Sunteți pe pagina 1din 679

1156 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 39
Preparate oftalmice
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1239001. In ce mod se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal


A. prin izotonizare
B. prin adaugare de borat fenilmercuric
C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)
D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
(pag. 713, [FR X])

F1239002. In ce mod se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal


A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
(pag. 713, [FR X])

F1239003. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei printr-una din metodele
enuntate:
A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
(pag. 710, [FR X])

F1239004. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in Colire
prevazute in FR X si sunt usor oxidabile:
A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
(pag. 713, [FR X])

F1339005. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:


A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
(pag. 449)

1156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1157 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1339006. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:


A. 1g %
B. 0,1 g%
C. 0,5 g%
D. 2 g %
E. 0,05 g%
(pag. 711)

F1339007. O picatura de colir are un volum de:


A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
(pag. 444)

F1339008. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:


A. 7-9 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
(pag. 444)

F1339009. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:


A. 6,4-7,8
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
(pag. 448)

F1439010. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR.X:


A. colirul cu cloramfenicol 0,5%
B. colirul cu clorhidrat de pilocarpina 4%
C. colirul cu fizostigmina 0,25%
D. colirul cu sulfat de atropina 1%
E. colirul cu protargol 2%
(pag. 711, [9])

F1439011. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia de
1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:
A. formula prezentata in monografia Injectabilia
B. tabele cu scaderea punctului de congelare
C. tabele cu echivalentii in clorura de sodiu
D. metoda hematocritului modificat
E. diferite nomograme
(pag. 710, [9])

F1439012. Conservantii admisi de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ochi sunt:
A. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil
B. borat de fenilmercur, p-hidroxibenzoat de propil, p-hidroxibenzoat de metil

1157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1158 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin


D. clorura de benzalconiu, p-hidroxibenzoat de propil, diacetat de clorhexidin
E. numai borat de fenilmercur si clorura de benzalconiu
(pag. 710, [9])

F1539013. Agenţii vâscozifianţi folosiţi în colire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cu


excepţia:
A. să fie liposolubili
B. să fie inerţi din punct de vedere chimic
C. să nu obstrueze căile lacrimale
D. să fie toleraţi de mucoasa oculară
E. să permită sterilizarea preparatului oftalmic
(pag. 576, [8])

F1539014. FR X prevede monografii de generalităţi pentru:


A. pulberi oftalmice
B. creioane oftalmice
C. unguente oftalmice
D. comprimate oftalmice
E. inserte oftalmice
(pag. 558, [8])

F1539015. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentraţia substanţei active este sub 1%, se
face prin:
A. dizolvarea substanţei active în apă
B. suspendarea substanţei active în solventul respectiv
C. dizolvarea substanţei active în soluţie de clorură de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substanţei active în soluţii hipertonice sterile
E. dizolvarea substanţei active în soluţii izotonice sterile
(pag. 567, [8])

F1539016. Majoritatea soluţiilor oftalmice se sterilizează în farmacie în recipientul de condiţionare


definitivă la:
A. autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
B. etuvă la 121°C timp de15-20 minute
C. autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
D. etuvă la 115°C timp de 25-30 minute
E. la 98-100°C timp de 30 de minute
(pag. 566, [8])

F1539017. Nu este permisă adăugarea concervanţilor antimicrobieni colirelor:


A. care conţin miotice
B. care conţin enzime
C. unidoză
D. multidoză
E. condiţionate în recipiente de sticlă
(pag. 566, [8])

F1539018. Sterilitatea colirelor este asigurată prin:


A. sterilizare
B. preparare pe cale aseptică
C. filtrare sterilizantă
D. adăugare de conservanţi antimicrobieni

1158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1159 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. sunt corecte răspunsurile a, b, c, d.


(pag. 566, [8])

F1639019. Conservarea picaturilor pentru ochi se face:


A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurator
B. la loc racoros
C. în flacoane bine închise
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
(pag. 711, [9])

F1639020. În cazul picaturilor de ochi suspensie, marimea a 90 % din particulele suspendate trebuie sa
fie de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
(pag. 710, [9])

F1639021. În legatura cu preparatele oftalmice este adevarat ca:


A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate decât cele hipertone
B. tonicitatea influenteaza biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vâscozitatii influenteaza nefavorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influenteaza toleranta
(pag. 448, [7])

F1639022. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:


A. are concentratia 0,1 %
B. se pastreaza la Separanda
C. prezinta pH cupris între 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conserva cu diacetat de hexidina
(pag. 711, [9])

F1639023. Unguentele oflalmice se conserva:


A. în recipiente sterile de cel mult 20 g
B. în recipiente bine închise
C. la cel mult 25 °C
D. ferit de lumina
E. la loc racoros
(pag. 953, [9])

F1639024. Valorile de pH bine tolerate de ochi sunt cuprinse între:


A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 6,5 - 9
(pag. 449, [7])

1159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1160 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2139025. Dintre eventualii contaminanti microbieni ai solutiilor oftalmice cel mai periculos este:
A. Pseudomonas fluorescens
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Proteus vulgaris
E. Pseudonomas aeruginosa
(pag. (8) 565)

F2139026. Care dintre urmatoarele colire este prevazut in FR X:


A. colir cu cloramfenicol 0,5 %
B. colir cu clorhidrat de pilocarpina 4 %
C. colir cu fizostigmina 0,25 %
D. colir cu sulfat de atropina 1 %
E. colir cu protargol 2 %
(pag. 711 - 712, [FR X])

F2139027. Conform FR X, o solutie oftalmica se poate prepara prin dizolvarea substantei active, in
solutii izotonice sterile:
A. cand cantitatea de substanta activa este peste 3 g % (m/m)
B. cand cantitatea de substanta activa este peste 2 g % (m/m)
C. cand cantitatea de substanta activa este peste 1 g % (m/m)
D. cand cantitatea de substanta activa este sub 1 g % (m/m)
E. cand se obtine o solutie saturata
(pag. 709, [FR X])

F2139028. Conform FR X, baile oculare se prescriu in cantitati de cel putin:


A. 5 g
B. 10 g
C. 50 g
D. 100 g
E. nici una din valorile de mai sus
(pag. 711, [FR X])

F2239029. Colire prevazute in FR X care contin substante medicamentoase usor oxidabile


A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
(pag. FRX,709)

F2239030. Cum se evita oxidarea resorcinolului din colirul oficinal


A. adaugare de pirosulfit de sodiu
B. adaugare de clorhidrat de cisteina
C. adaugare de acid ascorbic
D. tamponarea solutiei cu tampon fosfat
E. ajustarea pH-ului (5, - 6,0) cu acid boric
(pag. FRX,709)

F2239031. Cum se evita hidroliza pilocarpinei din colirul oficinal


A. prin izotonizare
B. prin izotonizare

1160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1161 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. prin folosirea unui amestec tampon acid boric-borax (pH=5,5-6,5)


D. prin folosirea unui amestec tampon fosfati
E. nu se intervine deoarece molecula este stabila
(pag. FRX,709)

F2239032. Picaturile pentru ochi unidoza se sterilizeaza conform farmacopeei astfel


A. nu se sterilizeaza deoarece se folosesc substante antiseptice
B. se sterilizeaza cu borat fenilmercuric
C. se foloseste clorura de benzalconiu
D. cu o metoda adecvata, conform prevederilor de la monografia Sterilizarea
E. cu o metoda adecvata
(pag. FRX,709)

F2239033. Din care forma farmaceutica oftalmica are loc eliberarea substantei medicamentoase cu cea
mai mica viteza
A. colire apoase
B. suspensii apoase
C. suspensii uleioase
D. unguente
E. inserte cu cedare controlata
(pag. Popovici,561)

F2239034. Care este natura predominanta a straturilor corneei, prin care se explica traversarea sa
numai de catre unele substante medicamentoase din colire
A. hidrofila
B. descuamata
C. cheratinizata
D. mucina
E. lipofila
(pag. Popovici,562)

F2239035. Care este riscul administrarii unui colir infectat cu Pseudomonas aeruginosa in cazul in care
corneea este lezata
A. nici un risc
B. iritare
C. conjunctivita
D. blefarita
E. pierderea vederii
(pag. Popovici,565)

F2239036. Ce reactie de degradare poatre suferi sulfatul de atropina din colirul oficinal, pentru care
FRX a luat masuri de evitare printr-o formulare adecvata
A. oxidare
B. racemizare
C. hidroliza
D. reducere
E. decarboxilare
(pag. Popovivci,572,FRX)

F2239037. Care dintre solventii urmatori nu sunt indicati in colire din cauza efectului iritant
A. apa distilata
B. uleiul de floarea soarelui
C. propilenglicolul

1161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1162 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. tampon fosfat
E. tampon acid boric
(pag. Popovici,573)

F2239038. Cite picaturi de colir este bine sa se administreze in functie de capacitatea de retinere in
sacul conjunctival
A. 1-2 picaturi
B. 1picatura
C. 32 picaturi
D. 4-5 picturi
E. lavaj continuu
(pag. Popovici,573)

F2239039. Care este efectul adaugarii de agenti de crestere a viscozitatii in colirele apoase asupra
biodisponibilitatii oculare
A. nici un efect
B. efect moderat
C. efect insemnat
D. impiedica miscarea pleoapelor
E. sunt contraindicati
(pag. Popovici,573)

F2239040. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prelucreaza sub forma de suspensie
in colire
A. gentamicina
B. azotatul de argint
C. polimixina
D. fluoresceina
E. acetatul de hidrocortizona
(pag. Popovici,575)

F2239041. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos se folosesc in colire pentru tratamentul
glaucomului
A. atropina
B. pilocarpina
C. efedrina
D. nistatina
E. sulfacetamida
(pag. Popovici,575)

F2239042. Care este zona de interes terapeutic a ochiului, pentru care colirele trebuie sa asigure o
biodisponibilitate oculara
A. iris
B. corpii ciliari
C. umoarea apoasa
D. cristalinul
E. nervul optic
(pag. Popovici, 599)

F2239043. Ce proprietate fizico-chimica a substantelor medicamentoase folosite in colire este


importanta pentru o buna absorbtie prin cornee
A. solubilitatea in apa
B. pKa

1162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1163 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. natura legaturilor intermoleculare


D. ionizarea
E. coeficient de repartitie lipide/apa crescut
(pag. Popovici,599)

F2339044. Sacul conjunctival al ochiului contine un volum lacrimal de:


A. 7-10 microlitri
B. 10 microlitri
C. 30 microlitri
D. 0,1 microlitri
E. 1 microlitru
(pag. 563)

F2339045. O picatura de colir are un volum de:


A. 40-50 microlitri
B. 10 microlitri
C. 1 microlitru
D. 7 microlitri
E. 20 microlitri
(pag. 573)

F2339046. Visozitatea colirelor nu trebuie sa depaseasca valoarea de:


A. 40-50 mPa.s
B. 10 cP
C. 100 cP
D. 500 cP
E. 1000 cP
(pag. 574)

F2339047. Ca agenti surfactanti in colire se utilizeaza:


A. polisorbat 80
B. sapun de sodiu
C. lecitina
D. bromocet
E. tego-betaina
(pag. 577)

F2339048. Colirul cu sulfat de atropina se prepara in concentratie de:


A. 1 g.%
B. 0,1 g.%
C. 0,5 g.%
D. 2 g.%
E. 0,05 g.%
(pag. 711)

F2339049. Valorile de pH tolerate de ochi sunt:


A. 7,5-9,5
B. 4,5
C. 8
D. 3
E. 8,5
(pag. 570)

1163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1164 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2539050. Cel mai periculos germen la nivel oftalmic este:


A. Bacillus stearotermophilus,
B. Serratia sp.,
C. Pseudomonas aeruginosa,
D. Klebsiela sp.,
E. M. tuberculosis.
(pag. 565/Popovici)

F2539051. Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:


A. sterilizarii,
B. prepararii pe cale aseptica,
C. filtrarii sterilizante,
D. adaosului de substante colorante,
E. combinarea procedeelor a), b) si c).
(pag. 566/Popovici)

F2539052. Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune are loc:


A. 180 °C - 30 minute,
B. 140 °C - 60 minute,
C. 160 °C - 60 minute,
D. pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice,
E. pentru solutiile apoase.
(pag. 566/Popovici)

F2539053. Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:


A. colirelor multidoza,
B. mioticelor,
C. solutiilor irigatoare in chirurgia oculara,
D. produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor,
E. colirelor unidoza.
(pag. 566/Popovici)

F2539054. FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:


A. solutiile coloidale se izotonizeaza,
B. solutiile hipertonice se izotonizeaza,
C. daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia,
D. daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile.
E. solutiile hipotonice se izotonizeaza.
(pag. 567/Popovici)

F2539055. Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:


A. valoarea pH-ului sanguin,
B. valoarea pH-ului lichidului lacrimal,
C. egala cu 7,
D. egala cu 14,
E. valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima.
(pag. 570/Popovici)

F2539056. FR X prevede monografii de generalităţi pentru:


A. inserte oftalmice
B. creioane oftalmice

1164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1165 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. unguente oftalmice
D. pulberi oftalmice
E. comprimate oftalmice
(pag. 558/Popovici)

F2539057. Sterilitatea colirelor este asigurată prin:


A. filtrare sterilizantă
B. sterilizare
C. preparare pe cale aseptică
D. adăugare de conservanţi antimicrobieni
E. sunt corecte răspunsurile a, b, c, d.
(pag. 566/Popovici)

F2539058. Majoritatea soluţiilor oftalmice se sterilizează în farmacie în recipientul de condiţionare


definitivă la:
A. la 98-100°C timp de 30 de minute
B. etuvă la 121°C timp de15-20 minute
C. autoclav la 121°C timp de 15-20 minute
D. etuvă la 115°C timp de 25-30 minute
E. autoclav la 115°C timp de 25-30 minute
(pag. 566/Popovici)

F2539059. Nu este permisă adăugarea conservanţilor antimicrobieni colirelor:


A. care conţin antibiotice
B. multidoză
C. care conţin apa potabila
D. condiţionate în recipiente de sticlă
E. unidoză
(pag. 566/Popovici)

F2539060. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentraţia substanţei active este sub 1%, se
face prin:
A. dizolvarea substanţei active în soluţii izotonice sterile
B. dizolvarea substanţei active în apă
C. dizolvarea substanţei active în soluţie de clorură de sodiu 0,009%
D. dizolvarea substanţei active în soluţii hipertonice sterile
E. suspendarea substanţei active în solventul respectiv
(pag. 567/Popovici)

F2539061. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizează:


A. soluţii tampon izotonice sterile
B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită
C. glicerină
D. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat
E. apa pentru preparate injectabile
(pag. 576/Popovici)

F2639062. Care dintre afirmaţiile următoare privind aprotinina este incorectă:


A. Împiedică autodigestia pancreasului în pancreatita acută
B. Este antifibrinolitic în hemoragii prin hiperfibrinoliză
C. Inhibă acţiunea enzimelor proteolitice (chimotripsina, trpsina)
D. Poate produce tromboflebită locală

1165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1166 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Favorirează transformarea fibrinogenului solubil în fibrină isolubilă


(pag. 365)

F2639063. Sunt mecanisme care contribuie la efectul antiagregant plachetar:


A. Inhibarea sintezei de prostaciclină
B. Inhibarea sintezei tromboxanului A2
C. Favorizarea recaptării adenozinei
D. Inhibarea lipooxigenazei
E. Stimularea tromboxan-sintetazei
(pag. 352)

F2639064. Acţionează ca antivitamine K:


A. Acidul tranexamic
B. Etamsilatul
C. Batroxobina
D. Ticlopidina
E. Fenindiona
(pag. 350)

F2639065. În hemoragiile datorate supradozării heparinei se utilizează:


A. Vitamina K
B. Etamsilatul
C. Protamina
D. Alteplaza
E. Fitomenadiona
(pag. 343)

F2639066. Heparina:
A. Are acţiune anticoagulantă manifestată doar in vitro
B. Prelungeşte timpul de coagulare
C. Prelungeşte timpul de sângerare
D. Favorizează dezvoltarea ateroslerozei
E. Influenţează metabolismul glucidic
(pag. 343)

F2639067. Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la acţiunile heparinei:


A. Influenţează metabolismul lipidic
B. Acţiune antitrombinică
C. Acţiune antiprotrombinică
D. Acţiune antiaterosclerotică
E. Acţiune curarizantă de tip depolarizant
(pag. 343)

F2639068. Heparina este contraindicată în:


A. Tromboflebite
B. Chirurgie vasculară
C. Hemofilie
D. Tromboze
E. Ateroscleroză
(pag. 342-344)

1166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1167 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1239069. Alegeti dintre enunturile de mai jos factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a
picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
(pag. 597-601, [8])

F1239070. Alegeti proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire


A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH-ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
(pag. 709, [FR X]; 565, [8])

F1239071. Care din enunturile d emai jos sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor
pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei
active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
(pag. 709, [FR X])

F1239072. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in colire oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
(pag. 709, [FR X])

F1239073. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
(pag. 709, [FR X])

F1239074. Care dintre enunturile urmatoare sunt cotrecte in legatura cu valoarea pH-ului colirelor
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

1167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1168 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
(pag. 570, [8])

F1239075. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu
pilocarpina
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
(pag. 593, [8])

F1239076. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza:precizati care sunt


A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
(pag. 710, [FR X])

F1239077. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
(pag. 709, [FR X])

F1239078. In care dintre colirele incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol
B. rezorcinol
C. sulfat de atro[ina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
(pag. 711, [FR X])

F1239079. Sterilitatea colirelor se asigura, conform farmacopeei, prin citeva din metodele enuntate
mai jos:precizati-le
A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul colirelor unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim
(pag. 710, [FR X])

F1339080. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:


A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale

1168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1169 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 449)

F1339081. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:


A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
(pag. 448)

F1339082. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
(pag. 444)

F1339083. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:


A. colirele hipotonice
B. colirele hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
(pag. 710)

F1339084. Colire oficinale in F.R.X. sunt:


A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
(pag. 711-714)

F1339085. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:


A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de clorhexidina
(pag. 710)

F1439086. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina
sunt false:
A. contin sulfat de atropina in concentratie de 1%
B. contin sulfat de atropina in concentratie de 0,5%
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu
D. se conserva la Separanda
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu
(pag. 711, [9])

F1439087. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare, sunt:

1169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1170 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. puritate
B. stabilitatea chimica a substantei active
C. inocuitate
D. eficienta terapeutica
E. numai puritate
(pag. 448, [7])

F1439088. Conform FR.X, la prepararea picaturilor pentru ochi se poate folosi ca vehicul:
A. apa demineralizata
B. apa proaspat fiarta si racita
C. apa pentru preparate injectabile
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. soventi miscibili cu apa
(pag. 709, [9])

F1439089. Factorii care pot diminua disponibilitatea ocularan a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival
C. reflexul de lacrimare
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic
E. lezarea corneei
(pag. 444, [7])

F1439090. Implantele oculare:


A. sunt forme farmaceutice lichide
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi
C. nu se aplica pe cornee
D. solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide
(pag. 450, [7])

F1439091. Picaturile pentru ochi cu rezorcinol:


A. sunt oficinale in FR.X
B. contin sistemul tampon acid boric/tetraborat de sodiu
C. au o concentratie de 2% rezorcinol
D. se conserva la Separanda
E. se elibereaza in recipiente incolore
(pag. 713, [9])

F1539092. Ca solvenţi şi vehicule pentru preparatele oftalmice se utilizează:


A. glicerină
B. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită
C. ulei de floarea soarelui sterilizat şi neutralizat
D. apa pentru preparate injectabile
E. soluţii tampon izotonice sterile
(pag. 576, [8])

F1539093. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:
A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase
B. firma producătoare
C. factori biologici
D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă

1170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1171 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. culoarea ochilor
(pag. 592, [8])

F1539094. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:


A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
B. soluţii apoase
C. soluţii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii pentru lentilele de contact
(pag. 584, [8])

F1539095. Latexurile oftalmice:


A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
B. se instilează în fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională
(pag. 591, [8])

F1539096. Metodele folosite în practică pentru izotonizarea colirelor sunt:


A. metoda dreptunghiului
B. metode ce utilizează formule de calcul
C. metode ce utilizează formule de calcul
D. metode ce utilizează tabele
E. metode grafice
(pag. 570, [8])

F1539097. O bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


A. să fie liposolubilă
B. să fie hidrosolubilă
C. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală
D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor
E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă
(pag. 590, [8])

F1539098. Ochiul tolerează mai bine:


A. soluţiile cu pH 5-7,5
B. soluţiile uşor alcaline
C. soluţiile uşor acide
D. soluţiile cu pH 7,5-9,5
E. soluţiile cu pH 4,5-5
(pag. 570, [8])

F1539099. Plastomerii folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare pentru colire prezintă
următoarele dezavantaje:
A. sunt dificili de sterilizat prin căldură
B. sunt mai transparenţi decât sticla
C. nu sunt suficienţi de etanşi pentru oxigen şi aer
D. se pretează foarte bine la operaţiile de liofilizare
E. se pretează foarte puţin la operaţiile de liofilizare
(pag. 581, [8])

1171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1172 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1539100. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:


A. sunt forme farmaceutice solide
B. sunt sterile
C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă
D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice
E. nu sunt prevăzute de FR X
(pag. 589, [8])

F1639101. Agentii de crestere a vâscozitatii preparatelor oftalmice se folosesc:


A. la suspensii
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipularii
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la baile oculare
(pag. 449, [7])

F1639102. Baile oculare:


A. se prescriu în cantitati de cel putin 50 g
B. trebuie sa fie izohidrice
C. se prezinta sub forma de solutii sau suspensii
D. se utilizeaza în termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie sa fie sterile
(pag. 711, [9])

F1639103. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizeaza:


A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. fosfati
E. sulfatul de sodiu
(pag. 450, [7])

F1639104. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoza sunt:


A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidina
C. fenoseptul
D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
(pag. 710, [9])

F1639105. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:


A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vâscozitatii
D. îndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata
(pag. 448, [7])

F1639106. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:


A. are concentratia 1 %
B. se pastreaza la Venena
C. trebuie sa prezinte un pH cuprins între 4 - 5,5

1172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1173 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. are efect miotic


E. se prepara cu tampon fosfat
(pag. 712, [9])

F1639107. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:


A. substanta activa este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
(pag. 448, [7])

F1639108. Solutiile oftalmice oficinale în FR X sunt:


A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
(pag. 711, [9])

F2139109. In cazul colirelor unidoza:


A. este obligatorie operatia de sterilizare
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni
C. se respecta conditiile de preparare aseptica
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile
E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu o buna toleranta
locala
(pag. (8) 566)

F2139110. Agentii de vascozitate utilizati in formularea colirelor:


A. asigura o tolerabilitate mai buna
B. au rol emolient
C. reduc stabilitatea in timp a substantei medicamentoase
D. cresc fluxul lacrimal
E. cauzeaza voalarea trecatoare a vederii, mai ales daca se utilizeaza in concentratii mici
(pag. (8) 573)

F2139111. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:


