoame), mai Sacul folicular se va forma prin
frecvent în zona molarilor de minte; organizarea Ńesutului conjunctiv din jurul
- dacă ameloblaştii nu se diferenŃiază şi foliculului dentar şi va lua aspectul unui
nu se multiplică, datorită unor tulburări înveliş.
genetice (structura cromozomilor) sau a
tulburărilor metabolice (avitaminoza Formarea Ńesuturilor dentare
vitaminei A) vor da naştere la distrofii de
smalŃ (amelogeneza sau dentinogeneza łesuturile dentare se formează în
imperfectă); două etape:
- dacă insule de ameloblaşti se desprind • formarea stromei organice (proteice);
de la marginea foliculului sau din zona • mineralizarea Ńesuturilor dentare.
de bifurcaŃie a rădăcinii dentare, acestea Perioada de histodiferenŃiere
vor evolua independent şi vor forma (specializare celulară) coincide cu
perlele de smalŃ; perioada de morfodiferenŃiere
- dacă ameloblaştii nu au condiŃii (organogeneza - forma dintelui).
favorabile de evoluŃie, vor apare
distrofiile dentare în lanŃ (dinte Turner,

32
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

A. Formarea dentinei Dacă joncŃiunea smalŃ-dentină nu se


(dentinogeneza) cuprinde stadiul de: realizează la nivelul membranei bazale,
• predentină; vor apare zone granulare (fisuri, fosete),
• mineralizarea; care vor fi locul de evoluŃie al cariei
• morfodiferenŃierea. dentare.
Fibrele Tomes sunt responsabile
Predentina se realizează datorită de sensibilitatea dentară la cald şi la rece
odontoblaştilor, care au un rol direct în şi o transmit la pulpa dentară. Astfel, dinŃii
formarea acesteia şi un rol indirect sunt sensibili la traumatisme (încălzire prin
(accesoriu) în mineralizare. şlefuire, substanŃe medicamentoase,
Lizozomii odontoblaştilor deschiderea camerei pulpare) şi dacă
acumulează fosfatază acidă, necesară intensitatea traumatică creşte, fibrele
formării stromei proteice. La polul inferior Tomes sunt distruse sau apare dentina de
al odontoblaştilor, unde se găsesc fibrele iritaŃie.
Korff, se condensează şi alte fibre mai
subŃiri, formând o reŃea organică, care MorfodiferenŃierea. Edificarea
constituie predentina. Predentina este dentinei începe în zona viitorului cuspid
scheletul proteic pe care se vor depune sau a marginii incizale, apoi merge spre
sărurile minerale (mineralizarea). Aceste crestele dentare şi se întinde spre baza
fibre sunt la început în stare de foliculului dentar. Depunerile de dentină se
precolagen, apoi trec în stare de colagen. fac în straturi concentrice, de la exterior la
În această reŃea de fibre rămân canalicule pulpa dentară. Pe măsura depunerii
fine, prin care trec fibrele Tomes. dentinei, odontoblaştii se retrag spre pulpa
Predentina se formează prin dentară, rămânând fibrele Tomes în
depuneri de straturi succesive spre canaliculele dentinare, iar camera pulpară
membrana bazală, odontoblaştii migrând de micşorează. Creşterea straturilor de
spre pulpa dentară, lăsând prelungirile dentină se face prin apoziŃie interioară, în
Tomes în canaliculele care ulterior se straturi succesive, care continuă toată
calcifică. Sărurile minerale se vor depune viaŃa, iar camera pulpară şi radiculară se
în jurul fibrelor Tomes. micşorează progresiv.
În situaŃii speciale, apare dentina
Mineralizarea dentinei este secundară (dentina de iritaŃie), care are o
catalizată de fosfataza alcalină şi se structură neregulată şi nu conŃine
produce după principiul precipitării unor canalicule dentare. În timpul formării
substanŃe cristaline, dispersate într-un dentinei, apar pauze, care sunt vizibile prin
mediu coloidal, formând inele Liesegang. liniile de contur Owen.
Calcifierea (depunerea de săruri de Forma dintelui se conturează
calciu) nu se face omogen. Aceasta datorită centrilor de creştere, care se
porneşte de la focare mici, sferice, numite găsesc la nivelul membranei bazale
calcosferite Beltrami, care cresc progresiv (joncŃiunea smalt-dentină), numiŃi centri
şi se unesc între ele. În unele zone mici, adamantinogeni de creştere. Numărul
cu contur neregulat (spaŃii Czermack cu acestor centri de creştere variază după
dentină interglobulară), mineralizarea este dinte:
mai puŃin intensă. - dinte frontal – patru centri de creştere;
Dentina se depune pe spiralele - dinte lateral – centri de creştere după
formate de fibrele Korff, pe care se depun numărul de cuspizi.
ionii de calciu, sub formă de coloană,
datorită fosfatazei alcaline. Sărurile Dacă în această perioadă intervine
minerale vin din pulpa dentară. peristaza, prin lipsa de unire a centrilor de
Dacă în această perioadă intervine creştere apare schizodinia sau prin unirea
peristaza, prin lipsa enzimelor de fixare parŃială sau totală a centrilor de creştere,
sau a aportului scăzut de săruri minerale, apare bigeminaŃia sau dinŃi frontali în
apar tulburările de mineralizare perdea.
(hipomineralizare sau dismineralizare).

33
Morfogeneza neonatală

B. Formarea smalŃului Mineralizarea se realizează printr-


(amelogeneza) cuprinde stadiul de: un mecanism dublu:
• formare a matricei; - de retragere a apei şi a unei părŃi din
• mineralizarea; substanŃele organice;
• morfodiferenŃierea. - de depunere a sărurilor minerale în
concentraŃie de 96% şi catalizarea lor.
Formarea matricei. După SmalŃul se depune de la nivelul
formarea primului strat de dentină, membranei bazale interne spre membrana
membrana adamantino-dentară separă ameloblastică externă Wiliams şi de la
ameloblaştii de acest strat de dentină. vârful coroanei dentare (cuspizi) spre
Formarea matricei smalŃului începe la colet.
nivelul fibrelor Tomes, care au o formă Calcifierea (depunerea de săruri de
prismatică-hexagonală şi sunt bogate în calciu) se face prin formarea unor granule,
granulaŃii. Treptat, capătul fibrelor Tomes numite calcosferite. Trei ameloblaşti
se omogenizează, iar granulaŃiile dispar. formează trei calcosferite, care vor forma
După formarea primului strat de o prismă de smalŃ (hidroxiapatita).
dentină, la nivelul polului inferior (distal) al SubstanŃa interprismatică uneşte
ameloblaştilor se produce o serie de calcosferitele între ele şi este alcătuită din
ştrangulări şi se formează pereŃi fibrele lui Hunter-Schreger. Fibrele lui
despărŃitori incompleŃi (bare terminale sau Hunter-Schreger sunt aşezate de la
procesul Tomes), care reprezintă matricea suprafaŃa dentinei perpendicular spre
organică a smalŃului. cuspizi, iar în zona cervicală au o direcŃie
Matricea organică a smalŃului este oblică spre suprafaŃa ocluzală (la dinŃii
formată din fibre de prolină şi oxiprolină, temporari) sau spre suprafaŃa cervicală (la
iar procesul de formare este catalizat de dinŃii permanenŃi).
fosfataza acidă din ribozomii Procesul de mineralizare a
ameloblaştilor. Ameloblaştii sunt hrăniŃi de smalŃului este ritmic şi pe măsură ce
plexul vascular extern şi de stratul stelat. smalŃul se formează, apar striaŃiile
Retzius. În viaŃa intrauterină calcificarea
Mineralizarea smalŃului se este mai condensată, netedă şi mai
realizează în două etape: rezistentă la acŃiunea nocivă a acizilor.
După naştere, calcifierea din zona
• premineralizarea (mineralizarea
cervicală dentară este rugoasă şi
minimă);
neregulată.
• mineralizarea completă. Pe măsură ce smalŃul se depune,
Premineralizarea. Prima pulpa smalŃului se reduce, apoi dispare,
impregnare cu săruri minerale începe la iar ameloblaştii sunt împinşi spre gelatina
periferia prismei. Sărurile minerale aduse smalŃului.
de sânge până la limfa interstiŃială din După terminarea formării smalŃului,
vecinătatea organului smalŃului, străbat ameloblaştii suferă o regresie şi se unesc
epiteliul adamantin extern, prin fenomenul cu stratul adamantin extern, formând
de dializă şi ajung la marginea organului cuticula dentis, împreună cu acesta.
smalŃului. Formarea smalŃului este limitată de
Rolul activ în această etapă de începerea formării rădăcinii dintelui şi nu
premineralizare a sărurilor minerale îl are are loc toată viaŃa, aşa cum se produce
stratul intermediar, care conŃine fosfataza formarea de dentină.
alcalină şi ARN-ul. Stratul intermediar
excretă sărurile minerale, care străbat Dacă în această perioadă intervine
membrana ameloblastică externă Wiliams peristaza, vor apare hipoplazii şi displazii
şi ajung la ameloblaşti, unde sunt dentare, prin tulburări în formarea matricei
prelucrate şi depuse la periferia fibrelor smalŃului sau hipocalcifierea prin tulburări
Tomes, în stare cristalină şi în de mineralizare (amelogeneză
concentraŃie de 25 - 30%. imperfectă).

34
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

MorfodiferenŃierea. Centrii de Există în literatura de specialitate


creştere se găsesc la nivelul joncŃiunii două teorii asupra formării rădăcinii
smalt-dentină, fiind centri adamantinogeni dentare:
de creştere şi numărul lor variază în 1. Teaca Hertwig proliferează în
funcŃie de dinte. Aceşti centri determină profunzime, coroana stând pe loc, iar
forma, volumul şi relieful dintelui, în funcŃie dintele se alungeşte prin adăugarea de
de ritmul şi intensitatea activităŃii acestora. dentină radiculară.
Forma dintelui începe cu fuzionarea 2. Inelul circular al tecii epiteliale Hertwig
centrilor de creştere din zona cuspizilor, rămâne pe loc şi depune succesiv
din perioada vieŃii intrauterină. dentina radiculară, iar ligamentul
Dacă în această perioadă intervine conjunctiv în hamac Sicher face
peristaza, iar centrii de creştere sunt mişcarea ascendentă a coroanei
distruşi, clinic vor apare anomalii coronare dentare.
sau radiculare de număr, formă sau
structură (anodonŃie, supranumerari, Formarea dentinei radiculare.
schizodinia, bigeminaŃia, nanism dentar, Epiteliul feŃei interne a tecii Hertwig induce
etc.). diferenŃierea odontoblaştilor şi formarea
dentinei radiculare, care va alcătui pereŃii
C. Formarea pulpei dentare canalului radicular, după care teaca
începe din săptămâna a opta de viaŃă Hertwig se va liza.
intrauterină. Mezenchimul se transformă în Dacă liza tecii Hertwig este
Ńesut reticulat, fiind format din fibre de incompletă, se vor forma insule izolate,
colagen, reticulină şi elastină. Apar vasele numite resturile epiteliale Malassez. După
sanguine (o arteră şi 2 - 3 venule), vasele terminarea formării dentinei, va apare
limfatice, plexul nervos format din fibre cementul radicular.
amielinice (ram din nervul dentar -
trigemen), fibrele vegetative, celulele Formarea cementului radicular
pulpare (fibroblaste, fibrocite) şi lichidul se va face în jurul dentinei radiculare, pe
interstiŃial. Camera pulpară este delimitată care se va depune o substanŃă acelulară,
de pereŃii duri de dentină şi se micşorează produsă de stratul intern al sacului dentar.
cu vârsta, pe măsura depunerii dentinei. SubstanŃa acelulară se va diferenŃia şi vor
apare celulele specializate pentru
D. Formarea rădăcinii dentare formarea cementului radicular, numiŃi
începe după ce coroana a atins cementoblaşti. Formarea cementului
dimensiunea finală. Formarea rădăcinii primar este separat de dentină printr-o
dentare este iniŃiată de teaca epitelială limitantă, numită corticala dentino-
Hertwig. Teaca epitelială Hertwig se află în cementară.
zona de trecere de la epiteliul adamantin Formarea cementului se face de la
extern la epiteliul adamantin intern, fiind coletul dintelui spre apexul radicular. În
curbată la polul inferior al foliculului dentar. prima fază se formează stroma organică
Apoi, după formarea coroanei dentare, (cementul primar), care este un cement
aceasta se deflectează prin acŃiunea fibrilar, acelular. În a doua faza se produce
ameloblaştilor şi proliferează circular, calcifierea (depunerea de săruri de calciu),
formând un manşon subŃire epitelial sub sub forma unor cristale. Producerea de
formă de inel. cement are loc toată viaŃa.
Pe măsură ce rădăcina dintelui se La nivelul coletului dentar pot
formează, se înfundă în mezenchim, iar exista trei variante ale limitei smalŃ-
inelul tecii devine din ce în ce mai îngust, cement, cu importanŃă clinică:
ajungând până la un orificiu (apexul • cementul vine în contact cu smalŃul
rădăcinii). (frecvenŃă de 30%);
Pentru dinŃii pluriradiculari, teaca • cementul acoperă smalŃul (frecvenŃă
epitelială Hertwig proliferează şi orizontal, de 60%);
la limita smalŃ-cement, formând mai multe • cementul nu vine în contact cu smalŃul,
manşoane circulare, în funcŃie de numărul rămânând un spaŃiu de dentină
de rădăcini dentare.

35
Morfogeneza neonatală

neacoperită (frecvenŃă de 10%), care influenŃa inductoare a ameloblaştilor, care


predispune la apariŃia cariilor de colet. diferenŃiază celulele mezenchimale în
Datorită structurii lui mai puŃin dure fibroblaşti. Fibroblaştii vor forma
ca a smalŃului, cementul se poate resorbi ligamentele alveolo-dentare, dispuse într-
în cazul tratamentului ortodontic, un spaŃiu care va conŃine şi o reŃea
periodontopatiei marginale cronice, vasculo-nervoasă, între cementul radicular
homotransplantelor, autotransplantelor – intern şi osul alveolar – extern.
sau cementul poate suferi un proces de Ligamentele alveolo-dentare sunt
hipercementoză prin degenerescenŃă formate din fibre de colagen, numite fibre
calcară, determinată de factori generali Sharpey şi fibre de oxitalan, care
(acromegalia) sau locali (masticaŃie formează plexul intermediar pentru
viguroasă). preluarea de către dinte a diferenŃelor de
presiune. În jurul fibrelor, există receptori
Dacă în această perioadă intervine proprioceptivi (corpusculi baro-receptori),
peristaza, pot apare mai multe situaŃii care preiau informaŃii despre starea de
clinice: tensiune sau relaxare a fibrelor şi o
- rădăcina nu se formează, dacă teaca transmit ascendent la cortex, pe calea
Hertwig nu se formează; nervului trigemen, unde se va forma simŃul
- rădăcina nu se formează, dacă teaca ocluzal.
Hertwig nu se deflectează (maladia Cap Ligamentele alveolo-dentare sunt
de Pont); alcătuite din şapte perechi de fibre:
- apariŃia de odontoame, dacă teaca fibre gingivale libere, care dau recidivele în
Hertwig prezintă excrescenŃe sau derotaŃiile dentare accentuate;
întreruperi, iar odontoblaştii din Ńesutul fibre trans-septale, care trec de la un dinte
mezenchimal herniază; la altul;
- apariŃia dentinogenezei imperfecte, dacă fibre alveolo-dentare (septale), care sunt
odontoblaştii nu se diferenŃiază; fixate de cement şi osul alveolar, astfel:
- apariŃia tumorilor spino-celulare, dacă - ⅓ fibre cervicale, cu direcŃie orizontală;
teaca Hertwig nu se lizează complet şi - ⅓ fibre medii, cu direcŃie oblică;
apar resturile Malassez, perlele de - ⅓ fibre apicale, cu direcŃie radială.
smalŃ;
- apariŃia incluziei dentare sau a fracturilor F. Formarea osului alveolar. Osul
dentare patologice (maladia Lolestein), alveolar se formează din celulele
datorită anchilozei dento-alveolare mezenchimale ale stratului extern al
produse de creşterea excesivă a sacului dentar, care se diferenŃiază în
calcifierii radiculare. osteoblaste. Osul alveolar maxilar şi
mandibular va înconjura regiunea
E. Formarea periodonŃiului. foliculilor dentari, ca un jgheab. La
PeriodonŃiului, cu rol de fixare a dintelui în început, dintele temporar şi dintele
osul alveolar, se formează din celulele permanent au o alveolă comună, care
mezenchimale ale sacului dentar, sub ulterior se va separa.

36
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANEXE

tematică curs Formarea mugurilor faciali


obiective curs Cunoaşterea formării mugurilor faciali.
Cunoaşterea elementelor care vor da naştere din fiecare mugure facial.
Cunoaşterea anomaliilor faciale din perioada formării mugurilor faciali.
Cunoaşterea defectelor de coalescenŃă ale mugurilor faciali.
Cunoaşterea etapelor formării bolŃii palatine.
Cunoaşterea etapelor formării limbii.
Cunoaşterea etapelor formării vestibulelor orale.
Cunoaşterea etapelor formării musculaturii masticatorii şi faciale.
cuvinte cheie muguri faciali, anomalii faciale, despicături labio-maxilo-palatine,
palat primar, palat secundar, formarea limbii, formarea vestibulelor
orale, formarea musculaturii masticatorii şi formarea musculaturii
faciale.
schemă curs Formarea mugurilor faciali.
Septarea cavităŃii buco-nazale.
Formarea limbii.
Formarea vestibulelor orale.
Formarea musculaturii masticatorii şi faciale.

tematică curs Formarea scheletului aparatului dento-maxilar


obiective curs Cunoaşterea proceselor prenatale ale formării scheletului aparatului
dento-maxilar.
Cunoaşterea mecanismelor prenatale ale formării scheletului
aparatului dento-maxilar.
Cunoaşterea formării neurocraniului cartilaginos.
Cunoaşterea formării viscerocraniului cartilaginos.
Cunoaşterea formării neurocraniului membranos.
Cunoaşterea osificării prenatale a mandibulei.
Cunoaşterea osificării prenatale a maxilarului.
cuvinte cheie osteogeneză, condrogeneză, osificare encondrală, osificare
endomembranoasă, condrocraniul, condroetmoidul, cartilaj Meckel,
cartilaj Reichert, fontanele, sindesmoze, puncte de osificare
mandibulare, puncte de osificare maxilare.
schemă curs Formarea oaselor - osteogeneza.
Formarea cartilagiului – condrogeneza.
Formarea scheletului osos.

tematică curs Formarea şi dezvoltarea sistemului dentar


obiective curs Cunoaşterea stadiilor odontogenezei.
Cunoaşterea etapelor de dezvoltare ale dinŃilor.
Cunoaşterea formării lamei dentare.
Cunoaşterea formării mugurilor dentari.
Cunoaşterea histodiferenŃierii dentare.
Cunoaşterea morfodiferenŃierii dentare.
Cunoaşterea mineralizării Ńesuturilor dentare.
Cunoaşterea anomaliilor dentare de structură.
cuvinte cheie odontogeneză, band stage, bud stage, cupe stage, bell stage, folicul
dentar, dentinogeneză, amelogeneză.
schemă curs Formarea lamei dentare.
Formarea mugurilor dentari.

37
Morfogeneza neonatală

Formarea Ńesuturilor dentare.

BIBLIOGRAFIE 16. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL.


Orthodontics. Current Principles and Techniques,
1. Barbeliuc L, Neagu N. Embriologie umană. Ed. Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005.
Medicală, Bucureşti, 1977. 17. Grivu O, Cristoloveanu R, Mecher E.
2. Bhalajhi SI. Orthodontics. Arya Publish. Hause, Stomatologie pediatrică. Ed. Didactică şi
New Deli, 2000. Pedagogică, Bucureşti, 1975.
3. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. 18. Grivu O, Podariu A, Băilă A, Pop I. PrevenŃie în
Saunders Co., 2001. stomatologie. Ed. Mirton, Timişoara, 1995.
4. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi 19. Indrei A, Mihalache G. Vicerocraniul. Ed. Casa
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. de Venus, Iaşi, 2004.
5. Bucur A. Compendiu de chirurgie oro-maxilo- 20. Luca R. PedodonŃie. Ed. Cerna, Bucureşti,
facială. Ed. Q Med Publishing, 2009. 2003.
6. Cocârlă E. Stomatologie pediatrică. Ed. Med. 21. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year
Universitară "Iului HaŃeganu", Cluj-Napaca, 2000. Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988.
7. Cura E. PedodonŃie. Ed. Terra Nostra, Iaşi, 22. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in
2007. Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010.
8. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie 23. Păsăreanu M, Maxim A. PedodonŃie. Distrofii
dento-facială. Ed. Medicală, 2003. dentare, Ed. Junimea, Iaşi, 2001.
9. Dumitriu H, Dumitriu S. Parodontologie. Ed. 24. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1997. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 1986.
10. Enlow DH, Poston WR. Facial Growth. Ed. 25. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1990. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007.
11. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento- 26. Proffit WR, White RPjr, Sarver DM.
maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Contemporary Treatment of Dentofacial
1981. Deformity. Mosby, 2003.
12. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed. 27. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
Medicala, Bucureşti, 1973. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
13. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton, 28. Schmuth. G. Kieferorthopddie. Thieme
Timişoara, 1998. Stuttgart-New York, 1983.
14. Graber TM. Orthodontics: principles and 29. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
practice. Philadelphia, 1972. Medicală, Bucureşti, 1991.
15. Graber TM. Orthodontics: principles and 30. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
practice. Philadelphia, 2000. Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.

38
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CAPITOLUL 4

CARACTERISTICILE APARATULUI DENTO-MAXILAR LA


NAŞTERE

La naştere, calota craniana Corpus-ul mandibulei este separat


prezintă şase fontanele: prin sutura mentonieră în două
- două fontanele antero-laterale, situate hemimandibule, ramurile mandibulei sunt
între osul frontal, oasele parietale şi puŃin dezvoltate, unghiul goniac este
oasele temporale; deschis (150 - 140º), apofizele coronoide
- două fontanele postero-laterale, situate sunt proeminente, iar mandibula are o
între oasele parietale, oasele temporale poziŃie posterioară faŃă de maxilar (0 - 8
şi osul occipital; mm).
- fontanelă anterioară (sfenoidală), situată
între osul frontal şi oasele parietale; ArticulaŃia temporo-mandibulară
- fontanelă posterioară (mastoidiană), este puŃin dezvoltată, cu o mare libertate
situată între osul occipital şi oasele în mişcare. Cavitatea glenoidă este
parietale. superficială, orientată spre lateral,
tuberculul posterior schiŃat, tuberculul
Calota craniană prezintă la naştere anterior nu există, iar condilii mandibulari
nouă suturi: sunt schiŃaŃi, cu gâtul scurt şi gros.
- sutura metopică (frontală), situată între
oasele frontale; Epiglota are o poziŃie înaltă şi
- sutura coronală, situată între oasele poate face simultan respiraŃia şi deglutiŃia,
parietale şi osul frontal; fenomen ce dispare ulterior prin coborârea
- sutura lambdoidă, situată între oasele epiglotei.
parietale şi osul occipital;
- sutura intraoccipitală, situată între osul DinŃii se găsesc în diferite stadii de
occipital; dezvoltare intraosoasă:
- sutura petroscuamoasă; - incisivii centrali temporari au coroana
- sutura sagitală, situată între oasele complet formată şi mineralizată, iar
parietale; rădăcina este aproape formată;
- sutura parieto-occipitală; - incisivii laterali temporari au coroana
- sutura parieto- sfenoidală; complet formată şi mineralizată, iar
- sutura parieto-temporală. rădăcina este aproape formată, dar mai
puŃin decât a incisivilor centrali;
La naştere, mărimea craniului - caninii temporari au mineralizată ⅓ din
reprezintă ¼ din înălŃimea totală a coroane;
copilului, iar la maturitate doar ⅛ din - molarii temporari au coroana
lungimea totală a corpului. mineralizată la nivelul cuspizilor;
Volumul viscerocraniului este de ⅛ - sunt schiŃaŃi mugurii dinŃilor permanenŃi.
din volumul neurocraniului.
ÎnălŃimea facială reprezintă 44,8% Aspectul maxilo-facial al nou-
din înălŃimea capului. născutului este caracterizat printr-un etaj
Orbita reprezintă 70% din volumul inferior al feŃei puŃin dezvoltat, poziŃie
orbitei adultului. posterioară a mandibulei faŃă de maxilar
(retrognatism mandibular fiziologic) şi
Osul maxilar este mic, separat prin unghiuri mandibulare larg deschise (figura
suturile premaxilare şi postmaxilare. 8).

39
Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere

Aspectul oral al nou-născutului răspunzător de relaŃia interarcadică într-un


este caracterizat prin procese alveolare stadiu foarte timpuriu. La mandibulă, acest
învelite de o gingie roz, fermă, care şanŃ este mai distal decât la maxilar,
acoperă stratul dens al periostului. datorită faptului că mandibula este mai
Mucoasa gingivală prezintă două porŃiuni scurtă decât maxilarul, iar în zona
(labio-orală şi linguală) şi este separată de anterioară există o inocluzie sagitală între
mucoasa palatului şi a planşeului bucal. arcadele alveolare, care oferă posibilitatea
Cele două porŃiuni ale mucoasei suptului nou-născutului.
gingivale sunt separate fiecare de nişte
şanŃuri, numite şanŃuri dentare. Gingia Unii copii se nasc cu incisivii
este împărŃită în zece segmente de alte temporari erupŃi pe arcadă, mai frecvent
şanŃuri, numite şanŃuri transversale, fiind incisivii inferiori. Aceşti dinŃi erup în
corespunzătoare germenilor dinŃilor perioada de viaŃă intrauterină şi sunt
temporari care se dezvoltă. ŞanŃul numiŃi dinŃi natali (prenatali), care produc
transversal dintre canin şi molarul prim dureri mamei în timpul alăptării.
temporar, numit sulcus-ul lateral, este

ANEXĂ

tematică curs Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere


obiective curs Cunoaşterea aspectului cranio-facial al nou-născutului.
Cunoaşterea elementelor componente ale aparatului dento-maxilar al
nou-născutului.
Cunoaşterea aspectului oral al nou-născutului.
cuvinte cheie fontanele, suturi craniene, calcifierea dinŃilor, facies nou-născut.
schemă curs Caracteristicile aparatului dento-maxilar la naştere.

BIBLIOGRAFIE 5. Enlow DH, Poston WR. Facial Growth. Ed.


W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1990.
1. Barbeliuc L, Neagu N. Embriologie umană. Ed. 6. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed.
Medicală, Bucureşti, 1977. Medicala, Bucureşti, 1973.
2. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi 7. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton,
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. Timişoara, 1998.
3. Cocârlă E. Stomatologie pediatrică. Ed. Med. 8. Indrei A, Mihalache G. Vicerocraniul, Ed. Casa
Universitară "Iului HaŃeganu", Cluj-Napaca, 2000. de Venus, Iaşi, 2004.
4. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie 9. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie, Ed.
dento-facială. Ed. Medicală, 2003. Medicală, Bucureşti, 1991.
10. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială,
Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.

40
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CAPITOLUL 5

MORFOGENEZA POSTNATALĂ

Creşterea reprezintă suma ResorbŃia şi apoziŃia osoasă poate


schimbărilor cantitative normale şi este avea loc simultan pe acelaşi os, dar diferit
rezultatul proceselor biologice asupra cantitativ şi opus ca direcŃie, ceea ce are
căruia acŃionează mediul înconjurător. ca rezultat schimbări şi variaŃii de mărime,
Creşterea se manifestă prin mărirea sau cât şi de morfologie.
micşorarea dimensiunilor şi prin
modificarea formei şi a proporŃiilor. Translarea primară sau
Creşterea umană cuprinde deplasarea spaŃială a întregului os este
dezvoltarea fizică, mentală, psihologică, rezultatul remodelării osului prin
socială şi morală. Creşterea fizică umană schimbarea formei şi a mărimii.
se termină în jurul vârstei de 20 ani, dar Translarea secundară este
unele Ńesuturi continuă să crească pe tot rezultatul deplasării osului în întregime
parcursul vieŃii (părul, unghiile). Creşterea datorită articulării lui cu oasele adiacente.
se măsoară în unităŃi de creştere pe unităŃi Translarea primară şi secundară poate
de timp (exemplu: inch/an sau g/zi). avea loc simultan.

ZONE ŞI TIPURI DE CREŞTERE Creşterea postnatală a scheletului


OSOASĂ A APARATULUI DENTO- cranio-facial este rezultatul combinării mai
MAXILAR multor mecanisme de creştere osoasă.

Creşterea osoasă postnatală se A. Creşterea endostală şi


produce după câteva principii de bază periostală. Jumătate din corticala oaselor
care explică procesele creşterii scheletului faciale şi craniene este formată din
facial. Teoria prin care osul creşte prin periosteum (suprafaŃa externă) şi cealaltă
lărgire simetrică este greşită. Acest jumătate este formată din endosteum (faŃa
mecanism simplu de creştere nu poate internă). ApoziŃia straturilor de os cortical
crea o morfologie complexă şi diferită a poate începe numai din periosteum sau
mandibulei sau a maxilarului. Aceste din endosteum.
morfologii necesită mecanisme diferenŃiale În alte cazuri, acelaşi cortex este
de creştere şi tipuri individuale de format din straturi osoase periostale şi
dezvoltare ale oaselor. endostale, care sunt separate de linia
reversă. Linia reversă reprezintă zona de
Mecanisme de creştere osoasă tranziŃie dintre endosteum şi periosteum
straturilor osoase.
Două mecanisme sunt importante Acest tip de creştere osoasă indică
pentru schimbările formei şi poziŃiei faptul că la un moment dat, a avut loc o
spaŃiale ale oaselor din regiunile faciale şi schimbare în direcŃia de creştere. Noul os
craniene: remodelarea şi translarea. cortical este întotdeauna depozitat pe
suprafaŃa dinspre direcŃia de creştere. La
Remodelarea reprezintă creşterea o dată ulterioară, formarea osoasă îşi are
osoasă directă prin apoziŃie osoasă originea în endosteum, după care
selectivă cu ajutorul osteoblastelor şi prin schimbarea direcŃiei de creştere va duce
resorbŃie osoasă cu ajutorul la formarea unui tip de os periostal.
osteoclastelor.

41
Morfogeneza postnatală

B. Dislocarea corticală (Enlow). scheletului facial, deoarece multe oase


Corticala osoasă poate fi repoziŃionată prin faciale şi craniene au o configuraŃie în "V"
procese simultane de apoziŃiei şi resorbŃie sau sunt regiuni în forma de "V".
pe suprafeŃele opuse periostale şi Aceste zone cresc prin resorbŃie
endostale. Corticala osoasă este dislocată osoasă pe suprafaŃa externă a "V"-ului şi
prin apoziŃia şi resorbŃia substanŃei osoase prin apoziŃie pe suprafaŃa internă, datorită
de pe suprafeŃele externe şi interne, în conceptului de creştere de suprafaŃă, care
direcŃia de creştere. depinde de direcŃia de creştere. "V"-ul se
Dacă resorbŃia şi apoziŃia au loc cu mişcă departe de vârful său şi se lărgeşte
aceeaşi viteză, grosimea osului rămâne în acelaşi timp. De aceea, creşterea prin
constantă. Dacă este depus mai mult os mărime şi mişcarea de creştere este un
decât este resorbit, grosimea structurii proces unificat.
creşte. Rezultatul acestui proces de
În timpul perioadei de dezvoltare, creştere este:
apoziŃia are loc cu o viteză mai mare decât - lărgirea în mărimea totală a zonei în
resorbŃia, iar oasele individuale se măresc formă de "V";
încet. DinŃii urmează dislocarea alveolelor, - mişcarea întregii structuri a "V"-ului spre
în timp ce maxilarul creşte şi le va menŃine propriul său capăt lărgit;
poziŃia în interiorul structurilor osoase - relocalizarea continuă.
înconjurătoare, împotriva dislocării
osoase. E. Principiul de suprafaŃă. PărŃile
osoase care sunt pe partea direcŃiei de
C. Relocarea şi remodelarea creştere suferă procese de apoziŃie şi cele
(creşterea diferenŃiată) se realizează prin opuse procese de resorbŃie. Aceste
conformare osoasă, redistribuire a procese au loc întotdeauna pe suprafeŃele
producŃiei osoase şi prin ajustări regionale. osoase contralaterale, astfel încât corticala
Este reglată prin creşterea şi funcŃiile va urma direcŃia de creştere.
Ńesuturilor moi înconjurătoare. DirecŃia de creştere nu este
Datorită depoziŃiei de os nou pe o aceeaşi pentru toate zonele osoase şi
suprafaŃa existentă, toate celelalte părŃi fiecare regiune a unei structuri are tiparul
ale structurii vor fi dislocate simultan. specific de creştere. Modificarea în direcŃia
Mişcarea se numeşte relocalizare. de creştere poate duce la procese de
Ca rezultat al acestui proces este resorbŃie şi apoziŃie osoasă, care au loc
necesară remodelarea osoasă adaptativă, direct adiacent unul altuia pe acelaşi
pentru a ajusta forma şi a mări zona cortex.
pentru o noua relaŃie. ResorbŃia selectivă Numai jumătate din procesul de
şi procesele de apoziŃie remodelează zona apoziŃie este localizat pe corticala externă
funcŃional, conform noii încărcături (formarea osului periostal), deoarece
fiziologice. Relocalizarea şi remodelarea părŃile individuale ale unui os cresc în
structurală ciclică, sunt mecanisme de direcŃii diferite. Cealaltă jumătate a
creştere care se corelează strâns unul cu procesului de creştere constă în depoziŃia
altul. osoasă pe suprafaŃa corticală internă
Remodelarea se bazează pe (formarea osului endostal).
relocalizare şi este rezultatul secundar al
procesului de dislocare. Când un nivel F. Câmpurile de creştere sunt
este depăşit de altul datorită creşterii, numite membranele sau cartilajiile care
poziŃia sa este luată de următorul nivel, acoperă oasele şi dau forma neregulată a
care va parcurge modificările structurale osului, datorită diferitelor funcŃii date de
caracteristice. InformaŃia care iniŃiază inserŃiile musculare, suturi, dinŃi, etc.
procesul de remodelare este conŃinută în Creşterea osoasă este controlată
interiorul diferitelor Ńesuturi moi care de aşa numitele câmpuri de creştere.
înconjoară osul. Aceste câmpuri sunt distribuite
caracteristic pe suprafaŃa unui os, în formă
D. Principiul "V" este un de mozaic şi au fie activitate de apoziŃie,
mecanism important de creştere al fie de resorbŃie. Dacă câmpul de creştere

42
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

periostal este resorbit, câmpul opus osoase au mişcări coordonate, unele în


endostal este de depoziŃie. raport cu celelalte.
Procesul de creştere osoasă EchivalenŃele de creştere între
(dislocare osoasă) se bazează pe relaŃiile baza craniului, complexul nazo-maxilar şi
periostal-endostal. Câmpurile de creştere mandibulă, constituie adaptări la creşterea
au o funcŃie de înaintare, care este craniană. De exemplu, alungirea părŃii
controlată de Ńesuturile moi continue. anterioare a bazei craniului este cuplată la
Fiecare creştere în lungimea osului începe alungirea complexului nazo-maxilar.
cu migrarea câmpurilor de creştere în Alterarea acestor procese de creştere
membranele de Ńesut conjunctiv respective antrenează dismorfoze cranio-faciale şi
(periostal şi endostal, suturi, ligament disproporŃii verticale sau orizontale.
periodontal). De exemplu: alungirea părŃii
łesuturile moi înconjurătoare anterioare a bazei craniului este asociată
determină modificări în părŃile osoase cu creşterea complexului nazo-maxilar.
subiacente, care sunt controlate de acest Creşterea sincondrozei sfeno-occipitale
câmp de creştere specific. Nu toate constituie echivalentul creşterii nazo-
câmpurile de creştere a osului au aceeaşi faringiene şi a ramus-ului mandibulei.
cantitate de activitate în creştere. Aceste procese compensatorii ale relaŃiei
sagitale a arcului mandibular protrudează
G. Dislocarea (mişcări de complexul nazo-maxilar. Dezvoltarea
creştere) reprezintă dirijarea corticală verticală a clivus-ului şi a ramus-ului
(resorbŃia şi apoziŃia) şi deplasarea osului constituie echivalentul creşterii verticale a
în întregime datorită articulării cu alte complexului nazo-maxilar. Astfel,
oase. creşterea versantului nazal şi maxilo-
Spre deosebire de creşterea alveolar apare mai târziu. Dezvoltarea
osoasă directă datorată apoziŃiei şi posterioară şi superioară a ramus-lui
resorbŃiei, procesul de dislocare (mişcarea mandibular se mişcă în jos odată cu
de translaŃie a întregului os) este provocat dezvoltarea compensatorie a condilului.
de forŃele fizice înconjurătoare şi este un
mecanism secundar, caracteristic creşterii Creşterea osoasă cranio-facială
craniale. Întregul os este mutat de la
suprafeŃele articulare (suturi, sincondroze, Creşterea osoasă cranio-facială
condili ) cu oasele adiacente. postnatală se realizează prin centre
Dislocarea în conexiune cu propria osteogenetice proprii fiecărei structuri.
creştere a osului se numeşte dislocare Oasele cu origine encondrală cresc prin
primară după Enlow. Dislocarea este centre de creştere, iar oasele cu origine
iniŃiată de suma forŃelor de expansiune a endomembranară cresc prin suturi. Astfel,
Ńesuturilor moi ale feŃei în creştere. Ea are scheletul cranio-facial creşte în sens
loc paralel cu creşterea osoasă şi va crea vertical, transversal şi sagital.
un spaŃiu în jurul suprafeŃelor de contact în
care osul se va lărgi. Gradul de dislocare A. Creşterea calotei craniene
egalează cantitatea de apoziŃie de os nou, este adaptată creşterii rapide a encefalului
deşi direcŃia de dislocare este întotdeauna prin creştere encondrală a suturilor
opusă celei de apoziŃie osoasă. Dislocarea coronare, sagitale, parietale, temporale şi
osoasă datorată lărgirii oaselor şi a occipitale, care închid fontanelele.
Ńesuturilor moi subiacente este numită
dislocare secundară. B. Creşterea bazei craniului se
face prin sistemul de sincondroze, prin
H. EchivalenŃa creşterii. creştere encondrală.
Conceptul echivalenŃei creşterii lui Hunter- Sincondrozele intra-etmoidală şi
Enlow este un principiu important şi intra-sfenoidală sunt închise în momentul
necesar înŃelegerii dezvoltării scheletului naşterii, ceea ce determină ca punctul
facial. Există o interrelaŃie între Sella turcica să fie un element de referinŃă
dezvoltarea unei părŃi a craniului şi fiecare fix în analizele cefalometrice.
zonă a masivului facial, toate piesele

43
Morfogeneza postnatală

Sincondroza intra-occipitală se septului nazal, a oaselor vecine, a


închide înainte de vârsta de 5 ani, musculaturii, a globilor oculari, a sinusului
determină o creştere oblic-înainte a maxilar, a fenomenului dentiŃiei şi de
condililor occipitali şi dă posibilitatea ligamentele dento-alveolare.
copilului să aibă o statură bipedă, la vârsta
de 2 ani. D. Creşterea bolŃii palatine se
Sincondroza sfeno-etmoidală se face prin suturile palato-maxilare (figura
închide în jurul vârstei de 6 ani şi devine 9):
stabilă în timp, ceea ce determină • incisivo-canină activă până la 6 ani:
alegerea ca plan de referinŃă în analizele - determină creşterea radiară maxilară;
cefalometrice (planum bazei craniului – - poate fi stimulată cu şurub în "V".
între punctele Sella turcica şi Nasion) • medio-palatină activă până la 12 ani:
pentru determinarea schimbărilor faciale - determină creşterea transversală
ca rezultat al creşterii sau al tratamentului maxilară;
ortodontic. - poate fi stimulată cu şurub situat pe linia
Sincondroza sfeno-occipitală se mediană.
închide între 13 şi 15 ani, ceea ce permite • palato-maxilară transversă activă până
ca prin procesele de apoziŃie osoasă şi la 25 ani:
resorbŃie osoasă să se producă schimbări - determină creşterea anterioară maxilară;
în lungimea sau în angularea bazei - poate fi stimulată cu masca Delaire.
craniului (clivus-ul bazei craniului – între Remodelarea bolŃii palatine prin
punctele Sella turcica şi Basion), ca o apoziŃie osoasă pe feŃele externe ale
adaptare la creşterea encefalului. maxilarului este influenŃată genetic şi
Remodelarea bazei craniului prin epigenetic de dezvoltarea septului nazal, a
resorbŃie şi apoziŃie osoasă este osului alveolar, de coborârea bolŃii palatine
influenŃată genetic, epigenetic de şi a limbii şi de erupŃia dinŃilor permanenŃi.
dezvoltarea encefalului, a orbitei, a zonei
respiratorii superioare, de forŃele E. Creşterea mandibulei se
masticatorii şi de oasele vecine şi realizează prin nuclee sau centre de
influenŃată metabolic. creştere.
La naştere, centrele de creştere
C. Creşterea maxilarului se angular şi coronoidian sunt osificate.
realizează printr-un sistem sutural, care Mandibula este formată din două
leagă maxilarul de oasele faciale şi ale jumătăŃi unite prin centrul simfizar, care se
bazei craniului: osifică până la 2 ani.
- premaxilare – active până la 2 - 3 ani; Creşterea mandibulei are loc la
- postmaxilare – active până la maturitate. capătul condililor, prin centrii condilieni,
Sistemul sutural circummaxilar de care sunt activi până la 21 ani.
origine fibroasă, de tip armonic, acoperit Remodelarea mandibulei prin
de periost, mult mai scăzut ca activitate apoziŃie pe faŃa externă a corpus-ului şi pe
după vârsta de 10 ani, include suturile: faŃa posterioară a ramus-ului şi resorbŃie
- zigomatico-maxilare – maxilo-malară, osoasă pe faŃa internă a corpus-ului şi pe
intermaxilară; faŃa anterioară a ramus-ului este
- fronto-zigomatice – fronto-maxilară, influenŃată genetic, epigenetic de
maxilo-nazală, maxilo-vomeriană; dezvoltarea sincondrozei sfeno-occipitale,
- sfeno-palatine – pterigo-maxilară; a fenomenului dentiŃiei, a osului alveolar, a
- palato-maxilare – medio-palatină, palato- ligamentelor dento-alveolare, a limbii, a
maxilară. glandei submaxilare, a muşchilor
Remodelarea maxilară (mai puŃin pterigoidieni externi, de funcŃiile aparatului
ca la mandibulă) prin apoziŃie la nivelul dento-maxilar şi influenŃată de hormonul
osului alveolar, spre exterior şi inferior şi somatotrop.
resorbŃie osoasă pe peretele inferior al
foselor nazale este influenŃată genetic şi F. Creşterea osului alveolar se
epigenetic de dezvoltarea sincondrozelor realizează prin ligamentele dento-
sfeno-etmoidale şi sfeno-occipitale, a

44
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

alveolare, suturile maxilare (incisivo- influenŃată genetic şi epigenic de forma


canină, medio-palatină, palato-maxilară maxilarului şi a mandibulei, de dezvoltarea
transversă, pterigo-maxilară) şi sinusurilor maxilare, de fosele nazale, de
mandibulare (simfiza mentonieră). fenomenul dentiŃiei, a axelor dinŃilor, a
Remodelarea osului alveolar prin musculaturii şi de mişcarea de mezializare
resorbŃie şi apoziŃie osoasă este a dinŃilor.

ERUPłIA DENTARĂ 1. În prima fază a primei perioade, are loc


deplasarea în profunzimea maxilarelor a
ErupŃia dentară este un proces ectodermului în mezoderm, până la
complex de fenomene fiziologice formarea foliculului dentar.
metabolice, prin care dinŃii migrează din În a doua fază a primei perioade,
zona osoasă în care s-au format, în se continuă procesul de înfundare a
cavitatea orală, până la atingerea planului ectodermului în mezoderm, până la stadiul
de ocluzie. de cupe stage, după care începe formarea
ErupŃia dentară (secvenŃa şi rădăcinii dentare. Polul superior al
momentul erupŃiei) este determinată capuşonului rămâne fix în raport cu
genetic. Formarea celor ⅔ a rădăcinii este maxilarul, datorită gubernaculum dentis şi
genotipică, iar ⅓ apicală este fenotipică. numai polul inferior al capuşonilor îşi
Dintele îşi începe erupŃia dentară când are continuă deplasarea în profunzimea
mineralizată coroana şi cele ⅔ din maxilarelor.
rădăcină. Un dinte este considerat erupt 2. În a doua perioadă, sensul de deplasare
din punct de vedere clinic, când cuspidul a dintelui se inversează, spre suprafaŃa
lui a perforat mucoasa gingivală. maxilarelor (erupŃia dentară), iar punctul
ErupŃia dentară variază în raport cu care a fost fix în raport cu maxilarul devine
rasa, tipul regional, tipul constituŃional, zonă de formare a rădăcinii.
sexul şi cu factorii generali şi locali. ErupŃia dentară prezintă patru
În perioada de formare, dinŃii în etape:
raport cu maxilarelor migrează în două • erupŃia intraosoasă – mişcarea dintelui
perioade distincte: din zona lui de formare până la atingerea

45
Morfogeneza postnatală

mucoasei orale (intraosoasă şi • componenta verticală – până la planul


submucoasă); de ocluzie;
• perforarea mucoasei orale; • componenta sagitală – mezială sau
• realizarea ocluziei complete şi distală;
începutul atriŃiei dentare; • componenta transversală – vestibulară
• erupŃia continuă şi atriŃia progresivă. sau orală.
Componenta sagitală – mezială
Mecanismul erupŃiei dentare sau distală, variază în funcŃie de dinte:
incisivii superiori şi molarii permanenŃi au
Mecanismul erupŃiei dentare nu o componentă mezială; caninii şi
este încă elucidat, dar există mai multe premolarii permanenŃi au o componentă
teorii în legătură cu acest aspect. distală. Componenta mezială sau distală a
În prima etapă are loc o deplasare incisivilor laterali inferiori, este în funcŃie
verticală intraosoasă a coroanei dentare, de spaŃiul existent pe arcadă.
iar drumul pe care-l parcurge coroana Componenta sagitală poate fi modificată
dentară în timpul formării ei se numeşte de pierderea punctului de contact a dinŃilor
iter dentis. După ce coroana dentară s-a temporari, de migrarea corporală a dintelui
format, începe formarea rădăcinii dentare permanent sau de înclinaŃia mezială a
şi mişcarea ascensională a dintelui. dintelui.
Insulele de celule epiteliare rezultate prin Componenta transversală –
resorbŃia gubernaculum dentis se vestibulară sau orală, variază în funcŃie de
transformă în microcavităŃi multiple, care grupul dentar: dinŃii frontali, premolarii
comunică între ele. Aceste cavităŃi se superiori şi molarii primi superiori
unesc între ele şi formează o cavitate permanenŃi au o componentă vestibulară;
mare, în care coroana dentară alunecă premolarii inferiori au o componentă
progresiv şi care comunică cu sacul linguală; molarii primi inferiori permanenŃi
folicular. Osul maxilar care delimitează au o componentă vestibulară sau linguală;
coroana dentară se resoarbe progresiv, molarii secunzi permanenŃi au o
sub presiunea coroanei dentare care se componentă vestibulară sau orală.
deplasează intraosos. Componenta vestibulară sau orală poate fi
Când coroana dentară este sub modificată de rotaŃiile dentare.
mucoasa orală, epiteŃiul oral se subŃiază.
EpiteŃiul de acoperire al coroanei dentare ErupŃia dentară este un fenomen
fuzionează cu epiteliul oral. Epiteliul oral continuu, dar este întreruptă de contactul
se perforează, iar dintele erupe pe arcadă. cu un obstacol (dinte antagonist, mucoasa
Când coletul dintelui a ajuns la nivelul orală, limbă, deget, obiect, etc.).
inserŃiei epiteliale a mucoasei gingivale, ErupŃia dentară activă se manifestă
erupŃia dintelui se opreşte, în mod normal. când lipseşte dintele antagonist. În acest
DinŃii temporari reprezintă un ghid caz dintele depăşeşte planul de ocluzie
pentru erupŃia dinŃilor permanenŃi. prin două tipuri de mişcări: egresie dentară
Rădăcina dinŃilor temporari se resoarbe, - erupŃia dintelui împreună cu osul
apoi se produce exfolierea lor şi erupŃia alveolar, iar înălŃimea coroanei clinice
dinŃilor permanenŃi. ResorbŃia rădăcinii rămâne constantă; extruzie dentară -
dinŃilor temporari se datorează activării erupŃia dintelui fără osul alveolar, până la
circulatorii din focarul de erupŃie a dinŃilor expulsia lui, iar înălŃimea coroanei clinice
permanenŃi şi a modificărilor celulare creşte.
zonale, cu apariŃia Ńesutului de granulaŃie ErupŃia dentară pasivă este o
bogat în celule resorbtive (organul creştere a coroanei clinice, datorită atrofiei
resorbant John Tomes). pereŃilor alveolari şi a periodonŃiului, fără
În timpul erupŃiei dentare, de la ca dintele să depăşească planul de
perforarea mucoasei orale până la ocluzie.
atingerea planului de ocluzie, dintele ErupŃia dentară se împarte arbitrar
realizează trei componente ale migrării în patru etape:
sale: • etapa predentară;

46
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

• etapa dentiŃiei temporare; temporar şi până la erupŃia primului dinte


• etapa dentiŃiei mixte; permanent.
• etapa dentiŃiei permanente.
Caracteristicile erupŃiei dinŃilor
Formarea osului alveolar temporari sunt următoare:
• începe la 6 luni şi se termină la 2 ani şi
Osificarea maxilarelor se face la jumătate;
distanŃă de foliculii dentari, apoi îi • dinŃii temporari erup din 6 în 6 luni;
înconjoară. Apar septurile osoase • erup întâi dinŃii inferiori, apoi cei
interdentare, iar fibrele Sharpey leagă superiori după 2 - 3 luni (excepŃie fac
cementul dentar de osul alveolar. La incisivii laterali);
început, dintele temporar şi dintele • termenul de variabilitate a erupŃiei
permanent au o alveolă comună, care dinŃilor temporari este de 6 luni.
ulterior se va separa.
DinŃii temporari erup într-o anumită
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor cronologie şi odată cu ei are loc
temporari dezvoltarea ocluziei dentare. Ordinea de
erupŃie este stabilită genetic, fiind în
Perioada dentiŃiei temporare se concordanŃă cu dezvoltarea somatică.
întinde de la apariŃia primului dinte

6 12 24 18 30 luni
-----------------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 dinŃi temporari superiori şi inferiori

incisivii centrali - dau continuitate arcadei dentare, luând


- erup în jurul vârstei de 6 luni; parte la formarea curburii arcadei
- produc prima stabilizare a mandibulei în dentare;
zona de sprijin anterior, împingând limba - au rol în ghidajul lateral al mandibulei;
spre posterior; - sunt numiŃi şi protectori ai ocluziei,
- au rol în ghidajul anterior al mandibulei; pentru că protejează în dinamica
- sunt numiŃi şi închizători ai ocluziei; mandibulară zona frontală şi laterală
- stabilesc un raportul ocluzal vertical în dentară.
zona frontală de 1/1.
molarii secunzi
incisivii laterali - erup în jurul vârstei de 30 luni;
- erup în jurul vârstei de 12 luni; - perfectează prima înălŃare de ocluzie;
- completează funcŃia de ghidaj anterior al - stabilesc un raportul ocluzal vertical în
mandibulei; zona frontală de ½;
- incisivii superiori circumscriu pe cei - determină lungimea arcadei dento-
inferiori. alveolare temporare;
- determină perimetrul arcadei dento-
molarii primi alveolare temporare;
- erup în jurul vârstei de 18 luni; - determină diametrul arcadei dento-
- determină prima înălŃare de ocluzie; alveolare temporare;
- sunt numiŃi şi deschizători ai ocluziei; - vor dirija erupŃia şi relaŃiile ocluzale ale
- stabilesc un raportul ocluzal vertical în molarilor primi permanenŃi, prin planul
zona frontală de ½ sau ⅔. postlacteal.

caninii Tulburările de erupŃie ale dinŃilor


- erup în jurul vârstei de 24 luni; temporari se referă la: ordinea de erupŃie;

47
Morfogeneza postnatală

vârsta dentară; poziŃia sau înclinarea Permutarea dentară


dinŃilor în evoluŃie.
Ordinea de erupŃie este stabilită Perioada dentiŃiei mixte se întinde
genetic, fiind în concordanŃă cu de la apariŃia primului dinte permanent şi
dezvoltarea somatică. până la pierderea ultimului dinte temporar.
ErupŃia dentară precoce a dinŃilor Perioada dentiŃiei mixte se caracterizează
temporari se datorează: prin permutările dentare ce au loc ca
• dinŃilor natali (prenatali), care: rezultat al pierderii dinŃilor temporari şi
- erup în perioada de viaŃă intrauterină; înlocuirea lor cu dinŃii permanenŃi.
- sunt prezenŃi pe arcadă la naştere; DentiŃia mixtă se desfăşoară în
- apar frecvent incisivii inferiori; două etape:
- au tendinŃe familiare. • prima etapă a dentiŃiei mixte – erupe
• dinŃilor neonatali, care: grupul incisivo-molar între 6 - 9 ani;
- apar imediat după primele 30 zile de • a doua etapă a dentiŃiei mixte – erupe
viaŃă; grupul premolar-canin între 9 -12 ani.
- se datorează dezvoltării rapide a
germenilor dentari; Caracteristicile erupŃiei dinŃilor
- produc traumatisme mamelonului mamei permanenŃi sunt următoare:
în timpul suptului; • începe la 6 ani şi se termină la 18 ani;
- nu se extrag; • erup din an în an;
- se aplică gutiere de cauciuc moale sau • erup dinŃii inferiori, apoi cei superiori
din acrilat peste aceştia în timpul (excepŃie fac incisivii laterali);
alăptării. • termenul de variabilitate a erupŃiei
DinŃii temporari pot prezenta dinŃilor permanenŃi este de 1 an.
anomalii dentare izolate:
- de număr (supranumerari sau anodonŃii DinŃii permanenŃi erup într-o
izolate); anumită cronologie şi odată cu ei are loc
- de formă (bigeminaŃie); permutarea dentară şi dezvoltarea ocluziei
- de poziŃie (rotaŃii); dentare.
- de structură (caria de biberon, distrofii
dentare).

7 8 11 9 10 6 12 18 - 25 ani
1 2 3 4 5 6 7 8 dinŃi permanenŃi superiori
---------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5 6 7 8 dinŃi permanenŃi inferiori
6 8 9 10 11 6 12 18 - 25 ani

incisivii centrali inferiori permanenŃi sunt vestibularizaŃi) ocupă


- erup în jurul vârstei de 6 ani; un spaŃiu de 5 mm fiecare;
- erup în poziŃie linguală faŃă de cei - au rol în ghidajul anterior al mandibulei;
temporari (poate apare ocluzia dublă, - sunt numiŃi şi închizători ai ocluziei
când sunt prezenŃi incisivii temporari şi dentare;
permanenŃi, care se rezolvă prin - măresc perimetrul arcadei prin mişcarea
extracŃia dinŃilor temporari); mişcarea de vestibulară pe care o fac în timpul
vestibularizare se va face în timpul erupŃiei lor;
erupŃiei dinŃilor permanenŃi; - determină o creştere verticală alveolară;
- sunt mai voluminoşi decât dinŃii - determină un raportul ocluzal cap la cap
temporari, ocupând un spaŃiu de 7 mm cu incisivii temporari superiori;
fiecare când utilizează spaŃiul fiziologic; - pot apare probleme legate de spaŃiu,
când îşi schimbă înclinaŃia (incisivii determinând înghesuirea dentară
temporari sunt verticali, iar incisivii tranzitorie.

