Sunteți pe pagina 1din 87

CURS NR.

ÎNGRIJIRI PALIATIVE

ef lucrări
Dr. FURDU LUNGU EMILIA
Medic primar neurologie
Doctor în tiin e medicale
Competen ă în neurofiziologie
Spital CF 2 – Clinica Neurologie, Bucure ti
SUGHI UL
Sughi ul este o contrac ie bruscă, involuntară i
spasmodică a musculaturii inspiratorii, în special
a diafragmului, care opre te fluxul de aer i
produce un sunet caracteristic.
Mecanismul de producere al sughi ului este
inspira ia spontană provocată de o contrac ie
bruscă a diafragmului. Oprirea subită a
inspira iei cu zgomotul respectiv este cauzată de
contrac ia clonică a glotei i vibra ia corzilor
vocale sub ac iunea curentului de aer care,
absorbit brutal, trece vijelios prin orificiul glotic
întredeschis.
Factorii declan atori pentru sughi sunt
reprezenta i de:
 stimulii nervo i de la nivel visceral, periferic
(diafragma, stomac, pleură, abdomen),
condu i prin nervul frenic sau vag, pe cale
umorală (uree, în insuficien a renală),
 sau prin stimuli care ac ionează direct asupra
centrilor nervo i (procese patologice
cerebrale).
Cauze/factori de risc

1. Periferice (stimularea diafragmului, nervului


frenic):
- distenzie sau irita ie gastrică.
- hepatomegalie sau implicarea ficatului.
- tumori sau ganglioni limfatici intratoracici.
2. Centrale (stimularea măduvei spinale):
- tensiune intracraniană crescută.
- AVC/tumoare a trunchiului cerebral.
- uremie.
- dereglările biochimice cum ar fi hiponatremia,
hipocalcemia în tratamentul cu bifosfona i
Management

 Respira ie în colet de hârtie (ridică nivelul


pCO2), consulta i medicul din Hospice.
 Folosirea apei reci, înghi irea bucă ilor de
ghea ă, sau consumul unei linguri e cu zahăr
granulat pentru stimulare faringelui.
 Tot pentru stimularea faringelui se
utilizează remedii medicamentoase cum ar fi
inhala ia a 2 ml de ser fiziologic timp de 5 min
sau masarea jonc iunii între palatul dur i
palatul moale cu un be i or cu vată.
Cauze periferice:
Metoclopramid - 10mg de 4 ori/zi.
Domperidonă - 10 – 20 mg la flecare 4-8 ore.
Antacide care con in simeticonă.
Dexametazonă - 4 – 12 mg o dată/zi.
Ranitidină - 150 mg de 2 ori/zi.
Cauze centrale:
Clorpromazină - 10 – 25 mg de 3 ori/zi.
Haloperidol - 0,5 mg de 3 ori/zi.
Diazepam - 2,5 mg de 3 ori/zi.
Dexametazonă - 4 – 12 mg o dată/zi.
Nifedipină - 10 mg de 3 ori/zi.
Baclofen - 5 mg de 3 ori/zi.
GABA-agoni tii - Valproat de sodiu în doze
de 200-500 mg/zi
Nefopam - 10 mg în cazuri refractare.
A se lua în considera ie:
 Nici unul din medicamentele enumerate
mai sus nu este efectiv singur. Utiliza i
combina ii
 În perioada terminală cea mai frecventă
cauză a sughi ului este distensia
gastrică, fiind recomandată terapia
antiflatulentă: Simeticonă.
 În caz de e ec se recomandă a adăuga
un preparat prokinetic - Metoclopramid,
cu scop de golire a stomacului i ac iune
centrală (antagonist al dopaminei).
 În afectarea diafragmuiui se va
administra baclofen, acesta fiind
medicamentul de elec ie datorită
proprietă ilor sale miorelaxante.
 Stimularea faringelui poate avea o
ac iune benefică în rezolvarea acestui
simptom.
 Dacă sughi ul persistă în pofida tuturor
eforturilor, va fi luată în considera ie o
infec ie sau afectare cerebrală sau
leziune intracraniană.
Utilizarea corticosteroizilor
Management General
• Dexametazona este preparatul de elec ie din grupa
steroizilor (medicament preferabil).
• Se administrează 8mg în 1 sau 2 prize (doze) matinale.
• Ini ia i un tratament de 5-7 zile i evalua i efectele
benefice a teptate.
• Dacă efectele benefice au fost ob inute, mic ora i după
5-7 zile doza treptat, până la cea minimal efectivă, pe
care o men inem, reevaluând regulat.
• Dacă tratamentul nu a fost efectiv după 3-5 zile, stopăm
administrarea, (vezi mai jos).
• Adăugăm preparate de protec ie gastrice, dacă
concomitent pacientul are tratament cu AINS.
• Majorăm doza (dublăm) dacă pacientului îi este
administrat Fenitoină sau Carbamazepină.
Doze ini iale de Doza
Indica ii
Dexametazon maximă

Tumoră cerebrală, HIC,


compresie medulară Durerea
cauzată de compresia nervului,
distensia capsulei ficatului,
8 - 16mg 32mg
ocluzia intestinală, obstruc ie
bron ică, limfangită
canceromatoasă, inflama ia
postradică, efect
Anorexie, oboseală 2 - 4mg 4 mg
Când se întrerupere administrarea glucocorticoizilor