A. sunt promotori de absorbtie
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor
(pag. (8) 574 - 579)

F2139112. Ca agenti vascozifianti in colire se folosesc:


A. polivinilpirolidona
B. glucoza
C. dextrani
D. gelatina
E. colagen
(pag. (8) 577)

1173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1174 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2139113. Baile oculare:


A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt solutii apoase sterile
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g
(pag. (8) 587)

F2139114. Baile oculare:


A. se administreaza la temperatura camerei
B. se administereaza caldute (35 - 37° C)
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere
(pag. (8) 587)

F2139115. Pulberile pentru colire:


A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie
B. sunt preparate multidoza
C. reprezinta doze unitare
D. se administreaza ca atare, prin insuflare
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj
(pag. (8) 587)

F2139116. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:


A. solutii pentru lentile de contact
B. latexuri oftalmice
C. solutii oftalmice uleioase
D. suspensii oftalmice
E. unguente oftalmice
(pag. (8) 588 - 590)

F2139117. Unguentele oftalmice:


A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase
C. se aplica de preferinta dimineata
D. se apica de preferinta seara
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive
(pag. (8) 590)

F2139118. Toleranta colirelor depinde de:


A. natura si concentratia substantei active
B. tonicitatea preparatului
C. valoarea adecvata a pH-ului
D. realizarea apirogenitatii
E. folosirea unor solventi anhidri
(pag. 572 -573, [8])

F2139119. Agentii de vascozitate folositi in formularea colirelor:


A. sunt polimeri precum metilceluloza, carboximetilceluloza sodica, alcool polivinilic, etc.
B. trebuie sa realizaze solutii transparente
C. trebuie sa formeze solutii cu o vascozitate mai mare de 55 cP

1174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1175 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. maresc contactul preparatului cu corneea


E. cresc fluxul lacrimal
(pag. 576, [8])

F2139120. Unguentele oftalmice:


A. sunt indicate pentru a prelungi contactul cu corneea
B. se administreaza preferabil ziua
C. au in formulare baze liposolubile si neiritante
D. trebuie sa fie apirogene
E. trebuie sa fie sterile
(pag. 590, [8]; 953, [FR X])

F2139121. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se


refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare
(pag. 598 - 599, [8])

F2139122. Factorii fizico-chimici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se


refera la:
A. starea si functionarea ochiului
B. capacitatea sacului lacrimal
C. tonicitatea solutiei oftalmice
D. vascozitatea preparatului
E. masa moleculara a substantei medicamentoase
(pag. 600, [8])

F2139123. In cazul colirelor, realizarea unui pH adecvat are rol in:


A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase
B. asigurarea tolerantei
C. asigurarea penetratiei prin cornee
D. conservarea antimicrobiana a preparatului
E. marirea vascozitatii preparatului
(pag. 570, [8])

F2139124. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:


A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana
B. sa fie eficace in doze mari
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara
D. sa asigure apirogenitatea colirului
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului
(pag. 577, [8])

F2139125. Baile oculare


A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare
B. sunt sterile
C. pot contine particule in suspensie
D. sunt izotonice si izohidrice
E. se prescriu in cantitati de cel putin 50 g

1175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1176 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 587, [8])

F2139126. Sterilitatea colirelor unidoza este asigurata prin urmatoarele procedee:


A. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
B. filtrare sterilizanta
C. preparare pe cale aseptica
D. adaugarea de substante conservante antimicrobiene
E. combinarea tuturor procedeelor de mai sus
(pag. 566, [8])

F2139127. Substantele antiinfectioase utilizate in formularea colirelor sunt:


A. antiseptice
B. antibiotice
C. antivirale
D. antiinflamatoare
E. cicloplegice
(pag. 575, [8])

F2139128. Sistemele terapeutice oculare:


A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza
(pag. 592 - 595, [8])

F2139129. Precizati agentii antimicrobieni folositi la prepararea colirelor multidoza mentionati in FR X:


A. borat de fenilmercur
B. clorura de benzalconiu
C. p-hidroxibenzoat de etil
D. diacetat de clorhexidina
E. alcool feniletilic
(pag. 710, [FR X])

F2239130. Care dintre enunturile urmatoare sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipinte de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
(pag. FRX,709)

F2239131. Care sunt proprietatile agentilor conservanti antimicrobieni admisi de FR X in colire


A. bacteriostatici
B. bactericizi
C. fungicizi
D. care asigura si pH–ul de stabilitate
E. care realizeaza concomitent si izotonia
(pag. FRX,709)

F2239132. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor sisteme
tampon
A. cloramfenicol

1176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1177 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. rezorcinol
C. sulfat de atropina
D. azotat de pilocarpina
E. nafazolina
(pag. FRX,709)

F2239133. Care dintre enunturi sunt prevederi ale FRX cu privire la izotonizarea picaturilor pentru ochi
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
D. cind masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea substantei
active in solutii izotonice sterile
E. cind masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin dizolvarea
substantei active in solutii izotonice sterile
(pag. FRX,709)

F2239134. Care dintre urmatorii factori favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
(pag. FRX,709)

F2239135. Cum se asigura sterilitatea colirelor , conform farmacopeei


A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul colirelor unidoza
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul colirelor unidoza
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clorhexidin
E. fara adaus de conservant la colirele multidoza, deoarece lacrimile contin o enzima bactericida, lizozim
(pag. FRX,709)

F2239136. Cum se realizeaza valoarea pH-ului colirelor


A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
E. valoarea pH-ului dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
(pag. Popovici,570)

F2239137. Farmacopeea recomanda urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor pentru ochi
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita;
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
(pag. FRX,709)

F2239138. Conservanti utilizati de farmacopee la colirele multidoza


A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur

1177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1178 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
(pag. FRX,709)

F2239139. Care sunt sistemele disperse ale substantelor medicamentoase incorporate in colire,
conform farmacopeei
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
(pag. fRX,709)

F2239140. Implantul ocular Ocusert care este un sistem terapeutic cu pilocarpina are urmatoarele
caracteristici
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
(pag. Popovici,593)

F2239141. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi


A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries
B. bazate pe punctul de congelare
C. cifre Sprowl
D. grafice
E. calorimetrice
(pag. Popovici,566)

F2239142. Ce rol pot avea amestecurile tampon din colire


A. evita hidroliza
B. evita oxidarea
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile
D. asigura toleranta locala
E. asigura stabilitatea fizico-chimica
(pag. Popovici,571)

F2239143. Care dintre substantele medicamentoase folosite in colire sunt midriatice


A. pilocarpina
B. atropina
C. tropicamida
D. resorcinolul
E. ciclopentolatul
(pag. Popovici,575)

F2239144. Care dintre straturile corneei au o natura lipofila


A. epiteliul
B. membrana Bowman
C. stroma
D. membrana Descemet
E. endoteliul

1178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1179 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. Popovici,599)

F2239145. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii colirelor


A. aspect limpede
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare
C. valoarea pH
D. masa totala pe recipient
E. metode pentru determinarea punctului de congelare
(pag. Popovici,597)

F2339146. Absorbtia prin cornee a substantelor active din colire este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
(pag. 600)

F2339147. F.R.X. prevede pentru colire urmatorii conservanti:


A. borat fenilmercuric
B. nipagin
C. clorobutanol
D. clorura de benzalconiu
E. diacetat de corhexidina
(pag. 710)

F2339148. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:


A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
(pag. 565)

F2339149. Unguentele oftalmice:


A. prelungesc durata contactului cu corneea
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida
C. contin un emulgator
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C)
E. nu voaleaza ochiul
(pag. 590, 953)

F2339150. Colire oficinale in F.R.X. sunt:


A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
(pag. 711-714)

F2339151. Care din urmatoarele colire se izotonizeaza:


A. colirele hipotonice

1179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1180 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. colirele hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase
(pag. 710)

F2339152. Pentru colire se utilizeaza ca vehicule:


A. apa distilata sterila
B. vehicule izotonice sterile
C. uleiul de floarea soarelui
D. alcool
E. glicerol
(pag. 576, 709)

F2339153. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:


A. clorura de sodiu 0,9%
B. acid boric 1,8%
C. azotat de sodiu 1,45%
D. borax 2%
E. fosfat trisodic 2%
(pag. 567)

F2339154. Agentii viscozifianti pentru colire trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati:


A. sa fie hidrosolubili
B. sa formeze solutii transparente
C. sa formeze solutii viscoase
D. sa fie bine tolerati
E. sa nu obstrueze caile lacrimale
(pag. 576)

F2339155. Medicamentele oftalmice pot fi formulate ca:


A. picaturi pentru ochi
B. bai oculare
C. unguente oftalmice
D. spray-uri
E. perfuzii
(pag. 558)

F2339156. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:


A. 4-5 min.
B. 5-6 min.
C. 1 min.
D. 30 min.
E. 1 h.
(pag. 559)

F2339157. Germenii microbieni contanminanti ai solutiilor oftalmice sunt:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Staphilococcus aureus
C. Escherichia coli
D. Bacillus subtilis
E. Bacillus stearothermophilus

1180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1181 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 565)

F2339158. In practica, pentru izotonizarea colirelor se utilizeaza:


A. coeficientii de disociere
B. punctul de congelare
C. tabele cu valorile Sprowl
D. nomograme
E. sarcina electrica
(pag. 567-570)

F2339159. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:


A. scad tensiunea superficiala
B. scad rezistenta barierei epiteliale
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase
(pag. 574)

F2539160. Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:


A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.
(pag. 576/Popovici)

F2539161. Dextranii:
A. se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare devolum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.
(pag. 577/Popovici)

F2539162. Zefirolul:
A. este clorura de benzalconiu,
B. este acetat de clorhexidina,
C. se foloseste in concentratii 0,01-0,02%,
D. se foloseste in concentratii 1-2%,
E. este bactericid pe germeni gram - si gram +.
(pag. 577/Popovici)

F2539163. Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape:


A. cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare,
B. obtinerea unei suspensii apoase,
C. completarea la volumul prevazut,
D. conditionarea primara,
E. aplicarea unei etichete de uz intern.
(pag. 584/Popovici)

F2539164. Baile oculare nu trebuie sa fie:


A. sterile,

1181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1182 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. cu particule in suspensie,
C. izotonice,
D. izohidrice,
E. conditionate in recipiente de maxim 10 ml.
(pag. 587/Popovici)

F2539165. Lentilele de contact moi:


A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat),
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat),
C. au pori de 2,2-3 nm,
D. au pori de 0,1-0,2 nm,
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular.
(pag. 587/Popovici)

F2539166. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:


A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.
(pag. 589/Popovici)

F2539167. Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:


A. comprimate,
B. suspensii,
C. capsule,
D. solutii,
E. geluri.
(pag. 591/Popovici)

F2539168. Sistemul OCCUSERT:


A. contine pilocarpina baza,
B. contine pilocarpina nitrica,
C. contine un element de control al cedarii substantei,
D. este un sistem terapeutic transdermic,
E. contine nitroglicerina.
(pag. 593/Popovici)

F2539169. Metodele folosite în practică pentru izotonizarea colirelor sunt:


A. metode ce utilizează formule de calcul
B. metode grafice
C. metode ce utilizează tabele
D. metoda celor mai mici pătrate
E. metoda dreptunghiului
(pag. 570/Popovici)

F2539170. Ochiul tolerează mai bine:


A. soluţiile cu pH 7,5-9,5
B. soluţiile uşor alcaline
C. soluţiile cu pH 4,5-5
D. soluţiile uşor acide
E. soluţiile cu pH 5-7,5

1182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1183 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 570/Popovici)

F2539171. Agenţii vâscozifianţi folosiţi în colire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


A. să nu obstrueze căile lacrimale
B. să permită sterilizarea preparatului oftalmic
C. să fie toleraţi de mucoasa oculară
D. să fie liposolubili
E. să fie inerţi din punct de vedere chimic
(pag. 576/Popovici)

F2539172. Plastomerii folosiţi pentru obţinerea recipientelor de condiţionare pentru colire prezintă
următoarele dezavantaje:
A. sunt mai transparenţi decât sticla
B. se pretează foarte bine la operaţiile de liofilizare
C. se pretează foarte puţin la operaţiile de liofilizare
D. nu sunt suficienţi de etanşi pentru oxigen şi aer
E. sunt dificili de sterilizat prin căldură
(pag. 851/Popovici)

F2539173. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:


A. soluţii oftalmice uleioase
B. soluţii apoase
C. soluţii pentru lentilele de contact
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
(pag. 584/Popovici)

F2539174. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:


A. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice
B. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă
C. sunt sterile
D. nu sunt prevăzute de FR X
E. sunt forme farmaceutice solide
(pag. 589/Popovici)

F2539175. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o bază de unguent oftalmică sunt:


A. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă
B. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală
C. să fie liposolubilă
D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor
E. să fie hidrosolubilă
(pag. 590/Popovici)

F2539176. Latexurile oftalmice:


A. se instilează în fundul de sac conjunctival
B. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
C. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională
E. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
(pag. 591/Popovici)

F2539177. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:
A. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă

1183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1184 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. culoarea ochilor
C. firma producătoare
D. factori biologici
E. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase
(pag. 592/Popovici)

F2639178. Streptokinaza se recomandă în:


A. Tromboflebite
B. Infarct miocardic
C. Tuberculoză activă
D. Hemoragii
E. Embolii pulmonare
(pag. 354-355)

F2639179. Stanozololul:
A. Are acţiune de tip anbolizant şi virilizant
B. Are acţiune ß1-adrenolitică selectivă
C. Are efect trombolitic
D. Este indicat în boala Raynaud refractară la alte tratamente
E. Are acţiune hemostatică
(pag. 355)

F2639180. Notaţi afirmaţia corectă referitoare la fitomenadionă:


A. Este activă în hemoragiile din hemofilie
B. Se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. Este indicată în tromboflebite şi tromboembolii
D. Intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei
E. Lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei hepatice
(pag. 358-359)

F2639181. Care din următoarele medicamente sunt antifibrinolitice:


A. Acidul epsilon-aminocaproic
B. Aprotinina
C. Acidul tranexamic
D. Acidul glutamic
E. Acidul spaglumic
(pag. 366)

F2639182. Sunt antiagregante plachetare:


A. Stanazololul
B. Acidul acetilsalicilic (în doză mică)
C. Ticlopidina
D. Epoprostenolul
E. Etamsilatul
(pag. 352)

F2639183. Heparina este indicată în:


A. Tromboflebite, tromboze
B. Chirurgia cardiacă şi vasculară
C. Embolii arteriale
D. Avort iminent
E. Hemofilie

1184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1185 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 343-344)

F2639184. Acenocumarolul:
A. Are absorbţie bună pe cale orală
B. Este derivat de indandionă
C. Are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h
D. Este derivat de azaspirodecanol
E. Are efect hemostatic
(pag. 349)

F2639185. Notaţi afirmaţia corectă referitoare la dicumarol:


A. Este derivat de cumarină
B. Se absoarbe rapid pe cale orală, are o biodisponibilitate foarte bună
C. Sărurile solubile sunt sclerozante pentru vene
D. Poate traversa bariera placentară
E. Acţiunea se instalează lent (peste 40 h) şi este de lungă durată (până la 5 zile)
(pag. 350)

F2639186. Sulfinperazona se recomandă în:


A. Guta cronică
B. Astmă bronşic
C. Hiperuricemie
D. Tromboză venoasă recidivantă
E. Ulcer gastro-duodenal
(pag. 353)

1185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1186 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 40
Preparate nazale
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1240001. Care dintre substantele de mai jos sunt incorporate in picaturi pentru nas oficinale
A. nafazolina
B. efedrina
C. adrenalina
D. rezorcina
E. hidrocortizona
(pag. 824, [FR X])

F1240002. Conservarea picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei, se face in unul din
tipurile de recipiente de mai jos:
A. recipiente de sticla
B. recipiente din materiale plastice
C. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente inchise ermetic prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se va elibera un sistem de picurare
(pag. 824, [FR X])

F1240003. Cum se mai numesc de catre farmacopee picaturile pentru nas


A. otoguttae
B. oroguttae
C. oculoguttae
D. rhinoguttae
E. endonazale
(pag. 823, [FR X])

F1240004. In care din enunturile de mai jos se mentioneaza substante medicamentoase utilizate in
picaturile pentru nas care se incorporeaza prin tehnica suspendarii in vehicul apos
A. descongestionante nazale (efedrina)
B. corticosteroizi antiinflamatori (acetat de hidrocortizona)
C. antibiotice (neomicina)
D. nafazolina
E. fenilefrina
(pag. 823, [FR X])

F1240005. La aplicarea locala a picaturilor pentru nas exista riscul influentarii negative a unui
mecanism de aparare fiziologic:alegeti-l
A. mucoasa
B. mucusul
C. macrofagele
D. clearance nazal
E. cornetele
(pag. 326, [8])

1186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1187 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1340006. F.R.X. prevede conditionarea picaturilor pentru nas in:


A. recipiente unidoza
B. recipiente de capacitate de 10 ml.
C. recipiente prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente din plastomer
E. recipiente din sticla
(pag. 824)

F1340007. Mucoasa nazala secreta zilnic o cantitate de mucus de:


A. 100 ml.
B. 1000 ml.
C. 200 ml.
D. 500 ml.
E. sub 100 ml.
(pag. 452)

F1340008. Picaturile pentru nas cu nafazolina au urmatoarea concentratie:


A. 1%
B. 0,10%
C. 0,01%
D. 0,50%
E. 0,20%
(pag. 824)

F1340009. Picaturile pentru nas cu nafazolina contin urmatorul conservant:


A. clorura de benzalconiu
B. fenosept
C. clorura de decualiniu
D. bromura de cetilpiridiniu
E. nu contin conservant
(pag. 824)

F1340010. Picaturile pentru nas cu nafazolina sunt ajustate la pH-ul 6,5-7,5 cu:
A. tampon citrat
B. tampon fosfat
C. nu este nevoie de sistem tampon
D. trometamol
E. tampon acetat
(pag. 824)

F1340011. Stratul de mucus are o grosime de :


A. 1 mm
B. 10 micrometri
C. 0,5 mm.
D. 0,2 mm.
E. 0,1 mm.
(pag. 452)

F1440012. Conform FR.X, pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 6 - 7,5
B. 5 - 7,5
C. 5 - 6

1187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1188 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. 4,5 - 5,5
E. 4,5 - 7,5
(pag. 823, [9])

F1440013. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina:


A. nu sunt oficinale in FR.X
B. contin substanta activa in concentratie de 1 ‰
C. contin substanta activa in concentratie de 1 %
D. contin amestecul fosfat disodic/fosfat monosodic cu rol de izotonizant
E. nu contin izotonizant
(pag. 824, [9])

F1540014. Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc următoarele substanţe auxiliare cu


excepţia:
A. solubilizanţilor
B. agenţilor pentru ajustarea pH-ului
C. agenţi pentru creşterea vâscozităţii
D. conservanţilor antimicrobieni potriviţi
E. agenţilor pentru scăderea vâscozităţii
(pag. 823/10)

F1540015. Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas este contraindicată folosirea ca solvenţi
a:
A. soluţiilor apoase izotonice
B. soluţiilor apoase hipertonice
C. soluţiilor apoase hipotonice
D. uleiului de floarea soarelui neutralizat
E. parafinei lichide
(pag. 824/10)

F1540016. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas este:


A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. cuprins între 6-7,5
E. cuprins între 4-7,5
(pag. 823/10)

F1540017. FR X menţionează ca monografie individuală de picături pentru nas soluţia de:


A. clorhidrat de efedrină 0,1%
B. clorhidrat de nafazolină 0,1%
C. clorhidrat de nafazolină 0,2%
D. clorhidrat de nafazolină 1%
E. clorhidrat de pseudoefedrină 0,2%
(pag. 824/10)

F1540018. Pe cale nazală nu se administrează:


A. sisteme bioadezive nazale
B. microsfere nazale
C. sisteme membranare sau rezervoare
D. unguente nazale
E. alveoconuri

1188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1189 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 320, [8])

F1540019. Referitor la pH-ul erinelor este falsă afirmaţia:


A. influenţează clearance-ul muco-ciliar
B. influenţează epiteliul mucoasei nazale
C. asigură stabilitatea substanţei medicamentoase
D. asigură eficacitatea terapeutică
E. nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
(pag. 329, [8])

F1640020. Conservantii fenilmercurici utilizati în concentratie de 0,002 % la prepararea picaturilor


pentru nas, în momentul administrarii preparatului:
A. nu influenteaza miscarea cililor si activitatea mucociliara
B. inhiba miscarea ciliara partial si ireversibil
C. inhiba miscarea ciliara integral si reversibil
D. inhiba miscarea ciliara partial si reversibil
E. influenteaza pozitiv adsorbtia substantelor active
(pag. 452, [7])

F1640021. Dintre preparatele nazale, în Farmacopeea Româna editia a X-a, sunt oficinale:
A. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 1 %
B. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 0,1 %
C. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 0,1 %
D. Rhinoguttae naphazolini hydrocholidi 1 %
E. Rhinoguttae resorcinoli 1 %
(pag. 824, [9])

F1640022. Farmacopeea Româna prevede ca picaturile de nas sa se conserve:


A. în recipiente bine închise prevazute cu sisteme de picurare
B. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, închise etans, prevazute cu sisteme de picurare
C. în recipiente bine închise, ferit de lumina
D. în recipiente închise etans, prevazute cu sisteme de picurare, ferit de lumina
E. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml
(pag. 824, [9])

F1640023. La picaturile pentru nas, pH-ul:


A. trebuie sa fie cuprins între 5,0 si 7,5
B. se determina potentiometric
C. trebuie sa fie cuprins între 6,0 si 7,5 la toate solutiile
D. se determina colorimetric
E. nu are limite prevazute în farmacopee
(pag. 823, [9])

F1640024. Picaturile pentru nas de tip suspensii trebuie sa corespunda prevederilor:


A. din monografia "Suspensiones"
B. numai din monografia "Rhinoguttae"
C. din monografia "Suspensiones" si prevederilor din monografia "Rhinoguttae"
D. din tratatele de specialitate
E. din monografia "Rhinoguttae" din farmacopee si din tratatele de specialitate
(pag. 823, [9])

F1640025. Picaturile pentru nas sunt definite ca fiind:


A. preparate farmaceutice lichide sau semisolide, destinate administrarii pe mucoasa nazala

1189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1190 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, destinate administrarii pe mucoasa nazala
C. preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe
mucoasa nazala
D. orice tip de preparat care se administraza pe mucoasa nazala
E. preparate farmaceutice de uz extern
(pag. 450, [7]; 823, [9])

F2140026. Picaturile pentru nas cu clorhirat de nafazolina contin ca agent consevant antimicrobian:
A. clorura de benzalkoniu 0,01% (procente)
B. clorobutanol 0,05 % (procente)
C. clorocrezol 0,1 % (procente)
D. solutie de borat de fenilmercur 0,2 % (procente)
E. tiomersal 0,02 % (procente)
(pag. (10) 824)