48
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

molarii primi SecvenŃa de erupŃie din perioada


- erup în jurul vârstei de 6 ani (întâi primei etape a dentiŃiei mixte se realizează
inferiorii, apoi superiorii, după 6 luni); după trei tipare de erupŃie:
- erup în spaŃiul retromolar apărut prin • tipar molar – erup întâi molarii, apoi
creşterea feŃei şi a bazei craniului; incisivii;
- au trasată calea de erupŃie de planul - apare frecvent în mediul rural şi la băieŃi.
postlacteal; • tipar incisivo-molar – erup simultan
- reduc spaŃiul retrocanin prin puseul de molarii şi incisivii.
mezializare; • tipar incisiv – erup întâi incisivii, apoi
- determină a doua înălŃare de ocluzie; molarii;
- sunt numiŃi şi deschizători ai ocluziei - apare frecvent în mediul urban şi la fete.
dentare;
- determină alungirea arcadei dentare; Tulburările de erupŃie ale dinŃilor
- modifică forma arcadei dentare: permanenŃi din prima etapă a dentiŃiei
- la mandibulă – parabolă; mixte sunt produse de:
- la maxilar – semielipsă;
- încep formarea sistemului helicoidal al
• erupŃiile dentare precoce sau
întârziate, cauzate de factorii generali
feŃelor molare, orientarea axelor dentare
(tulburări genetice, endocrine, boli
fiind în direcŃia presiunilor maxime (al
febrile) sau locali (carii complicate,
doilea con dentar geometric De Coster);
procese inflamatorii, Ńesuturi dense
- produc o deplasare corporală a molarilor
orale, obstacole mecanice);
primi permanenŃi, în cazul pierderii
precoce a molarilor secunzi temporari, • formaŃiunile previa (meziodens inclus),
cu stabilirea unor rapoarte de ocluzie care determină apariŃia diastemei
false (mezializate sau distalizate). patologice sau schimbarea axului de
erupŃie a incisivilor superiori şi apariŃia
incisivii centrali superiori angrenajelor inverse frontale sau a
- erup în jurul vârstei de 7 ani; înghesuirilor dentare regionale
- erup în poziŃie palatinală faŃă de dinŃii (meziodens erupt);
temporari, migrarea lor spre vestibular • anomaliile dentare izolate de număr,
datorându-se activităŃii suturii incisivo- de formă, de volum, de poziŃie, sediu
canine (poate apare angrenajul invers sau structură;
frontal când nu se face această migrare); • pierderea integrităŃii arcadei dentare
- erup în poziŃie distalizată (divergentă), prin carie dentară, traumatism, extracŃie
determinând o diastemă tranzitorie, care dentară precoce, care determină
se închide la erupŃia incisivilor laterali şi distalizarea dinŃilor frontali şi ocuparea
a migrării intramaxilare a germenilor locului dinŃilor vecini care urmează să
canini; erupă;
- sunt mai voluminoşi decât dinŃii • persistenŃa dinŃilor temporari superiori
temporari (pot apare probleme de pe arcadă prin dereglările în exfolierea
spaŃiu); dinŃilor temporari, care determină
- au rol în ghidajul anterior al mandibulei; incluzia dentară sau instalarea ocluziei
- sunt numiŃi şi închizători ai ocluziei inverse frontale;
dentare. • instalarea ocluziei inverse frontale sau
a supraocluziei frontale accentuate (prin
incisivii laterali egresia incisivilor inferiori), când
- erup în jurul vârstei de 8 ani; intervalul de timp dintre erupŃia incisivilor
- erup în poziŃie linguală cei inferiori (pot inferiori şi cei superiori este lung;
apare probleme de spaŃiu, înghesuiri • apariŃia inocluziei sagitale pozitive, a
dentare tranzitorii sau permanente); ocluziei distalizate canine şi molare sau
- erup în poziŃie palatinală şi în disto- a supraocluziei frontale accentuate, când
rotaŃie cei superiori; poziŃie lor se vor activitatea suturii incisivo-canine este
regla odată cu migrarea (coborârea) crescută (ca fenomen atavic) şi
germenului canin în interiorul maxilarului.

49
Morfogeneza postnatală

determină înclinarea vestibulară a - fac o rotaŃie mezio-palatinală, încât


incisivilor superiori; cuspidul palatinal se angrenează cu
• resorbŃia caninului temporar şi foseta distală a premolarului prim
exfolierea lui timpurie, spaŃiul caninului inferior;
permanent fiind ocupat de incisivul - după erupŃia caninilor şi a premolarilor
lateral, instalându-se relaŃia clasa a II-a secunzi superiori stabilesc cu aceştia
canină. puncte de contact interdentare.
• practicarea obiceiurilor vicioase (de
sugere) sau a disfuncŃiilor (deglutiŃie premolarii primi inferiori
protruzivă, respiraŃie orală - hipotonia - erup în jurul vârstei de 10 ani;
labială) determină apariŃia proalveolo- - când erup înaintea caninilor inferiori,
donŃiei superioare, inocluziei sagitale produc o mezializare a grupului dinŃilor
pozitive, supraocluziei frontale lateral, care reduce spaŃiul necesar
accentuate (prin stimularea suturii erupŃiei caninilor inferiori, iar aceştia vor
incisivo-canine) sau a ocluziei deschise erupe malpoziŃionaŃi (în ectopie, mezio-
frontale şi laterodeviaŃiei mandibulare; infrapoziŃie, linguo-vestibulopoziŃie,
• hiperostoza alveolară, care face ca rotaŃie);
incisivii superiori să nu mai poată resorbi - au punctul de contact aproximal mezial
peretele alveolar şi să erupă palatinizat, cu caninii la nivelul coletului, favorizând
obligând mandibula să facă o apariŃia cariilor interdentare;
retropulsie, instalându-se sindromului de - au rol în ghidajul lateral de grup, prin
ocluzie adâncă acoperită; cuspizii vestibulari;
- au rol de sprijin lateral al ocluziei, prin
• lipsa de spaŃiu regională (prezenŃa
cuspizii linguali.
malpoziŃiilor dentare, resorbŃia caninului
temporar de către erupŃia incisivului
premolarii secunzi superiori
lateral), determinând apariŃia înghesuirii
- erup în jurul vârstei de 10 ani, după
dento-alveolare;
erupŃia premolarilor primi inferiori, la
• discrepanŃele scheletale, care pot diferenŃă de câteva luni;
apare în timpul dezvoltării bazelor - erup pe locul molarilor secunzi
maxilare. temporari, având o dimensiune mezio-
distală mai mică decât aceştia;
caninii inferiori - au un spaŃiu suplimentar de 1,3 mm prin
- erup în jurul vârstei de 9 ani; diferenŃa dintre dimensiunea mezio-
- erup înaintea premolarilor inferiori în distală a dinŃilor temporari şi permanenŃi;
65% din cazuri; în macrodonŃie se pierde această
- prin puseul lor eruptiv de mezializare, diferenŃă de spaŃiu; prin pierderea
produc vestibularizarea incisivilor laterali timpurie a molarilor temporari şi
inferiori. migrarea mezială a molarului prim
permanent, se pierde această diferenŃă
premolarii primi superiori de spaŃiu, iar premolarii secunzi erup
- erup în jurul vârstei de 9 ani, după malpoziŃionaŃi;
erupŃia caninilor inferiori, la diferenŃă de - fac o migrare verticală dirijată de pantele
câteva luni; cuspidiene distale, o migrare mezială
- erup înaintea caninilor în 85% din cazuri; dirijată de premolarii secunzi inferiori şi
- erup pe locul molarilor primi temporari, de pantele cuspidiene meziale ale
având o dimensiune mezio-distală mai molarilor primi inferiori permanenŃi şi o
mică decât aceştia; migrare vestibulară;
- în timpul erupŃiei fac o migrare verticală, - fac o rotaŃie mezio-palatinală, încât
mezială şi vestibulară; cuspidul mezio-palatinal se angrenează
- după erupŃia lor, se angrenează cu cu foseta distală a premolarului secund
muchia distală a premolarului prim inferior şi cu foseta mezială a molarului
inferior şi faŃa mezială a premolarului prim permanent;
secund inferior; - se înclină mezial, iar incisivii se înclină
distal, prin creşterea arcadei dentare în

50
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

sens sagital, mai mult coronar decât angrena cu muchia distală a caninului
apical, iar caninii pot fi blocaŃi în erupŃia inferior şi faŃa mezială a premolarului
lor (ectopie sau incluzie); prim inferior erupŃi;
- au axul de implantare de 5º prin înclinare - sunt dirijaŃi în erupŃia lor de distanŃa
vestibulară faŃă de perpendiculara dusă intercanină inferioară şi de stabilirea
pe planul de ocluzie, asigurând un relaŃiei ocluzale;
perimetru mai mare a arcadei dentare şi - au axul de implantare de 5 - 8º prin
armonizarea alveolară; înclinare vestibulară faŃă de
- nu fac înclinarea vestibulară în timpul perpendiculara dusă pe planul de
practicării obiceiurilor vicioase sau a ocluzie;
disfuncŃiilor, pentru că muşchii - nu fac înclinarea vestibulară (datorită
buccinatori produc presiuni asupra lor, unei endoalveolii superioare) şi grupul
modificându-se forma arcadei dentare, a incisivo-canin inferior se angrenează
bolŃii palatine, a curbei de ocluzie şi înapoia caninului superior, stabilind o
apărând interferenŃele ocluzale; relaŃie clasa a II-a canină; astfel, se
- pot face o inclinare vestibulară modifică structura de rezistenŃă a zonei
exagerată, datorită presiunilor linguale de presiune incisivo-canină, care se
anormale, a parezelor faciale, continuă deasupra caninului superior cu
modificând forma arcadei dentare şi a stâlpul nazo-frontal;
bolŃii palatine. - pot face o înclinare vestibulară
exagerată (datorită unei exoalveolii
premolarii secunzi inferiori superioare prin terapie biomecanică
- erup în jurul vârstei de 11 ani; ortodontică) şi produc o lingualizare
- când erup înaintea caninilor inferiori (prin unilaterală sau bilaterală a dinŃilor
pierderea precoce a molarilor secunzi inferiori, care determină o instabilitate
temporari datorită complicaŃiilor ocluzală, dureri pretragiene, interferenŃe
inflamatorii ale cariei dentare) produc o dentare, mişcare excentrică a
mezializare a molarului prim permanent, mandibulei;
şi blochează erupŃia normală a caninului; - au rol în ghidajul anterior şi lateral al
- pot erupe rotaŃi, datorită resorbŃiilor mandibulei.
incomplete ale dinŃilor temporari;
- au rol în stabilirea curbelor de Lee way space-ului (spaŃiul de
compensaŃie ale ocluziei; derivă sau spaŃiul de rezervă Nance),
- asigură migrarea în plan transversal a rezultă din diferenŃa dimensiunilor mezio-
molarului prim permanent, cu rol în distale ale caninilor şi premolarilor faŃă de
alcătuirea sistemului helicoidal; caninii şi molarii temporari, din zona de
- au axul de implantare perpendicular pe sprijin lateral care se permută:
planul de ocluzie, iar dinŃii situaŃi anterior • la maxilar surplusul de spaŃiu variază
şi posterior de ei, migrează vestibular şi între 0,9 - 1,8 mm;
mezial, mărind perimetrul arcadei dento- • la mandibulă surplusul de spaŃiu
alveolare. variază între 1,7 – 2 - 4 mm.
Lee way space-ul este utilizat
caninii superiori pentru reglarea relaŃiei molare şi canine,
- erup în jurul vârstei de 11 ani, după dacă arcada dentară temporară este
erupŃia premolarilor secunzi, la diferenŃă integră.
de câteva luni;
- se dezvoltă până la vârsta de 3 ani sub SecvenŃa de erupŃie poate fi
zona suborbilară, apoi migrează mezial, favorabilă sau nefavorabilă în ocuparea
vertical şi palatinal, până la vârsta de 12 lee way space-ului, existând trei tipare de
- 13 ani; erupŃie:
- au o înclinare mezială şi produc
mezializarea incisivilor laterali, reducând 14 15 13 14 13 15 15 14 13
diastema interincisivă tranzitorie; --------------- --------------- ---------------
- migrează în spaŃiul suplimentar precanin 43 44 45 44 43 45 44 45 43
şi se înclină vestibular, pentru a se

51
Morfogeneza postnatală

SecvenŃe favorabile la mandibulă: punctului de contact interdentar premolar


- secvenŃa canin-premolar prim sau secund-molar prim permanent;
premolar prim-canin este favorabilă, - secvenŃa premolar prim-canin-premolar
dacă există spaŃiu suficient; secund, este favorabilă pentru erupŃia
- secvenŃa premolar prim-canin este premolarului prim, dar cu evoluŃie lentă a
favorabilă, când există un deficit de caninului către planul de ocluzie.
spaŃiu şi se va extrage în scop ortodontic
premolarul prim pentru alinierea SecvenŃe nefavorabile la maxilar:
caninului malpoziŃionat. - secvenŃa premolar prim-premolar
secund-canin, este nefavorabilă, dacă
SecvenŃe nefavorabile la nu există spaŃiu rămas prin diferenŃa
mandibulă: dintre dimensiunea mezio-distală a
- secvenŃa canin-premolar prim este molarului secund temporar şi a
nefavorabilă, dacă nu există spaŃiu premolarului secund; va apare relaŃia
suficient; se va temporiza extracŃia în molară clasa a II-a sau relaŃie cuspid pe
scop ortodontic a premolarului prim, cuspid;
până la erupŃia completă a lui, pentru - secvenŃa premolar prim-canin-premolar
alinierea caninului malpoziŃionat; secund este nefavorabilă când spaŃiul
- secvenŃa canin-premolar prim-premolar din zona frontală este deficitar; caninul
secund este nefavorabilă, dacă s-a poate rămâne în infraocluzie sau se va
pierdut timpuriu molarul secund rota, iar molarul prim permanent se
temporar; la erupŃia molarului prim mezializează sau se rotează, reducând
permanent, prin puseul lui de şi mai mult spaŃiul de pe arcadele
mezializare, va reduce spaŃiul pentru dentare;
premolarul secund, iar acesta va erupe - oricare tip de secvenŃă este
malpoziŃionat sau va rămâne inclus; nefavorabilă, dacă există scurtări ale
pentru prevenirea acestei situaŃii, arcadei dentare prin carii interdentare,
molarul prim permanent trebuie menŃinut pierdere precoce a dinŃilor temporari sau
în poziŃia lui normală printr-un menŃinător înghesuire în zona de sprijin lateral;
de spaŃiu; grupul premolar-canin va erupe în
- oricare tip de secvenŃă este malpoziŃii;
nefavorabilă, dacă există scurtări ale - erupŃia molarului secund înaintea
arcadei dentare prin carii interdentare premolarului secund poate fi
sau pierdere precoce a dinŃilor nefavorabilă, când spaŃiul pentru
temporari; caninul va erupe în vestibulo- premolarul secund este la limită.
versie, iar premolarul secund va erupe în
linguo-versie sau va rămâne inclus; Tulburările de erupŃie ale dinŃilor
- erupŃia molarului secund înaintea permanenŃi din a doua etapă a dentiŃiei
premolarului secund (fenomen atavic) mixte sunt produse de:
poate fi nefavorabilă, când spaŃiul pentru • stadiul de "ugly duckling" descris de
premolarul secund este la limită. Broadbent, care apare uneori la vârsta
de 8 - 9 ani, este particular dezvoltării
SecvenŃe favorabile la maxilar: erupŃiei caninilor superiori şi determină
- secvenŃa premolar prim-premolar deplasarea rădăcinilor incisivilor laterali
secund-canin, este favorabilă pentru spre mezial, deplasarea coronară a
erupŃia premolarului prim; incisivilor laterali spre distal şi apariŃia
- secvenŃa premolar prim-premolar diastemei şi tremelor frontale; corectarea
secund-canin, este favorabilă, dacă se face odată cu migrarea caninilor în
există clasa I molară; dimensiunea interiorul osului maxilar spre planul de
mezio-distală a premolarului secund este ocluzie, presând distal coroanele
mai mică decât a molarului secund incisivilor lateral şi închizând spaŃiile
temporar, ceea ce permite ca la erupŃia intercoronare;
caninului, grupul premolar să se • erupŃiile dentare precoce sau
deplaseze distal, până la stabilirea întârziate, cauzate de factorii generali
(tulburări genetice, endocrine, boli

52
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

febrile) sau locali (carii complicate, molarii secunzi


procese inflamatorii, Ńesuturi dense - erup în jurul vârstei de 12 ani;
orale, obstacole mecanice); - erup întâi inferiorii, apoi superiorii după 6
• persistenŃa pe arcadă a dinŃilor - 8 luni;
temporari superiori, care determină - determină a treia înălŃare de ocluzie;
incluzia dentară sau erupŃia dinŃilor în - au rol în reglarea relaŃiei centrice şi a
diferite malpoziŃii dentare; intercuspidării maxime;
• formaŃiunile previa (dinŃi supranumerari - pot încheia fenomenul dentiŃiei, când nu
laterali), care determină apariŃia există germenii molarilor trei;
înghesuirilor dentare regionale; - determină alungirea arcadei dento-
• apariŃia înghesuirii dento-alveolare, alveolare;
prin lipsă de spaŃiu regională; - au suprafeŃele ocluzale orizontale în
raport cu planul de ocluzie (sistemul
• anomaliile dentare izolate de număr,
helicoidal al molarilor).
de formă, de volum, de poziŃie, sediu
sau structură; molarii trei
• obiceiurile vicioase sau disfuncŃiile, - erup în jurul vârstei de 18 - 25 ani (în
care produc presiuni anormale asupra proporŃie de 50% din cazuri);
grupului canin-premolar, modificând - încheie fenomenul dentiŃiei;
forma arcadei dentare, forma şi - determină alungirea arcadei dento-
adâncimea bolŃii palatine, curbele de alveolare;
compensaŃie, determinând apariŃia - produc o înălŃare a arcadei dento-
interferenŃelor ocluzale. alveolare;
- închid ultimele spaŃii de pe arcada
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor dentară;
permanenŃi - reglează gradul de supraocluzie frontală;
- încheie sistemul helicoidal al feŃelor
În perioada 12 - 18 (25) ani are loc molare (al doilea con dentar geometric
erupŃia molarilor doi şi trei permanenŃi. De Coster).
Completarea erupŃiei dinŃilor
permanenŃi realizează un echilibru al SecvenŃa de erupŃie a molarii
arcadei dentare, închizând spaŃiile secunzi se realizează după trei tipare de
existente interdentare şi asigurând erupŃie, care pot fi favorabile sau
punctele de contact interdentare: nefavorabile în ocuparea spaŃiului existent
pe arcade:

15 13 17 13 15 17 15 17 13
---------------- ----------------- -----------------
43 45 47 43 47 45 45 43 47

ErupŃia molarilor secunzi înaintea - apariŃia interferenŃelor în diagonală la


caninilor este expresia unui fenomen nivelul incisivilor laterali superiori.
atavic şi poate produce prin puseului de
mezializare al acestora, criză de spaŃiu Tulburările de erupŃie ale dinŃilor
pentru canini, determinând malpoziŃiile permanenŃi sunt produse de:
canine (ectopie sau incluzie dentară). • deficitul de spaŃiu posterior, care
ErupŃia molarilor secunzi superiori determină:
înaintea celor inferiori determină: - accidente de erupŃie;
- supraocluzia molarilor secunzi superiori; - mezializări ale dinŃilor (înghesuire dento-
- instalarea unei ocluzii distalizate; alveolară terŃiară);
- instalarea unei ocluzii lingualizate; - deschideri ale ocluziei frontale.
- supraocluzie frontală;

53
Morfogeneza postnatală

• erupŃia molarilor trei superiori înaintea ortopedic anomaliile dento-maxilare


celor inferiori poate determină: (aparate funcŃionale), pentru că nu putem
- supraocluzia molarilor trei superiori; influenŃa creşterea controlată genetic.
- blocarea mişcărilor mandibulare; Teoria contraindică tratarea anomaliilor
- interferenŃe în diagonală la nivelul scheletale prin modificarea creşterii cu
frontalilor. aparatele funcŃionale.
Dezavantajele teoriei genetice:
DINAMICA CREŞTERII ŞI - nu face diferenŃă între creşterea
DEZVOLTĂRII POSTNATALE CRANIO- encondrală (cartilaginoasă), desmală
FACIALE (suturală) şi periosoasă (resorbŃie-
apoziŃie);
Creşterea organismului uman nu - nu explică de ce o sutură transplantară
este un proces uniform, dar este un nu determină creşterea şi nu are
proces continuu pe tot parcursul vieŃii. potenŃial de creştere într-un sector al
În perioada prenatală, ritmul de suturii;
creştere în înălŃime este de 5000 de ori - nu explică de ce o tracŃiune pe sutură
mai crescut, iar postnatal este de 3,5. determină umplerea ei cu os.
Ritmul de creştere în greutate este de 6,5 ExplicaŃie: suturile maxilare sunt
miliarde de ori mai crescut în perioada considerate situs-uri de creştere şi nu
prenatală, iar în perioada postnatală de centri de creştere.
20.
Perioadele de creştere intensă se B. Teoria lui Scott consideră că
manifestă în mod normal între vârstele 0 - determinantul primar al creşterii scheletale
4 ani, 7 - 8 ani şi 11 - 14 ani (cu mici este cartilajul, iar osul răspunde secundar
diferenŃe între sexe). şi pasiv la creştere. Cartilajul de creştere
Fenomenele de creştere nu se depărtează oasele unele faŃă de altele, iar
întrerup la adult. Dacă până la perioada de spaŃiul creat este umplut cu os secundar.
tânăr creşterea postnatală se manifestă Creşterea mandibulară este dirijată de cei
preponderent în lungime, la adult doi condili mandibulari. Creşterea maxilară
creşterea se manifestă prin mărirea este dirijată de septul nazal cartilaginos.
diametrelor transversale, datorat în Dezavantajele teoriei lui Scott:
ambele cazuri secreŃiei hormonului de - transplantarea cartilagiilor dau rezultate
creştere somatotrop. diferite:
- cartilajele epifizare şi sincondrozele
Teorii şi concepŃii ale creşterii cranio- bazei craniului cresc;
faciale - cartilajul septului nazal are potenŃial de
creştere (nesigur);
A. ConcepŃia genetică consideră - cartilajul condilian nu creşte, deci nu
că toate situs-urile de creştere sunt centrii este centru de creştere.
de creştere, fiind controlate genetic, iar - extirparea cartilajului septului nazal
factorii non genetici au un rol foarte mic. determină un deficit de creştere (posibil
prin cicatrice postoperatorie);
• situs de creştere – zonă în care are loc
- traumatismul cartilajului condilian nu
creşterea;
afectează creşterea mandibulei (dacă nu
• centru de creştere – zonă în care are există cicatrice posttraumatică).
loc creşterea controlată genetic: ExplicaŃie: cartilajiile nu cresc prin
- suturile dintre oasele membranoase ele însele (nu sunt centrii de creştere),
(desmale) ale craniului şi maxilarelor; decât foarte rar.
- centrii de osificare encondrală
(sincondroze) de la baza craniului; C. Teoria lui Moss consideră că
- centrul de creştere condilian. Ńesutul moale determină creşterea, iar
AplicaŃia practică a teorii genetice. cartilajele şi oasele reacŃionează
Creşterea la nivelul suturilor determină secundar. Oasele sunt depărtate unele
împingerea oaselor, unele faŃă de altele şi faŃă de altele prin tracŃiuni exercitate de
din acest motiv nu trebuie să tratăm

54
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Ńesutul moale, iar spaŃiul rezultat este B. Dinamica creşterii calotei


umplut cu os secundar. craniene. La 2 ani, mărimea cavităŃii
• matrice funcŃională – totalitatea craniene este 87% din cea a adultului, la 5
elementelor care pot modula un element ani de 90%, iar la 15 ani de 98%. Între 15
osos; ani şi maturitate, schimbările de creştere
• componentă funcŃională – elemente sunt secundare procesului de
morfologice care au în comun o funcŃie; pneumatizare a sinusurilor frontale şi a
este alcătuită dintr-o matrice funcŃională îngroşării părŃii anterioare a osului frontal.
(muşchi, glandă, nerv şi dinŃi) şi o unitate Creşterea rapidă a calotei craniene din
scheletală (os şi cartilaj). primii ani de viaŃă este urmată de o
Clasificarea matricelor funcŃionale: încetinire a creşterii în următorii ani. Astfel:
- periostală – acŃionează direct pe - între 1 - 5 ani craniu creşte de 85 ori;
unitatea scheletală şi determină - între 5 - 10 ani creşte de 11 ori;
transformarea formei şi mărimii unităŃii - între 10 - 20 ani creşte de 4 ori.
scheletale;
- capsulară – spaŃiul funcŃional (cavitate C. Dinamica creşterii
nazală, orofaringe) care determină complexului naso-maxilar este
deplasarea unităŃilor scheletale şi a influenŃată de creşterea septului nazal
matricei funcŃionale periostală. Aceasta cartilaginos (vomerul şi lama
determină creşterea în doi timpi: perpendiculară a etmoidului) şi de
acŃiunea mecanică a Ńesuturilor moi
- timpul 1 – matricea funcŃională
învecinate:
capsulară determină deplasarea
- septul nazal asigură creşterea
unităŃii scheletale;
complexului naso-maxilar în sens
- timpul 2 – se produce creşterea unităŃii ascendent şi descendent;
scheletale.
- muşchii masticatori (mai ales muşchii
Acest fenomen se întâlneşte la:
pterigoidieni interni) – asigură
matrice funcŃională capsulară: creier -
deplasarea prin creştere spre interior a
unitate scheletală: craniu
maxilarului;
matrice funcŃională capsulară: ochi -
- muşchii limbii determină expansiunea
unitate scheletală: orbită
maxilară şi deplasarea corporală a
matrice funcŃională capsulară: cavitate
maxilarului în sus şi înainte;
nazală - unitate scheletală: maxilar
- muşchii obrajilor şi ai mimicii controlează
matrice funcŃională capsulară: cavitate
dezvoltarea sagitală şi verticală a
orală - unitate scheletală: mandibulă.
maxilarului;
Această teorie permite deplasarea
- ochii asigură creşterea orbitei;
ortopedică (aparate funcŃionale) a
- sinusurile asigură creşterea maxilarelor.
unităŃilor scheletale (timpul 1), urmată de
creşterea unităŃilor scheletale (timpul 2).
Creşterea în lăŃime a maxilarului
se face prin:
Dinamica creşterii cranio-faciale
• sistemul sutural (suturile intermaxilară,
A. Dinamica creşterii staturale medio-palatină, interpalatină şi
este utilizată ca standard în maturarea zigomatico-maxilară);
scheletală şi diferă la cele două sexe. Pe • apoziŃie periostală spre exterior, la
perioada cuprinsă între 5 - 25 ani, băieŃii nivelul proceselor alveolare;
au o creştere staturală de 59,6 cm, iar • mucoasa sinusală;
fetele de 55,5 cm. Astfel: • coborârea bolŃii palatine datorită
- între 5 - 10 ani creşterea staturală la resorbŃiei osoase pe faŃa nazală
băieŃi este de 41%, iar la fete de 54%; (superioară) şi apoziŃiei osoase pe faŃa
- între 10 - 15 ani creşterea staturală la orală (inferioară);
băieŃi este de 44%, iar la fete de 41%; • ligamentul alveolo-dentar, care
- între 15 - 25 ani creşterea staturală la adaptează creşterea maxilară la ocluzia
băieŃi este de 15%, iar la fete de 5%. dentară.

55
Morfogeneza postnatală

Creşterea în lungime a Lungimea maxilarului (Naso-


maxilarului se face prin: spinalis anterior - Naso-spinalis posterior)
• sistemul sutural (suturile palatină, creşte pe perioada cuprinsă între 5 - 25
pterigo-palato-maxilară şi sfeno- ani cu 10,6 mm la băieŃi şi cu 7,2 mm la
maxilară); fete. Astfel:
• resorbŃie periostală pe faŃa antero- - între 5 - 10 ani lungimea maxilarului
externă, care produce o scădere în creşte la băieŃi cu 37%, iar la fete cu
lungime; 49%;
• dezvoltarea proceselor alveolare prin - între 10 - 15 ani lungimea maxilarului
suturile palato-maxilară şi incisivo- creşte la băieŃi cu 42%, iar la fete cu
canină; 33%;
- între 15 - 25 ani lungimea maxilarului
• apoziŃie osoasă pe faŃa posterioară a creşte la băieŃi cu 21%, iar la fete cu
tuberozităŃilor;
18%.
• creşterea septului nazal. RelaŃia maxilarului cu baza
craniului exprimată prin unghiul SNA
Creşterea în înălŃime a (Sella turcica - Nasion - A Downs) creşte
maxilarului se face prin: pe perioada cuprinsă între 5 - 25 ani cu
• sistemul sutural (suturile fronto-nazală, 1,8º la băieŃi şi cu 0,4º la fete. Astfel:
fronto-maxilară şi zigomatico-maxilară); - între 5 - 10 ani unghiul SNA creşte cu
• creşterea septului nazal; 11% la băieŃi, iar la fete scade cu 25%;
• apoziŃie periostală în jos, la nivelul - între 10 - 15 ani unghiul SNA creşte cu
proceselor alveolare; 78% la băieŃi, iar la fete cu 50%;
• resorbŃie osoasă pe faŃa nazală a - între 15 - 25 ani unghiul SNA creşte cu
palatului şi apoziŃie osoasă pe faŃa orală 11% la băieŃi, iar la fete cu 75%.
a palatului;
• ligamentul alveolo-dentar, în special al D. Dinamica creşterii mandibulei
molarilor primi permanenŃi superiori, este influenŃată de creşterea clivus-ului şi
numiŃi deschizători de ocluzie. de acŃiunea mecanică a Ńesuturilor moi
învecinate:
Deplasarea spre posterior a - clivus-ul influenŃează creşterea
maxilarului asigură creşterea la nivelul mandibulei şi poziŃia articulaŃiei temporo-
tuberozităŃilor maxilare pentru adaptarea mandibulare;
la erupŃia molarilor permanenŃi, iar - muşchii limbii determină expansiunea
mişcarea spre înainte a maxilarului mandibule;
permite lărgirea faringelui nazal şi oral - muşchii pterigoidieni externi stimulează
pentru adaptarea funcŃiei respiratorii la creşterea condiliană, prin fasciculul
cerinŃele crescute ale copilului în creştere. superior inserat pe faŃa anterioară a
Remodelarea complexului naso- condilului mandibular.
maxilar prin procesul de resorbŃie osoasă
pe peretele inferior al foselor nazale apare Creşterea în lungime a
ca o adaptare la funcŃia respiratorie mandibulei se face prin:
crescută şi este însoŃit de procesul de • creştere condiliană;
apoziŃie osoasă pe partea orală a • resorbŃie periostală pe marginea
apofizelor palatine ale oaselor maxilare. anterioară a ramus-ului;
Depunerea semnificativă de os pe partea • apoziŃie periostală pe marginea
orală a bolŃii palatine, nu influenŃează posterioară a ramus-ului mandibulei.
adâncimea acesteia, ci din contră, odată
cu vârsta, adâncimea bolŃii palatine creşte, Creşterea în înălŃime a
datorită creşterii proceselor alveolare mandibulei se face prin:
odată cu erupŃia dinŃilor temporari şi • creştere condiliană;
permanenŃi. • apoziŃie periostală pe faŃa inferioară a
corpus-ului mandibulei;
• procesul erupŃiei dentare.

56
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Creşterea în lăŃime a mandibulei (Sella turcica - Nasion - Pogonion) creşte


se face prin: pe perioada cuprinsă între 5 - 25 ani cu
• sincondroza mentonieră; 5,0º la băieŃi şi cu 3,0º la fete. Astfel:
• resorbŃie periostală pe faŃa internă a - între 5 - 10 ani unghiul SNPog creşte cu
corpus-ului; 37% la băieŃi, iar la fete cu 41%;
• apoziŃie periostală pe faŃa externă a - între 10 - 15 ani unghiul SNPog creşte
corpus-ului mandibulei. cu 33% la băieŃi, iar la fete cu 50%;
- între 15 - 25 ani unghiul SNPog creşte
Mentonul osos devine mai cu 30% la băieŃi, iar la fete cu 9%.
proeminent odată cu vârsta prin RelaŃia dintre maxilar şi mandibulă
remodelarea suprafeŃei lui, fiind mai cu baza craniului exprimată prin unghiul
crescută resorbŃia osoasă deasupra ANB (A Downs - Nasion - B Downs) scade
mentonului şi aproape inexistentă apoziŃia pe perioada cuprinsă între 5 - 25 ani cu
osoasă pe menton, ceea ce produce o 1,6º la băieŃi şi cu 1,4º la fete. Astfel:
creştere mandibulară spre înainte. - între 5 - 10 ani unghiul ANB scade cu
Creşterea condiliană se face în 31% la băieŃi, iar la fete cu 57%;
direcŃie ascendentă şi înspre posterior, - între 10 - 15 ani unghiul ANB scade cu
mandibula efectuând o translare primară. 6% la băieŃi, iar la fete cu 71%;
Această remodelare condiliană - între 15 - 25 ani unghiul ANB scade cu
antrenează o translare globală a 63% la băieŃi, iar la fete cu 28%.
mandibulei spre înainte şi în jos.
Deplasarea din timpul creşterii mandibulei E. Dinamica creşterii proceselor
şi a complexului naso-maxilar permite alveolare este dependentă de prezenŃa şi
creşterea faringelui şi a celorlalte structuri erupŃia dinŃilor. În cazul extracŃiei dentare,
cu care relaŃionează. Deplasarea verticală procesele alveolare încep să se resoarbă.
a mandibulei în timpul creşterii se Această resorbŃie poate fi încetinită prin
pregăteşte pentru erupŃia verticală a redarea artificială a dentiŃiei. Creşterea
dinŃilor. verticală a feŃei este rezultatul creşterii
Remodelarea mandibulei prin proceselor alveolare maxilare şi
procesul de resorbŃie osoasă pe faŃa mandibulare odată cu erupŃia dinŃilor.
anterioară a celor două ramus-uri şi
apoziŃie osoasă pe faŃa posterioară a celor Creşterea în lăŃime a procesului
două ramus-uri mandibulare determină alveolar se face prin:
creşterea antero-posterioară a corpus-ului • sutura mentonieră – până la 2 ani;
şi a celor două ramus-uri ale mandibulei. • resorbŃie periostală pe faŃa internă a
Această alungire posterioară a corpus-ului procesului alveolar;
mandibulei pregăteşte erupŃia molarilor • apoziŃie periostală pe faŃa externă a
permanenŃi. procesului alveolar;
• ligamentele alveolo-dentare.
Lungimea mandibulei (Articulare -
Pogonion) creşte pe perioada cuprinsă Creşterea în lungime a
între 5 - 25 ani cu 31,0 mm la băieŃi şi cu procesului alveolar se face prin:
21,0 mm la fete. Astfel: • scurtare prin componenta mezială la
- între 5 - 10 ani lungimea mandibulei erupŃia dinŃilor permanenŃi;
creşte cu 34% la băieŃi, iar la fete cu • alungire posterioară în locul lăsat de
48%; resorbŃia marginii anterioare a ramus-
- între 10 - 15 ani lungimea mandibulei ului.
creşte cu 39% la băieŃi, iar la fete cu
41%; Creşterea în înălŃime procesului
- între 15 - 25 ani lungimea mandibulei alveolar se face prin:
creşte cu 27% la băieŃi, iar la fete cu
11%.
• ligamentele alveolo-dentare – zona de
maximă dezvoltare la mandibulă este
RelaŃia mandibulei cu baza
zona incisivilor inferiori, numiŃi the bite
craniului exprimată prin unghiul SNPog
closers (închizători de ocluzie).

57
Morfogeneza postnatală

F. Dinamica creşterii faciale nu Creşterea verticală a feŃei se face


este rezultatul creşterii simultane şi prin:
independente a structurilor care o • cumularea efectelor creşterii septului
alcătuiesc, ci a cumulării efectelor variaŃiei nazal până la 10 ani;
creşterii fiecărei părŃi componente a feŃei. • coborârea bolŃii palatine prin resorbŃie
Creşterea anterioară a planum-ului osoasă pe faŃa superioară a palatului şi
bazei craniului influenŃează creşterea apoziŃie osoasă pe faŃa inferioară a
anterioară a maxilarului. Angularea dintre palatului între 10 - 20 ani;
planum-ul şi clivus-ul bazei craniului • creşterea condiliană;
influenŃează deplasarea antero-
posterioară a creşterii mandibulei. Astfel,
• creşterea osului alveolar, legată de
erupŃia dentară.
dacă unghiul bazei craniului descreşte,
mandibula ia o poziŃie posterioară. În mod
Creşterea transversală a feŃei se
similar, dacă există o descreştere în jos a
face prin:
maxilarului, mandibula face o mişcare spre
posterior. • cumularea efectelor creşterii
După Knott, între 6 - 25 ani, sincondrozei mentoniere până la 1 an;
unghiul bazei craniului descreşte mai • sutura intermaxilară şi medio-palatină;
accentuat la sexul masculin (-3,8 ± 0,6º) • osul alveolar superior care are o
decât la sexul feminin (-1,5 ± 0,4º), iar creştere divergentă în jos şi înafara
variaŃia schimbării unghiului este între - maxilarului;
12,0º şi 3,0º la sexul masculin şi între -6,0º • resorbŃie osoasă pe faŃa internă a
şi 3,0º la sexul feminin. VariaŃia schimbării mandibulei şi apoziŃie osoasă pe faŃa
unghiului bazei craniului va avea influenŃă externă a mandibulei;
asupra altor părŃi ale complexului cranio- • creştere divergentă a ramus-urilor
facial. mandibulare;
După Björk, între 7 - 19 ani, • suturile premaxilare şi postmaxilare,
planum bazei craniului face o deplasare în care au o creştere cu direcŃie oblică.
jos şi înapoi cu un unghi de 51,0º pe o
distanŃă de 0º (creştere pură verticală) şi Creşterea sagitală a feŃei se face
cu un unghi de 82,0º (creştere orizontală). prin:
Fiecare variaŃie individuală explică
• cumularea efectelor creşterii septului
rezultatele diferite ale aparatelor
nazal;
ortopedice când sunt aplicate la doi indivizi
cu potenŃial diferit de creştere maxilară. • suturile faciale, care au o creştere în
După Björk, între 5 - 19 ani, jos şi înainte;
creşterea condilară se face în sus şi • suturile premaxilare şi postmaxilare,
înapoi, iar unghiul dintre direcŃia de care au o creştere oblică;
creştere a condilului mandibular şi • creşterea condiliană;
marginea posterioară a ramus-ului este de • resorbŃie osoasă pe marginea
6,0º pe o distanŃă între -25,0º şi 16,0º. anterioară a ramus-ului mandibulei şi
Astfel, direcŃia creşterii condiliene poate apoziŃie osoasă pe marginea posterioară
varia sagital (posterior sau anterior) şi a ramus-ului mandibulei;
vertical (superior sau inferior) la fiecare • translaŃie a mandibulei;
individ. Fiecare variaŃie influenŃează • osul alveolar superior care are o
direcŃia de creştere a mandibulei la nivelul creştere divergentă în jos şi înainte a
mentonului (punctul Pogonion), unde este maxilarului;
centrul de rotaŃie a creşterii mandibulei.
• translarea înainte a dentiŃiei;
De asemenea, alt centru de rotaŃie a
creşterii mandibulei se află în aria • apoziŃie osoasă la nivelul
condililor mandibulari. Astfel, creşterea tuberozităŃilor maxilare.
facială în ansamblu se face diferenŃiat.
Ritmul de creştere facială este
corelat cu creşterea staturală.

58
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ÎnălŃimea anterioară facială (Nasion Factorii care influenŃează creşterea


- Menton) creşte pe perioada cuprinsă şi maturarea organismului uman sunt de
între 5 - 25 ani cu 29,8 mm la băieŃi şi cu ordin genetici, neurali, hormonali şi
21,9 mm la fete. Astfel: nutriŃionali. Rezultatul creşterii depinde de
- între 5 - 10 ani înălŃimea anterioară interacŃiunea dintre potenŃialul genetic şi
facială creşte la băieŃi cu 42%, iar la fete influenŃele mediului înconjurător. De
cu 48%; asemenea, se crede că există un centru
- între 10 - 15 ani înălŃimea anterioară de creştere în zona hipotalamusului, care
facială creşte la băieŃi cu 39%, iar la fete determină curba de creştere genetică.
cu 37%; SecvenŃa maturării organismului uman se
- între 15 - 25 ani înălŃimea anterioară află sub controlul endocrin. De asemenea,
facială creşte la băieŃi cu 19%, iar la fete consumul suficient de hrană nutritivă este
cu 15%. esenŃial pentru creşterea normală a
ÎnălŃimea posterioară facială (Sella organismului.
turcica - Gonion) creşte pe perioada
cuprinsă între 5 şi 25 ani cu 29,1 mm la RotaŃiile faciale
băieŃi şi cu 18,5 mm la fete. Astfel:
- între 5 - 10 ani înălŃimea posterioară RotaŃia facială este un termen
facială creşte la băieŃi cu 35%, iar la fete utilizat pentru a explica direcŃiile de
cu 45%; creştere a elementelor masivului facial.
- între 10 - 15 ani înălŃimea posterioară Acestea se produc prin modificări de
facială creşte la băieŃi cu 36%, iar la fete formă, remodelări complexe, translarea
cu 40%; oaselor maxilare şi mandibulare în
- între 15 - 25 ani înălŃimea posterioară interrelaŃie cu părŃile moi, din timpul
facială creşte la băieŃi cu 28%, iar la fete creşterii postnatale.
cu 15%. Suturile principale care asigură
Convexitatea Ńesuturilor moi ale creşterea facială se află paralel cu planul
profilului (Glabella cutaneon - Sulcus labial bazei craniului (Sella turcica - Basion) şi
superior - Pogonoin cutaneon) creşte pe au o direcŃie de creştere de sus în jos şi
perioada cuprinsă între 5 - 25 ani cu 3,3º postero-anterioară. FaŃa va creşte
la băieŃi şi cu 1,0º la fete. Astfel: perpendicular pe baza craniului, în
- între 5 - 10 ani convexitatea Ńesuturilor această direcŃie. Cartilajul condilian
moi ale profilului scade la băieŃi cu 48%, determină creşterea mandibulei şi astfel
iar la fete cu 280%; apar tipurile de rotaŃii faciale şi
- între 10 - 15 ani convexitatea Ńesuturilor mandibulare.
moi ale profilului scade la băieŃi cu 36%, Curba de creştere staturală va
iar la fete cu 280%; determina curba creşterii maxilo-faciale,
- între 15 - 25 ani convexitatea Ńesuturilor care se va face pe două traiectorii de
moi ale profilului creşte la băieŃi cu creştere (craniană şi facială) şi prin două
185%, iar la fete cu 170%. potenŃiale de dezvoltare (ereditar şi
De asemenea, convexitatea funcŃional). Broadbent şi Brodie şi-au
Ńesuturilor moi ale profilului (Glabella imaginat dezvoltarea facială în centrifug,
cutaneon - Pronasale - Pogonoin astfel încât planurile de referinŃă cranio-
cutaneon) scade pe perioada cuprinsă faciale şi valorile unghiulare rămân
între 5 - 25 ani cu 7,3º la băieŃi şi cu 9,2º la neschimbate. Björk descrie două curbe în
fete. Astfel: traiectoria de creştere facială (rotaŃia
- între 5 - 10 ani convexitatea Ńesuturilor facială şi cea mandibulară), corelate cu
moi ale profilului scade la băieŃi cu 44%, dezvoltarea erupŃiei dentare, dezvoltarea
iar la fete cu 53%; condiliană şi închiderea unghiului
- între 10 - 15 ani convexitatea Ńesuturilor mandibular.
moi ale profilului scade la băieŃi cu 70%,
iar la fete cu 37%; A. Tipurile de rotaŃie
- între 15 - 25 ani convexitatea Ńesuturilor mandibulară. DirecŃia de creştere
moi ale profilului scade la băieŃi cu 14%, mandibulară depinde de centrul de
iar la fete cu 10%. creştere condilian (punct posterior) şi de

59
Morfogeneza postnatală

creşterea suturală şi alveolară (punct - dezvoltarea condiliană;


anterior). Astfel, mandibula poate avea trei - curbura preangulară;
tipuri de creştere (rotaŃie): neutrală, - lungimea ramus-ului;
orizontală şi verticală (figura 10). - direcŃia canalului dentar;
Diagnosticul tipului de rotaŃie - lăŃimea bazei mandibulare.
mandibulară se poate face pe baza RotaŃia mandibulară poate fi
ortopantomografiei, după următoarele concordantă sau neconcordantă cu
semne a lui Björk: creşterea facială.
- unghiul goniac;

Creşterea de tip neutral se - ramul ascendent al mandibulei este lung


produce când osificarea celor două puncte şi larg;
se face în aceeaşi direcŃie. - simfiza mentonieră este densă şi groasă;
- ramul orizontal al mandibulei este înalt;
Creşterea de tip orizontal (rotaŃie - unghiul goniac este închis;
antero-posterioară sau anterioară) se - dezvoltarea înălŃimii alveolare şi dentare
produce când predomină osificarea laterale este redusă.
centrului condilian şi se caracterizează
prin: Creşterea de tip vertical (rotaŃie
- înălŃime mare a ramus-ului mandibulei; postero-inferioară sau posterioară) se
- creştere condiliană în sus-înainte; produce când predomină osificarea
- mandibula se roteşte spre anterior, după suturală şi alveolară şi se caracterizează
o axă orizontală, ce trece la nivelul prin:
incisivilor inferiori; - înălŃime redusă a ramus-ului mandibulei;
- modificări la nivelul premolarilor inferiori; - creştere condiliană în sus-înapoi;
- poziŃie joasă a articulaŃiei temporo- - poziŃie înaltă a articulaŃiei temporo-
mandibulare; mandibulare;
- simfiza mentonieră este densă şi groasă; - unghi goniac deschis;
- ramul orizontal al mandibulei este înalt; - dezvoltare în exces a înălŃimii alveolare
- unghiul goniac închis; şi dentare laterale.
- dezvoltare în deficit a înălŃimii alveolare Diagnosticul de rotaŃie postero-
şi dentare laterale. inferioară mandibulară se poate face pe
Diagnosticul de rotaŃie antero- baza ortopantomografiei, după
posterioară mandibulară se poate face pe următoarele semnele descrise de Björk:
baza ortopantomografiei, după - creşterea condiliană este în sus şi
următoarele semnele descrise de Björk: înapoi;
- creşterea condiliană este în sus şi - articulaŃia temporo-mandibulare are o
înainte; poziŃie înaltă;
- articulaŃia temporo-mandibulare are o - ramul ascendent al mandibulei are o
poziŃie joasă; înălŃime mică;
- unghi goniac este deschis;

60
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- dezvoltarea înălŃimii alveolare şi dentare de înclinare a maxilarului în raport cu


laterale este în exces. planum-ul bazei craniului (Nasion - Sella
turcica) poate fi: normală, anterioară
B. Tipurile de rotaŃie maxilară. (rotaŃie anterioară) sau posterioară (rotaŃie
DirecŃia de creştere maxilară sau unghiul posterioară) (figura 11).

C. Tipurile de rotaŃie facială. - există o tendinŃa la supraocluzia incisivă;


Asocierea rotaŃiilor mandibulare cu cele - axele de înclinare molare sunt verticale,
maxilare dau următoarele tipuri de rotaŃii perpendiculare pe planul de ocluzie;
faciale: superioare sau inferioare, - înălŃimea etajului inferior al feŃei este
anterioare sau posterioare (figura 12). redusă.

RotaŃiile faciale superioare sau RotaŃia posterioară sau


inferioare apar când rotaŃia mandibulei şi a hiperdivergentă apare când rotaŃiile
maxilarului se efectuează în acelaşi sens, mandibulei şi a maxilarului diverg şi se
iar dimensiunea verticală a feŃei rămâne caracterizează prin:
constantă în timpul creşterii. - creşterea dimensiunii anterioare a
craniului facial (Nasion - Gnathion);
RotaŃia anterioară sau - scăderea dimensiunii posterioare a
hipodivergentă apare când rotaŃiile craniului facial (Sella turcica - Gonion);
mandibulei şi a maxilarului converg şi se - alungirea profilului;
caracterizează prin: - alunecarea mentonului în jos şi înapoi;
- scăderea dimensiunii anterioare a - deschiderea unghiului bazei craniului
craniului facial (Nasion - Gnathion); (Nasion - Sella turcica - Basion), clivus
- creşterea dimensiunii posterioare a scurt;
craniului facial (Sella turcica - Gonion); - articulaŃia temporo-mandibulare situată
- alunecarea mentonului în sus şi înainte; înalt şi dezvoltată vertical, cu ramus-ul
- dezvoltare de tip brahicefalică. scurt;
Diagnosticul de rotaŃie anterioară - dezvoltare de tip dolicocefalică.
facială se poate face pe baza Diagnosticul de rotaŃie posterioară
teleradiografiei de profil, după următoarele facială se poate face pe baza
semnele descrise de Björk: teleradiografiei de profil, după următoarele
- condilul mandibular este robust, rotunjit, semnele descrise de Björk:
dezvoltat în sus şi înainte; - condilul mandibular este îngust, efilat şi
- canalul dentar are o direcŃie curbă; dirijat spre înapoi;
- corticala simfizei mentoniere este - canalul dentar are o direcŃie dreaptă;
îngroşată; - ramul vertical al mandibulei este scurt şi
- rebordul mandibular preangular este îngust;
convex; - ramul orizontal al mandibulei este
- unghiul goniac are o tendinŃă de înclinat în jos şi înainte;
închidere; - corticala simfizei mentoniere este fină;

61
Morfogeneza postnatală

- simfiza mentonieră este dreaptă, - axelor de înclinare molare au o tendinŃă


alungită, orientată în sus şi înapoi; spre înainte;
- creşterea preangulară este marcată; - înălŃimea etajului inferior al feŃei este
unghiul goniac are o tendinŃă de mărită;
deschidere; - volumul alveolo-dentar este mărit; există
- articulaŃia temporo-madibulară este o tendinŃa la înclinarea vestibulară
plasată înalt; incisivă.

VÂRSTA CRONOLOGICĂ ŞI Osificarea se termină la 17 ani la fete şi la


PARAMETRII VÂRSTEI BIOLOGICE 19 ani la băieŃi.
Osificarea nucleelor se face la
În timpul creşterii, pot apare diferite diferite vârste, progresiv şi în concordanŃă
puncte critice, care pot schimba ritmul de cu maturizarea pacientului (figura 13):
creştere. Cu cât tulburările de creştere - osul mare (capitatum) se osifică în luna
apar mai timpuriu, cu atât amprenta a patra;
dezvoltării ulterioare va fi mai evidentă. - osul cu cârlig (hamatum) se osifică în
Evaluarea creşterii normale a luna a cincia;
organismului uman se realizează prin - epifiza radius-ului se osifică în luna a
concordanŃa dintre vârsta cronologică şi paisprezecea;
parametrii vârstei biologice (osoase, - osul piramidal (triquetrum) se osifică la 2
dentare şi sexuale). ani şi 6 luni;
- epifiza primului metacarpian se osifică la
Parametrii vârstei osoase 4 ani şi 6 luni;
- osul semilunar (lunatum) se osifică la 4
Vârsta osoasă se apreciază după ani şi 6 luni;
diferitele momente în care are loc - osul trapez mare (trapezoideum) se
osificarea oaselor componente pe osifică la 6 ani şi 6 luni;
radiografia cotului, a tarsului şi a pumnului. - osul trapez mic (trapezium) se osifică la
Osificarea este influenŃată de sex 6 ani şi 6 luni;
şi este mai rapidă la fete decât la băieŃi. - osul scafoid (scaphoideum) se osifică la
6 ani şi 6 luni.

62
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Parametrii vârstei dentare - locale – procese inflamatorii periapicale


ale dinŃilor temporari.
Vârsta dentară se apreciază prin: Tulburările de ritm ale erupŃiei
• examen clinic – se examinează dinŃii dentare produc dezechilibre dento-
care au erupt pe arcade; maxilare şi ocluzale.
• ortopantomografic – se examinează Între 6 luni şi 2 ani şi jumătate erup
gradul de resorbŃie a rădăcinilor dinŃilor dinŃii temporari, într-o secvenŃă obişnuită
temporari şi gradul de calcifiere a dinŃilor de erupŃie: incisivii centrali (A), incisivii
permanenŃi. laterali (B), molarii primi (D), caninii (C) şi
molarii secunzi (E). După notaŃia Palmer
Clinic, vârsta dentară se stabileşte secvenŃa tipică de erupŃie este A – B – D –
dacă pe cel puŃin trei cadrane sunt erupŃi C – E.
dinŃii specifici intervalului de vârstă. Dacă Între 6 ani şi 18 – 25 ani erup dinŃii
există o neconcordanŃa dintre vârsta permanenŃi.
cronologică şi vârsta dentară, erupŃia La mandibulă secvenŃa obişnuită
dentară nu mai este normală, ci poate fi de erupŃie este: molarii primi (6), incisivii
întârziată sau precoce faŃă de cea centrali (1), incisivii laterali (2), caninii (3),
cronologică. premolarii primi (4), premolarii secunzi (5),
Cauzele erupŃiei dentare întârziate molarii secunzi (7) şi molarii de minte (8).
pot fi: După notaŃia Palmer secvenŃa tipică de
- primare – ereditare, anomalii erupŃie mandibulară este 6 – 1 – 2 – 3 – 4
cromozomiale (mongoloism); – 5 – 7 – 8.
- secundare – hipotiroidism, rahitism; La maxilar secvenŃa obişnuită de
erupŃie este: molarii primi (6), incisivii
- locale – obstacole mecanice.
centrali (1), incisivii laterali (2), premolarii
Cauzele erupŃiei dentare
primi (4), premolarii secunzi (5), caninii (3),
accelerate pot fi:
molarii secunzi (7) şi molarii de minte (8).
- primare – ereditare;
După notaŃia Palmer secvenŃa tipică de
- secundare – hipertiroidism,
erupŃie mandibulară este 6 – 1 – 2 – 4 –
hipergonadism;
5– 3 – 7 – 8.