- Dacă nu avem efectul scontat i dacă tratamentul a durat


mai pu in de 3 săptămâni, iar doza Dexametazonei a fost <
6mg este recomandată sistarea bruscă a administrării La
administrarea dozelor mai mari, mic orăm doza cu 2mg în
fiecare 5-7 zile până la 2mg, apoi -cu 0,5 mg -fiecare 5-7 zile.
- Probleme generale (de obicei legate cu doze mari sau
tratament de lungă durată)
- Complica ii precoce: stomatită orală, dificultă i în controlul
diabetului zaharat, dereglarea somnului.
- Complica ii tardive: miopatie proximală, atrofia pielii,
sindromul Cushing.
Echivalen a dintre steroizii (aproximativă):
Dexametazonă = Betamethazonă = Prednisolonă = Hidrocortisonă
2 mg 2 mg 15 mg 50 mg
Protocol de utilizare a Dexametazonei
Dexametazonă - derivat cortizonic cu ac iune
antiinflamatorie, antireumatismală, imunosupresivă,
antialergică, cu efect mineralocorticoid minim.
Indica ii/ doză/24 h - Indica ii specifice
Doze mari > 16 mg
- Tumori cu hipertensiune intracraniană
- Sindrom de compresie medulară
- Sindrom de venă cavă superioară
Doze medii 8 mg-12 mg
- Compresie nervoasă
- Limfangita carcinomatoasă
- Dispnee (datorată tumorii/limfagita)
- Hematomegalie tumorală dureroasă
- Edem peritumoral cu: ocluzie intestinală,
disfagie, icter, durere
Indica ii nespecifice
Doze mici 2-4 mg
- stimulare apetit, 4 mg timp de o săptămână, apoi 2
mg timp de o săptămână după care se întrerupe
- fatigabilitate/astenie 2-4 mg/zi – 7- 10 zile
Recomandări generale
1. Se recomandă utilizarea matinală, în doză unică,
sau divizată în două prize (diminea a i la prânz).
2. Se începe cu doza maximă recomandată (indicată).
3. Dacă nu observăm beneficiu după maximum 3 zile,
se întrerupe.
4. Se reduce rapid doza la cea mai mică doză
eficientă.
Conduita generală a tratamentului cu steroid
 se reduce progresiv doza, cu 2mg la 3 zile, până la
întreruperea completă, în scopul evitării efectelor
secundare
 dacă este posibil, se asigură administrarea dozei de
între inere - doza cea mai mică eficientă (ideal sub 4
mg)
În tumorile cerebrale
 tratamentul se ini iază cu doze > 16 mg/24 h - fără
ameliorare la 3 zile se întrerupe brusc; cu ameliorare -
se continuă cu doza selectată timp le 5-7 zile.
 se reduce doza cu 2 mg la 3 zile, observând efectul se
revine la doza precedentă, dacă simptomele reapar
dacă este posibil se asigură administrarea dozei de
între inere - doza cea mai mică eficientă (ideal sub 4
mg).
5. Nistatin - profilactic: la pacien ii cu risc de
dezvoltare a candidozei (ca ectici, deshidrata i, doze
> 8mg/zi) suspensie 100000 U.I./ml, 1 ml x 4/zi.
6. Profilaxia ulcerului peptic, pe durata tratamentului
cortizonic, este indicată când:
- se asociază inhibitori ai pompei protonice + steroid
- diagnostic de ulcer activ sau în antecedente recente
de ulcer
- se utilizează concomitent steroid + anticoagulant
oral
 Se utilizează inhibitori de pompa de protoni ex:
Omeprazol – 20 mg/zi.
7. Se monitorizează pacientul zilnic.
Sfaturi utile:
 se recomandă igiena riguroasă a cavită ii
bucale, se recomandă administrarea
postprandială.
 ora de administrare diminea a +/- prânz, nu
mai târziu de ora 15:00 (poate produce
insomnie, agita ie).
 respectarea schemei de tratament
(informarea medicului la orice modificare
neprevăzută a dozei precum i la apari ia
simptomelor gastrice (vărsături, disfagie,
grea ă, etc).
Aten ie: La folosirea îndelungată a Dexametazonei pot
apărea o serie de efecte secundare care nu trebuie
neglijate:
 modificări cushingoide;
 modificări ale tegumentelor - fragilitate, petesii,
echimoze, vindecarea lentă a plăgilor;
 infec ii, candidoza orală;
 osteoporoza;
 edeme periferice;
 miopatie proximală;
 modificări psihologice - nelini te, agita ie, depresie,
psihoze; hiperglicemie (dezechilibrarea unui diabet
zaharat preexistent/declan area unui diabet zaharat
latent)
 ulcer peptic;
 HTA.
Doze antiinflamatorii echivalente
ale corticosteroizilor

Prednison 5 mg Prednisolon 5 mg
Prednison 5 mg Metilprednisolon 4 mg
Prednison 5 mg Betametazona 0,7 5mg
Prednison 5 mg Dexametazona 0,75 mg
Prednison 5 mg Cortizon acetat 25 mg
Prednison 5 mg Hidrocortizon 20 mg
Prednison 5 mg Triamcinolon 25 mg
De i TB este o boală care poate fi tratată,
aceasta constituie cauza principală de deces a
persoanelor cu HIV/SIDA conform OMS.
Serviciile de îngrijiri paliative furnizate
persoanelor cu TB contribuie la îmbunătă irea
calită ii vie ii acestora, i generează beneficii la
nivel de individ cât i la nivel de comunitate,
prin:
- sporirea autoaprecierii i reducerea stigmei
asociate cu TB prin furnizarea îngrijirii holistice
pacientului i familiei.
- reducerea răspândirii TB prin realizarea
controlului eficient al infec iei la domiciliu i în
unitatea cu paturi.
- intensificarea identificării cazurilor noi prin
screening-ul periodic a persoanelor cu poten ial de
a se infecta cu TB. Aceasta se aplică tuturor
pacien ilor noi, pacien ilor în program i membrilor
lor de familie/prietenilor care au simptome asociate
cu boala, cum ar fi tu ea, transpira ii nocturne,
febră i pierderea în greutate.
- asigurarea suportului eficient a tratamentului prin
abilitarea pacien ilor i familiilor lor, cu cuno tin e
despre maladie. Aceasta ar trebui să acopere
răspândirea tuberculozei, controlul infec iei, inclusiv
igiena tusei, colectarea în condi ii de siguran ă i
eliminarea sputei, tratamentul tuberculozei i
gestionarea efectelor secundare. Administrarea
tratamentului direct observat în anturajul pacientului,
personalul furniza tratamentul DOT.
- integrarea îngrijirilor în HIV i TB.
- promovarea terapiei de prevenire a TB la
persoanele cu HIV, la care TB activă a fost exclusă.
- colaborarea cu angaja ii din sectorul de sănătate
pentru a oferi in continuum optim de îngrijire pentru
pacien ii cu TB MDR i TB XDR.
- evaluarea riscului membrilor gospodăriei, în
special copiilor, i capacitatea de a asigura controlul
infec iei eficient acasă, înainte de externarea
pacientului cu TB MDR i XDR.
- asigurarea îngrijirii cu compasiune la sfâr itul
vie ii i suport familiei în perioada de doliu.
- instruirea personalului medical din spitalele TB în
îngrijiri paliative, astfel încât pacien ii cu TB rezistentă
la medicamente, să beneficieze de îngrijire holistică i
respectuoasă.
- sprijinul institu iilor medico-sanitare în
îmbunătă irea mana emeritului TB prin: suport cu
privire la aderen a la tratament, controlul infec iei,
educa ie pentru sănătate, urmărirea contrac iilor i
screening, livrarea medicamentelor.
 Îngrijirea paliativă trebuie să fie oferită pacien ilor cu
TB MDR din momentul stabilirii diagnosticului.
 Îngrijirea paliativă oferită pacien ilor cu TB MDR
urmează să complementizeze tratamentul
medicamentos i nu să-l substituie.
 Ea nu vizează doar pacien ii care nu răspund la
tratamentul activ antituberculos sau pe cei care nu
corespund/îndeplinesc criteriile pentru admiterea în
tratament.
 Îngrijirea paliativă include, dar nu se limitează la
„îngrijirea de la sfâr itul vie ii”. Îngrijirea paliativă
este o necesitate absolută atunci când calitatea vie ii
pacientului contează.
 Pacien ii cu TB, în special dacă acestea sunt HIV
pozitivi sau au TB rezistentă la medicamente, trebuie
să beneficieze de serviciile de îngrijiri paliative.
Provocări asociate tuberculozei în contextul
îngrijirilor paliative
 Frica de infectare cu TB. Rezerve cu privire la
utilizarea mă tii de protec ie la contact cu pacientul
bolnav de TB, din considerentul de a nu-l face pe
pacient să se simtă stigmatizat.
 Combinarea obiectivelor de vindecare cu îngrijirile
paliative. Acest fapt poate aduce incertitudine în ce
prive te admiterea contactului unui bolnav cu TB
MDR în stadiu avansat al bolii cu membrii familiei.
 Decizia cu privire la separarea for ată de familie la
„sfâr itul vie ii” din cauza riscului de a expune
persoanele dragi pericolului de infectare cu TB MDR
sau TB XDR.
Men inerea emisiei de bacili, confirmată
microscopic si/sau prin cultură după 8-10 luni
de tratament, proces bilateral extins, evolutiv,
tratament chirurgical contraindicat, prezen a
rezistentei extinse (XDR), starea gravă a
pacientului (pierderea ponderală, insuficienta
respiratorie avansată, insuficien ă poliorganică)
- toate acestea sunt criterii pentru a suspenda
tratamentul antituberculos.
Chiar i în astfel de situa ii, asigurarea
managementului adecvat al simptomelor
supărătoare rămâne o prioritate absolut
necesară.
Durerea
Încerca i să identifica i cauza durerii:
- Inflama ia din cauza infiltrării TB în plămân,
pleura sau alte organe interne.
- Contrac ie musculară din cauza tusei excesive.
- Durere osoasă ca rezultat al infiltrării TB în
coloana vertebrală sau os.
- Dureri articulare la gută (precipitat) sau artrită
septica .
- Picioare dureroase: neuropatie periferică
indusă de medicamente.
Tratament
Urma i recomandările directoare pentru controlul
durerii
o Durere u oară : Paracetamol 2x 500 mg,
fiecare 4-6 ore
o Durere moderată : Codeină fosfat 30-60 mg,
fiecare 4 ore
o Durere severă : Sulfat de morfină 5-10 mg,
fiecare 4 ore
o Dureri osoase : Ibuprofen 200-400 mg, fiecare
8 ore
o Durere neuropată: Vit B6 (piridoxina) 100 mg
(cu excep ia sarcinii) i amitriptilina 25 mg
Grea a i voma
Grea a i voma la pacien ii cu TB pot apărea din cauza
unei mari varietă i de cauze i este important de a
identifica cauza specifică.
• Efecte secundare la administrarea medicamentelor
antituberculoase Unele medicamente, cum ar fi
izoniazida, rifampicină sau pirazinamida pot provoca
hepato -toxicitate.
Verifica i semnele de icter i, dacă este posibil,
examina i enzimele hepatice ale pacientului (ALAT este
adecvată).
• Efecte secundare la administrarea preparatelor ARV
Lua i în considerare acidoză lactică.
Consulta i astfel de pacien i la spital pentru investiga ii
i management.
• Infec ii oportuniste sau alte complica ii.
Dacă pacientul acuză, de asemenea, dureri de cap
persistente se ore, se exclude cre terea tensiunii
intracraniene sau meningita.
Astfel de pacien i trebuie îndrepta i la investiga ii.
Managementul senza iei de grea ă u oară i vomei
după ce condi iile de mai sus au fost excluse:
A. Metoclopramid 10 mg la 8 ore pentru o zi sau
două i apoi reevaluare.
B. Medicamente TB ar trebui să fie în mod ideal,
luate pe stomacul gol, dar în unele cazuri de grea ă
i vărsături supărătoare, este recomandată o masă
u oară în prealabil pentru o zi sau două pentru a
vedea daca medicamentele sunt mai bine tolerate.
Dispneea i tusea
Dispneea supărătoare i tu ea excesivă pot
fi abordate administrând o doză mică de
morfină pe cale orală. Începe i cu 5 mg, la
fiecare 4 ore i cre te i doza treptat dacă
este necesar.