F2140027. Picaturile pentru nas cu clorhirat de nafazolina contin urmatoarele substante sau sisteme
tampon:
A. acid citric/citrat de sodiu
B. acid boric/borax
C. fosfat dosodic/fosfat monosodic
D. carbonat de sodiu/carbonat acid de sodiu
E. nici unul din sistemele mentionate
(pag. (10) 824)

F2140028. In formularea picaturilor pentru nas intra urmatoarele substante auxiliare, cu exceptia:
A. modificatorilor de pH
B. agentilor de crestere a vascozitatii
C. conservantilor antimicrobieni
D. solubilizantilor
E. agentilor edulcoranti
(pag. 333, [8])

F2140029. pH-ul picaturilor apoase pentru nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 4,0 - 5,0
B. 5,0 - 6,0
C. 6,0 - 7,5
D. 7,5 - 8,5
E. 8,5 - 9
(pag. 328, [8]; 893, [FR X])

F2140030. Care dintre urmatoarele picaturi pentru nas sunt prevazute de FR X:


A. cu epinefrina
B. cu colargol
C. cu clorhidrat de nafazolina
D. cu neomicina
E. cu betametazona
(pag. 824, [FR X])

F2140031. Urmatoarele forme farmaceutice se pot folosi pentru administrarea pe cale nazala, cu
exceptia:
A. instilatiilor
B. instilatiilor
C. microsferelor

1190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1191 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. comprimatelor
E. unguentelor
(pag. 320, [8])

F2140032. Conform FR X, picaturile pentru nas se pastreaza in urmatoarele conditii:


A. la rece
B. la loc racoros
C. in recipiente inchise etans, prevazute cu sisteme de picurare
D. ferit de lumina
E. in recipiente bine inchise, prevazute cu sisteme de picurare
(pag. 824, [FR X])

F2140033. Agentii de marire a vascozitatii picaturilor pentru nas sunt urmatorii, cu exceptia:
A. metilcelulozei
B. hidroxipropilcelulozei
C. polietilenei
D. polivinilpirolidonei
E. produsilor sintetici de carboxivinil
(pag. 333, [8])

F2240034. Care sunt substantele medicamentoase vasoconstrictoare care se folosesc in erine


A. procaina
B. hidrocortizona
C. bacitracina
D. clorura de cetilpiridiniu
E. nafazolina
(pag. Popovici,332)

F2240035. Cum sunt numite picaturile pentru nas , de catre farmacopee


A. otoguttae
B. oroguttae
C. oroguttae
D. rhinoguttae
E. endonazale
(pag. FRX,823)

F2240036. La aplicarea locala a picaturilor pentru nas exista riscul influentarii negative a unui
mecanism de aparare fiziologic
A. mucoasa
B. mucusul
C. macrofagele
D. clearance nazal
E. cornete
(pag. popovici,326)

F2240037. Substante medicamentoase utilizate in picaturile pentru nas care se incorporeaza prin
tehnica suspendarii in vehicul apos
A. descongestionante nazale (efedrina)
B. corticosteroizi antiinflamatori (acetat de hidrocortizona)
C. antibiotice (neomicina)
D. nafazolina
E. fenilefrina

1191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1192 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. popovici,332)

F2240038. Care dintre substantele medicamentoase mentionate, sunt incluse in farmacopee in picaturi
pentru nas
A. nafazolina
B. efedrina
C. aderenalina
D. hidrocortizona
E. resorcinolul
(pag. FRX,824)

F2240039. Care dintre solventii urmatori nu sunt admisi de farmacopee la prepararea picaturilor pentru
nas
A. apa distilata
B. propilenglicolul
C. uleiul de floarea soarelui
D. alcoolul benzilic
E. parafina lichida
(pag. FRX,824)

F2240040. Cum se realizeaza conditionarea picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei
A. recipiente de sticla
B. recipiente din materiale plastice
C. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente inchise ermetic prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se va elibera un sistem de picurare
(pag. FRX,824)

F2240041. Care dintre afirmatii referitoare la substantele folosite pentru ajustarea pH-ului in picaturile
pentru nas, sunt valabile
A. nu sunt recomandate de farmacopee
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera acidul boric in defavoarea tamponului fosfat
(pag. FRX,823)

F2340042. Picaturile pentru nas cu nafazolina au urmatoarea concentratie:


A. 1%
B. 0,10%
C. 0,01%
D. 0,50%
E. 0,20%
(pag. 824)

F2340043. Picaturile pentru nas cu nafazolina contin urmatorul conservant:


A. clorura de benzalconiu
B. fenosept
C. clorura de decualiniu
D. bromura de cetilpiridiniu
E. nu contine conservant
(pag. 824)

1192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1193 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2340044. Picaturile pentru nas cu nafazolina sunt ajustate la pH-ul 6,5-7,5 cu:
A. tampon citrat
B. tampon fosfat
C. nu este nevoie de sistem tampon
D. trometamol
E. tampon acetat
(pag. 824)

F2340045. Stratul de mucus are o grosime de:


A. 1 mm
B. 2 micrometri
C. 0,5 mm
D. 0,2 mm
E. 0,1 mm
(pag. 325)

F2340046. Mucoasa nazala secreta zilnic o cantitate de mucus de:


A. 100 ml/ 24 ore
B. 1000 ml/ 24 ore
C. 200 ml/24 ore
D. 500 ml/24 ore
E. sub 100 ml/24 ore
(pag. 325)

F2340047. F.R.X. prevede conditionarea picaturilor pentru nas in:


A. recipiente unidoze
B. recipiente de capacitate 10 ml
C. recipiente prevazute cu sistem de picurare
D. recipiente din plastomeri
E. recipiente din sticla
(pag. 823)

F2540048. Solutiile izotonice au:


A. Aceeasi concentratie molara
B. Aceeasi concentratie procentuala
C. Acelasi pH
D. Aceiasi concentratie molara si acelasi pH
E. Aceiasi concentratie procentuala si acelasi pH
(pag. 330 (8))

F2540049. In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati


"Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:
A. Coeficientii de disociere a substantelor active
B. Raportul dintre concentratia ‰ si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.)
C. Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.)
D. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.) si concentratia %
E. Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat (s.a.) si concentratia ‰
(pag. 330 (8))

F2540050. Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:
A. 5-6,5
B. 5-7,5

1193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1194 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 6-7,5
D. 5-8
E. 6-8,5
(pag. 823 (10))

F2540051. Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:


A. In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator
B. In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
C. In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator
D. In recipiente bine inchise prevazute cu sistem picurator
E. In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius
(pag. 824 (10))

F2540052. Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:
A. Venena
B. Separanda
C. Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda
D. Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena
E. Nici o varianta
(pag. 824 (10))

F2540053. Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:
A. Tampon acetat
B. Tampon citrat
C. Tampon fosfat
D. T.H.A.M
E. Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului
(pag. 330 (8))

F2540054. Mucoasa nazala are o permeabilitate:


A. Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
B. Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile
C. Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile
D. Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile
E. Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile
(pag. 337 (8))

F2540055. Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas este:


A. cuprins între 6-7,5
B. cuprins între 4-7,5
C. acid
D. alcalin
E. neutru
(pag. 823/10)

F2540056. Conform FR X la prepararea erinelor nu se folosesc următoarele substanţe auxiliare:


A. agenţilor pentru ajustarea pH-ului
B. solubilizanţilor
C. agenţilor pentru scăderea vâscozităţii
D. agenţi pentru creşterea vâscozităţii
E. conservanţilor antimicrobieni potriviţi
(pag. 823/10)

1194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1195 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2540057. FR X menţionează ca monografie individuală de picături pentru nas soluţia de:


A. clorhidrat de nafazolină 0,02%
B. clorhidrat de nafazolină 1%
C. clorhidrat de pseudoefedrină 0,2%
D. clorhidrat de efedrină 0,01%
E. clorhidrat de nafazolină 0,1%
(pag. 824/10)

F2540058. Referitor la pH-ul erinelor sunt adevarate afirmatiile,cu exceptia:


A. influenţează epiteliul mucoasei nazale
B. nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase
C. asigură eficacitatea terapeutică
D. asigură stabilitatea substanţei medicamentoase
E. influenţează clearance-ul muco-ciliar
(pag. 329/8)

F2540059. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase
terapeutice, cu exceptia:
A. medicamente cardiovasculare
B. prostaglandine
C. parasimpatolitice
D. analgezice-antipiretice
E. hormoni
(pag. 332/8)

F2640060. Sunt antispastice cu mecanism de acţiune realaxant miotrop, care au şi acţiune


antianginoasă:
A. Butilscopolamoniu
B. Metamizolul sodic
C. Teofilina
D. Nitriţii
E. Propantelina
(pag. 367)

F2640061. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?


A. Efectele papaverinei sun potenţate de către medicaţia analgezică
B. Fumatul diminuează efectele papaverinei
C. Efectele papaverinei sun potenţate de către medicaţia tranchilizantă
D. Asocierea antispasticelor musculotrope cu cele miotrope este contraindicată
E. Între antispasticele neurotrope şi anticolinesterazice există antagonism farmacologic
(pag. 367-368)

F2640062. Se utilizează ca medicaţie de elecţie în colonul iritabil:


A. Tramadolul
B. Metamizolul sodic
C. Propantelina
D. Oxifenoniu
E. Mebeverina
(pag. 368)

F2640063. Sunt antispastice neurotrope naturale:


A. Papaverina

1195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1196 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. Tebaina
C. Drotaverina
D. Atropina
E. Oxifenoniu
(pag. 367)

F2640064. Sunt antispastice miotrope cu acţiune analgezică:


A. Oxifenoniu
B. Papaverina
C. Propantelina
D. Pitofenona
E. Noraminofenazona
(pag. 367)

F2640065. Ca urmare a interacţiunilor, efectele papaverinei sunt diminuate de:


A. Analgezice
B. Tranchilizante
C. Fumat
D. Antispastice neurotrope
E. Sedative
(pag. 368)

F2640066. La administrare concomitentă, papaverina diminuă efectele următoarelor medicamente:


A. Atropină
B. Metamizol sodic
C. Fenpipramidă
D. Levodopa
E. Fenobarbital
(pag. 368)

F2640067. Dintre preparatele nazale sunt oficinale în FR X:


A. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 0,1 %
B. Rhinoguttae naphazolini hydrochloridi 1 %
C. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 0,1 %
D. Rhinoguttae ephedrini hydrochloridi 1 %
E. Rhinoguttae resorcinoli 1 %
(pag. 824)

F2640068. FR X prevede ca picăturile pentru nas să se conserve:


A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, închise etanş, prevăzute cu sisteme de picurare
B. în recipiente bine închise prevăzute cu sisteme de picurare
C. în recipeinte bine închise, ferit de lumină
D. în recipiente închise etanş, prevăzute cu sisteme de picurare, ferit de lumină
E. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml
(pag. 824)

F2640069. pH-ul picăturilor pentru nas:


A. se determină potenţiometric
B. se determină colorimetric
C. trebuie să fie cuprin între 5,0 şi 7,5
D. trebuie să fie cuprins între 6,0 şi 7,5 la toate soluţiile
E. nu are limite prevăzute în farmacopee

1196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1197 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 823)

F2640070. Erinele de tip suspensii trebuie să corespundă prevederilor:


A. din tratatele de specialitate
B. din monografia "Suspensiones" şi prevederilor din monografia "Otoguttae"
C. din monografia "Suspensiones" şi prevederilor din monografia "Rhinoguttae"
D. numai din monografia "Otoguttae"
E. numai din monografia "Rhinoguttae"
(pag. 823)

F2640071. Picăturile pentru nas sunt definite ca fiind:


A. preparate farmaceutice lichide, semisolide sau solide, destinate administrării pe mucoasa nazală
B. orice tip de preparat care se administrează pe mucoasa nazală
C. preparate farmaceutice de uz extern
D. preparate farmaceutice lichide sub formă de soluţii, emulsii sau suspensii, destinate administrării pe
mucoasa nazală
E. preparate farmaceutice lichide sub formă de soluţii, aerosoli sau spay, destinate administrării pe mucoasa
nazală
(pag. 823)

F2640072. Referitor la soluţiile pentru spălături nazale nu este adevărat că:


A. sunt preparate lichide diluate
B. sunt izotonice
C. au pH-ul cuprins între 7,0 şi 8,0
D. sunt utilizate în scop de curăţire sau ca antiseptice
E. sunt condiţionate în recipiente de 5-10 sau 50 ml
(pag. 320)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1240073. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in
picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5)
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric
(pag. 329, [8])

F1240074. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
(pag. 823, [FR X])

F1240075. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor medicamentoase
in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie

1197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1198 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)


D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare
orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
(pag. 321, [8])

F1240076. Precizati care sunt substante auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
(pag. 823, [FR X])

F1240077. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul
picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
(pag. 823, [FR X])

F1340078. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
(pag. 823)

F1340079. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele sisteme tampon:


A. citrat de sodiu-acid citric
B. fosfat disodic-fosfat monosodic
C. borax-acid boric
D. trometamol
E. acetat de sodiu-acid acetic
(pag. 453)

F1340080. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:


A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5
(pag. 823)

F1340081. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:


A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti

1198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1199 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. chelatanti ai ionilor metalici


(pag. 824)

F1340082. Preparatele nazale sunt administrate pentru urmatoarele scopuri;


A. pentru restabilirea functiei olfactive
B. pentru restabilirea functiei respiratorii
C. pentru efect local
D. pentru efect sistemic
E. pentru efect imunologic
(pag. 453)

F1340083. Preparatele pentru aplicare nazala oficializate de catre F.R.X. sunt:


A. solutii
B. unguente
C. emulsii
D. suspensii
E. pulberi
(pag. 823)

F1340084. Tween 80 se poate folosi in preparatele nazale in concentratie de:


A. 0,10%
B. 1%
C. 0,5%
D. 0,3%
E. 2%
(pag. 453)

F1340085. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:


A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20 °
E. solutii viscoase
(pag. 823-824)

F1440086. Amestecurile tampon din formularea picaturilor pentru nas:


A. sunt utilizate pentru ajustarea pH-ului
B. sunt utilizate pentru izotonizare
C. sunt reprezentate de sistemul tampon fosfat, citrat
D. sunt reprezentate de sistemul tampon fosfat, citrat, acid boric/tetraborat de sodiu
E. favorizeaza absorbtia
(pag. 453, [7])

F1440087. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata
(pag. 823, [9])

F1440088. Excipientii umectanti din formularea picaturilor pentru nas:

1199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1200 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. imbunatatesc umectarea particulelor


B. favorizeaza absorbtia
C. se folosesc in concentratii de peste 2%
D. cresc viscozitatea preparatelor
E. sunt,in general, substante tensioactive
(pag. 453, [7])

F1440089. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas:


A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti
(pag. 823, [9])

F1440090. Uleiurile vegetale utilizate la prepararea picaturilor pentru nas:


A. sunt frecvent indicate
B. prezinta afinitate fata de mucusul nazal
C. nu prezinta afinitate fata de mucusul nazal
D. incetinesc miscarea ciliara
E. opresc miscarea ciliara
(pag. 453, [7])

F1540091. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase
terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice
(pag. 332, [8])

F1540092. Controlul calităţii erinelor cuprinde:


A. determinarea pH-ului
B. masa totală pe recipient
C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea conţinutului în solvent
E. determinarea volumului preparatului
(pag. 336, [8])

F1540093. În formularea erinelor soliţii se ţinea seama de următorii factori:


A. Ph
B. culoare
C. izotonie
D. miros
E. viscozitate
(pag. 329, [8])

F1540094. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:


A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant

1200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1201 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. netoxic
E. uşor hipertonic
(pag. 329, [8])

F1540095. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt:


A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcină
(pag. 330, [8])

F1540096. Sistemul tampon acid boric/borax:


A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
C. influenţează negatic clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
(pag. 330, [8])

F1540097. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:


A. au capacitate mică de dizolvare
B. asigură stabilitatea substanţelor încorporate
C. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au acţiune farmacologică proprie
(pag. 332, [14])

F1540098. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaţii
E. toate răspunsurile sunt corecte
(pag. 330, [8])

F1640099. Administrarea pe cale nazala:


A. poate fi folosita numai pentru medicamente cu actiune locala
B. împiedica adsorbtia sistemica a substantelor active
C. poate fi folosita si pentru medicamente cu actiune sistemica
D. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mica comparativ cu administrarea orala
E. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mare comparativ cu administrarea orala
(pag. 453, [7])

F1640100. Agentii de crestere a vâscozitatii aduc urmatoarele îmbunatatiri picaturilor pentru nas:
A. confera stabilitate picaturilor de nas de tip suspensie
B. protejeaza miscarea cililor vibratili
C. cresc aderenta preparatului de mucoasa
D. protejeaza mucoasa nazala fata de un pH prea acid al preparatului
E. maresc biodisponibilitatea substantelor active
(pag. 453, [7])

1201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1202 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1640101. Epiteliul ciliat al mucoasei nazale contine urmatoarele tipuri de celule:


A. celule bazale
B. celule cilindrice
C. celule calciforme
D. celule perie
E. celule ciliate
(pag. 451, [7])

F1640102. La nivelul mucoasei nazale, activitatea ciliara:


A. este polarizata, automata si coordonata
B. se face într-un plan determinat
C. are automatism fara legatura cu sistemul vascular sau nervos
D. are automatism reglat de sistemul nervos
E. este reglata de un sistem intracelular pacemaker
(pag. 452, [7])

F1640103. La nivelul mucoasei nazale, miscarea ciliara:


A. este automata si neinfluentata de factori externi
B. se opreste daca temperatura scade sub 10 °C
C. se opreste daca umiditatea relativa scade sub 30 %
D. poate fi încetinita sau oprita de un aer poluat
E. poate fi încetinita sau oprita de factori medicamentosi sau iatrogeni
(pag. 452, [7])

F1640104. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizaza:


A. sisteme tampon care sa asigure preparatului un pH identic cu cel al mucoasei nazale
B. sistemele tampon fosfat sau citrat
C. sistemele tampon fosfat, citrat, acid boric, borax
D. sisteme tampon care asigura preparatului un pH cuprins între 6,0 si 7,5
E. orice tip de sisteme tampon
(pag. 453, [7])

F1640105. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:


A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita
(pag. 823, [9])

F1640106. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee:


A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant fenilmercuric în vehicul apos
izotonizat cu clorura de sodiu
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant fenilmercuric în vehicul
apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum
(pag. 824, [9])

F1640107. Preparatele pentru nas pot contine ca substante medicamentoase:


A. antialergice

1202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1203 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. simpatomimetice
C. peniciline si sulfamide
D. antibiotice cu actiune locala
E. antibiotice cu actiune locala si sistemica
(pag. 452, [7])

F2140108. Unguente nazale:


A. sunt preparate semisolide cu consistenta ridicata
B. sunt preparate semisolide cu consistenta scazuta
C. sunt formulate cu baze de unguent de tip emulsii tip A/U
D. sunt formulate cu hidrogeluri
E. se conditioneaza in recipiente de cel mult 50 g
(pag. (8) 320)

F2140109. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc:


A. produse Eudragit
B. hidroxietilceluloza
C. poliamide
D. alginat de sodiu
E. carbopoli
(pag. (8) 321)

F2140110. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale
(pag. (8) 321)

F2140111. Oftadozele:
A. sunt forme oftalmice semisolide
B. sunt forme oftalmice lichide
C. sunt destinate pentru administrare multipla
D. se folosesc pentru o singura utilizare
E. sunt conditionate in recipiente de sticla
(pag. (8) 322)

F2140112. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul:


A. hipotonic
B. izotonic
C. usor hipertonic
D. tamponat la pH 6,5 - 7,0
E. lipofil
(pag. (8) 329)

F2140113. Agentii vascozifianti pentru erine:


A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie hidrosolubili
D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar
E. sa aiba actiune farmacologica proprie

1203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1204 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. (8) 333)

F2140114. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:


A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit
(pag. (8) 333)

F2140115. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin:


A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase
B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase
C. solubilizarea constituentilor membranei biologice
D. largirea jonctiunilor intercelulare
E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa
(pag. (8) 334)

F2140116. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A. temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale
(pag. 328, [8])

F2140117. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:


A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
E. conservanti antimicrobieni
(pag. 332, [8])

F2140118. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt:


A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa
E. etanolul in anumite concentratii
(pag. 332 - 333, [8])

F2140119. Agentii de marire a vascozitatii erinelor:


A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie liposolubili
D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar
E. trebuie sa aiba efect osmotic
(pag. 333, [8])

F2140120. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni:


A. clorura de benzalconiu

1204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1205 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. borat de fenilmercur
C. esterii acidului p-hidroxibenzoic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
(pag. 333 - 334, [8])

F2140121. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la:


A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni
(pag. 893 - 894, [FR X])

F2140122. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:


A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli
(pag. 893, [FR X])

F2140123. Solutiile pentru spalaturi nazale:


A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare
(pag. 320, [8])

F2140124. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:


A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta
(pag. 823, [FR X])

F2240125. Ce elemente caracterizeaza clearance-ul mucociliar, factor de aparare al organismului, care


trebuie mentinut la administrarea picaturilor pentru nas
A. mucus cu un strat periciliar fluid
B. mucus in faza de gel la virful cililor
C. miscarea cililor vibratili care deplaseaza mucusul
D. rol de eliminare din caile respiratorii a unor particule, alergene, microorganisme,etc
E. clearance-ul ciliar ineparteaza instantaneu medicamentul depus pe mucoasa nazala
(pag. Popovici,326)

F2240126. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase
A. stabilitatea
B. pH
C. izotonia
D. viscozitatea

1205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1206 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. absorbtia sistemica
(pag. Popovici,329)

F2240127. Ce promotori pentru absorbtia nazala a substantelor medicamentoase s-au propus


A. glicocolat de sodiu
B. fosfolipide
C. salicilatt de sodiu
D. acid boric
E. boroleucina
(pag. Popovici,334)

F2240128. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici
(pag. popovici,333)

F2240129. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru nas
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
(pag. FRX,823)

F2240130. Care este sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi incorporate in
vehiculul picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
(pag. FRX,823)

F2240131. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
(pag. FRX,823)

F2240132. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica


A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa administrare
orala

1206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1207 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate


(pag. Popovici, 332)

F2240133. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant
potential, in special la concentratii mari
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa
(pag. popovici,333)

F2240134. Folosirea unor excipienti de crestere a viscozitatii in picaturile pentru nas prezinta avantaje
potentiale; care sunt acestea
A. aderenta de mucoasa
B. actiune protectoare fata de un pH prea acid
C. rol stabilizant in suspensii
D. rol conservant antimicrobian
E. rol izotonizant
(pag. popovici,332)

F2240135. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina
(pag. popovici,332)

F2240136. Ce considerente pot fi luate in seama pentru abordarea caii nazale pentru administrare
sistemica
A. suprafata de absorbtie relativ mare
B. vascularizatie bogata
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. evitarea degradarii enzimatice a unor peptide medicamentoase
E. absorbtia este prea mica spre a fi utila terapeutic
(pag. Popovici,321)