63
Morfogeneza postnatală

În general, există o diferenŃă între asemenea, este terminată formarea


cele două sexe privind erupŃia dentară, rădăcinii incisivilor centrali şi aproape
sexul feminin precede erupŃia dentară a terminată formarea rădăcinii incisivilor
sexului masculin, cu o medie de 5 luni. laterali.
Permutarea dentară a celor două dentiŃii La vârsta de 11 ani erup premolarii
se produce între vârsta de 6 - 12 ani. secunzi inferiori şi caninii superiori şi este
Perioada de erupŃie poate varia în funcŃie terminată formarea rădăcinii incisivilor şi a
de dinte. Cea mai mică variaŃie a perioadei molarilor primi permanenŃi.
de erupŃie o are incisivul inferior La vârsta de 12 ani erup molarii
permanent (variaŃie de 3,1 ani) şi cea mai secunzi permanenŃi.
mare o are molarul de minte, fiind urmat La vârsta de 15 ani sunt terminate
de premolarul secund inferior (variaŃie de formarea rădăcinii tuturor dinŃilor
6,6 ani). permanenŃi şi sunt vizibili molarii de minte
pe ortopantomografie.
Pe ortopantomografie, vârsta
dentară a mugurilor dentari se stabileşte Parametrii vârstei sexuale
după gradului de calcifiere.
Calcifierea dinŃilor temporari începe În timpul adolescenŃei, au loc
în luna a treia intrauterină, când procesul schimbări ale organelor sexuale primare şi
de calcifiere apare la nivelul dinŃilor secundare diferenŃiate după sexe. De
mandibulari şi apoi la dinŃii maxilari. În asemenea, perioada dintre 8 - 17 ani este
mod obişnuit, calcifierea are loc întâi la împărŃită după ratele de creştere care au
incisivii centrali şi apoi la molarii secunzi. loc aproximativ din doi în doi ani, cu
De asemenea, calcifierea începe la sexul diferenŃe între cele două sexe (mai
masculin şi apoi la sexul feminin. devreme la fete decât la băieŃi) în perioada
Calcifierea dinŃilor permanenŃi de creştere maximă, perioada pre-maximă
începe la scurt timp după naştere. Molarul şi perioada post-maximă, în care apare o
prim permanent începe să se calcifieze în creştere considerabilă în înălŃime şi o
a doua lună postnatală, iar molarul de creştere a lungimii mandibulei. Astfel:
minte în jurul vârstei de 8 ani. • în perioada de creştere maximă are loc
La vârsta de 6 ani erup incisivii o:
centrali inferiori şi molarii primi - creştere staturală de 14,3 cm la băieŃi şi
permanenŃi. de 13,8 cm la fete;
La vârsta de 7 ani erup incisivii - creştere a lungimii mandibulei (Articulare
centrali superiori. Pe ortopantomografie - Pogonion) de 6,3 mm la băieŃi şi de 4,8
rădăcina incisivilor laterali este bine mm la fete;
formată, iar coroana grupului canin - - creştere a unghiului Sella turcica -
premolar este formată şi începută Nasion - Pogonion de 1,2º la băieŃi şi la
formarea rădăcinii lor. fete.
La vârsta de 8 ani erup incisivii
• în perioada pre-maximă are loc o:
laterali permanenŃi, iar pe
ortopantomografie o treime din rădăcinile
- creştere staturală de 12,2 cm la băieŃi şi
de 11,8 cm la fete;
grupului canin - premolar este formată.
La vârsta de 9 ani erup caninii - creştere a lungimii mandibulei (Articulare
inferiori şi premolarii primi superiori. Pe - Pogonion) de 5,4 mm la băieŃi şi de 3,8
ortopantomografie formarea rădăcinii mm la fete;
caninilor şi premolarilor secunzi, ca şi a - creştere a unghiului Sella turcica -
premolarilor inferiori este începută. Nasion - Pogonion de 1,0º la băieŃi şi de
La vârsta de 10 ani erup premolarii 0,8º la fete;
primi inferiori şi premolarii secunzi - creştere condiliană (în jurul vârstei de 12
superiori. Pe ortopantomografie există o ani) de 1,5 mm la băieŃi şi la fete.
resorbŃie mare a rădăcinii caninilor şi a • în perioada post-maximă are loc o:
molarilor temporari şi se continuă - creştere staturală de 7,4 cm la băieŃi şi
formarea rădăcinii premolarilor secunzi de 5,7 cm la fete;
inferiori şi a caninilor superiori. De

64
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- creştere a lungimii mandibulei (Articulare Dinamica dezvoltării arcadelor dentare


- Pogonion) de 3,7 mm la băieŃi şi de 2,8
mm la fete; Schimbările dimensionale ale
- creştere a unghiului Sella turcica - arcadelor dentare de datorează
Nasion - Pogonion de 0,7º la băieŃi şi de diferenŃelor semnificative dintre mărimea
0,2º la fete; dinŃilor temporari şi a dinŃilor permanenŃi
- creştere condiliană (în jurul vârstei de 15 (mai ales în zona anterioară a arcadelor
ani) de 5,5 mm la băieŃi şi la fete. dentare). În perioada de tranziŃie
Vârsta sexuală se apreciază la (permutarea dentară) de la dentiŃia
pubertatea după caracterele secundare, temporară la cea permanentă, au loc
atât la fete cât şi la băieŃi. schimbări ale circumferinŃei (perimetrul),
La fete maturarea sexuală se lungimii şi lăŃimii arcadelor dentare.
realizează între vârsta de 12 şi 14 ani,
durează 3 ani şi 6 luni şi se are loc în mai A. RelaŃiile arcadelor dentare
multe etape: superioare şi inferioare se schimbă
• prima etapă se caracterizează prin concomitent cu fazele pre-eruptive şi post-
începutul: eruptive ale dinŃilor.
- creşterii staturale; În sens sagital, în timpul perioadei
- dezvoltării sânilor; prenatale, maxilarul ocupă o poziŃie
- creşterii părului pubian. anterioară mandibulei. La vârsta adultă,
zona alveolară apicală anterioară
• a doua etapă se caracterizează prin:
superioară prezintă o poziŃie mai
- atingerea vârful creşterii staturale; posterioară decât cea inferioară, iar
- sânii se măresc; incisivii superiori sunt mai înclinaŃi
- părul pubian este mai des şi mai negru. vestibular decât incisivii inferiori.
• a treia etapă se caracterizează prin: În sens transversal, în timpul
- apariŃia menstruaŃiei. perioadei prenatale, zona posterioară
La băieŃi maturarea sexuală mandibulară este mai deschisă decât cea
începe mai târziu, dar se extinde pe 5 ani: superioară. La vârsta adultă, apexurile
• prima etapă se caracterizează prin: dinŃilor laterali inferiori sunt dispuse mai
- creşterea în greutate; lateral decât a celor superiori, iar
- creşterea dimensională a scrotului; înclinarea vestibulo-orală a dinŃilor laterali
- modificarea pigmentaŃiei. inferiori este mai accentuată decât a celor
• a doua etapă se caracterizează prin: superiori.
- începutul creşterii staturale;
- descreşterea Ńesutului adipos; B. Mărimea dinŃilor. În timpul
- apariŃia părului pubian; permutărilor dentare, mărimea dinŃilor
- începerea creşterii penisului. temporari şi a celor permanenŃi este
diferită după zonele anterioare şi laterale,
• a treia etapă se caracterizează prin:
superioare şi inferioare.
- se atinge vârful creşterii staturale;
- penisul capătă dimensiunea adultă.
În zona anterioară maxilară,
• a patra etapă se caracterizează prin: incisivii temporari au o dimensiune mezio-
- apare părul facial maxilar; distală mai mică cu 75% decât a incisivilor
- creşte musculatura corpului. permanenŃi, care ocupă un spaŃiu pe
arcadele dentare cu 8 mm mai mare decât
DINAMICA DEZVOLTĂRII ARCADELOR spaŃiul ocupat de incisivii temporari. Deşi
ŞI A OCLUZIEI DENTARE germenii incisivilor superiori permanenŃi
sunt dispuşi palatinal faŃă de incisivii
De la naştere şi până la perioada superiori temporari, incisivii permanenŃi
de adult arcadele dentare şi ocluzia erup vestibular faŃă de incisivii temporari,
dentară suferă multiple transformări iar erupŃia caninilor superiori permanenŃi
corelate cu creşterea generală şi cranio- determină o deplasare mezială a incisivilor
facială postnatală şi cu erupŃia dinŃilor laterali şi astfel închide diastema
temporari şi permanenŃi. interincisivă superioară tranzitorie.

65
Morfogeneza postnatală

În zona posterioară maxilară, La maxilar, perimetrul arcadei


caninii temporari au o dimensiune mezio- dentare rămâne constant pe toată
distală mai mică cu 85% decât a caninilor perioada erupŃiei dinŃilor temporari.
permanenŃi, molarii primi temporari au o În dentiŃia mixtă, are loc o reducere
mărime egală cu cea a premolarilor primi, a perimetrului arcadei dentare în
iar molarii secunzi temporari sunt mai mari momentul erupŃiei molarilor primi superiori
decât premolarii secunzi. permanenŃi, pentru că fac o mişcare de
Lee way space-ului maxilar este de mezializare, dar aceasta este compensată
0,9 mm şi variază între +6,0 mm şi -5,8 în momentul erupŃiei incisivilor centrali
mm, iar secvenŃa optimă de erupŃie a superiori permanenŃi. În momentul erupŃiei
grupului lateral este: premolar prim- incisivilor centrali superiori permanenŃi are
premolar secund-canin. Dimensiunea loc o creştere a perimetrului arcadei
normală a arcadei superioare la nivelul dentare, pentru că diametrul vestibulo-oral
grupului canin-premolar este de 21,5 ± 2 este mai mare decât a incisivilor centrali
mm. superiori temporari şi pentru că au o
înclinaŃie mai mare spre vestibular decât
În zona anterioară mandibulară, incisivii centrali superiori temporari.
incisivii temporari au o dimensiune mezio- Perimetrul arcadei dentare superioare
distală mai mică cu 75% decât a incisivilor creşte la băieŃi cu 1,3 mm şi la fete cu 0,5
permanenŃi, care ocupă un spaŃiu pe mm.
arcadele dentare cu 6 mm mai mare decât În dentiŃia permanentă, în mod
spaŃiul ocupat de incisivii temporari. normal, perimetrul arcadei dentare
Germenii incisivilor inferiori permanenŃi superioare nu se mai modifică după
sunt dispuşi lingual faŃă de incisivii inferiori erupŃia molarilor doi şi trei permanenŃi.
temporari şi erup lingual sau rotaŃi faŃă de Dacă rapoartele ocluzale molar prim-
incisivii temporari, apoi se deplasează premolar nu sunt consolidate, perimetrul
spre vestibular în timpul erupŃiei lor şi se arcadei dentare superioare scade în
aliniază, cu condiŃia existenŃei spaŃiului momentul erupŃiei molarilor doi şi trei
suficient pe arcadele dentare. superiori permanenŃi, datorită mişcării de
În zona posterioară mandibulară, mezializare a grupului lateral.
caninii temporari au o dimensiune mezio-
distală mai mică cu 85% decât a caninilor La mandibulă, perimetrul arcadei
permanenŃi, molarii primi temporari au o dentare rămâne constant pe toată
mărime mai mare cu 115% decât a perioada erupŃiei dinŃilor temporari.
premolarilor primi, iar molarii secunzi În dentiŃia mixtă, are loc o reducere
temporari au o mărime mai mare cu 138% a perimetrului arcadei dentare, în
decât premolarii secunzi. momentul erupŃiei incisivilor centrali
Lee way space-ului mandibular inferiori permanenŃi, pentru că erup lingual
este de 1,7 mm şi variază între +3,8 mm şi faŃă de incisivii centrali inferiori temporari.
-5,6 mm, iar secvenŃa optimă de erupŃie a În momentul erupŃiei molarilor primi
grupului lateral este: canin-premolar prim- inferiori permanenŃi are loc o reducere a
remolar secund. Dimensiunea normală a perimetrului arcadei dentare superioare,
arcadei inferioare la nivelul grupului canin datorită mişcării de mezializare a molarilor
- premolar este de 20,5 ± 2 mm. primi inferiori permanenŃi şi a tendinŃei de
mezializare a dinŃilor inferiori. Perimetrul
C. Perimetrul arcadei dentare arcadei dentare inferioare scade la băieŃi
(circumferinŃa) se stabileşte după linia cu 3 - 4 mm şi la fete cu 4 - 5 mm.
trasată de la faŃa distală a molarului În dentiŃia permanentă, în mod
secund temporar sau a premolarului normal, perimetrul arcadei dentare
secund de pe un cadran, până la faŃa inferioare nu se modifică după erupŃia
distală a molarului secund temporar sau a molarilor doi şi trei permanenŃi. Dacă
premolarului secund de pe cadranul opus, rapoartele ocluzale molar prim-premolar
linie care trece prin şanŃurile transversale nu sunt consolidate, perimetrul arcadei
ale molarilor şi premolarilor, cuspizii dentare inferioare scade în momentul
caninilor şi muchiile incizale (figura 14). erupŃiei molarilor doi şi trei inferiori

66
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

permanenŃi, datorită mişcării de mezializare a grupului lateral.

D. Lungimea arcadei dentare se are loc o reducere a lungimii arcadei


stabileşte după linia trasată de la tangenta dentare, pentru că ocupă lee way space-
dusă la faŃa vestibulară a incisivilor centrali ul.
până la intersecŃia liniei mediene cu linia În dentiŃia permanentă, în mod
ce trece prin faŃa mezială a molarilor primi normal, lungimea arcadei dentare
permanenŃi sau prin faŃa distală a molarilor superioare nu se mai modifică după
secunzi temporari (figura 14). erupŃia molarilor doi şi trei permanenŃi.
Odată cu vârsta, apare o uşoară
La maxilar, lungimea arcadei descreştere a lungimii arcadei dentare,
dentare rămâne constantă pe toată datorită mişcării de verticalizare a
perioada erupŃiei dinŃilor temporari. incisivilor superiori permanenŃi.
În dentiŃia mixtă, are loc o reducere
a lungimii arcadei dentare în momentul La mandibulă, lungimea arcadei
erupŃiei molarilor primi superiori dentare rămâne constantă pe toată
permanenŃi, pentru că fac o mişcare de perioada erupŃiei dinŃilor temporari.
mezializare. În momentul erupŃiei În dentiŃia mixtă, are loc o reducere
incisivilor centrali superiori permanenŃi are a lungimii arcadei dentare, în momentul
loc o creştere a lungimii arcadei dentare, erupŃiei incisivilor centrali inferiori
pentru că fac o mişcare de vestibularizare. permanenŃi, pentru că erup lingual faŃă de
În momentul erupŃiei grupului canin- incisivilor centrali inferiori temporari. În
premolar prim-premolar secund superior momentul erupŃiei molarilor primi inferiori

67
Morfogeneza postnatală

permanenŃi are loc o reducere a lungimii retrocanin. De asemenea, distanŃa


arcadei dentare, pentru că fac o mişcare intercanină creşte în momentul erupŃiei
de mezializare. În momentul erupŃiei caninilor inferiori permanenŃi şi în
grupului canin-premolar prim-premolar momentul erupŃiei grupului canin-premolar
secund inferior are loc o reducere a prim-premolar secund inferior.
lungimii arcadei dentare, pentru că ocupă Astfel, între 3 - 13 ani distanŃa
lee way space-ul. intercanină inferioară creşte cu 3,7 mm,
În dentiŃia permanentă, în mod apoi descreşte cu 1,0 mm până la vârsta
normal, lungimea arcadei dentare de 45 ani.
inferioare nu se mai modifică după erupŃia
molarilor doi şi trei permanenŃi. Odată cu DistanŃa intermolară se măsoară
vârsta, apare o uşoară descreştere a între fosetele centrale ale molarilor primi
lungimii arcadei dentare, datorită mişcării permanenŃi.
de verticalizare a incisivilor inferiori La maxilar, distanŃa intermolară
permanenŃi. creşte cu 2,0 mm în dentiŃia temporară,
Pe ansamblu, lungimea arcadelor între 3 - 5 ani, în contextul creşterii
dentare scade mai mult la arcada scheletale.
mandibulă decât la cea maxilară, iar În dentiŃia mixtă, are loc o creştere
arcadele dentare sunt mai scurte la 18 ani a distanŃei intermolare cu 2,2 mm în
decât la 3 ani. momentul erupŃiei molarilor primi superiori
permanenŃi.
E. LăŃimea arcadei dentare se După erupŃia molarilor secunzi
măsoară la nivel canin (distanŃă superiori permanenŃi, distanŃa intermolară
intercanină) şi la nivel molar (distanŃă se reduce cu 1,0 mm până la vârsta de 45
intermolară) (figura 14). ani.
La mandibulă, distanŃa intermolară
DistanŃa intercanină se măsoară creşte cu 1,5 mm în dentiŃia temporară,
între cuspizii caninilor permanenŃi. între 3 - 5 ani, în contextul creşterii
La maxilar, în dentiŃia temporară, scheletale.
distanŃa intercanină creşte în puseu la În dentiŃia mixtă, are loc o creştere
vârsta de 3 - 4 ani, în contextul creşterii a distanŃei intermolare cu 1,0 mm în
scheletale. momentul erupŃiei molarilor primi inferiori
În dentiŃia mixtă, are loc o creştere permanenŃi.
a distanŃei intercanine cu 3,0 mm în După erupŃia molarilor secunzi
momentul erupŃiei incisivilor centrali inferiori permanenŃi, distanŃa intermolară
superiori permanenŃi, pentru că se se reduce cu 1,0 mm până la vârsta de 45
produce o distalizare a caninilor temporari. ani.
De asemenea, distanŃa intercanină creşte
cu 2,0 mm în momentul erupŃiei caninilor Modificările arcadelor dento-alveolare
superiori permanenŃi, pentru că erup mai după dentiŃii
vestibularizat decât caninii superiori
temporari. A. Arcadele dento-alveolare
Astfel, între 3 - 13 ani distanŃa temporare prezintă anumite caracteristici
intercanină superioară creşte cu 6,0 mm şi morfologice:
continuă să crească cu 1,7 mm până la - au formă de semicerc;
vârsta de 45 ani. - dinŃii au un relief ocluzal pronunŃat la
La mandibulă, în dentiŃia început;
temporară, distanŃa intercanină creşte în - spre momentul permutării lor, dinŃii sunt
puseu la vârsta de 3 - 4 ani, în contextul atriŃionaŃi;
creşterii scheletale. - la maxilar baza coronară este mai mare
În dentiŃia mixtă, are loc o creştere decât cea apicală;
a distanŃei intercanine cu 2 - 3 mm în - la mandibulă baza coronară este egală
momentul erupŃiei incisivilor centrali cu cea apicală;
inferiori permanenŃi, pentru că se produce - faŃa distală a molarului secund superior
o distalizare a caninilor temporari în spaŃiul este la nivelul tuberozităŃii maxilare;

68
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- faŃa distală a molarului secund inferior B. Arcadele dento-alveolare din


este la nivelul ramului ascendent al prima etapă a dentiŃiei mixte prezintă
mandibulei. anumite caracteristici morfologice:
- au formă de semielipsă la maxilar şi de
Din punct de vedere al parametrilor parabolă la mandibulă;
arcadelor dento-alveolare temporare - dinŃi permanenŃi tineri au un relief ocluzal
(perimetrul, lungimea, lăŃimea) se constată şi o morfologie coronară pronunŃată;
existenŃa spaŃiilor suplimentare la: - între incisivii superiori există o diastemă
• maxilar: de 1 - 3 mm, care este normală pentru
- +2,6 mm – în zona incisivă această perioadă (diastemă tranzitorie)
- +0,5 mm – în zona canină şi se închide la erupŃia caninilor şi nu
- +0,3 mm – în zona molară necesită tratament ortodontic;
• mandibulă: - dinŃii erupŃi prezintă rotaŃii sau înghesuiri
- +21,1 mm – în zona incisivă minore.
- +0,8 mm – în zona canină
- +0,2 mm – în zona molară Din punct de vedere al parametrilor
arcadelor dento-alveolare (perimetrul,
În mod normal, există două tipuri lungimea, lăŃimea) după erupŃia incisivilor
de arcade temporare, care reprezintă centrali şi a molarilor primi permanenŃi se
expresia caracterului constituŃional şi a constată la:
creşterii scheletale. • maxilar:
Tipul A cu arcade spaŃiate. SpaŃiile - lăŃimea intercanină creşte prin
fiziologice (spaŃii de creştere) sunt distalizarea caninilor temporari, dar
reprezentate de diasteme interincisive scade spaŃiul suplimentar din zona
superioare şi inferioare şi treme (spaŃiul canină prin această distalizare;
primatelor, spaŃiul simian sau spaŃiul - lungimea molară creşte pentru că
antropoidelor), necesare pentru plasarea incisivii centrali sunt mai laŃi vestibulo-
cuspizilor caninilor în arcul dentar oral şi erup mai vestibular decât incisivii
antagonist. Trema precanină superioară centrali temporari; lungimea molară ar
este situată între incisivul lateral şi caninul trebui să crească mai mult, dar în
temporar. Trema postcanină inferioară momentul erupŃiei molarilor primi are loc
este situată între caninul şi molarul prim o mezializare a dinŃilor laterali;
temporar. Acest tip de arcade temporare - spaŃiul suplimentar din zona incisivă
cu spaŃii generalizate şi/sau localizate este scade, pentru că incisivii centrali sunt
cel mai frecvent întâlnit. mai laŃi mezio-distal decât incisivii
Tipul B cu arcade nespaŃiate, fără centrali temporari, dar nu există
treme şi diasteme. Posibilitatea apariŃiei înghesuire.
anomaliilor dento-maxilare la dentiŃia • mandibulă:
permanentă este egală pentru cele două - lăŃimea intercanină creşte prin
tipuri de arcade temporare. distalizarea caninilor temporari, dar
Cu o frecvenŃă rară poate exista o scade spaŃiul suplimentar din zona
înghesuire dentară în arcadele temporare, canină prin această distalizare;
ca efect a unei discrepanŃe dintre - lungimea molară rămâne constantă, deşi
lungimea arcadei şi dimensiunea unui în momentul erupŃiei molarilor primi are
dinte, care se poate rezolva de la sine, loc o mezializare a dinŃilor laterali;
prin creşterea spontană a lăŃimii arcadei - spaŃiul suplimentar din zona incisivă
dentare temporare în zona anterioară. scade şi apare o înghesuire tranzitorie,
PrezenŃa înghesuirii dentare din perioada considerată normală, pentru că incisivii
dentiŃiei temporare creşte posibilitatea centrali sunt mai laŃi mezio-distal decât
apariŃiei înghesuirii în perioada dentiŃiei incisivii centrali temporari.
permanente, deoarece lungimea arcadei
dentare temporare din zona anterioară Din punct de vedere al parametrilor
rămâne constantă sau scade odată cu arcadelor dento-alveolare (perimetrul,
vârsta. lungimea, lăŃimea) după erupŃia incisivilor
laterali permanenŃi se constată la:

69
Morfogeneza postnatală

• maxilar: - dinŃii sunt aliniaŃi şi au puncte de contact


- lăŃimea intercanină creşte prin interdentar;
distalizarea caninilor temporari; - există dimensiuni măsurabile la nivelul
- lungimea molară creşte uşor; arcadelor (lăŃimea intercanină, lăŃimea
- în zona frontală nu există înghesuire, cel interpremolară, lăŃimea intermolară,
mult stadiul de "ugly duckling", datorită lungimea arcadelor);
poziŃiei mugurilor caninilor permanenŃi - axele dinŃilor fac unghiuri diferite cu
faŃă de rădăcinile incisivilor laterali planul de ocluzie în sens vestibulo-oral,
erupŃi. mezio-distal şi gingivo-ocluzal;
• mandibulă: - axele dentare molare formează sistemul
- lăŃimea intercanină creşte prin helicoidal molar şi răspunde la
distalizarea caninilor temporari, dar necesităŃile funcŃionale (al doilea con
scade spaŃiul suplimentar din zona dentar geometric De Coster);
canină prin această distalizare; - planul de ocluzie prezintă o curbă de
- lungimea molară rămâne constantă; compensaŃie sagitală (curba Spee) şi o
- în zona frontală există o înghesuire curbă de compensaŃie transversală
tranzitorie, considerată normală, pentru (curba Monson);
că incisivii laterali sunt mai laŃi mezio- - arcadele dentare sunt închise într-un
distal decât incisivii laterali temporari. culoar al muşchilor antagonişti;
- există o tendinŃă de mezializare a dinŃilor
C. Arcadele dento-alveolare din laterali, căruia i se opune muşchiul
a doua etapă a dentiŃiei mixte prezintă orbicularis oris.
anumite caracteristici morfologice:
- dinŃi permanenŃi tineri au un relief ocluzal Dinamica dezvoltării ocluziei dentare
şi o morfologie coronară pronunŃată;
- lee way space-ul este pozitiv; Ocluzia dentară este relaŃia
- dinŃii erupŃi fac înclinări axiale vestibulo- complexă maxilo-mandibulară coordonată
orale, mezio-distale şi au puncte de neuro-muscular, în care sunt implicaŃii
contact interdentare strânse. dinŃii, muşchii masticatori, articulaŃia
temporo-mandibulară şi structurile
Din punct de vedere al parametrilor scheletale. De la naştere şi până la
arcadelor dento-alveolare (perimetrul, perioada de adult, în ocluzia dentară se
lungimea, lăŃimea) după erupŃia caninilor produc schimbări semnificative, în funcŃie
permanenŃi, a premolarilor primi şi secunzi de tipurile de dentiŃie.
se constată la:
• maxilar: A. RelaŃii intermaxilare din
- lăŃimea intercanină creşte prin erupŃia perioada prenatală. În timpul vieŃii
mai vestibulară a caninilor permanenŃi; intrauterine, există o dinamică a relaŃiilor
- lungimea molară scade, datorită erupŃiei intermaxilare sagitale, în funcŃie de
dinŃilor permanenŃi din zona laterală, în dezvoltarea structurilor maxilo-faciale.
spaŃiul de derivă Nance. În primele două luni de dezvoltare
are loc o creştere diferenŃiată a
• mandibulă: maxilarelor, în care limba ocupă o cavitate
- lungimea molară scade, datorită erupŃiei
comună nazo-orală şi determină o
dinŃilor permanenŃi din zona laterală, în
dezvoltare mai accentuată a maxilarului.
spaŃiul de derivă Nance;
Astfel, relaŃia intermaxilară are un aspect
- rezolvarea înghesuirii incisive tranzitorie.
de prognatism maxilar embrionar.
În luna a treia de dezvoltare are loc
D. Arcadele dento-alveolare
procesul de septare a cavităŃii nazo-orale,
permanente prezintă anumite
în care limba coboară şi stimulează
caracteristici morfologice:
dezvoltarea mandibulei. Astfel, relaŃia
- dinŃii permanenŃi tineri au un relief
intermaxilară are un aspect de prognatism
ocluzal pronunŃat;
mandibular embrionar.
- forma arcadelor este de semielipsă la
În ultimele luni de dezvoltare intră
maxilar şi de parabolă la mandibulă;
în funcŃie sistemul endocrin, care dezvoltă

70
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

planum-ul bazei craniului şi implicit al Actul suptului la sânul mamei


complexului naso-maxilarului, Astfel, favorizează propulsia ritmică a mandibulei,
relaŃia intermaxilară are un aspect de atenuând decalajul intermaxilar prezent la
prognatism maxilar embrionar. naştere. Astfel, până la 6 luni se
realizează reglarea relaŃiei centrice
B. RelaŃii intermaxilare din mandibulo-craniene, care reprezintă
perioada predentară. Perioada prima mezializare a mandibulei. În
predentară sau stadiul de gingie ataşată momentul erupŃiei incisivilor temporari,
se întinde de la naştere şi până la erupŃia arcada gingivală superioară se va găsi
primului dinte temporar. într-un raport cap la cap cu arcada
La naştere, nou-născutului prezintă gingivală inferioară şi va genera un raport
un retrognatism mandibular fiziologic, ocluzal normal.
caracterizat prin poziŃia posterioară a În cazul alimentaŃiei artificiale a
mandibulei faŃă de maxilar, poziŃie care sugarului, cu biberonul, acesta poate
face posibilă naşterea naturală a nou- bloca avansarea mandibulei, fiind cauza
născutului. retrognaŃiei mandibulare şi a ocluziei
RelaŃiile intermaxilare ale arcadelor distalizate din dentiŃia temporară.
gingivale superioare şi inferioare ale nou-
născutului pot prezenta mai multe C. RelaŃii ocluzale din perioada
variante. dentiŃiei temporare. Ocluzia dentară din
RelaŃia plană (orizontală) se dentiŃia temporară prezintă unele
caracterizează prin contactul arcadei caracteristici:
gingivale inferioare cu mijlocul arcadei • fiecare dinte temporar are doi
gingivale superioare. În acest caz, arcada antagonişti (excepŃie - la nivelul
gingivală superioară este suficient de lată. incisivilor centrali inferiori şi molarilor
RelaŃia în acoperiş abrupt se secunzi);
caracterizează prin existenŃa unui grad de • rapoartele sagitale molare şi canine
acoperire verticală şi prin inocluzie sunt neutrale;
sagitală de 3 - 4 mm între arcadele • inocluzia sagitală variază între 0 - 2
gingivale superioare şi inferioare. În acest mm;
caz, arcadele gingivale superioare şi
inferioare sunt înguste. Această relaŃie
• arcada dentară maxilară circumscrie
arcada dentară mandibulară cu un
poate determina în perioada dentară o
cuspid;
malocluzie clasă II/1 Angle.
RelaŃia în treaptă înclinată (în • linia frenurilor labiale coincide;
cutie) se caracterizează prin înclinarea • supraocluzia incisivă variază între 0 - 2
arcadei gingivale superioare şi mm, stabilind un raport psalidodont
circumscrierea arcadei gingivale (muchia incisivilor inferiori este în
inferioare. Această relaŃie poate determina contact cu cingulum incisivilor superiori)
în perioada dentară o ocluzie adâncă sau un raport cap la cap (muchia
acoperită sau o malocluzie clasă II/2 incisivilor inferiori este în contact cu
Angle. muchia incisivilor superiori);
RelaŃia progenă se caracterizează • supraocluzia incisivă variază după
prin depăşirea anterioară a arcadei vârstă:
gingivale inferioare faŃă de cea superioară. - la 6 luni – raport 1/1;
Această relaŃie poate determina în - la 18 luni – raport ½ sau ⅔ ;
perioada dentară o ocluzie progenică sau - la 30 luni – raport ½ sau cap la cap.
o malocluzie clasă a III-a Angle. • axele dentare sunt aproape
RelaŃia cap la cap se perpendiculare pe planul palatinal,
caracterizează prin situarea în acelaşi plan formând un con cu ambele baze largi,
anterior a arcadelor gingivale superioare şi care vor răspunde la necesităŃile
inferioare. Această relaŃie poate determina funcŃionale (primul con dentar geometric
în perioada dentară o ocluzie progenică De Coster).
sau o malocluzie clasă a III-a Angle.

71
Morfogeneza postnatală

RelaŃia antero-posterioară la nivel RelaŃia în treaptă mezializată a


molar este descrisă de planurile terminale. planurilor terminale maxilare şi madibulare
Planul postlacteal sau planul este reprezentată de linia frântă a planului
terminal este un plan imaginar dus prin terminal mandibular situat la 2 mm anterior
feŃele distale ale molarilor secunzi faŃă de planul terminal maxilar.
temporari superiori şi inferiori. RelaŃia în treaptă distalizată a
Determinarea relaŃiei planului planurilor terminale maxilare şi madibulare
terminal din perioada dentiŃiei temporare este reprezentată de linia frântă a planului
este importantă, pentru că erupŃia terminal mandibular situat la 2 mm
molarilor primi permanenŃi până în planul posterior faŃă de planul terminal maxilar.
de ocluzie, va fi ghidată de suprafeŃele Această relaŃie este normală numai până
distale ale molarilor secunzi temporari. la vârsta de 3 - 4 ani, când încă nu s-a
Acest plan depinde de mărimea molarilor realizat a doua mezializare a mandibulei.
secunzi temporari şi de reglarea relaŃiei Cele mai frecvente sunt planurile
centrice (figura 15). terminale în linie dreaptă sau în treaptă
RelaŃia în linie dreaptă a planurilor mezializată. Când nu s-a realizat prima
terminale maxilare şi madibulare este mezializare a mandibulei, planul
reprezentată de linia verticală situată la postlacteal este în treaptă distalizată cu
acelaşi nivel antero-posterior. mai mult de 2 mm (patologic).

Repetarea unor obiceiuri vicioase AtriŃia dinŃilor temporari


orale de sugere, tic de propulsie, etc., reprezintă reducerea volumetrică naturală
determină apariŃia inocluziei sagitale a dinŃilor, prin uzura suprafeŃelor incizale,
pozitive (figura 16), laterodeviaŃiei ocluzale şi interdentare. Este un proces
mandibulare, ocluziei laterale încrucişate, fiziologic de deretentivizare a dinŃilor, prin
ocluziei deschise etc. care apare libertatea mişcărilor
Pierderea integrităŃii arcadei mandibulare, dispărând forŃele orizontale.
dentare prin carie dentară, traumatism, AtriŃia dinŃilor temporari se
extracŃie dentară prematură, determină datorează alimentaŃiei cu alimente de
mezializări ale dinŃilor laterali şi distalizări consistenŃă dură şi determină a doua
ale dinŃilor frontali. Pierderea precoce a mezializare a mandibulei. Planul
molarului secund temporar determină postlacteal drept sau în treaptă distalizată,
deplasarea sau înclinarea molarului prim se schimbă în treaptă mezializată,
permanent în erupŃie, determinând un realizând condiŃii pentru stabilirea unei
raport fals mezializat sau distalizat (figura relaŃii ocluzale sagitale molare neutrale, în
16). momentul erupŃiei molarilor primi
Între 3 - 6 ani apare o perioadă permanenŃi. De asemenea, atriŃia dinŃilor
relativ stabilă a relaŃiilor ocluzale ale temporari determină reducea inocluziei
arcadelor dentare temporare, dar se sagitale şi a supraocluziei incisive.
produc alte schimbări: AbsenŃa atriŃiei (nonatriŃia) dinŃilor
• atriŃia dinŃilor temporari; temporari (figura 16) determină:
• dezvoltarea arcadelor alveolare în - blocarea mişcărilor mandibulei;
sens sagital şi transversal; - instalarea ocluziei distalizate, pentru că
• resorbŃia radiculară a dinŃilor nu se produce a doua mezializare a
temporari. mandibulei;

72
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- devieri ale mandibulei în traiectoria ei de Dezvoltarea câmpului retromolar (distal de


închidere pe pante de conducŃie, cu molarii secunzi temporari) asigură spaŃiul
producerea dezechilibrelor ocluzale necesar pentru erupŃia molarilor primi
statice (ocluzie canină intercalată, permanenŃi.
ocluzie inversă frontală, laterodeviaŃie
mandibulară, ocluzie laterală ResorbŃia radiculară a dinŃilor
încrucişată). temporari este un fenomen fiziologic de
rizaliză a rădăcinilor. Tiparul primar poate
Dezvoltarea arcadelor alveolare fi accelerat de inflamaŃiile locale sau
sagitală şi transversală este în traume ocluzale sau întârziat de absenŃa
concordanŃă cu creşterea scheletală. succesorului său.

D. RelaŃii ocluzale din prima


perioadă a dentiŃiei mixte. Ocluzia Planul terminal în treaptă
dentară din prima perioadă a dentiŃiei mezializată din dentiŃia temporară
mixte prezintă unele caracteristici. stabileşte o relaŃie sagitală molară cuspid -
În zona laterală se găsesc rapoarte şanŃ. Molarii primi permanenŃi erup direct
molare sagitale neutrale. Planurile în relaŃie sagitală molară clasa I Angle şi
terminale ale molarilor secunzi temporari produc o dezvoltare mezială timpurie a
influenŃează traiectoria de erupŃie a mandibulei. Dacă dezvoltarea mezială a
molarilor primi permanenŃi (figura 17). mandibulei persistă, se poate schimba
această relaŃie, într-o relaŃie sagitală
Planul terminal drept din dentiŃia molară clasa a III-a Angle. Dacă această
temporară stabileşte o relaŃie sagitală dezvoltare este minimă, se stabileşte o
molară cuspid la cuspid. Pentru obŃinerea relaŃie sagitală molară clasa I Angle.
relaŃiei sagitale molare clasa I Angle,
molarii inferiori permanenŃi se Planul terminal în treaptă
mezializează cu 3 - 5 mm, utilizând spaŃiile distalizată din dentiŃia temporară stabileşte
fiziologice inferioare prin forŃele de erupŃie o relaŃie sagitală molară distalizată
meziale (schimbare timpurie) sau (patologică), conducând la o relaŃie
folosesc lee way space-ului inferior, când sagitală molară clasa a II-a Angle.
nu sunt spaŃii fiziologice (schimbare
târzie).

73
Morfogeneza postnatală

Pierderea integrităŃii arcadei sagitale pozitive, supraocluziei frontale


dentare prin carie dentară, traumatism, accentuate (prin stimularea suturii incisivo-
extracŃie dentară precoce, determină canine) sau a ocluziei deschise frontale şi
distalizarea dinŃilor frontali şi ocuparea a laterodeviaŃiei mandibulare.
locului dinŃilor vecini care vor erupe.
ResorbŃia caninului temporar şi E. RelaŃii ocluzale din a doua
exfolierea lui timpurie, duce la ocuparea perioadă a dentiŃiei mixte. Echilibrul
spaŃiului pentru erupŃia caninului ocluziei dentare din a doua perioadă a
permanent de către incisivul lateral, dentiŃiei mixte depinde de:
instalându-se o relaŃie sagitală canină • secvenŃa de erupŃie a dinŃilor laterali;
clasa a II-a Angle. De obicei, în primul an, • raportul dintre dimensiunea dinŃilor şi
după pierderea prematură a dintelui spaŃiul disponibil;
temporar, se pierde mai mult spaŃiu decât • tiparul de creştere facială;
în anii care urmează (figura 18).
În zona frontală ar putea exista o
• activitatea matricelor musculare;
ocluzie deschisă tranzitorie, ca rezultat al • integritatea dinŃilor temporari laterali.
erupŃiei incomplete a incisivilor, care se va
închide ulterior, odată cu erupŃia completă Grupul canin-premolar face o serie
a incisivilor. Repetarea unor obiceiuri de migrări în timpul erupŃiei, pentru a se
vicioase orale de sugere a degetului poate angrena într-o ocluzie dentară corectă.
duce la persistenŃa ocluziei deschise şi Premolarul prim superior face o
după încheierea procesului de erupŃie a rotaŃie mezio-palatinală, încât cuspidul
incisivilor (figura 18). palatinal să se angreneze cu foseta distală
Când intervalul de timp dintre a premolarului prim inferior. După erupŃia
erupŃia incisivilor inferiori şi cei superiori caninilor şi a premolarilor secunzi
este lung, se poate instala ocluzia inversă superiori, premolarii primi stabilesc cu
frontală (figura 18) sau prin egresia aceştia puncte de contact interdentare.
incisivilor inferiori poate apare Premolarul secund superior face o
supraocluzia accentuată frontală, care migrare verticală dirijată de pantele
duce la apariŃia ocluziei adânci. cuspidiene distale, o migrare mezială
Practicarea obiceiurilor vicioase dirijată de premolarii secunzi inferiori şi de
(de sugere) sau a disfuncŃiilor (deglutiŃie pantele cuspidiene meziale ale molarilor
protruzivă, respiraŃie orală ce determină primi inferiori permanenŃi, ca şi o migrare
hipotonia labială), determină apariŃia vestibulară. De asemenea, premolarul
proalveolo-donŃiei superioare, inocluziei secund superior face o rotaŃie mezio-

74
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

palatinală, încât cuspidul mezio-palatinal Caninii superiori se angrenează cu


se angrenează cu foseta distală a muchia distală a premolarului prim inferior
premolarului secund inferior şi cu foseta şi cu faŃa mezială a premolarului secund
mezială a molarului prim permanent. inferior.

F. RelaŃii ocluzale din perioada • poziŃia vestibulo-orală a dinŃilor;


dentiŃiei permanente. RelaŃia de ocluzie • relaŃiile gingivo-ocluzale;
reprezintă contactul între arcadele dentare • înclinaŃiile dentare.
la un moment dat, indiferent dacă acesta
se produce în faza statică sau dinamică. Aria ocluzală maxilară şi
Echilibrul ocluziei dentare din mandibulară poate fi:
dentiŃia permanentă este influenŃat de:
• normală – continuă sau discontinuă
• echilibrul dento-alveolar şi maxilar; (cu treme şi diasteme);
• musculatura intraorală şi extraorală; • anormală – întreruptă (prin edentaŃie,
• poziŃia dinŃilor în cele trei sensuri ale anodonŃie), scurtată sau modificată prin
spaŃiului. leziuni odontale, abrazie.
RelaŃia de ocluzie echilibrată se
numeşte ocluzie eugnată. Relieful ocluzal este influenŃat de
RelaŃia de ocluzie dezechilibrată se existenŃa curbelor de ocluzie, care apar
numeşte ocluzie disgnată. după 12 ani: curba sagitală Spee, curba
Criteriile morfologice de analiză a transversală Monson şi Wilain şi sistemul
ocluziei dentare permanente sunt helicoidal al feŃelor ocluzale molare.
următoarele:  Curba sagitală Spee – se pune în
• ariile ocluzale; evidenŃă cu o riglă aşezată pe caninul
• relieful ocluzal; inferior şi pe ultimul molar, iar curbura
• morfologia feŃelor ocluzale; maximă de 1 - 3 mm adâncime se află la
• cuspizii de sprijin; nivelul molarului prim.
• cuspizii de ghidaj; • în mod normal este:
• punctele de contact; - convexă la maxilar;
- concavă la mandibulă;

75
Morfogeneza postnatală

- simetrică dreapta cu stânga. - congruenŃa frontală;


• anormală poate fi: - abrazia frontală.
- accentuată;  ghidajul anterior este asigurat de faŃa
- asimetrică; palatină a dinŃilor frontali superiori;
- aplatizată;  ghidajul posterior prin conducŃie canină
- inversată. este asigurat de faŃa palatinală a
 Curba transversală Monson şi Wilain - caninului superior (cuspid de ghidaj) şi
se pune în evidenŃă prin unirea cuspizilor de cuspidul caninului inferior (cuspid fără
vestibulari şi linguali ai molarilor primi suport);
inferiori din dreapta şi stânga şi astfel se  ghidajul posterior prin conducŃie de
formează un triunghi cu baza în sus, grup este asigurat de panta palatinală a
care are adâncimea de 5 mm. cuspizilor vestibulari ai dinŃilor laterali
• în mod normal formează un triunghi cu superiori (cuspizi fără suport) şi de panta
baza în sus şi cu adâncimea de 5 mm; vestibulară a cuspizilor linguali ai dinŃilor
• anormală poate fi: laterali (cuspizi de ghidaj).
- inexistentă;
- aplatizată; Punctele de contact interdentare
- inversată. trebuie să fie strânse.
 Sistemul helicoidal al feŃelor ocluzale
molare reprezintă orientarea molarilor în PoziŃia vestibulo-orală a dinŃilor
direcŃia presiunilor maxime masticatorii. permanenŃi se apreciază printr-o linie care
trece prin punctele de contact ale dinŃilor
Morfologia feŃelor ocluzale laterali şi prin muchiile incizale ale dinŃilor
maxilare şi mandibulare poate fi: frontali. PoziŃiile dinŃilor permanenŃi obligă
plasarea îndoiturilor în sens vestibulo-oral
• normală – cuspizi accentuaŃi; la nivelul arcurilor din terapia edge-wise.
• anormală – cuspizi abrazaŃi sau • la maxilar:
modificaŃi prin leziuni carioase sau
- incisivii centrali – au o grosime vestibulo-
obturaŃii.
orală mare, astfel faŃa vestibulară
depăşeşte linia arcadei;
Cuspizii de sprijin asigură
- incisivii laterali – nu depăşesc linia
stabilitatea ocluziei şi dimensiunea
arcadei (in-set între incisivii central şi
verticală facială, datorită proprietăŃii
lateral);
centrice a cuspizilor şi sunt trei grupe:
- caninii – depăşesc linia arcadei, datorită
 vârful cuspizilor vestibulari ai dinŃilor
convexităŃii feŃei vestibulare (off-set între
laterali inferiori, care se articulează cu
incisivul lateral şi canin);
crestele marginale şi cu fosetele centrale
- premolarii prim şi secund – sunt la
ocluzale ale dinŃilor antagonişti;
acelaşi nivel cu caninii;
 marginea incizală a dinŃilor frontali
- molarii primi – sunt înafara grupului
inferiori, care se sprijină pe faŃa
canin-premolar (off-set între premolarul
palatinală a incisivilor şi caninilor
secund şi molarul prim).
superiori;
 vârful cuspizilor palatinali ai dinŃilor • la mandibulă:
laterali superiori, care se articulează cu - incisivii centrali şi laterali – sunt la
fosetele centrale şi distale ocluzale şi cu acelaşi nivel;
crestele marginale ale dinŃilor - caninii – depăşesc linia arcadei, datorită
antagonişti. convexităŃii feŃei vestibulare (off-set între
incisivul lateral şi canin);
Ghidajul anterior şi posterior - premolarii prim şi secund – sunt la
asigură ghidajul mandibular în mişcarea acelaşi nivel cu caninii;
de lateralitate şi în masticaŃie, care depind - molarii primi – sunt înafara grupului
de: canin - premolar (off-set între premolarul
- înălŃimea cuspizilor; secund şi molarul prim).
- pantele cuspidiene;
- curbura frontală; RelaŃiile gingivo-ocluzale ale
dinŃilor permanenŃi se apreciază printr-o

76
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

linie orizontală de ocluzie, care trece prin - molarii primi – cuspidul disto-vestibular
cuspizii dinŃilor laterali şi prin muchiile este cu 1 mm deasupra planului de
incizale ale dinŃilor frontali. ocluzie (supraocluzie).
• la maxilar:
- incisivii centrali – sunt la acelaşi nivel cu ÎnclinaŃiile dentare ale dinŃilor
planul de ocluzie; permanenŃi se apreciază în două planuri
- incisivii laterali – sunt cu 1 mm deasupra faŃă de planul de ocluzie (figura 19).
planului de ocluzie (infraocluzie);  torgue-ul vestibulo-oral:
- caninii – sunt cu 1 mm sub planul de - se măsoară ca unghiul dintre o linie
ocluzie (supraocluzie); perpendiculară pe planul de ocluzie şi o
- premolarii prim şi secund – sunt la linie tangentă la mijlocul feŃei vestibulare
acelaşi nivel cu planul de ocluzie; a dintelui respectiv.
- molarii primi – cuspidul disto-vestibular - în mod normal, feŃele vestibulare ale
este cu 1 mm sub planul de ocluzie dinŃilor realizează o înclinaŃie de diferite
(infraocluzie); grade (pozitivă, zero sau negativă) faŃă
- molarii secunzi – sunt cu 1 mm deasupra de perpendiculara dusă pe planul de
planului de ocluzie (infraocluzie). ocluzie, datorită convexităŃii vestibulare
• la mandibulă: diferite a dinŃilor.
- incisivii centrali – sunt cu 1 mm  angulaŃia mezio-distală:
deasupra planului de ocluzie - se măsoară ca unghiul dintre axa
(supraocluzie); longitudinală a dintelui şi o linie
- incisivii laterali – sunt la acelaşi nivel cu perpendiculară pe planul de ocluzie.
planul de ocluzie; în mod normal, axele longitudinale ale
- caninii – sunt cu 1 mm deasupra planului dinŃilor realizează o înclinaŃie distală de
de ocluzie (supraocluzie); diferite grade (pozitivă sau zero) faŃă de o
- premolarii prim şi secund – sunt la perpendiculara dusă pe planul de ocluzie.
acelaşi nivel cu planul de ocluzie;

Ocluzia dentară din dentiŃia • arcada dentară maxilară circumscrie


permanentă prezintă unele caracteristici: arcada dentară mandibulară cu un
• fiecare dinte are doi antagonişti cuspid;
(excepŃie - la nivelul incisivilor centrali • linia frenurilor labiale coincide cu linia
inferiori şi molarilor trei); mediană maxilară;
• rapoartele sagitale molare şi canine • supraocluzia incisivă variază între 0 - 2
sunt neutrale; mm (raport psalidodont sau raport cap la
• inocluzia sagitală variază între 0 - 2 cap).
mm;

77
Morfogeneza postnatală

Grade normale de înclinaŃii ale dinŃilor permanenŃi


DinŃi Torque AngulaŃie
incisivii centrali superiori + 22° + 3° - 5°
incisivii laterali superiori + 14° + 9° - 11°
caninii superiori + 7° + 5° - 10°
premolarii primi superiori 0° + 0° - 2°
premolarii secunzi superiori 0° 0°
molarii primi superiori 0° + 5°
molarii secunzi superiori 0° + 5°
incisivii centrali inferiori 0° 0°
incisivii laterali inferiori 0° + 2°
caninii inferiori + 7° + 5° - 10°
premolarii primi inferiori 0° la + 10° + 2° - 3°
premolarii secunzi inferiori - 14° 0°
molarii primi inferiori - 22° + 5°
molarii secunzi inferiori - 25° + 5°

Ocluzia dentară permanentă este 3. înclinaŃia coronară vestibulo-orală


caracterizată de cele 6 chei ale ocluziei (torque):
normale după Andrews: • înclinaŃia coroanei este pozitivă
(vestibulară), când aria gingivală este
1. relaŃia interarcadică molară: spre oral decât aria ocluzală;
• cuspidul mezio-vestibular al molarului • înclinaŃia coroanei este negativă
prim superior articulează cu şanŃul (linguală), când aria gingivală este spre
vestibular dintre cuspidul mezial şi vestibular decât aria ocluzală;
cuspidul medio-vestibular al molarului • incisivii superiori trebuie să aibă o
prim inferior; înclinaŃie pozitivă (vestibulară);
• cuspidul mezio-lingual al molarului • incisivii inferiori trebuie să aibă o
prim superior articulează cu foseta înclinaŃie negativă (linguală);
centrală a molarului prim inferior; • dinŃii posteriori superiori şi inferiori
• axul coroanei molarului prim superior trebuie să aibă o înclinaŃie negativă
trebuie să fie uşor înclinat spre înainte, (linguală).
încât marginea distală a crestei
marginale ocluzale să articuleze cu 4. absenŃa rotaŃiilor (cu excepŃia molarilor
marginea mezială a molarului secund superiori):
inferior. • dinŃii posteriori rotaŃi ocupă un spaŃiu mai
mare din arcadele dentare;
2. angulaŃia coronară mezio-distală
(tipping):
• dinŃii anteriori rotaŃi ocupă un spaŃiu mai
mic din arcadele dentare.
• axul lung al coroanelor clinice
predomină în partea centrală vestibulară; 5. contacte interdentare strânse fără spaŃii
• porŃiunea gingivală a axului lung al interdentare.
coroanei clinice este înclinată spre distal
faŃă de partea ocluzală sau incizală. 6. curba Spee trebuie să fie plană, cu o
adâncime până la 1,5 mm.

78
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANEXE

tematică curs Zone şi tipuri de creştere osoasă a aparatului dento-maxilar


obiective curs Cunoaşterea mecanismelor postnatale de creştere osoasă a
aparatului dento-maxilar.
Cunoaşterea sistemelor de creştere osoasă a elementelor aparatului
dento-maxilar.
cuvinte cheie resorbŃie osoasă, apoziŃie osoasă, dislocare corticală, relocare,
câmpuri de creştere osoasă, sincondroze, suturi maxilare, centrul
de creştere condilian.
schemă curs Mecanisme de creştere osoasă.
Creşterea osoasă cranio-facială.

tematică curs ErupŃia dentară


obiective curs Cunoaşterea etapelor de erupŃie dentară.
Cunoaşterea mecanismelor de erupŃie dentară.
Cunoaşterea tipurilor de erupŃie dentară.
Cunoaşterea secvenŃei şi cronologiei de erupŃie a dinŃilor temporari.
Cunoaşterea secvenŃei şi cronologiei de erupŃie a dinŃilor
permanenŃi.
Cunoaşterea tulburărilor de erupŃie dentară.
Cunoaşterea secvenŃelor nefavorabile ale erupŃiei dentare.
cuvinte cheie erupŃia dentară, dinŃi natali, dinŃi neonatali, lee way space, anomalie
dento-maxilară.
schemă curs Mecanismul erupŃiei dentare.
Formarea osului alveolar.
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor temporari.
Permutarea dentară.
ErupŃia normală şi patologică a dinŃilor permanenŃi.

tematică curs Dinamica creşterii şi dezvoltării postnatale cranio-faciale


obiective curs Cunoaşterea teoriilor şi concepŃiile creşterii cranio-faciale.
Cunoaşterea dinamicii creşterii structurilor cranio-faciale.
Cunoaşterea tipurilor de rotaŃie faciale.
Cunoaşterea tipurilor de rotaŃie maxilare.
Cunoaşterea tipurilor de rotaŃie mandibulare.
cuvinte cheie resorbŃie osoasă, apoziŃie osoasă, dislocare corticală, relocare,
câmpuri de creştere osoasă, sincondroze, suturi maxilare, centrul
de creştere condilian.
schemă curs Teorii şi concepŃii ale creşterii cranio-faciale.
Dinamica creşterii cranio-faciale.
RotaŃiile faciale.

tematică curs Vârsta cronologică şi parametrii vârstei biologice


obiective curs Cunoaşterea parametrilor vârstei osoase.
Cunoaşterea parametrilor vârstei dentare.
Cunoaşterea parametrilor vârstei sexuale.
cuvinte cheie radiografia pumnului, ortopantomografia, vârsta dentară, vârsta
osoasă, maturarea sexuală.
schemă curs Parametrii vârstei osoase.
Parametrii vârstei dentare.

79
Morfogeneza postnatală

Parametrii vârstei sexuale.

tematică curs Dinamica dezvoltării arcadelor şi a ocluziei dentare


obiective curs Cunoaşterea schimbărilor dimensionale ale arcadelor dentare.
Cunoaşterea modificărilor arcadelor dento-alveolare după dentiŃii.
Cunoaşterea caracteristicilor ocluziei dentare după dentiŃii.
Cunoaşterea caracteristicilor morfologice ale ocluziei dentare
permanente.
cuvinte cheie lee way space, arcade dento-alveolare, ocluzia dentară, curba Spee,
curba Monson, con dentar geometric De Coster, anomalie dento-
maxilară, in-sett, off-sett, tipping, torque.
schemă curs Dinamica dezvoltării arcadelor dentare.
Modificările arcadelor dento-alveolare după dentiŃii.
Dinamica dezvoltării ocluziei dentare.

BIBLIOGRAFIE 21. Fratu AV. Creşterea şi dezvoltarea post-natală


a aparatului dento-maxilar. Ed. Vasiliana ‘98, Iaşi,
1. Barbeliuc L, Neagu N. Embriologie umană. Ed. 2001.
Medicală, Bucureşti, 1977. 22. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton,
2. Bassigny F. Manuel dento-Facială. Ed. Timişoara, 1998.
Masson, Paris, 1991. 23. Graber TM. Orthodontics: principles and
3. Bălan A, Maxim A. PedodonŃie. Traumatisme practice. Philadelphia, 2000.
dento-parodontale, Ed. Junimea, Iaşi, 2001. 24. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL.
4. Bhalajhi SI. Orthodontics. Arya Publish. Hause, Orthodontics. Current Principles and Techniques.
New Deli, 2000. Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005.
5. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. 25. Grager MM, Swain BT. Orthodontics. Current
Saunders Co., 2001. Principles and Techniques. C. V. Mosby Co.,
6. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi 1985.
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. 26. Grivu O, Cristoloveanu R, Mecher E.
7. Boboc L. Tratamentul anomaliilor dento- Stomatologie pediatrică. Ed. Didactică şi
maxilare prin tehnica edgewise. Ed. Medicală, Pedagogică, Bucureşti, 1975.
Bucureşti, 1997. 27. Grivu O, Podariu A, Lianu R, Schiller E, Pop I,
8. Bratu E, Grivu O, Voinea C. ErupŃia normală şi Glăvan F. Terminologie ortodontică. Ed. Mirton,
patologică. Ed. Helicon, Timişoara, 1996. Timişoara, 1994.
9. Bratu E, Glăvan F. Practică pedodontică. ed.a 28. Grivu O, Podariu A, Băilă A, Pop I. PrevenŃie în
II-a, Ed. Orizontiru universitare, TimiŃoara, 2005. stomatologie. Ed. Mirton, Timişoara, 1995.
10. Burlui V, Morăraşu C. Gnatologie. Ed Apollonia, 29. Hotz R. Orthodontic in der taglichen Praxis,
Iaşi, 2000. Huber. Bern, 1980.
11. Chateau M. Orthopedie dento-Facială. Ed. 30. Houston WJB, Stephens CD, Tulley WI. A
CdP., Paris, 1993. Textbook of Orthodontics. J. W. Sons Ltd, Bristol,
12. Cocârlă E. Stomatologie pediatrică. Ed. Med. 1986.
Universitară "Iului HaŃeganu", Cluj-Napaca, 2000. 31. Ionescu E, Milicescu DI, Popescu M, Popovisiu
13. Chira I. Morfologia funcŃională a aparatului O, Milicescu V. OrtodonŃie şi ortopedie dento-
dento-maxilar. Ed. Didactică şi Pedagogică, facială. Ed. Cerna, Bucureşti, 2001.
Bucureşti, 1981. 32. loniŃă S, Petre Al. Ocluzia dentară. Ed. Did.
14. Cocârlă E. Aparate ortodontice fixe. Ed. Pedag., Bucureşti, 1996.
Medicală a U.M.F. "Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, 33. Jianu R, Bratu E, Glăvan F, Alfano F. Îndreptar
2002. de ortodonŃie fixă. Litografia U.M.F. Timişoara
15. Cocârlă E. OrtodonŃie. Ed. Medicală a U.M.F. 1999.
"Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, 1995. 34. Langlade M. Diagnostic Orthodontique. Ed.
16. Cura E. PedodonŃie. Ed. Terra Nostra, Iaşi, Maloine S.A., Paris, 1997.
2007. 35. Luca R. PedodonŃie. Ed. Cerna, Bucureşti,
17. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie 2003.
dento-facială. Ed. Medicală, 2003. 36. Maxim A., Bălan A, Păsăreanu M, Nica M.
18. Enlow DH, Poston WR. Facial Growth. Ed. Stomatologe comportamentală pediatrică. Ed.
W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1990. Contact InternaŃional, Iaşi, 1998.
19. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento- 37. Milicescu V. Milicescu DI. Creşterea generală şi
maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, cranio-facială în perioada dentiŃiei mixte. Ed.
1981. ViaŃa Medicală, România, Bucureşti, 2001.
20. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed. 38. Millet DT, Welbury R. Orthodontics and
Medicala, Bucureşti, 1973. paediatric dentistry. Elsevies, 2000.