Transpira ii nocturne
Acest lucru poate necesita modificări
frecvente ale lenjeriei de pat i pijamalelor.
Acestea dispar când pacientul începe să
răspundă la tratamentul antituberculos.
Suport nutri ional
• Încurajarea administrării mai frecvente a
alimentelor în cantită i nici până la revenirea
apetitului pacientului.
• Administrarea Vit B i C zilnic
• Căutarea posibilită ii oferirii suportului nutri ional
pacien ilor (pachete alimentare).

Sănătatea familiei si îngrijitorilor


Echipa de îngrijiri paliative poate asigura
screningul tuturor membrilor familiei la TB. Orice
persoană suspectă la TB trebuie referită pentru o
examinare minu ioasă la TB. Familia ar trebui să fie
asistată pentru a maximiza controlul infec iei la
domiciliu.
Controlul infec iei
Controlul infec iei TB este realizat printr-o
combina ie de măsuri are vizează reducerea
riscului de transmitere a TB Ia baza căreia este
diagnosticarea precoce i rapidă, precum i
managementul adecvat al pacien ilor cu TB.
Măsurile de control ale transmiterii infec iei
tuberculoase se clasifică în măsuri manageriale/
administrative, inginere ti (de mediu) i de
protec ie respiratorie.
În ordinea importan ei, instituirea măsurilor
administrative reduce cel mai mult riscul de
expunere la infec ia tuberculoasă.
Activită ile manageriale
 Controlul Administrativ - prevede elaborarea politicilor,
programelor i altor activită i manageriale în domeniul
controlului infec iei tuberculoase, care contribuie la
reducerea riscului de expunere a persoanelor
neinfectate cu TB la sursa de infec ie prin intermediul
politicilor i al bunelor practici
 Controlul Ingineresc (sau de mediu) - previne
răspândirea i reducerea concentra iei aerosolilor
infec io i în mediul ambiant
 Protec ia respiratorie personală - folosirea
echipamentelor de protec ie respiratorie (mască,
respirator) în situa iile cu risc înalt de expunere, când
concentra ia particulelor infec ioase nu poate fi redusă
în mod adecvat prin intermediul controlului
administrativ i ingineresc.
 Scopul de bază al controlului infec iei TB
este detectarea precoce, izolarea i tratarea
promptă a bolnavului de tuberculoză.
 Deoarece expunerea la aerosolii infec io i nu
poate fi eliminată doar prin măsurile
administrative men ionate mai sus, diferite
metode de control ingineresc pot fi folosite
în locurile cu risc înalt, pentru a reduce
concentra ia aerosolilor infec io i în aerul
din saloane/încăperi la domiciliu.
 Controlul ingineresc sau de mediu include
următoarele tehnologii care suprimă sau
neutralizează M.tuberculosis.
 Ventila ia naturală,
 Ventila ia mecanică,
 Filtrele HEPA (filtrare de eficien ă înaltă a
particulelor) - elimină particulele infec ioase din
aerul ce trece prin filtru,
 Radia ia ultravioletă (UV) cu efect germicid
(distrugerea micobacteriilor).
 Radia ia ultravioletă este utilizată ca măsură
inginerească adi ională atunci când ventila ia
singură nu este suficientă pentru controlul
transmiterii infec iei tuberculoase.
 Dispozitivele medicale care generează acest tip
de radia ie sunt numite generic lămpi UV sau
lămpi bactericide.
Radia ia ultravioletă protejată este
recomandată în spa ii cu risc crescut de
transmitere a infec iei tuberculoase (săli
de a teptare, camere de primiri urgen e,
holuri aglomerate, saloane cu pacien i
contagio i, spa ii cu ventila ie
insuficientă) i trebuie utilizată permanent
(24 ore/zi).
La domiciliu, camerele unde se află
pacien ii cu tuberculoză trebuie să fie
însorite i periodic să fie aerisite.
Protec ia respiratorie personală oferă
protec ie personalului medical i
îngrijitorilor în spa iile unde
concentra ia particulelor infec ioase nu
poate fi redusă la un nivel minim prin
intermediul controlului administrativ i
de mediu.
Echipamentul personal de protec ie
respiratorie este conceput în a a fel
încât să acopere gura i nasul
persoanei, asigurând filtrarea
particulelor infec ioase prezente în aer.
Mă tile chirurgicale au fost ini ial create să protejeze
pacientul de aerosolii elimina i de cadrele medicale în
timpul procedurilor medicale. De i, de obicei, mă tile
chirurgicale sunt utilizate de către personalul medical
pentru asigurarea protec iei respiratorii, acestea nu oferă
100% protec ie persoanelor care le poartă când e vorba
de M.tuberculosis i nu trebuie utilizate cu acest scop.
Mă tile chirurgicale trebuie oferite pacien ilor suspec i i
celor baciliferi. Folosirea corectă a mă tii reduce
cantitatea de aerosoli infec io i elimina i de pacien i cu
TB. Iată de ce distribuirea/oferirea mă tilor trebuie să fie
înso ită de instrui ga pacien ilor privind utilizarea corectă
a acestora. Cu toate acestea, utilizarea mă tilor
chimicale de către pacien ii cu TB poartă în sine riscul de
apari ie a stigmei fa ă de pacien i
Respiratorul este un mijloc individual de protec ie
respiratorie, care acoperă gura i nasul i are o
capacitate specifică de filtrare a aerului. Spre
deosebire de masca chirurgicală, respiratorul
con ine un filtru i este conceput astfel încât să
acopere etan fa a, pentru a preveni pătrunderea
particulelor infec ioase sub mască.
Respiratoarele sunt utiliza i doar în institu iile
specializate, de obicei spitale de tuberculoză, în
complex cu măsuri administrative i de mediu. De
asemenea, vor fi recomandate furnizorilor de servicii
paliativ; la domiciliu/membrilor familiei îngrijitori (în
deosebi cei cu imunosupresie), în cazul bolnavilor
contagio i.
Important !!!
În cazul prezen ei copiilor sub cinci ani în
familia unde un membru al familiei cu TB
este îngrijit paliativ la domiciliu, ace tia
urmează să petreacă cât mai pu in timp în
într-o încăpere comună cu bolnavul.
Totodată, copii contac i vor fi monitoriza i
conform cerin elor Protocolului Clinic
National „Tuberculoza copilului”.
Principii de bază:
- a nu tu i în direc ia cuiva;
- a nu permite ca cineva să tu ească în direc ia
dumneavoastră;
- a nu permite ca cineva să tu ească în direc ia altora;
- învă a i-vă singuri i învă a i apropia ii i pacien ii să
folosea că în timpul tusei erve ele de unică folosin ă