F2340137. Preparatele pentru aplicare nazala oficializate de catre F.R.X. sunt:


A. solutii
B. unguente
C. emulsii
D. suspensii
E. pulberi
(pag. 823)

F2340138. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:


A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20°
E. solutii viscoase

1207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1208 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 333,823)

F2340139. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:


A. 6
B. 7
C. 8
D. 7,5
E. 5
(pag. 329, 823)

F2340140. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:


A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
E. chelatanti ai ionilor metalici
(pag. 824)

F2340141. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza urmatoarele sisteme tampon:


A. citrat de sodiu-acid citric
B. fosfat disodic-fosfat monosodic
C. borax-acid boric
D. trometamol
E. acetat de sodiu-acid acetic
(pag. 330)

F2340142. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
(pag. 823)

F2340143. Tween-ul 80 se poate folosi in preparatele nazale in concentratie:


A. 0,10%
B. 1%
C. 0,5%
D. 0,3%
E. 2%
(pag. 334)

F2340144. Preparatele nazale sunt administrate pentru urmatoarele scopuri:


A. pentru restabilirea functiei olfactive
B. pentru restabilirea functiei respiratorii
C. pentru efect local
D. pentru efect sistemic
E. pentru efect imunologic
(pag. 321)

F2340145. Substantele tensioactive sunt folosite in preparatele nazale pentru urmatoarele scopuri:
A. conservanti

1208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1209 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. solubilizanti
C. promotori de absorbtie
D. nu sunt indicate
E. pentru cresterea viscozitatii
(pag. 334)

F2540146. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre
domeniul alcalin
(pag. 330 (8))

F2540147. Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:


A. Testosteron
B. Cloramfenicol
C. Nitroglicerina
D. Nicotina
E. Lidocaina
(pag. 332 (8))

F2540148. Ca solventi pentru preparate nazale F.R. X indica:


A. Solutia izotonica de NaCl 9%
B. Solutia de glucoza 5%
C. Parafina lichida
D. Polietilenglicoli lichizi
E. Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2
(pag. 332-333 (8))

F2540149. F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:


A. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1%
B. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%
C. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1 ‰
D. Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1 ‰
E. F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas
(pag. 824 (10))

F2540150. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:


A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic
(pag. 333 (8))

F2540151. Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc:


A. Clorura de benzalconiu 0,1% pH=5
B. Tiomersal-ul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,5-1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%

1209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1210 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. Clorocrezol 0,05-0,1%
(pag. 334 (8))

F2540152. La nivelul nucoasei nazale:


A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj
(pag. 337 (8))

F2540153. Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca:
A. Raceli
B. Deviatie de sept nazal
C. Poliartrita reumatoida
D. Rinite virale
E. Rinite alergice si cronice
(pag. 338 (8))

F2540154. Pe cale nazală se administrează:


A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
(pag. 320/8)

F2540155. Pe cale nazală se administrează:


A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale
(pag. 320/8)

F2540156. Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas nu este contraindicată folosirea ca


solvenţi a :
A. uleiului de floarea soarelui neutralizat
B. parafinei lichide
C. soluţiilor apoase hipotonice
D. soluţiilor apoase hipertonice
E. soluţiilor apoase izotonice
(pag. 824/10)

F2540157. Pentru obţinerea preparatelor nazale lichide se preferă un vehicul:


A. tamponat la pH 7,5-8
B. neiritant
C. uşor hipertonic
D. netoxic
E. izotonic
(pag. 329/8)

1210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1211 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2540158. În formularea erinelor soluţii se ţine seama de următorii factori, cu exceptia:


A. Ph
B. izotonie
C. culoare
D. viscozitate
E. miros
(pag. 329/8)

F2540159. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni, cu
exceptia:
A. inflamaţii
B. toate răspunsurile sunt corecte
C. sinuzite
D. rinite alergice
E. rinite acute
(pag. 330/8)

F2540160. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt:


A. rezorcină
B. trimetamol
C. acid boric/borax
D. acid citric/citrat de sodiu
E. fosfat monosodic/fosfat disodic
(pag. 330/8)

F2540161. Sistemul tampon acid boric/borax:


A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
B. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
C. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
D. influenţează pozitiv clearance-ul mucociliar
E. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
(pag. 330/8)

F2540162. Condiţiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt:
A. să influenţeze pozitiv clearance-ul mucociliar
B. dacă sunt insolubile să aibă un diametru mai mic de 50 micrometri
C. să nu irite mucoasa nazală
D. să nu lezeze mucoasa nazală
E. să influenţeze negativ clearance-ul mucociliar
(pag. 332/8)

F2540163. Vehicolele folosite la prepararea erinelor:


A. asigură stabilitatea substanţelor încorporate
B. au capacitate mare de dizolvare
C. reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul
D. nu sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au acţiune farmacologică proprie
(pag. 332/14)

F2540164. Controlul calităţii erinelor cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


A. determinarea pH-ului
B. determinarea volumului preparatului

1211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1212 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. determinarea conţinutului în solvent


D. determinarea conţinutului în substanţa activă
E. masa totală pe recipient
(pag. 336/8)

F2640165. Care dintre afirmaţiile privind antispasticele de tip parasimpatolitic este falsă?
A. Acţionează prin creştrea tonusului vagal
B. Impiedică acţiunea spasmogenă a acetilcolinei asupra musculaturii netede
C. Acţionează direct asupra fibrei musculare netede, prin mecanism miotrop
D. Se asociază morfinomimeticelor, pentru antagonizarea acţiunii spastice a acestora
E. Se asociază cu parasimpatomimeticele, pentru a antagoniza acţiunea spasmogenă a acestora şi a potenţa
celelalte efecte
(pag. 366-367)

F2640166. Papaverina este:


A. Alcaloid din opiu
B. Derivat de benzomorfan
C. Alcaloid cu structură izochinolinică
D. Alcaloid cu structură chinuclidinică
E. Inhibitor al fosfodiesterazei
(pag. 368)

F2640167. Papaverina are următoarele acţiuni:


A. Antispastică la nivelul muşchilor netezi cavitari
B. Bronhodilatatoare musculotropă
C. Vasodilatatoare la nivel cerebral şi coronarian
D. Vasoconstrictoare
E. Excitantă centrală marcată
(pag. 368)

F2640168. Administrarea intravenoasă rapidă a papaverinei poate produce:


A. Tahicardie marcată
B. Bloc atrioventricular
C. Hipertensiune arterială
D. Oprirea respiraţiei
E. Contracţia spastică a muşchilor netezi vasculari
(pag. 368)

F2640169. Dozele mari de papaverină pot cauza următoarele efecte adverse:


A. Crize anginoase
B. Constipaţie
C. Cefalee
D. Hipotensiune arterială
E. Crize astmatice
(pag. 368)

F2640170. Papaverina se utilizează în practica clinică în:


A. Colici biliare
B. Colici renale
C. Vasodilatator în ateroscleroză cerebrală
D. Ulcer gastric
E. Bradicardie sinusală

1212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1213 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 368)

F2640171. Sunt antispastice "pure" de sinteză cu mecanism de acţiune miotrop:


A. Drotaverina
B. Pitofenona
C. Butilscopolamoniu
D. Oxifenoniu
E. Pirenzepina
(pag. 367)

F2640172. Acţiunea antispastică de tip neurotrop constă în:


A. Antagonizarea competitivă a acţiunilor acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici postsinaptici
B. Stimularea receptorilor nicotinici de la nivelul ganglionilor vegetativi
C. Acţiune ganglioplegică la nivelul ganglionilor intramurali din plexurile intramurale Auerbach şi Meissner
D. Stimularea colinesterazei serice
E. Relaxarea musculaturii striate
(pag. 366)

F2640173. Conform FR X, la prepararea erinelor se utilizează ca vehicule:


A. soluţii apoase izotonizate
B. apa distilată, uleiul de floarea soarelui neutralizat, cosolvenţi
C. ulei de parafină
D. apa distilată proaspăt fiartă şi răcită
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
(pag. 823)

F2640174. La nivelul mucoasei nazale:


A. soluţiile hipertonice sunt mai bine tolerate decât soluţiile hipotonice
B. soluţiile hipotonice sunt mai bine tolerate decât soluţiile hipertonice
C. regenerarea epiteliului ciliar durează 7-8 zile
D. pentru creşterea cililor sunt necesare 2-3 luni
E. majoritatea substanţelor medicamentoase nu influenţează activitatea fiziologică
(pag. 330-331)

F2640175. Promotorii de absorbţie nazală pot acţiona la nivelul barierei fiziologice prin:
A. lărgirea joncţiunilor intercelulare
B. formarea de micele în membrana biologică
C. creşterea solubilităţii substanţei medicamentoase
D. insolubilizarea constituenţilor membranei biologice
E. efect inhibitor enzimatic
(pag. 334)

F2640176. Preparatele nazale pot conţine ca substanţe medicamentoase:


A. antihistaminice
B. vasoconstrictoare
C. sulfamide
D. antibiotice
E. vasodilatatoare
(pag. 452)

F2640177. Administrarea pe cale nazală:


A. împiedică absorbţia sistemică a substanţelor active

1213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1214 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. poate fi folosită numai pentru medicamente cu acţiune locală


C. poate fi folosită şi pentru medicamente cu acţiune sistemică
D. asigură propranololului o biodisponibilitate mai mică comparativ cu administrarea orală
E. se utilizează şi pentru unele vaccinuri
(pag. 332)

F2640178. Picăturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolină oficinale:


A. se conservă la Venenum
B. se conservă la Separandum
C. conţin 0,1 % clorhidrat de nafazolină, sistem tampon fosfat monosodic/fosfat disodic şi borat de
fenilmercur în vehicul apos izotonizat cu clorură de sodiu
D. conţin 0,1 % clorhidrat de nafazolină, sistem tampon acid boric/borax şi borat de fenilmercur în vehicul
apos izotonizat cu clorură de sodiu
E. conţin 1 % clorhidrat de nafazolină, sistem tampon acid citric/citrat de sodiu şi borat de fenilmercur în
vehicul apos izotonizat cu clorură de sodiu
(pag. 824)

F2640179. Epiteliul respirator conţine următoarele tipuri de celule:


A. celule bazale
B. celule cilindrice neciliate
C. celule cilindrice ciliate
D. celule calciforme
E. celule poligonale
(pag. 324)

F2640180. În industrie, erinele lichide se condiţionează în diferite tipuri de recipiente cum ar fi:
A. flacon presurizat de tip nebulizator
B. fiolă pipetă cu soluţie
C. flacoane de sticlă sau plastomer opac cu pulverizator
D. fiolă cu soluţie şi pipetă nazală din plastomer pentru spălături
E. recipiente unidoză de 0,4-0,5 ml din plastomer transparent
(pag. 335)

F2640181. La nivelul mucoasei nazale, mişcarea ciliară:


A. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C
B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 %
C. este automată şi neinfluenţată de factori externi
D. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen
E. este influenţată de factori patologici
(pag. 328)

F2640182. Pentru preparate nazale se indică ca solvenţi:


A. soluţia izotonică de clorură de sodiu
B. soluţia de glucoză 1 %
C. propilenglicolul şi etileglicolul în concentraţie de cel mult 10 %, în amestec cu apa
D. soluţia de glucoză 5 %
E. polietilenglicolii lichizi în amestec cu uleiuri vegetale neutralizate
(pag. 332)

F2640183. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide, ca agent vâscozifiant, datorită


următoarelor avantaje:
A. formează complecşi cu nipaesterii, complecşii având activitate antimicrobiană crescută
B. nu formează complecşi cu nipaesterii

1214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1215 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. este constituită din macromolecule neionica


D. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2,0 şi 12,0
E. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar
(pag. 333)

1215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1216 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 41
Preparate auriculare
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1241001. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru ureche
A. solubilizanti
B. antioxidanti
C. coloranti
D. aromatizanti
E. adsorbanti
(pag. 716, [FR X])

F1241002. Conditionarea picaturilor pentru ureche se face, conform farmacopeei, in unul din
urmatoarele recipiente:
A. recipiente ermetic inchise
B. recipiente din sticla
C. recipiente din materiale plastice
D. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise la care se ataseaza un sistem de picurare
(pag. 716, [FR X])

F1241003. In farmacopee exista picaturi pentru ureche cu urmatoarele substante medicamentoase;


precizati care enunt este corect
A. nafazolina
B. efedrina
C. metamizol sodic
D. acid boric
E. nu exista monografii de specialitati
(pag. 716, [FR X])

F1241004. Precizati in ce tratament se folosesc preparatele pentru ureche


A. tratament sistemic
B. tratamentul aparatului vestibular
C. aparatul cohlear sau acustic
D. tratamentul otitelor
E. tratamentul nervului auditiv
(pag. 316, [8])

F1241005. Preparate auriculare; care dintre enunturile de mai jos in legatura cu ele, sunt corecte:
A. sunt oficinale
B. nu sunt incluse in farmacopee
C. sunt incluse numai in formulare
D. sunt descrise doar in tratate de farmacie
E. nu reprezinta o medicatie prescrisa de medici
(pag. 716, [FR X])

1216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1217 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1341006. Conditionarea picaturilor pentru ureche dupa F.R.X. se face:


A. flacoane unidoza
B. flacoane de capacitate de 50 g.
C. flacoane de 10 g. prevazute cu sistem de picurare
D. flacoane din plastomer
E. flacoane din material vitros
(pag. 717,455)

F1341007. F.R.X. oficializeaza urmatoarele preparate auriculare:


A. picaturi pentru ureche
B. bai auriculare
C. unguente
D. tampoane
E. aerosoli
(pag. 716)

F1341008. Preparatele auriculare nu trebuie sa contina;


A. antibiotice
B. anestezice
C. analgezice
D. substante cu actiune coroziva-caustica
E. corticosteroizi
(pag. 455)

F1441009. Conform FR.X, pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa fie cuprins intre:
A. 5 - 7,5
B. 5,5 - 6,5
C. 4,5 - 5
D. 6,5 - 7,5
E. 4,5 - 6,5
(pag. 716, [9])

F1541010. Avantajele administrării auriculare sunt:


A. apariţia efectului la 60 de minute după administrare
B. administrarea este dureroasă
C. utilizarea unui număr foarte mic de forme farmaceutice
D. utilizarea de forme farmaceutice diferite: lichide, solide, semisolide
E. administrarea prin lezarea barierelor naturale
(pag. 314, [8])

F1541011. Cei mai folosiţi solvenţi pentru preparatele auriculare, conform FR X, sunt urmatoarii cu
exceptia:
A. glicerolului
B. alcoolului concentrat
C. propilenglicolului
D. uleiurilor vegetale
E. apei
(pag. 716/10)

F1541012. Pe calea auriculară se administrează următoarele forme farmaceutice cu excepţia:


A. băilor auriculare
B. soluţiilor pentru cauterizări

1217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1218 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. otoconurilor
D. comprimatelor retard
E. pansamentelor auriculare
(pag. 314, [8])

F1541013. pH-ul picăturilor otice este de dorit să fie:


A. acid
B. alcalin
C. cuprins între 5-7,5
D. neutru
E. conform FR X între 4-11
(pag. 317, [8])

F1541014. Preparatele otologice sunt:


A. forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
B. administrate pe mucoasa nazală
C. administrate pe mucoasa bucală
D. destinate tratamentului afecţiunilor dermatologice
E. folosite în scop de diagnostic
(pag. 313, [8])

F1541015. Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la preparatele auriculare:


A. se utilizează pentru o acţiune sistemică
B. au o acţiune rapidă şi directă
C. folosesc diferite vehicule (apă, glicerol, uleiuri vegetale)
D. cele mai recomandate sunt formele farmaceutice lichide (soluţiile)
E. se utilizează de regulă soluţii hipertonice
(pag. 314, [8])

F1641016. Farmacopeea Româna prevede ca pH-ul picaturilor pentru ureche:


A. sa fie cuprins între 6,0 si 7,5 în cazul solutiilor apoase
B. sa fie cuprins între 5,0 si 7,5 în cazul solutiilor apoase
C. sa fie cuprins între 5,0 si 7,5 în cazul tuturor preparatelor
D. sa se determine colorimetric
E. sa aiba valoarea 7,0
(pag. 716, [9])

F1641017. Farmacopeea Româna prevede ca picaturile pentru ureche sa se conserve:


A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml, închise etans, prevazute cu sisteme de picurare
B. ferit de lumina
C. în recipiente de cel mult 10 ml
D. în recipiente închise etans prevazute cu sisteme de picurare
E. în recipiente bine închise prevazute cu sisteme de picurare
(pag. 716, [9])

F2141018. Care dintre urmatoarele vehicule lipofile sunt admise de FR X pentru obtinerea picaturilor
pentru ureche ?
A. uleiuri vegetale
B. ulei de floarea soarelui
C. parafina lichida
D. glicerol
E. propilenglicol

1218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1219 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. (8) 0000)

F2141019. pH-ul picaturilor apoase pentru ureche trebuie sa fie cuprins intre:
A. 7-8
B. 5-7,5
C. 4,5-8,5
D. 4,0-6,0
E. 7-8,5
(pag. 716, [FR X])

F2141020. Agentii conservanti recomandati pentru picaturi auriculare sunt urmatorii, cu exceptia:
A. clorurii de benzalconiu
B. clorobutanolului
C. metabisulfitului de sodiu
D. boratulul de fenilmercur
E. tiomersalului
(pag. 319, [8])

F2141021. Urmatoarele conditii privind vehiculele folosite in formularea preparatelor otice sunt
valabile, cu exceptia:
A. sa fie izotonice
B. sa nu modifice pH-ul secretiilor urechii
C. sa fie stabili si neiritanti
D. sa fie vascoase
E. sa asigure stabilitatea preparatelor in timp
(pag. 318, [8])

F2141022. Urmatoarele afirmatii privind biodisponibilitatea si efectul terapeutic al formelor otice sunt
valabile, cu exceptia:
A. solutiile apoase prezinta o cedare rapida si completa a substantei medicamentoase
B. suspensiile, emulsiile A/U si unguentele au o actiune prelungita
C. spray-urile si aerosolii sunt recomandati mai ales in starile dureroase
D. prezenta exudatului vascos, in otitele medii cronice, faciliteaza pasajul substante medicamentoase in
urechea medie
E. picaturile auriculare sunt mai bine suportate cand se administreaza incalzite la temperatura corpului
(pag. 320, [8])

F2241023. Care este situatia preparatelor auriculare in raport cu farmacopeea


A. sunt oficinale
B. nu sunt incluse in farmacopee
C. sunt incluse in formulare
D. sunt descrise doar in tratate de farmacie
E. nu reprezinta o medicatie prescrisa de medici
(pag. FRX,716)

F2241024. Ce substante auxiliare sunt admise de farmacopee la prepararea picaturilor pentru ureche
A. solubilizanti
B. antioxidanti
C. coloranti
D. aromatianti
E. adsorbanti
(pag. FRX,716)

1219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1220 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2241025. Care este valoarea pH-ului picaturilor apoase pentru ureche, cerut de farmacopee
A. sa fie asemanatoare secretiilor canalului auditiv, determinata de acizii grasi liberi
B. sa fie alcalina
C. sa fie 5,0-7,5
D. sa asigure prin amestecul tampon izotonia si izohidria
E. sa determine distrugerea florei microbiene prezente
(pag. FRX,716)

F2241026. Conditionarea picaturilor pentru ureche se face , conform farmacopeei, in


A. recipiente ermetic inchise
B. recipiente din sticla
C. recipiente din materiale plastice
D. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
E. recipiente bine inchise prevazute cu sistem de picurare
(pag. FRX,716)

F2241027. Preparatele pentru ureche se folosesc pentru


A. tratament sistemic
B. tratamentul aparatului vestibular
C. aparatul cohlear sau acustic
D. tratamentul otitelor
E. tratamentul nervului auditiv
(pag. Popovici,314)

F2241028. In farmacopee exista picaturi pentru ureche cu urmatoarele substante medicamentoase


A. nafazolina
B. efedrina
C. metamizol sodic
D. acid boric
E. nu exista monografie de specialitati
(pag. FRX,716)

F2241029. Ce antiinflamatoare se folosesc in tratamentul unor afectiuni ale urechii


A. fluocinolon acetonid
B. tetracaina
C. heparina
D. saruri de zinc
E. lizozim
(pag. Popovici,318)

F2341030. F.R.X. nu admite la prepararea picaturilor pentru ureche:


A. PEG-ul lichid
B. propilenglicolul
C. alcoolul
D. uleiul de parafina
E. uleiul de floarea soarelui
(pag. 716)

F2341031. Conditionarea picaturilor pentru ureche, dupa F.R.X., se face:


A. flacoane unidoze
B. flacoane de capacitate de 50 g.
C. flacoane de 10 g. prevazute cu sistem de picurare

1220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1221 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. flacoane din plastomeri


E. flacoane din material vitros
(pag. 716)

F2341032. F.R.X. oficializeaza urmatoarele preparate auriculare:


A. picaturi pentru ureche
B. bai auriculare
C. unguente
D. tampoane
E. aerosoli
(pag. 716)

F2341033. La administrare preparatele auriculare trebuie sa aiba o temperatura de:


A. 50° C
B. 20° C
C. 37° C
D. 15° C
E. nu are importanta temperatura
(pag. 314)

F2341034. Preparatele auriculare nu trebuie sa contina:


A. antibiotice
B. anestezice
C. analgezice
D. substante cu actiune coroziva
E. corticosteroizi
(pag. 317)

F2541035. Conform F.R. X pH-ul picaturilor pentru ureche apoase trebuie cuprins intre:
A. 5-6,5
B. 5-7,5
C. 6-7,5
D. 5-8
E. 6-8,5
(pag. 716 (10))

F2541036. F.R.X nu admite la prepararea picaturilor pentru ureche:


A. Xilenul
B. Parafina lichida
C. Proplengklicolul
D. Vaselina
E. Alcoolul diluat
(pag. 319 (8) 716 (10))

F2541037. Preparatele otologice sunt:


A. forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
B. folosite în scop de diagnostic
C. destinate tratamentului afecţiunilor dermatologice
D. administrate pe mucoasa nazală
E. administrate pe mucoasa bucală
(pag. 313/8)

1221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1222 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2541038. Pe calea auriculară nu se administrează următoarele forme farmaceutice:


A. pansamentelor auriculare
B. comprimatelor retard
C. otoconurilor
D. soluţiilor pentru cauterizări
E. băilor auriculare
(pag. 314/8)

F2541039. Sunt adevarate următoarele afirmaţii referitoare la preparatele auriculare, cu exceptia:


A. se utilizează de regulă soluţii hipertonice
B. cele mai recomandate sunt formele farmaceutice lichide (soluţiile)
C. folosesc diferite vehicule (apă, glicerol, uleiuri vegetale)
D. au o acţiune rapidă şi directă
E. se utilizează pentru o acţiune sistemică
(pag. 314/8)

F2541040. pH-ul picăturilor otice este de dorit să fie:


A. neutru
B. cuprins între 5-7,5
C. conform FR X între 4-11
D. alcalin
E. acid
(pag. 317/8)

F2541041. Rolurile adjuvanţilor în preparatele pentru ureche sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. conservanţi antimicrobieni
B. antioxidanţi
C. sistem tampon
D. de micşorare a solubilităţii substanţei medicamentoase
E. de mărire a solubilităţii substanţei medicamentoase
(pag. 319/8)

F2641042. Conform prevederilor în vigoare, pH-ul picăturilor pentru ureche trebuie:


A. să se determine colorimetric
B. să fie cuprins între 6,0 şi 7,5 în cazul soluţiilor apoase
C. să fie cuprins între 5,0 şi 7,5 în cazul soluţiilor apoase
D. să fie cuprins între 5,0 şi 7,5 în cazul tuturor preparatelor
E. să aibă valoarea 7,0
(pag. 716)

F2641043. Apa distilată este un vehicul frecvent folosit pentru prepararea formelor otice lichide,
datorită următoarelor avantaje:
A. este miscibilă cu secreţiile urechii şi ca urmare dizolvă secreţiile auriculare mucoase sau mucopurulente
B. realizează un contact prelungit cu plaga
C. acţionează prin efectul de curăţire, răcire şi calmare a proceselor inflamatorii
D. împiedică propagarea infecţiei spre sinusuri
E. asigură o bună stabilitate substanţelor dizolvate
(pag. 318)

F2641044. În picăturile auriculare, propilenglicolul:


A. este interzis a se folosi deoarece este iritant şi toxic
B. este mai toxic decât etilenglicolul

1222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1223 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. se foloseşte asociat cu apa pentru că are putere de dizolvare mai mică decât apa
D. este bine tolerat de ureche şi se absoarbe uşor
E. se foloseşte ca vehicul dar numai asociat cu apa
(pag. 318)

F2641045. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?