80
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

39. Millet DT, Welbury R. Clinical problem solvingin 49. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
orthodontics and paediatric dentistry. Elsevies, Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
2005. 50. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
40. Mitchell L. An introdoction for orthodontics. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
Oxford univ. Press, 2007. 51. Salzmann JA. Practice of Orthodontics.
41. Mills JRE. Principles and Practice of Lipppincotl, Philadelphia Montreal, 1966.
Orthodontics. C. Livingstone, Edinborough, 1987. 52. Schapira M. NoŃiuni practice de stomatologie
42. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year infantilă. Ed. Medicală, Bucureşti, 1973.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 53. Singh G. Textbook of Orthodontics. Jaypee
43. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in Med. Publish. Ltd., New Delhi, 2007.
Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010. 54. Stanciu D. Sindromul de inocluzie verticală. Ed,
44. Orthlieb JD, Brocard D, Schittly J, Maniere- Medicală, Bucureşti, 1987.
Ezvan A. Manuel d’occlusodontologie clinique. 55. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
Paris, Edition CdP, 2000. Medicală, Bucureşti, 1991.
45. Panaite Şt, MârŃu S, Tatarciuc M. Elemente de 56. Vernescu Leheni V. Anomalia dento-maxilară.
morfologie clinică a sistemului stomatognat. Ed. Ed. Medicală, Bucureşti, 1979.
Apollonia, Iaşi, 2000. 57. Zarnea L. PedodonŃie. Ed. Didactică şi
46. Păsăreanu M, Maxim A. PedodonŃie. Distrofii Pedagogică, Bucureşti, 1993.
dentare. Ed. Junimea, Iaşi, 2001. 58. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
47. Proffit WR, Fields HW. Contemporary Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007. 59. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
48. Proffit WR, White RPjr, Sarver DM. Ed. Pim, Iaşi, 2011.
Contemporary Treatment of Dentofacial
Deformity. Mosby, 2003.

81
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

CAPITOLUL 6

ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

Anomaliile dento-maxilare malfuncŃii, displazii osoase sau combinaŃia


reprezintă variaŃiile clinice care apar ca o acestora.
deviaŃie de la rata normală a creşterii Două cauze stau la baza producerii
scheletale şi de la morfologia normală anomaliilor dento-maxilare:
dento-maxilo-facială. • factorul ereditar (genetic) care
Factorii etiologici ai anomaliilor provoacă anomalii dento-maxilare
dento-maxilare pot acŃiona la nivelul primare;
scheletului cranio-facial, al dinŃilor, al • factorii de mediu care provoacă
musculaturii oro-faciale şi al Ńesuturilor moi anomalii dento-maxilare secundare.
faciale. Factorii primari (genetici)
EcuaŃia ortodontică (Dockrell) acŃionează în perioada prenatală şi sunt
reprezintă o relaŃie care se stabileşte între reprezentaŃi de factorii ereditari, bolile
factorii cauzali iniŃiali, care acŃionează un congenitale şi anomaliile cromozomiale.
anumit timp, pe un anumit Ńesut şi Factorii secundari (dobândiŃi) acŃionează
determină un anumit efect. Foarte puŃine în perioada postnatală şi sunt reprezentaŃi
anomalii dento-maxilare sunt expresia de factorii endocrini, metabolici,
unui singur factor cauzal. IniŃial, factorul disfuncŃionali şi locali. Factorii micşti
cauzal afectează un singur tip de Ńesut. acŃionează cumulativ şi sunt reprezentaŃi
Ulterior, celelalte Ńesuturi sunt afectate de factorii primari şi secundari.
secundar, datorită diferenŃelor de răspuns Cunoaşterea factorilor etiologici şi
ale Ńesuturilor în cursul procesului de a mecanismelor acestora de produce a
dezvoltare. Efectul produs se manifestă anomaliilor dento-maxilare are o
clinică prin instalarea unei malocluzii, aplicabilitatea în stabilirea diagnosticului
ortodontic şi a planului terapeutic.

RelaŃia cauză - efect a etiopatogeniei anomaliilor dento-maxilare


cauze timp Ńesut efecte
ereditatea etapa prenatală cartilaginos displazie
anomalii cromozomiale osos malformaŃie
boli congenitale alveolar malpoziŃie
endocrinopatii etapa postnatală dentar malocluzie
disfuncŃii muscular malfuncŃie
factori locali o etapă a dezvoltării părŃi moi

FACTORII GENETICI şi evoluŃia unor anomaliile dento-maxilare


dobândite în timpul vieŃii:
A. Factorii ereditari îşi pun - forma, volumul dinŃilor şi a maxilarelor;
amprenta asupra variabilelor fenotipice şi - dimensiunile arcadelor;
morfologice ale creşterii scheletale şi - anomaliile dentare de număr şi formă;
faciale, a formei şi mărimii arcadelor - tiparul erupŃiei dentare;
dentare şi a relaŃiei sagitale a molarilor - tiparul de creştere a bazei craniului;
primi permanenŃi. Astfel, anumite - tiparul de rotaŃie facială;
caractere moştenite pot influenŃa aspectul - configuraŃia bolŃii palatine;
- relaŃiile intermaxilare cu baza craniului;

82
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- tiparul activităŃii neuromusculare; superioară, retroalveolo-donŃia inferioară,


- mărimea, poziŃia şi forma frenurilor. limba geografică, macroglosia şi inserŃia
Trăsăturile unui grup de populaŃie frenului labial.
sunt caracteristice unei rase, etnii sau unei
regiuni geografice. (biproalveolia B. Bolile congenitale includ
caracteristică rasei negre, compresiunea despicături labio-maxilo-palatine care
de maxilar caracteristică populaŃiei intervin în timpul creşterii fetale şi
britanice). afectează dezvoltarea structurilor cranio-
Prin transmitere familială pot apare faciale şi dentare.
unele anomalii dento-maxilare cum ar fi:
prognaŃia mandibulară, retrognaŃia C. Sindroamele genetice apar ca
maxilară, macrogenia, ocluzia adâncă în aberaŃii ale perechilor de cromozomi care
capac de cutie, ocluzia deschisă, inocluzia intră în alcătuirea ADN-ului (22XX sau
sagitală pozitivă, hipodonŃia, macrodonŃia, 22XY) şi afectează dezvoltarea structurilor
microdonŃia, diastema şi biproalveolo- generale şi cranio-faciale şi dento-
donŃia, disarmonia dento-maxilară cu maxilare (trisomii, maladii gonosomiale,
înghesuire, disarmonia dento-maxilară cu disostoze, condrodistrofii, osteopatii
spaŃiere, biproalveolia, proalveolo-donŃia condensate).

Sindromul Langdon-Down sau La nivel scheletal apare o micro-


trisomia 21 este numit şi mongoloism şi se retrognaŃie maxilară şi o boltă palatină
datorează cromozomului al treilea la ogivală.
perechea 21 şi determină apariŃia unei La nivel ocluzal apare ocluzia
hipoplazii în dezvoltarea bazei craniului şi inversă frontală sau totală, angrenajele
a maxilarului. inverse şi laterodeviaŃia mandibulară.
Tabloul clinic dento-maxilo-facial La nivel dentar apar anomalii
este caracterizat prin facies mongoloid - dentare de număr, formă şi volum,
faŃă rotundă, plată, fără relief, frunte întârzieri în erupŃia dentară, boala
bombată, rădăcina nasului înfundată, periodontală şi cariile dentare prin igienă
hipertelorism (ochi situaŃi la distanŃă), deficitară.
epicantus (repliu cutanat la unghiul intern La nivelul părŃilor moi apare
al ochiului), microstomie şi profil turtit. macroglosia şi limba scrotală sau
geografică (figura 20).

83
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

Sindromul Edwards sau trisomia La nivel scheletal apare o micro-


18 se datorează cromozomului al treilea la retrognaŃie maxilară şi despicături labio-
perechea 18 şi determină apariŃia unei palatine.
hipoplazii în dezvoltarea mandibulei.
Tabloul clinic dento-maxilo-facial Sindromul Klinefelter sau
este caracterizat prin regiune frontală sindromul XXY, numit şi hipogonadism
foarte dezvoltată, rădăcina nasului hipergonadotrofic, se datorează unui
proeminentă şi prin hipertelorism (ochi cromozom X în plus (prin supradozaj).
situaŃi la distanŃă). Este o disgenezie testiculară,
La nivel scheletal apare o micro- caracterizată printr-o creştere somatică în
retrognaŃie mandibulară prin scurtarea exces (gigantism eunucoidal).
ramului ascendent al mandibulei, boltă La nivel scheletal apare prognaŃia
palatină ogivală şi despicătură palatină. mandibulară adevărată datorată creşterii
La nivel dentar apar gingivitele excesive a cartilajului condilian.
acute şi cariile dentare printr-o igienă La nivel ocluzal apare ocluzia
deficitară. inversă frontală sau totală, supraocluzia
frontală şi ocluzia mezializată.
Sindromul Patau sau trisomia 13 -
15 se datorează cromozomului al treilea la Sindromul Turner sau sindromul
perechea 13 - 15 şi determină apariŃia 45X se datorează lipsei unui cromozom X
unei hipoplazii în dezvoltarea regiunii (prin deleŃiune). Este o disgenezie
nazo-septo-etmoidală. ovariană, caracterizată printr-o hipoplazie
Tabloul clinic dento-maxilo-facial osoasă la nivelul clivus-ului bazei
este caracterizat prin frunte teşită, craniului, a ramurilor mandibulare
rădăcina nasului turtită, anoftalmie, (orizontale şi verticale).
colobomă şi ciclozie. Tabloul clinic dento-maxilo-facial
este caracterizat prin facies rotund,

84
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

hipertelorism (ochi situaŃi la distanŃă) şi La nivel scheletal apare o micro-


pterigium coli (gât palmat prin tulburări de retrognaŃie maxilară.
dezvoltare a fasciculelor musculare). La nivel ocluzal apare ocluzia
La nivel scheletal apare retrognaŃia inversă frontală sau totală şi un aspect de
mandibulară. falsă prognaŃie mandibulară.
La nivel ocluzal apare ocluzia La nivel dentar apar dinŃii
deschisă şi ocluzia distalizată. supranumerari, erupŃia dentară întârziată
La nivel dentar apar anomaliile şi întârzieri în exfolierea dinŃilor temporari.
dentare de număr, formă şi poziŃie şi boala
periodontală. Sindromul Pierre-Robin se
caracterizează prin distrofie osteo-
Sindromul Apert-Crouzon este o musculară, microcefalie, defecte ale rahis-
disostoză craniană şi se caracterizează ului, a degetelor, defecte cardiace, de ochi
prin acrocefalie (craniu în turn), datorită şi de urechi.
obliterării precoce a sistemului sutural Tabloul clinic dento-maxilo-facial
coronar, exoftalmie, strabism divergent, este caracterizat prin facies cu aspect de
nas de papagal şi sindactilie. gură de delfin şi profil de pasăre.
Tabloul clinic dento-maxilo-facial La nivel scheletal apare o micro-
este caracterizat prin facies aplatizat, retrognaŃie mandibulară şi despicături
frunte bombată, treaptă labială inversată şi palatine.
hipertelorism. La nivel ocluzal apare inocluzia
La nivel scheletal apare o sagitală.
retrognaŃie maxilară. La nivelul părŃilor moi apare
La nivel ocluzal apare ocluzia glosoptoză.
inversă frontală sau totală şi un aspect de
falsă prognaŃie mandibulară. Acondroplazia Parrot este o
La nivel dentar apar înghesuirile condrodistrofie care se caracterizează prin
dentare, erupŃie dentară întârziată şi hipoplazii la nivelul creşterii encondrală
întârzieri în dezvoltarea germenilor (planum-ul bazei craniului).
dentari. La nivel scheletal apare o
micrognaŃie maxilară.
Sindromul Godenhard- La nivel ocluzal apare ocluzia
Franceschetti numit şi disostoza inversă frontală sau totală şi un aspect de
mandibulo-facială, se caracterizează prin falsă prognaŃie mandibulară cu inocluzie
obliterare precoce a sistemului sutural verticală.
mandibular şi a elementelor primului arc La nivel dentar apare erupŃia
branhial, coloboma pleoapelor, malformaŃii dentară întârziată.
ale pavilionului urechii, oligodactilie, La nivelul părŃilor moi apare
sinostoze radio-cubitale şi vertebrale. macroglosia.
Tabloul clinic dento-maxilo-facial
este caracterizat prin facies asimetric, Sindromul Marquio numit şi
macrostomie (bot de peşte), fantă labială disostoza encondrală metafizară, este
asimetrică, hipodezvoltarea oaselor caracterizată din punct de vedere dento-
malare şi profil de pasăre (absenŃa maxilo-facial prin prognaŃie mandibulară
unghiului nazo-frontal). gravă.
La nivel scheletal apare o
laterognaŃie mandibulară prin deficit de Sindromul Ellis van Creveld este
dezvoltare. o disostoză encondrală metafizară şi o
La nivel dentar apar malpoziŃiile condroectodermodisplazie.
dentare şi incluziile dentare. La nivel scheletal apare o
micrognaŃie maxilară.
Disostoza cleido-craniană se La nivel ocluzal apare ocluzia
caracterizează prin brahicefalie, fiind inversă frontală sau totală, un aspect de
afectată dezvoltarea planum-ului bazei falsă prognaŃie mandibulară şi inocluzia
craniului, iar clavicula este absentă. verticală.

85
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

La nivel dentar apar anomaliile Tabloul clinic dento-maxilo-facial


dentare de număr (anodonŃii), formă şi este caracterizat prin prognaŃie
poziŃie. mandibulară.

Sindromul Marfan este FACTORII ENDOCRINI


caracterizat prin arahnodactilie, schelet
gracil, musculatura şi Ńesutul adipos slab Glandele endocrine influenŃează şi
reprezentat. modelează programul genetic de creştere
La nivel scheletal apare o şi dezvoltare somatică, prin secreŃia
îngustare cranio-facială puternică, boltă hormonilor săi, în funcŃie de condiŃiile
palatină ogivală şi compresiunea de mediului extern şi sub coordonarea
maxilar. sistemului nervos central. Glandele
La nivel dentar apare erupŃia endocrine acŃionează corelativ şi
dentară întârziată. antagonic între ele, având influenŃă şi
asupra creşterii şi dezvoltării aparatului
Osteopetroza Albers-Schönberg dento-maxilar, stimulând sau inhibând
numită şi maladia oaselor de marmură, se sistemele componente. Tulburările
caracterizează prin osteoscleroză cu activităŃii endocrine se manifestă prin
deformarea gravă a membrelor. hiperfuncŃie sau hipofuncŃie, producând
modificări la nivelul creşterii şi dezvoltării
oaselor, dinŃilor, mucoasei orale, etc.

A. Hormonul de creştere mandibulară (prognaŃie mandibulară


hipofizar sau hormonul somatotrop (STH) adevărată, progenie). La nivel ocluzal
este secretat de adenohipofiză şi reglează apare ocluzia inversă frontală sau totală şi
creşterea desmală şi encondrală. ocluzia mezializată. La nivel dentar apare
erupŃia dentară accelerată, spaŃieri
HipersecreŃia de STH se dentare (treme şi diasteme) şi proalveolo-
manifestă diferit, în funcŃie de vârsta la donŃia inferioară. La nivelul părŃilor moi
care se produce tulburarea. apare macroglosia (figura 21).
La copil apare gigantismul, Postpubertar apare sindromul
caracterizat printr-o creştere somatică Simonds care se caracterizează prin
exagerată şi o pubertate precoce, cu tulburări circulatorii şi caşexie hipofizară,
consecinŃe asupra dezvoltării aparatului cu consecinŃe asupra dezvoltării aparatului
dento-maxilar. Facies-ul este mărit în dento-maxilar. Facies-ul este îmbătrânit,
ansamblu, apare o hipertrofie nazală, o cu pielea zbârcită datorită tulburărilor
dezvoltare a spinei nazale în sus, o circulatorii. La nivel scheletal apar
dezvoltare a sinusurilor cranio-faciale demineralizările osoase. La nivel dentar
(pneumatizare facială) şi un profil concav. apar periodontoze şi pierderea precoce a
La nivel scheletal apare o dezvoltare a dinŃilor.
osului incisiv şi o macrognaŃie

86
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

La adult apare acromegalia cu aparatului dento-maxilar se manifestă


îngroşarea oaselor extremităŃilor şi ale identic ca la copil.
feŃei. ConsecinŃele asupra dezvoltării

HiposecreŃia de STH se manifestă HipersecreŃia lor cauzată de


diferit, în funcŃie de vârsta la care se prezenŃa adenomului tiroidian, determină
produce tulburarea. tireotoxicoza cu consecinŃe asupra
Prepubertar apare nanismul dezvoltării aparatului dento-maxilar. La
hipofizar caracterizat prin hipotrofie nivel scheletal apare osteoporoza
staturală, bine proporŃionat (piticism) şi cu alveolară şi este contraindicat tratamentul
dezvoltare intelectuală normală. La nivel ortodontic. La nivel dentar apare erupŃia
scheletal apare o micro-retrognaŃie dentară accelerată prin tulburări de
maxilară şi mandibulară (cu fenomene de resorbŃie osoasă a rădăcinii dinŃilor
scleroză) şi o hipodezvoltare sinuzală. La temporari, rădăcinile dentare sunt scurte şi
nivel alveolar apare o înghesuire dento- în baionetă, apar cariile dentare în
alveolară cu dinŃi de volum normal şi explozie şi periodontopatia.
arcade alveolare mici. La nivel dentar
apare erupŃia dentară întârziată, incluziile HiposecreŃia hormonilor tiroidieni
dentare şi taurodonŃia (apexul rădăcinilor poate fi: primară (la copil), secundară sau
dinŃilor temporari rămâne larg deschis) terŃiară (la adult).
(figura 22). La nou-născut apare mixedemul
congenital.
B. Hormonii tiroidieni (tiroxina, La copil şi adolescent apare
triiodotironina) reglează procesele deficienŃa mintală endemică, retardare
oxidative celulare. psihomotorie, nanism dismorfic cu

87
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

bradischelia segmentului inferior al mandibulară determinată de macroglosie


corpus-ului, iar întârzierea mintală variază şi ocluzie deschisă frontală. La nivel
cu severe forme de cretinism dentar apare erupŃia dentară întârziată
mixedematos. Facies-ul este inexpresiv, datorită întârzierii formării germenilor
stupid, cu aspect de lună plină dentari, anomalii dentare de număr,
(mixedematos). La nivel scheletal apare o poziŃie, formă şi structură, resorbŃii
hipodezvoltare a maxilarelor datorită anormale ale rădăcinilor dinŃilor temporari
întârzierii depunerilor de calciu în oase şi şi înghesuire dentară. La nivelul părŃilor
dinŃi şi o hipodezvoltare a sinusurilor moi apare macroglosia.
frontale. La nivel ocluzal apare o prognaŃie

C. Parathormonul (PTH) este mandibulară. La nivel ocluzal apare


secretat de glandele paratiroide şi are rol ocluzia deschisă. La nivel dentar apar
în menŃinerea echilibrului fosfo-calcic spaŃierile dentare şi mobilitatea dentară
plasmatic. prin pierderea corticalei osoase şi
HipersecreŃia lui cauzată de resorbŃia proceselor alveolare.
prezenŃa adenomului paratiroidian,
determină la copil maladia D. Hormonul timic are rol în
Recklinghausen (osteită fibro-chistică), depunerea calciului în os, influenŃând
manifestată prin decalcifiere chistică creşterea encondrală şi desmală a
generalizată cu consecinŃe asupra scheletului, în primii ani de viaŃă (0 - 6
dezvoltării aparatului dento-maxilar. La ani).
nivel scheletal, oasele maxilare sunt moi şi HipersecreŃia lui are efecte asupra
se deformează şi poate apare prognaŃia sistemului limfatic, manifestându-se prin

88
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

hiperplazii amigdaliene. Poate apare minerale asigură o creştere normală a


respiraŃia orală, retrognaŃia mandibulară, organismului şi a aparatului dento-maxilar.
proalveolia superioară, inocluzia sagitală AbsenŃa sau excesul aportului unuia dintre
şi gingivitele. aceste nutrimente pot determina dereglări
HipofuncŃia hormonului timic cu manifestări şi la nivelul aparatului
determină întârzieri în dezvoltarea dento-maxilar.
somatică, iar la nivelul dezvoltării Tipul de alimentaŃie a nou-
aparatului dento-maxilar apar întârzieri în născutului influenŃează dezvoltarea
erupŃia dentară. aparatului dento-maxilar. Astfel, suptul la
sânul mamei asigură:
E. Hormonii gonadelor sau - aportul cantitativ şi calitativ prin laptele
hormonii sexuali au rol în dezvoltarea matern;
caracterelor sexuale primare şi secundare. - oboseala sugarul şi asigurarea orelor de
somn;
HipersecreŃia hormonilor - propulsia mandibulei, realizându-se
androgeni se manifestă prin pubertate prima mezializare a mandibulei;
precoce, hipotrofie staturală (prin - vidul din cavitatea orală care
închiderea precoce a cartilagiilor de favorizează circulaŃia sanguină locală;
creştere), micrognaŃie maxilară, înghesuire - echilibrarea grupelor musculare;
dento-maxilară şi erupŃie dentară precoce. - stimularea creşterii suturii incisivo-
canine;
Hipogonadismul se datorează - protecŃia afectivă;
hiposecreŃiei hormonilor androgeni. Se - profilaxia obiceiurilor vicioase.
manifestă prepubertar prin gigantism AlimentaŃia artificială a nou-
eunucoidal (prin întârzierea închiderii născutului determină:
centrelor de creştere), hiperleptoprosopie, - un travaliu muscular scăzut;
maxilare proeminente, prognaŃie - secreŃie salivară scăzută;
mandibulară, înghesuire dento-maxilară - dezechilibre musculare oro-faciale;
tranzitorie, erupŃie dentară întârziată şi - retrognaŃia mandibulară;
anomalii dentare de poziŃie şi sediu. - hipodezvoltarea transversală şi sagitală
a arcadelor alveolare
HipersecreŃia hormonilor - predispoziŃie pentru practicarea
estrogeni se manifestă prin pubertate obiceiurilor vicioase.
precoce, iar la nivelul dezvoltării aparatului Modul în care se face alimentaŃia
dento-maxilar apare erupŃia dentară prin masticaŃie diferă la omul modern de
precoce. cel primitiv. Astfel, prin rafinarea
alimentelor, a fierberii, a pasteurizării, a
FACTORII METABOLICI apărut supraocluzia incisivo-canină care
determină:
AsimilaŃia şi dezasimilaŃia - înghesuirea dento-maxilară superioară
reprezintă un lanŃ de reacŃii biochimice produsă prin acŃiunea muşchiului
prin care se produce sinteza de proteine şi orbicularis oris asupra arcadei
energia necesară funcŃiilor organismului. superioare protrudate, cauzată de
ReacŃiile biochimice sunt coordonate de curbura mică a arcadei inferioare;
AND şi ARN, iar reglarea metabolismului - bruxism, cu abrazii dentare şi cu
este asigurată de sistemul endocrin. evoluŃie spre sindromul algo-
Prin alimentaŃie se asigură aportul disfuncŃional;
de nutrimente necesare organismului, care - absenŃa atriŃiei, care produce
variază cu vârsta, sexul, starea de distalizarea mandibulei, tulburări de
sănătate sau de boală, tipul regional sau dinamică mandibulară şi apariŃia
constituŃional. Tulburările de nutriŃie interferenŃelor ocluzale;
(masticaŃie, digestie, absorbŃie, transport) - deficitul de spaŃiu posterior (pentru
determină tulburări în dezvoltarea erupŃia molarilor doi şi trei permanenŃi),
generală şi dento-facială. Aportul de care produce înghesuirea frontală
proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri terŃiară.

89
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

Bolile metabolice trebuie depistate - facies adenoidian;


prin anamneză medicală la prima vizită a - obrajii aplatizaŃi – presiune scăzută în
pacientului în cabinetul de ortodonŃie, sinusuri;
pentru că unele reprezintă contraindicaŃii - fantă labială deschisă;
ale tratamentului ortodontic. Rahitismul - buză superioară hipotonă;
copilului afectează grav dezvoltarea - buza inferioară situată în spatele
scheletală, maxilară şi dento-alveolară şi incisivilor superiori.
este responsabil de malocluzia clasa a II-a
• oral:
Angle cu ocluzie deschisă scheletală.
- boltă palatină înaltă – prin acŃiunea
FACTORII DISFUNCłIONALI directă a aerului asupra ei;
- îngustarea maxilarelor – prin presiunea
Factorii funcŃionali (musculari, scăzută din sinusurile maxilare,
respiraŃia, deglutiŃia, masticaŃia, fonaŃia) presiunea grupelor musculare extraorale
asigură o dezvoltare armonioasă a - maseteri, buccinatori);
aparatului dento-maxilar. DisfuncŃiile şi - prodonŃie superioară – cavitate orală
obiceiurile vicioase determină dezechilibre deschisă, ineficienŃa buzei superioare,
între activitatea musculară anormală şi deglutiŃie protruzivă;
dezvoltarea scheletului sau a sistemului - meziopoziŃia dinŃilor laterali superiori;
dento-alveolar, determinând apariŃia - retrodonŃie inferioară – arcadă inferioară
anomaliilor dento-maxilare. în formă de trapez;
- extruzia incisivilor inferiori în contact cu
A. FuncŃia respiratorie pe lângă mucoasa bolŃii palatine – antagoniştii
rolul vital pe care îl are, asigură sunt vestibularizaŃi sau orizontalizaŃi;
dezvoltarea normală a maxilarelor. La - distalizarea mandibulei – cavitate orală
naştere, primul Ńipăt reprezintă prima deschisă, mandibulă coborâtă, extensia
inspiraŃie, care produce ruperea capului;
mezenchimală pulmonară. RespiraŃia este - sindrom lingual protruziv anterior;
un reflex necondiŃionat. Reglarea funcŃiei - accentuarea curbei Spee;
respiratorii se face prin centrul respirator - ocluzie distalizată;
bulbar. RespiraŃia normală este cea - inocluzie sagitală pozitivă;
nazală. RespiraŃia orală este considerată - ocluzie deschisă frontală.
normală în perioada de nou-născut, sugar
sau în efortul fizic (la sportivi). În repaus, B. FuncŃia de deglutiŃie este o
respiraŃia orală este considerată obicei funcŃie vitală şi un act funcŃional prin care
vicios (fără cauze anatomice) sau conŃinutul oral este propulsat spre faringe
disfuncŃie (de cauze obstructive sau şi stomac. În perioada de sugar, deglutiŃia
restrictive). se face prin aspirare orală şi deglutiŃie
Cauzele disfuncŃiei respiratorii faringiană, iar după 10 luni deglutiŃia de
sunt: realizează prin mişcări complexe oro-
- obstructive – la nivelul căilor aeriene linguo-mandibulare. Fazele deglutiŃiei
superioare (vegetaŃii adenoide, deviaŃie umane sunt următoarele: faza orală,
de sept) sau inferioare (bronşita acută, faringiană, esofagiană şi cardică. Reglarea
astmul bronşic); deglutiŃiei involuntare se face la nivelul
- restrictive (cifoscolioza, obezitatea). nucleului fascicular solitar din bulbul
rahidian, iar reglarea deglutiŃiei voluntare
RespiraŃia orală are influenŃe se face la nivelul centrilor corticali din
negative asupra dezvoltării aparatului circumvoluŃia precentrală frontală. În
dento-maxilar, care se datorează timpul deglutiŃiei orale are loc contracŃia
dezechilibrului dintre musculatura unor grupe musculare masticatorii, faciale
intraorală şi extraorală (dispariŃia triplei şi linguale prin care bolul alimentar este
închideri orale). trimis către faringe. Dacă deglutiŃia nu se
Clinic, respiratorul oral (figura 23) realizează corect, se produce un
prezintă următoarele semne: dezechilibru antagonic muscular,
• facial: generator de anomalii dento-maxilare.

90
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Cauzele deglutiŃiei atipice pot fi - trecerea unui timp lung între permutarea
determinate de: dinŃilor frontali temporari şi cei
- nematurizarea căilor senzitivo-motorii, permanenŃi.
cu prelungirea etapei de deglutiŃie
infantilă; DeglutiŃia poate fi normală
- obiceiul vicios înscris ca reflex (deglutiŃie infantilă, deglutiŃie de tranziŃie,
condiŃionat (sugerea degetului); deglutiŃie de tip adult) sau atipică
- tulburările rino-faringiene (amigdalită (deglutiŃie protruzivă anterioară incompletă
hipertrofică); sau simplă, deglutiŃie protruzivă anterioară
- macroglosie; completă sau complexă, deglutiŃie
- anchiloglosie (fren lingual scurt); sublinguală, deglutiŃie palatală, deglutiŃie
- fenomenul de adaptare la o anomalie unilaterală şi deglutiŃie bilaterală).
dento-maxilară;

DeglutiŃia infantilă este normală apariŃia primilor dinŃi temporari şi cu


la nou-născut şi la sugar (0 - 6 luni). În diversificarea alimentaŃiei. ErupŃia
timpul actului suptului, limba este incisivilor temporari determină retragerea
interpusă între arcadele maxilare care sunt limbii dintre arcade în timpul deglutiŃiei,
depărtate. În zona laterală, musculatura fiind plasată în spatele dinŃilor. În zona
obrajilor şi mucoasa jugală este interpusă laterală, limba este interpusă între arcade
între arcadele maxilare, iar buzele asigură (nu există dinŃi) pentru a fixa mandibula în
închiderea etanşă a cavităŃii orale. timpul deglutiŃiei, prin contracŃia muşchilor
DeglutiŃia are lor cu contracŃia puternică a ridicători ai mandibulei. ErupŃia caninilor şi
musculaturii feŃei (buzelor şi a obrajilor), molarilor temporari determină cuprinderea
iar direcŃia forŃelor de acŃiune este în sens limbii în interiorul arcadelor în timpul
antero-posterior. deglutiŃiei.

DeglutiŃia de tranziŃie este DeglutiŃia de tip adult este


normală între 6 luni şi 2 ani, odată cu normală după vârsta de 2 - 3 ani şi pe tot

91
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

parcursul vieŃii. Vârful limbii presează pe dur şi palatul moale, apoi se deplasează în
¼ anterioară a bolŃii palatine şi în ⅓ sus şi înapoi pentru separarea de
gingivală a incisivilor superiori, mijlocul cavitatea nazală. PorŃiunea posterioară a
limbii se găseşte în ⅓ anterioară a bolŃii limbii este paralelă cu faringele, deglutiŃia
palatine. În zona laterală marginile limbii se realizează prin contracŃia muşchilor
sunt la nivelul coletului dinŃilor laterali masticatori şi ai limbii (fără contracŃia
superiori, iar limba se deplasează muşchilor feŃei), iar direcŃia de acŃiune a
posterior, făcând un unghi de 45° cu bolta forŃelor este postero-anterioară.
palatină. Limba atinge limita dintre palatul

DeglutiŃia anterioară simplă antagoniste: hipotonia muşchilor maseteri,


(sindromul lingual protruziv anterior hipotonia orbicularului buzei superioare şi
incomplet) este o deglutiŃie atipică, hipertonia muşchiului mentalis. Acest tip
întâlnită după vârsta de 2 ani. Vârful limbii de deglutiŃie conduce evolutiv spre o
se plasează pe incisivii superiori. Limba ocluzie deschisă frontală prin infraalveolo-
are efect de împingere a incisivilor donŃie frontală (figura 24).
superiori, determinând prodonŃia
superioară. Astfel, apare dezechilibrul DeglutiŃia sublinguală este o
grupelor musculare antagoniste: hipotonia deglutiŃie atipică, întâlnită după vârsta de 2
muşchilor maseteri, hipotonia orbicularului ani. Vârful limbii se plasează pe incisivii
buzei superioare şi hipotonia muşchiului inferiori. Limba are efect de împingere
mentalis. Acest tip de deglutiŃie conduce asupra incisivilor inferiori, determinând
evolutiv spre o malocluzie clasa a II-a prodonŃia inferioară. Astfel apare
Angle diviziunea 1 (figura 24). dezechilibru grupelor musculare
antagoniste: hipertonia orbicularului buzei
DeglutiŃia anterioară complexă superioare şi hipertonia muşchilor
(sindromul lingual protruziv anterior coborâtori. Acest tip de deglutiŃie conduce
complet) este o deglutiŃie atipică, întâlnită evolutiv spre o malocluzie clasa a III-a
după vârsta de 2 ani. Vârful limbii se Angle (prognaŃie mandibulară adevărată)
plasează între incisivii superiori şi inferiori. (figura 24).
Limba are efect de frânare asupra
frontalilor în erupŃie, determinând ocluzia DeglutiŃia palatală este o
deschisă frontală. Astfel, apare deglutiŃie atipică, întâlnită după vârsta de 2
dezechilibru grupelor musculare ani. Vârful limbii ia contact numai cu ⅓

92
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

anterioară a bolŃii palatine. Limba nu mai din punte) şi parŃial un act voluntar (reglat
are nici un efect asupra incisivilor de circumvoluŃia precentrală frontală).
superiori, determinând retrodonŃia MasticaŃia are un rol important în
superioară. Astfel, apare dezechilibru dezvoltarea aparatului dento-maxilar
grupelor musculare antagoniste: hipertonia asigurând o nutriŃie bună a părŃilor moi şi a
orbicularului buzei superioare şi hipertonia inserŃiilor musculare. MasticaŃia
muşchilor temporari. Acest tip de deglutiŃie stimulează centrii osteogenetici, sistemul
conduce evolutiv spre o malocluzie clasa a sutural perimaxilar, cartilagiile de creştere,
II- a Angle diviziunea 2 cu ocluzie adâncă arhitectura alveolară şi maxilară, secreŃia
acoperită. salivară, menŃine pH-ului alcalin al cavităŃii
orale, reface stratului bazal al mucoasei
DeglutiŃia unilaterală este o gingivale, asigură atriŃia cuspidiană şi are
deglutiŃie atipică, întâlnită rar. Vârful limbii rol sedativ pentru copii. ForŃele
se plasează între dinŃii laterali pe o singură masticatorii prin componentele lor de
parte. Limba are efect de frânare asupra descompunere, au tendinŃa de a mezializa
dinŃilor în erupŃie, determinând ocluzia dinŃii posteriori şi de a vestibulariza dinŃii
deschisă laterală. Apare dezechilibru anteriori. Aceste forŃe sunt neutralizate de
grupelor musculare simetrice (hipotonia grupele musculare periorale (muşchii
muşchilor maseteri pe partea în care se orbicularis oris, buccinatori, constrictorul
realizează deglutiŃia atipică). Acest tip de superior al faringelui, ligamentul pterigo-
deglutiŃie conduce evolutiv spre o ocluzie mandibular).
deschisă laterală (figura 24).
MasticaŃia leneşă provoacă o
DeglutiŃia bilaterală este o hipotonie a muşchilor masticatori, care
deglutiŃie atipică, întâlnită rar. Marginile duce la o hipodezvoltare a mandibulei.
limbii se plasează între dinŃii laterali pe Hipotonia muşchilor pterigoidieni externi
ambele părŃi. Limba are efect de frânare este un factor cauzal al ocluziei distalizate.
asupra dinŃilor în erupŃie, determinând Dacă atriŃia dinŃilor temporari nu are loc în
ocluzia deschisă bilaterală. Apare perioada 4 - 6 ani, mandibulara nu
dezechilibru grupelor musculare (hipotonia realizează a doua mezializare. Astfel,
muşchilor maseteri). Acest tip de deglutiŃie apare supraocluzia frontală a dinŃilor
conduce evolutiv spre o ocluzie deschisă temporari care este preluată de dinŃii
bilaterală. permanenŃi. Prin conducŃia excentrică a
mandibulei de către caninii temporari
C. FuncŃia de masticaŃie este o neatriŃionaŃi apare pseudoprognaŃia
funcŃie vitală prin care alimentele mandibulară sau laterodeviaŃia
consistente introduse în cavitatea orală mandibulară.
suferă un proces de fărâmiŃare mecanică.
MasticaŃia se realizează prin mişcările Bruxismul (scrâşnitul dinŃilor)
mandibulei, la care participă muşchii apare ca o consecinŃă a hiperexcitabilităŃii
ridicători ai mandibulei (muşchii temporali centrilor corticali motori sau a căilor
şi maseteri), muşchii coborâtori ai descendente, determinate de supraocluzia
mandibulei (muşchii suprahioidieni şi incisivă.
subhioidieni) şi muşchii propulsori şi
diductori ai mandibulei (muşchii Lipsa de atriŃie cuspidiană
pterigoidieni interni şi externi). La procesul determină apariŃia interferenŃelor ocluzale,
masticator iau parte incisivii cu rol de care determină instabilitatea ocluzală.
tăiere, caninii în sfâşiere, premolarii şi Aceasta are efecte tardive asupra apariŃiei
molarii în măcinarea alimentelor. Limba periodontopatiei adultului şi a disfuncŃiei
este responsabilă de formarea bolului articulaŃiei temporo-mandibulare.
alimentar şi de împingerea acestuia spre O masticaŃie necorespunzătoare
faza de deglutiŃie. determină înghesuirea incisivă printr-o
Procesul de masticaŃie este parŃial distanŃă intercanină care rămâne mică.
un act reflex (reglat de nucleul masticator

93
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

MasticaŃia unilaterală determină o E. Obiceiurile vicioase sunt


asimetrie a contracŃiei muşchilor gesturi însuşite spontan, practicate de
masticatori, prin apariŃia oboselii copii o perioadă lungă de timp. La nivelul
musculare a părŃii preferate, care apare aparatului dento-maxilar obiceiurile
clinic sub forma unei asimetrii faciale. vicioase produc dezechilibre musculare. În
funcŃie de direcŃia forŃelor, se produc
D. FuncŃia de fonaŃie este o deplasări ale dinŃilor, care duc la apariŃia
funcŃie de relaŃie psiho-socială, care se malocluziei. Ele devin reflexe condiŃionate
dezvoltă progresiv în timpul vieŃii şi sunt considerate parafuncŃii.
postnatale. Emiterea fonemelor (vocale şi Obiceiurile vicioase sunt stimuli
consoane) se realizează prin mai mulŃi sau frâne pentru creşterea maxilarelor şi
timpi: implozie (acumulare în plămâni de acestea pot fi: obiceiuri vicioase de sugere
aer inspirat), compresie (aerul expirat a degetului, a limbii, a buzei, a suzetei, de
trece prin laringe şi vibrează corzile vocale interpoziŃie între dinŃi a obiectelor sau a
superioare), explozie (vibrarea corzilor părŃilor moi, de muşcare a unghiilor, de
vocale inferioare). Calitatea pronunŃiei roadere a creionului sau a radierei, ticuri
fonemelor este condiŃionată de integritatea faciale (de propulsie a mandibulei) sau
aparatului dento-maxilar, de echilibrul atitudini posturale anormale ale capului
antagonic al musculaturii labio-genio- (hiperflexie, hiperextensie).
palato-laringiană şi de gradul de
dezvoltare psihică. Obiceiul vicios de sugere este
Tulburările de fonaŃie pot declanşa cel mai nociv pentru dezvoltarea normală
într-un timp îndelungat anomalii dento- a aparatului dento-maxilar. Studiile
maxilare sau prezenŃa anomaliilor dento- recente de specialitate afirmă că acest
maxilare pot produce tulburări de vorbire. obicei vicios de sugere este practicat
În general, tulburările de fonaŃie se devreme, încă din viaŃa intrauterină.
datorează unui comportament lingual Cauzele postnatale ale apariŃiei acestui
anormal în timpul vorbirii. obicei vicios sunt diferite: alimentaŃia
artificială a sugarului, eliberarea de
Dislalia este o tulburare de tensiuni nervoase, fenomenul foamei,
articulaŃie, prin care nu se pot pronunŃa satisfacŃia instinctului de sugere, neliniştea
anumite foneme (betacism, capacism, şi frustrarea. În mod normal se acceptă
deltacism, rotacism). Apare în ocluzia acest obicei până în jurul vârstei de 3 – 4
deschisă frontală, prognaŃia mandibulară ani, timp în care nu apar modificări
sau retrognaŃia mandibulară gravă. structurale ale aparatului dento-maxilar.
Sugerea degetului poate provoca
Paradislalia este o tulburare de anomalia dento-maxilară, iar gravitatea ei
articulaŃie, prin care se pronunŃă foneme depinde de intensitatea, frecvenŃa, durata
în locul altora ("F" cu "V", "R" cu "L"). sugerii, degetul supt şi poziŃia degetului
Apare în ocluzia adâncă. supt.
Sugerea policelui produce
Rinolalia este vorbirea nazonată. proalveolo-donŃie superioară, boltă
Poate fi o rinolalie deschisă (există o palatină adâncă, retroalveolo-donŃie
comunicare nas-gură prin despicătură inferioară, intruzia incisivilor inferiori,
palatină) sau închisă (în sindromul endoalveolie, inocluzie sagitală pozitivă şi
adenoidian). retrognaŃia mandibulară.
Sugerea index-ului şi a medius-ului
Sigmatismul este o asociere a cu sprijin pe incisivii inferiori (acŃiune ca un
fonemelor cu şuierături, care pot fi cârlig), produce prodonŃie inferioară,
interdentale, labio-dentare, adentale sau retrodonŃie superioară, intruzia incisivilor
stridens. Apare în prezenŃa diastemei inferiori şi ocluzie deschisă frontală.
interincisive superioare, prognaŃiei Sugerea index-ului sau a
mandibulare sau a retrognaŃiei auricularului în poziŃie laterală, produce
mandibulare grave. laterodeviaŃia mandibulară.

94
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Obiceiul vicios de interpoziŃie Purtarea ghiozdanului într-o


sau de muşcare a buzei superioare singură mână, determină apariŃia scoliozei
produce prodonŃie inferioară şi retrodonŃie cervicale şi a asimetriei faciale. Atitudinea
superioară. posturală cifotică poate determina apariŃia
Obiceiul vicios de interpoziŃie, prognaŃiei.
muşcare sau de succiune a buzei
inferioare produce prodonŃie superioară, FACTORII LOCALI
retrodonŃie inferioară, supraocluzie în zona
frontală şi inocluzie sagitală pozitivă sau Perturbările dinŃilor sau a
ocluzie deschisă frontală. mucoaselor reprezintă un factor
Obiceiul vicios de interpoziŃie a semnificativ în producerea anomaliilor
limbii produce intruzia grupului dentar, dento-maxilare şi pot fi provocate de caria
ocluzie deschisă frontală sau laterală, dentară a dinŃilor temporari, de pierderea
endoalveolie, boltă palatină adâncă şi prematură a dinŃilor temporari, de
laterodeviaŃie mandibulară. traumatismele dinŃilor temporari, de
Obiceiul vicios de interpoziŃie a perturbarea timpului de exfoliere a dinŃilor
obrajilor între părŃile laterale dentare, temporari cu prelungirea retenŃiei pe
produce ocluzie deschisă bilaterală, arcade, de anchiloza dinŃilor temporari, de
modificări ale mucoasei jugale, modificări ale secvenŃei de erupŃie a
supraocluzie frontală accentuată şi ocluzii dinŃilor definitivi, de anomaliile dentare
inverse laterale. izolate (număr, volum, formă), de
tulburările Ńesuturilor moi (fren, cicatrice,
Obiceiul vicios de roadere a tumori) şi de interferenŃele ocluzale (canini
obiectelor este întâlnit mai ales la şcolari şi temporari neatriŃionaŃi, restaurări dentare
poate determina în timpul erupŃiei dentare incorecte).
anomalii de poziŃie, iar după erupŃia
dinŃilor poate determina deviaŃii A. Caria dentară poate produce
mandibulare. malocluzii localizate prin pierderea
prematură a dinŃilor temporari şi a
Ticul de propulsie al mandibulei migrărilor dentare. Caria aproximală la
poate duce la instalarea ocluziei inverse dinŃii laterali temporari determină scurtarea
frontale şi a prognatismului mandibular. arcadei dentare şi pierderea spaŃiului
necesar erupŃiei grupului canin-premolar.
Atitudinile posturale anormale ale Caria ocluzală la dinŃii laterali temporari
capului din timpul somnului sau în stare de determină prăbuşirea ocluziei (ocluzie
veghe a copilului pot produce anomalii adâncă) şi tulburări verticale ocluzale prin
dento-maxilare. egresia dinŃilor.
Dormitul în decubit dorsal, cu capul
în hiperflexie (cu perne mari sau mai B. Pierderea prematură a dinŃilor
multe) determină apariŃia ocluziei temporari prin extracŃie, înainte ca
mezializate. Dormitul în decubit dorsal, cu succesorul său să fie dezvoltat suficient
capul în hiperextensie (fără pernă) sau în pentru a-i lua locul, produce întârzierea
decubit ventral (pe burtă) determină erupŃiei dintelui permanent, prin formarea
apariŃia ocluziei distalizate. Dormitul în de os deasupra dintelui definitiv, scurtarea
decubit lateral sau pe braŃul părinŃilor sau arcadei dentare prin migrări meziale în
cu pumnul sub obraz determină apariŃia spaŃiile edentate, egresia dinŃilor
asimetriei faciale. antagonişti, denivelarea planului de
Sprijinirea capului în una din mâini ocluzie, pierderea spaŃiului necesar
pe menton, determină apariŃia retropoziŃiei erupŃiei dinŃilor permanenŃi, apariŃia
mandibulare. Sprijinirea degetului pe înghesuirii dento-alveolare precoce la dinŃii
regiunea labială, determină apariŃia permanenŃi, apariŃia malpoziŃiilor dentare,
biretroalveolo-donŃiei. Sprijinirea degetului apariŃia angrenajelor inverse şi apariŃia
pe zona inferioară a feŃei, determină interferenŃelor ocluzale.
apariŃia laterodeviaŃiei mandibulare.

95
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

C. Traumatismele dinŃilor alveolare, incluzia dintelui permanent,


temporari determină devitalizări ale dinŃilor malpoziŃii dentare sau întârzieri în reglarea
temporari şi tulburări de resorbŃie osoasă ocluzală. Pierderea timpurie a dintelui
a rădăcinilor dinŃilor temporari, care temporar de pe arcadă, prin rizaliză,
produc tulburări de erupŃie a dintelui înainte de termenul normal de exfoliere,
permanent prin afectarea germenului, determină apariŃia înghesuirii dento-
schimbarea drumului normal de erupŃie al alveolare, prin migrările dentare ulterioare.
dintelui permanent subiacent, apariŃia
malpoziŃiei dentare şi pierderea E. SecvenŃa de erupŃie a dinŃilor
potenŃialului de erupŃie al dintelui permanenŃi. SecvenŃa normală de erupŃie
permanent subiacent. a dinŃilor definitivi asigură dezvoltarea
normală a ocluziei dentare.
D. Perturbarea timpului de Modificările secvenŃei de erupŃie a
exfoliere a dinŃilor temporari se datorează dinŃilor definitivi poate determina migrări
retenŃiei prelungite a dintelui temporar pe dentare, pierderea spaŃiului necesar de
arcadă, peste termenul normal de erupŃie, apariŃia înghesuirii dento-
exfoliere şi poate fi datorată unei anchiloze alveolare, apariŃia malpoziŃiilor dentare,
dentare, resorbŃii anormale sau unor apariŃia angrenajelor inverse sau apariŃia
tulburări endocrine. Această situaŃie interferenŃelor ocluzale.
determină apariŃia înghesuirii dento-

ANEXE

tematică curs Rolul eredităŃii în etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare


obiective curs Cunoaşterea transmiterii genetice a caracterelor moştenite care
influenŃează dezvoltarea cranio-facială şi dento-maxilară.
Cunoaşterea bolilor congenitale care afectează dezvoltarea
structurilor cranio-faciale şi dentare.
Cunoaşterea sindroamelor malformative asociate cu anomaliile
dento-maxilare.
cuvinte cheie despicături palatine, trisomii, maladii gonosomiale, disostoze,
condrodistrofii, osteopatii condensate.
schemă curs Factorii etiologici ereditari.
Bolile congenitale.
Sindroame genetice.

tematică curs Rolul factorilor endocrini în etiopatogenia anomaliilor dento-


maxilare
obiective curs Cunoaşterea tulburărilor endocrine care produc modificări la nivelul
creşterii şi dezvoltării oaselor, dinŃilor, mucoasei orale.
cuvinte cheie hormonul somatotrop, tiroxina, triiodotironina, parathormonul, timusul,
hormonii androgeni, hormonii estrogeni.
schemă curs HipersecreŃia şi hiposecreŃia hormonului somatotrop.
HipersecreŃia şi hiposecreŃia hormonilor tiroidieni.
HipersecreŃia parathormonului.
HipersecreŃia şi hiposecreŃia hormonului timic.
HipersecreŃia şi hiposecreŃia hormonilor androgeni.
HipersecreŃia hormonilor estrogeni.

tematică curs Rolul factorilor metabolici în etiopatogenia anomaliilor dento-


maxilare
obiective curs Cunoaşterea tulburărilor de nutriŃie care determină tulburări în

96
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

dezvoltarea generală şi dento-facială.


Cunoaşterea bolilor metabolice care determină tulburări în dezvoltarea
generală şi dento-facială.
Cunoaşterea contraindicaŃiilor tratamentului ortodontic în anumite boli
metabolice.
cuvinte cheie nou-născut, metabolismul, diabetul zaharat, rahitismul,
contraindicaŃiile tratamentului ortodontic.
schemă curs Aportul normal de nutrimente.
AlimentaŃia nou-născutului.
AlimentaŃia modernă.
Bolile metabolice care influenŃează dezvoltarea generală şi dento-
facială.

tematică curs Rolul factorilor loco-regionali şi funcŃionali în etiopatogenia


anomaliilor dento-maxilare
obiective curs Cunoaşterea disfuncŃiilor respiratorii.
Cunoaşterea deglutiŃiilor normale şi atipice.
Cunoaşterea tulburărilor de masticaŃie.
Cunoaşterea obiceiurilor vicioase.
Cunoaşterea factorilor etiologici locali declanşatori ai anomaliilor dento-
maxilare.
cuvinte cheie obiceiuri vicioase, disfuncŃii, respiraŃie orală, deglutiŃii atipice,
dislalia, paradislalia, rinolalia, caria dentară, traumatisme dentare,
erupŃia dentară.
schemă curs DisfuncŃii respiratorii.
DeglutiŃiile normale şi atipice.
Tulburările de masticaŃie.
Tulburările de masticaŃie.
Obiceiuri vicioase.
Factori etiologici locali.

BIBLIOGRAFIE 12. Cocârlă E. OrtodonŃie. Ed. Medicală a U.M.F.


"Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, 1995.
1. Anistoroaei D. OrtodonŃie practică. Intrebări şi 13. Covic M. Biologie şi genetică umană. Didactică
răspunsuri. Ed. "Gr. T. Popa" U. M. F. Iaşi, 2008. şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
2. Bălan A, Maxim A. PedodonŃie.Traumatisme 14. Cura E. PedodonŃie. Ed. Terra Nostra, Iaşi,
dento-parodontale. Ed. Junimea, Iaşi, 2001. 2007.
3. Bhalajhi SI. Orthodontics. Arya Publish. Hause, 15. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie
New Deli, 2000. dento-facial., Ed. Medicală, 2003.
4. Bishara SE. Textbook of orthodontic., W.B. 16. Dumitriu H, Dumitriu S. Parodontologie. Ed.
Saunders Co., 2001. ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1997.
5. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi 17. Enlow DH, Poston WR. Facial Growth. Ed.
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1990.
6. Bramer W. Edelmetall Dentallegierungen, 18. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento-
DentalMagazin. 134-136, 1992. maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
7. Bratu E, Grivu O, Voinea C. ErupŃia normală şi 1981.
patologică. Ed. Helicon, Timişoara, 1996. 19. Firu P, Cojocaru C, IŃcou R. Prevenirea
8. Bratu E, Grivu O, Dragomirescu D, Schiller E,. disarmoniilor dento-alveolo-maxilare la copii. Ed.
OrtodonŃie interceptivă. Ed. Helicom, Timişoara, Medicală, Bucureşti, 1991.
1999. 20. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed.
9. Bratu E, Glăvan F. Practică pedodontică. ed.a Medicala, Bucureşti, 1973.
II-a, Ed. Orizontiru universitare, TimiŃoara, 2005. 21. Foia l, Toma V. Patologia porodontală în
10. Bucur A. Compendiu de chirurgie oro-maxilo- diabetul juvenil. Ed. "Gr. T. Popa" U. M. F. Iaşi,
facială. Ed. Q Med Publishing, 2009. 2008.
11. Burlui V, Morăraşu C. Gnatologie. Ed Apollonia, 22. Foia l, Ungureanu D, Toma V, Zlei M, Indrei A,
Iaşi, 2000. Haba D, Brănişteanu D. Analysis of oral
expression of the diabetes-periodantal binomial

97
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

relationships in a juvenile population. Rev. Rom. 42. Pasnicu L. Elemente de genetică în ortodonŃie.
Medicină de Laborator, 13(4): 39;48, 2008. Ed. Corson, Iaşi, 2000.
23. Fratu AV. Creşterea şi dezvoltarea post-natală 43. Pasnicu L, Ungureanu O. Controlul genetic al
a aparatului dento-maxilar. Ed. Vasiliana ‘98, Iaşi, dezvoltării complexului cranio-facia., Ed. ALFA,
2001. Iaşi, 2006.
24. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton, 44. Păsăreanu M, Maxim A. PedodonŃie. Distrofii
Timişoara, 1998. dentare, Ed. Junimea, Iaşi, 2001.
25. Graber TM. Orthodontics: principles and 45. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
practice. Philadelphia, 1972. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 1986.
26. Graber TM. Orthodontics: principles and 46. Proffit WR, Fields HW. Contemporary
practice. Philadelphia, 2000. Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007.
27. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL. 47. Proffit WR, White RPjr, Sarver DM.
Orthodontics. Current Principles and Techniques. Contemporary Treatment of Dentofacial
Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005. Deformity. Mosby, 2003.
28. Grager MM, Swain BT. Orthodontics. Current 48. Proffit WR, White RP. Surgical-Orthodontic
Principles and Techniques. C. V. Mosby Co., Tratment. Mosby Year Book, St. Louis, 1990.
1985. 49. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
29. Grivu O, Cristoloveanu R, Mecher E. Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
Stomatologie pediatrică. Ed. Didactică şi 50. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
Pedagogică, Bucureşti, 1975. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
30. Grivu O, Podariu A, Băilă A, Pop I. PrevenŃie în 51. Rusu V. Mic dicŃionar medical. Litografia I.M.F.
stomatologie. Ed. Mirton, Timişoara, 1995. Iaşi, 1983.
31. Ionescu E. Anomalii dentare de număr. Ed. 52. Rusu M, Cârlan M, Foia I. Genetică
Cerna, Bucureşti, 2000. stomatologic., Ed. ALFA, Iaşi, 2008.
32. Luca R. PedodonŃie. Ed. Cerna, Bucureşti, 53. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
2003. Medicală, Bucureşti, 1991.
33. Maxim A. Periodontologie Pediatrică. Ghid 54. Toma V, Maxim A, Bălan A, Gheba D, Rorarr
clinico-terapeutic. Ed. Sedcom Libris, 2011. DC, Filip F, Foia L. Aspecte parodontale la copii şi
34. MârŃu S, Mocanu C. Parodontologia clinică. Ed. adolescenŃi cu sindrom Down. Rev. Med. Chir.
Appolonia, Iaşi, 2000. Soc. Med. Nat. Iaşi, 113:2, suppl., 598;604, 2009.
35. MârŃu S, Potârnichie O. Essential of 55. Voinea C, Băilă A, Grivu O. FuncŃia musculară
periodontology. Diagnosis and treatment. Ed. şi aparatul dento-maxilar. Ed. Mirton, Timişoara,
Appolonia, Iaşi, 2002. 1996.
36. MârŃu S, Mocanu C. Ghid de propedeutică 56. Zarnea L. PedodonŃie. Ed. Didactică şi
parodontală. Ed. Pim, Iaşi, 2010. Pedagogică, Bucureşti, 1993.
37. Milicescu V. Examenul clinic în ortodonŃie şi 57. Zegan G, Hamwi S, Georgescu G.
ortopedia dento-facială. Ed. Cerma, Bucureşti, Electromiografia în anomaliile dento-maxilare.
1996. Semiologie şi diagnostic. Ed. Tehnică, Chişinău,
38. Milicescu V. Milicescu DI. Creşterea generală şi 1998.
cranio-facială în perioada dentiŃiei mixte. Ed. 58. Zegan G, łopa E. Studiul disfuncŃiilor
ViaŃa Medicală, România, Bucureşti, 2001. respiratorii şi al metodelor de recuperare
39. Millet DT, Welbury R. Clinical problem solvingin mioartrokinetice. Rev. OrtodonŃie şi Ortopedie
orthodontics and paediatric dentistry. Elsevies, Dento-facială, I, 2:43;49, 2000.
2005. 59. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
40. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 60. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
41. Nanda R, Kapila S. Current Therapy in Ed. Pim, Iaşi, 2011.
Orthodontics. Mosby-Elsevier, 2010.