sau să- i acopere gura cu partea externă a palmei;
- nu uita i să discuta i despre igiena tusei cu to i
membrii familiei
- nu vă afla i timp îndelungat în încăperile unde cineva
tu e te;
- aerisi i cât mai frecvent camera în care cineva
tu e te.
 În acest moment bolnavul are cea mai mare
necesitate de sus inerea persoanelor apropiate.
Aten ia i grija celor din jur îi permit pacientului să
depă ească disconfortul psihoemo ional îi creează
emo ii pozitive bolnavului i favorizează vindecarea
mai rapidă.
 Persoanele apropiate pot participa activ în
tratamentul bolnavului, îndemnîndu-l să respecte
regimul i vizitele prestabilite la medic.
 Persoanele din anturajul bolnavului, cel pu in o dată
pe an, trebuie să viziteze medicul de familie pentru
un control profilactic, iar în cazul apari iei semnelor
bolii, cât mai curând posibil, trebuie să consulte
medicul specialist.
Cine este receptiv la TB?
Riscului ridicat de transmitere a infec iei sunt
expuse:
 persoanele care se află în contact permanent
cu bolnavii de tuberculoză pulmonară
contagioasă;
 persoanele cu imunitate scăzută, cauzată de
subnutri ie i condi ii nefavorabile de via ă,
afec iuni cronice;
 persoanele infectate cu HIV;
 persoanele care consumă tutun, alcool i/sau
droguri;
 copiii nevaccina i contra tuberculozei.
 Dacă în casă sunt persoane bolnave de
tuberculoză, pentru a evita contaminarea celor
din jurul lor, este necesară aerisirea frecventă a
încăperii i cură area umedă a acesteia de 2-3
ori pe zi.
 Bolnavul, în timpul tusei i strănutului, trebuie
să- i acopere nasul i gura cu o batistă sau cu
un erve el, să utilizeze scuipătoare, care
urmează a fi dezinfectate.
 Batistele i erve elele cu spută trebuie
distruse prin ardere.
 Este important de a respecta măsurile de
control a infec iei prin asigurarea cu un vas cu
capac ermetic, ce con ine solu ie dezinfectantă,
utilizat pentru colectarea sputei.
Cum să evităm infectarea rudelor i celor apropia i cu TB?

Să re inem:
• Microbacteria tuberculozei se distruge repede sub
ac iunea razelor solare directe, substan elor ce con in
clor i la temperaturi înalte.
• Încăperea, în care se află pacientul cu tuberculoză
necesită aerisirea cât mai frecventă, de 2 - 3 ori pe zi;
este recomandată prelucrarea suprafe elor cu substan e
dezinfectante.
• În timpul tusei i strănutului bolnavul trebuie să- i
acopere gura i nasul cu batista.
• Sputa eliminată trebuie colectată într-un container
special cu dezinfectarea ulterioară a acesteia.
• Batistele i erve elele la fel trebuie colectate i nimicite
• Preferabil este ca bolnavul să folosească veselă
individuală. Hainele bolnavului necesită aerisire i
expunere la razele solare.
Abordare psihologica i îngrijirea muribunzilor
Membrilor familiei, care pierd un om apropiat, le va fi ceva mai
u or, dacă ei vor familiariza i din timp, cu informa ia necesară
cu privire la apari ia simptomelor bolii, schimbările medicale,
emo ionale i spirituale cu care se confruntă muribunzii în
ultimele luni ale vie ii.
Drepturile persoanelor muribunde
 să fie tratate ca persoane încă în via ă.
 să fie sus inute în exprimarea sentimentelor i emo iilor cu
privire la moarte, inând cont de resursele proprii psihologice.
 să participe la deciziile care se iau în privin a îngrijirii sale.
 să primească răspunsuri oneste întrebările puse.
 să se regăsească spiritual.
să în eleagă procesul mor ii.
 să nu fie discriminate datorită infec iei cu HIV sau TB să
moară cu demnitate.
 să nu moară singure
Pregătirea pentru deces
 Strădui i-vă să facilita i ini ierea comunicarea
între membrii familiei i pacient. O atare
comunicare este utilă pentru depistarea fricii,
pe care o prezintă membrii familiei i pacientul
deopotrivă.
 Vorbi i cu pacientul despre maladie; este
important, ca acesta să în eleagă cele ce au loc
în jurul său i să- i cunoască pronosticul.
 Discuta i întrebările ce-l preocupă pe pacient,
de exemplu, tutoratul asupra copiilor, achitarea
studiilor acestora, sursele de suport pentru
familie, problemele nesolu ionate, cheltuielile
funerare
Pregătirea pentru deces
 Spune i pacientului despre faptul că acesta este
iubit i că acesta va fi memorat.
 Vorbi i despre deces dacă pacientul dore te acest
lucru. Posibil, pacientul a trăit experien a decesului
unei persoane, care a suferit mult i îi este frică să
nu se confrunte cu suferin e similare.
 Asigura i-vă că pacientului îi este acordat suportul
de a face fa ă sentimentului de vinovă ie sau
regrete.
 Pentru a face fa ă nevoilor spirituale ale
pacientului, lua i legătură cu tutorele său spiritual
sau organiza iile religioase, potrivit alegerii
acestuia (în cazul în care acesta manifestă o atare
dorin ă).
Participare
 Fi i alături, manifesta i empatie i participare.
 Vizita i pacientul cu regularitate, ine i-l de mână,
asculta i-l i discuta i cu el.
Îngriji i-l
Asigura i confortul pacientului:
 Umezi i-i buzele, gura, ochii;
 Ave i grijă ca lenjeria să fie întotdeauna curată i
uscată;
 Trata i durerea i febra (la necesitate, administra i
preparatele necesare, după ore); contribui i la
ameliorarea simptomelor, utilizând remedii
simptomatice;
 Oferi i produse alimentare i apă pacientului în cantită i
mici, atât de des de câte ori e necesar;
 Asigura i contactul fizic.
Reac ia la pierdere
După decedarea pacientului este important a oferi suport
apropia ilor acestuia pentru a face fa ă pierderii. Senza ia de
gol, aferentă pierderii membrului familiei care a decedat ca
urmare a infec iei HIV, TB, poate fi deosebit de mare din
câteva motive:
1. Persoanele cu HIV/SIDA, TB pot deceda la o vârstă relativ
tânără, de aceea această pierdere este i mai dureroasă
pentru cei apropia i;
2. Rudele se confruntă nu doar cu pierderea persoanei iubite,
dar i cu un ir de problem de ordin financiar i social;
3. Este i mai dificil de depă it criza pierderii din cauza
caracterului stigmatizant al bolii;
4. Este posibil ca al i membri ai familiei să fi decedat de
HIV/SIDA, TB, sau ca membrii familiei să fie i ei infecta i i
eventual să decedeze pe viitor.
Principalele schimbări în starea bolnavilor la finele vie ii