A. urechea cuprinde trei aparate receptoare
B. urechea este formată din două segmente
C. urechea externă cuprinde pavilionul urechii, conductul auditiv extern şi casa timpanului
D. urechea medie este complet separată de nasofarninge
E. urechea internă este alcătuită din labirintul osos şi labirintul membranos
(pag. 316)

F2641046. La prepararea picăturilor otologice:


A. se interzice utilizarea substanţelor tensioactive
B. tween-ul 80 se foloseşte ca agent cerumenolitic
C. substanţele tensioactive se folosesc mai ales ca şi cosolvenţi
D. nu se poate folosi tween-ul 80 în concentraţie de 1 %
E. nu se pot folosi tween-ul 80, clorura de decualină sau clorura de benzalconiu, datorită acţiunii lor
tensioactive
(pag. 318)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1241047. Care dintre exemplele de conservanti se pot folosi la prepararea picaturilor pentru ureche
A. clorura de benzalconiu
B. clorura de benzetoniu
C. clorura de decualiniu
D. tiomersalul
E. benzoatul de sodiu
(pag. 319, [8])

F1241048. Care sistem de dispersare este prevazut de farmacopee, la modul de preparare al picaturilor
pentru ureche
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. micronizare
E. formare de eutectice
(pag. 716, [FR X])

F1241049. Precizati care dintre substtantele enumerate se pot folosi pentru actiunea cerumenolitica in
spalaturile pentru ureche
A. doar apa
B. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
C. polisorbati
D. clorura de sodiu
E. benzoatul de sodiu
(pag. 318, [8])

F1241050. Precizati ce amestecuri de solventi se preteaza la prepararea picaturilor pentru urechi

1223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1224 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. apa-glicerol
B. apa-propilenglicol
C. apa-glicerol-propilenglicol
D. apa-glicerol-alcool izopropilic
E. apa-dimetilsulfoxid
(pag. 318, [8])

F1241051. Precizati ce categorii farmacologice de substante medicamentoase sunt utilizate la


prepararea picaturilor pentru ureche
A. antibiotice
B. antiinflamatoare corticosteroidiene
C. anestezice
D. analgezice
E. antitermice
(pag. 317, [8])

F1241052. Precizati pentru picaturile pentru ureche prevazute de farmacopee, care sunt sistemele
disperse ale substantelor medicamentoase incorporate
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. tampoane
E. spalaturi
(pag. 716, [FR X])

F1241053. Precizati uleiuri vegetale admise de farmacopee, care se pot folosi la prepararea picaturilor
pentru ureche
A. ulei de masline
B. ulei de floarea soarelui
C. ulei de germeni de porumb
D. ulei de soia
E. ulei de parafina
(pag. 716, [FR X])

F1341054. Conservantii antimicrobieni folositi la preparatele auriculare sunt:


A. tiomersal
B. fenosept
C. clorura de decualiniu
D. nu sunt necesari
E. clorura de benzalconiu
(pag. 455)

F1341055. Medicatia cu picaturi pentru ureche este reprezentata de:


A. otite externe
B. otite medii
C. afectiuni ale urechii interne
D. efect sistemic
E. efect cerumenolitic
(pag. 455)

F1341056. pH-ul picaturilor pentru ureche are valoarea:


A. 5
B. 6

1224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1225 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 8
D. 7
E. 7,5
(pag. 716)

F1341057. pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa aiba valoarea fiziologica
B. sa fie optim stablitatii substantelor medicamentoase
C. sa aiba o valoare egala cu 8
D. sa fie cuprins intre 5-7,5
E. sa fie cuprins intre 6-7,5
(pag. 455)

F1341058. Preparatele auriculare oficializate in F.R.X. sunt:


A. solutii
B. suspensii
C. emulsii
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 716)

F1341059. Sistemele tampon folosite la preparatele auriculare sunt:


A. tampon acetat
B. tampon acid boric-borax
C. trometamol
D. nu sunt indicate
E. tampon fosfat
(pag. 455)

F1341060. Substantele auxiliare prevazute de F.R.X. la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. sisteme tampon
C. conservanti antimicrobieni
D. substante ce maresc viscozitatea
E. stabilizanti
(pag. 716)

F1341061. Vehiculele utilizate pentru picaturile pentru ureche sunt:


A. apa
B. glicerol
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de parafina
E. alcool diluat
(pag. 716)

F1441062. Conform FR.X, solventii cei mai folositi la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. apa
B. glicerolul
C. alcoolul
D. propilenglicolul
E. uleiurile vegetale
(pag. 716, [9])

1225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1226 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1441063. Pentru obtinerea unui efect stric local la nivelul conductului auditiv extern, la prepararea
picaturilor pentru ureche se folosesc:
A. vehicule viscoase
B. polietilenglicoli lichizi
C. amestecuri de solventi fluide
D. polimeri hidrofili
E. in special, uleiuri minerale (parafina lichida)
(pag. 455, [7])

F1441064. Propilenglicolul este folosit la prepararea picaturilor pentru urechi deoarece:


A. dizolva mai usor decat apa substantele medicamentoase mai putin polare
B. are o actiune slab antiseptica
C. imbunatateste aderenta preparatului la pielea conductului auditiv
D. mareste viteza de cedare a substantelor active din preparate
E. are o slaba actiune anestezica
(pag. 455, [7])

F1441065. Substantele auxiliare recomandate de FR.X pentru prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. umectanti
C. conservanti antimicrobieni
D. agenti pentru ajustarea pH-ului
E. agenti pentru cresterea viscozitatii
(pag. 716, [9])

F1441066. Substantele tensioactive utilizate in formularea picaturilor pentru ureche:


A. favorizeaza contactul intim al preparatului cu conductul auditiv
B. sunt continute de preparatele destinate tratamentului afectiunilor urechii medii
C. sunt continute de preparatele destinate tratamentului afectiunilor urechii externe
D. sunt reprezentate de tween 80 0,5 - 1%; clorura de benzalconiu 0,02 - 0,2%; clorura de decualina 0,1 -
0,5%
E. sunt reprezentate de tween 80 2%;clorura de benzalconiu 0,02 - 0,2%; clorura de decualina 0,1 - 0,5%
(pag. 455, [7])

F1441067. Urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru urechi sunt adevarate cu exceptia:
A. se conditioneaza in flacoane prevazute cu sistem de picurare, in cantitati de 20 g
B. se conditioneaza in flacoane prevazute cu sistem de picurare, in cantitati de10 g
C. se incalzesc inainte de administrare pana la temperatura corpului
D. se pot tampona cu ajutorul sistemului acid acetic - acetat de sodiu
E. nu este recomandata utilizarea amestecurilor tampon
(pag. 455, [7])

F1541068. Conform FR X substanţele auxiliare folosite în formularea picăturilor de ureche sunt:


A. solubilizanţi
B. corectori de gust
C. corectori de miros
D. conservanţi antimicrobieni potriviţi
E. coloranţi
(pag. 716, [8])

F1541069. Controlul calităţii medicamentelor otologice lichide se referă la:


A. determinarea pH-ului preparatelor apoase

1226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1227 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. determinarea masei totale pe recipient


C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea sterilităţii (unde este cazul)
E. numai răspunsurile a şi c sunt corecte
(pag. 319/9)

F1541070. Glicerolul este folosit ca solvent pentru obţinerea preparatelor otice lichide deoarece:
A. formează preparate vâscoase
B. duce la obţinerea de emulsii
C. nu este miscibil cu secreţiile auriculare
D. asigură un contact prelungit al substanţei medicamentoase cu zona auriculară
E. are capacitate mare de dizolvare
(pag. 318, [8])

F1541071. În ceea ce priveşte depozitarea otoguttae-lor sunt valabile următoarele afirmaţii:


A. recipiente închise etanş
B. recipiente prevăzute cu sistem de picurare
C. la temperatura camerei
D. la loc răcoros
E. ferit de lumină
(pag. 319, [8])

F1541072. În tratamentul maladiilor urechii se folosesc substanţe medicamentoase cu acţiune:


A. vasoconstrictoare
B. analgezică
C. antipiretică
D. antiinflamatoare
E. vasodilatatoare
(pag. 318, [8])

F1541073. Pentru condiţionarea primară a preparatelor otologice se folosesc atât în industrie cât şi
în farmacie:
A. flacoane de sticlă incoloră sau colorată brun, cu dop picător
B. flacoane din plastomer suplu cu dop picător
C. numai flacoane de sticlă transparentă
D. flacoane presurizate (numai în farmacie)
E. flacoane presurizate (numai în industrie)
(pag. 319, [8])

F1541074. Rolul adjuvanţilor în preparatele pentru ureche este:


A. de mărire a solubilităţii substanţei medicamentoase
B. de micşorare a solubilităţii substanţei medicamentoase
C. sistem tampon
D. antioxidanţi
E. conservanţi antimicrobieni
(pag. 319, [8])

F1541075. Soluţiile apoase administrate la nivelul zonei auriculare prezintă:


A. acţiune sistemică
B. cedare rapidă a substanţelor medicamentoase
C. cedare aproape totală a substanţelor medicamentoase
D. un efect terapeutic optim

1227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1228 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. o acţiune topică
(pag. 320, [8])

F1541076. Solvenţii folosiţi pentru obţinerea preparatelor auriculare trebuie să:


A. nu reacţioneze cu substanţele medicamentoase
B. fie iritanţi
C. modifice pH-ul secreţiilor urechii
D. fie incompatibili cu recipientele de condiţionare
E. fie vâscoase pentru o aderenţă mai bună
(pag. 318, [8])

F2141077. Formele otice sterile si izotonice se administreaza in:


A. urechea externa (conductul auditiv)
B. urechea lezata
C. urechea medie, cand timpanul este perforat
D. inaintea unei interventii chirurgicale
E. in toate situatiile mentionate mai sus
(pag. (8) 313 - 314)

F2141078. Terapia otica cu preparate lichide:


A. conduce la o actiune rapida si directa cu concentratii mici de substante medicamentoase
B. necesita concentratii mari de substante medicamentoase
C. realizeaza o actiune prelungita
D. reclama administrarea preparatului incalzit la tempertura corpului
E. este favorizata de utilizarea unor solutii hipotonice
(pag. (8) 314)

F2141079. Picaturile pentru ureche sub forma de solutii apoase:


A. dizolva secretiile auriculare mucoase
B. nu realizeaza un contact prelungit cu zona auriculara
C. mentine o umiditate crescuta in cavitatea urechii, favorizand infectiile microbiene si fungice
D. sunt indicate in tratamentul afectiunilor nesupurative
E. sunt indicate in tratamentul afectiunilor supurative
(pag. (8) 314)

F2141080. Solutiile otice in glicerol:


A. sunt miscibile cu secretiile auriculare
B. nu se amesteca cu secretiile auriculare
C. asigura un contact prelungit al substantei medicamentoase cu zona auriculara
D. prin higroscopicitatea solventului participa la vindecarea otitelor supurative
E. nu au efect osmotic
(pag. (8) 314 - 318)

F2141081. Care dintre urmatoarele preparate otice prezinta o actiune prelungita:


A. suspensii
B. bai auriculare
C. emulsii U/A
D. unguente
E. aerosoli
(pag. (8) 320)

F2141082. Baile auriculare:

1228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1229 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. sunt solutii apoase izotonice


B. sunt conditionate in recipiente mai mari de 100 ml
C. sunt conditionate in recipiente de 30 - 50 ml
D. sunt preparate concentrate care se dilueaza inainte de administrare
E. sunt utilizate incalzite la temperatura corpului
(pag. (8) 314)

F2141083. Unguentele auriculare:


A. au actiune prelungita
B. elimina pericolul complicatiilor micotice comparativ cu solutiile apoase
C. pot transporta infectia pana la sinusuri
D. sunt formulate cu baze de unguent lipofile anhidre
E. sunt formulate cu baze hidrofile cu efect osmotic
(pag. (8) 314)

F2141084. Picaturile otice uleioase prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. au o actiune prelungita
B. nu sunt potrivite pentru o administrare indelungata
C. sunt potrivite pentru o administrare indelungata
D. sunt inactive asupra timpanului si urechii mijlocii
E. sunt miscibile cu secretiile auriculare
(pag. (8) 314)

F2141085. Picaturile pentru ureche:


A. sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutii, emulsii sau suspensii
B. sunt destinate administrarii in conductul auditiv extern
C. au rolul de a inmuia si indeparta secretiile si impuritatile depuse in ureche
D. se conditioneaza in recipiente de capacitate mica (0,4 pana la 10 - 15 ml)
E. sunt administrate cu dispozitive speciale de pulverizare
(pag. (8) 314)

F2141086. Picaturile pentru ureche pot contine ca substante active:


A. cerumenolitice
B. antibiotice
C. antiinflamatoare
D. anestezice locale
E. sedative
(pag. 317 - 318, [8])

F2141087. Apa distilata folosita ca vehicul la prepararea picaturilor otice:


A. actioneaza prin efectul de curatire, racire si calmare a proceselor inflamatorii
B. patrunde usor in cavitatile profunde ale urechii
C. asigura un contact direct cu leziunile
D. are actiune rapida
E. are pret de cost ridicat
(pag. 318, [8])

F2141088. Picaturile pentru ureche:


A. sunt solutii, emulsii sau suspensii
B. sunt preparate unidoza
C. pot contine substante auxiliare (solubilizanti, conservanti antimicrobieni potriviti)
D. cele apoase au pH-ul cuprins intre 5,0-7,5

1229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1230 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. se cunosc si sub denumirea de erine


(pag. 716, [FR X])

F2141089. Conform FR X, solventii cei mai folositi la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. apa
B. glicerolul
C. uleiurile vegetale
D. solutiile apoase izotonice
E. propilenglicolul
(pag. 716, [FR X])

F2141090. Monografia "Otoguttae" din FR X se refera la urmatoarele forme farmaceutice:


A. aerosoli
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. spume
(pag. 716, [FR X])

F2141091. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru ureche include:


A. masa totala pe recipient
B. vascozitatea
C. continutul in substanta activa
D. sterilitatea, unde este cazul
E. osmolaritatea
(pag. 716, [FR X])

F2141092. Glicerolul este cel mai frecvent solvent folosit pentru prepararea formelor otice lichide
deoarece:
A. nu favorizeaza uscarea suprafetelor auriculare
B. formeaza preparate vascoase
C. este miscibil cu secretiile auriculare
D. faciliteaza exudatiile
E. asigura un contact prelungit al substantei medicamentoase cu zona de aplicare
(pag. 318, [8])

F2141093. Care dint urmatoarele afirmatii privind spray-urile si aerosolii auriculari sunt reale:
A. se folosesc pentru a pulveriza lichide sau pulberi in conductul auditiv
B. se folosesc pentru a evita exercitarea unei presiuni asupra timpanului
C. sunt indicate in stari nedureroase
D. prezinta o buna aderenta
E. sunt preparate unidoza
(pag. 320, [8])

F2141094. Substantele auxiliare utilizate la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:


A. agenti tensioactivi
B. agenti de crestere a vascozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. coloranti
E. solubilizanti
(pag. 319, [8])

1230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1231 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2141095. Care dintre urmatoarele prevederi privind picaturile pentru ureche sunt incluse in
monografia Otoguttae (FRX):
A. picaturile pentru ureche se prepara prin dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantelor active intr-
un vehicul corespunzator
B. completarea se face la volumul prevazut (v/m)
C. completarea se face la masa prevazuta (m/m)
D. conservarea se face in recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de picurare
E. se admite folosirea parafinei lichide, ca vehicul
(pag. 716 - 717, [FR X])

F2141096. Polietilenglicolii lichizi folositi ca vehicule la prepararea picaturilor otice:


A. sunt lichide anhidre, miscibile cu apa
B. sunt lichide vascoase
C. sunt neiritanti pentru mucoase
D. nu sunt higroscopici
E. au capacitate osmotica
(pag. 318, [8])

F2241097. Picaturile pentru ureche se prepara in urmatoarele forme farmaceutice prevazute de


farmacopee
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. tampoane
E. spalaturi
(pag. FRX,716)

F2241098. Care este modul de preparare al picaturilor pentru ureche,conform pevederilor farmacopeei
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. micronizare
E. formare de eutectice
(pag. FRX,716)

F2241099. Solventi recomandati de farmacopee la prepararea picaturilor pentru ureche


A. apa
B. alcool etilic
C. alcool benzilic
D. acetona
E. alcool diluat
(pag. FRX,716)

F2241100. Solventi cu viscozitate crescuta recomandati de farmacopee la prepararea picaturilor


pentru ureche
A. apa
B. glicerol
C. propilenglicol
D. mucilag de metilceluloza
E. mucilag de guma arabica
(pag. FRX,716)

F2241101. Vehicule uleioase admise de farmacopee, care se pot folosi la prepararea picaturilor pentru

1231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1232 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

ureche
A. ulei de masline
B. ulei de floarea soarelui
C. ulei de germeni de porumb
D. ulei de soia
E. ulei de parafina
(pag. FRX,716)

F2241102. Amestecuri de solventi care se preteaza la prepararea picaturilor pentru urechi


A. apa-glicerol
B. apa-propilenglicol
C. apa-glicerol-propilenglicol
D. apa-glicerol-alcool izopropilic
E. apa-dimetilsulfoxid
(pag. Popovici,318)

F2241103. Conservanti care se pot folosi la prepararea picaturilor pentru ureche


A. clorura de benzalconiu
B. clorura de benzetoniu
C. clorura de decualiniu
D. tiomersalul
E. benzoatul de sodiu
(pag. Popovici,319)

F2241104. Categorii farmacologice de substante medicamentoase utilizate la prepararea picaturilor


pentru ureche
A. antibiotice
B. antiinflamatoare corticosteroidiene
C. anestezice
D. analgezice
E. antitermice
(pag. Popovici,315)

F2241105. Pentru actiunea cerumenolitica in spalaturile pentru ureche se pot folosi


A. doar apa
B. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
C. polisorbati
D. clorura de sodiu
E. benzoatul de sodiu
(pag. Popovici,318)

F2241106. Ce antiseptice se folosesc in tratamentul maladiilor urechii


A. acid boric 2% in apa
B. fenol 0,2% in glicerol
C. saruri de amonoiu cuaternar
D. saruri organo-mercuriale
E. tetracicline
(pag. Popovici,317)

F2241107. Ce antibiotice se folosesc in tratamentul afectiunilor urechii


A. cloramfenicol
B. neomicina

1232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1233 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. kanamicina
D. gentamicina
E. betametazona
(pag. Popovici,317)

F2241108. Ce anestezice locale se folosesc in tratamentul unor maladii ale urechii


A. anestezina
B. procaina
C. lidocaina
D. cocaina
E. tiritricina
(pag. Popovici,318)

F2241109. Ce antifungice se folosesc in tratamentul unor afectiuni ale urechii


A. indometacina
B. nistatina
C. clotrimazol
D. efedrina
E. fenazona
(pag. pOpovici,318)

F2341110. Preparatele auriculare oficializate in F.R.X. sunt:


A. solutii
B. suspensii
C. emulsii
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 716)

F2341111. Vehiculele utilizate pentru picaturile pentru ureche sunt:


A. apa
B. glicerol
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de parafina
E. alcool diluat
(pag. 318, 716)

F2341112. pH-ul picaturilor pentru ureche are valoarea:


A. 5
B. 6
C. 8
D. 7
E. 7,5
(pag. 317, 716)

F2341113. Substantele auxiliare prevazute de F.R.X. la prepararea picaturilor pentru ureche sunt:
A. solubilizanti
B. sisteme tampon
C. conservanti antimicrobieni
D. substante ce maresc viscozitatea
E. stabilizanti
(pag. 716)

1233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1234 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2341114. Sistemele tampon folosite la preparatele auriculare sunt:


A. tampon acetat
B. tampon acid boric-borax
C. trometamol
D. nu sunt indicate
E. tampon fosfat
(pag. 317)

F2341115. Conservantii antimicrobieni folositi la preparatele auriculare sunt:


A. tiomersalul
B. fenoseptul
C. clorura de decualiniu
D. nu sunt necesari
E. clorura de benzalconiu
(pag. 319)

F2341116. Medicatia cu picaturile pentru ureche este reprezentata de:


A. otite externe
B. otite medii
C. afectiuni ale urechii interne
D. efect sistemic
E. efect cerumenolitic
(pag. 317)

F2341117. pH-ul picaturilor pentru ureche trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa ajusteze pH-ul la pH-ul fiziologic
B. sa fie optim stabilitatii substantelor medicamentoase
C. sa ofere un pH = 8
D. sa fie cuprins intre 5-7,5
E. sa fie cuprins intre 6-7,5
(pag. 317)

F2541118. Spray-urile si aerosolii sunt:


A. Preparate multidoza moderne cu dispozitiv care pulverizeaza un lichid sau o pulbere in conductul auditiv
fara a exercita o presiune daunatoare asupra timpanului
B. Preparate multidoza moderne cu dispozitiv care pulverizeaza un lichid sau o pulbere in conductul auditiv
exercitand o presiune usoara asupra timpanului
C. Prezinta o buna aderenta
D. Sunt usor si rapid de aplicat
E. Se folosesc mai ales in cazurile dureroase
(pag. 320 (8))

F2541119. Suspensiile, emulsiile A/U si unguentele administrate auricular:


A. Adera la suprafata urechii si prezinta o actiune prelungita
B. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, creste pericolul complicatiilor micotice
C. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, scade pericolul complicatiilor micotice
D. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, prezinta complicatii micotice mai mari decat in
cazul solutiilor apoase
E. Pentru ca se mentin un timp mai lung la nivel auricular, prezinta complicatii micotice mai mici decat in
cazul solutiilor apoase
(pag. 320 (8))