98
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CAPITOLUL 7

DIAGNOSTICUL ORTODONTIC

Diagnosticul ortodontic tradiŃional, Examinarea clinică generală


aşa cum a fost preluat de la Angle, a Ńinut
cont în evaluarea acestuia de ocluzia Examinarea clinică generală
dentară, funcŃia şi estetica dento-facială. apreciază dezvoltarea generală a
Case, Hellman, Simon şi alŃi pacientului (statura, postura, mersul,
renumiŃi ortodonŃi, au criticat criteriul pubertatea), depistează unele boli
ocluzionist a lui Angle şi au introdus un generale (sindroame genetice, endocrine
nou concept privind diagnosticul sau boli cronice osoase, musculare,
ortodontic, care Ńine cont de cinci dismetabolice) şi apreciază dezvoltarea
dimensiuni: trei ale spaŃiului şi două ale psihică a pacientului şi gradul de
timpului. Din punct de vedere al spaŃiului, colaborare a acestuia cu ortodontul.
anomaliile dento-maxilare trebuie evaluate Instrumentarul şi materialele
în sens transversal, sagital şi vertical şi tot necesare examinării clinice generale sunt
în această ordine trebuie tratate. Din punct reprezentate de:
de vedere al complexul dento-facial, - talimetrul;
anomaliile dento-maxilare trebuie evaluate - cântarul;
din perspectiva evoluŃiei filogenetice şi - morfogramele;
ontogenetice şi din perspectiva creşterii şi - chestionarele adecvate.
dezvoltării individuale cronologice. Dezvoltarea generală se
apreciază după morfograme sau formule
EXAMENUL CLINIC matematice şi se stabilesc tipurile
somatice, constituŃionale şi antropologice.
Examinarea clinică constă în Dezvoltarea psihică a pacientului
examinarea generală, facială, funcŃională se apreciază prin conversaŃie sau
şi orală a pacientului, în vederea stabilirii chestionare adecvate şi se stabilesc
diagnosticului ortodontic prezumtiv. tipurile temperamentale şi gradul de
cooperarea cu ortodontul.

99
Diagnosticul ortodontic

Examinarea clinică facială Instrumentarul şi materialele


necesare examinării clinice faciale sunt
Examinarea clinică facială se reprezentate de:
realizează prin inspecŃie, palpaŃie şi - trusa de antropologie facială;
ascultaŃie, examinând faŃa şi profilul - hârtia milimetrică;
pacientului, elementele morfologice - stetoscopul.
faciale, tegumentele, muşchii, conturile
osoase ale feŃei, sistemul ganglionar facial A. Examinarea feŃei se realizează
şi articulaŃia temporo-mandibulară. pentru a stabili tipul cranian, tipul cefalic,
forma feŃei, tipul facial, simetria facială şi
egalitatea etajelor feŃei.

Tipul cranian poate fi normal sau normală variază după cele două sexe
anormal - în cazul în care există deformaŃii (masculin = 88,5 ± 5,1; feminin = 86,2 ±
ale calotei craniene, datorită obliterării 4,6):
precoce a sistemului sutural cranian, • hypereuryprosop: IF = x – 78,9 (faŃă
cauzate de afecŃiuni ereditare: joasă);
• scaphocephalia – alungirea sagitală a • euryprosop: IF = 79,0 – 83,9 (faŃă
craniului (hiperdolicocephalie); joasă);
• acrocephalia – craniu în turn • mesoprosop: IF = 84,0 – 87,9 (faŃă
(sindromului Appert-Crouson); medie);
• oxicephalia – craniu ascuŃit în formă de • leptoprosop: IF = 88,0 – 92,9 (faŃă
con; înaltă);
• trigonocephalia – craniu în triunghi • hyperleptoprosop: IF = 93,0 – x (faŃă
ascuŃit. înaltă).
Valorile standard stabilite prin
Tipul cefalic se stabileşte prin metoda biometrică sunt:
indicele cefalic (IC), raportând lungimea  înălŃimea feŃei (N – Gn):
maximă la lăŃimea maximă a capului: - masculin = 121 ± 6,8
• dolicocephal: IC = x – 75,9; - feminin = 112 ± 5,2
• mesocephal: IC = 76,0 – 80,9;  diametrul bizigomatic (Zy – Zy):
• brachycephal: IC = 81,0 – 85,4; - masculin = 137 ± 4,3
• hyperbrachycephal: IC = 85,5 – x. - feminin = 130 ± 5,3

Forma feŃei se stabileşte după Simetria facială se stabileşte prin


conturul facial şi poate fi pătrată, rotundă, compararea distanŃelor măsurate de la
ovală, dreptunghiulară, pentagonală, Zygion cutaneon din ambele hemifeŃe la
trapezoidă sau triunghiulară. planul medio-sagital al feŃei (Trichion -
Nasion cutaneon - Pogonion cutaneon) şi
Tipul facial se stabileşte prin de la Gonion cutaneon din ambele
indicele facial (IF), raportând înălŃimea hemifeŃe la planul medio-sagital al feŃei:
feŃei (Nasion cutaneon - Gnathion • simetrie – când distanŃele sunt egale;
cutaneon) la lăŃimea bizigomatică (Zygion • asimetrie globală – când ambele
cutaneon - Zygion cutaneon), iar valoarea distanŃe sunt inegale dreapta-stânga

100
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

(de la Zygion cutaneon şi de la Gonion după cele două sexe (masculin = 54,0 ±
cutaneon); 3,1; feminin = 52,4 ± 3,1).
• asimetrie parŃială – când distanŃele Indicele feŃei inferioare - înălŃimii
sunt inegale (de la Gonion cutaneon). feŃei se stabileşte, raportând înălŃimea
Figura ideală robot stabilită prin etajului inferiori al feŃei (Subnasale -
metoda estetică este: Gnathion cutaneon) la înălŃimea feŃei
 Zy drept - (Tr – N – Pog) = Zy stâng - (Nasion cutaneon sau Ophrion la copil -
(Tr – N – Pog) Gnathion cutaneon), iar valoarea normală
 Go drept - (Tr – N – Pog) = Go stâng - variază după cele două sexe (masculin =
(Tr – N – Pog) 59,2 ± 2,7; feminin = 58,6 ± 2,9).
Valorile standard stabilite prin Figura ideală robot stabilită prin
metoda biometrică sunt: metoda estetică este:
 diametrul bizigomatic (Zy – Zy):  Tr – N (Oph) = N (Oph) – Sn + 8 – 10
- masculin = 137 ± 4,3 mm = Sn – Gn
- feminin = 130 ± 5,3 Valorile standard stabilite prin
 diametrul bigonial (Go – Go): metoda biometrică sunt:
- masculin = 97 ± 5,8  înălŃimea feŃei (N – Gn):
- feminin = 91 ± 5,9 - masculin = 121 ± 6,8
- feminin = 112 ± 5,2
Egalitatea etajelor feŃei se  înălŃimea etajului inferior al feŃei (Sn –
stabileşte prin indicele etajului mijlociu al Gn):
feŃei şi indicele feŃei inferioare - înălŃimii - masculin = 72 ± 6,0
feŃei, acestea putând fi egale sau inegale. - feminin = 66 ± 4,5
Indicele etajului mijlociu al feŃei se
stabileşte, raportând înălŃimea etajului B. Examinarea profilului facial se
mijlociu al feŃei (Nasion cutaneon sau realizează pentru a stabili tipul profilului,
Ophrion la copil - Stomion) la lăŃimea postura capului faŃă de coloana cervicală,
bizigomatică (Zygion cutaneon - Zygion integritatea pavilionului urechii, inserŃia
cutaneon), iar valoarea normală variază muşchilor gâtului, unghiul mandibular şi
tiparul creşterii faciale.

Tipul profilului se stabileşte după • normală – capul este situat deasupra


poziŃia sagitală a punctelor Subnasale faŃă coloanei cervicale;
de Gnathion cutaneon şi poate fi: • înainte – capul este situat înainte faŃă
• drept – poziŃie normală Sn faŃă de Gn; de coloana cervicală;
• convex – poziŃie anterioară Sn sau • înapoi – capul este situat înapoi faŃă
posterioară Gn; de coloana cervicală.
• concav – poziŃie posterioară Sn sau
anterioară Gn. Integritatea pavilionului urechii
poate fi normală sau anormală - în cazul
Postura capului faŃă de coloana în care există un sindrom al primului arc
vertebrală cervicală se stabileşte după branhial.
linia verticală care coboară din Vertex şi InserŃia muşchilor gâtului poate fi
poate fi: normală sau anormală - în cazul
sindromului Turner (gât palmat).

101
Diagnosticul ortodontic

Unghiul madibular se stabileşte sau Ophrion la copil - Auriculare -


după unghiul Auriculare - Gonion Gnathion cutaneon şi poate fi:
cutaneon - Gnathion cutaneon şi poate fi: • normodivergent – faŃă normală;
• normal – egal cu 110 - 120°; • hipodivergent – faŃă joasă;
• închis – unghi mai mic de 110 - 120°; • hiperdivergent – faŃă înaltă.
• deschis – unghi mai mare de 110 -
120°. C. Examinarea elementelor
morfologice faciale se realizează pentru
Tiparul creşterii faciale se a stabili configuraŃiile frunŃii, ochilor,
stabileşte după unghiul Nasion cutaneon nasului, buzelor, bărbiei şi mărimea
unghiurilor şi şanŃurilor feŃei.

102
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Fruntea se examinează din punct feminin = 32 ± 2,4) şi poate fi normală,


de vedere a înălŃimii, a configuraŃiei şi a îngustă sau lată.
profilului acesteia. Narinele pot avea un aspect
ÎnălŃimea frunŃii se măsoară de la normal (ovale şi simetrice), aplatizate, largi
Trichion la Glabella cutaneon, reprezintă sau asimetrice.
⅓ din înălŃimea feŃei (Trichion - Gnathion
cutaneon) şi poate fi normală, micşorată Buzele se examinează din punct
sau mărită. de vedere a lungimii, lăŃimii, aspectului,
LăŃimea frunŃii este determinată tonicităŃii, profilului labial, ocluzia labială,
genetic şi etnic, variază după vârstă şi planul labial şi relaŃia în zâmbet cu incisivii
sex, se raportează la lăŃimea bizigomatică superiori.
(Zygion cutaneon - Zygion cutaneon) şi Lungimea buzei superioare se
poate fi normală, îngustă sau lată. măsoară de la Subnasale la Stomion,
Profilul frunŃii poate fi plat, bombat reprezintă ⅓ din înălŃimea etajului inferior
sau oblic. al feŃei (Subnasale - Gnathion cutaneon) şi
poate fi normală, scurtată sau alungită.
Ochii se examinează din punct de Valorile standard stabilite prin
vedere a simetriei globilor oculari, după metoda biometrică sunt cuprinse între 19
distanŃa bipupilară faŃă de mijlocului feŃei şi 22 mm şi variază după cele două sexe
(pupila dreaptă - perpendiculara din (masculin = 8,9 ± 1,5; feminin = 8,4 ± 1,3).
Nasion cutaneon pe linia bipupilară - Lungimea buzei inferioare se
pupila stângă) şi pot fi simetrici sau măsoară de la Stomion la Gnathion
asimetrici. cutaneon, reprezintă ⅔ din înălŃimea
Valorile standard stabilite prin etajului inferior al feŃei (Subnasale -
metoda biometrică a distanŃei bipupilare - Gnathion cutaneon) şi poate fi normală,
mijlocul feŃei (N - pupilă) variază după cele scurtată sau alungită.
două sexe Valorile standard stabilite prin
- masculin = 33 ± 2,0 metoda biometrică sunt cuprinse între 38 -
- feminin = 31 ± 1,8 44 mm şi variază după cele două sexe
(masculin = 10,4 ± 1,9; feminin = 9,7 ±
Nasul se examinează din punct de 1,6).
vedere al conturului, lăŃimii şi lungimii Lungimea elementul mucos al
nasului şi a lăŃimii narinare. buzei superioare se măsoară de la Labiale
Conturul nasului poate fi drept, superior la Stomion şi poate fi normal,
convex sau deviat. îngust sau eversat.
Diametrul rădăcinii nasului stabilit Lungimea elementul mucos al
prin metoda biometrică variază după cele buzei inferioare se măsoară de la Stomion
două sexe (masculin = 35 ± 2,6; feminin = la Labiale inferior şi poate fi normal, îngust
31 ± 1,9) şi poate fi normal, îngust sau lat. sau eversat.
Lungimea nasului se măsoară de LăŃimea buzelor se stabileşte prin
la Nasion cutaneon la Pronasale, indicele lăŃimea orificiului oral - lăŃimea
reprezintă ⅓ din înălŃimea feŃei (Trichion - feŃei), raportând lăŃimea buzelor (Cheilion -
Gnathion cutaneon) şi poate fi: Cheilion) la lăŃimea bizigomatică (Zygion
• normală – ⅓ din înălŃimea feŃei; cutaneon - Zygion cutaneon), valoarea
• microrinic – rădăcină înaltă, piramidă normală variază după cele două sexe
scurtă şi vârf ridicat; (masculin = 38,9 ± 2,5; feminin = 38,4 ±
• macrorinic – rădăcină adâncă, 2,5) şi poate fi normală, îngustă sau lată.
piramidă scurtă şi vârf protrudat. Valorile standard stabilite prin
LăŃimea nasului se măsoară de la metoda biometrică sunt:
Ala dreaptă la Ala stângă, reprezintă - masculin = 53 ± 3,3
aproximativ 70% din lungimea nasului - feminin = 50 ± 3,2
(Nasion cutaneon la Pronasale), variază Aspectul buzelor poate fi de
după cele două sexe (masculin = 33 ± 2,7; coloraŃie normală sau roşie, uscate sau
fisurate, cu amprente ale dinŃilor sau cu

103
Diagnosticul ortodontic

cicatrice cheloidă (localizare, întindere, Profilul bărbiei este în directă


formă, retractilitate). relaŃie cu configuraŃia sulcus-ului labial
Tonusul labial poate fi normal, inferior şi cu buza inferioară şi poate fi
hiperton (buze subŃiri) sau hipoton (buze normal, protruziv sau retruziv.
groase).
Profilul labial poate fi: Unghiurile faciale sunt
• normal – buza superioară este în reprezentate de unghiul naso-frontal şi
uşoară protruzie faŃă de cea inferioară; unghiul naso-labial.
• în treaptă pozitivă – buza inferioară Unghiul naso-frontal este format de
este în marcată retruzie faŃă de buza intersecŃia liniei ce pleacă din Nasion
superioară; cutaneon în sus pe conturul superior cu
• în treaptă negativă – buza inferioară linia ce uneşte Nasion cutaneon cu
este în protruzie faŃă de buza Pronasale, are valoarea normală între 85º
superioară. - 105º, variind după cele două sexe
Ocluzia labială în postură (masculin = 131 ± 8,1; feminin = 134 ± 1,8)
realizează închiderea orală, iar buzele pot şi poate fi normal, micşorat sau mărit.
fi în contact (închise) sau fără contact Unghiul naso-labial este format de
(deschise). intersecŃia liniei ce uneşte Subnasale cu
Planul labial poate fi: Pronasale cu linia ce uneşte Subnasale cu
Labiale superior, are valoarea normală
• normal – la nivelul planului de ocluzie; între 85º - 105º, variind după cele două
• mai sus de planul de ocluzie – în sexe (masculin = 99 ± 8,0; feminin = 99 ±
retruzie incisivă; 8,7) şi poate fi normal, micşorat sau mărit.
• mai jos de planul de ocluzie – în
protruzie incisivă. ŞanŃurile faciale sunt reprezentate
RelaŃia în zâmbet a buzei de sulcus-ul labial superior şi sulcus-ul
superioare cu incisivii superiori poate fi: labial inferior.
• normală – vizibilitate de 2 mm a Sulcus-ul labial superior poate fi
marginilor incizale superioare; normal, aplatizat (în retruzie incisivă) sau
• anormală – vizibilitate mai mare de 2 accentuat (în protruzie incisivă).
mm a coroanelor frontalilor superiori; Sulcus-ul labial inferior poate fi
• zâmbetul gingiei – vizibilitate a marginii normal, aplatizat sau accentuat.
gingivale a frontalilor superiori.
D. Examinarea superficială a
Bărbia se examinează din punct tegumentelor feŃei apreciază sensibilitatea,
de vedere a înălŃimii, lăŃimii, liniei mediene căldura, umiditatea tegumentară (normală
şi a profilului acesteia. sau anormală), Ńesutul celular subiacent
ÎnălŃimea bărbiei se stabileşte prin (normal, bine sau slab reprezentat),
indicele bărbie - înălŃimea feŃei inferioare, puncte de emergenŃă trigeminală
raportând înălŃimea bărbiei (sulcus-ul (supraorbitar, suborbitar, mentonier).
labial inferior - Gnathion cutaneon) la
înălŃimea feŃei inferioare (Subnasale - E. Examinarea profundă se
Gnathion cutaneon), valoarea normală realizează prin palpaŃia muşchilor
variază după cele două sexe (masculin = masticatori şi faciali (simetria, punctele de
25,0 ± 2,2; feminin = 25,4 ± 1,9) şi poate fi inserŃie şi masa musculară) prin testele
normală, scurtată sau alungită. Netter (normotonicitate, hipertonicitate,
LăŃimea bărbiei este determinată hipotonicitate), a contururilor osoase
de relaŃia cu structura osoasă subiacentă (integre, dureroase sau nedureroase), a
şi cu tonusul muşchiului mentalis şi poate sistemul ganglionar (ganglionii pretragieni,
fi normală, îngustă sau lată. retroauriculari, genieni, submandibulari,
Linia mediană a bărbiei poate fi submentonieri, latero-cervicali, occipitali),
normală sau deviată spre stânga sau apreciind numărul, sensibilitatea,
dreapta, fiind asociată cu laterodeviaŃia mărimea, consistenŃa şi mobilitatea şi a
mandibulară. articulaŃiei temporo-mandibulare (subiectiv

104
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

şi obiectiv – coloraŃie, dureri, zgomote, mişcările condiliene şi mentoniere).

Examinarea clinică funcŃională  testul oglinzii apreciază simetria


contracŃiei narinare; se plasează oglinda
Examinarea funcŃională stabileşte sub baza narinară şi se urmăresc ariile
normalitatea sau anormalitatea funcŃiilor de aburire ca mărime şi simetrie; partea
aparatului dento-maxilar (respiraŃie, deficitară prezintă o obstrucŃie
deglutiŃie, masticaŃie, fonaŃie, fizionomică) anatomică nazală.
şi depistează parafuncŃiile (bruxismul sau  testul mustăŃii de vată apreciază
obiceiuri vicioase). simetria contracŃiei narinare; se plasează
un rulou de vată lax (cu sau fără talc)
A. FuncŃia respiratorie se sub baza narinară şi se urmăreşte
examinează pe tot parcursul examenului mişcarea acesteia provocată de expir.
clinic şi se stabileşte:  comandarea a 20 de inspiraŃii ritmice,
• tipul de respiraŃie: nazală, mixtă sau după care apare "setea de aer" la
orală. respiratorul oral şi mixt, acesta
• tonicitatea narinară: normală, scăzută deschizând gura pentru suplimentul de
sau absentă; aer.
• contracŃia narinară: simetrică sau Dacă se constată o disfuncŃie
asimetrică; respiratorie, pacientul este trimis la un
• controlul O.R.L.: prezenŃa vegetaŃiilor control O.R.L. La respiratorul oral nu se
adenoide. poate lua amprenta arcadele dento-
Testele funcŃionale de examinare alveolare, pentru că în timpul amprentării,
ale funcŃiei respiratorie sunt următoarele: pacientul trebuie să respire pe nas şi astfel
 comandarea de inspir şi expir profund apare starea de vomă şi de sufocare.
pentru observarea tonicităŃii narinare:
B. FuncŃia de deglutiŃie se
- la respiratorul nazal – contracŃii ritmice
examinează pentru a stabili:
ale muşchilor narinari;
- la respiratorul mixt – tonicitatea narinară • tipul de deglutiŃie: normală sau
este scăzută; anormală.
- la respiratorul oral – contracŃiile narinelor • disfuncŃia linguală: deglutiŃie anterioară
sunt absente. simplă sau complexă, deglutiŃie palatală
 pensarea narinelor apreciază sau sublinguală, deglutiŃie unilaterală
tonicitatea şi simetria contracŃiei sau bilaterală.
narinare; se presează narinele câteva Testele funcŃionale de examinare
secunde şi apoi se observă contracŃia ale funcŃiei de deglutiŃie sunt următoarele:
narinară în inspirul profund care  deglutiŃia conştientă de apă se
urmează. realizează invitând pacientul să aşeze o

105
Diagnosticul ortodontic

cantitate de apă pe limbă şi să facă o muşchilor perechi, provocată de instalarea


deglutiŃie comandată; medicul observă oboselii musculare de partea activă. La
mişcarea mandibulei din timpul examinarea articulaŃiei temporo-
deglutiŃiei, închiderea labială, contracŃia mandibulare (la pacienŃii adolescenŃi, tineri
muşchilor ridicători şi coborâtori ai şi maturi) se va constata o disfuncŃie
mandibulei (normală) sau a muşchilor articulară.
faciali (anormală).
 deglutiŃia conştientă de salivă se D. FuncŃia fonatorie se
realizează invitând pacientul să facă o examinează prin conversaŃia cu pacientul
deglutiŃie comandată, timp în care sau prin testele fonetice, pentru a stabili:
medicul depărtează uşor buza inferioară • tipul de fonaŃie: normală sau anormală;
şi observă dacă limba face o mişcare • disfuncŃia fonatorie: dislalie,
protruzivă; totodată, medicul fixează paradislalie, rinolalie sau sigmatism;
degetele pe muşchii care controlează • sunetele anormale.
deglutiŃia (maseteri, temporali sau Dacă se constată o disfuncŃie
milohioidieni), pentru a nu fi dus în fonatorie, pacientul va fi trimis la logopedie
eroare de către pacient; într-o deglutiŃie pentru corectarea poziŃiei limbii în timpul
normală limba nu apare printre dinŃii pronunŃiei sunetelor anormale.
frontali; într-o deglutiŃie anormală limba
apare printre dinŃii frontali sau deglutiŃia E. FuncŃia fizionomică se
nu poate fi efectuată cu buzele examinează pentru a stabili:
depărtate.
 deglutiŃia inconştientă de salivă se
• disarmonia facială: simetrie sau
asimetrie;
obŃine după efectuarea unei deglutiŃii
conştiente, după care medicul rămâne • elementul afectat;
cu degetele fixate pe muşchii care • ticurile faciale.
controlează deglutiŃia (dând impresia că
nu este atent), până când pacientul F. ParafuncŃiile şi obiceiurile
efectuează o nouă deglutiŃie; se observă vicioase se depistează prin anamneză şi
contracŃia muşchilor ridicători şi se stabileşte:
coborâtori ai mandibulei (normală) sau a • tipul de parafuncŃie sau obicei vicios
muşchilor faciali (anormală). (sugere, interpoziŃie, postură);
Dacă se constată o disfuncŃie a • frecvenŃa şi intensitatea practicării
deglutiŃiei, pacientul este conştientizat şi parafuncŃiei sau a obiceiului vicios;
trebuie să înceapă un tratamentul • practicarea diurnă sau nocturnă a
funcŃional prin exerciŃii de reeducare a parafuncŃiei sau a obiceiului vicios.
limbii.
Examinarea clinică orală
C. FuncŃia masticatorie se
examinează pentru a stabili: Examinarea clinică orală se
• tipul masticator: propulsor, diductor, realizează prin inspecŃie şi palpaŃie,
tocător sau mixt; examinând orificiul bucal, mucoasa labio-
• tipul de masticaŃie: bilaterală, jugală, vestibulul oral, arcadele dento-
unilaterală sau frontală. alveolare, periodonŃiul, bolta palatină,
• preferinŃa alimentelor tari sau păstoase zona amigdaliană, limba, planşeul bucal,
din alimentaŃie. ocluzia dentară şi relaŃiile mandibulo-
Dacă se constată o disfuncŃie craniene.
masticatorie, pacientul va prezenta pe Instrumentarul şi materialele
partea inactivă gingivită de inacŃiune, necesare examinării clinice orale sunt
depozite moi sau tartru şi lipsa atriŃiei, iar reprezentate de:
pe partea activă va prezenta gingivită de - trusa de consultaŃie (pensă, oglindă şi
suprasolicitare şi atriŃie marcată. De sonda dentară);
asemenea, la examinarea musculară se - depărtătorul buzelor şi ai obrajilor;
va constata o asimetrie a contracŃiei - apăsătorul de limbă;
- şublerul pentru măsurarea dinŃilor;

106
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- hârtia şi ceara de articulaŃie; • punctele de contact interdentare –


- indicatorii de placă bacteriană. prezente sau absente;
• mobilitatea dentară – prezentă sau
Orificiul oral poate fi normal ca absentă;
amplitudine sau se poate întâlni o • cariile dentare – prezente sau absente;
microstomie sau o macrostomie.
• distrofiile dentare – prezente sau
absente;
Mucoasa labio-jugală poate fi
normală ca aspect, coloraŃie, integritate • obturaŃiile dentare – corecte sau
sau poate prezenta formaŃiuni patologice incorecte;
(stomatite, lichen plan, etc.). • direcŃia bazei apicale alveolare în sens
sagital şi transversal – normală, lată sau
Vestibulul oral poate fi liber sau îngustă.
poate prezenta cicatrice postoperatorie
sau formaŃiuni patologice. Se examinează PeriodonŃiul marginal al dinŃilor se
inserŃia frenului buzei superioare şi examinează pentru a aprecia textura,
inferioare (normală, lată, înaltă, joasă sau coloraŃia, inflamaŃia, sângerarea,
medie) şi plicele jugale (normale sau recesiunea, hipertrofia, alveoliza sau
patologice). mobilitatea dentară.

Arcadele dento-alveolare se Bolta palatină se examinează


examinează pentru a stabili: pentru a aprecia mucoasa palatină
• igiena orală – prin inspecŃie (depozite (normală, anormală – tumefacŃie,
moi, tartru, halenă fetidă) sau prin amprenta dinŃilor), forma (normală sau
metoda colorimetrică, stabilind indicii de anormală – plată, "U", "V"), simetria,
placă bacteriană; prezenŃa torus-ului palatin, a cicatricelor şi
a direcŃiei vălului palatin.
• tipul dentiŃiei – temporară, mixtă sau
permanentă;
Zona amigdaliană se examinează
• prezenŃa sau absenŃa dinŃilor pe pentru a aprecia inflamaŃia sau hipertrofia
arcadele dentare; amigdalelor şi a mucoasei faringiene.
• forma arcadelor dento-alveolare –
normale sau anormale ("U", omega, "V", Limba se examinează pentru a
trapez, "M", "W" sau forme asociate); aprecia aspectul (normală, geografică, sau
• simetria arcadelor dento-alveolare – scrotală), lungimea (normală, lungă sau
simetrice sau asimetrice; scurtă), lăŃimea (normală, lată sau
• anomaliile dentare izolate – de număr, îngustă), simetria, tonicitatea (normală,
formă, volum, poziŃie, sediu sau hipotonă sau hipertonă), postura (normală,
structură; retractilă sau protruzivă), mobilitatea
• vârsta dentară – normală, tardivă sau (normală sau anchilotică) şi inserŃia
precoce; frenului lingual (normal, scut, îngust sau
• secvenŃa de erupŃie maxilară şi lung).
mandibulară – normală, inversată sau
atavică. Planşeul oral se examinează
• suma incisivă superioară şi inferioară pentru a aprecia supleŃea şi sensibilitatea.
(mm);
Ocluzia dentară se examinează
• atriŃia dinŃilor temporari – prezentă sau static (arii ocluzale, curbe de ocluzie,
absentă;
morfologia cuspizilor, rapoarte în sens
• abrazia dinŃilor permanenŃi – prezentă sagital, transversal, vertical) (figura 25) şi
sau absentă; dinamic (mişcări test de lateralitate şi
• spaŃierile dentare – prezente sau protruzie).
absente;
• congruenŃa dentară – prezentă sau RelaŃiile mandibulo-craniene se
absentă; examinează pentru a aprecia relaŃia

107
Diagnosticul ortodontic

centrică, relaŃia de postură, ocluzia habituală, ocluzia terminală.

108
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANALIZA DE MODEL Analizele destinate modelelor din


ghips se selectează în funcŃie de vârsta
Analiza modelelor din dentiŃia dentară şi cronologică a pacientului, de
permanentă sau dentiŃia mixtă este o tipul dentiŃiei şi de tipul anomaliei dento-
metodă odontometrică, care evaluează maxilare pe care o prezintă.
arcadele maxilare şi mandibulare,
determinând simetria, adâncimea bolŃii Analiza simetriei arcadelor
palatine, lungimea şi lăŃimea arcadelor în
funcŃie de mărimea dinŃilor, nevoia de Pentru analiza simetriei
spaŃiu pentru alinierea dinŃilor permanenŃi transversale şi sagitale a arcadelor dento-
erupŃi sau neerupŃi şi dimensiunea dinŃilor. alveolare (figura 26) se trasează pe
Modelele din ghips au o valoare modelele din ghips planurile de referinŃă:
ştiinŃifică (se reconstituie evoluŃia - planul medio-sagital maxilar – de la
tratamentului) şi o valoare medico-legală intersecŃia celei de-a doua perechi de
(identificarea persoanei). rugi palatine cu rafeul median, până la
Instrumentarul necesar analizelor limita dintre palatul moale şi dur (punctul
modelelor din ghips este reprezentat de: median dintre cele două fovee palatine);
• ortometrul; - planul medio-sagital mandibular – după
• simetroscopul; frenul lingual;
• compasul comparator; - planul tuberozitar – perpendicular pe
rafeul median, ce trece prin partea cea
• compasul tridimensional. mai distală a tuberozităŃilor.
Etapele analizei de model sunt
Pentru măsurarea simetriei
următoarele:
arcadelor dento-maxilare se utilizează
simetroscopul (grilă din plastic
1. Datele generale:
transparent), care se poziŃionează pe linia
• vârsta dentară – se apreciază după medio-sagitală şi pe planul tuberozitar.
grupul de dinŃi prezenŃi pe arcade, în
funcŃie de cronologia erupŃiei dentare; A. Analiza simetriei transversale
• apelul dinŃilor temporari şi permanenŃi utilizează punctele de referinŃă Pont ale
prezenŃi pe arcade; arcadelor dentare drepte şi stângi:
• aprecierea concordanŃei dintre vârsta - mijlocul şanŃului sagital al premolarului
dentară şi vârsta civilă a pacientului. prim superior;
- foseta centrală a molarului prim superior;
2. Studiul anomaliilor dentare izolate - punctul de contact vestibular
de: interpremolar inferior;
• număr; - vârful cuspidului centro-vestibular al
• formă; molarului prim inferior.
• volum; Asimetriile transversale se
depistează prin compararea valorilor
• poziŃie;
măsurate de la planul medio-sagital la
• sediu; punctele de referinŃă Pont maxilare şi
• structură. mandibulare dreapta-stânga, iar
diferenŃele de ±2 mm sunt considerate
3. Studiul arcadelor alveolo-dentare: normale.
• forma arcadelor; Asimetriile transversale ale
• simetria arcurilor dentare; arcadelor dentare apar în ocluziile
• adâncimea bolŃii palatine; unilaterale inverse, cap la cap,
• prezenŃa torus-ului palatin; vestibularizată sau lingualizată.
• dezvoltarea arcadei alveolare.
B. Analiza simetriei sagitale
utilizează aceleaşi puncte de referinŃă
4. Studiul dezvoltării ocluziei dentare:
Pont ale arcadelor dentare drepte şi
• aprecierea ocluziei statice în sens stângi.
sagital, transversal şi vertical.

109
Diagnosticul ortodontic

Asimetriile sagitale se depistează dentare, înclinări meziale ale dinŃilor, rotaŃii


prin compararea valorilor măsurate de la ale molarilor primi permanenŃi sau
planul tuberozitar la punctele de referinŃă devierea liniei mediene dentare.
Pont maxilare şi mandibulare dreapta - Deplasarea liniei mediene dentare
stânga, iar diferenŃele de ±2 mm sunt se apreciază după linia mediană
considerate normale. scheletală, care corespunde planului
Asimetriile sagitale ale arcadelor medio-sagital trasat pe modele. Analiza
dentare apar în migrările meziale ale simetriei la mandibulă este mai dificil de
dinŃilor laterali, care produc pierderi de realizat, din cauza impreciziei trasării liniei
spaŃiu în zonele laterale, înghesuiri mediene mandibulare.

Adâncimea bolŃii palatine compasului aplicându-se în mijlocului


marginii gingivale a coletului premolarilor
Adâncimea bolŃii palatine se primi permanenŃi superiori.
măsoară cu compasul tridimensional
Korkhaus, ghearele compasului aplicându- Daumenge face clasificarea
se la nivelul coletului mijlocului feŃei înălŃimii bolŃii palatine după stabilirea
palatinale ai molarilor primi permanenŃi raportului dintre cele două înălŃimi
superiori. Tija culisabilă măsoară premolare şi molare:
adâncimea bolŃii palatine: - boltă palatină joasă = raport peste 1,8;
- boltă palatină plană = 4 - 6 mm; - boltă palatină înaltă = raport între 1,8 -
- boltă palatină medie = 6 - 9 mm; 1,4;
- boltă palatină adâncă = 9 - 11 mm; - boltă palatină ogivală = raport sub 1,4.
- boltă palatină foarte adâncă = peste 11
mm. Korkhaus calculează înălŃimea
Adâncimea bolŃii palatine se poate bolŃii palatine după formula:
aprecia şi la nivelul premolarilor, ghearele

110
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ÎnălŃimea bolŃii palatine


x 100 = 42%
LăŃimea arcadei la nivelul molarilor primi permanenŃi superiori
Valorile mari arată o boltă palatină ca referinŃă dintele de reper situat cel mai
adâncă consecutiv endoalveoliei maxilare. distal.
Valorile mici arată o boltă palatină îngustă
consecutiv ocluziei încrucişate bilaterale. LăŃimea anterioară maxilară
reprezintă distanŃa dintre punctele de
Analiza lungimii şi lăŃimii arcadelor reper ai premolarilor primi superiori.
Valoarea măsurată se corelează cu
A. Analiza Pont se bazează pe valoarea calculată prin formula lui Pont:
corelaŃia dintre forma normală a arcadelor
dentare şi lăŃimea incisivilor superiori. Pont 100
SI. max. x
calculează valorile normale ale lăŃimii 80
anterioare şi posterioare a arcadelor, în
funcŃie de suma incisivilor superiori. sau formula lui Linder şi Harth:
Suma incisivilor superiori se
realizează prin măsurarea celor patru 100
SI. max. x
incisivi superiori cu compasul, respectiv a 85
celei mai mari dimensiuni mezio-distale
coronare a fiecărui incisiv superior iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă
permanent. Măsurarea se poate face pe valori tabelare pentru cele două sexe.
modelul de studiu sau, pentru o mai bună
precizie, direct în cavitatea orală a LăŃimea posterioară maxilară
pacientului, în timpul examenului clinic. reprezintă distanŃa dintre punctele de
Valorile normale sunt cuprinse între 28 reper ai molarilor primi superiori. Valoarea
mm şi 35 mm (normodonŃie). Când valorile măsurată se corelează cu valoarea
sunt prea mici (sub 28 mm – microdonŃie) calculată prin formula lui Pont:
sau prea mari (peste 35 mm –
macrodonŃie), corelaŃia analizelor nu este 100
adecvată. Când lipseşte unul sau mai SI. max. x
64
mulŃi incisivi (centrali sau laterali), suma
incisivilor superiori se calculează cu sau formula lui Linder şi Harth:
formula Tonn:
100
4 SI. max. x
SI. max. = SI. mand. x + 0,5 65
3
iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă
Pont utilizează pentru dentiŃia valori tabelare pentru cele două sexe.
permanentă (figura 27) următoarele
puncte de referinŃă ale arcadelor dentare LăŃimea anterioară mandibulară
drepte şi stângi: reprezintă distanŃa dintre punctele de
- mijlocul şanŃului sagital al premolarului reper ai premolarilor inferiori. Valoarea
prim superior; măsurată se corelează cu valoarea
- foseta centrală a molarului prim superior; calculată, care este egală cu valoarea
- punctul de contact vestibular lăŃimii anterioare maxilare calculată după
interpremolar inferior; Pont, Linder şi Harth, Mühlberg şi
- vârful cuspidului centro-vestibular al colaboratorii şi Weise.
molarului prim inferior.
Aceste puncte de referinŃă nu se LăŃimea posterioară mandibulară
pot folosi când dinŃii în cauză prezintă reprezintă distanŃa dintre punctele de
anomalii marcate de poziŃie sau de sediu reper ai molarilor primi inferiori. Valoarea
sau sunt absenŃi. În cazul în care există măsurată se corelează cu valoarea
migrări dentare ale dinŃilor de reper, se ia calculată, care este egală cu valoarea
lăŃimii anterioare maxilare calculată după

111
Diagnosticul ortodontic

Pont, Linder şi Harth, Mühlberg şi diferenŃelor. Valorile negative reprezintă


colaboratorii şi Weise. îngustarea arcadei, iar valorile pozitive
Valorile măsurate se compară cu reprezintă lărgirea arcadei. DiferenŃe de ±
valorile calculate şi se fac interpretările 2 mm sunt considerate normale.

Pont utilizează pentru dentiŃia 100


SI. max. x
mixtă (figura 27), când în zonele laterale 97
sunt prezenŃi pe arcade dinŃii temporari,
următoarele puncte de referinŃe ale iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă
arcadelor dentare drepte şi stângi: valori tabelare pentru cele două sexe.
- foseta distală a şanŃului sagital al
molarului prim temporar superior; LăŃimea posterioară maxilară
- vârful cuspidului disto-vestibular al reprezintă distanŃa dintre punctele de
molarului prim temporar inferior. reper ai molarilor primi permanenŃi
superiori. Valoarea măsurată se corelează
LăŃimea anterioară maxilară cu valoarea calculată prin formula lui Pont:
reprezintă distanŃa dintre punctele de
reper ai molarilor primi temporari superiori. 100
SI. max. x
Valoarea măsurată se corelează cu 64
valoarea calculată prin formula lui Pont:
sau formula lui Linder şi Harth:
100
SI. max. x
80 100
SI. max. x
65
sau formula lui Linder şi Harth:
sau formula lui Dausch-Neumann şi
100 Stangenberg:
SI. max. x
85
100
sau formula lui Dausch-Neumann: SI. max. x
75

112
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă 100


SI. max. x
valori tabelare pentru cele două sexe. 90

LăŃimea anterioară mandibulară B. Analiza Korkhaus se


reprezintă distanŃa dintre punctele de realizează pentru diagnosticul malpoziŃiilor
reper ai molarilor primi temporari inferiori. sagitale ale dinŃilor anteriori, utilizând
Valoarea măsurată se corelează cu raportul dintre lungimea şi lăŃimea
valoarea calculată, care este egală cu anterioară maxilară şi mandibulară a
valoarea lăŃimii anterioare maxilare arcadelor.
calculată după Pont, Linder şi Harth,
Mühlberg şi colaboratorii şi Weise sau se Korkhaus utilizează pentru dentiŃia
calculează cu formula lui Dausch- permanentă (figura 28) următoarele
Neumann şi Stangenberg: puncte de referinŃă Pont ale arcadelor
dentare drepte şi stângi:
100 - mijlocul şanŃului sagital al premolarului
SI. max. x
60 prim superior;
- foseta centrală a molarului prim superior;
LăŃimea posterioară mandibulară - punctul de contact vestibular
reprezintă distanŃa dintre punctele de interpremolar inferior;
reper ai molarilor primi permanenŃi - vârful cuspidului centro-vestibular al
inferiori. Valoarea măsurată se corelează molarului prim inferior.
cu valoarea calculată, care este egală cu
valoarea lăŃimii anterioare maxilare Aceste puncte de referinŃă nu se
calculată după Pont, Linder şi Harth, pot folosi când dinŃii în cauză prezintă
Mühlberg şi colaboratorii şi Weise sau se anomalii marcate de poziŃie sau de sediu
calculează cu formula lui Dausch- sau sunt absenŃi. În cazul în care există
Neumann şi Stangenberg: migrări dentare ale dinŃilor de reper, se ia
ca referinŃă dintele de reper situat cel mai
distal.

113
Diagnosticul ortodontic

Lungimea anterioară maxilară se de reper premolare ale lăŃimii anterioare


măsoară ducând perpendiculara prin faŃa mandibulare. Valoarea măsurată se
vestibulară a celui mai proeminent incisiv corelează cu valoarea calculată prin
superior la punctele de reper premolare formula lui Korkhaus:
ale lăŃimii anterioare maxilare. Valoarea
măsurată se corelează cu valoarea Lungimea maxilară anterioară – 2 mm
calculată prin formula lui Korkhaus:
iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă
100 valori tabelare pentru cele două sexe.
SI. max. x
160
Raportul dintre lungimea şi
iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă lăŃimea anterioară are valoarea de 50%
valori tabelare pentru cele două sexe. atât pentru maxilar cât şi pentru mandibulă
şi se calculează cu formula:
Lungimea anterioară
mandibulară se măsoară ducând Lungimea anterioară
x 100
perpendiculara prin faŃa vestibulară a celui LăŃimea anterioară
mai proeminent incisiv inferior la punctele

Korkhaus utilizează pentru dentiŃia Lungimea anterioară maxilară se


mixtă (figura 28), când în zonele laterale măsoară ducând perpendiculara prin faŃa
sunt prezenŃi pe arcade dinŃii temporari, vestibulară a celui mai proeminent incisiv
următoarele puncte de referinŃe Pont ale superior la punctele de reper ai molarilor
arcadelor dentare drepte şi stângi: primi temporari superiori. Valoarea
- foseta distală a şanŃului transversal al măsurată se corelează cu valoarea
molarului prim temporar superior; calculată prin formula lui Korkhaus:
- vârful cuspidului disto-vestibular al
molarului prim temporar inferior. 100
SI. max. x
160

114
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

sau formula lui Dausch-Neumann şi D. Arcograma Herren specifică


Stangenberg: indicilor Pont. Această analiză
calculează valorile normale ale lăŃimii
100 anterioare şi posterioare şi lungimii
SI. max. x
160 posterioare ale arcadelor, după suma
lăŃimii mezio-distale a dinŃilor anteriori şi
iar Mühlberg şi colaboratorii şi Weise oferă premolari, până la faŃa mezială a molarilor
valori tabelare pentru cele două sexe. primi permanenŃi.

Lungimea anterioară Herren utilizează pentru măsurători


mandibulară se măsoară ducând următoarele puncte de referinŃă pentru
perpendiculara prin faŃa vestibulară a celui arcadele dentare permanente drepte şi
mai proeminent incisiv inferior la punctele stângi, maxilare şi mandibulare (figura 30):
de reper ai molarilor primi temporari - punctul de contact dintre canin şi
inferiori. Valoarea măsurată se corelează premolarul prim;
cu valoarea calculată prin formula lui - punctul de contact dintre premolarul
Dausch-Neumann şi Stangenberg: secund şi molarul prim permanent.

100 În dentiŃia mixtă (figura 30), suma


SI. max. x
232 lăŃimii mezio-distale se face pentru dinŃii
anteriori şi molarii temporari, până la faŃa
C. Analiza Mühlberg şi mezială a molarilor primi permanenŃi.
colaboratorii se bazează pe calculul Herren utilizează pentru
valorilor normale ale lăŃimii anterioare şi măsurătorile arcadelor dentare mixte
posterioare şi a lungimii anterioare a drepte şi stângi, maxilare şi mandibulare
arcadelor dento-alveolare (figura 29), după următoarele puncte de referinŃe:
sexe. - punctul de contact dintre canin şi molarul
prim temporar;
- punctul de contact dintre molarul secund
temporar şi molarul prim permanent.

115
Diagnosticul ortodontic

Analiza spaŃiului pe arcade B. Analiza discrepanŃei totale.


Pentru realizarea unei analize complete a
A. Analiza Lundström împarte spaŃiului, trebuie combinată analiza
arcada dentară în şase segmente, formate modelelor cu analiza teleradiografiei de
din doi dinŃi pe fiecare segment, inclusiv profil, deoarece alinierea dinŃilor depinde
molarul prim permanent. Se face diferenŃa atât de gradul de înghesuire dentară, cât
dintre spaŃiul disponibil (spaŃiul mezio- şi de poziŃia sagitală a incisivilor în raport
distal înregistrat pe model) şi spaŃiul cu scheletul facial.
necesar (lăŃimea maximă mezio-distală a
dinŃilor) pe fiecare segment. Se evaluează Determinarea discrepanŃelor se
bilanŃul de spaŃiu, făcând suma realizează astfel:
diferenŃelor dintre lungimile reale şi cele • DiscrepanŃa dentară (DD) – reprezintă
necesare pentru fiecare segment. diferenŃa dintre lungimea reală şi cea
necesară a arcadei şi adâncimea curbei
Segemetele arcadei dentare Spee dreaptă şi stângă.
maxilare: • DiscrepanŃa sagitală (DS) – reprezintă
- segmentul 1 – suma lăŃimii mezio-distale distanŃa dintre muchiile incisivilor centrali
a molarului prim şi a premolarului superiori (valoarea normală este între -2
secund drept superior; la +4 mm) şi inferiori (valoarea normală
- segmentul 2 – suma lăŃimii mezio-distale este între -2 la +2 mm) la linia Nasion -
a premolarului prim şi a caninului drept Pogonion măsurată pe teleradiografia de
superior; profil.
- segmentul 3 – suma lăŃimii mezio-distale • DiscrepanŃa totală (DT) – reprezintă
a incisivului lateral şi central drept suma discrepanŃelor dentare (DD) drepte
superior; şi stângi şi a discrepanŃei sagitale (DS)
- segmentul 4 – suma lăŃimii mezio-distale şi se calculează după formula:
a incisivului central şi lateral stâng
superior; DS + ½ DD
- segmentul 5 – suma lăŃimii mezio-distale
a caninului şi a premolarului prim stâng După calcularea discrepanŃei totale
superior; se decide dacă sunt necesare extracŃiile în
- segmentul 6 – suma lăŃimii mezio-distale scop ortodontic. Pentru nivelarea curbei lui
a premolarului secund şi a molarului Spee cu 1 mm, este necesar 1 mm de
prim stâng superior. lungime a arcadei. Pentru 1 mm de
schimbare a poziŃiei incisivilor stabilită pe
Segemetele arcadei dentare teleradiografia de profil, este necesar 1
madibulare: mm de lungime a arcadei. ProdonŃia
- segmentul 1 – suma lăŃimii mezio-distale incisivă semnifică o nevoie de micşorare a
a molarului prim şi a premolarului arcadei, iar retrodonŃia incisivă semnifică o
secund stâng inferior; alungire a lungimii arcadei dentare.
- segmentul 2 – suma lăŃimii mezio-distale Dacă discrepanŃa totală se
a premolarului prin şi a caninului stâng calculează în dentiŃia mixtă, trebuie să se
inferior; ia în calcul schimbările poziŃiei liniei
- segmentul 3 – suma lăŃimii mezio-distale Nasion – Pogonion odată cu creşterea şi
a incisivului lateral şi central stâng cu tiparul rotaŃiei mandibulare.
inferior,
- segmentul 4 – suma lăŃimii mezio-distale C. Analiza lungimii arcadelor
a incisivului central şi lateral drept dentare calculează pentru fiecare
inferior; hemiarcadă dreaptă şi stângă şi pe toată
- segmentul 5 – suma lăŃimii mezio-distale arcada maxilară şi mandibulară, diferenŃa
a caninului şi a premolarului prim drept dintre spaŃiul existent şi cel necesar,
inferior; măsurată de la feŃele meziale ale molarilor
- segmentul 6 – suma lăŃimii mezio-distale primi permanenŃi (premolari, canini,
a premolarului secund şi a molarului incisivi).
prim drept inferior.

116
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

D. Analiza espectativei perioada dentiŃiei mixte. Analiza utilizează


necesarului de spaŃiu după Ballard- o formulă proprie de calcul, bazată pe
Wylie prevede nevoia de spaŃiu pe suma incisivilor permanenŃi inferiori, iar
arcadele dentare din zonele laterale Carey oferă valori tabelare:
mandibulare (zona canin-premolară), din

SpaŃiul necesar mandibular = 9,41 + 0,527 x SI. mand.

E. Analiza espectativei G. Analizele Huckaba şi Moyers


necesarului de spaŃiu după Berendonk sunt asemănătoare cu cele prezentate
calculează valorile lăŃimii dinŃilor pentru nevoia de spaŃiu din zonele
permanenŃi din zonele laterale maxilare şi laterale, din dentiŃia mixtă.
mandibulare (zona canin-premolară), după
suma incisivilor superiori, din perioada H. Analiza espectativei
dentiŃiei mixte, oferind valori tabelare. necesarului de spaŃiu după Tanaka
utilizează formule proprii de calcul, bazate
F. Analiza predicŃiei corelative pe suma incisivilor permanenŃi superiori
după Droschl utilizează valori tabelare sau inferiori, necesare pentru a prevedea
pentru cele două sexe, calculate în funcŃie nevoia de spaŃiu pe arcade în zonele
de suma incisivilor inferiori pentru zonele laterale maxilare şi mandibulare (zona
laterale maxilare şi mandibulare (zona canin-premolară), din perioada dentiŃiei
canin-premolară), din perioada dentiŃiei mixte:
mixte.

SI. max.
SpaŃiul necesar maxilar = + 10 mm
2

SI. mand.
SpaŃiul necesar mandibular = + 10,5 mm
2

Analiza dimensiunii dinŃilor Dacă raportul depăşeşte valoarea


normală, dinŃii inferiori anteriori sunt mai
A. Analiza Tonn este destinată laŃi decât cei superiori; dacă raportul este
pentru corectarea disarmoniilor dintre mai mic, dinŃii superiori anteriori sunt mai
mărimea dinŃilor şi a maxilarelor. Tonn laŃi decât cei inferiori. CorecŃia terapeutică
determină raportul dintre lăŃimea incisivilor trebuie aplicată la dinŃii mai mici ca
superiori şi cei inferiori, cu formula: dimensiuni. VariaŃii de ±2 mm sunt
normale. Această discrepanŃă are efecte
SI. mand. asupra poziŃiei dinŃilor şi a ocluziei
x 100 = 74%
SI. max. dentare.

B. Analiza Bolton determină Raportul global evaluează relaŃia


raportul dintre suma lăŃimii coronare dintre incisivii, caninii, premolarii şi molarii
mezio-distale a dinŃilor permanenŃi primi superiori şi inferiori, după formula:
superiori şi inferiori.
ST. mand.
x 100 = 91,3 ± 0,3%
Raportul anterior evaluează relaŃia ST. max.
dintre incisivii şi caninii superiori şi
inferiori, după formula: Dacă raportul depăşeşte valoarea
normală, dinŃii inferiori sunt mai laŃi decât
ST. mand. cei superiori; dacă raportul este mai mic,
x 100 = 77,2 ± 0,2%
ST. max. dinŃii superiori sunt mai laŃi decât cei
inferiori. Cauza principală a discrepanŃei
dentare poate fi o asimetrie a dimensiunii
dinŃilor superiori şi inferiori.