Genul de Ultimele luni Ultimele Ultimele zile Ultimele 24- 48 ore


schimbări de via ă săptămâni de de via ă de via ă
via ă
Schimbări în proximitatea decesului:
Medicale - Augmentare - Cre terea - Incontinen ă - Somnolen ă
a slăbiciunii timpului urinară i fecală - Anxietate
- Lungirea de aflare la pat - Stare de veghe - Agita ie
somnului - Insomnie pe timp de noapte, - Pierderea
- Reducerea - Reducerea somnolen ă în con tiin ei treptată
poftei de interesului fa ă de cursul zilei sau subită
mâncare produsele - Diaforeză - Accentuare
Accentuarea alimentare i apă - Obnubilarea a schimbării culorii
durerii sau a - Cre terea con tiin ei tegumentelor
altor simptome slăbiciunii - Dereglarea cutanate
- Mers dificil intelectului - Respira ie
- Paliditate periodică
- Dereglarea - Respira ie
respira iei „clocotindă”
- Suspine
- Delir
Emo ionale

Ultimele luni Ultimele săptămâni Ultimele zile Ultimele 24- 48


de via ă de via ă de via ă ore de via ă
- Creșterea - Dorința de a vorbi Creșterea - Pacientul poate
nevoilor de despre organizarea Comunica- să nu răspundă
comunicare activă, funerarilor bilității sau aproape să nu
vorbă, contact fizic - Perioade cu - Semne de răspundă la
- Izolarea socială manifestare a plecare din stimuli verbali.
- Accentuarea emoțiilor puternice viață cuvinte - Conștiință
tristeții, plânsului - „Negocieri” de adio cobnubilată, delir,
- Tendințe de - Rememorare a celor - Accentuarea incapacitate de a-
comunicare trăite, discutarea anxietăți și exprima explicit
activă, manifestare evenimentelor emoțiile
a dragostei trecute
- Îmbărbătarea celor
apropiați
- Frica de somn
Spirituale

Ultimele luni Ultimele săptămâni Ultimele zile Ultimele 24- 48


de via ă de via ă de via ă ore de via ă
- Cre terea - Gânduri frecvente - Clarificai a - Perceperea
interesului despre rudele gândurilor i altor dimensiuni
fa a de decedate emo iilor ale vie ii
aspectele - Fortificare a - Împăcare i - împăcare
spirituale credin ei in reconceptuali - Somn lini tit
- Rugăciuni Dumnezeu -zare profund
- Dorin a de - Perioade de
comunicare refugiu în sine
cu un tutore
spiritual sau
religios
- Convertirea
în credincios
Recomandări pentru membrii familiei i alte
persoane ce îngrijesc de pacient