1234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1235 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2541120. Formele farmaceutice pentru administrare in ureche poarta denumirea de:


A. Forme farmaceutice oftalmice
B. Forme farmaceutice otice
C. Forme farmaceutice otologice
D. Forme farmaceutice auriculare
E. Forme farmaceutice rinologice
(pag. 313 (8))

F2541121. Pe cale auriculara se administreaza urmatoarele forme farmaceutice:


A. Aerosoli
B. Unguente
C. Pulberi
D. Siropuri
E. Otoconuri
(pag. 314 (8))

F2541122. Administrarea la nivel auricular prezinta urmatoarele avantaje:


A. Emulsiile, suspensiile, unguentele si pulberile prezinta o actiune de mai scurta durata
B. Terapia locala conduce la o actiune rapida si de durata
C. Cele mai recomandate sunt suspensiile otice, aceste forme farmaceutice asigurand o absorbtie rapida si
un contact directionat in zona afectata
D. Solutiile in glicerol sunt mai vascoase si prin higroscopicitatea solventului participa la vindecarea otitelor
supurative
E. Otoconurile au avantajul ca evita vertijele provocate de obicei de instilatiile auriculare
(pag. 314 (8))

F2541123. Formele farmaceutice otice se pot clasifica in functie de modul de administrare in:
A. Picaturi (inhalatii)
B. Bai, spalaturi
C. Cauterizari
D. Pulverizatii
E. Solutii chirurgicale sterile
(pag. 315 (8))

F2541124. Medicamentele administrate pe cale auriculara sunt introduse:


A. In urechea externa
B. In urechea medie
C. In urechea interna
D. In conductul auditiv
E. In pavilionul urechii
(pag. 315-316 (8))

F2541125. Pentru solutiile otice, F.R.X indica urmatorii solventi:


A. Apa distilata
B. Glicerina
C. Propilenglicol
D. Alcool
E. Uleiuri vegetale
(pag. 317 (8) 716 (10))

F2541126. Solutiile destinate a fi administrate in urechea externa:


A. Trebuie sa fie izotonice

1235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1236 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. Trebuie sa aiba aceeasi presiune osmotica cu lichidele din ureche


C. Nu e obligatorie aceasta conditie
D. Trebuie sa fie sterile
E. Trebuie sa fie bine tolerate
(pag. 317(8))

F2541127. In tratamentul maladiilor urechii se utilizeaza urmatoarele antibiotice:


A. Titotricina 0,01-0,05%
B. Tetracicline 0,5%
C. Sulfat de neomicina 0,025-0,05%
D. Sulfat de neomicina 0,25-0,5%
E. Sulfat de gentamicina 0,01-0,03%
(pag. 317-318 (8))

F2541128. Polietilenglicolii lichizi folositi ca solventi la prepararea formelor farmaceutice auriculare:


A. Nu sunt miscibile cu glicolii
B. Sunt lichide anhidre cu vascozitate mare
C. Prezinta capacitate de dizolvare mai mare decat apa si alcoolul pentru anestezina si fenol
D. Prezinta capacitate de dizolvare mai mica decat apa si alcoolul pentru anestezina si fenol
E. Sunt neiritanti pentru mucoase
(pag. 318 (8))

F2541129. Apa distilata folosita la prepararea formelor farmaceutice auriculare, prezinta urmatoarele
avantaje:
A. Actioneaza prin efect de curatire, racire si calmare a procesului infalamator
B. Actioneaza rapid (fiind solvent polar are capacitate mare de dizolvare a substantelor)
C. Dizolva secretiile auriculare mucoase si mucopurulente
D. Patrunde usor in cavitatile profunde ale urechii
E. Nu favorizeaza reactiile de degradare a substantelor medicamentoase
(pag. 318 (8))

F2541130. Agentii conservanti folositi la prepararea formelor farmaceutice auriculare sunt:


A. Tiomersal 0,005%
B. Tiomersal 0,05%
C. Clorura de benzetoniu 0,02%
D. Clorura de benzalconiu 0,02-0,1%
E. Clorbutanol 0,05-0,1%
(pag. 319 (8))

F2541131. Avantajele administrării auriculare sunturmatoarele, cu exceptia:


A. apariţia efectului la 60 de minute după administrare
B. administrarea prin lezarea barierelor naturale
C. utilizarea de forme farmaceutice diferite: lichide, solide, semisolide
D. utilizarea unui număr foarte mic de forme farmaceutice
E. administrarea este dureroasă
(pag. 314/8)

F2541132. Conform FR X substanţele auxiliare folosite în formularea picăturilor de ureche sunt


urmatoarele, cu exceptia:
A. coloranţi
B. conservanţi antimicrobieni potriviţi
C. corectori de miros

1236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1237 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. corectori de gust
E. solubilizanţi
(pag. 716/8)

F2541133. În tratamentul maladiilor urechii se folosesc substanţe medicamentoase cu acţiune:


A. vasodilatatoare
B. antipiretică
C. analgezică
D. antiinflamatoare
E. vasoconstrictoare
(pag. 318/8)

F2541134. Solvenţii folosiţi pentru obţinerea preparatelor auriculare trebuie să indeplineasca


urmatoarele conditii, cu exceptia:
A. nu reacţioneze cu substanţele medicamentoase
B. fie iritanţi
C. fie vâscoase pentru o aderenţă mai bună
D. modifice pH-ul secreţiilor urechii
E. fie incompatibili cu recipientele de condiţionare
(pag. 318/8)

F2541135. Glicerolul este folosit ca solvent pentru obţinerea preparatelor otice lichide deoarece:
A. are capacitate mare de dizolvare
B. asigură un contact prelungit al substanţei medicamentoase cu zona auriculară
C. nu este miscibil cu secreţiile auriculare
D. duce la obţinerea de emulsii
E. formează preparate vâscoase
(pag. 318/8)

F2541136. Cei mai folosiţi solvenţi pentru preparatele auriculare, conform FR X, sunt:
A. apa
B. uleiurile vegetale
C. propilenglicolul
D. alcoolul concentrat
E. glicerolul
(pag. 716/10)

F2541137. În ceea ce priveşte depozitarea otoguttae-lor sunt incorecte următoarele afirmaţii:


A. ferit de lumină
B. la loc răcoros
C. la temperatura camerei
D. recipiente prevăzute cu sistem de picurare
E. recipiente închise etanş
(pag. 319/8)

F2541138. Controlul calităţii medicamentelor otologice lichide se referă la:


A. determinarea pH-ului preparatelor apoase
B. determinarea sterilităţii (unde este cazul)
C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea masei totale pe recipient
E. numai răspunsurile a şi c sunt corecte
(pag. 319/9)

1237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1238 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2541139. Pentru condiţionarea primară a preparatelor otologice se folosesc atât în industrie cât şi în
farmacie:
A. flacoane presurizate (numai în industrie)
B. flacoane presurizate (numai în farmacie)
C. numai flacoane de sticlă transparentă
D. flacoane din plastomer suplu cu dop picător
E. flacoane de sticlă incoloră sau colorată brun, cu dop picător
(pag. 319/8)

F2541140. Soluţiile apoase administrate la nivelul zonei auriculare prezintă:


A. o acţiune topică
B. cedare rapidă a substanţelor medicamentoase
C. cedare aproape totală a substanţelor medicamentoase
D. cedare rapidă a substanţelor medicamentoase
E. acţiune sistemică
(pag. 320/8)

F2641141. Pentru conservarea picăturilor auriculare se utilizează:


A. borat de fenilmercuros
B. clorură de decualiniu
C. tiomersal
D. clorură de benzetoniu
E. clorură de benzalconiu
(pag. 319)

F2641142. Alcoolul se foloseşte la prepararea picăturilor pentru ureche:


A. în concentraţii de 60-90 % v/v
B. în concentraţii de până la 40 % v/v
C. deoarece este bine tolerat de mucoasa urechii, având şi acţiune bactericidă
D. pentru a asigura hidratarea suprafeţei zonei auriculare
E. pentru a favoriza tratamentul afecţiunilor urechii interne
(pag. 318)

F2641143. Picăturile auriculare pot conţine ca substanţe medicamentoase:


A. antibiotice asociate cu corticosteroizi
B. anestezice locale
C. analgezice
D. agenţi cerumenolitici
E. agenţi cerumenogeni
(pag. 318)

F2641144. Conform FR X, cei mai folosiţi solvenţi la prepararea picăturilor otice sunt:
A. glicerolul
B. uleiul de parafină
C. apa distilată
D. propilenglicolul
E. alcoolul diluat
(pag. 716)

F2641145. Secreţiile canalului auditiv au un pH:


A. sla acid
B. slab alcalin

1238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1239 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. datorat acizilor graşi liberi


D. foarte slab bazic spre neutru
E. foarte sla acid spre neutru
(pag. 316)

F2641146. Preparatele auriculare trebuie să fie sterile în cazul în care:


A. se administrează la sugari şi copii mici
B. conţin antibiotice
C. se administrează pentru tratamentul urechii lezate
D. se folosesc în intervenţii chirurgicale la nivelul urechii
E. sunt destinate a fi administrate în urechea externî şi mai ales în urechea medie
(pag. 317)

F2641147. La prepararea picărurilor pentru ureche, se pot folosi ca vehicule vâscoase:


A. glicerol
B. propilenglicol
C. ulei de parafină
D. soluţii alcoolice cu agenţi vâscozifianţi macromoleculari
E. polietilenglicoli lichizi
(pag. 318)

F2641148. Ca substanţe medicamentoase cerumenolitice se utilizează:


A. dioctilsulfosuccinatul de sodiu
B. carbamazepin peroxidul
C. tetraetanolamin polipeptidul
D. sărurile de cupru
E. tween-ul 80
(pag. 318)

F2641149. Printre factorii importanţi în administrarea formelor otice lichide, se enumeră şi:
A. timpul de contact, după administrare (5-10 minute)
B. poziţia orizontală a pacientului, cu urechea afectată orientată în sus
C. mişcarea pavilionului urechii
D. temperatura soluţiilor să fie uşor scăzută
E. repausul la pat timp de o oră după administrare
(pag. 320)

F2641150. Preparatele lichide destinate a fi administrate în urechea lezată, timpan perforat sau înaintea
unei intervenţii chirurgicale trebuie să fie:
A. izotonice
B. proaspăt preparate
C. sterile
D. izohidrice şi izoionice
E. lipsite de conservanţi antimicrobieni
(pag. 313-314)

F2641151. Din categoria preparatelor otologice lichide fac parte:


A. pansamentele auriculare
B. soluţiile pentru cauterizări
C. otoconurile lichide
D. otoguttae - FR X
E. băile auriculare

1239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1240 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 314)

F2641152. Spray-urile administrate pe cale auriculară:


A. pot fi lichide sau solide
B. sunt numai sub formă lichidă (aerosoli)
C. se administrează cu dispozitive speciale de pulverizare
D. au acţiune rapidă
E. au acţiune lentă
(pag. 314)

F2641153. Referitor la calea de administrare auriculară este adevărat că:


A. permite o administrare uşoară, rapidă, dar dureroasă a medicamentului
B. terapia locală conduce la o acţiune rapidă şi directă, cu concentraţii mici de medicament
C. se pot utiliza diferite forme farmaceutice lichide, semisolide sau solide
D. este contraindicată folosirea altor vehicule dcât apa şi glicerolul
E. soluţiile apoase au întotdeauna eficacitate terapeutică
(pag. 314)

F2641154. După gradul de dispersie, formele otice pot fi:


A. lichide
B. semisolide
C. solide
D. multidoze
E. cu doze unitare
(pag. 315)

1240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1241 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 42
Preparate oromucozale
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Iasi, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1342001. Comprimatele bucale se administreaza:


A. sublingual
B. intre gingie si mucoasa obrazului
C. in alveolele dentare
D. se sug
E. prin dizolvare in apa
(pag. 575)

F1542002. Avantajele căii de administrare bucofaringiene sunt următoarele, cu excepţia:


A. asigură o terapie localizată
B. utilizează numai forma farmaceutică de soluţie
C. medicamentele sunt uşor de aplicat
D. în cazuri dureroase se pot aplica inhalaţii
E. numai calea sublinguală se poate utiliza pentru o acţiune sistemică
(pag. 341, [8])

F1542003. Cavitatea buco-faringo-laringiană nu cuprinde:


A. faringele
B. laringele
C. cavitatea bucală
D. dinţii
E. stomacul
(pag. 342, [8])

F1542004. Comprimatele bucale:


A. sunt preparate semisolide
B. sunt destinate afecţiunilor cardiace
C. sunt destinate afecţiunilor locale ale cavităţii bucale
D. conţin numai excipienţi diluanţi
E. sunt obţinute prin modelare manuală
(pag. 340, [8])

F1542005. Pe căile bucofaringiene se pot administra următoarele forme farmaceutice cu excepţia:


A. apelor de gură
B. alveoconurilor
C. comprimatelor bucale
D. comprimatelor retard
E. comprimatelor sublinguale
(pag. 340, [8])

F1542006. pH-ul salivar este:


A. neutru

1241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1242 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. acid
C. alcalin
D. uşor acid
E. uşor alcalin
(pag. 343, [8])

F1542007. Preparatele oromucozale se clasifică în funcţie de modul de formulare în:


A. soluţii apoase
B. soluţii alcoolice
C. soluţii glicerolate
D. soluţii hidroalcoolice
E. formule magistrale
(pag. 342, [8])

F1642008. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este valabila în cazul colutoriilor ?


A. Sunt preparate de uz extern
B. Sunt destinate administrarii pe mucoasa bucala
C. Se administreaza sub forma diluata
D. Sunt preparate vâscoase
E. Contin de obicei o singura substanta medicamentoasa
(pag. 456, [7])

F1642009. Ce solutii medicamentoase se îndeparteaza din gura dupa folosire ?


A. Gargarismele si apele de gura
B. Colutoriile
C. Solutiile apoase
D. Badijonajele
E. Clismele
(pag. 456, [7])

F1642010. Colutoriile sunt preparate care se administreaza:


A. extern
B. pe cale rectala
C. în scop terapeutic sau evacuator
D. dintr-un irigator
E. în scop terapeutic local sau sistemic
(pag. 456, [7])

F1642011. Colutoriile:
A. sunt solutii medicamentoase destinate administrarii pe piele
B. se administreaza prin frictionare
C. se prepara în apa sau în solutii hidroalcoolice
D. se prepara într-un vehicul vâscos
E. sunt preparate de uz intern
(pag. 456, [7])

F1642012. Gargarismele:
A. se pot prepara numai sub forma de solutii apoase
B. sunt solutii apoase, adeseori hidroalcoolice
C. au un vehicul vâscos
D. se administraza prin badijonarea mucoasei bucale
E. se administreaza ca atare

1242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1243 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 456, [7])

F2142013. Gargarismele:
A. se prepara cu solventi sau vehicule pe baza de uleiuri vegetale sau mucilagii
B. au efect indeosebi asupra buco si hipofaringelui
C. au actiune marcata in afectiuni laringiene
D. sunt recomandate in faringite congestive si angine
E. sunt indicate in general in afectiunile valului si amigdalelor palative
(pag. (8) 348 - 349)

F2142014. La formularea formelor lichide bucofaringiene se iau in considerare urmatoarele, cu


exceptia:
A. sa se asigure un pH acid
B. sa se asigure un pH aproape neutru sau usor alcalin (7-8,5)
C. sa nu se modifice pH-ul salivar
D. sa nu se distruga papilele gustative
E. sa se asigure un gust placut, cu toate ca preparatele nu se inghit
(pag. 346, [8])

F2142015. In formularea apelor de gura se folosesc urmatorii solventi, cu exceptia:


A. apei
B. alcoolului de diferite concentratii
C. solutiilor izotonice de clorura de sodiu
D. solutiilor hipertonice de clorura de sodiu 2%
E. uleiurilor vegetale
(pag. 347, [8])

F2142016. Urmatoarele afirmatii privind comprimatele de supt sunt reale, cu exceptia:


A. se folosesc pentru o actiune sistemica
B. sunt destinate afectiunilor locale ale cavitatii bucale
C. sunt formulate pentru a se dizolva lent in gura
D. se obtin prin comprimare
E. contin substante antiseptice, anestezice, etc.
(pag. 340, [8])

F2542017. Lycasin-ul este un adjuvant folosit in preparatele bucofaringiene ca inlocuitor al:


A. Glicol-ului
B. Zaharului
C. Glicerolului
D. Clorurii de benzalconiu
E. Procainei
(pag. 347 (8))

F2542018. Gargarismele nu vor fi preparate cu solventi sau vehicole pe baza de uleiuri vegetale sau
vehicole vascoase (mucilagii) pentru ca:
A. De obicei aceste substante sunt incompatibile cu substante active
B. Nu se folosesc pentru actiune emolienta sau de protejare a mucoasei bucofaringiene
C. In gura lasa un gust si miros neplacut
D. Aceste vehicole, in special mucilagiile pot irita mucoasa bucofaringiana
E. Acesti solventi asigura un timp de contact mai mare cu mucoasa bucala
(pag. 348 (8))

F2542019. Efectul gargarismelor este mai puternic la nivelul:

1243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1244 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. Laringelui
B. Faringelui
C. La nivelul valului palatin
D. Amigdalelor palatine
E. Stalpilor amigdalieni
(pag. 349 (8))

F2542020. Pe căile bucofaringiene se pot administra următoarele forme farmaceutice cu excepţia:


A. comprimatelor sublinguale
B. comprimatelor retard
C. comprimatelor bucale
D. alveoconurilor
E. apelor de gură
(pag. 340/8)

F2542021. Comprimatele bucale:


A. sunt obţinute prin modelare manuală
B. conţin numai excipienţi diluanţi
C. sunt destinate afecţiunilor locale ale cavităţii bucale
D. sunt destinate afecţiunilor cardiace
E. sunt preparate semisolide
(pag. 340/8)

F2542022. Avantajele căii de administrare bucofaringiene sunt următoarele, cu excepţia:


A. utilizează numai forma farmaceutică de soluţie
B. medicamentele sunt uşor de aplicat
C. în cazuri dureroase se pot aplica inhalaţii
D. numai calea sublinguală se poate utiliza pentru o acţiune sistemică
E. asigură o terapie localizată
(pag. 341/8)

F2542023. Preparatele oromucozale se clasifică în funcţie de modul de formulare în:


A. formule magistrale
B. soluţii apoase
C. soluţii alcoolice
D. soluţii glicerolate
E. soluţii hidroalcoolice
(pag. 342/8)

F2542024. Cavitatea buco-faringo-laringiană cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


A. dinţii
B. cavitatea bucală
C. stomacul
D. laringele
E. faringele
(pag. 342/8)

F2542025. pH-ul salivar este:


A. uşor alcalin
B. uşor acid
C. alcalin
D. acid

1244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1245 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. neutru
(pag. 343/8)

F2542026. În formularea preparatelor administrate pe căile buco-faringo-laringiene nu se ţine seama de:


A. locul de aplicare
B. forma farmaceutică
C. recipientul de condiţionare secundară
D. acţiunea urmărită
E. natura substanţei medicamentoase
(pag. 346/8)

F2642027. Apele de gură:


A. se pot prepara numai sub formă de soluţii apoase
B. sunt soluţii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. au vehicul vâscos
D. se administrează prin badijonarea mucoasei bucale
E. se administreazăca atare
(pag. 340)

F2642028. Gargarismele sunt:


A. soluţii apoase, hidroalcoolice sau glicerinate
B. soluţii apoase, în general diluate
C. soluţii hidroalcoolice
D. soluţii apoase, în general concentrate
E. numai soluţii cu vehicul compus
(pag. 340)

F2642029. Ce soluţii medicamentoase se îndepărtează din gură după folosire?


A. gargarismele şi apele de gură
B. colutoriile şi apele de gură
C. soluţiile apoase de uz extern
D. badijonajele şi pensulaţiile bucale
E. clismele şi gargarismele
(pag. 340)

F2642030. Care dintre următoarele afirmaţii nu este valabilă în cazul colutoriilor?


A. sunt preparate de uz extern
B. sunt destinate administrării pe gingii, pereţii interni ai cavităţii bucale, limbă, faringe
C. se administrează sub formă diluată
D. sunt preparate vâscoase
E. se folosesc pentru o acţiune locală
(pag. 340)

F2642031. Colutoriile sunt preparate care se administrează:


A. extern
B. pe cale rectală
C. în scop terapeutic sau evacuator
D. dintr-un irigator
E. în scop terapeutic local sau sistemic
(pag. 340)

F2642032. Colutoriile:

1245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1246 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. sunt soluţii medicamentoase destinate admnistrării pe piele


B. se administrează prin fricţionare
C. se prepară în apă sau în soluţii hidroalcoolice
D. se prepară într-un vehicul vâscos
E. sunt preparate de uz intern, care se menţin în gură
(pag. 347-348)

F2642033. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?