117
Diagnosticul ortodontic

EXAMENUL RADIOLOGIC aprecierea dimensiunii rădăcinilor, a


raporturilor dento-dentare şi cu structurile
Examinarea radiografică este anatomice.
necesară pentru stabilirea diagnosticului Această radiografie are
de certitudine a anomaliilor dento- dezavantajul că este o radiografie
maxilare. Alegerea tipului de examinare segmentară şi din această cauză are o
radiografică se face în funcŃie de utilizare restrânsă în ortodonŃie.
prezumŃia de diagnostic stabilită la Tehnica bisectoarei (Cieszyinski-
examinarea clinică. Examinările Dieck) direcŃionează raza centrală pe
radiologice nu se fac fără discernământ, mijlocul dinŃilor supuşi explorării,
datorită riscurilor cumulative ale perpendicular pe bisectoarea unghiului
investigaŃiei radiologice, aceasta fiind o format de planul axului lung al dintelui cu
metodă invazivă. planul filmului. Imaginea radiografică este
Obiectivele examinării radiologice izometrică (imaginea radiografică
sunt următoarele: corespunde dimensiunii reale a dintelui
- stabilirea condiŃiei dentare; explorat) şi ortoradială (centrarea pe
- stabilirea condiŃiei periodonŃiului; orizontală pentru fiecare grup de dinŃi
- stabilirea condiŃiei articulaŃiei temporo- explorat se obŃine prin orientarea
mandibulară; fasciculului de radiaŃii în lungul razei de
- evidenŃierea structurii osoase; cerc a dintelui examinat, considerând
- stabilirea raporturilor dinŃilor permanenŃi hemiarcada dentară un semicerc).
cu succesorii săi; Tehnica planurilor paralele
- stabilirea gradului de mineralizare a direcŃionează raza centrală perpendicular
germenilor dentari; pe film şi pe dinte, filmul fiind paralel cu
- stabilirea raporturilor dintre rădăcinile dintele, iar distorsionarea imaginii este mai
dentare; scăzută. Varianta modernă a acestei
- stabilirea înclinărilor sau rotaŃiilor tehnici foloseşte aparatul rontgen cu con
dentare; lung.
- stabilirea înghesuirilor sau spaŃierilor
germenilor dentari; B. Radiografia simplă intraorală
- depistarea dinŃilor supranumerari sau cu film muşcat plasează filmul în plan
incluşi; ocluzal. Această radiografie are utilizare
- depistarea anodonŃiilor; mai mare în ortodonŃie şi este indicată în
- depistarea chisturilor sau tumorilor stabilirea poziŃiei reale a dinŃilor incluşi şi a
maxilare; înclinaŃiilor vestibulo-orale a dinŃilor
- stabilirea raporturilor dentare cu ectopici.
structurile anatomice maxilare. Tehnica Belot direcŃionează raza
Tipurile de radiografii utilizate în centrală pe bisectoarea unghiului format
ortodonŃie sunt radiografiile dentare de axul dintelui (din centrul zonei de
intraorale (periapicală, cu film muşcat radiografiat) şi planul filmului (planul
(ocluzale), cu aripioară (bite-wing) şi ocluzal), iar înclinaŃiile diferă după grupele
ortopantomografia) şi radiografiile de dinŃi examinate. Dezavantajul acestei
extraorale (ale pumnului, articulaŃiei tehnici este efectul paralaxei.
temporo-mandibulare şi teleradiografiile). Tehnica Simpson direcŃionează
raza centrală în axul lung al dintelui
Radiografii dentare intraorale examinat, cu centrare perpendiculară pe
film. Această tehnică este indicată pentru
A. Radiografia simplă intraorală aprecierea extinderii spaŃiale a unei
retroalveolară (periapicală) utilizează leziuni, pentru localizarea calculilor salivari
raza centrală cu direcŃie vestibulo-orală şi şi a leziunilor palatinale. În cazul incluziilor
filmul poziŃionat în spatele dintelui supus dentare bilaterale sunt necesare două
explorării. clişee pentru fiecare hemiarcadă.
Această radiografie este indicată în
stabilirea status-ului dentar şi periodontal C. Radiografia simplă intraorală -
(14 radiografii pe grupe de dinŃi), film cu aripioară (bite-wing)

118
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

direcŃionează raza centrală tangent la Această radiografie are utilizare


zonele de contact şi perpendicular pe mare în ortodonŃie şi este indicată în
filmul poziŃionat orizontal sau vertical şi ar stabilirea imaginii de ansamblu a arcadelor
trebui să prezinte o minimă suprapunere dento-alveolare, a articulaŃiei temporo-
orizontală a dinŃilor. Tehnica utilizată este mandibulare, a structurilor osoase vecine,
metoda Raper. a poziŃiei germenilor dentari, a secvenŃei
Această radiografie este indicată în lor de erupŃie, a raporturilor cu dinŃii
patologia periodontală, pentru evidenŃierea temporari şi cu structurile învecinate.
suprapunerilor reperelor osoase maxilare Această radiografie are avantajul
din regiunea apexurilor, a evidenŃierii că redă pe un singur film imaginea a 16
leziunilor interproximale şi a septurilor radiografii dentare simple seriate şi se
osoase interdentare şi pentru examinarea poate face bilanŃului dentar radiologic şi a
zonelor de contact dintre dinŃii adiacenŃi de articulaŃiei temporo-mandibulare.
la nivelul unei arcade dentare. Dezavantajul acesteia constă în
fenomenul paralaxei, care deformează
D. Ortopantomografia este dimensiunile structurilor osoase,
proiecŃia unică, panoramică, a mai multor periodontale şi a suprafeŃelor radiculare.
structuri anatomice pe aceeaşi imagine Pe ortopantomografie (OPT) se
(maxilare, alveole, arcade dentare, poate estima dimensiunea dinŃilor
sinusuri maxilare, fose nazale, articulaŃia succesionali înainte de erupŃia lor, cu
temporo-mandibulară, ramurile formulele:
mandibulare şi canalul dentar).

lăŃimea reală a lăŃimea reală a


molarului prim temporar premolarului prim neerupt
=
lăŃimea molarului prim temporar lăŃimea germenului premolarului prim
pe OPT pe OPT

D2 real x D1 aparent
D1 real =
D2 aparent
D1 aparent - dintele care are imagine radiologică şi este neerupt;
D2 aparent este dintele care este erupt şi are imagine radiologică.

Pe ortopantomografie se poate H = dinte cu rădăcină complet formată şi


aprecia vârsta dentară a mugurilor dentari cu apexul închis.
după scorurile de dezvoltare a germenilor
dentari, clasificate de Demirjian şi de Evaluarea vârstei dentare după
Nolla. stadiile de dezvoltare prezentate se face
Scorul lui Demirjian după care prin atribuirea unei valori fiecărui dinte
standardizează gradul de mineralizare a examinat, iar suma lor va determina vârsta
germenilor dentari este următorul: dentară a germenilor dentari, care va fi
0 = germene dentar fără semne de corelată cu vârsta cronologică a
mineralizare; pacientului.
A = calcifierea punctelor ocluzale izolate,
fără ca ele să fuzioneze; Scorul lui Nolla după care
B = calcifierea suprafeŃelor ocluzale; standardizează gradul de mineralizare a
C = calcifierea coronară completă; germenilor molarilor de minte este
D = coroane mineralizate până la următorul:
joncŃiunea smalŃ - cement; 0 = absenŃa criptei, fără semne aparente
E = lungimea rădăcinii formate este mai de dezvoltare a dintelui;
mică decât a coroanei; 1 = prezenŃa formării criptei, dar absenŃa
F = lungimea rădăcinii formate este mai începerii mineralizării;
mare decât a coroanei; 2 = calcifiere iniŃială şi începerea
G = dinte cu rădăcină complet formată, dar amelogenezei pe cuspizi;
cu apexul deschis;

119
Diagnosticul ortodontic

3 = calcifiere coronară completă a unui S – os sesamoidea a articulaŃiei


molar de minte; metacarpo- phalangiale a degetului mare;
4 = calcifiere coronară completă a doi Pi – os pisiforme.
molari de minte; Interpretarea radiografiei pumnului
5 = calcifiere coronară aproape completă a se face prin stabilirea stadiilor de
molarilor de minte până la marginea maturaŃie ale oaselor pumnului:
cervicală; 1. Stadii de maturaŃie ale falangelor:
6 = calcifiere coronară completă a - stadiul 0 – epiphisis este mai tendinoasă
molarilor de minte, dar formarea rădăcinii ca diaphisis.
nu este încă începută; - stadiu 1 – epiphisis este de aceeaşi
7 = un molar de minte cu rădăcina grosime ca diaphisis.
formată; - stadiul 2 – epiphisis debordează
8 = doi molari de minte cu rădăcinile diaphisis, formând un mic.
formate; - stadiul 3 – epiphisis este unită cu
9 = rădăcinile molarilor de minte aproape diaphisis.
formate, dar cu apexurile deschise; 2. Stadii de maturaŃie a ossis hamatum:
10 = rădăcinile molarilor de minte formate, - stadiul 0 – nu sunt semne de osificare.
cu apexurile închise. - stadiu 1 – începutul calcificării.
- stadiul 2 – calcificare avansată.
Radiografii dentare extraorale 3. Stadii de maturaŃie a ossis sesamoidea
şi pipsiforme:
A. Radiografia pumnului este - stadiul 0 – nu sunt semne de osificare.
recomandată pentru stabilirea vârstei - stadiu 1 – vizibile calcificări.
osoase (biologice), corelată cu vârsta
cronologică şi cu vârsta dentară. Interpretarea radiografiei pumnului
Radiografia pumnului este indicată: se realizează pentru stabilirea:
• înaintea expansiunii rapide a • stadiului de creştere – prin osificarea
maxilarului; localizată la nivelul falangelor, a osului
• în cazurile de clasa a III-a Angle, clasa carp şi a osului radius;
a II-a Angle sau în ocluziile deschise • vârstei osoase – după fiecare stadiu
scheletale; de osificare şi după sex;
• în cazurile în care apare o • dezvoltării scheletice;
neconcordanŃă între vârsta cronologică • potenŃialului de creştere osoasă;
şi vârsta dentară; • mărimii finale aşteptate – calculată pe
• la pacienŃii care necesită chirurgie pacient, după formula finală a înălŃimii
ortognatică înainte de 16 - 20 ani. aşteptate;
Această radiografie se poate indica • dezvoltării rămase – calculată după
la orice vârstă, dar datele suficiente le potenŃialul curent de creştere.
obŃineam la vârsta de 8,6 ani la fete şi 10
ani la băieŃi. B. Tomografia articulaŃiei
Pentru interpretarea radiografiei temporo-mandibulare redă o imagine
pumnului este necesară stabilirea sectorială a articulaŃiei temporo-
punctelor de referinŃă (figura 31): mandibulare dreaptă şi stângă. Se indică
PP1 – phalanx proximalis a degetului pentru diagnosticul de certitudine al
mare; disfuncŃiilor articulare (malformaŃii, fracturi,
PP2 – phalanx proximalis a degetului luxaŃii, artrite, artroze, disfuncŃii, etc.),
arătător; depistate clinic.
PP3 – phalanx proximalis a degetului Din punct de vedere radiologic,
mijlociu; conturul versantului articular şi a condilului
PM3 – phalanx media a degetului mijlociu; mandibular sunt vizibile după vârsta de 10
PD3 – phalanx distalis a degetului mijlociu; ani.
R – os radius; Se pot executa două tipuri de
H –os hamatum; tomografii:

120
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

- biaxiale a articulaŃiei temporo- este metoda metrică şi unghiulară a lui


mandibulare; Ricketts. Se apreciază înălŃimea
- bilaterale – gură închisă/gură deschisă. condiliană, profunzimea cavităŃii glenoide
Cea mai uzuală metodă de şi pantele de înclinare.
interpretare a acestui tip de tomografie

C. Teleradiografia oferă informaŃii transversal. Există mai multe tehnici de


asupra configuraŃiei scheletului cranio- interpretare a teleradiografiei de faŃă:
facial, a relaŃiei dintre bazele osoase Ricketts, Hewitt, Svanholt şi Solow,
maxilare şi baza craniului, a relaŃiei dintre Grayson şi Grummons.
bazele osoase maxilare, a relaŃiei dintre Teleradiografia axială oferă
arcadele alveolare şi dentare, a relaŃiei informaŃii despre dezvoltarea transversală
interincisive, a relaŃiei dintre bazele a ramului orizontal al mandibulei şi este
osoase şi Ńesuturilor moi, a tiparul de indicată în stabilirea diagnosticului
creştere şi direcŃia de creştere facială, a asimetriilor faciale inferioare în plan sagital
localizării anomaliilor, a posibilităŃilor şi şi transversal. Există mai multe tehnici de
limitelor tratamentului ortodontic. interpretare a teleradiografiei axiale:
Teleradiografia de profil oferă Dahan, Delaire şi Vion.
informaŃii despre dezvoltarea verticală şi Pentru interpretarea teleradiografiei
sagitală a structurilor cranio-faciale şi este se trasează pe hârtie de calc contururile
indicată în stabilirea diagnosticului părŃilor dure şi moi. Se marchiză punctele
anomaliilor dento-maxilare în plan sagital antropometrice şi se stabilesc planurile de
şi vertical. Există mai multe tehnici de referinŃă, care sunt diferite după metoda
interpretare a teleradiografiei de profil: de analiză aleasă (liniară, unghiulară sau
Downs, Schwarz, Steiner, Tweed, a proporŃiilor).
Sassouni, Ricketts, Jarabak, Harvold,
McNamara, Rakosi, Burstone, Epker şi Analiza Steiner a teleradiografiei
Fish, Legan şi Burstone şi Holdaway. de profil apreciază relaŃiile sagitale şi
Teleradiografia de faŃă oferă verticale ale profilului scheletal, alveolo-
informaŃii despre dezvoltarea verticală şi dentar şi ale părŃilor moi. Planul de
transversală a structurilor cranio-faciale şi referinŃă (fix) este reprezentat de planum-
este indicată în stabilirea diagnosticului ul bazei craniului (figura 32).
asimetriilor cranio-faciale în plan

121
Diagnosticul ortodontic

Punctele antropometrice radiologice ale analizei Steiner


S Sella turcica este punctul situat în centrul geometric al şeii turceşti.
N Nasion este cel mai anterior şi superior punct al suturii naso-frontale.
Kdlp Condylion posterior este punctul cel mai posterior al processus condylaris.
E Punctul E este un punct construit de perpendiculara dusă prin punctul Kdlp la
planum bazei craniului S - N.
L Punctul L este un punct construit de perpendiculara dusă prin punctul Pog la
planum bazei craniului S - N.
A Punctul A Downs este punctul anterior cel mai înfundat de pe procesul alveolar
anterior maxilar.
B Punctul B Downs este punctul anterior cel mai înfundat de pe procesul alveolar
anterior mandibular.
D Punctul D este centrul simfizei mentoniere, care se deplasează odată cu
creşterea.
Go Gonion este punctul unghiului mandibular, determinat de bisectoarea unghiului
dintre linia ramus-ului şi a planului mandibular.
Gn Gnathion este punctul cel mai anterior şi inferior de pe marginea bazilară a
protuberantia mentalis.
Pog Pogonion este punctul cel mai anterior de pe protuberantia mentalis.
I Incisale superior este punctul aflat pe marginea incizală a celui mai proeminent
incisiv central superior.
i Incisale inferior este punctul aflat pe marginea incizală a celui mai proeminent
incisiv central inferior.
1/ Punctul cel mai vestibular al coroanei celui mai proeminent incisiv central
superior.
/1 Punctul cel mai vestibular al coroanei celui mai proeminent incisiv central inferior.
Oc Punctul anterior Downs este situat la jumătatea supraocluziei frontale, fiind
construit în mijlocul intersecŃiei contactului incizal a celui mai proeminent incisiv
central superior şi inferior. Reprezintă punctul anterior al planului de ocluzie.
Ocp Punctul posterior Downs este un punct construit la intersecŃia contactului molar
dintre vârful cuspizilor meziali ai molarilor primi superior şi inferior. Reprezintă
punctul posterior al planului de ocluzie.
Ls Labiale superior este punctul cel mai anterior al marginii roşului buzei superioare.
Li Labiale inferior este punctul cel mai anterior al marginii roşului buzei inferioare.
Pog' Pogonion cutanat este punctul cel mai anterior al bărbiei.
MS Punctul S a lui Steiner este situat la mijlocul bordurii nazale.

Planuri şi linii de referinŃă ale analizei Steiner


planul S – N planul anterior al bazei craniului
planul Go – Gn planul mandibular
planul Occ planul de ocluzie
linia N – A Nasion - A Downs
linia N – B Nasion - B Downs
linia N – D Nasion - D
linia 1/ axul incisivului central superior
linia /1 axul incisivului central inferior
linia S linia estetică S a lui Steiner

122
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Analiza unghiulară Steiner


PoziŃia sagitală a Unghiul SNA este format de intersecŃia liniei ce uneşte punctele
maxilarului Nasion şi A Downs (N – A) cu planum bazei craniului (S – N) şi
are valoarea normală între 80 - 82º. Unghiul creşte în prognatism
maxilar şi scade în retrognatism maxilar, în funcŃie de variaŃia
poziŃiei punctului A.
PoziŃia sagitală a Unghiul SNB este format de intersecŃia liniei ce uneşte punctele
mandibulei Nasion şi B Downs (N – B) cu planum bazei craniului (S – N) şi
are valoarea normală între 78 - 80º. Unghiul creşte în prognatism
mandibular şi scade în retrognatism mandibular, în funcŃie de
variaŃia poziŃiei punctului B.
Clasa scheletală Unghiul ANB reprezintă diferenŃa dintre unghiul SNA şi unghiul
SNB şi are valoarea normală între 2 - 4º. În funcŃie de variaŃia
poziŃiei punctelor A şi B, unghiul creşte în clasa a II-a scheletală şi
scade în clasa a III-a scheletală.
PoziŃia sagitală a Unghiul SND este format de intersecŃia liniei ce uneşte punctele
symphysis Nasion şi D (N – D) cu planum bazei craniului (S – N) şi are
mentalis valoarea normală între 76 - 77º. Unghiul creşte în progenie şi
scade în retrogenie, în funcŃie de variaŃia poziŃiei punctului D.
Unghiul interincizal Unghiul 1/ – /1 este format de intersecŃia liniei axului incisivului
central superior (apex şi punctul Incisale superior) cu linia axului
incisivului central inferior (apex şi punctul Incisale inferior) şi are
valoarea normală între 130 - 131º. Unghiul creşte în biretrodonŃie
asociată cu ocluzie adâncă acoperită şi scade în biprodonŃie
asociată cu ocluzie adâncă în acoperiş.
Unghiul planului Unghiul SN – Occ este format de intersecŃia liniei ce uneşte
de ocluzie punctul anterior şi posterior al planului ocluzal (Occ) cu planum
bazei craniului (S – N) şi are valoarea normală între 14 - 16º.
Unghiul creşte odată cu înclinarea anterioară a planului de ocluzie
din clasa a II-a scheletală şi scade odată cu înclinarea posterioară
a planului de ocluzie din clasa a III-a scheletală.
Unghiul planului Unghiul SN – GoGn este format de intersecŃia liniei ce uneşte
mandibular punctele Gonion şi Gnathion (Go – Gn) cu planum bazei craniului
(S – N) şi are valoarea normală între 30 - 32º. Unghiul creşte
odată cu înclinarea planului mandibular din rotaŃia posterioară
mandibulară, creşterea verticală şi tendinŃa la ocluzie deschisă
scheletală. Unghiul scade odată cu orizontalizarea planului
mandibular din rotaŃia anterioară, creşterea orizontală şi tendinŃa
la ocluzie adâncă scheletală.
Unghiul incisivului Unghiul 1/ – NA este format de intersecŃia liniei axului incisivului
maxilar cu linia central superior (apex şi punctul Incisale superior) cu linia de
N-A referinŃă trasată între punctele Nasion şi A Downs (N – A) şi are
valoarea normală între 20 - 22º. Unghiul creşte în prodonŃie
superioară şi scade în retrodonŃie superioară.
Unghiul incisivului Unghiul 1/ – SN este format de intersecŃia liniei axului incisivului
maxilar cu planum central superior (apex şi punctul Incisale superior), cu planum
bazei craniului (S – N) şi are valoarea normală de 103º. Unghiul
creşte în prodonŃie superioară şi scade în retrodonŃie superioară.
Unghiul incisivului Unghiul /1 – NB este format de intersecŃia liniei axului incisivului
madibular cu linia central inferior (apex şi punctul Incisale inferior) cu linia de
N-B referinŃă trasată între punctele Nasion şi B Downs (N – B) şi are
valoarea normală între 25 - 27º. Unghiul creşte în prodonŃie
inferioară şi scade în retrodonŃie inferioară.

123
Diagnosticul ortodontic

Analiza metrică Steiner


DistanŃa incisiv DistanŃa 1/ – NA are valoarea normală între 2 - 4 mm. Valorile
maxilar şi linia N-A crescute arată o prodonŃie superioară, iar valorile scăzute arată o
retrodonŃie superioară.
DistanŃa incisiv DistanŃa /1 – NB are valoarea normală între 4 – 4,5 mm. Valorile
mandibular şi linia crescute arată o prodonŃie inferioară, iar valorile scăzute arată o
N-B retrodonŃie inferioară.
DistanŃa Pog şi DistanŃa Pog – NB se schimbă odată cu creşterea (0,5 mm/an) şi
linia N-B are valoarea normală de 4 mm. Valorile crescute arată o
progenie, iar valorile scăzute arată o retrogenie.
Raportul Holdaway Raportul Holdaway reprezintă diferenŃa dintre valoarea distanŃei
/1 – NB minus valoarea distanŃei Pog – NB şi are valoarea
normală între 0 ± 2 mm după Holdaway.
Lungimea DistanŃa S – L este dependentă de direcŃia de creştere, se
anterioară a bazei corelează cu valoarea unghiului SN – GoGn şi are valoarea
craniului normală de 51 mm. Cu cât unghiul SN – GoGn este mai mare, cu
atât distanŃa S – L va fi mai scurtă şi tendinŃa este de creştere
verticală. Cu cât unghiul SN – GoGn este mai mic, cu atât
distanŃa S – L va fi mai lungă şi tendinŃa este de creştere
orizontală.
Lungimea DistanŃa S – E se corelează cu unghiul SN – GoGn şi are
posterioară a bazei valoarea normală de 22 mm. Valorile crescute arată o alungire a
craniului zonei posterioare a bazei craniului, iar valorile scăzute arată o
scurtare a zonei posterioare a bazei anterioare a craniului. Cu cât
unghiul SN – GoGn este mai mare, cu atât distanŃa S – E va fi
mai scurtă şi tendinŃa este de creştere verticală. Cu cât unghiul
SN – GoGn este mai mic, cu atât distanŃa S – E va fi mai lungă şi
tendinŃa este de creştere orizontală.
DistanŃa buză DistanŃa Ls – Pog' - MS are valoarea normală de 0 mm, buza
superioară şi linia superioară fiind tangentă la această linie. Valorile crescute arată o
S procheilie superioară, iar valorile scăzute arată o retrocheilie
superioară.
DistanŃa buză DistanŃa Li – Pog' - MS are valoarea normală de 0 mm, buza
inferioară şi linia S inferioară fiind tangentă cu această linie. Valorile crescute arată o
procheilie inferioară, iar valorile scăzute arată o retrocheilie
inferioară.

Analiza Tweed a teleradiografiei Tweed pleacă de la principiul după


de profil apreciază relaŃiile sagitale şi care un profil facial armonios este un profil
verticale ale profilului scheletal, alveolo- drept, cu incisivii inferiori situaŃi verticali pe
dentar şi ale părŃilor moi. Planurile de osul bazal mandibular. Astfel, Tweed
referinŃă (fixe) sunt reprezentate de trasează un triunghi care-i poartă numele,
planum-ul bazei craniului şi de orizontala format din trei unghiuri: FMIA, FMA, IMPA.
Frankfort (figura 32).

Punctele antropometrice radiologice ale analizei Tweed


S Sella turcica este punctul situat în centrul geometric al şeii turceşti.
N Nasion este cel mai anterior şi superior punct al suturii naso-frontale (suturis
naso-frontalis).
Po Porion este punctul cel mai superior al conductului auditiv extern, situat la
intersecŃia orizontalei Frankfort cu marginea superioară a conductului auditiv
extern.

124
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Or Orbitale este cel mai inferior punct de pe marginea inferioară a orbitei.


Ar Articulare este punctul situat la intersecŃia suprafeŃei inferioare a bazei craniului
cu marginea posterioară a processus condylaris.
Nsa Naso-spinalis anterior este punctul situat în vârful spinei nasalis anterior.
A Punctul A Downs este punctul anterior cel mai înfundat de pe procesul alveolar
anterior maxilar.
B Punctul B Downs este punctul anterior cel mai înfundat de pe procesul alveolar
anterior mandibular.
Go Gonion este punctul unghiului mandibular, determinat de bisectoarea unghiului
dintre linia ramus-ului şi a planului mandibular.
Me Menton este cel mai inferior punct de pe marginea inferioară a simfizei
mentoniere.
Pog Pogonion este punctul cel mai anterior de pe protuberantia mentalis.
I Incisale superior este punctul aflat pe marginea incizală a celui mai proeminent
incisiv central superior.
i Incisale inferior este punctul aflat pe marginea incizală a celui mai proeminent
incisiv central inferior.
1/ Punctul cel mai vestibular al coroanei celui mai proeminent incisiv central
superior.
/1 Punctul cel mai vestibular al coroanei celui mai proeminent incisiv central inferior.
Oc Punctul anterior Downs este situat la jumătatea supraocluzie frontală, fiind
construit în mijlocul intersecŃiei contactului incizal a celui mai proeminent incisiv
central superior şi inferior. Reprezintă punctul anterior al planului de ocluzie.
Ocp Punctul posterior Downs este un punct construit la intersecŃia contactului molar
dintre vârful cuspizilor meziali ai molarilor primi superior şi inferior. Reprezintă
punctul posterior al planului de ocluzie.
Ls Labiale superior este punctul cel mai anterior al marginii roşului buzei superioare.
Li Labiale inferior este punctul cel mai anterior al marginii roşului buzei inferioare.
Me' Menton cutaneon este cel mai inferior punct situat pe Ńesutul moale al bărbiei.
Pog' Pogonion cutanat este punctul cel mai anterior al bărbiei.

Planuri şi linii de referinŃă ale analizei Tweed


planul S – N planul anterior al bazei craniului
planul Po - Or orizontala Frankfort
planul Go – Me planul mandibular
planul Occ planul de ocluzie
linia N – A Nasion - A Downs
linia N – B Nasion - B Downs
linia 1/ axul incisivului central superior
linia /1 axul incisivului central inferior
linia Z linia Z a lui Merrifield

Triunghiul Tweed
Unghiul Unghiul FMIA este format de intersecŃia axului celui mai vestibular
incisivului incisiv inferior (apex - Incisale inferior) cu orizontala Frankfort (Po
inferior cu planul – Or) şi are valoarea normală de 66° dup ă Tweed şi între 65 - 71°
Frankfort după Stockfisch. Apreciază calitatea estetică şi impune corecŃiile
terapeutice asupra incisivilor inferiori. Unghiul creşte în retrodonŃie
inferioară şi scade în prodonŃie inferioară.

125
Diagnosticul ortodontic

Unghiul planului Unghiul FMA este format de intersecŃia planului mandibular ce


mandibular cu uneşte punctele Gonion - Menton (Go – Me) cu orizontala
planul Frankfort Frankfort (Po – Or) şi are valoarea normală de 24° dup ă Tweed şi
între 16 - 35° dup ă Stockfisch. Apreciază direcŃia de creştere a
mandibulei. Unghiul creşte în rotaŃie posterioară mandibulară şi
scade în rotaŃie anterioară mandibulară.
Unghiul Unghiul IMPA este format de intersecŃia planului mandibular ce
incisivului uneşte punctele Gonion - Menton (Go – Me) cu axul celui mai
inferior cu planul vestibular incisiv inferior (apex - Incisale inferior) şi are valoarea
mandibular normală de 90° dup ă Tweed şi între 84 - 92° dup ă Stockfisch.
Unghiul creşte în prodonŃie inferioară şi scade în retrodonŃie
inferioară.
Analiza unghiulară Tweed
PoziŃia sagitală a Unghiul SNA este format de intersecŃia liniei ce uneşte punctele
maxilarului Nasion şi A Downs (N – A) cu planum bazei craniului (S – N) şi
are valoarea normală între 80 - 84° dup ă Tweed. Unghiul creşte în
prognatism maxilar şi scade în retrognatism maxilar, în funcŃie de
variaŃia poziŃiei punctului A.
PoziŃia sagitală a Unghiul SNB este format de intersecŃia liniei ce uneşte punctele
mandibulei Nasion şi B Downs (N – B) cu planum bazei craniului (S – N) şi
are valoarea normală între 78 - 82° dup ă Tweed. Unghiul creşte
în prognatism mandibular şi scade în retrognatism mandibular, în
funcŃie de variaŃia poziŃiei punctului B.
Clasa scheletală Unghiul ANB reprezintă diferenŃa dintre unghiul SNA şi unghiul
SNB şi are valoarea normală între 1 - 5 ° dup ă Tweed. În funcŃie
de variaŃia poziŃiei punctelor A şi B, unghiul creşte în clasa a II-a
scheletală şi scade în clasa a III-a scheletală.
Unghiul planului Unghiul F – Occ este format de intersecŃia orizontalei Frankfort
de ocluzie (Po – Or) cu linia ce uneşte punctul anterior şi posterior al planului
ocluzal a lui Downs (Occ) şi are valoarea normală între 8 -12°
după Tweed. Unghiul creşte odată cu înclinarea anterioară a
planului de ocluzie din clasa a II-a scheletală şi scade odată cu
orizontalizarea planului de ocluzie din clasa a III-a scheletală.
Unghiul Unghiul 1/ - /1 este format de intersecŃia liniei axului incisivului
interincizal central superior (apex şi punctul Incisale superior) cu linia axului
incisivului central inferior (apex şi punctul Incisale inferior) şi are
valoarea normală de 135° dup ă Tweed. Unghiul creşte în
biretrodonŃie asociată cu ocluzie adâncă acoperită şi scade în
biprodonŃie asociată cu ocluzie adâncă în acoperiş.
Unghiul Z Unghiul Z după Merrifield este format de intersecŃia orizontalei
Merrifield Frankfort (Po – Or) cu linia Z a profilului Ńesuturilor moi (Pog' – Li
sau Ls) şi are valoarea normală între 75 - 78° dup ă Merrifield.
Linia Z este tangentă la buza superioară în clasa a II-a scheletală
diviziunea 1 sau în biproalveolie şi tangentă la buza inferioară în
clasa I scheletală cu disarmonie dento-maxilară sau clasa a III-a
scheletală cu prognatism mandibular.
Analiza metrică Tweed
DistanŃa A-B la DistanŃa AB – Occ se corelează cu valorile unghiurilor SNA, SNB,
planul ocluzal ANB, înclinaŃia planului de ocluzie şi direcŃia de creştere şi are
valoarea normală între 0 - 4 mm, când punctul A se află înaintea
punctului B (clasă I scheletală). Valorile crescute pozitive arată că
punctul A este mult înaintea punctului B (clasă a II-a scheletală), iar
valorile scăzute negative arată că punctul B este înaintea punctului

126
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

A (clasă a III-a scheletală).


ÎnălŃimea DistanŃa Ar – Go are valoarea normală de 45 mm. Valorile crescute
scheletală arată mărirea înălŃimii scheletale posterioare, iar valorile scăzute
posterioară arată micşorarea înălŃimii scheletale posterioare.
ÎnălŃimea DistanŃa Nsa – Me are valoarea normală de 65 mm. Valorile
scheletală crescute arată mărirea înălŃimii scheletale anterioare, iar valorile
anterioară scăzute arată micşorarea înălŃimii scheletale anterioare.
Raportul înălŃimii Raportul Ar - Go : Nsa - Me are valoarea normală de 69% după
scheletale Tweed. ObŃinerea altor valori arată un dezechilibru vertical
anterioare şi scheletal.
posterioare
Grosimea DistanŃa Me' – NB variază cu creşterea Ńesuturilor moi ale bărbiei şi
mentonului cu direcŃia de creştere facială.
Grosimea buzei DistanŃa 1/ – Ls are o valoare egală cu grosimea mentonului.
superioare Valoarea variază cu poziŃia sagitală a incisivilor superiori.

Tehnici imagistice moderne cu o placă de fosfor fotostimulabilă. În


urma acŃiunii radiaŃiilor expuse, placa
A. Radiografia dentară digitală realizează o fosforescenŃă albastră,
(RDD) a fost realizată de către Francis diferenŃiată după gradul de absorbŃie al
Mouyen în 1982, ca o alternativă la fasciculului de raze X. Imaginea virtuală
radiografia convenŃională. stocată pe placă este redată ca imagine
Sistemul a preluat toate principiile digitală în urma expunerii la un scaner
radiografiei convenŃionale dar, a înlocuit laser.
filmul retroalveolar cu un senzor, care În 1994 a apărut sistemul Digora,
capta radiaŃiile X din cavitatea orală. care prezenta două placi de fosfor de
În prezent există două tipuri de mărimi comparabile cu filmele radiologice,
sisteme pentru obŃinerea directă a numărul 0 şi 2. O singură placă putea fi
imaginilor digitale: sistemul SPS şi scanată în aproximativ 30 de secunde.
sistemul CCD. În 1997 a fost introdus sistemul
Sistemul SPS (Storage Phosphor Den Optix cu cinci plăci diferite ca
System) a înlocuit clasicul film radiologic, dimensiuni şi cu un sistem de scanare prin

127
Diagnosticul ortodontic

intermediul unui carusel, care foloseşte clinicienilor. Nu mai este necesară camera
până la 29 de plăci. Avantajele acestui de developare şi substanŃele chimice.
sistem sunt remarcabile: calitatea Primele ortopantomografii digitale
imaginilor obŃinute (atât ale dinŃilor cât şi apărute între 1985 - 1991 au fost
ale spaŃiului periodontal), uşurinŃa proiectate de McDavid şi colaboratorii la
evidentă în obŃinerea imaginilor care UTHSCA. Primul sistem DXIS disponibil
reduce timpul necesar pentru developare pe piaŃă a fost introdus de Signet (FranŃa)
cât şi alte inconveniente ale developării în 1995. În 1997 SIDEXIS - firma Siemens
manuale, rapiditatea cu care se pot (Sinora Dental Sistem, Germania) a oferit
prelucra imaginile, dublată de opŃiunea digitală pentru unitatea
economicitatea metodei, deoarece plăcile panoramică Orthophos Plus. DigiPan
sunt refolosibile de mii de ori. (Trophy Radiology, FranŃa) a oferit
Sistemul CCD (Charged-Coupled opŃiunea pentru OP100, realizat de
Device) utilizează un senzor pentru Instrumentarium (Finlanda).
absorbŃia radiaŃiilor expuse intraoral şi Între 1998 - 2004, mai mulŃi
este conectat la computer, prin conductori producători oferă propriile sisteme digitale.
de fibre optice cu rezistenŃă electrică În 2006, SCAN300FP de la Ajat (Finlanda)
neglijabilă. Imaginea virtuală de pe senzor oferă ultima inovaŃie, care achiziŃionează
este transformată în imagine radiologică sute de imagini de MB şi poate reconstrui
de un fotomultiplicator electronic şi un stratul panoramic prin post achiziŃie de
computer şi este afişată pe monitorul imagine computerizată.
calculatorului aproape imediat după
expunere. În acest fel radiaŃiile sunt Sistemul PSP (Phosphor System
reduse cu 80% iar timpul de expunere de Plate) utilizează placa de fosfor
5 ori. fotostimulabilă, înlocuind filmul radiografic.
Radiografia dentară digitală După expunere la radiaŃii X, placa este
electronică obŃinută permite o prelucrare plasată într-un scaner special, unde
adaptată la nevoia patologiei depistate: imaginea laterală formată este reconstruită
mărirea unei regiuni din structura dentară, punct cu punct şi digitalizată, folosind
inversarea culorii, realizând negativul scanarea cu laser. Imaginile digitalizate
imaginii obŃinute, măsurători „punct cu sunt stocate şi afişate pe ecranul
punct” ale distanŃelor şi structurilor curbe computerului. Această tehnologie este
(canale radiculare, rădăcini dentare), similară cu tehnologia bazată pe filmul
colorarea structurilor care au aceeaşi radiologic, dar developarea chimică este
densitate, obŃinerea „efectului fosilă” care înlocuită cu procesul de scanare.
reprezintă estomparea ariilor tisulare din
jurul unor structuri şi scoaterea în evidenŃă Sistemul CCD (charged-coupled
a structurilor dentare. device) utilizează senzori electronici, care
convertesc razele X în lumină, folosind un
B. Ortopatomografia digitală se strat de GdO2S sau de Csl, care apoi este
află într-un proces de schimbare, de la captată, folosind un senzor de imagine
tehnologia cu film, ce implică developarea CCD sau CMOS. PuŃine sisteme utilizează
chimică, la tehnologia digitală, bazată pe hibridul analog-digital, care întâi
senzori electronici şi computere. FaŃă de converteşte razele X în electricitate,
sistemele cu film, avantajul principal al folosind un strat de CdTe şi apoi
tehnologiei digitale este reprezentat de o electricitatea este transformată în imagine,
mai largă expunere, care semnifică mai printr-o secŃiune citită cu tehnologia
puŃine scanări repetate, reducerea CMOS. Cu ajutorul sistemelor digitale,
costurilor şi a expunerii pacientului la claritatea imaginii obŃinute este superioară
radiaŃii. De asemenea, imaginile pot fi celei din sistemele convenŃionale (figura
vizualizate imediat şi îmbunătăŃită 33).
claritatea lor, pot fi salvate digital şi trimise

128
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

C. Tomografia computerizată încât şi bătăile inimii puteau fi înregistrate.


(CT) a fost dezvoltată de Sir Godfrey Acest lucru a determinat pe unii clinicieni
Hounsfield în 1967 şi se cunosc mai multe să încadreze acest dispozitiv în 4D de
sisteme de scanere, după organizarea înregistrare a mişcării.
părŃilor componente ale dispozitivului şi Tomografia computerizată este o
după mişcarea efectuată de fascicul tehnicǎ imagisticǎ particularǎ, care
pentru captarea imaginii. utilizeazǎ ca factor fizic radiaŃia X, ca
Prima generaŃie de scanere procedeu de explorare a mediului,
prezenta o singură sursă de radiaŃie şi un secŃiunea tomograficǎ în transversal axial,
singur detector. InformaŃia era obŃinută iar ca mod de redare a informaŃiei,
secŃiune cu secŃiune. imaginea digitalǎ. Principiul tomografiei
A doua generaŃie a fost introdusă computerizate se bazeazǎ pe mǎsurarea
când s-au încorporat detectori multipli în atenuǎrii unui fascicul îngust de radiaŃii X,
planul scaner-ului. care parcurge, printr-o mişcare circularǎ,
A treia generaŃie a apărut odată cu un strat echivalent ca lǎrgime din corpul
avansarea tehnologiei detectorilor şi a examinat şi reconstrucŃia imaginii plecând
captării de informaŃii. Detectorii mari de la proiecŃiile sale diferite.
reduceau nevoia fasciculului de a efectua
o mişcare de translaŃie în jurul obiectului, Scanarea prin tomografiere
pentru a putea fi măsurat. Însă, pe imagini computerizată axială (CAT) presupune
se observau artefacte inelare, care rotirea scaner-ului în jurul capului de sute
distorsionau imaginea 3D şi mascau de ori pe secundă, trimiŃând un fascicul în
anumite planuri anatomice. formă de evantai spre un tablou cu
A patra generaŃie a fost dezvoltată detectori multipli, constând într-un gaz sau
pentru a combate aceste probleme. S-a un material scintiator (înveliş de Fosfor) -
introdus o sursă de radiaŃii mobilă şi un cel mai frecvent iodura de Cesiu (CeI).
receptor inelar fix, dar trebuiau luate în Pacientul este deplasat pe o distanŃă
considerare modificările unghiurilor sursei cunoscută de scaner, de obicei în jur de 1
de radiaŃii şi de dispersie. cm, 0,5 cm sau, în cazul celor cu rezoluŃie
A cincia şi a şasea generaŃie de înaltă, chiar 1 mm. În scanările CAT,
scanere au fost introduse pentru a reduce această distanŃă defineşte grosimea
dispersia artefactelor. Detectorul era fix, secŃiunilor. Pentru secŃiuni mai subŃiri,
iar fasciculul rotat electronic de-a lungul operatorul trebuie să selecteze o
unui anod, sub formă de bandă de secŃionare în interiorul secŃiunii iniŃiale,
tungsten. RadiaŃia era produsă în punctul pentru a reduce secŃiunea dorită la 0,5
în care fasciculul electronic întâlnea mm. Deşi scanarea CAT are o acurateŃe
anodul şi rezulta într-o sursă de radiaŃii X, crescută, necesită utilizarea unei doze de
care se rotea în jurul pacientului, fără radiaŃii semnificativă pentru pacient. O
componentă de translaŃie sau parŃi mobile. scanare CAT obişnuită pentru evaluarea
ProiecŃia razelor X a fost atât de rapidă, unui implant maxilar poate utiliza până la

129
Diagnosticul ortodontic

2100 SV, doză echivalentă cu realizarea a atât pacientului cât şi clinicianului. Metoda
375 de radiografii panoramice sau imagini măsurătorilor cefalometrice pe
digitale. teleradiografia de profil ar putea deveni
istorie, dacă CBCT-ul ar intra în practica
Tomografia computerizată cu curentă a specialiştilor ortodonŃi. Acest
fascicul conic (CBCT) a fost dezvoltată în dispozitiv economiseşte timp preŃios,
anii 1990, ca proces evolutiv rezultat din deoarece nu mai este necesară
necesitatea informaŃiilor tridimensionale, transpunerea contururilor şi punctelor
obŃinute prin scanări cu computer cefalometrice pe hârtia de calc şi apoi
tomograful. CBCT-ul cranio-facial a fost calcularea lor. Imaginile 3D obŃinute cu
destinat să rezolve unele limitări ale CT- acest aparat sunt imprimate pe hârtie
ului convenŃional. Obiectul care trebuie fotografică, pe care se marchează
evaluat este captat, în timp ce sursa de punctele şi se fac măsurătorile. De
radiaŃie cade pe un receptor asemenea, CBCT-ul permite înregistrarea
bidimensional. Această simplă diferenŃă imaginilor pe ambele laterale ale
permite o singură rotaŃie a sursei de pacientului (stânga-dreapta), valorile
radiaŃii să capteze o regiune întreagă de putând fi diferite pentru fiecare parte şi
interes, în comparaŃie cu CT-ul astfel să influenteze diagnosticul. Acest
convenŃional, unde multiple secŃiuni sunt lucru nu este posibil în cazul
puse cap la cap pentru a obŃine o imagine teleradiografiilor de profil şi acestea pot da
completă. De asemenea, fasciculul conic chiar un rezultat fals, prin suprapunerea
produce un fascicul mai concentrat şi mai structurilor osoase dreapta-stânga, într-un
puŃină dispersie a radiaŃiilor, comparativ cu singur contur.
dispozitivele CT cu dispoziŃie în evantai. O invenŃie ce ar putea duce la un
Acest lucru creşte semnificativ utilizarea alt nivel a diagnosticulului ortodontic este
razelor X şi reduce capacitatea tubului de softwere-ul care marchează singur
raze X necesară scanării volumetrice. punctele de referinŃă în analizele
Totalitatea radiaŃiilor reprezintă cefalometrice, calculează distanŃele între
aproximativ 20% din totalul unui CT-ului ele şi măsoară unghiurile de interes. Acest
convenŃional şi echivalentul expunerii softwere ar putea duce la înlocuirea
pentru o ortopantomografie. completă a teleradiografiilor de profil din
Componentele inovatoare sunt practica curentă. Softwere-ul permite şi
semnificative şi permit CBCT-ului sǎ fie intervenŃia medicului în marcarea corectă
mai puŃin costisitor şi sǎ scadǎ de 4 ori a punctelor, pentru o acuratete crescută,
nivelul de radiaŃii emise. Aparatele CBCT acestea fiind marcate în funcŃie de dinŃii
realizează obŃinerea iniŃială a imaginii, la o prezenŃi pe arcade şi de grosimea osului
secŃiune cu grosimea medie de 0,15 mm la anumite nivele.
şi funcŃionează cu doze de radiaŃii mult Cu ajutorul CBCT-ului şi a
mai reduse, variind între 40 - 500 SV, reconstrucŃiilor 3D, clinicianul poate
echivalând cu 4 - 6 radiografii panoramice. observa amănunŃit rapoartele ocluzale,
În ultima decadă de ani, ortodonŃii atât frontal cât şi pe zonele laterale.
au început să aprecieze avantajele oferite Practic, ce se observă pe un model de
de dimensiunile 3D aplicate în diagnosticul studiu, se poate observa şi cu CBCT-ul,
clinic, planul de tratament şi a educaŃiei scutind pacientul de neplăcerea
pacientului. Cu ajutorul computer înregistrării amprentelor (în special la cei
tomografiei cu fascicul conic, orice cu reflex de voma exagerat) şi clinicianul
radiografie poate fi executată în mai putin de drumul la laboratorul de tehnică
de 1 minut. Ortodontul are posibilitatea să dentară.
vizualizeze la o calitate superioară Caninii ectopici se pot observa cu
radiografii periapicale, panoramice, CBCT-ul. Metoda schimbului de tuburi a
ocluzale, seriate şi teleradiografii, fost metoda tradiŃională de localizare a
împreună cu imagini ce nu pot fi produse acestor canini şi a oferit informaŃii despre
de dispozitivele de radiografiere clasice. poziŃia arbitrară şi aproximarea nivelului
Introducerea CBCT-ului în practica de dificultate pentru abordarea acestora.
ortodontică aduce numeroase avantaje CBCT-ul foloseşte două dispozitive de

130
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

radiografiere convenŃionale şi localizează convenŃională, examinarea cu computer


dintele prin mişcarea obiectelor, respectiv tomograful poate furniza o gamă largă de
din direcŃia din care a fost efectuată informaŃii adiŃionale. CBCT-ul permite
radiografia. tuturor tipurilor de radiografii (radiografii
Tehnologia CBCT oferă o panoramice, teleradiografii de profil şi
îmbunătăŃire majoră în analiza căilor frontale, radiografii ocluzale, radiografii
respiratorii, permitând analiza 3D şi retro-dento-alveolare şi radiografii bite-
volumetrică. Analiza căilor respiratorii era wing) să fie reconstruite şi apoi
efectuată convenŃional cu ajutorul transformate în multiple planuri, respectiv
teleradiografiilor de profil. Studiile recente reconstrucŃii 3D. Măsurătorile efectuate pe
comparative, folosind teleradiografiile de CTV au o raŃie de 1 : 17, spre deosebire de
profil şi CBCT-ul au descoperit că teleradiografiile convenŃionale, a căror
măsurătorile suprafeŃelor şi volumele amplificare poate varia de la 4,6% până la
diferă în cele două analize. 7,2%.
ResorbŃia condililor apare la 5 - Se observă tendinŃa de abandon a
10% din pacienŃii supuşi chirurgiei analizelor pe imagini 2D în favoarea celor
ortognate. Studiile referitoare la tehnologia 3D, din moment ce imaginile 3D pot fi
3D au încercat să înŃeleagă cum se transformate în 2D, asemănătoare unei
remodelează condilul, iar datele radiografii (figura 32). Conform
preliminare sugerează că mare parte din Halazonetis, noi puncte cefalometrice ar
rotaŃia condilului rezultată după putea fi introduse şi multe alte analize
remodelare, este o consecinŃă directă a cefalometrice, similare analizelor 2D, sunt
procedurilor chirurgicale. ArticulaŃia pe cale de a fi create.
temporo-mandibulară se modifică în urma CBCT-ul este excelent pentru
absenŃei tratamentului de osteogeneză şi imagistica Ńesuturilor dure şi majoritatea
ortopedia dento-facială încă are nevoie de componentelor Ńesuturilor moi, dar nu are
studiu. capacitatea de a evidenŃia structurile
În anii 1980, în Statele Unite au musculare şi ataşamentele lor. Aceste
apărut dispozitive care foloseau tehnica structuri ar trebui să fie investigate cu
fasciculului conic. Fasciculul conic este un ajutorul RezonanŃei Magnetice Nucleare
tip special de tomografie computerizată, în (RMN), care nu predispune pacientul la
care fasciculul de raze X generat, are o expunerea la radiaŃii.
formă specială (conic), spre deosebire de
cel convenŃional, cu fascicul în formă de D. Imagistica prin rezonanŃă
evantai. Tomografia obŃinută cu această magnetică (IRM) sau rezonanŃă
tehnologie este cunoscută ca şi computer magnetică nucleară (RMN) este o
tomografie volumetrică (CTV). Imaginile metodă relativ nouă de diagnostic,
sunt obŃinute în trei dimensiuni şi este neinvazivă, care utilizează câmpul
posibil să se execute imagini 2D cu magnetic pentru a diagnostica o
ajutorul software-ului. multitudine de boli, multe dintre ele
nediagnosticabile prin alte metode
Computer tomografia volumetrică imagistice - radiografii, ecografii şi chiar
(CTV) sau cea cu fascicul conic, a fost tomografii.
introdusă în stomatologie în anul 2000, la Această tehnică nu foloseşte
Universitatea Loma Linda (SUA) şi de radiaŃia X, ci proprietăŃile protonilor de
atunci aplicaŃiile sale clinice s-au hidrogen (H+) din corpul uman, care este
răspândit, dezvoltând tehnologii format în proporŃie de peste 90% din apă.
semnificative şi odată cu ele, rezultate mai RezonanŃa reprezintă schimbul de energie
rapide şi imagini cu rezoluŃie mai mare. dintre două sisteme ce oscilează cu
Această evoluŃie în imagistică a aceeaşi frecvenŃă. Undele utilizate sunt
îmbunătăŃit considerabil posibilitatea unde de radiofrecvenŃă (RF), cu intensitate
identificării Ńesuturilor greu de identificat, a cuprinsă între 1 - 100 MHz. Această
creşterii acurateŃei şi utilitatea lor în tehnică de imagistică secŃională
diagnosticul ortodontic şi planificarea multiplanară prezintă capacitatea de a
tratamentului. În comparaŃie cu radiografia achiziŃiona imagini 2D în oricare din cele

131
Diagnosticul ortodontic

trei planuri fundamentale (axial, sagital, este de mare intensitate, care variază între
coronal), oblice sau imagini 0,5 - 3 Tesla. Pe măsură ce intensitatea
tridimensionale 3D, cu un contrast optim magnetului creşte, imaginile devin mai
intertisular (figura 34). Magnetul bune, crescând rezoluŃia spaŃială, iar
superconductibil, trebuie răcit cu Heliu şi secvenŃele devin mai scurte.