Ultimele luni Ultimele Ultimele zile Ultimele 24 -48


de via a săptămâni de via a de viată ore de via ă
Pentru toate schimbările
Permite i-i -Sprijinirea dorin ei - A avea grijă ca - Unde e cazul,
pacientului să- i pacientului de a se patul/îmbrăcămintea aplica i-i
aleagă acele odihni, atunci când are pacientului să fie comprese calde
produse alimentare nevoie de odihna. curat i uscată. sau reci, dacă
pe care le place Informarea lucrătorilor - Schimba i frecvent pacientul prezintă
- Convinge i-l pe medicali despre pozi ia pacien ilor febră sau friguri.
pacient să consume augmentarea durerii i inti i la pat. Discuta i cu
apă i să ingereze a altor simptome. Oferi i apă i pacientul
produse alimentare, - Observarea oricăror alimente, dar nu (chiar dacă acesta
dar nu-l for a i i nu schimbări în somn, insista i nu răspunde).
insista i alimenta ie etc. - Urmări i nivelul
- Asista i-l să se con tiin ei;
deplaseze - Anterior alimentării
- Asista i-l să- i asigura i-vă că
creeze un anturaj pacientul poate
confortabil i înghi i.
inofensiv.
Ultimele luni Ultimele Ultimele zile Ultimele 24 - 48
de via a săptămâni de via a de viată ore de via ă
Pentru toate schimbările
- Colabora i activ - Sprijinirea dorin ei - Men ine i - Informa i
cu echipa pacientului de a contactul fizic. lucrătorii medicali
medicală, discuta întrebării - Umezi i buzele despre semnele
comunica i-le legate de decedare cu bucă ele mici de suferin ă
acestora despre - Limitarea de ghea ă sau cu (grimasa durerii)
simptomele noi i frecventărilor, fapt ce erve ele umede. - Administra i
accentuarea permite pacientului - Continua i medicamentele
simptomelor să se odihnească. discu ia cu după posibilitate
prezent - Oferi i-i posibilitatea pacientul, potrivit
- Acorda i suport de a discuta cele inclusiv pune i-i indica iilor
moral, asculta i trăite, să- i muzica lini tită medicale.
- Nu vă strădui i să amintească. favorită. Discuta i cu
nega i boala, să nu - Asigura i-i contactul - Membrii familiei pacientul,
spune i că «totul fizic: masarea pot pe rând să manifesta i-vă
va fi bine». spinării, plantelor. vegheze la patul emo iile.
pacientului.
Ultimele luni Ultimele Ultimele zile Ultimele 24 -48
de via a săptămâni de via a de viată ore de via ă
Pentru toate schimbările
-Permite i - Vorbi i despre - La necesitate, a - Verbal sau
pacientului să dragoste, iertare. reaminti nonverbal
plângă i să- i - Dacă pacientul se persoanelor ce sprijini i pacientul
manifeste emo iile teme de întuneric, îngrijesc de - Lua i-vă rămas
- Nu încerca i să lăsa i lumina aprinsă bolnav despre bun i permite i-i
masca i triste ea. în încăpere. alimentare i pacientului să
Să vă ruga i - Vorbi i deseori odihnă decedeze.
împreună cu despre faptul că cei - Ruga i-vă Asigura i-l pe
pacientul i după apropia i vor fi mereu împreună cu pacient că acesta
posibilitate alături de dânsul. pacientul va fi iubit i
asista i-l să - Discuta i împreună memorat.
stabilească aspectele spirituale. - Vorbi i-i despre
comunicarea cu dragoste i
tutorele său iertare. Participa i
spiritual. în ritualurile de
suport
 Consilierea psihologică, din punct de vedere
paliativ, reprezintă mult mai mult decât
eliberarea de dureri sau calmarea simptomelor.
 O componentă esen ială în ajutorul paliativ o
reprezintă necesitatea de a acorda
sus inere/ajutor psihologic i spiritual ambelor
păr i, adică atât pacien ilor cât i familiilor
acestora.
 De fapt acest ajutor nu constă într-o îngrijire
specială.
 To i medicii i nursele implicate în palia ie
trebuie să fie gata să răspundă tuturor
provocărilor i să fie capabili să facă evaluare
psihoemo ională.
Există o multitudine de factori care influen ează modalitatea prin
care pacien ii i familiile lor fac fa ă bolii. A adar, în momentul
unei evaluări psihoemo ionle, trebuie eviden ia i următorii factori:
 istoricul/desfă urarea bolii i faptul, dacă pacientul î i dă
semna de ceia ce i se întâmplă i include răspunsurile
emo ionale i psihologice ale pacientului în ce mod boala
afectează abilitatea persoanelor care îngrijesc de bolnavi să- i
exercite rolul, spre exemplu rolul de părinte, mamă, iubit, etc.
 istoricul familiei: cine-i este alături, unde sunt membrii familiei,
cât de importan i sunt ace tia i cât suport pot oferi;
 stresul: situa ia financiară, serviciu, proprietate/casă, copii,
sursele de ajutor etc.
 speran ele i fobiile (temerile) - cele mai grave/rele lucruri ce se
pot întâmpla - care-i sunt planurile pe viitor, la ce pierderi i
dezamăgiri s-a făcut fa a deja, ce fel de afaceri nu sunt încă
definitivate, ce ar dori persoana în cauză să mai realizeze.
Arborele familial/genealogic deseori este de ajutor în situa iile
complexe.
 Aceasta încurajează oamenii de a lărgi sfera preocupărilor,
iar medicului/psihologului să perceapă/în eleagă conflictele
familiale.
 Arborele genealogic nu numai că informează, dar poate fi
folosit drept instrument terapeutic, oferind bolnavilor
posibilitatea de a discuta despre prezentul i trecutul lor,
despre evaluarea pierderii în trecut a unei persoane dragi.
Atât evaluările sociale, cât i cele psihologice sunt
importante, deoarece ele servesc drept bază pentru
acordarea suportului optimal la domiciliu pacientului i
familiei acestuia.
 Înainte de aceasta, asigura i-vă de faptul cât pacientului i se
va oferi asisten a necesară i că familia lui, precum i
echipa de îngrijire, va urma calea de îngrijire proprie
cazului pacientului (planul de îngrijire).
Comunicarea ve tilor proaste
 O comunicare/discu ie cu pacientul poate adăuga
plus valoare la îngrijirea acestuia, în cazul în care
pacientul este grav bolnav (incurabil).
 Comunicarea ve tilor proaste constituie una din cele
mai mari dificultă i pe care o întâmpină speciali tii
care îngrijesc pacien i incurabili.
 Aspectul cheie al comunicării este dezmin irea
informa iilor neplăcute.
 Informa ie neplăcută - orice informa ie care
modifică/schimbă viziunea de viitor a pacientului în
ceva rău/malefic: cu cât mai mare este prăpastia
dintre speran e/a teptări i realitate, cu atât
informa iile sunt mai rele în perceperea pacientului i
deseori a familiei.
 Modul în care noută ile/informa iile sunt oferite
pacientului, ameliorează/afectează cooperarea dintre
pacient, familia lui i profesioni ti.
 Pacien ii deseori simt lipsa controlului asupra
situa iilor în care se află.
 Prin oferirea unei posibilită i adecvate de a discuta,
este posibil:
• să se reducă nesiguran a cu privire la viitor, sau
cel pu in de a discuta despre aceasta;
• să se reducă demoralizarea;
• să se încurajeze o oportunitatea de a alege
op iunile de management;
• să se permită adaptarea la o nouă situa ie a
realită ii;
• să se men ină încrederea dintre pacient,
persoana care-l îngrije te i profesioni ti.
Re ine i:
 Este posibilă i lipsa comunicării.
 Evitarea discu iilor i a limbajului negativ al
corpului lasă pacientului de obicei senza ia
i sim ământul de abandonare, vină,
depresie i nelini te.
 Tăcerea profesioni tilor este pentru pacien i
fatală, ei interpretând-o ca o condamnare la
moarte sigură i neputin a profesioni tilor