A. gargarismele se utilizează pentru tratamentul unor afecţiuni ale gâtului
B. apele de gură pot conţine antiseptice, astringente sau anestezice locale
C. soluţiile sunt preparate oromucozale
D. colutoriile se mai numesc şi clisme
E. comprimatele sublinguale se dizolvă lent în gură sau se mestecă
(pag. 340)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1242034. Alegeti care solventi si vehicule se folosesc pentru preparatele bucofaringiene


A. apa distilata
B. asociere apa distilata cu alcool
C. asociere apa-propilenglicol
D. asociere apa-polietilenglicoli lichizi
E. ulei vegetal
(pag. 340-9, [8])

F1242035. Apele de gura:alegeti enunturile care sunt corecte referitor la aceste preparate
A. sinonim spalaturi bucale
B. solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. destinate curatirii cavitatii bucale
D. se aplica sub forma diluata, ex temporae
E. contin substante medicamentoase puternic active
(pag. 340-9, [8])

F1242036. Care din enunturile de mai jos sunt metode de control a calitatii formelor bucofaringiene
lichide
A. aspectul, pH-ul
B. omogenitatea, viscozitatea
C. biodisponibilitatea
D. continutul in substanta medicamentoasa si masa totala pe recipient
E. viteza de cedare si absorbtie
(pag. 340-9, [8])

F1242037. Care dintre enunturi sunt corecte in legatura cu solutiile pentru regiunea gingivo-dentara
A. se numesc si solutii stomatologice
B. sunt preparate lichide
C. se aplica pe regiunea gingivo-dentara
D. se aplica si in cavitatea dentara ( alveola)
E. se aplica de catre pacient
(pag. 340-9, [8])

F1242038. Care substante medicamentoase se formuleaza in preparatele gingivo-dentare

1246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1247 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. mentol,camfor
B. ulei volatil de cuisoare
C. fenol
D. cocaina, xilina
E. clorat de potasiu
(pag. 340-9, [8])

F1242039. Ce anestezice locale se folosesc in formularea preparatelor bucofaringiene


A. procaina
B. tetracaina
C. cocaina
D. anestezina
E. morfina
(pag. 340-9, [8])

F1242040. Ce antiseptice sunt utilizate la formularea preparatelor bucofaringiene


A. iodoform
B. permanganat de potasiu
C. fenoli
D. apa oxigenata
E. gentamicina
(pag. 340-9, [8])

F1242041. Ce clase farmacologice de substante medicamentoase sunt utilizate in formularea


preparatelor bucofaringiene
A. antibiotice
B. analgezice
C. antiinflamatoare
D. astringente
E. spasmolitice
(pag. 340-9, [8])

F1242042. Ce enunturi sunt corecte in legatura cu gargarismele


A. sunt preparate farmaceutice lichide destinate clatirii gurii, dupa care se expulzeaza fara a fi inghitite
B. se folosesc pentru actiune locala dezinfectanta, umectanta si de curatare
C. au actiune emolienta
D. actioneaza corespunzator si la nivelul faringelui si laringelui
E. reduc cariile dentare
(pag. 340-9, [8])

F1242043. Ce vehicule se folosesc in colutorii


A. glicerol
B. propilenglicol
C. polietilenglicoli lichizi
D. mucilag de alcool polivinilic
E. mucilag de guma arabica
(pag. 340-9, [8])

F1242044. Precizati componentii medicamentosi ai colutoriilor


A. albastru de metilen
B. colargol
C. clorura de zinc

1247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1248 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. nistatina
E. gentamicina
(pag. 340-9, [8])

F1242045. Precizati modul de dispersare a substantei medicamentoase in preparatele bucofaringiene


A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. formare de solutii solide
E. formare de eutectice
(pag. 340-9, [8])

F1242046. Solutiile pentru regiunea gingivo-dentara au urmatoarele utilizari: alegeti variantele corecte
A. anestezice
B. dezinfectante
C. antiseptice
D. reduc tartrul
E. trateaza parodontopatiile
(pag. 340-9, [8])

F1242047. Tipuri de preparate medicamentoase bucofaringiene destinate tratamentului unor afectiuni


ale mucoasei bucale (orale); alegeti variantele corecte
A. gargarisme
B. colutorii
C. ape d egura
D. solutii gingivo-dentare
E. paste de dinti
(pag. 340-349, [8])

F1442048. Colutoriile:
A. sunt solutii medicamentoase apoase
B. sunt solutii medicamentoase viscoase
C. contin intotdeauna o singura substanta medicamentoasa
D. sunt preparate de uz intern
E. contin substante medicamentoase astringente,antiseptice
(pag. 456, [7])

F1442049. Colutoriile:
A. sunt preparate farmaceutice de uz extern
B. se administreaza prin badijonarea mucoasei cavitatii bucale
C. se administreaza prin diluare prealabila
D. nu se dilueaza inainte de administrare
E. sunt oficinale in FR.X
(pag. 456, [7])

F1442050. Gargarismele:
A. sunt oficinale in FR.X
B. sunt solutii apoase,frecvent hidroalcoolice
C. se folosesc ca atare
D. se folosesc prin badijonare
E. se folosesc pentru tratamentul unor afectiuni ale cavitatii bucale
(pag. 456, [7])

1248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1249 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1442051. Gargarismele:
A. sunt preparate farmaceutice de uz extern
B. sunt preparate farmaceutice de uz intern
C. se folosesc dupa diluare corespunzatoare cu apa
D. contin substante antiseptice,astringente,analgezice
E. nu se indeparteaza din gura dupa folosire
(pag. 456, [7])

F1542052. Colutoriile:
A. se mai numesc şi gargarisme
B. sunt denumite pensulaţii
C. sunt denumite badijonaje
D. sunt preparate farmaceutice semisolide
E. sunt preparate lichide mai mult sau mai puţin vâscoase
(pag. 348, [8])

F1542053. Funcţie de modul de condiţionare formele buco-faringo-laringiene se clasifică în:


A. soluţii
B. forme unidoze
C. suspensii
D. forme multidoze
E. paste
(pag. 342, [8])

F1542054. Gargarismele:
A. sunt destinate tratamentului afecţiunilor cavităţii bucale
B. sunt destinate tratamentului afecţiunilor laringelui
C. au efect slab în afecţiunile laringiene
D. sunt contraindicate în faringite congestive şi în angine
E. sunt recomandate în afecţiuni ale amigdalelor palatine
(pag. 348, [8])

F1542055. În formularea preparatelor administrate pe căile buco-faringo-laringiene se ţine seama de:


A. natura substanţei medicamentoase
B. locul de aplicare
C. acţiunea urmărită
D. recipientul de condiţionare secundară
E. forma farmaceutică
(pag. 346, [8])

F1542056. În industrie colutoriile sub formă de soluţii sunt condiţionate în:


A. flacoane de metal
B. tuburi de aluminiu siliconate în interior
C. flacoane de sticlă însoţite cu dispozitive port-valvă
D. flacoane din plastic suplu cu pulverizator
E. flacoane presurizate (sub azot)
(pag. 348, [8])

F1542057. Soluţiile pentru regiunea gingivo-dentară:


A. sunt numite şi soluţii stomatologice
B. pot fi soluţii alcoolice sau apoase
C. se aplică pe regiunea gingivo-dentară

1249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1250 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. se introduc în cavitatea dentară


E. pot fi aplicate şi de către pacient
(pag. 349, [8])

F1542058. Substanţele medicamentoase folosite pentru obţinerea preparatelor utilizate în igiena şi


tratamentul afecţiunilor căilor buco-faringo-laringiene pot fi:
A. numai substanţe colorante şi colorate
B. numai substanţe incolore
C. cu acţiune antiseptică
D. cu acţiune analgezică
E. cu acţiune astringentă
(pag. 346, [8])

F1542059. Utilizările soluţiilor dentifrice sunt:


A. curăţă suprafaţa dentară
B. asigură sănătatea gingiei
C. produc halenă
D. produc carii dentare
E. reduc tartrul
(pag. 348, [8])

F1642060. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?


A. Gargarismele se utilizeaza pentru tratamentul unor afectiuni ale cavitatii bucale
B. Apele de gura pot contine antiseptice, astringente sau analgezice
C. Solutiile sunt preparate oromucozale
D. Colutoriile se mai numesc si clisme
E. Colutoriile sunt solutii medicamentoase
(pag. 456, [7])

F1642061. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false ?


A. Apele de gura se administreaza prin badijonare
B. Apele de gura se îndeparteaza din gura dupa folosire
C. Apele de gura se folosesc în prealabil diluate
D. Apele de gura se folosesc pentru tratamentul local si sistemic al unor afectiuni
E. Apele de gura contin antiseptice, astringente, analgezice
(pag. 456, [7])

F1642062. Care dintre urmatoarele preparate de uz extern se administreaza numai pe mucoase ?


A. Gargarismele
B. Colutoriile
C. Apele de gura
D. Solutiile
E. Lotiunile
(pag. 456, [7])

F1642063. Care dintre urmatoarele preparate de uz extern se prepara numai sub forma de solutii ?
A. Colutoriile
B. Clismele
C. Apele de gura
D. Spalaturile bucale
E. Gargarismele
(pag. 456, [7])

1250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1251 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1642064. Care dintre urmatoarele preparate se administreaza pe mucoasa bucala si pot fi solutii
apoase sau hidroalcoolice ?
A. Clismele
B. Gargarismele
C. Colutoriile
D. Apele de gura
E. Lotiunile bucale
(pag. 456, [7])

F1642065. Colutoriile se administreaza:


A. prin badijonare
B. prin tamponare
C. pe mucoasa cavitatii bucale sau pe piele
D. numai pe mucoasa cavitatii bucale
E. fara a se dilua în prealabil
(pag. 456, [7])

F1642066. Colutoriile:
A. sunt preparate de uz extern
B. se utilizeaza pentru spalarea ranilor
C. contin de obicei mai multe substante active asociate cu substante auxiliare
D. sunt solutii medicamentoase
E. se utilizeaza fara a se dilua în prealabil
(pag. 456, [7])

F1642067. Gargarismele:
A. sunt solutii apoase sau hidroalcoolice
B. se utilizeaza pentru tratamentul unor afectiuni ale mucoasei bucale
C. contin de regula antiseptice, astringente, analgezice
D. se folosesc dupa diluare cu apa
E. nu se îndeparteaza din gura dupa utilizare
(pag. 456, [7])

F2142068. Sub forma de gargarisme se utilizeaza solutii cu:


A. rivanol
B. albastru de metil
C. apa oxigenata
D. borax
E. cloramine
(pag. (8) 348)

F2142069. Solutiile concentrate pentru gargara se pot dilua cu:


A. decoct de radacina de ipeca
B. macerat de alteea
C. infuzie de flori de musetel
D. infuzie de flori de tei
E. apa de roze
(pag. (8) 347)

F2142070. Absorbitia substantei medicamentoase la nivelul zonei sublinguale este favorizata de:
A. epiteliu pluricelular subtire
B. pH aproape neutru

1251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1252 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. lamina bazala
D. vascularizatia bogata
E. stratul keratinizat prezent in mucoasa orala keratinizata
(pag. (8) 349)

F2142071. Colutoriile:
A. sunt destinate exercitarii unei actiuni sistemice
B. sunt destinate exercitarii unei actiuni locale
C. sunt solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
D. se administreaza prin badijonare
E. se administreaza prin pulverizare
(pag. (8) 347 - 348)

F2142072. Spray-urile si aerosolii:


A. sunt preparate formate din particule foarte fine lichide sau solide dispersate in mediu lichid
B. pot fi administrate cu dispozitive speciale de pulverizare
C. pot fi administrate prin propulsare cu ajutorul unui gaz sub presiune
D. au efect general sau local
E. au o tehnologie de fabricatie simpla
(pag. (8) 340)

F2142073. Comprimatele bucale:


A. sunt destinate afectiunilor locale ale cavitatii orale
B. sunt destinate dizolvarii rapide in gura
C. sunt destinate dizolvarii lente in gura
D. se plaseza sub limba
E. permit pasajul transmucozal al unor substante medicamentoase
(pag. (8) 340)

F2142074. Formele moderne de administrare bucofaringiana sunt reprezentate de:


A. pensulatii
B. cauterizari
C. preparate bioadezive
D. spray-uri
E. inhalatii
(pag. (8) 341)

F2142075. Care dintre urmatoarele preparate bucofaringiene pot avea efect prelungit:
A. solutii vascoase
B. comprimate sublinguale
C. comprimate bioadezive
D. geluri
E. ape de gura
(pag. (8) 341)

F2142076. In afectiuni insotite de durere sunt recomandate urmatoarele forme farmaceutice


bucofaringiene
A. inhalatii
B. colutorii
C. pulverizatii
D. comprimate pentru supt
E. aerosoli

1252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1253 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. (8) 341)

F2142077. Formele farmaceutice bucofaringiene cuprind:


A. ape de gura
B. colutorii
C. otoconuri
D. solutii dentrifice
E. gargarisme
(pag. 347 - 348, [8])

F2142078. Gargarismele:
A. sunt destinate tratamentului afectiunilor gatului (faringe, amigdale)
B. sunt folosite pentru spalarea gurii
C. aplicarea se face prin barbotarea lichidului cu aer
D. barbotarea este urmata de inghitirea preparatului
E. au pH apropiat de neutralitate
(pag. 340, [8])

F2142079. In formularea apelor de gura:


A. se va tine seama de pH-ul salivei
B. se va tine seama de prevenirea inhibarii miscarii ciliare
C. se va evita o alcalinitate mai mare pentru a nu distruge mucoasa
D. se va tine seama de efectul cariogen imprimat de pH-ul acid
E. se vor folosi exclusiv vehicule vascoase
(pag. 347, [8])

F2142080. La formularea preparatelor oromucozale trebuie sa se tina seama de:


A. locul de aplicare
B. actiunea urmarita
C. tehnologia de obtinere
D. conditiile de depozitare
E. forma farmaceutica
(pag. 346, [8])

F2142081. Colutoriile:
A. sunt forme farmaceutice lichide mai mult sau mai putin vascoase
B. se aplica dupa diluare cu apa
C. se aplica pentru a exercita o actiune locala
D. utilizeaza ca vehicule glicerol, propilenglicol, PEG-uri lichizi
E. se mai numesc erine
(pag. 347 - 348, [8])

F2142082. Apele de gura:


A. sunt denumite si spalaturi bucale
B. sunt denumite si gargarisme
C. sunt folosite pentru reducerea halenei
D. au efect sistemic, de scurta durata
E. se pot utiliza si sub forma de solutii usor alcaline
(pag. 347, [8])

F2142083. In formularea colutoriilor se pot include:


A. albastru de metilen

1253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1254 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. clorura de zinc
C. acid salicilic
D. nistatin
E. mentol
(pag. 347, [8])

F2142084. Ca vehicule la prepararea colutoriilor se utilizeaza:


A. mucilagii de macromolecule
B. alcool etilic
C. glicerol
D. propilenglicol
E. polietilenglicoli lichizi
(pag. 348, [8])

F2142085. Gargarismele au actiune locala:


A. dezinfectanta
B. de spalare si detasare a membranelor si depozitelor
C. emolienta asupra mucoasei bucolaringiene
D. cheratoplastica
E. de umectare a mucoasei bucofaringiene prin provocarea unei hipersalivatii
(pag. 348, [8])

F2142086. Sub forma de gargarisme se utilizeaza solutii cu:


A. apa oxigenata
B. borax
C. adrenalina
D. permanganat de potasiu
E. salol
(pag. 348, [8])

F2142087. Contactul prelungit al preparatelor bucofaringiene cu mucoasa se realizeaza prin:


A. utilizarea de preparate lichide care contin agenti tensioactivi
B. utilizarea de geluri bioadezive
C. utilizarea de forme solide
D. marirea vascozitatii preparatelor lichide
E. includerea in formulare a unor compusi cu potential cariogen
(pag. 346, [8])

F2142088. In formularea medicamentelor bucofaringiene intra:


A. antiinflamatoare
B. dezodorizante
C. antihistaminice
D. dezinfectante
E. anestezice locale
(pag. 346 - 347, [8])

F2242089. Tipuri de preparate medicamentoase bucofaringiene lichide destinate tratamentului unor


afectiuni ale mucoasei bucale
A. gargarisme
B. colutorii
C. ape de gura
D. solutii gingivo-dentare

1254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1255 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. paste de dinti
(pag. Popovici,340)

F2242090. Clase farmacologice de substante medicamentoase utilizate in formularea preparatelor


bucofaringiene
A. antibiotice
B. analgezice
C. antiinflamatoare
D. astringente
E. spasmolitice
(pag. Popovici,347)

F2242091. Anestezice locale in formularea preparatelor bucofaringiene


A. procaina
B. tetracaina
C. cocaina
D. mentol
E. morfina
(pag. Popovici,347)

F2242092. Antiseptice utilizate la formularea preparatelor bucofaringiene


A. iodoform
B. permanganat de potasiu
C. fenoli
D. apa oxigenata
E. gentamicina
(pag. Popovici,346)

F2242093. Care este modul de dispersare a substantei medicamentoase in preparatele bucofaringiene


lichide
A. dizolvare
B. emulsionare
C. suspendare
D. solutii solide
E. eutectice
(pag. Popovici,340)

F2242094. Solventi si vehicule pentru preparatele bucofaringiene


A. apa distilata
B. asociere de apa distilata cu alcool
C. asociere apa-propilenglicol
D. asociere apa-polietilenglicoli lichizi
E. ulei vegetal
(pag. Popovici,347)

F2242095. Apele de gura


A. sinonim spalaturi bucale
B. solutii apoase, alcoolice sau hidroalcoolice
C. destinate unui efect local
D. se aplica sub forma diluata, ex temporae
E. contin substante medicamentoase puternic active
(pag. Popovici,340)

1255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1256 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2242096. Colutoriile
A. sinonim pensulatii sau badijonaje pentru cavitatea bucala
B. sunt forme farmaceutice lichide dar cu viscozitate mai mare
C. asigura o stationare pe o durata mai indelungata la nivelul mucoasei bucofaringiene
D. exercita o actiune locala
E. actioneaza prin flux osmotic invers
(pag. Popovici,340)

F2242097. Componenti medicamentosi ai colutoriilor


A. albastru de metilen
B. colargol
C. clorura de zinc
D. nistatina
E. hormoni
(pag. Popovici,347)

F2242098. Vehicule in colutorii


A. glicerol
B. propilenglicol
C. polietilenglicoli lichizi
D. mucilag de alcool polivinilic
E. mucilag de guma arabica
(pag. Popovici,347)

F2242099. Gargarisme
A. sunt preparate farmaceutice lichide destinate clatirii gurii, dupa care se expulzeaza fara a fi inghitite
B. se folosesc pentru actiune locala dezinfectanta, umectanta si de curatare
C. au actiune la nivelul faringelui
D. se dilueaza in momentul utilizarii
E. reduc cariile dentare
(pag. Popovici,340)

F2242100. Solutii pentru regiunea gingivo-dentara


A. se numesc si solutii stomatologice
B. sunt preparate lichide
C. se aplica pe regiunea gingivo-dentara
D. se aplica si in cavitatea dentara ( alveola)
E. sunt preparate semisolide
(pag. Popovici,340)

F2242101. In preparatele gingivo-dentare se formuleaza substante medicamentoase


A. mentol
B. ulei volatil de cuisoare
C. fenol
D. cocaina
E. metiltestosterona
(pag. Popovici,349)

F2242102. Solutiile pentru regiunea gingivo-dentara au urmatoarele utilizari


A. anestezice
B. dezinfectante
C. antiseptice

1256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1257 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. reduc tartrul
E. trateaza parodontopatiile
(pag. Popovici,349)

F2242103. Controlul calitatii formelor bucofaringiene lichide


A. aspectul
B. omogenitatea
C. viscozitatea
D. continutul in substanta medicamentoasa si masa totala pe recipient
E. viteza de cedare si absorbtie
(pag. Popovici,349)

F2342104. In grupa preparatelor oromucozale intra:


A. gargarisme
B. colutorii
C. ape de gura
D. paste de dinti
E. alveoconuri
(pag. 342)

F2342105. Solutiile oromucozale au ca solvent:


A. apa
B. alcool de diverse concentratii
C. glicerol
D. uleiu de floarea soarelui
E. ulei de parafina
(pag. 347)

F2342106. Gargarismele se utilizeaza pentru:


A. tratarea afectiunilor cavitatii bucale
B. tratarea gingiilor
C. dupa extractii dentare
D. micoze bucale
E. absorbtie sistemica
(pag. 348)

F2342107. Comprimatele pentru supt:


A. sunt destinate mentinerii in gura
B. elibereaza treptat substanta activa
C. elibereaza rapid substanta activa
D. combat afectiunile locale
E. combat afectiunile generale
(pag. 340)

F2342108. Preparatele lichide oromucozale au urmatorul pH:


A. 6
B. 7
C. 7,5
D. 8
E. 5,5
(pag. 346)

1257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1258 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2342109. Pentru tratarea gingiilor sunt utilizate:


A. solutii apoase
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii glicerolate
D. solutii uleioase
E. mucilagii
(pag. 348,349)

F2542110. Pe caile bucofaringolaringiene se pot administra diferite forme farmaceutice:


A. Ape de gura
B. Alveoconuri
C. Siropuri
D. Paste obturante
E. Ceruri dentare
(pag. 340 (8))

F2542111. Caile de administrare bucofaringiene ofera o serie de avantaje:


A. In cazuri dureroase se pot aplica inhalatii, pulverizari si aerosoli
B. Se pot folosi substante medicamentoase in doze mici datorita suprafetei mici a caii sublinguale
C. Pot avea efect prelungit (solutii vascoase, geluri, comprimate bucoadezive)
D. Prezinta o absorbtie rapida, imediata si in contact direct cu leziunea (solutii)
E. Asigura o terapie localizata la nivelul diferitelor zone anatomice, cu diverse substante medicamentoase
(pag. 341 (8))

F2542112. Apele de gura sunt:


A. Solutii apoase
B. Solutii alcoolice
C. Solutii glicerinate
D. Solutii hidroalcoolice
E. Spalaturi bucale
(pag. 347 (8))

F2542113. Colutoriile se mai numesc si:


A. Geluri buco-adezive
B. Pensulatii
C. Spalaturi bucale
D. Dusuri buco-faringiene
E. Badijonaje
(pag. 347 (8))

F2542114. Ca substante active la prepararea colutoriilor se folosesc:


A. Colargol 2%
B. Albastru de metilen 1-3%
C. Salol
D. Lactat de aluminiu
E. Acid benzoic
(pag. 347 (8))

F2542115. Pentru preparatele dentifrice se impun in plus o serie de conditii:


A. Sa pastreze neschimbata halena
B. Sa curete bine suprafetele accesibile ale dintilor
C. Sa asigure sanatatea gingiilor

1258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1259 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. Sa creeze o senzatie de confort bucal


E. Sa nu reduca incidenta de uzura a dintilor, respectiv sa previna cariile dentare
(pag. 346 (8))

F2542116. In infectiile nevirotice de la nivel buco-faringian se folosesc diferite substante din clasa
antisepticelor:
A. Nistatin
B. Apa oxigenata
C. Polividin-iod
D. Cloramina B
E. Hexilrezorcinol
(pag. 346 (8))

F2542117. In infectiile nevirotice oromucozale se folosesc substante medicamentoase din urmatoarele


clase:
A. Antiseptice
B. Antifungice
C. Odorizante
D. Anestezice locale
E. Substante desensibilizante ale dintilor
(pag. 346 (8))

F2542118. Lycasinul are urmatoarele caracteristici:


A. Lichid siropos, fara zahar
B. Lichid siropos cu o cantitate scazuta de zahar
C. Higroscopic
D. Nu cristalizeaza
E. Compatibil cu multe substante
(pag. 347 (8))

F2542119. In industrie, solutiile folosite ca si colutorii sunt conditionate in:


A. Flacoane de plastic suple cu pulverizator
B. Flacoane de sticla suple cu pulverizator
C. Flacoane de sticla insotite de un dispozitiv port-vata
D. Flacoane presurizate (sub azot)
E. Flacoane presurizate (sub heliu)
(pag. 348 (8))

F2542120. Trebuiesc diluate inainte de folosire urmatoarele forme farmaceutice pentru administrare
bucofaringiana:
A. Colutoriile
B. Apele de gura
C. Solutiile dentifrice
D. Gargarismele
E. Solutiile pentru regiunea gingivo dentara
(pag. 348 (8))

F2542121. Solutiile gingivo-denare:


A. Se folosesc prin aplicarea in regiunea gingivo-dentara sau se introduc in alveola dentara
B. Se numesc si solutii stomatologice
C. Se aplica usor de catre pacient
D. Se aplica numai de catre medicul stomatolog
E. Sunt numai sub forma de solutii alcoolice

1259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1260 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 349 (8))

F2542122. Funcţie de modul de condiţionare formele buco-faringo-laringiene se clasifică în:


A. forme unidoze
B. paste
C. soluţii
D. suspensii
E. forme multidoze
(pag. 342/8)

F2542123. Substanţele medicamentoase folosite pentru obţinerea preparatelor utilizate în igiena şi


tratamentul afecţiunilor căilor buco-faringo-laringiene pot fi:
A. cu acţiune analgezică
B. cu acţiune astringentă
C. numai substanţe incolore
D. cu acţiune antiseptică
E. numai substanţe colorante şi colorate
(pag. 346/8)

F2542124. Apele de gură:


A. se folosesc sub formă diluată "ex-tempore”
B. sunt soluţii apoase, alcoolice şi hidroalcoolice
C. sunt emulsii A/H
D. au efect antiinflamator, astringent, anestezic local
E. se mai numesc şi spălături bucale
(pag. 347/8)

F2542125. Colutoriile:
A. sunt denumite pensulaţii
B. sunt denumite badijonaje
C. sunt preparate farmaceutice semisolide
D. se mai numesc şi gargarisme
E. sunt preparate lichide mai mult sau mai puţin vâscoase
(pag. 348/8)

F2542126. În industrie colutoriile sub formă de soluţii sunt condiţionate în:


A. flacoane presurizate (sub azot)
B. flacoane din plastic suplu cu pulverizator
C. flacoane de sticlă însoţite cu dispozitive port-valvă
D. tuburi de aluminiu siliconate în interior
E. flacoane de metal
(pag. 348/8)

F2542127. Utilizările soluţiilor dentifrice sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. curăţă suprafaţa dentară
B. reduc tartrul
C. produc carii dentare
D. produc halenă
E. asigură sănătatea gingiei
(pag. 348/8)

F2542128. Soluţiile pentru regiunea gingivo-dentară:

1260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1261 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. pot fi aplicate şi de către pacient


B. se introduc în cavitatea dentară
C. se aplică pe regiunea gingivo-dentară
D. pot fi soluţii alcoolice sau apoase
E. sunt numite şi soluţii stomatologice
(pag. 349/8)

F2542129. Gargarismele:
A. sunt recomandate în afecţiuni ale amigdalelor palatine
B. sunt contraindicate în faringite congestive şi în angine
C. au efect slab în afecţiunile laringiene
D. sunt destinate tratamentului afecţiunilor laringelui
E. sunt destinate tratamentului afecţiunilor cavităţii bucale
(pag. 348/8)

F2642130. Colutoriile:
A. se utilizează prin badijonare sau pulverizare
B. se utilizează pentru spălarea rănilor
C. conţin substanţe antiseptice asociate sau nu cu antiinflamatoare sau anestezice locale
D. sunt preparate lichide mai mult sau mai puţin vâscoase
E. se utilizează în prealabil diluate
(pag. 347-348)

F2642131. Printre preparatele medicamentoase care se administrează pe mucoasele cavităţii bucale, se


numără şi:
A. loţiunile bucale
B. gargarismele
C. colutoriile
D. apele de gură
E. clismele bucofaringiene
(pag. 340)

F2642132. Gargarismele:
A. sunt preparate farmaceutice lichide
B. se utilizează pentru tratamentul afecţiunilor şi spălarea cavităţii bucale şi laringelui
C. se folosesc pentru o acţiune emolientă sau de protejare a mucoasei bucofaringiene
D. se diluează în momentul utilizării
E. se înghit după utilizare
(pag. 340-348)

F2642133. Care dintre următoarele preparate se administrează pe mucoasa bucală?