Există şi dezavantaje, la câmpuri În cazul investigaŃiilor medicale


de intensitate mai mare, tehnicile de folosind RMN-ul sau IRMN-ul, corpul
achiziŃie sunt puternic influenŃate de pacientului este aşezat pe o masă
artefacte, cele mai mici anomalii putând orizontală de-a lungul unui câmp magnetic
duce la compromiterea totală a unei serii foarte puternic (Bo), iar cu ajutorul unor
achiziŃionate. Echilibrul dintre avantajele bobine se aplică un alt câmp de
unui câmp "mare" şi dezavantajele radiofrecvență (RF), care ulterior (imediat
acestuia, s-a stabilit la 1,5 Tesla. La după trecerea prin corp) este înregistrat.
această intensitate se pot obŃine imagini Din analiza acestui semnal se obŃin
foarte bune, cu o rezoluŃie spaŃială ce informaŃii despre structura chimică cât şi
poate scădea sub 1mm, fără deteriorarea anatomia corpului studiat.
imaginilor şi fără artefacte. Spre deosebire de tomografia
Pacientul este introdus într-un computerizată, unde achiziŃia imaginilor
câmp magnetic de intensitate crescută, ce este una singură, pentru a obŃine diferite
aliniază toŃi protonii din organism pe informaŃii sunt necesare mai multe
aceeaşi direcŃie. Alinierea protonilor în secvenŃe şi anume, de stimularea diferită
câmpul magnetic se face paralel cu a protonilor de hidrogen din corpul uman
câmpul magnetic principal sau antiparalel în câmpul magnetic, astfel încât să se
cu el. Alinierea paralelă corespunde unui obŃină cât mai multe date, după care să se
nivel minim energetic, iar cea antiparalelă reconstruiască imaginea Ńesuturilor din
unui nivel maxim. Protonii aliniaŃi nu se vor diferite regiuni ale corpului. Uneori, este
afla în repaus, ci într-o mişcare necesară injectarea de substanŃă de
permanentă de precizie, asimilată cu contrast intravenos, pentru a vizualiza
mişcarea titirezului în jurul unui ax sistemul vascular sau pentru a putea
imaginar. Pentru fiecare grup de secvenŃe, caracteriza leziunile vasculare.
caracteristicile tisulare ale diferitelor Examenul RMN se face pentru
structuri din organism se vor exprima fiecare segment în parte, folosind "antene"
printr-un semnal mai intens sau mai puŃin ce concentrează câmpul magnetic pe
intens (mai alb - hipersemnal sau mai zona de examinare - exemplu: RMN
negru - hiposemnal). Exista Ńesuturi foarte coloană vertebrală, RMN cerebral, RMN
bogate în protoni de hidrogen (apa) şi genunchi şi pot exista combinaŃii, mai ales
Ńesuturi foarte sărace în protoni de între regiunile alăturate. IndicaŃiile RMN-
hidrogen (corticala osoasă). ului sunt în special din patologia

132
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

neurologică şi neurochirurgicală, • punctele cutanate, alveolare, dentare


ortopedică, oftalmologică, dar şi şi scheletice (mediene şi paramediene);
ginecologică, gastroenterologică, • planurile şi liniile de referinŃă utilizate
endocrinologică şi oncologică. Important în măsurători;
pentru medicul imagist este să aibă o • unghiurile cutanate, alveolare, dentare
suspiciune de diagnostic, pentru că altfel, şi scheletale;
examinarea devine foarte lungă, fiind
necesare multe secvenŃe pentru a "căuta"
• indici antropometrici.
Interpretarea măsurătorilor
în diferite patologii.
antropometrice se face prin două metode:
În ortodonŃie, examenul RMN are
indicaŃii restrânse, fiind o alternativă de • metoda estetică – raportată la figuri
investigare a articulaŃiei temporo- ideale robot;
mandibulare, după ce s-au efectuat cele • metoda biometrică – raportată la valori
convenŃionale. standard.
Examenului antropologic este
EXAMENUL ANTROPOLOGIC ŞI important pentru depistarea fenomenele
ANTROPOMETRIC atavice sau proterogenetice, a bolilor
genetice şi a tipurilor constituŃionale.
Examenul antropologic cercetează
dezvoltarea generală şi dento-maxilară în EXAMENUL FOTOSTATIC
raport cu structura genetică populaŃională,
a alimentaŃiei, a factorilor psiho-sociali, Examinarea fotostatică evaluează
care influenŃează direct sau indirect estetica facială, care oferă date despre
individul în spaŃiu şi timp. proporŃiile faciale, simetria feŃei, tipul
profilului, conturul facial şi raporturile
Antropologia fizică studiază dintre elementele morfologice ale feŃei. În
variabilitatea dezvoltării somatice la om, în acest scop, sunt necesare fotografiile de
cadrul îmbinării factorilor genetici cu faŃă, în zâmbet şi de profil, efectuate
factorii de mediu, în timp şi în spaŃiu. înainte şi după tratament. Evaluarea
PopulaŃia este împărŃită în: modificărilor părŃilor moi se face în
• Rase: albă, galbenă, neagră, roşie. vederea stabilirii diagnosticului şi a
planului de tratament şi se compară cu
• Tipuri regionale: nordic, alpin, dinaric,
aspectul facial după încheierea
osteuripid, mediteranian.
tratamentului.
• Tipuri constituŃionale: ectomorf, În urma analizelor efectuate pe
mezomorf, endomorf. fotografiile de faŃă şi de profil, se poate
Examenul clinic antropologic face bilanŃul examinării faciale, pentru
înregistrează: stabilirea armoniei sau disarmoniei
• aspectul exterior al corpului; esteticii faciale. Analizele examenului
• statura; fotostatic se aleg în funcŃie de tulburarea
• dimensiunile; estetică vizibilă clinic, pentru confirmarea
• contururile; diagnosticului morfologic ortodontic.
• forma capului;
• tipurile de profil; Tehnici de fotografiere
• aparatul dento-maxilar. CondiŃiile standard din timpul
fotografierii sunt următoarele:
Antropometria în ortopedia dento-
- pacientul este aşezat în poziŃie verticală,
facială constă în măsurători ale extremităŃii
în ocluzie habituală, cu buzele şi cu
cefalice şi ale elementelor aparatului
mentonul relaxat, cu privirea drept
dento-maxilar, realizată pe pacient, craniu,
înainte, cu urechile descoperite;
modele de ghips, fotografii, teleradiografii.
- capul este orientat după orizontala
Antropometria în ortopedia dento-
Frankfort, fără înclinaŃii;
facială cuprinde:

133
Diagnosticul ortodontic

- în timpul expunerii, camera fotografică Fotografia de faŃă


este aşezată paralel cu linia mediană a
feŃei. Fotografia de faŃă este utilizată
pentru depistarea disproporŃiilor şi a
Există mai multe tehnici de asimetriilor faciale în plan transversal şi
fotografiere: vertical. Există mai multe analize ale
- Metoda Simon realizează o singură fotografiei de faŃă.
imagine cu două poziŃii diferite din faŃă şi
din profil, utilizând un singur aparat A. Analiza proporŃiilor divine
fotografic. trasează linia medio-sagitală a feŃei, care
- Metoda Schwarz realizează o singură trece prin punctele antropometrice
imagine cu două poziŃii diferite din faŃă şi cutanate mediene: Trichion, Trichion
din profil, fotografiind imaginea frontal, Glabella cutaneon, Nasion
subiectului în oglindă, cu un singur cutaneon, Subnazale frontal, Stomion
aparat fotografic. frontal, Pogonion cutaneon frontal şi
- Metoda Dausch-Neumann realizează Menton cutaneon frontal.
fotografia de faŃă şi de profil simultan, Se măsoară lăŃimea nasului, a
utilizând două aparate fotografic. gurii, a ochilor, a obrajilor şi se compară
- Metoda recomandată realizează trei cu valorile normale calculate pentru
fotografii (de faŃă, de profil şi în zâmbet), fiecare pacient, după distanŃa bialară, cu
utilizând un singur aparat fotografic. următoarele formule:

distanŃa Cheilion drept - stâng = 1,618 x distanŃa Ala dreaptă - stângă


distanŃa Canthus cutaneon drept - stâng = 2,618 x distanŃa Ala dreaptă - stângă
distanŃa Zygion cutaneon drept - stâng = 4,236 x distanŃa Ala dreaptă - stângă

Se trasează liniile orizontale: bicomisural şi planul obrajilor. ProporŃiile


perpendiculara din Trichion frontal pe linia măsurate ale feŃei se comparară cu
medio-sagitală a feŃei, perpendiculara din valorile normale ale proporŃiilor ideale,
Menton cutaneon frontal pe linia medio- calculate cu următoarele formale:
sagitală a feŃei, planul bipupilar, bialar,

distanŃa Trichion frontal - planul bialar : distanŃa planul bialar - Menton cutaneon frontal = 1,618
distanŃa Canthus cutaneon - planul bicomisural : distanŃa planul bicomisural - Menton cutaneon frontal = 1,618
distanŃa Trichion - Menton cutaneon frontal : distanŃa Zygion cutaneon drept - stâng = 1,618

B. Analiza simetriei faciale C. Analiza fotografiei compuse


permite diagnosticarea asimetriilor faciale este utilizată pentru depistarea asimetriilor
şi a deviaŃiei bărbiei de la linia medio- faciale. Se trasează planul medio-sagital
sagitală a feŃei. Se trasează planurile de facial (Nasion cutaneon frontal -
referinŃă reprezentate de planul medio- Subnazale frontal) şi se secŃionează două
sagital şi cel bipupilar. fotografii de faŃă. Fotografiile se compun
Analiza simetriei faciale constă în din două hemifeŃe drepte şi două hemifeŃe
măsurarea şi compararea distanŃelor de la stângi. Se compară imaginile celor două
punctele antropologice laterale faciale la fotografii compuse. Dacă acestea sunt
planul median al feŃei. În cazul simetriei, identice, faŃa este simetrică; dacă acestea
valorile din dreapta sunt egale cu cele din sunt diferite, faŃa este asimetrică.
stânga. În mod normal, planul medio-
sagital este vertical şi perpendicular pe D. Analiza Tübingen determină
planul bipupilar, iar planurile bizigomatic, anumite distanŃe şi raporturi faciale.
bialar, bicomisural sunt paralele cu planul Raportul dintre faŃa mijlocie şi cea
bipupilar. inferioară (distanŃa Glabella cutaneon
frontal - Subnazale frontal : distanŃa
Subnazale frontal - Menton cutaneon

134
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

frontal) este de 1 : 1 după Legan şi Fotografia de profil


Burstone.
Lungimea buzei superioare Fotografia de profil este utilizată
(Subnazale frontal - Stomion frontal) are pentru aprecierea proporŃiilor faciale
valoarea normală de 20 mm după Rakosi laterale, a tipurilor de profil şi a relaŃiilor
sau de 22,5 mm la băieŃi şi 20 mm la fete dintre structurile dentare şi Ńesuturile moi.
după Legan şi Burstone. Lungimea buzei Există mai multe analize ale fotografiei de
inferioare (Stomion frontal - Menton profil.
cutaneon frontal) are valoarea normală de
48 mm după Rakosi sau de 45,5 mm la A. Analiza Schwarz a profilului
băieŃi şi 40 mm la fete după Legan şi face o clasificare a tipurilor faciale laterale
Burstone. Raportul dintre lungimea buzei şi de profil. Se trasează planurile de
superioare şi inferioare este de 1 : 2 după referinŃă: orizontala Frankfort (Auriculare -
Legan şi Burstone. Orbitale cutaneon), perpendiculara din
Unghiul bărbiei (Gonion cutaneon Nasion cutaneon pe planul Frankfort
stâng - Menton cutaneon frontal - Gonion (planul Dreyfuss sau planul naso-frontal) şi
cutaneon drept) este larg când faŃa perpendiculara din Orbitale cutaneon pe
inferioară este joasă şi mic când faŃa planul Frankfort (planul Simon sau planul
inferioară este înaltă. orbito-frontal).
PoziŃia mandibulei (Menton Cele două perpendiculare
cutaneon frontal) faŃă de planul medio- delimitează câmpul facial de profil, care
sagital facial indică simetria sau asimetria are valoarea normală între 13 - 14 mm la
feŃei sau poziŃia centrată sau deplasată a copil şi între 15 - 17 mm la adult. În cazul
mandibulei. unui profil drept, punctul Subnasale se află
situat pe perpendiculara din Nasion
E. Analiza regulii de aur utilizează cutaneon, punctul Pogonion cutaneon se
punctele dentare vizibile în zâmbet, prin află situat în mijlocul câmpului facial, iar
suprapunerea fotografiei din zâmbet peste punctul Gnathion cutaneon se află situat
fotografia de faŃă. În mod normal, în pe perpendiculara din Orbitale cutaneon.
zâmbet este vizibilă faŃa vestibulară a Tipurile faciale laterale sunt
incisivilor superiori până la feŃele clasificate după poziŃia punctului
vestibulare ale premolarilor primi superiori, Subnasale faŃă de planul Dreyfuss:
ca şi festonul lor gingival, pe o înălŃime de • faŃă medie – Subnasale situat pe
2 - 3 mm. planul Dreyfuss;
LăŃimea ochilor (Canthus cutaneon • faŃă anterioară – Subnasale situat
- Epicanthus cutaneon) se calculează înaintea planului Dreyfuss;
după media lăŃimii ambilor ochi. LăŃimea • faŃă posterioară – Subnasale situat
zâmbetului (feŃele vestibulare ale înapoia planului Dreyfuss.
premolarilor primi drept şi stâng vizibile în Tipurile de profil sunt clasificate
zâmbet) se apreciază prin suprapunerea după poziŃia punctului Pogonion cutaneon
fotografiilor din zâmbet şi de faŃă, iar faŃă de poziŃia punctului Subnasale, din
valoarea normală a lăŃimii zâmbetului este câmpul facial de profil. CombinaŃia dintre
1,618 x AB (distanŃa etalon în mm dintre tipurile faciale laterale şi tipurile de profil
două puncte de pe riglă). Raportul dintre dă nouă variate de profiluri faciale:
lăŃimea ochilor şi a zâmbetului are
valoarea normală de 161,8%.
• profil drept – Pogonion cutaneon situat
în aceeaşi poziŃie verticală cu punctul
Aprecierea lungimii marginii
Subnasale:
incizale din zâmbet se apreciază prin
suprapunerea fotografiilor din zâmbet şi de - profil drept mediu – armonic, biometric
faŃă. Raportul (distanŃa Subnazale frontal - - profil drept anterior
Marginea incisivilor centrali superiori - profil drept posterior
vizibilă în zâmbet : distanŃa Marginea • profil oblic înainte – Pogonion
incisivilor centrali superiori vizibilă în cutaneon situat înaintea punctului
zâmbet - Pogonion cutaneon frontal) are Subnasale:
valoarea normală de 161,8%. - profil oblic înainte mediu

135
Diagnosticul ortodontic

- profil oblic înainte anterior – Subnasale [Labiale inferior - Pogonion cutaneon])


situat înaintea planului Dreyfuss trece tangent la Pogonion cutaneon şi la
- profil oblic înainte posterior cel mai anterior punct al buzei inferioare şi
• profil oblic înapoi – Pogonion cutaneon are valoarea normală de 80º pentru adult
situat înapoia punctului Subnasale: şi 71,8º pentru copilul cu dentiŃie mixtă.
- profil oblic înapoi mediu
- profil oblic înapoi anterior C. Analiza profilului buzelor se
- profil oblic înapoi posterior – Subnasale realizează prin comparaŃie cu valorile
situat înapoia planului Dreyfuss. calculate, apreciind poziŃia şi structura
Curbura facială (unghiul Glabella buzelor.
cutaneon - Labiale inferior - Pogonion Lungimea buzei superioare
cutaneon) are valoarea normală de 180º şi (Subnasale - Stomion) are valoarea
este influenŃată de fizionomie, dar nu normală de 24 mm după Rakosi sau de
întotdeauna corespunde cu relaŃia 22,5 mm pentru băieŃi şi 20 mm pentru
scheletală subiacentă: fete după Legan şi Burstone. Lungimea
• profil drept – unghi de 180º; buzei inferioare (Stomion - Gnathion
• profil convex – unghi mai mic de 180º, cutaneon) are valoarea normală de 48 mm
care indică deplasarea bărbiei către după Rakosi sau de 45,5 mm pentru băieŃi
posterior şi sugerează o relaŃie şi 40 mm pentru fete după Legan şi
scheletală clasa a II-a; Burstone. Raportul dintre lungimea buzei
superioare şi inferioare este de 1 : 2 după
• profil concav – unghi mai mare de Rakosi.
180º, care indică deplasarea bărbiei
DistanŃa buzei superioare (Labiale
către anterior şi sugerează o relaŃie
superior) faŃă de linia estetică Z
scheletală clasa a III-a.
(Pronasale - Pogonion cutaneon) are
Profilul buzelor (unghiul tangentei
valoarea normală între 1 - 4 mm după
gurii [Subnazale - Pogonion cutaneon] –
Rakosi. DistanŃa buzei inferioare (Labiale
planul Dreyfuss) are valoarea normală de
inferior) faŃă de linia estetică Z are
10º. Tangenta gurii secŃionează vermilion-
valoarea normală între 0 - 2 mm după
ul buzei superioare şi vine în contact cu
Rakosi. Această distanŃă scade cu 0,2
marginea buzei inferioare. DistanŃa buzei
mm/an, de la vârsta de 8,6 ani.
inferioare (Labiale inferior) faŃă de
DistanŃa buzei inferioare (Labiale
tangenta gurii are valoarea de 0 mm.
inferior) faŃă de tangenta gurii (Subnazale
- Pogonion cutaneon) are valoarea
B. Analiza Tübingen a profilului
normală de 0 mm după Schwarz. DistanŃa
utilizează ca linii de referinŃe
buzei inferioare faŃă de linia Ńesuturilor moi
perpendiculara din Glabella cutaneon
(Labiale inferior - Pogonion cutaneon) are
(planul Izard sau planul fronto-glabelar),
valoarea normală de 0 mm (între -1mm
perpendiculara din Orbitale cutaneon
până la -2 mm) după Holdaway.
(planul Simon sau planul orbito-frontal) şi
Unghiul nazo-labial (Tangenta
linia estetică Z (Pronasale - Pogonion
Columellei - Subnasale - Labiale superior)
cutaneon).
are valoarea normală între 90º - 110º după
Tipurile faciale laterale sunt
Rakosi.
clasificate după distanŃa buzei superioare
Unghiul de profil al buzelor
(Labiale superior) faŃă de planul Izard:
(Subnazale - Pogonion cutaneon - planul
• faŃă medie – distanŃa este de 0 mm; Dreyfuss) are valoarea normală de 10º
• faŃă anterioară – distanŃa este mai după Schwarz.
mică de 0 mm;
• faŃă posterioară – distanŃa este mai D. Analiza proporŃiilor faciale
mare de 0 mm. laterale împarte faŃa în trei etaje, evaluând
DistanŃa buzei inferioare (Labiale relaŃiile verticale dintre acestea: treimea
inferior) faŃă de linia estetică Z este între 0 superioară (frontală), treimea medie
- 4 mm după Rakosi. (nazală) şi treimea inferioară (maxilară).
Unghiul Z după Merrifield ÎnălŃimea facială inferioară are valoarea
(orizontala Frankfort - linia Ńesuturilor moi normală de 55% după Legan şi Burstone.

136
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

E. Analiza proporŃiilor faciale Subnasale - Menton cutaneon) are


laterale după Legan şi Burstone valoarea normală de 100%.
evaluează relaŃiile verticale faciale ale Raportul dintre lungimea buzei
profilului. superioare şi inferioare (distanŃa
Convexitatea facială (unghiul Subnasale - Stomion : distanŃa Stomion -
Glabella cutaneon - Subnazale - Pogonion Menton cutaneon) are valoarea de 50%.
cutaneon) are valoarea normală între 120º Raportul relaŃiilor verticale laterale
± 4º. ale feŃei inferioare (distanŃa Subnasale -
Raportul dintre înălŃimea facială Labiale inferior : distanŃa Labiale inferior -
superioară şi inferioară (distanŃa Glabella Menton cutaneon) are valoarea de 100%.
cutaneon - Subnazale : distanŃa
Subnasale - Menton cutaneon) este de 1 : G. Analiza laterală a Ńesuturilor
1. moi după Rakosi este reprezentată de
Unghiul dintre faŃa inferioară şi gât măsurători liniare şi angulare pentru
(Subnazale - Gnathion cutaneon - Punctul evaluarea profilului facial.
cervical) are valoarea normală între 100º ± ÎnălŃimea facială superioară
7º. (distanŃa de la perpendiculara din Canthus
Raportul dintre înălŃimea şi - Glabella cutaneon-Subnazale) are
adâncimea feŃei inferioare (distanŃa valoarea normală de 47,5 mm.
Subnazale - Gnathion cutaneon : distanŃa ÎnălŃimea facială inferioară
Punctul cervical - Gnathion cutaneon) are (Subnasale - Gnathion cutaneon) are
valoarea de 120%. valoarea normală de 73,5 mm.
Unghiul nazo-labial (Tangenta Raportul dintre înălŃimea facială
Columellei - Subnasale - Labiale superior) laterală superioară şi inferioară (distanŃa
are valoarea normală între 102º ± 8º. de la perpendiculara din Canthus -
DistanŃa buzei superioare (Labiale Glabella cutaneon-Subnazale : distanŃa
superior) faŃă de tangenta gurii (Subnazale Subnasale - Gnathion cutaneon) are
- Pogonion cutaneon) are valoarea valoarea normală de 2 : 3.
normală între 3 ± 1 mm. DistanŃa buzei Lungimea buzei superioare
inferioare (Labiala inferior) faŃă de (Subnasale - Stomion) are valoarea
tangenta gurii are valoarea normală între 3 normală de 24 mm. Lungimea buzei
± 1 mm. inferioare (Subnasale - Gnathion
Adâncimea şanŃului labio- cutaneon) are valoarea normală de 48
mentonier faŃă de linia Ńesuturilor moi mm.
(Labiale inferior - Pogonion cutaneon) are Raportul dintre lungimea buzei
valoarea normală între -4 ± 2 mm. superioare şi inferioare este de 1 : 2.
Raportul dintre buza superioară şi Lungimea părŃii orizontale a gâtului
inferioară (distanŃa Subnazale - Stomion : (Punctul cervical - Gnathion cutaneon) are
distanŃa Stomion - Menton cutaneon) este valoarea între 56 ± 4 mm.
de 1 : 2. Unghiul conturului facial (Glabella
ProporŃiile feŃei inferioare (distanŃa cutaneon - Subnazale - Pogonion
Subnazale - Labiale inferior : distanŃa cutaneon) are valoarea normală între -3º şi
Labiale inferior - Menton cutaneon) este -11º.
de 1 : 1. Unghiul nazo-labial (Tangenta
DistanŃa spaŃiului interlabial Columellei - Subnasale - Labiale superior)
(Stomion superior - Stomion inferior) are are valoarea normală între 90º - 110º.
valoarea normală între 2 ± 2 mm. Unghiul format de buza inferioară,
bărbie şi gât (Labiale inferior-Pogonion
F. Analiza laterală a Ńesuturilor cutaneon – Gnathion cutaneon-Punctul
moi după Epker şi Fish determină cervical) are valoarea normală între 110º ±
valorile normale pentru relaŃiile verticale 8.
laterale şi configuraŃia Ńesuturilor moi. DistanŃa buzei superioare (Labiale
Raportul dintre înălŃimea facială superior) faŃă de linia estetică Z
superioară şi inferioară (distanŃa Glabella (Pronasale - Pogonion cutaneon) are
cutaneon - Subnasale : distanŃa valoarea normală între 1 - 4 mm. DistanŃa

137
Diagnosticul ortodontic

buzei inferioare (Labiale inferior) faŃă de Tipurile de creştere (rotaŃie)


linia estetică Z are valoarea normală între mandibulară după Björk sunt următoarele:
0 - 2 mm. • tipul deschis (rotaŃie posterioară)
caracterizat prin:
INVESTIGAłIA CU CARACTER - înclinarea capului condilului mandibular
PREVIZIONAL spre posterior;
- curbura canalului mandibular aproape
Evaluarea creşterii faciale este dreaptă;
importantă în planificarea tratamentului - unghiurile Gonion şi Condylion obtuze;
ortodontic, deoarece se poate constata o - marginea inferioară a mandibulei în linie
neconcordanŃă între vârsta cronologică dreaptă sau concavă;
(civilă) şi vârsta biologică (dentară – - corticala simfizei mentoniere subŃire, cu
erupŃia dentară şi osoasă – radiografia înclinaŃie anterioară;
pumnului) a pacientului. De asemenea, - unghi interincisiv scăzut, prin înclinarea
există o concordanŃă între creşterea în vestibulară a incisivilor;
înălŃime a pacientului şi ratele de creştere - axele molare cu tendinŃă de închidere
a diferitelor regiuni ale craniului (calculate mezială;
pe ani, sex, relaŃii liniare ale măsurătorilor - distanŃa Naso-spinalis anterior - Menton
efectuate pe teleradiografii). cu tendinŃă de creştere.
Pentru a face o prognoză a • tipul închis (rotaŃie anterioară)
creşterii faciale, este necesar să se caracterizat prin:
evalueze: - înclinarea capului condilului mandibular
• direcŃia de creştere facială; spre anterior;
• dimensiunile viitoare ale structurilor - curbura canalului mandibular
scheletale; accentuată;
• relaŃiile viitoare dintre structurile - unghiurile Gonion şi Condylion ascuŃite;
scheletale; - marginea inferioară a mandibulei
• momentele ratelor de creştere a convexă;
diferitelor regiuni ale craniului; - corticala simfizei mentoniere groasă, cu
înclinaŃie posterioară;
• viteza şi cantitatea ratelor de creştere - unghi interincisiv crescut, cu tendinŃă la
a diferitelor regiuni ale craniului; supraocluzie frontală;
• influenŃa tratamentului ortodontic - axele molare cu tendinŃă de închidere
asupra creşterii. distală;
- distanŃa Naso-spinalis anterior - Menton
Metode de predicŃie a creşterii faciale redusă.
• tipul mediu (rotaŃie neutrală)
Metodele de predicŃie a creşterii caracterizat prin:
faciale pot fi calitative (structurale) şi - înclinarea capului condilului mandibular
cantitative (longitudinale sau metrice). gradual spre posterior;
- curbura canalului mandibular gradual
A. Previziunea structurală a lui scăzută;
Björk stabileşte pe teleradiografia de - unghiurile Gonion şi Condylion normale;
profil, prin metoda implantelor, trei tipurile - marginea inferioară a mandibulei
de creştere mandibulară, în funcŃie de opt normală;
parametri: - corticala simfizei mentoniere medie, cu
- înclinarea condilului mandibular; înclinaŃie normală;
- curbura canalului mandibular; - axele molare medii;
- unghiul goniac; - distanŃa Naso-spinalis anterior - Menton
- forma rebordului bazilar al mandibulei; normală.
- înclinarea simfizei mentoniere; Această tehnică nu este metrică, ci
- forma simfizei mentoniere; este o previziune structurală, care
- axele primilor molari inferiori; evaluează tendinŃa de creştere
- înălŃimea facială anterioară inferioară. mandibulară, fără a lua în calcul ereditatea
şi are o valoare de prognostic. În 1979

138
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

această metodă a fost completată de construcŃie cefalometrică şi nu ia în calcul


scorul Leiba-Charron, care a atribuit un ereditatea.
coeficient, în funcŃie de importanŃa clinică,
a semnelor structurale descrise de Björk şi E. Analiza Rakosi (1993) a
de Ricketts. Lavergene şi Gasson au superpoziŃiilor teleradiografiilor de profil
propus o schemă, sub forma unei clasifică tipurile de rotaŃie faciale.
arborizaŃii, care reprezintă influenŃa SuperpoziŃiile generale se fac după
rotaŃiilor mandibulare asupra planum-ul bazei craniului (Sella turcica -
morfogenezei malocluziilor, găsind 11 Nasion).
grupe de rotaŃii, pe un studiu al pacienŃilor SuperpoziŃiile locale analizează
cu implante. poziŃiile şi dimensiunile maxilare,
mandibulare, symphysis mentalis şi axele
B. Previziunea metrică de la incisive.
Montréal a teleradiografiei de profil, este SuperpoziŃiile maxilare se fac după
inspirată din conceptele lui Burstone şi planum-ul bazei craniului după Schwarz
Baril şi utilizează: (Antrum sellae centralis - Nasion), planul
- comparaŃia creşterii generale cu curba maxilar după Schwarz (Naso-spinalis
mijlocie a creşterii; anterior - Naso-spinalis posterior) şi
- analiza maturaŃiei oaselor după atlasul perpendiculara din Nasion cutaneon pe
lui Greulich şi Pyle; planul bazei craniului după Schwarz.
- aprecierea tipologiei şi a gradelor de SuperpoziŃiile mandibulare se fac
dezvoltare după grila lui Wetzel. după planum-ul bazei craniului (Sella
Această analiză este foarte turcica - Nasion), planul facial Downs
detailată şi permite situarea pacientului în (Nasion - Pogonion) şi axa Y (Sella turcica
curba de creştere, iar creşterea generală - Gnathion).
este evaluată în unităŃi negative la Rakosi clasifică tipurile de rotaŃie
prepubertate şi în unităŃi pozitive la facială, cu ajutorul a cinci unghiuri.
postpubertate. Basée, după fiecare punct Unghiul Sella (Sella turcica -
cefalometric, construieşte profilul viitor al Nasion) apreciază poziŃia articulaŃiei
pacientului. Metoda este lungă şi temporo-mandibulare şi a Fossae
complexă, dar nu completă privind toate Glenoide. Unghiul este scăzut în tiparul
structurile cranio-faciale şi nu ia în calcul orizontal de rotaŃie mandibulară şi crescut
ereditatea. în tiparul vertical de rotaŃie mandibulară.
Unghiul articular (Sella turcica -
C. Previziunea simplificată a lui Articulare - Gonion) apreciază poziŃia
Lysle E. Johnston a superpoziŃiei mandibulei faŃă de baza craniului. Unghiul
teleradiografiilor de profil, după planum-ul este scăzut în tiparul orizontal de rotaŃie
bazei craniului (Sella turcica - Nasion), mandibulară şi crescut în tiparul vertical de
centrul superpoziŃiei fiind în Sella turcica rotaŃie mandibulară.
utilizează grile ale punctelor cefalonetrice Unghiul goniac (Articulare - Gonion
A şi B Downs. Se urmăresc mişcările - Menton) apreciază tiparul de creştere
punctelor A şi B Downs în timpul creşterii, condiliană. Unghiul este scăzut în tiparul
după vârstă şi sex. orizontal de rotaŃie mandibulară şi crescut
Această metodă face previziunea în tiparul vertical de rotaŃie mandibulară.
creşterii după două puncte alveolare, care Unghiul bazelor scheletale dintre
sunt insuficiente pentru previziunea planului maxilar după Schwarz (Naso-
creşterii şi nu ia în calcul ereditatea. spinalis anterior - Naso-spinalis posterior)
şi planul mandibular după Downs (Menton
D. Previziunea metrică şi - Gonion), apreciază tipul sindroamelor
structurală a lui Enlow şi Moyers din faciale, după tiparul de rotaŃie facială.
1969, evaluează creşterea în limitele Unghiul este scăzut în tiparul vertical de
echilibrului sau a dezechilibrului rotaŃie schelatală şi crescut în tiparul
proporŃiilor arhitecturale, fiind o analiză a orizontal de rotaŃie maxilară.
formei schemei generale, completate cu Unghiul de înclinaŃie facială
analiza creşterii, dar nu se bazează pe o (Nasion cutaneon - planum bazei craniului

139
Diagnosticul ortodontic

- planului maxilar), apreciază înclinaŃia scheletală) şi crescut în profilul concav


facială a feŃei inferioare. Unghiul este prognatic (clasa a III-a scheletală). Unghiul
scăzut în tiparul vertical de rotaŃie maxilară creşte cu +0,3º în fiecare an, începând cu
şi crescut în tiparul orizontal de rotaŃie vârsta de 9 ani.
maxilară. Unghiul de convexitate (Nasion - A
Downs - Pogonion) apreciază poziŃia
Vizualizarea obiectivelor de tratament sagitală a maxilarului. Unghiul este negativ
în profilul concav prognatic (clasa a III-a
Vizualizarea obiectivelor de scheletală) şi pozitiv în profilul convex
tratament (VTO) reprezintă un ghid retrognatic (clasa a II-a scheletală).
necesar deciziei terapeutice din ortodonŃie Unghiul axei Y (Porion-Orbitale –
şi ortopedie dento-facială, care se Gnathion-Sella turcica) apreciază direcŃia
adresează modificărilor ocluzale, direcŃiei creşterii feŃei. Unghiul este scăzut în
şi calităŃii creşterii, profilului scheletal şi a profilul concav prognatic (clasa a III-a
Ńesuturilor moi a pacientului. Acest ghid scheletală) şi crescut în profilul convex
permite ortodontului să găsească, dintre retrognatic (clasa a II-a scheletală).
multitudinea de opŃiuni, care decizie este Unghiul planului AB (A Downs-B
individualizată planului de tratament al Downs – Nasion-Pogonion) apreciază
pacientului. VTO se poate realiza prin mai poziŃia dinŃilor faŃă de schelet. Unghiul
multe metode: este negativ în profilul convex retrognatic
- setarea dinŃilor (set-up–ul modelelor din (clasa a II-a scheletală) şi pozitiv în profilul
ghips în laboratorul de tehnică dentară concav prognatic (clasa a III-a scheletală).
sau set-up–ul computerizat) oferă Unghiul planului madibular (Porion-
posibilitatea de a vedea modul de Orbitale – Menton-Gonion) apreciază
armonizare a arcadelor dentare (cu sau relaŃia scheletală verticală a mandibulei
fără extracŃie); faŃă de planul Frankfort. Unghiul este
- superpoziŃiile cefalometrice care scăzut în profilul concav prognatic (clasa a
previzionează creşterea facială prin III-a scheletală) şi crescut în profilul
simulări computerizate cefalometrice bi convex retrognatic (clasa a II-a
sau tridimensionale şi care apreciază scheletală). Unghiul scade cu -0,3º în
schimbările produse prin tratamentul fiecare an, începând cu vârsta de 9 ani.
ortodontic care va fi instituit; Unghiul planului de ocluzie (Porion-
- fotocefalometria computerizată care Orbitale – plan de ocluzie Downs)
creează noul profil probabil al pacientului apreciază înclinaŃia planului ocluzal faŃă
după tratamentul ortodontic aplicat. de planul Frankfort. Unghiul este scăzut în
profilul concav prognatic (clasa a III-a
A. Analiza Downs (1948) a scheletală) şi crescut în profilul convex
superpoziŃiilor succesive ale retrognatic (clasa a II-a scheletală).
teleradiografiilor de profil compară tipurile Unghiul interincizal apreciază
faciale de profil înainte şi după tratamentul dimensiunea verticală şi orizontală a
ortodontic. ocluziei incisive, după variaŃia angulaŃiei
SuperpoziŃiile cefalometrice laterale axelor incisivilor superiori şi inferiori.
se fac după planul Bolton - Nasion sau Unghiul este scăzut în profilul convex
planul Basion - Nasion. Centrul retrognatic (clasa a II-a scheletală) şi
superpoziŃiei se află în punctul R, care crescut în profilul concav prognatic (clasa
este format de mijlocul perpendicularei din a III-a scheletală).
Sella turcica pe unul din planurile de Unghiul axei incisivului inferior cu
referinŃă. planul ocluzal apreciază poziŃia sagitală a
Downs descrie tipurile faciale de incisivilor inferiori faŃă de planul de ocluzie.
profil, cu ajutorul a trei sau mai multor Unghiul este scăzut în profilul convex
unghiuri. retrognatic (clasa a II-a scheletală) şi
Unghiul facial (Porion-Orbitale – crescut în profilul concav prognatic (clasa
Nasion-Pogonion) apreciază poziŃia a III-a scheletală).
sagitală a mandibulei. Unghiul este scăzut Unghiul axei incisivului inferior cu
în profilul convex retrognatic (clasa a II-a planul mandibular apreciază poziŃia

140
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

sagitală a incisivilor inferiori faŃă de planul distanŃei incisivului maxilar la linia NA = 4


mandibular. Unghiul este scăzut în profilul mm, a distanŃei incisivului mandibular la
concav prognatic (clasa a III-a scheletală) linia NB = 4 mm, a distanŃei Pogonion la
şi crescut în profilul convex retrognatic linia NB variabilă şi a raportului Holdaway
(clasa a II-a scheletală). = 2 mm. Pe hartă sunt prezentate o serie
DistanŃa incisivului superior la linia de diagrame cu formă de chevron,
A Downs - Pogonion apreciază poziŃia schematizând valorile axelor incisivilor în
sagitală a incisivului central superior. ocluzie, în funcŃie de corijarea unghiul
Unghiul este scăzut în profilul concav ANB. Posibilitatea creşterii la nivelul
prognatic (clasa a III-a scheletală) şi Pogonion-ului poate fi estimată în timpul
crescut în profilul convex retrognatic (clasa duratei tratamentului. La o valoare
a II-a scheletală). cunoscută a repoziŃionării incisive, se
Tipurile faciale de profil după determină planul de tratament, necesitatea
Downs sunt următoarele: extracŃiilor ]n scop ortodontic şi valoarea
• profil convex retrognatic (clasa a II-a) ancorajului necesar, evoluând spre o
caracterizat prin: armonie dento-maxilară.
- unghi facial micşorat;
- unghi de convexitate pozitiv; C. Analiza Tweed (1954) a
- plan ocluzal înclinat. superpoziŃiilor teleradiografiilor de profil
• profil drept mesognatic caracterizat compară tipurile de creştere facială şi
prin valori unghiulare normale. apreciază mişcările obŃinute după
• profil concav prognatic (clasa a III-a) tratamentul ortodontic activ şi stabilitatea
caracterizat prin: rezultatelor după contenŃie.
- unghi facial mărit; SuperpoziŃiile generale se fac după
- unghi de convexitate negativ; planum-ul bazei craniului (Sella turcica -
- plan ocluzal orizontal; Nasion), centrul superpoziŃiei fiind în Sella
- prodonŃie inferioară. turcica. Analizează ameliorarea profilului şi
mişcările dentare şi nu evidenŃiază
• profil biprotruziv prognatic caracterizat efectele tratamentului ortodontic şi a
prin:
creşterii cranio-faciale.
- unghi facial micşorat;
SuperpoziŃiile locale analizează
- unghi de convexitate pozitiv.
mişcările dentare şi ale bazelor osoase
prin tratament ortodontic.
B. Analiza Steiner (1953) a
SuperpoziŃiile maxilare se fac după
superpoziŃiilor teleradiografiilor de profil
planul maxilar (Naso-spinalis anterior -
vizualizează obiectivele tratamentului
Naso-spinalis posterior), centrul
ortodontice după un bilanŃ scheletal şi
superpoziŃiei fiind în Naso-spinalis
dento-scheletal raportat la o hartă de
anterior. Se urmăresc mişcările axelor
valori ideale.
incisive, a axului rădăcinii meziale a
SuperpoziŃiile maxilare se fac după
molarului prim permanent superior şi
planum-ul bazei craniului (Sella turcica -
extruzia molară.
Nasion), centrul superpoziŃiei fiind în
SuperpoziŃiile mandibulare se fac
Nasion. Se urmăresc mişcările punctului A
după planul mandibular (Gnathion -
Downs, a axelor incisive şi a axului
Gonion), centrul superpoziŃiei fiind în
rădăcinii meziale a molarului prim
Gnathion. Se urmăresc creşterile
permanent superior.
mandibulare posterioare (înălŃimea şi
SuperpoziŃiile mandibulare se fac
lungimea) şi mişcările axelor incisive.
după planul mandibular (Gnathion -
Previziunea creşterii longitudinale a
Gonion), centrul superpoziŃiei fiind în
lui Tweed utilizează superpoziŃiile
Gnathion. Se urmăresc mişcările punctului
teleradiografiilor de profil cu 1 - 2 ani
D Steiner, a axelor incisive şi a axului
înainte de debutul tratamentului, la
rădăcinii meziale a molarului prim
intervale de 6 - 12 luni, observând direcŃia
permanent inferior.
de creştere facială favorabilă sau
BilanŃul scheletal şi dento-scheletal
nefavorabilă.
a hărŃii se face după unghiului ANB = 2°, a

141
Diagnosticul ortodontic

Analiza Tweed a superpoziŃiilor D. Analiza Sassouni (1958) a


teleradiografiilor de profil vizualizează superpoziŃiilor cefalometrice apreciază
obiectivele tratamentului ortodontic după dimensiunile, poziŃiile şi evaluările în sens
unghiul FMIA, cu valoarea minimă de 65°. vertical înainte şi după tratament.
Unghiul FMIA apreciază calitatea estetică SuperpoziŃiile cefalometrice
şi impune corecŃiile terapeutice asupra laterale se fac după planul suborbitar
incisivilor inferiori şi arată necesitatea (Clinoidale - Plafonul Orbital), centrul
extracŃiilor dentare în scop ortodontic şi a superpoziŃiei fiind în Nasion. Se evaluează
tipului de ancoraj. lungimea planum-ului bazei craniului
Tweed descrie clasele şi tipologiile (Sella turcica - Nasion), lungimea maxilară
tendinŃelor particulare de creştere facială, (Naso-spinalis anterior - Naso-spinalis
în funcŃie de unghiul ANB (A Downs - posterior) şi lungimea mandibulei (Gonion
Nasion - B Downs): - Pogonion).
• creştere facială de tip A (25% din Se evaluează poziŃiile maxilare,
subiecŃi) caracterizată prin: mandibulare, dentare superioare, planul
- dezvoltare în jos şi înainte; de referinŃă fiind planul macilar (Naso-
- deplasarea etajului mijlociu în acelaşi spinalis anterior - Naso-spinalis posterior),
sens cu a etajului inferior al feŃei; iar punct de înregistrare fiind în A Downs.
- unghi ANB normal sau de 4º - 5º Se evaluează poziŃiile dentare inferioare,
(tratament ortodontic înaintea erupŃiei plan de referinŃă fiind planul mandibular
canine); (Gonion – Pogonion), iar punct de
- prognostic bun. înregistrare în B Downs.
• creştere facială de tip B (15 % din Se evaluează înălŃimea planului
subiecŃi) caracterizată prin: maxilar, simetria incisivă şi molară şi
- dezvoltare în jos şi înainte; poziŃia punctului Go, plan de referinŃă fiind
- deplasarea etajului mijlociu spre anterior, planul suborbitar (Clinoidale - Plafonul
mai rapid decât a etajului inferior al feŃei; Orbital), iar punct de înregistrare anterior
- profil convex; în Nasion şi punct de înregistrare posterior
- unghi ANB crescut sau de 4º - 5º în Gonion.
(tratament ortodontic) sau de 6º - 7º Previziunea de creştere metrică,
(tratament chirurgical-ortodontic); structurală şi ereditară a lui Sassouni
- agravarea decalajului scheletal de clasa realizează o analiză arhitecturală şi
a II-a. frontală a creşterii, utilizând:
• creştere facială de tip C (60% din - analiza tipurile faciale ale pacientului, în
subiecŃi) caracterizată prin: sens sagital (clasa I, a II-a şi a III-a) şi în
- dezvoltare în jos şi înainte; sens vertical (ocluzie normală, ocluzie
- deplasarea etajului inferior spre anterior, adâncă şi ocluzie deschisă);
mai rapid decât a etajului mijlociu al - analiza ereditară heredo-colaterală a
feŃei; feŃei, fotografică, antropometrică,
- unghi ANB scăzut; cefalometrică şi superpoziŃiile
- unghi FMA de 20º (creştere orizontală), teleradiografiilor de profil la nivelul bazei
între 20º - 30º (creştere armonică) sau craniului, a maxilarului şi a mandibulei;
de 30º (creştere verticală); - intensitatea şi rata de creştere a
- recidive inferioare (contenŃie bimaxilară pacientului comparativ cu standardele
de lungă durată); creşterii şi stabilirea curbei de creştere a
- atenuarea decalajului scheletal de clasa vârstei dentare, osoase şi staturale.
a II-a. Analiza Sassouni determină
După Langlade, această metodă poziŃiile şi relaŃiile sagitale şi verticale
este prea simplă pentru a fi aplicată tuturor dintre bazele scheletale şi structurile
pacienŃilor şi necesită o mare experienŃă. dentare, raportate la arcurile de cerc care
Metoda nu utilizează măsurătorile şi converg într-un plan tangent la baza
valorile proporŃiilor, ci numai unghiul ANB craniului şi la planul mandibular. Analiza
şi nu ia în calcul ereditatea. utilizează cele patru planuri orizontale de
referinŃă: planum bazei craniului, planul
maxilar, planul ocluzal şi planul

142
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

mandibular, care converg posterior în la orizontala Frankfort şi punctul Gnathion


punctul 0. Din acest punct se trasează după Rakosi cu planul Basion - Nasion. Se
arcuri de cerc cu compasul, prin mai multe evaluează baza craniului, evoluŃia
puncte (Nasion, Naso-spinalis anterior, A maxilarului, a mandibulei, a dentiŃiei şi a
Downs, Temporale, Dorsum Sella), care Ńesuturilor moi.
se găsesc în anumite poziŃii şi relaŃii. SuperpoziŃiile generale se fac după
Analiza este utilizată pentru anomaliile planul Basion - Nasion, centrul
dento-maxilare scheletale sagitale şi superpoziŃiei fiind în punctul CC.
verticale, în studiile populaŃionale, în SuperpoziŃiile locale analizează
medicina legală (determinarea paternităŃii) poziŃiile symphysis mentalis, a punctului A,
şi în chirurgia ortognatică. a axei incisive şi molare inferioare.
Sassouni descrie patru tipuri SuperpoziŃiile maxilare se fac după
scheletale: planul maxilar (Naso-spinalis anterior -
- tipul I scheletal – planul bazei craniului Naso-spinalis posterior), centrul
nu este convergent în punctul 0; superpoziŃiei fiind în Naso-spinalis
- tipul II scheletal – planul maxilar nu este anterior.
convergent în punctul 0; SuperpoziŃiile mandibulare se fac
- tipul III scheletal – planul ocluzal nu este după planul punct Xi - Protuberantia menti,
convergent în punctul 0, centrul superpoziŃiei fiind în Protuberantia
- tipul VI scheletal – planul mandibular nu menti.
este convergent în punctul 0. Previziunea creşterii lui Ricketts a
Sassouni descrie trei tipuri de superpoziŃiilor teleradiografiilor de profil,
profiluri scheletale: este o analiză cantitativă şi compară
- profil prearcial (convex) – pe arcul de tipurile de creştere facială înaintea
cerc care trece prin Nasion şi are centrul tratamentului ortodontic, cu 2 - 3 ani, după
în punctul 0, punctele Naso-spinalis structura masivului facial.
anterior, Incisale superior şi Pogonion se Ricketts descrie trei tipuri de
află anterior arcului; creştere facială, cu ajutorul a cinci
- profil arcial (drept) – pe arcul de cerc unghiuri.
care trece prin Nasion şi are centrul în Axa facială (unghiul Nasion -
punctul 0, se află punctele Naso-spinalis Basion - Pterygomaxillare) apreciază
anterior, Incisale superior şi Pogonion; direcŃia generală de creştere facială.
- profil postarcial (concav) – pe arcul de Unghiul este scăzut în tiparul vertical de
cerc care trece prin Nasion şi are centrul creştere facială (dolichofacial) cu faŃă
în punctul 0, punctele Naso-spinalis alungită vertical şi crescut în tiparul
anterior, Incisale superior şi Pogonion se orizontal de creştere facială (brachyfacial)
află posterior arcului. cu faŃă scurtată vertical.
Analiza permite stabilirea Adâncimea facială (unghiul Nasion-
previziunii de creştere individuală a Pogonion – Porion-Orbitale) apreciază
profilului, a planurilor feŃei, a dentiŃiei şi a poziŃia sagitală a mentonului. Unghiul este
tiparului facial al pacientului, în funcŃie de scăzut în tiparul vertical de creştere facială
ereditate, dar este o metodă dificilă de (dolichofacial) şi crescut în tiparul orizontal
abordat. de creştere facială (brachyfacial).
Începând cu vârsta de 9 ani, acest unghi
E. Analiza Ricketts (1960) a creşte cu +0,3º în fiecare an.
superpoziŃiilor teleradiografiilor de profil, Planul mandibular (unghiul
compară tipurile de creştere facială înainte Menton-Gonion – Porion-Orbitale)
şi după tratament. apreciază forma mandibulei. Unghiul este
SuperpoziŃiile cefalometrice laterale scăzut în tiparul orizontal de creştere
se fac după două planuri de referinŃă: facială (brachyfacial) şi crescut în tiparul
planul Basion - Nasion şi planul dintre vertical de creştere facială (dolichofacial).
punctul construit CC şi Gnathion după Începând cu vârsta de 9 ani, acest unghi
Ricketts. Punctul CC reprezintă centrul scade cu -0,3º în fiecare an.
superpoziŃiei, fiind format de ÎnălŃimea facială inferioară (unghiul
perpendiculara dusă prin Pterygomaxillare Naso-spinalis anterior - Punctul Xi -

143
Diagnosticul ortodontic

Pterygomaxillare) apreciază divergenŃa - tipul de rotaŃie facială – după raportul


maxilarelor. Unghiul este scăzut în tiparul dintre înălŃimea facială posterioară (Sella
orizontal de creştere facială (brachyfacial) turcica - Gonion) şi înălŃimea facială
şi crescut în tiparul vertical de creştere anterioară (Nasion - Gnathion) cu
facială (dolichofacial). valoarea normală între 62 - 65%;
Arcul mandibular (unghiul DC - Xi - - tipul de rotaŃie mandibulară – după
Protuberantia menti) apreciază morfologia raportul dintre planum-ul bazei craniului
mandibulară şi angulaŃia dintre ramus şi (Sella turcica - Nasion) şi planul
basis mandibular. Unghiul este scăzut în mandibular (Gonion - Gnathion) cu
tiparul vertical de creştere facială valoarea normală de 32º;
(dolichofacial) şi crescut în tiparul orizontal - tipul de rotaŃie facială – după suma
de creştere facială (brachyfacial). unghiurilor posterioare (unghiul sfenoidal
Începând cu vârsta de 8,5 ani, unghiul [Nasion - Sella turcica - Basion], unghiul
creşte cu +0,5º pe an. articular [Sella turcica - Articulare -
Tipurile de creştere facială după Gonion], unghiul goniac [Condylion -
Ricketts sunt următoarele: Gonion - Menton) cu valoarea normală
• brachyfacial – creştere orizontală, faŃă de 398º;
scurtă, caracterizat prin: - unghiul goniac anterior (Nasion - Gonion
- unghi crescut al axei faciale; - Gnathion) cu valoarea normală între
- unghi crescut al adâncimii faciale; 70º - 75º;
- unghi scăzut al planului mandibular; - unghiul axei faciale după Ricketts
- unghi scăzut al înălŃimii faciale (Nasion - Basion - Pterygomaxillare) cu
inferioare; valoarea normală de 90º;
- unghi crescut al arcului mandibular. - unghiul Schwarz (Naso-spinalis anterior-
• mesofacial – creştere neutră, faŃă Naso-spinalis posterior – Gnathion-
medie, caracterizat prin: Gonion) cu valoarea normală de 28º.
- unghi mediu al axei faciale; Pentru fiecare parametru există
- unghi mediu al adâncimii faciale; limite de variabilitate normală, iar pentru
- unghiul mediu al planului mandibular; abateri există 3 deviaŃii standard (±, ±±,
- unghiul mediu al înălŃimii faciale ±±±) care vor determina tipurile de rotaŃie
inferioare; faciale (normală, anterioară sau
- unghiul mediu al arcului mandibular. posterioară).
• dolichofacial – creştere verticală, faŃă
lungă, caracterizat prin: G. Analiza VTO (obiective de
- unghi scăzut al axei faciale; tratament vizualizate) constă în
- unghi scăzut al adâncimii faciale; vizualizarea grafică a obiectivelor
- unghiul crescut al planului mandibular; terapeutice, care include predicŃia de
- unghiul crescut al înălŃimii faciale creştere, cu ajutorul programelor
inferioare; computerizate ale analizelor
- unghiul scăzut al arcului mandibular. teleradiografiei de profil, care
AplicaŃia clinică a previziunii de interpretează valorile calculate şi
creştere a lui Ricketts este reprezentată simulează predicŃia de creştere pe baza
de vizualizarea obiectivelor de tratament. unor valori medii. ReconstrucŃia noului
VTO este o metodă ştiinŃifică care profil facial va cuprinde vârful nasului,
controlează realizarea obiectivele buza superioară, mentonul cutanat şi buza
terapeutice cu riscuri minime, în funcŃie de inferioară.
tiparul de creştere facială şi de tipul Planul de tratament trebuie să Ńină
malocluziei. cont de rezolvarea malocluziei, de
modificările scheletale şi de modificările
F. Analiza Stockfisch evaluează profilului din timpul tratamentului.
pe teleradiografia de profil prognosticului Prognozele se fac pe perioada
de creştere şi riscurile de recidivă, la tratamentului (2 - 3 ani) şi interesează:
sfârşitul tratamentului ortodontic. - baza craniului (Sella turcica - Nasion),
Prognosticul este apreciat pe baza care are o creştere medie pe an de 0,75
a şase parametri.

144
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

mm (0,88 mm/an la băieŃi şi de 0,6 multe criterii: morfologice, funcŃionale sau


mm/an la fete); etiopatogenice. Asemănările dintre
- axa de creştere (Sella turcica - clasificări constau în semnele comune ale
Gnathion), care are o creştere medie pe anomaliilor. DiferenŃele dintre clasificări
an de 0,75 x 3 mm (2,98 mm/an la băieŃi constau în criteriile alese pentru
şi de 0,75 mm/an la fete). clasificare. Nici o clasificare nu este ideală
Această tehnică preluată de la şi încă nu s-a ajuns la un sistem unitar.
Ricketts a fost folosită de către Dreskin,
Schullhof, Bagha şi Wertz pentru prima Limitele sistemelor de clasificare se
analiză computerizată realizată în 1969 de datorează faptului că:
către Rocky-Mountain Data Systems, cu - nu sunt atotcuprinzătoare (de exemplu:
care s-a stabilit diagnosticul şi planul de nu includ articulaŃia temporo-
tratament chirurgical-ortodontic în VTO. mandibulară);
- sunt statice în concept (de exemplu: nu
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO- iau în considerare evoluŃiile în funcŃie de
MAXILARE creştere);
- sunt simple şi criteriul este ales
Clasificarea anomaliilor dento- unilateral.
maxilare reprezintă încadrarea într-o
malocluzie tipică, care prezintă simptome Clasificarea Angle
similare şi comune. Clasificarea nu
înlocuieşte diagnosticul ortodontic care Clasificare Angle este cea mai
descrie anomalia completă (anomalii veche clasificare (1899) şi cea mai
asociate, factori etiologici, prognosticul utilizată de specialişti pe plan internaŃional.
cazului şi diagnosticul diferenŃial). Criteriul de clasificare este cel
ocluzionist. Se bazează pe teoria fixităŃii
Scopul clasificărilor anomaliilor molarului prim permanent superior
dento-maxilare este pentru: (maxilarul este fix) faŃă de molarul de prim
• identificarea anomaliei şi stabilirea permanent inferior (mandibula este
diagnosticului; mobilă) în sens sagital. Angle consideră
• uşurarea investigaŃiilor paraclinice; aceşti dinŃi de reper ca puncte fixe
• prevenirea evoluŃiei anomaliei; anatomice în cadrul maxilarelor.
Clasificarea lui Angle se bazează
• prognosticul anomaliei; pe relaŃia mezio-distală a dinŃilor, a
• instituirea strategiei de tratament; arcadelor, a maxilarelor, iar molarul prim
• comunicarea dintre specialişti. permanent superior este considerat cheia
ocluziei sau punctul fix anatomic în cadrul
Tipurile de malocluzii sunt maxilarelor.
următoarele: RelaŃia ocluzală a molarului prim
- malpoziŃii individuale ale dinŃilor permanent inferior cu molarul prim
(malocluzii intra-arcadice): de poziŃie, permanent ani superior clasifică anomaliile
rotaŃii, transpoziŃii, etc. dento-maxilare în trei clase.
- malrelaŃii ale arcadelor dentare
(malocluzii inter-arcadice): în sens Clasa I este caracterizată prin
sagital – mezializări sau distalizări; în ocluzie neutrală (cuspidul mezio-vestibular
sens transversal – ocluzie încrucişată; în al molarului prim permanent superior
sens vertical – ocluzie deschisă, ocluzie angrenează cu şanŃul vestibular al
adâncă. molarului prim permanent inferior) şi
- malocluzii scheletale (baze osoase), relaŃie inter-arcadică molară normală.
defecte pe maxilar sau pe mandibulă ca Modificările sunt prezente în zona
mărime, poziŃie, relaŃii între bazele frontală, iar relaŃiile scheletale şi funcŃia
maxilare. musculară sunt normale. Din această
categorie fac parte:
Sistemele de clasificare ale • anomaliile dentare izolate (rotaŃia,
anomaliilor dento-maxilare utilizează mai anodonŃia, ectopia, etc.);

145
Diagnosticul ortodontic

• anomaliile de grup (înghesuirea şi subdiviziune a unei diviziuni (1 sau 2) şi a


spaŃierea dentară); clasei a II-a Angle.
• tulburările de erupŃie (precoce şi
tardivă); Clasa a III-a este caracterizată prin
• modificările de ocluzie din zona ocluzie mezializată la nivel molar (şanŃul
frontală (ocluzia deschisă, ocluzie vestibular al molarului prim permanent
adâncă, ocluzie inversă, angrenaj invers inferior este situat înaintea cuspidului
frontal, laterodeviaŃie mandibulară). mezio-vestibular al molarului prim
permanent superior, cu mai mult de 2
Clasa a II-a este caracterizată prin mm), poziŃie anterioară a mandibulei faŃă
ocluzie distalizată la nivel molar (şanŃul de maxilar şi ocluzie inversă frontală sau
vestibular al molarului prim permanent totală.
inferior este situat în spatele cuspidului Această clasa prezintă două forme
mezio-vestibular al molarului prim clinice, în funcŃie de sediul modificărilor
permanent superior, cu mai mult de 2 mm) produse:
şi poziŃie posterioară a mandibulei faŃă de • prognaŃie mandibulară adevărată –
maxilar. caracterizată prin:
Această clasa prezintă două - rapoarte molare mezializate bilateral;
diviziuni, în funcŃie de modificările din zona - prognatism mandibular;
frontală: - linguo-versia incisivilor inferiori;
• diviziunea 1 – caracterizată prin: - origine genetică sau endocrină;
- rapoarte molare distalizate bilateral; - poziŃie posturală inferioară a limbii.
- proclinarea incisivilor superiori • prognaŃie mandibulară falsă –
(vestibulo-versie); caracterizată prin:
- inocluzie sagitală pozitivă; - rapoarte molare mezializate bilateral;
- ocluzie adâncă în acoperiş sau ocluzie - retrognatism maxilar;
deschisă frontală; - înghesuire dentară maxilară;
- formă în "V" a maxilarului; - origine ereditară, endocrină, congenitală
- activitate musculară anormală (buza (despicătură labio-maxilo-palatină),
superioară hipotonă, scurtată; buza regională (adenoidiană) sau locală.
inferioară situată în spatele incisivilor Când mezio-ocluzia se află pe o
superiori; postură joasă a limbii; muşchii singură parte a arcadei, iar pe partea
buccinatori hipertoni, responsabili de opusă a arcadei se află o relaŃie molară
compresiunea de maxilar, muşchiul normală, se pune diagnosticul de clasă a
mentalis hiperton). III-a, după partea în care relaŃia ocluzală
• diviziunea 2 – caracterizată prin: este patologică.
- rapoarte molare distalizate bilateral;
- palato-versia incisivilor centrali superiori Criticile aduse clasificării lui Angle
şi vestibulo-mezio-versia incisivilor sunt următoarele:
laterali superiori (variantă - palato-versia • ignoră discrepanŃele din planurile
incisivilor centrali şi laterali superiori şi vertical şi transversal;
vestibulo-versia caninilor superiori); • cercetările cefalometrice nu susŃin
- înghesuire în zona frontală; ipoteza fixităŃii molarului prim permanent
- ocluzie adâncă acoperită; superior;
- formă în trapez a maxilarului; • nu poate fi aplicată când molarului
- mucoasa gingivală inferioară prim permanent este extras;
traumatizată de incisivii superiori • nu se poate aplica în dentiŃia
palatinizaŃi (ocluzie gingivală); temporară;
- activitate musculară normală. • relaŃiile molarului prim permanent se
Când disto-ocluzia se află pe o schimbă în timpul diferitelor stadii de
singură parte a arcadei, iar pe partea dezvoltare a dentiŃiei;
opusă a arcadei se află o relaŃie molară • clasificarea se limitează numai la
normală, se foloseşte termenul de poziŃia dinŃilor;

146
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

• ignoră scheletul facial; pro = spre anterior (pentru dinŃii frontali)


• nu oferă relaŃii despre etiologia retro = spre posterior (pentru dinŃii frontali)
anomaliei; vestibulo = spre vestibulul oral
• malpoziŃiile dentare izolate sunt oro = spre interiorul cavităŃii orale
ignorate. mezio, medio = spre anterior (pentru dinŃii
Clasificarea lui Angle se utilizează laterali)
astăzi diferit faŃă de cum a fost ea disto = spre posterior (pentru dinŃii laterali)
prezentată iniŃial (se specifică şi relaŃiile • transversal
bazelor scheletale), aşa cum a fost endo = mai aproape de planul medio-
prezentată mai sus. sagital
exo = mai departe de planul medio-sagital
Clasificarea şcolii germane latero = lateral
mezio, medio = spre linia mediană (pentru
Clasificarea şcolii germane dinŃii frontali)
utilizează şase sindroame pentru gruparea disto = spre zona laterală (pentru dinŃii
anomaliilor dento-maxilare, după un frontali)
simptom comun patogenic (Kantorovits, • vertical
Korkhaus, Reichenbach). infra = nu atinge planul de ocluzie
Criteriul de clasificare este cel supra = depăşeşte planul de ocluzie
etiopatogenic:
1. Sindromul compresiunii de maxilar, cu calificativul – topografiază sediul
două variante: protruzie şi înghesuire. modificării:
2. Sindromul ocluziei încrucişate. • superior – inferior
3. Sindromul progenic, cu trei variante: • unilateral – bilateral
adevărat, fals, de conducŃie forŃată. • anterior – posterior
4. Sindromul ocluziei adânci. • parŃial – total
5. Sindromul ocluziei deschise, cu două
variante: dentară şi scheletală.
• unimaxilar – bimaxilar
6. Alte anomalii (dentare izolate, • maxilar - mandibular
pierderea precoce a dinŃilor temporari, • simetric – asimetric
tulburări de erupŃie). • frontal – lateral
• coronar – radicular – apical
Clasificarea şcolii franceze • incisiv – canin – premolar – molar
• dinŃi temporari – dinŃi permanenŃi
Clasificarea şcolii franceze se
bazează pe descrierea elementelor clinice sufixul - arată deplasările dentare:
ale anomaliilor dento-maxilare cu ajutorul
• poziŃie = situarea dintelui faŃă de
unui radical, prefix sau sufix şi un
vecinii săi
calificativ.
Criteriul de clasificare este cel al • gresie = mişcarea corporală a dintelui
planurilor de referinŃă (sagital, transversal • versie = înclinarea dintelui
şi vertical). • rotaŃie = mişcarea dintelui în jurul
axului lung al său
radicalul – arată elementul structural
afectat: Alte clasificări
• gnaŃie = bazele maxilare
• genie = menton A. Clasificarea funcŃională a lui
Katz împarte anomaliile dento-maxilare în
• alveolie = arcada alveolară
trei clase.
• donŃie = dinŃii Clasa I se caracterizează prin
• ocluzie = intercuspidarea anomalii anterioare ale maxilarelor, ocluzii
• cheilie = buza blocate şi predominanŃa mişcărilor de
închidere şi deschidere a cavităŃii orale.
prefixul – arată sensul modificării:
• sagital

147
Diagnosticul ortodontic

Clasa a II-a se caracterizează prin Clasa a II-a scheletală se


distalizarea mandibulei prin hipotonicitatea caracterizează prin poziŃie foarte
muşchiului pterigoidian extern. posterioară a mandibulei, unghi ANB
Clasa a III-a se caracterizează prin crescut şi vestibulo-versia incisivilor.
mezializarea mandibulei prin Clasa a III-a scheletală se
hipotonicitatea fasciculului posterior al caracterizează prin poziŃie foarte
muşchiului temporal. anterioară a mandibulei, unghi ANB
scăzut, vestibulo-versia incisivilor superiori
B. Clasificarea etiologică a lui şi linguo-versia incisivilor inferiori.
Benett împarte anomaliile dento-maxilare
în trei clase. F. Clasificarea lui Lundström
Clasa I se caracterizează prin împarte anomaliile dento-maxilare în patru
anomalii produse de cauze locale. grupe.
Clasa a II-a se caracterizează prin Grupa anomaliilor intra-arcadice se
anomalii produse de dezvoltarea anormală caracterizează prin anomalii dentare
a unei regiuni a maxilarelor. izolate şi anomalii ale arcadelor dentare.
Clasa a III-a se caracterizează prin Grupa anomaliilor inter-arcadice se
anomalii produse de rapoarte anormale caracterizează prin anomalii dentare
dintre arcadele alveolare şi craniul izolate şi rapoarte inter-arcadice anormale.
visceral. Grupa anomaliilor maxilare se
caracterizează prin anomalii la arcada
C. Clasificarea clinică a lui superioară.
Cauhépé împarte anomaliile dento- Grupa anomaliilor funcŃionale se
maxilare în trei clase. caracterizează prin anomalii de cauze
Clasa I se caracterizează prin funcŃionale.
anomalii ale bazelor osoase.
Clasa a II-a se caracterizează prin DIAGNOSTICUL ORTODONTIC
anomalii ale modificării raportului dintre
dimensiunea arcadelor maxilare şi dinŃi. Denumirea etimologică a
Clasa a III-a se caracterizează prin cuvântului diagnostic vine din limba
anomalii dentare izolate de număr, formă, greacă, de la dia - prin, pentru şi gnosi -
volum şi poziŃie. cunoaştere. În sens larg, diagnosticul
reprezintă prezenŃa sau absenŃa
D. Clasificarea antropologico- anormalului. În sens restrâns, diagnosticul
clinică a lui Firu împarte anomaliile reprezintă sinteza datelor clinice şi
dento-maxilare în cinci grupe. paraclinice culese de la pacient.
Grupa I se caracterizează prin După efectuarea examinării clinice
anomalii sagitale. se stabileşte diagnosticul prezumtiv
Grupa a II-a se caracterizează prin anatomo-clinic, topografic, funcŃional şi
anomalii transversale. eventual etiologic. Se încadrează
Grupa a III-a se caracterizează prin anomalia dento-maxilară în clasa Angle de
anomalii verticale. malocluzie. Se stabilesc consultaŃiile
Grupa a IV-a se caracterizează interclinice pentru susŃinerea
prin anomalii dento-alveolare. diagnosticului etiologic şi se indică
Grupa a V-a se caracterizează prin efectuarea examinărilor paraclinice pentru
anomalii dentare izolate. susŃinerea diagnosticului morfologic.
Sistemele de diagnostic bazate pe
E. Clasificarea lui Ballard împarte anumite criterii au fost elaborate în scopul
anomaliile dento-maxilare în trei clase stabilirii unui plan de tratament. De obicei,
scheletale. există anumite surse de incertitudini în
Clasa I scheletală se planificarea tratamentului ortodontic, care
caracterizează prin rapoarte armonizate au originea în structura grilei de
ale maxilarelor, iar incisivii sunt plasaŃi diagnostic.
normal pe arcadele dentare.