de a face fa ă problemelor cu care se
confruntă pacientul i familia lui.
 Astfel, nu va mai putea să- i folosească
timpul rămas în modul în care acesta
dore te.
În comunicarea ve tilor proaste, pune i accentul
pe următorii pa i:
1.Pregătirea pentru întâlnire:
 Informa i-vă despre fapte/starea reală a
pacientului;
 Aranja i locul discu iei/comunicării ve tilor
proaste, asigurând intimitatea discu iei, locul
potrivit i să nu fi i întrerup i;
 Impune i din start grani ele de timp (exemplu:
discu ia va dura 20, 40 sau 60 de minute; în
dependen ă de cât timp dispune i);
 Vede i cine ar trebui să fie prezent. Face i
posibilă prezen a unui membru al familiei, de
cate ori este posibil.
2.Ce este cunoscut?
 Ce cunoa te pacientul i în ce mod el/ea percepe situa ia:
”Cum crede i dumneavoastră ce se întâmplă?".
 Observa i stilul în care vorbe te pacientul, asculta i
nelini tea lui, cuvintele, frazele i a teptările lui.
 Observa i con inutul emo ional, verbal i non-verbal.
3. Este necesară mai multă informa ie?
 Ce informa ie pacientul mai dore te să afle?
 Cât de mult dore te pacientul să cunoască despre boală
(pacientului îi poate fi frică să afle mai multă informa ie):
dori i să vă povestesc mai mult despre boala
dumneavoastră?
4. Permite i refuzul
 Permite i pacientului să controleze cantitatea i pa ii
informa iei recep ionate.
 Dacă pacientul nu dore te să tie despre boala sa, ar dori
ca dumneavoastră să-i explica i totul unui membru al
familiei?
5. Distribuirea informa iei
 Scopul este de a diminua vacuumul informa ional al
pacientului;
 Începe i cu originea bolii i nu folosi i jargoane (termeni
medicali);
 Oferi i posibilitatea de asimilare a informa iei, folosind
pauze în comunicare; Oferi i informa ia câte pu in;
 Fi i clar i explicit;
 Controla i dacă informa ia este în eleasă: D-voastră
în elege i ce vă povestesc eu?;
 Fi i amabil/prietenos;
 Evita i presupunerile. Dacă pacientul vă pune o întrebare,
dv. trebuie să clarifica i i să în elege i ce are acesta în
vedere. Spre exemplu întrebă: Cât timp poate dura? Poate
să însemne durata consulta iei, discu iei, pronosticul bolii;
 Trebuie să ti i când să vă opri i. Fiecare pacient are dreptul
de a cunoa te i dreptul de a nu cunoa te.
6. Identifica i problemele
• Ce îl preocupă pe pacient mai mult?
7. Fi i empatici la sim irile/emo iile pacientului
• Identifica i sim irile/emo iile pacientului i confirma i-le;
• Încuraja i discu ia/dialogul, de exemplu: d-voastră
sunte i surprins de ceea ce v-am spus?
• Cum vă sim i i? îmi pare rău.
• Folosi i următoarele sugestii: d-voastră sunte i îngrijorat
de ceva? Dori i să mă mai întreba i despre ceva?
• Asculta i pacientul i oferi i-i timp să se gândească cum
să vă întrebe.
• Lua i aminte că o ascultare bună oferă posibilitatea
persoanei să fie auzită i în eleasă.
• Răspunsul empatic la sim irile/emo iile pacien ilor este
cheia succesului în comunicarea cu pacien ii.
8. Concluziile i planificarea
 Concluziona i preocupările, dar încerca i să fi i
pozitiv.
 Optimismul oferă suport. De exemplu d-voastră
pute i zice: Noi nu am putea să tratăm boala,
dar există lucruri pe care le-am putea face
pentru ca d-voastră să vă sim i i mai bine i
împreună să facem fa ă bolii.
 Eviden ia i tratamentul de viitor dacă este
necesar. Informa ia printată este mai
folositoare.
 Sus ine i speran a.
 Controla i dacă pacientul a în eles informa ia
de până acum: Toate acestea vă sunt pe
în elese/clare?
9. Stabili i/planifica i următorii pa i:
 Conveni i la o dată/zi i la o oră dacă e
posibil. O astfel de întâlnire oferă
posibilitatea unei viitoare descoperiri de
fapte i oferă timp pentru în elegere.
 Întreba i cine poate să fie informat despre
diagnoză.
 N-ar fi etic i tehnic, ar fi o încălcare a
principiilor de confiden ialitate să poveste ti
rudelor despre boala pacientului fără
consim ământul acestuia.
Partea pozitivă i negativă a comunicării ve tilor proaste
Partea pozitivă:
• Atunci când e posibil lua i loc alături de pacient, să fi i
la acela i nivel cu acesta - semn care denotă că sunte i
alături de el;
• Petrece i prima parte a interviului prin a asculta
întrebările pacientului;
• Nota i toate întrebările i ceea ce vă zice pacientul;
• Urmări i mesajele non-verbale, de ex. postura lui,
contactul cu ochii, cu mâinile, expresia fe ei;
• Respecta i dreptul pacientului de a nega ceva. Pacien ii
deseori vor accepta acea informa ie cu care anume ei se
pot confrunta la acel moment;
• ine i minte că 60% din ceea ce D-voastră spune i
reprezintă comunicarea non-verbală, adică postura,
contactul ocular, atitudinea etc;
• Lăsa i pauze pentru ca pacientul să asimileze/în eleagă
ceea ce a i spus până acum;
• ine i minte că majoritatea pacien ilor în eleg/recunosc
ceea ce li s-a comunicat pe rând/gradual, decât să li se
spună totul dintr-odată;
• ine i minte că adevărul trebuie spus într-o manieră mai
diplomatică, eviden iind posibilele aspecte pozitive ale
prezentului i viitorului;
• Pacien ii trebuie să accepte adevărul despre boala lor;
• În momentul în care folosi i limbajul medical al bolii,
asigura i-vă că pacientul în elege toată terminologia;
• Înlocui i cuvântul „cancer”, prin cuvântul „tumoare”;
• În elege i că dacă pacientul a renun at sau a negat o
anumită informa ie în trecut, la momentul dat/în prezent el
poate dori să o cunoască, pentru că este gata să se
informeze;
• Nu există reguli generale pentru a spune ceva i ce fel
de informa ie este necesară a fi comunicată;
• Încerca i să include i toată familia ( i copiii) în
distribuirea informa iei;
• Sugera i că speran a reprezintă ceva primar, ceva
primordial i că îngrijirea medicală este necesară
indiferent de evolu ia/dezvoltarea de mai departe a bolii;
• Expune i propriile temeri;
• Trebuie să con tientiza i că deseori pacien ii vor fi
oca i de noută ile proaste i că întrebările pot apărea
mai târziu;
• Finaliza i întâlnirea cu recapitularea informa iilor i
stabili i data i ora pentru următoarea întâlnire;
• Nota i toată informa ia ob inută de la pacient în foaia
de observa ie a acestuia.
Pe de altă parte:
• Nu întreba i membrii familiei ce fel de
informa ii să-i comunica i pacientului;
• Dacă familia interzice comunicarea unei
informa ii, nu fi i de acord cu aceasta;
• Nu vă teme i, dacă vede i membrii familiei sau
pacientul că plâng. Această reac ie este
firească i nu este cauzată de D-voastră;
• Nu spune i minciuni, deoarece mai târziu
pacientul poate pi ide încrederea în d-voastră;
• Nu oferi i mai multă informa ie, dacă pacientul
nu o cere;
• Nu folosi i limbajul care este prea tehnic i nu
este pe în elesul pacientului i familiei lui;
• Nu folosi i eufemisme (cuvinte
neplăcute/jignitoare) care pot duce în eroare, ca
de exemplu ulcer, cateter, etc.
• Nu trebuie să ave i reguli generale când
comunica i ceva, nu folosi i cuvinte de genul
„Fiecare trebuie să cunoască/ tie...".
Nu este profesional i etic să comunica i
rudelor informa ii despre pacient fără
consim ământul prealabil al acestuia.
 To i pacien ii au necesită i (nevoi) spirituale (suflete ti)
Religia este legată de practica din exterior a în elegerii
spirituale ori de cadrul pentru un sistem c credin ă, de
valori, coduri de conduită i ritualuri.
 Termenul spiritual ar însemna credin a persoanei într-o
putere din exterior ori altceva decât existen a lor
proprie. Unii oameni pot folosi cuvântul „Dumnezeu”,
al ii pot fi mai pu in specifici.
 Când o persoană trăie te experien a unei crize a vie ii,
ea prive te la sistemul săi de credin ă, în speran a să
fie ajutorată să în eleagă sensul acestei credin e.
 Această credin ă devine o sursă spirituală, ce poate fi
exprimată prin întrebări ca: „De ce mi se întâmplă
aceasta tocmai mie?".
 Dacă valorile spirituale, credin ele, atitudinile i
practicile religioase a unei persoane nu îi permit să
dea un răspuns satisfăcător Ia întrebările cu privire
la realită ii' infinite, în elesul fundamental i scopul
vie ii, aceasta poate duce la o stare de boală
spirituală.
 Indicatorii posibili ai bolii spirituale includ:
- O pauză în acceptarea spiritual-religioasă;
- Sentimentul disperării;
- Sentiment de ru ine, vinovă ie, pierderea
identită ii;
- Suferin ă intensă;
- Probleme nerezolvabile, frica de moarte;
- Furie
 Sunt multe căi, directe sau indirecte, prin
care poate fi ajutată o persoană în durerea
spirituală. Ele includ o vastă varia ie de
aspecte ale grijii, ce îl ajută pe pacient să
afle sensul i scopul vie ii.
 Este important de întrebat pacientul/familia
dacă ei doresc să fie vizita i de un preot.
 De asemenea, este foarte important de
explicat pacientului/familiei că preo ii pot
ajuta oamenii să lămurească aceste lucruri.
 Cultura are o influen ă deosebită în
via a i moartea fiecărui individ.
 În societatea noastră oamenii au
diferite credin e, educa ii etnice i
originea ării de unde provin. în cadrul
fiecărui grup etnic de credin ă, fiecare
persoană aparte î i va exprima
atitudinea sa culturală unică.
 Aceasta este influen ată de educa ie,
mediul înconjurător, credin e i
experien e de via ă.
Domeniile, unde influen ele culturale joacă un rol
deosebit, includ: atitudinea fa ă de mâncare/dietă; cum
sunt descrise simptomele, limba vorbită i utilizarea
expresiilor; rolul familiei; structura ierarhică a familiei;
importan a autonomiei i confiden ialitatea; atitudinea
fa ă de un om bolnav/sănătos, terapia vestică i
medicamentele acesteia; atitudinea fa ă de moarte.
Profesiile legate de grija de sănătate pot minimiza
conflictele, dincolo de sursele culturale prin:
• A asigura că limba nu este o barieră,
• A demonstra o voin ă puternică pentru a asculta i
dorin a de a în elege cultura;
• A men ine un dialog i control cu privire la implica iile
culturale;
• A fi pregătit pentru a negocia volumul i limitele
îngrijii care va fi oferită i acceptată.
 Lua i în considera ie că nu este
întotdeauna posibil să solu iona i toate
necesită ile culturale.
 Profesioni tii trebuie să balanseze
între necesită ile individuale a fiecărui
pacient.
 În pofida celor men ionate, este posibil
de a încerca această negociere.
 Trebuie men ionat faptul că fiecare
persoană este unică, în provenien ă
culturală, etnică i în credin ă.
* Nu face i afirma ii - mai bine ÎNTREBA I!
Pierderea grea/doliu
Suferin a este un proces natural, experimentat de o
persoană, care trebuie să se conformeze cu o pierdere
grea. O apreciere a ce este „normal” este cerută pentru
a recunoa te când i ce fel de interven ie este necesară.
Parkes descrie pierderea grea în termeni de faze ale
suferin ei:
1. oc ini ial, este sim ită amor eala i inacceptarea
realită ii cu privire la pierderea grea
2. Durerea separării afectează comportamentul i
emo iile, îndoliatul suferă perioade cople itoare de
triste e, confruntându-se cu realitatea zilnică a pierderii.
Când durerea i îngrijorarea se reduc în frecven ă i
severitate, îndoliatul poate pierde interesul pentru via ă.
El se simte fără speran ă i devine retras. Aceasta poate
dura luni.
3. Pierderea acceptată i via a fără persoana decedată.
4. Faza finală a reorganizării este atinsă când energia
emo ională este reinvestită în noi rela ii i activită i, de i
aniversările deseori provoacă reînnoirea suferin ei.
Pentru cineva, suferin a poate fi trăită înainte de moartea
reală a decedatului (suferin ă anticipată). De i descrise
în consecutivitate, reac iile pierderii grele, de obicei,
oscilează între faze.
5. Pentru acei cu suferin ă nerezolvată/anormală este
necesară interven ia profesională.
Necesită ile copiilor i adolescen ilor sunt deseori
destul de complexe i ei pot beneficia de sprijin din
partea specialistului. Depistarea acelor persoane, care
pot să dezvolte reac ie anormală de suferin ă, poate
permite interven ie timpurie de sus inere i prevenire a
dezvoltării acesteia.
Factorii de risc includ:
• deces nea teptat;
• deces chinuitor;
• rela ii contradictorii;
• rela ii excesiv de dependente;
• copil/adolescent (poate fi protejat/exclus);
• izolare socială;
• mânie nerezolvată;
• pierderi anterioare nerezolvate;
• boală psihică în antecedente;
• alte evenimente stresante ale vie ii.
 Pentru mul i, un voluntar bine antrenat,
care tie să asculte, poate fi tot de ce
este nevoie pentru ca îndoliatul să
recunoască i să- i exprime
sentimentele i temerile.
 Asigurarea că ceea ce ei experimentează
este „normal”, este extrem de folositor.
Un preot poate, de asemenea, fi de folos
celor a căror credin ă se clatină, este
distrusă sau slăbită.
 Pentru cineva, întâlnirea cu un grup de
indivizi, care au trecut prin experien e
similare, poate fi de ajutor.
Suferin a nerezolvată/anormală
Nu există limite clare între suferin a „normală” i
„anormală” i deseori, aceasta depinde de intensitatea
suferin ei, de reac ii sau de timp. O interven ie
profesională este necesară în următoarele cazuri:
1. Suferin ă amânată, definită prin absen a suferin ei în
primele săptămâni sau luni după deces. Este posibil să
devină mai accentuată i cronică când în sfâr it apare.
Deseori, este necesară consilierea pentru acceptarea
realită ii.
2. Suferin a inhibată apare când toate amintirile
îndoliatului sunt evitate. Pentru cineva acest mecanism
al evitării poate func iona, dar poate prezenta
nervozitate, îngrijorare sau depresie. Consilierea
constă în încurajarea îndoliatului să accepte realitatea
pierderii.
3. Ipocondria persistentă poate apărea i poate bloca
suferin a. îndoliatul poate prelua simptomele
decedatului. Explicarea pacientului a ceea ce se
întâmplă, poate fi tot de ce este nevoie. Totu i, nota i că
mortalitatea văduvelor i a văduvilor este în cre tere în
primul an după deces, în majoritate datorită bolii
cardiovasculare.
4. Afectarea psihică. O boală depresivă severă se poate
dezvolta cu idei amăgitoare de vinovă ie i încercări de
sinucidere. Poate fi necesară spitalizarea. Mânia poate fi
accelerată ca i dereglările fobice, de alcoolism i
dependen ă de medicamente, în special somnifere.
De anumite cazuri ale suferin ei anormale pot fi utile
echipele de îngrijire primară, lucrătorii sociali sau
consilieri antrena i. In alte cazuri, implicai a speciali tilor
psihiatri i psihoterapeu ilor este inevitabilă.
INTREBARI?