148
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

DificultăŃile majore în stabilirea B. Istoricul medical al pacientului


diagnosticului ortodontic sunt reprezentate se stabileşte după o anumită logică,
de: pentru a obŃine toate datele patologiei
- etiologia anomaliei dento-maxilare, care cazului. În acest sens, se pot utiliza
este cunoscută numai în cazuri rare şi chestionare, care se completează după o
de aceea răspunsul la tratament este conversaŃie cu pacientul şi cu tutorii
diferit de la pacient la pacient; acestuia sau se utilizează actele medicale
- prognosticul de creştere al pacientului. cu care se prezintă pacientul.
Metoda diagnosticul terapeutic
este introdusă de mult în medicina umană C. Istoricul familial al pacientului
şi constă în instituirea anumitor procedee se stabileşte după antecedentele heredo-
terapeutice pentru testarea răspunsul la colaterale. Datele de importanŃă majoră
tratament şi verificarea corectitudinii pentru ortodont sunt cele despre bolile
diagnosticului preliminar. Diagnosticul generale cronice familiale şi despre
terapeutic pleacă de la o etiologie malocluziile cu transmitere genetică
necunoscută şi vine în sprijinul certitudinii dominantă sau recesivă.
diagnosticului. În cazul în care răspunsul
la tratament este negativ, ipoteza D. Dezvoltarea somatică a
etiologică şi diagnosticul preliminar trebuie pacientului se stabileşte prin măsurători
schimbat, ca şi planul de tratament. antropometrice şi trebuie să fie în
Diagnosticul terapeutic reprezintă concordanŃă cu vârsta cronologică,
prima parte a diagnosticului final şi trebuie dentară şi osoasă. De asemenea, se
instituit în primele 6 luni ale tratamentului stabileşte prezenŃa pubertăŃii şi a
ortodontic. Evaluarea sistematică a potenŃialului de creştere reziduală.
răspunsului la tratament este utilă în
cazurile limită sau dificile şi poate oricând E. Creşterea facială a pacientului
schimba strategia şi planul de tratament. este stabilită prin examinare clinică facială
şi teleradiografică şi se apreciază tipul de
Diagnosticul ortodontic se face creştere cranio-facială, rotaŃie facială şi
după evaluarea a trei mari categorii de rotaŃie mandibulară, în vederea aprecierii
elemente descriptive: generale, condiŃiilor favorabile şi nefavorabile
funcŃionale şi structurale. tratamentului ortodontic şi a previzionării
recidivelor după terminarea creşterii.
Evaluarea elementelor generale
Evaluarea elementelor funcŃionale
Elementele generale se stabilesc
prin anamneza medicală, prin examinare Elementele funcŃionale se stabilesc
clinică şi interclinică a pacientului şi oferă prin examinare clinică şi paraclinică a
date despre comportamentul psiho-social pacientului şi oferă date despre
al pacientului, imaginea de sine, practicarea obiceiurilor vicioase, instalarea
autoaprecierea, reacŃia faŃă de anturaj, disfuncŃiilor aparatului dento-maxilar, a
istoricul medical şi familial, dezvoltarea sindromului disfuncŃional temporo-
somatică şi creşterea facială. mandibular şi funcŃia ocluzală.

A. Comportamentul psiho-social A. Practicarea obiceiurilor


al pacientului este dificil de stabilit la prima vicioase în antecedente sau în prezent se
consultaŃie, deoarece presupune o stabilesc prin anamneză (tipul, frecvenŃa,
apropiere emoŃională de acesta şi un timp intensitatea, durata), inspecŃia posturii
considerabil din partea ortodontului. Dacă generale şi a capului (postură modificată,
gradul de înŃelegerea şi reactivitatea ticurilor faciale), a degetelor mâinii
pacientului este discutabilă, dezvoltarea (sugător de deget) şi prin examinare
psihică trebuie evaluată printr-un examen clinică facială şi orală (muşcător de buză,
psihiatric. În cazul pacienŃilor cu disabilităŃi interpoziŃia obrajilor, bruxismului).
psihice majore, tratamentul ortodontic este
contraindicat.

149
Diagnosticul ortodontic

B. Instalarea disfuncŃiilor D. RelaŃiile dento-maxilo-faciale


aparatului dento-maxilar de stabilesc prin dau o imagine de ansamblu a anomaliei
teste clinice funcŃionale sau examinări dento-maxilare privind toate structurile
paraclinice (electromiografică, anatomo-funcŃionale, pe baza cărora se
spirometrică, cineradiografică, foniatrică) stabilesc priorităŃile tratamentului
şi consultări interclinice (O.R.L., ortopedic, tipul tratamentului şi mijloacele
ftiziologică, oro-maxilo-facială, etc.). adecvate vârstei şi gravităŃii
discrepanŃelor.
C. Sindromul disfuncŃional
temporo-mandibular se depistează prin Parametrii de evaluare a malocluziilor
examinarea articulaŃiei temporo-
mandibulare şi a dinamicii mandibulare, Pentru evaluarea malocluziilor s-au
clinică şi paraclinică (tomografie, stabilit 11 parametri de diagnostic obŃinuŃi
tomografie computerizată - CT, rezonanŃă din dosarul ortodontic al pacientului. Aceşti
magnetică nucleară - RMN, parametri de diagnostic sunt utilizaŃi
radiocinematografică, kinesiografică). pentru a stabili factorii de necesitate a unui
tratament simplu (uşor) sau complicat
D. FuncŃia ocluzală se (complex).
examinează static şi dinamic, prin examen
clinic, paraclinic (analiza de model) şi Parametrul 1 constă în evaluarea
examene complementare (ocluzogramă, rapoartelor ocluzale bilaterale (dreapta şi
holografie laser). stânga) molare şi canine, cu ajutorul
modelelor de studiu şi a fotografiilor
Evaluarea elementelor structurale intraorale laterale:
• raport clasa I;
Elementele structurale se stabilesc • raport clasa a II-a;
prin examinare clinică şi paraclinică a • raport clasa a III-a;
pacientului şi oferă date despre
aliniamentul arcadelor dentare, simetria şi
• aceşti dinŃi nu sunt complet erupŃi.
În raporturile ocluzale molare şi
forma arcadelor dento-alveolare, estetica
canine de clasa I, tratamentul este uşor,
facială şi relaŃiile dento-maxilo-faciale.
iar rapoartele ocluzale de clasa a II-a sau
a III-a reprezintă factori de complicaŃie,
A. Aliniamentul arcadelor
care necesită un tratament ortodontic
dentare şi estimarea poziŃiilor germenilor
complex.
dentari permanenŃi se apreciază prin
examinare clinică orală, a modelelor din
Parametrul 2 constă în clasificarea
ghips şi a ortopantomografiei, prin set-up-
Angle a malocluziilor (unilaterală sau
ul modelelor sau computerizat, radiografii
bilaterală):
simple sau digitale, ocluzogramă,
digigrafie, tomografie computerizată şi • malocluzie clasa I;
holografie laser. • malocluzie clasa a II-a diviziunea 1;
• malocluzie clasa a II-a diviziunea 1,
B. Simetria arcadelor dento- subdiviziune;
alveolare se apreciază prin măsurători • malocluzie clasa a II-a diviziunea 2;
antropometrice pe modelele din ghips, • malocluzie clasa a II-a diviziunea 2,
teleradiografia axială sau tomografia subdiviziune;
computerizată. • malocluzie clasa a III-a;
• malocluzie clasa a III-a, subdiviziune.
C. Estetica facială se apreciază
În malocluziile clasa I, tratamentul
prin metodele clasice antropometrice
este simplu, iar celelalte malocluzii de
(clinice şi fotografice), metodele moderne
clasa a II-a sau a III-a reprezintă factori de
invazive (teleradiografie sau
complicaŃie, care necesită un tratament
fotocefalometrie) sau noninvazive
ortodontic complex.
(xeroradiografiei, digigrafiei şi holografiei
laser).

150
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

Parametrul 3 constă în evaluarea malocluziilor, dar trebuie combinată cu


overbite-ului (supraocluzia verticală parametrul următor (ocluzia inversă).
interincisivă), cu ajutorul modelelor de
studiu şi a fotografiei intraorale frontale: Parametrul 6 constă în evaluarea
• overbite normal (5 - 20%); prezenŃei ocluziei inverse, cu ajutorul
• overbite moderat (20 - 50%); examinării clinice, a modelelor de studiu şi
• overbite sever (peste 50%) – ocluzie a fotografiilor intraorale:
adâncă; • ocluzie inversă nu există;
• ocluzie cap la cap; • ocluzie inversă anterioară;
• ocluzie deschisă frontală. • ocluzie inversă posterioară;
În overbite-ul normal şi moderat, • ocluzie inversă anterioară şi
tratamentul este simplu, iar ocluzia adâncă posterioară.
reprezintă un factor de complicaŃie, care În ocluzia inversă anterioară cu
necesită un tratament ortodontic complex. existenŃa spaŃiului pe arcadă, tratamentul
În ocluzia cap la cap şi ocluzia este uşor şi se realizează prin tipping-ul
deschisă frontală, pacientul trebuie evaluat incisivilor. În ocluzia inversă anterioară, cu
din punct de vedere al obiceiurilor vicioase înghesuire şi fără spaŃiu pe arcadă,
de sugere a degetului sau a limbii. Dacă tratamentul este complex, pentru că în
aceste obiceiuri sunt prezente, tratamentul prima etapă de tratament trebuie creat
se adresează obiceiurilor vicioase. Dacă spaŃiul necesar pe arcadă, iar în a doua
aceste obiceiuri sunt absente, tratamentul etapă se corectează angrenarea inversă.
este complex. Ocluzia inversă posterioară poate fi
cauzată de angulaŃia dentară anormală
Parametrul 4 constă în evaluarea sau de constricŃia scheletală maxilară. În
overjet-ului (inocluzia orizontală dentiŃia temporară şi dentiŃia mixtă
interincisivă), cu ajutorul modelelor de timpurie, corectarea ocluziei inverse
studiu şi a fotografiei intraorale laterale: posterioare se face prin expansiune
• overjet normal (1 - 3 mm); maxilară, cu ajutorul unui aparat
• overjet excesiv (peste 3 mm); biomecanic mobilizabil cu şurub
ortodontic. Această procedură de
• overjet cap la cap (0 mm); tratament este limitată de închiderea
• overjet negativ. suturii medio-palatine. În dentiŃia mixtă
În overjet-ul normal, tratamentul târzie şi în dentiŃia permanentă este
este simplu, iar overjet-ul excesiv şi indicată expansiunea maxilară rapidă, iar
negativ reprezintă factori de complicaŃie, tratamentul este complex.
care necesită un tratament ortodontic
complex. În overjet-ul cap la cap, tipping-ul Parametrul 7 constă în evaluarea
incisivilor poate fi realizat cu un aparat prezenŃei spaŃierii sau a înghesuirii
biomecanic mobilizabil. dentare, prin analiza spaŃiului pe modelele
de studiu, privind discrepanŃa dintre
Parametrul 5 constă în evaluarea mărimea dinŃilor şi lungimea arcadelor
etapei de dezvoltare a dentiŃiei, cu ajutorul dentare:
examinării clinice, a modelelor de studiu, a
• lungime adecvată a arcadei dentare
fotografiilor intraorale ocluzale şi a
(+1 mm; -1 mm);
ortopantomografiei:
• înghesuire dentară uşoară (-2 mm; -3
• dentiŃie temporară; mm);
• dentiŃie mixtă timpurie – erupŃia • înghesuire dentară moderată (-4 mm; -
incisivilor;
6 mm);
• dentiŃie mixtă târzie – exfolierea • înghesuire dentară severă (peste -6
caninilor şi molarilor temporari;
mm);
• dentiŃie permanentă. • spaŃiere dentară uşoară (1 - 3 mm);
În general etapa de dezvoltare a
dentiŃiei nu este determinantă în evaluarea • spaŃiere dentară moderată (4 - 6 mm);
• spaŃiere dentară severă (peste 6 mm).

151
Diagnosticul ortodontic

În dentiŃia mixtă, lungimea arcadei care necesită un tratament ortodontic


dentare trebuie estimată pentru mărimea complex.
dinŃilor permanenŃi. În dentiŃia
permanentă, spaŃierea sau înghesuirea Parametrul 10 constă în decizia
dentară trebuie evaluată prin însumarea tratamentului şi a evaluării tipului de caz
calculului spaŃiului pe arcade şi înclinarea ortodontic:
vestibulară a dinŃilor. • tratament uşor – limitat;
În cazul spaŃiului adecvat şi a • tratament complex – complet.
înghesuirii sau a spaŃierii dentare uşoare, În funcŃie de aprecierea
tratament este uşor. Înghesuirea sau parametrilor, tratamentul instituit cazului
spaŃierea dentară moderată şi severă poate fi simplu sau complex, în funcŃie de
reprezintă factori de complicaŃie şi un factorii normali sau agravanŃi găsiŃi.
tratament ortodontic complex. În cazul
înghesuirii dentare severe, tratamentul Parametrul 11 constă în cazurile ce
este complex, pentru că se pune problema necesită un tratament ortodontic limitat:
extracŃiei dentare în scop ortodontic, iar • înghesuirea uşoară;
evaluarea teleradiografiei de profil este
obligatorie, înaintea oricărei extracŃii
• spaŃierea uşoară;
dentare. • închiderea diastemei;
• menŃinerea spaŃiului;
Parametrul 8 constă în • câştigarea spaŃiului;
interpretarea ortopantomografiei, privind • angrenajul invers anterior;
erupŃia dentară şi a condiŃiilor patologice: • angrenajul invers posterior;
• erupŃie dentară normală; • obiceiurile vicioase;
• erupŃie dentară modificată; • nu este aplicabil în cazuri cu
• nu există ortopantomografie. tratamente complexe.
Ortopantomografia este utilizată Toate situaŃiile prezentate prin
pentru previzionarea erupŃiei dentare aprecierea parametrilor, necesită
modificate (anodonŃie, dinŃi supranumerari, instituirea unui tratament ortodontic uşor.
ectopie dentară, incluzie dentară) sau a Malocluziile de clasa a II-a şi a III-a Angle,
condiŃiilor patologice. CondiŃiile normale ocluzia adâncă, ocluzia deschisă fără
constau în erupŃia dinŃilor pe locurile cauze funcŃionale, overjet-ul excesiv,
destinate şi la vârste apropiate. Când overjet-ul invers, înghesuirea sau
există varianŃe ale acestor condiŃii, sunt spaŃierea moderată şi gravă, ocluzia
necesare evaluări mai extinse. inversă complexă, reprezintă factori
agravanŃi, care necesită un tratament
Parametrul 9 constă în ortodontic complex.
interpretarea teleradiografiei de profil:
• valori normale; Diagnosticul ortodontic are ca scop
• valori modificate; depistarea listei de probleme a cazului
• nu există teleradiografie. (igiena şi sănătatea orală, motivaŃia
Teleradiografia de profil este estetică a pacientului, disfuncŃiile,
utilizată pentru a determina componenta componentele scheletale, relaŃiile ocluzale
scheletală. Malocluziile de clasa a II-a şi a canine şi molare, condiŃiile de spaŃiu pe
III-a scheletală sunt evaluate după unghiul arcade şi altele), care să conducă la
ANB şi reprezintă factori de complicaŃie, nevoia de tratament (obiective, abordare,
etape de tratament).

152
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

ANEXE

tematică curs Examenul clinic în ortodonŃie şi ortopedie dento-facială


obiective curs Cunoaşterea materialelor şi tehnicile examinării generale a pacientului.
Cunoaşterea materialelor şi tehnicile examinării faciale a pacientului.
Cunoaşterea materialelor şi tehnicile examinării funcŃionale a
pacientului.
Cunoaşterea materialelor şi tehnicile examinării orale a pacientului.
cuvinte cheie status general, status facial, status funcŃional, status oral.
schemă curs Examinarea clinică generală.
Examinarea clinică facială.
Examinarea clinică funcŃională.
Examinarea clinică orală.

tematică curs Analiza de model


obiective curs Cunoaşterea analizei simetriei arcadelor.
Cunoaşterea analizei bolŃii palatine.
Cunoaşterea analizei lungimii şi lăŃimii arcadelor.
Cunoaşterea analizei spaŃiului pe arcade.
Cunoaşterea analizei dimensiunii dinŃilor.
cuvinte cheie indici Pont, indici Korkhaus, analiza Herren, analiza Lundström,
discrepanŃa totală, analiza spaŃiului, analiza Tonn, analiza Bolton.
schemă curs Analiza simetriei arcadelor.
Adâncimea bolŃii palatine.
Analiza lungimii şi lăŃimii arcadelor.
Analiza spaŃiului pe arcade.
Analiza dimensiunii dinŃilor.

tematică curs Examenul radiologic


obiective curs Cunoaşterea tehnicilor radiologice dentare intraorale.
Cunoaşterea tehnicilor radiologice dentare extraorale.
Cunoaşterea tehnicilor radiologice dentare moderne.
cuvinte cheie radiografia dentară, ortopantomografia, radiografia pumnului,
teleradiografia, CT, analiza Steiner, analiza Tweed.
schemă curs Radiografii dentare intraorale.
Radiografii dentare extraorale.
Tehnici imagistice moderne.

tematică curs Examenul antropologic şi antropometric


obiective curs Cunoaşterea variabilităŃii dezvoltării somatice umane.
Cunoaşterea măsurătorilor extremităŃii cefalice şi a elementelor
aparatului dento-maxilar, realizată pe pacient, craniu, modele de ghips,
fotografii, teleradiografii.
cuvinte cheie antropologie, antropometrie, rase, tipuri constituŃionale, tipuri
regionale, puncte antropometrice cranio-faciale, planuri
antropometrice cranio-faciale.
schemă curs Antropologie fizică.
Antropometrie.

tematică curs Examenul fotostatic


obiective curs Cunoaşterea tehnicilor de fotografiere facială.

153
Diagnosticul ortodontic

Cunoaşterea analizelor fotografiei de faŃă.


Cunoaşterea analizelor fotografiei de profil.
cuvinte cheie analiza proporŃiilor divine, analiza simetriei faciale, metoda fotografiei
compuse, analiza Tübingen, analiza regulii de aur, analiza Schwarz,
analiza facială Legan şi Burstone, analiza laterală Epker şi Fish, analiza
Rakosi.
schemă curs Tehnici de fotografiere.
Fotografia de faŃă.
Fotografia de profil.

tematică curs InvestigaŃia cu caracter previzional


obiective curs Cunoaşterea metodelor de predicŃie a creşterii faciale.
Cunoaşterea analizelor structurale prin superpoziŃia teleradiografiilor de
profil.
Cunoaşterea analizelor de prognostic după autori.
Cunoaşterea clasificării tipurilor de creştere facială după autori.
cuvinte cheie analiza Downs, analiza Steiner, analiza Ricketts, analiza Tweed, analiza
Stockfisch, analiza Bjork, analiza VTO.
schemă curs Metode de predicŃie a creşterii faciale.
Analize structurale prin superpoziŃia teleradiografiilor de profil.
Analize de prognostic după autori.

tematică curs Clasificarea anomaliilor dento-maxilare


obiective curs Cunoaşterea clasificărilor anomaliilor dento-maxilare.
cuvinte cheie clasele Angle, sindroamele şcolii germane, terminologia şcolii
franceze.
schemă curs Clasificarea Angle.
Clasificarea şcolii germane.
Clasificarea şcolii franceze.
Alte clasificări.

tematică curs Diagnosticul ortodontic


obiective curs Cunoaşterea listei de probleme pentru stabilirea diagnosticului
ortodontic.
Cunoaşterea metodelor de evaluare şi interpretare a elementelor
generale, funcŃionale şi structurale examinate.
Stabilirea factorilor agravanŃi ai malocluziilor.
cuvinte cheie diagnosticul ortodontic.
schemă curs Evaluarea elementelor generale.
Evaluarea elementelor funcŃionale.
Evaluarea elementelor structurale.
Parametrii de evaluare a malocluziilor.

BIBLIOGRAFIE 3. Bassigny F. Manuel dento-Facială. Ed.


Masson, Paris, 1991.
1. Aboudara CA, Hatcher D, Nielsen IL, Miller A. A 4. Bailey LJ, Cevidanes LH, Proffit WR. Stability
threedimensional evaluation of the upper airway and predictability of orthognathic surgery. Am J
în adolescents. Orthod Craniofac Res 2003; Orthod Dentofac Orthop 2004; 126: 273-307.
6(Suppl 1):173-175. 5. Beason R, Brooks SL. TMJ imaging accuracy
2. Angle EH. Malocclusion of the Teeth and using alpha prototype of DentoCAT cone-beam
Fractures of the Maxilae. ed.6, Philadelphia: S.S. CT [abstract]. J Dent Res 2004; 83: 1938.
White Dental, 1900.

154
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

6. Bergensen EO. Enlargement and distortion în 29. Fratu AV. OrtodonŃie, diagnostic clinică
cephalometric radiography: compensation tables tratament. Ed. Vasiliană '98, 2002.
for linear measurements. Angle Orthod 1980 Jul; 30. Garib DG, Raymundo RJr, Raymundo MV,
50(3): 230-244. Raymundo DV, Ferreira SN. Tomografia
7. Bhalajhi SI. Orthodontics. Arya Publish. Hause, computadorizada de feixe cônico (cone beam):
New Deli, 2000. entendendo este novo método de diagnóstico por
8. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. imagem com promissora aplicabilidade na
Saunders Co., 2001. ortodontia. Rev Dental Press Ortod Ortop Facial
9. Björk A. Prediction of mandibular growth 2007; 12(2): 139-156.
rotation. Am J Orthod 1969; 55: 585-599. 31. Gebeck ThR, Merriefield LL. Orthodontic
10. Björk A. Facial growth in man, studied with the diagnosis and treatment analysis - concepts and
aid of metallic implants. Acta Odontol Scand values. Am J Orthod 1995; 107(4): 434-443.
1955;13: 9-34. 32. Glăvan F, Jianu R. OrtodonŃie. Ed. Mirton,
11. Björk A. Sutural growth of the upper face Timişoara, 1998.
studied by the implant method. Acta Odontol 33. Golovcencu L, Scripcaru C, Zegan G. Third
Scand 1966; 24:109-127. molar development in relation to chronological
12. Björk A. Variation in the growth pattern of the age in Romanian children and young adults.
human mandible: longitudinal cephalometric study Romanian Journal of Legal Medicine 2009; 4:
by the implant method. J Dent Res 1963; 42: 400- 277-282.
411. 34. Golovcencu L, Anistoroaei D, Zegan G.
13. Boboc Gh. Aparatul dento-maxilar. Formare şi OrtodonŃia între ştiinŃă şi artă – scurt istoric, din
dezvoltare. Ed. Medicală, Bucureşti, 1996. Limbajul medical – istoric şi perspective. EdiŃia a
14. Boboc L, Stanciu D. Caiet de lucrări practice, XI-a. Ed. ALFA, Iaşi, 185;192, 2011.
Ed. Medicală. Bucureşti, 2000. 35. Graber TM. Orthodontics: principles and
15. Boucays F, Madrid C, Borianne P, Casteigt J, practice. Philadelphia, 1972.
Jaeger M. Approche statistique de la 36. Graber TM. Orthodontics: principles and
céphalométrie de Treil. Biom Hum Anthropol practice. Philadelphia, 2000.
1998; 16: 67-76. 37. Graber TM, Vanarsdall RL, Vig KWL.
16. Bratu E, Grivu O, Voinea C. ErupŃia normală şi Orthodontics. Current Principles and Techniques.
patologică. Ed. Helicon, Timişoara, 1996. Fourth Edition, Mosby, Elsevier, 2005.
17. Bratu E, Grivu O, Dragomirescu D, Schiller E,. 38. Grivu O, Podariu A, Lianu R, Schiller E, Pop I,
OrtodonŃie interceptivă. Ed. Helicom, Timişoara, Glăvan F. Terminologie ortodontică. Ed. Mirton,
1999. Timişoara, 1994.
18. Chateau M. Orthopedie dento-Facială. Ed. 39. Halazonetis JD. Computer-assisted
CdP., Paris, 1993. cephalometric analysis. Am J Orthod 1994; 105:
19. Cline HE. Two algorithms for the three 517-521.
dimensional reconstruction of tomograms. Med 40. Halazonetis DJ. From 2-dimensional
Phys 1988; 3: 320-327. cephalograms to 3-dimensional computed
20. Cocârlă E. Aparate ortodontice fixe. Ed. tomography scans. Am J Orthod Dentofacial
Medicală a U.M.F. "Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, Orthop. 2005; 127(5): 627-637.
2002. 41. Haba D. Imagistică dento-maxilo-facială. Ed.
21. Cocârlă E. OrtodonŃie. Ed. Medicală a U.M.F. "Gr. T. Popa" U. M. F. Iaşi, 2007.
"Iuliu HaŃegani", Cluj Napoca, 1995. 42. Häupl K. Transformation of the
22. Couceiro CP, Vilella OV. 2D/3D Cone-Beam CT temporomandibular joint during orthodontic
images or conventional radiography: Which is treatment. Am J Orthod 1971; 47: 14-31.
more reliable? Dental Press J Orthod 2010; 15: 43. Hilgers ML, Scarfe WC, Scheetz JP, Farman
(5) on line. AG. Accuracy of linear temporomandibular joint
23. Danforth RA, Peck J, Hall P. Cone beam measurements with cone beam computed
volume tomography: an imaging option for tomography and digital cephalometric
diagnosis of complex mandibular third molar radiography. Am J Orthod Dentofacial Orthop
anatomical relationships. J Calif Dent Assoc 2005; 128(6): 803-811.
2003; 31: 847-852. 44. Hofrath H. Die bedeutung der rontgenfern-und
24. DorobăŃ V, Stanciu D. OrtodonŃie şi ortopedie abstandsaufnahme fur die diagnostik der
dento-facială. Ed. Medicală, 2003. kieferanomalien. Fortschr Orthod. 1931; 1: 232-
25. Fătu C, Puişor M, Fătu AM. Anatomia clinică a 258.
extremităŃii cefalice. Ed. "Gr. T. Popa" U. M. F. 45. Ionescu E. Anomalii dentare de număr, Ed.
Iaşi, 2008. Cerna. Bucureşti, 2000.
26. Firu P. Introducere la studiul anomaliilor dento- 46. Ionescu E, Milicescu DI, Popescu M, Popovisiu
maxilare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, O, Milicescu V. OrtodonŃie şi ortopedie dento-
1981. facială. Ed. Cerna, Bucureşti, 2001.
27. Firu P, Zarnea L. Stomatologie infantilă. Ed. 47. Jacobson A, Caufield P W. Introduction to
Medicala, Bucureşti, 1973. Radiographic Cephalometry. Ed Sc. Febiger,
28. Forsyth DH, Shaw WC, Richmond S, Roberts Philadelphia, 1985.
CT. Digital imaging of cephalometric radiography, 48. Jianu R, Bratu E, Glăvan F, Alfano F. Îndreptar
part 2: image quality. Angle Orthod 1996; 66: 43- de ortodonŃie fixă. Litografia U.M.F. Timişoara
50. 1999.

155
Diagnosticul ortodontic

49. Kobayashi K, Shimoda S, Nakagawa Y, 64. Proffit WR, White RP. Surgical-Orthodontic
Yamamoto A. Accuracy în measurement of Tratment. Mosby Year Book, St. Louis, 1990.
distance using limited cone-beam computerized 65. Rakosi Th, Jonas I, Graber ThM. Orthodontic
tomography. Int J Oral Maxillofac Implants 2004; Diagnosis. Verlag Munchen, 1985.
19: 228-231. 66. Revista de Imagisticǎ Dentarǎ. Editatǎ de
50. Langlade M. Diagnostic Orthodontique. Ed. Dental View Bucureşti, 2009.
Maloine S.A., Paris, 1997. 67. Ricketts RM. Cephalometric synthesis. AmJ
51. Lascala CA, Panella J, Marques MM. Analysis Orthod Dentofacial 1960; 46: 647-673.
of the accuracy of linear measurements obtained 68. Ricketts RM. A principle of archial growth of the
by cone beam computed tomography (CBCT- mandible. Angle Orthod 1972; 42: 368-386.
NewTom). Dentomaxillofac Radiol 2004; 33: 291- 69. Rusu M, Scintei V, Fratu A. Socolovschi M.
304. OrtodonŃie. Litografia I.M.F. lasi, 1980.
52. Lou L, Lagravere MO, Compton S, Major PW, 70. Saborido S, Cacho A. A different way of record
Flores-Mir C. Accuracy of measurements and reproduction for use in computerized programs.
reliability of landmark identification with computed Am J Orthod 1996; 110: 562-565.
tomography (CT) techniques în the maxillofacial 71. Stanciu D, DorobăŃ V. OrtodonŃie. Ed.
area: a systematic review. Oral Surg Oral Med Medicală, Bucureşti, 1991.
Oral Pathol Oral Radiol Endod 2007; 104: 402- 72. Slavicek R. Les principes de l’occlusion. Rev
411. Orthop Dentofac 1983; 17: 449-490.
53. Ludlow JB, Davies-Ludlow LE, Brooks SL, 73. Sukovic P. Cone beam computed tomography
Howerton WB. Dosimetry of 3 CBCT devices for în craniofacial imaging. Orthod Craniofac Res
oral and maxillofacial radiology:CB Mercuray, 2003; 6 Suppl 1: 31-36; discussion: 179-182.
NewTom 3G and i-CAT. Dentomaxillofac Radio 74. Şerbănescu A. PosibilităŃi de apreciere a
2006; 35: 219-226. deficitului de spaŃiu în anomaliile dento-maxilare.
54. Madrid C, Treil J, Casteigt J, Courtois B. Une Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2001.
nouvelle analyse céphalométrique à partir de 75. Treil J, Casteigt J, Jaeger M, Cavezian R. La
reconstruction 3D: étude pilote à partir de 95 charpente maxillo-mandibulaire: nouvelle
sujets. Cah Anthropol Biom Hum 1997; 15: 143- approche cranio-faciométrique tridimensionnelle.
150. Actual Odontostomatol 1993; 188: 627-637.
55. Mah JK, Danforth RA, Bumann A, Hatcher D. 76. Treil J, Casteigt J, Roch P, Puech CH,
Radiation absorbed în maxillofacial imaging with a Cavezian R. Imagerie 3D des dysmorphoses
new dental computed tomography device. Oral maxillo-faciales. Orthod Fr 1994; 64: 295-308.
Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 77. Treil J, Casteigt J, Madrid C, Borianne P. Une
2003; 96: 508-513. nouvelle construction céphalométrique
56. Maki K, Inou N, Takanishi A, Miller AJ. tridimensionnelle. un nouveau paramétrage
Computer-assisted simulations în orthodontic d’analyse tridimensionnel: les axes d’inertie.
diagnosis and the application of a new conebeam Unnouveauconceptdel’équilibre maxillo-facial.
X-ray computed tomography. Orthod Craniofac Orthod Fr 1997; 68: 171-181.
Res 2003; 6(suppl 1): 95-101. 78. Treil J, Casteigt J, Borianne PH, Madrid C,
57. Milicescu V. Examenul clinic în ortodonŃie şi Jaeger M, De Bonnecaze PH. L’équilibre
ortopedia dento-facială. Ed. Cerma, Bucureşti, architectural de la face: un concept
1996. céphalométrique 3D. Rev Stomatol Chir
58. Milicescu V. Milicescu DI. Creşterea generală şi Maxillofac 1999; 100: 111-122.
cranio-facială în perioada dentiŃiei mixte. Ed. 79. Treil J, Madrid C, Jaeger M,Casteigt J,Borianne
ViaŃa Medicală, România, Bucureşti, 2001. P. Biométrie tridimensionnelle maxillo-faciale.
59. Mozzo P, Procacci C, Tacconi A, Martini PT, Cah Anthropol Biom Hum 1997; 15: 65-73.
Andreis IA. A new volumetric CT machine for 80. Tsiklakis K, Syriopoulos K, Stamatakis HC.
dental imaging based on the conebeam Radiographic examination of the
technique: preliminary results. Eur Radiol 1998; 8: temporomandibular joint using cone beam
558-564. computed tomography. Dentomaxillofac Radiol
60. Moyers RE. Handbook of Orthodontics. Year 2004; 33: 196-201.
Book Medical Publish. Inc., Chicago, 1988. 81. Tyszka JM, Fraser SE, Jacobs RE. en:
61. Periagoa DR, Scarfeb WC, Moshiric M, Magnetic Resonance Microscopy: Recent
Scheetzd JP, Silveirae AM, Farmanf AG. Linear Advances and Applications. Current Opinion in
accuracy and reliability of cone beam CT derived Biotechnology 2005; 16 (1): 93-99.
3-dimensional images constructed using an 82. Zegan G. Metode şi tehnici de diagnostic din
orthodontic volumetric rendering program. Angle ortodonŃie şi ortopedie dento-facială. Ed.
Orthod 2008; 78: 387-395. Tehnopress, Iaşi, 2004.
62. Philippe J, Sueur S. La synthèse 83. Zegan G. OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială.
céphalométrique ou prévision de croissance et de Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005.
traitement selon RM Ricketts. Rev Orthop 84. Zegan G. OrtodonŃie - ghid de lucrări practice.
Dentofac 1972; 6: 21-44. Ed. Pim, Iaşi, 2011.
63. Proffit WR, Fields HW. Contemporary 85. Zetu I, Pacurar M. OrtodonŃie. Introducere în
Orthodontics. Mosby Year Book, St. Louis, 2007. tehnica arcului drept. Analize necesare. vol. 1,
Ed. Lyra, Tg Mureş, 2002.

156
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

CAPITOLUL 8

MALOCLUZII CLASA I ANGLE

Malocluziile clasei I Angle se Anomalii dentare de număr


caracterizează prin relaŃia ocluzală
sagitală neutrală, bilaterală, molară şi Anomaliile dentare de număr sunt
canină (cuspidul mezio-vestibular al tulburări din perioada de formare şi
molarului prim permanent superior divizare a lamei dentare şi a evoluŃiei
angrenează cu şanŃul vestibular al germenilor dentari. Formele clinice sunt
molarului prim permanent inferior), fără a hiperdonŃia şi anodonŃia.
avea componente scheletale anormale,
fiind malocluzii intra-arcadice şi/sau inter- A. HiperdonŃia este reprezentată
arcadice: de existenŃa unui număr mai mare de dinŃi
• tulburări de ritm (erupŃie dentară faŃă de numărul normal al formulei dentare
întârziată sau accelerată); temporare sau permanente, datorat
• anomalii ale sistemului dentar (număr, supraproducŃiei lamei dentare. DinŃii
formă, volum, poziŃie, sediu şi structură) supranumerari pot fi erupŃi sau situaŃi
– malocluzii intra-arcadice; intraosos.
• anomalii de grup (diastema Ca terminologie se utilizează
interincisivă şi înghesuirea dentară) – următorii termeni:
malocluzii intra-arcadice; - dinŃi supranumerari;
- dinŃi suplimentari;
• tulburări ocluzale (verticale - ocluzia - pleiodonŃie;
deschisă şi ocluzia adâncă; sagitale -
- hiperdonŃie.
angrenaje inverse frontale şi ocluzia
FrecvenŃa dinŃilor supranumerari
inversă frontală) – malocluzii inter-
temporari este de 3%, iar a dinŃilor
arcadice.
permanenŃi de 1 - 2%.
Cele mai frecvente cauze care
Etiologia dinŃilor supranumerari
produc aceste malocluzii sunt
este necunoscută, dar există mai multe
reprezentate de factorii locali dentari, dar
teorii care explică creşterea şi divizarea
pot avea şi un caracter ereditar. Aceste
lamei dentare:
disarmonii pot apare ca entităŃi clinice sau
- teoria celei de-a treia dentiŃie – dinŃii
ca semne patognomonice asociate unei
supranumerari aparŃin celei de-a treia
alte clase Angle de malocluzie.
lame dentare accesorie;
Formele uşoare ale acestor
- teoria atavică – dinŃii supranumerari
disarmonii sunt relativ simplu de tratat, iar
sunt expresia reîntoarcerii la formula
formele moderate şi severe impun un
dentară ancestrală, cu 3 incisivi, 1
tratament complex, în funcŃie de factorii
canin, 4 premolari şi 3 molari;
agravanŃi.
- teoria divizării germenului dentar –
dintele din seria normală s-a divizat şi a
ANOMALII ALE SISTEMULUI DENTAR
rezultat dintele supranumerar;
- teoria germenilor adamantini multipli –
Anomaliile sistemului dentar sunt
fiecare individ prezintă germeni dentari
anomaliile dentare izolate de număr, de
suplimentari, dar în timp ei suferă o
formă, de volum, de poziŃie, de sediu şi de
atrofie;
structură. Aceste anomalii produc tulburări
- teoria evaginării epiteliului adamantin –
localizate la nivelul arcadei dentare şi în
dinŃii supranumerari apar datorită
planul ocluzal.
migrării acestui epiteliu.

157
Malocluzii clasa I Angle

Formele clinice ale hiperdonŃiei - pot fi palatinizaŃi şi nu afectează dinŃii


(figura 35) sunt următoarele: vecini;
După felul dentiŃiei: - produc dezechilibre ocluzale;
• dinŃi temporari: - pot fi incluşi şi produc o diastemă
- paramolari – situaŃi vestibular faŃă de patologică.
molarii temporari; • funcŃional – tulburări masticatorii şi
- distomolari – situaŃi distal faŃă de molarii fizionomice.
temporari. • tulburări la distanŃă:
• dinŃi permanenŃi: - rizalize radiculare patologice ale dinŃilor
- meziodentes – mai mulŃi dinŃi situaŃi pe vecini;
linia mediană; - nevralgii, tulburări de vedere şi acustice;
- meziodens – al treilea incisiv central - degenerescenŃe chistice.
situat pe linia mediană; Diagnosticul pozitiv paraclinic:
- peridens – situat în zona laterală; - modele de studiu – prezenŃa pe arcadă;
- dedublaŃi, dinŃi suplimentari – care au - ortopantomografic – poate fi o depistare
aceeaşi morfologie ca a dinŃilor din seria întâmplătoare şi se apreciază numărul
normală; lor, forma, dimensiunea, localizarea,
- dens in dente – situat în interiorul altui sensul de erupŃie, gradul de dezvoltare,
dinte din seria normală. raportul cu structurile vecine;
După morfologia dentară: - teleradiografic – valori dentare
- dinŃi dismorfi – atipici ca formă şi mărime modificate.
(meziodens); Diagnosticul diferenŃial se face cu
- dinŃi eumorfi – normali configuraŃi, ca dinŃii temporari restanŃi pe arcadă.
dinŃi dedublaŃi (al treilea incisiv central); Obiectivele tratamentului urmăresc:
- dinŃi bigeminaŃi – sudare (coronară - îndepărtarea dintelui supranumerar
şi/sau radiculară) a doi dinŃi din serie (extracŃie, germectomie, odontectomie);
normală sau a unui dinte din seria - alinierea dinŃilor normali din serie;
normală cu un dinte suplimentar (dentes - echilibrarea ocluziei dentare.
confusi, dentes geminaŃi);
- dinŃi anastrofici – incluşi, cu rădăcina B. AnodonŃia este termenul
orientată ocluzal şi coroana spre baza generic din vocabularul Medical Subject
maxilară. Headings dezvoltat de USA National
După topografia erupŃiei: Library of Medicine. AnodonŃia este
- în zona frontală (apar cel mai frecvent); reprezentată de absenŃa unor dinŃi de pe
- în zona laterală (al treilea premolar arcadele dentare, datorită lipsei de
secund); formare şi divizare a lamei dentare sau a
- în partea orală a arcadei dentare. distrucŃiei germenilor dentari în stadiile
După raportul cu arcada dentară: incipiente de dezvoltare. Un dinte este
- erupŃi; considerat absent congenital, când nu a
- incluşi; erupt în cavitatea orală şi nu este vizibil
- în curs de erupŃie. radiografic. AnodonŃia poate apare la dinŃii
Diagnosticul pozitiv clinic: temporari sau permanenŃi.
• facial – modificări fizionomice dacă Ca terminologie se utilizează
dinŃii supranumerari sunt situaŃi în zona următorii termeni:
frontală. - anodonŃia – absenŃa totală a dinŃilor;
• oral: - agenezia – absenŃa germenilor dentari;
- prezenŃa pe arcadă a unui număr - oligodonŃia – lipsa congenitală a mai
suplimentar de dinŃi; mult de 6 dinŃi (exceptând molarii de
- pot fi aliniaŃi, ocupând spaŃiul dinŃilor minte);
normali din serie; - hipodonŃia – lipsa congenitală a 1 - 6
- pot produce incluzia dinŃilor normali din dinŃi (exceptând molarii de minte).
serie; AnodonŃia are o frecvenŃă în
- pot produce malpoziŃii dentare şi populaŃie de 1,5 - 3% până la 4 - 5 %, din
înghesuiri zonale; totalul anomaliilor dento-maxilare.
PrevalenŃa variază între 0,4 - 0,9% la

158
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

populaŃia europeană, iar în Japonia este - incluzia dentară – prezenŃa germenilor


de 2,4%. dentari pe ortopantomografie.
AnodonŃia şi oligodonŃia poate fi Obiectivele tratamentului urmăresc:
izolată (non-sindromică) sau asociată unui • în anodonŃia totală:
sindrom (sindromică). - refacerea morfo-funcŃională a arcadelor;
- obŃinerea eficienŃei masticatorii;
1. AnodonŃia reprezintă lipsa - obŃinerea unei dimensiuni verticale
congenitală a tuturor dinŃilor dintr-o dentiŃie normale a etajului inferior al feŃei;
şi se întâlneşte foarte rar. AnodonŃia - obŃinerea unui profil fizionomic.
dinŃilor temporari sau permanenŃi poate fi • în anodonŃia subtotală:
totală sau subtotală (prezenŃa a 1 - 2 dinŃii - stimularea dezvoltării maxilarelor;
pe o arcadă dentară). - stabilirea unor rapoarte intermaxilare
În etiopatogenia anodonŃiei sunt normale;
încriminaŃi factorii primari ereditari şi - dirijarea erupŃiei dentare;
genetici (sindroamele Langdon-Down, - asigurarea paralelismului dinŃilor
Marfan, Ellis van Creveld, Godenhard- existenŃi;
Franceschetti) sau factorii secundari: bolile - refacerea morfo-funcŃională a arcadelor.
de sistem (displazia ectodermală, Tratamentul ortodontic variază
mezodermodisplazia, anhidroza după vârsta pacientului:
hipotricotică), bolile infecŃioase cronice - în perioada copilăriei – se protezează
(lues congenital) sau virotice, provizoriu;
disendocrinopatiile, tulburările metabolice - după pubertate – se protezează
sau intoxicaŃiile cronice (alcoolism). definitiv.
Diagnosticul pozitiv clinic: Mijloacele de tratament utilizate:
• facial: - proteze totale din acrilat cu sprijin
- modificări ca la edentatul total; mucozal, dinŃi artificiali montaŃi pe
- etajul inferior micşorat; mijlocul crestei alveolare, cu o înălŃare a
- buze înfundate; ocluziei de 2 - 3 mm, care să asigure
- şanŃul labio-mentonier accentuat. rapoarte normale alveolare;
• oral: - în perioada de creştere, protezele se
- micrognatism; schimbă odată la 6 luni, pentru a
- creste alveolare reduse; asigura dezvoltarea armonioasă a
- lipsa dinŃilor pe arcade (totală); arcadelor;
- lipsa unui număr mare de dinŃi de pe - după terminarea creşterii se fac proteze
arcade (subtotală); totale definitive.
- dinŃii prezenŃi sunt aşezaŃi simetric;
- dinŃii au anomalii de formă, poziŃie şi 2. OligodonŃia este reprezentată
sunt reduşi de volum; de lipsa congenitală a mai mult de 6 dinŃi
- tulburări de ocluzie. de pe arcada dentară şi este transmisă
• funcŃional – tulburări masticatorii, autosomal dominant, datorită mutaŃiei în
fizionomice şi fonetice. transcripŃia genelor MSX1, AXN2 şi PAX9.
Diagnosticul pozitiv paraclinic: Genele MSX1 şi PAX9 sunt exprimate în
- examen fotostatic – aspect facial de mezenchimul dentar după iniŃierea
edentat total; dezvoltării dentare, ca răspuns la
- modele de studiu – absenŃa dinŃilor de semnalele epiteliale. Inactivarea acestor
pe arcade; două gene determină oprirea dezvoltării
- ortopantomografic – absenŃa germenilor dinŃilor în stadiul de germene şi apariŃia
dentari; despicăturilor palatine.
- teleradiografic – valorii scheletale şi OligodonŃia are o frecvenŃă în
alveolare modificate. populaŃie între 0,08 - 0,16%. OligodonŃia
Diagnosticul diferenŃial de face cu: dinŃilor temporari sau permanenŃi poate fi
- edentaŃia – extracŃie făcută în extinsă, întinsă sau redusă.
antecedente;
3. HipodonŃia unilaterală sau
bilaterală este reprezentată de lipsa a 1 - 6

159
Malocluzii clasa I Angle

dinŃii de pe arcada dentară. Frecvent este • funcŃional – tulburări masticatorii,


unidentară (hipodonŃia molarilor de minte, fizionomice şi fonatorii.
a incisivilor laterali superiori, a premolarilor Diagnosticul pozitiv paraclinic:
secunzi şi a incisivilor centrali inferiori), dar - examen fotostatic – aspect facial ca la
poate fi şi monodentară sau pluridentară examinarea clinică;
(figura 35). - modele de studiu – absenŃa dintelui de
Incisivii şi premolarii sunt dinŃii care pe arcade;
lipsesc congenital cel mai frecvent. - ortopantomografic – absenŃa germenului
Studiile arată că prevalenŃa hipodonŃiei dentar;
este diferită în populaŃii, pe continente şi - teleradiografic – valori dentare
între rase. Studii mai vechi arată valori de modificate.
2,8% în populaŃia SUA şi 3,4% în ElveŃia. Diagnosticul diferenŃial de face cu
PrevalenŃa hipodonŃiei pare a fi mai - edentaŃia – extracŃie făcută în
scăzută în America de Nord (3,5 - 3,7%) antecedente;
decât în Ńările europene (6 - 8%). Totuşi, - incluzia dentară – există germenul
într-un studiu canadian frecvenŃa dentar pe ortopantomografie.
hipodonŃiei a fost de 7,4%. În Australia Au fost raportate mai multe
(6,3%) şi Japonia (6,6%) frecvenŃa anomalii dentare asociate cu lipsa
hipodonŃiei corespunde cu valorile congenitală a dinŃilor:
europenilor. FrecvenŃa hipodonŃiei
molarului de minte este mai ridicată,
• formarea şi erupŃia întârziată a dinŃilor;
variind între 9% şi peste 30%. • reducerea formei şi mărimii dintelui –
HipodonŃia are o etiologie incisivul lateral maxilar în formă de cui;
plurifactorială ce include atât factori • tulburări ale erupŃiei caninilor –
genetici (reducerea filogenetică a dinŃilor transpoziŃie canin-premolar prim
terminali din serie), cât şi de mediu maxilar, entopia caninului maxilar sau
(distrugerea germenului dentar prin infecŃii transpoziŃie incisiv lateral-canin
localizate). Deşi agenezia dentară este mandibular;
cauzată ocazional de factori de mediu, în • erupŃia ectopică a dinŃilor;
marea majoritate a cazurilor hipodonŃia • infrapoziŃia molarilor temporari – în
are o bază genetică. În hipodonŃia agenezia premolarilor;
familială, transmiterea este autosomală • rădăcini dentare scurte – incisivi
dominant sau recesiv. Incisivii laterali centrali (în agenezia incisivilor laterali) şi
maxilari în formă de cui sunt consideraŃi a premolari primi (în agenezia premolarilor
fi o manifestare modificată a aceloraşi secunzi);
genotipuri ca şi hipodonŃia. Alte cauze • taurodonŃia – la molarii primi;
maternale incriminate în etiologia
• rotaŃia dentară – agenezia unilaterală a
hipodonŃiei sunt: infecŃiile virale (rubeola),
incisivului lateral superiori şi rotaŃia
afecŃiunile infecŃioase (candida) şi
incisivului lateral de pe cealaltă
cancerul ovarian epitelial.
hemiarcadă sau agenezia premolarului
Diagnosticul pozitiv clinic:
secund şi rotaŃia premolarului de
• facial – modificări în raport cu cealaltă parte a arcadei dentare;
localizarea şi întinderea.
• hipoplazii ale smalŃului, hipocalcifieri.
• oral: Principiile de tratament variază
- lipsa dintelui de pe arcadă; după tiparul hipodonŃiei, vârstă, dinte,
- persistenŃa dintelui temporar pe arcadă, asocierea cu alte anomalii şi cu tulburările
peste termenul normal de exfoliere; fizionomice:
- sau apare spaŃiul restant pe arcadă; - depistare precoce – dirijarea erupŃiei
- sau spaŃiul restant este ocupat de dinŃii dinŃilor vecini şi închiderea spaŃiul;
vecini; - depistare tardivă şi prezenŃa dintelui
- în hipodonŃia incisivilor laterali apare temporar – extracŃia dintelui temporar şi
diastema interincisivă; protezare fixă sau implant;
- tulburări ocluzale. - depistare tardivă, absenŃa dintelui
temporar şi pensarea spaŃiului –

160
OrtodonŃie şi ortopedie dento-facială – Tehnici contemporane –

recâştigarea spaŃiul şi protezare fixă sau - înghesuire moderată sau severă –


implant. spaŃiul restant se utilizează pentru
Decizia de a deschide sau închide alinierea dentară.
spaŃiul restant depinde de: Mijloacele de tratament utilizate:
• dentiŃie: - deschiderea sau închiderea spaŃiului cu
- în dentiŃia mixtă cu înghesuire moderată obŃinerea unui paralelism al axelor
– închiderea spaŃiului restant prin dentare, se realizează cu aparate
aliniere dentară; biomecanice mobilizabile sau fixe;
- în dentiŃia permanentă cu pensarea - corectarea supraocluziei frontale se
spaŃiului – închiderea spaŃiului sau realizează cu un platou retroincizal
recâştigarea spaŃiului şi protezare fixă. acrilic la placa superioară sau metalic
• severitatea hipodonŃiei: (dispozitiv Dahl);
- numărul de dinŃi implicaŃi; - restaurarea definitivă a spaŃiului restant
- gradul de supraocluzie frontală. se realizează cu implant sau transplant,
care reprezintă o măsură de contenŃie
• gradul înghesuirii dentare:
pentru recidiva migrărilor dentare.
- fără înghesuire dentară – spaŃiul restant
restaurat protetic;

Anomalii dentare de formă (endocrinopatii, in