A. clismele
B. gargarismele
C. colutoriile
D. apele de gură
E. duşurile bucofaringiene
(pag. 340)

F2642134. Care dintre următoarele preparate se pot prepara sub formă de soluţii?
A. colutoriile
B. pastele de dinţi
C. apele de gură

1261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1262 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. spălăturile gingivale
E. gargarismele
(pag. 347-348)

F2642135. Care dintre următoarele preparate se administrează numai pe mucoase?


A. gargarismele
B. soluţiile
C. apele de gură
D. loţiunile
E. colutoriile
(pag. 340)

F2642136. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?


A. apele de gură se administrează prin badijonare
B. apele de gură se îndepărtează din gură după folosire
C. apele de gură se folosesc în prealabil diluate
D. apele de gură se folosesc pentru tratamentul local şi sistemic al unor afecţiuni
E. apele de gură conţin antiseptice, astringente, analgezice
(pag. 340, 347)

1262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1263 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 43
Emulsii farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1243001. Care enunt referitor la determinarea tipului emulsiei, este corect


A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza
daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
(pag. 474, [7])

F1243002. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la


emulsii:precizati la care
A. pentru administrare interna se folosesc nmai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
(pag. 493, [FR X])

F1243003. Precizati factorul esential care este implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor:
A. sarcina electrica
B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
E. tensiunea interfaciala
(pag. 466, [7])

F1243004. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori:care este enuntul corect


A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. perechile de tensioactivi folosite ca emulgator reprezinta 8-10% fata de cantitatea fazei interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
(pag. 467-8, [7])

F1343005. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena:
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50 %
D. 30 %
E. 75 %
(pag. 466)

1263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1264 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1443006. Conform FR.X, raportul intre componentele emulsiei primare, folosita la obtinerea emulsiei
uleioase, este:
A. 7,5 p ulei : 5 p guma arabica : 10 p apa
B. 5 p ulei : 7,5 p guma arabica : 10 p apa
C. 10 p ulei : 5 p guma arabica : 7,5 p apa
D. 7,5 p ulei : 10 p guma arabica : 5 p apa
E. 10 p ulei : 7,5 p guma arabica : 5 p apa
(pag. 388, [9])

F1443007. In general, ordinea desfasurarii etapelor de preparare a emulsiilor in industrie, este:


A. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; dezaerarea; omogenizarea
B. incalzirea fazelor in acelasi tanc; amestecarea prin agitare; omogenizarea; dezaerarea
C. incalzirea separata a fazelor uleioase si apoase; amestecarea fazelor; omogenizarea;dezaerarea
D. incalzirea impreuna a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
E. incalzirea separata a fazelor; amestecarea; racirea; omogenizarea
(pag. 470 - 471, [7])

F1443008. Regula generala, conform careia emulgatorul emulsioneaza faza in care nu se dizolva este
stabilita de:
A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului complex
C. teoria lui Bankroft
D. teoria lui Harkins
E. teoria penei
(pag. 464, [7])

F1543009. Alegerea unui emulgator nu depinde de:


A. natura substanţei medicamentoase
B. natura fazei uleioase
C. prezenţa electroliţilor
D. consistenţa emulsiei
E. culoarea fazei apoase
(pag. 466, [7])

F1543010. Determinarea tipului de emulsie se efectuează prin metodele de mai jos cu excepţia:
A. metoda diluării
B. metoda colorării
C. testul fluorescenţei
D. metoda determinării indicelui de refracţie
E. determinarea densităţii emulsiei
(pag. 474, [7])

F1543011. Emulgatorii folosiţi la obţinerea emulsiilor de uz intern trebuie să fie:


A. iritanţi
B. toxici
C. de tip A/U
D. de tip U/A
E. incompatibili cu substanţele active
(pag. 467, [7])

F1543012. Factorii care nu influenţează stabilitatea emulsiilor sunt:


A. densitatea fazelor

1264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1265 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. vâscozitatea mediului de dispersie


C. raportul concentraţiilor fazelor
D. gradul de hidratare
E. gustul fazei apoase
(pag. 465, [7])

F1543013. Referitor la conservanţii antimicrobieni folosiţi la prepararea emulsiilor sunt adevărate


afirmaţiile cu excepţia:
A. au acţiune bacteriostatică
B. au acţiune fungistatică
C. se folosesc în cantităţi mari
D. în alegerea lor se ţine seama de coeficientul de repartiţie U/A
E. se aleg în funcţie de faza apoasă şi cea uleioasă
(pag. 468, [7])

F1643014. Antioxidanti solubili în ulei utilizati în emulsii:


A. acid ascorbic
B. clorhidrat de cisteina
C. metabisulfit de sodiu
D. butilhidroxitoluen
E. tioglicerol
(pag. 469)

F1643015. Emulsia uleioasa contine:


A. 10 parti ulei de floarea-soarelui
B. 7,5 parti apa distilata
C. 5 parti ulei de floarea-soarelui
D. 7,5 parti guma arabica
E. 10 parti apa distilata
(pag. 388)

F1643016. Emulsiile sunt sisteme disperse:


A. omogene
B. eterogene
C. grosiere
D. ultramicroeterogene
E. macroeterogene
(pag. 463)

F1643017. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii de:


A. apa în ulei
B. ulei/apa/ulei
C. ulei în apa
D. ulei de parafina
E. ulei de ricin
(pag. 387)

F1643018. Sapunurile metalelor plurivalente vor forma emulsii:


A. U/A
B. A/U
C. emulsii instabile
D. microemulsii

1265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1266 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. emulsii mutiple
(pag. 464)

F2143019. Precizati care dintre urmatorii tensioactivi au caracter amfoter:


A. monostearat de gliceril
B. dioctilsulfosuccinat de sodiu
C. sapunuri de trietanolamina
D. lecitina
E. clorura de benzalkoniu
(pag. (7) 461)

F2143020. Conform FR X, pe etichetele recipientelor care conţin o emulsie trebuie să se menţioneze:


A. tipul de emulsie
B. natura emulgatorului
C. temperatura de conservare
D. conservatorul antimicrobian folosit
E. "A se agita înainte de administrare"
(pag. 388, [10])

F2143021. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin următoarele fenomene, cu excepţia:


A. sedimentării şi cremării
B. coalescenţei
C. defloculării (peptizării)
D. separării fazelor
E. inversării tipului de emulsie
(pag. 466, [7])

F2143022. Alegerea emulgatorului se face în funcţie de următoarele, cu excepţia:


A. naturii fazei uleioase
B. tipului de emulsie dorit
C. căii de administrare
D. incompatibilităţilor posibile cu alte componente din formulare
E. acţiunii sale antimicrobiene
(pag. 466-467, [7])

F2243023. Care este factorul esential implicat in stabilitatea fizica a emulsiilor


A. sarcina electrica
B. viscozitatea
C. umectarea
D. densitatea
E. tensiunea interfaciala
(pag. Leucuta,466)

F2243024. Utilizarea tensioactivilor amfifili ca emulgatori


A. alegerea lor se face pe baza masei moleculare
B. tensioactivii cu valoare H.L.B mai mare de 7 formeaza emulsii apa/ulei
C. o pereche de tensioactivi folosita ca emulgator se utilizeaza in proportie de 8-10% din cantitatea fazei
interne
D. cantitatea tensioactivului utilizat ca emulgator este de cca 20 % fata de cantitatea emulsiei fluide
E. prepararea emulsiei este dificila, necesita aparatura speciala pentru dispersarea fazelor
(pag. Leucuta,468)

1266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1267 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2243025. Determinarea tipului emulsiei


A. prin diluarea cu faza externa emulsia separa fazele din care este alcatuita
B. prin diluarea cu faza externa emulsia nu separa fazele din care este alcatuita
C. conductibilitatea electrica este mai mare la emulsiile apa in ulei decit la cele ulei in apa
D. la adaugarea unui colorant solubil in apa, prin examinare microscopica picaturile emulsionate se coloreaza
daca emulsia este de tip ulei in apa
E. prin agitarea unei emulsii intr-o eprubeta, faza uleioasa se separa in partea superioara
(pag. Leucuta,474)

F2243026. In farmacopee, la monografia Emulsii, se fac referiri la urmatoarele exemple de emulsii:


A. emulsia cu bromoform
B. emulsia de ulei de vaselina
C. emulsia uleioasa
D. emulsia de ulei de peste
E. emulsia cosmetica antisolara
(pag. FRX,388)

F2243027. In farmacopee, la monografia Infundibilia, se fac urmatoarele precizari referitoare la emulsii


A. pentru administrare interna se folosesc numai emulsiile apa in ulei
B. diametrul particulelor dispersate determinat la microscop trebuie sa fie de cel mult 5 micrometri
C. gradul de dispersie se determina prin numarul de miliarde de particule obtinute prin emulsionarea unui
gram de faza uleioasa
D. prepararea se face prin folosirea sapunurilor, prin mecanismul dat de teoria Bankroft
E. mecanismul de stabilizare a emulsiei este cel dat de teoria Harkins
(pag. FRX,493)

F2243028. Care este teoria prin care se explica mecanismul formarii emulsiilor cu ajutorul sapunurilor
A. Marangoni
B. Harkins
C. Bankroft
D. teoria filmului complex
E. cu ajutorul particulelor solide
(pag. Leucuta,464)

F2243029. Ce fel de antioxidanti se pot asocia in emulsii pentru a feri de oxidare uleiurile vegetale ale
fazei uleioase
A. cisteina
B. tioglicerolul
C. metabisulfitul de sodiu
D. butilhidroxitoluenul
E. acidul ascorbic
(pag. Leucuta,469)

F2243030. Cum se realizeaza omogenizarea emulsiilor cu ajutorul morilor coloidale


A. reglarea distantei dintre stator si rotor si a vitezei rotorului
B. utilizarea de supape
C. folosirea de filiere
D. utilizarea ultrasunetelor
E. incalzirea
(pag. Leucuta,472)

F2243031. Cu ce aparat se poate numara si evalua marimea picaturilor unei emulsii


A. numaratorul Coulter

1267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1268 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. dspozitivul Ocusert
C. balanta Figurovski
D. pipeta Andreasen
E. nefelometru
(pag. Leucuta,474)

F2343032. Care este teoretic procentul fazei dispersate in mediul de dispersie la o emulsie omogena
A. 10 %
B. 74,02 %
C. 50%
D. 30%
E. 75%
(pag. 466)

F2543033. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor sunt urmatorii cu exceptia:


A. galat de propil
B. clorura de benzalconiu
C. acid benzoic
D. bromura de cetiltrimetilamoniu
E. nitrat fenil mercuric
(pag. 468/7)

F2543034. Elementul cel mai important pentru stabilitatea emulsiilor este :


A. sarcina electrica
B. diametrul picaturilor fazei dispersate
C. tensiunea interfaciala
D. densitatea fazelor
E. vascozitatea madiului de dispersie
(pag. 466/7)

F2543035. Linimentele sunt:


A. suspensii in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta
B. emulsii ce contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
C. destinate aplicarii pe mucoase
D. alcatuite din doua faze lichide miscibile
E. emulsii ce contin mucilagii
(pag. 387/10)

F2543036. Emulsiile de uz extern:


A. sunt preparate numai lichide
B. se utilizeaza doar cele A/U
C. se folosesc mucilagiile cu rol protector
D. cele U/A sunt lavabile
E. necesita tensioactivi puternici, mai ales ionici
(pag. 467/7)

F2543037. Stabilitatea emulsiilor nu este influentata de urmatorii factori:


A. gradul de hidratare
B. densitatea fazelor
C. gustul fazei apoase
D. raportul concentratiilor fazelor
E. vascozitatea mediului de dispersie

1268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1269 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 465/7)

F2543038. La obtinerea emulsiilor de uz intern emulgatorii folositi trebuie sa fie:


A. de tip U/A
B. iritanti
C. de tip A/U
D. toxici
E. incompatibili cu substantele active
(pag. 467/7)

F2543039. Tensioactivi neionici sunt urmatoarele substante cu exceptia:


A. bromura de cetiltrimetilamoniu
B. monostearat de glicerol
C. span
D. stearat de etilenglicol
E. tween
(pag. 461/7)

F2543040. Urmatoarele emulsii sunt prevazute de FR X:


A. emulsia de bromoform
B. emulsia de seminte de dovleac
C. emulsia de ulei de ricin
D. emulsia de ulei de parafina
E. emulsia uleioasa
(pag. 388/10)

F2543041. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea emulsiilor trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii cu exceptia:
A. se folosesc in cantitati mari
B. au actiune fungicida
C. se aleg in functie de faza apoasa si cea uleioasa
D. in alegerea lor se tine cont de coeficientul de perartitie U/A
E. au actiune bacteriostatica
(pag. 468/7)

F2643042. Din câte etape este alcătuit studiul clinic al unui nou medicament?
A. trei
B. patru
C. cinci
D. două
E. zece
(pag. 108)

F2643043. Ce se înţelege prin "randomizare"?


A. administrarea de placebo
B. comparaţia efectelor obţinute pe grupe de bolnavi trataţi paralel
C. studii clinice controlate
D. alegerea la întîmplarea bolnavilor
E. cercetare încruciºată
(pag. 109)

F2643044. Biodisponibilitatea absolută compară forma farmaceutică cu o formă administrată:


A. pe cale orală

1269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1270 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. pe cale intravenoasă
C. pe cale nazală
D. pe cale rectală
E. pe cale perorală
(pag. 119)

F2643045. Cea mai precisă, sensibilă ºi reproductibilă modalitate de evaluare a bioechivalenţei:


A. test in vivo la animal
B. test in vitro
C. test in vivo pe subiecţi umani, măsurând concentraţia substanţei active în sânge în funcţie de timp
D. test in vivo la om măsurând un efect farmacologic intens corespunzăzor substanţei active în funcţie te timp
E. determinări clinice comparative
(pag. 123)

F2643046. Numărul de subiecţi la studii de bioechivalenţă nu poate fi mai mic decât:


A. 12
B. 20
C. 6
D. 11
E. 10
(pag. 125)

F2643047. În general se consideră bioechivalente două formulări a căror viteză ºi mărime a absorbţiei
nu diferă cu mai mult de:
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 0,5%
E. 1%
(pag. 136)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1243048. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe cei
trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt:
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
(pag. 469-470, [7])

F1243049. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 80
B. Tween 80
C. guma arabica
D. co-polimer de etilena-propilena (Pluronics)
E. Eudragit
(pag. 466-469, [7])

F1243050. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii

1270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1271 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza inter
C. se pastreaza la 8-10 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
(pag. 387, [FR X])

F1243051. Cum se face alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de mulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni
E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
(pag. 466-468, [7])

F1243052. Dispozitive utilizate la omogenizarea emulsiilor:alegeti variantele corecte


A. omogenizatoare cu supapa
B. omogenizatoare cu filiera
C. cu ultrasunete
D. moara coloidala
E. concasoare
(pag. 471-73, [7])

F1243053. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii; pecizati care dintre enunturi sunt corecte
A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
(pag. 466, [7])

F1243054. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice


A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
(pag. 387,492,510, [FR X])

F1243055. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente:precizati care din enunturi


sunt corecte
A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
(pag. 464, [7])

F1243056. Precizati factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor


A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie

1271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1272 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. raportul de concentratii a fazelor


D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
(pag. 465-6, [7])

F1243057. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati


A. sunt preparate lichide
B. sunt preparate lichide sau semisolide
C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa
D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
E. linimentele snt incluse la unguente
(pag. 387, [FR X])

F1343058. Caracteristicile linimentelor sunt:


A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
(pag. 387)

F1343059. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 ° C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
(pag. 470-473)

F1343060. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:


A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
(pag. 466)

F1343061. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:


A. faza uleioasa
B. faza apoasa
C. emulgatorul
D. agentul de crestere a viscozitatii
E. conservantul
(pag. 463)

F1343062. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:


A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
(pag. 468)

1272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1273 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1343063. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:


A. microscopic
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
(pag. 474)

F1343064. Emulsiile pot fi administrate:


A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
(pag. 463)

F1343065. Emulsiile se pastreaza:


A. in recipiente bine inchise
B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 °C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
(pag. 388)

F1343066. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:


A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
(pag. 467)

F1443067. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la teoria lui Harkins sunt adevarate:
A. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul sapunurilor
B. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul compusilor macromoleculari
C. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul particulelor solide
D. se mai numeste teoria penei sau a icului
E. mecanismul de actiune al emulgatorului depinde de volumul atomic, valenta, prezenta unor grupari
nepolare in molecula acestuia
(pag. 464, [7])

F1443068. Conform FR.X, emulsiile se prepara in urmatoarele etape:


A. emulgatorul se dizolva in faza externa
B. emulgatorul se dizolva in faza interna
C. faza interna se disperseaza in faza externa care contine emulgatorul
D. faza externa se disperseaza in faza interna care contine emulgatorul
E. emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m)
(pag. 387, [9])

F1443069. Conform FR.X, emulsiile:


A. sunt preparate farmaceutice lichide foarte viscoase
B. sunt constituite din doua faze lichide nemiscibile

1273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1274 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. sunt realizate cu ajutorul emulgatorilor


D. se pot administra intern sau extern
E. se administreaza numai intern
(pag. 387, [9])

F1443070. Conform FR.X, substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:


A. stabilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. agenti pentru corectarea gustului
E. agenti peptizanti
(pag. 388, [9])

F1443071. Emulsiile de uz intern:


A. sunt prevazute in FR.X sub forma unei monografii de generalitati
B. sunt numai emulsii de tip U/A
C. sunt numai emulsii de tip A/U
D. sunt denumite si linimente
E. pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului
(pag. 387 - 388, [9])

F1443072. Fenomenele reversibile de instabilitate a emulsiilor sunt:


A. sedimentarea
B. flocularea
C. coalescenta
D. ecremarea
E. separarea de faze (dezemulsionarea)
(pag. 466, [7])

F1443073. Fenomenul Marangoni:


A. apare in faza incipienta de preparare a emulsiei
B. consta in migrarea tensioactivului si a unui curent de faza externa la interfata picaturilor de faza interna
C. consta in migrarea tensioactivului si a unui curent de faza interna la interfata picaturilor de faza externa
D. se explica prin scaderea concentratiei tensioactivului in mediul apos extern al emulsiei ca urmare a
adsorbtiei sale la interfata
E. se explica prin scaderea concentratiei tensioactivului in mediul uleios intern al emulsiei ca urmare a
adsorbtiei sale la interfata
(pag. 464, [7])

F1443074. In industrie, prepararea unei emulsii consistente cu faza continua apoasa, se realizeaza prin:
A. formarea in situ a unui sapun
B. diluarea unei crème
C. metoda engleza
D. folosirea unui corp gras autoemulsionabil anionic
E. metoda gumei uscate
(pag. 474, [7])

F1443075. Mecanismul de emulsionare/stabilizare al polimerilor se explica prin:


A. teoria lui Bankroft
B. teoria filmului complex
C. formarea unui film interfacial multimolecular, rezistent la coalescenta
D. cresterea viscozitatii fazei externe apoase

1274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1275 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. adsorbtia orientata a emulgatorului la interfata


(pag. 465, [7])

F1443076. Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la emulsia uleioasa sunt adevarate:
A. este oficinala in FR.X
B. se prepara prin diluare cu apa a emulsiei primare
C. este o emulsie de tip U/A
D. este o emulsie de tip A/U
E. nu poate fi utilizata ca vehicul la prepararea emulsiilor magistrale
(pag. 388, [9])

F1443077. Omogenizarea emulsiilor in industrie se realizeaza:


A. pentru o reducere suplimetara a dimensiunilor picaturilor emulsionate
B. in vederea amestecarii fazelor emulsiei
C. cu ajutorul morii coloidale
D. cu ajutorul ultrasunetelor
E. cu ajutorul agitatoarelor
(pag. 471 - 472, [7])

F1443078. Prevederile FR.X privind caracteristicile organoleptice ale emulsiilor sunt:


A. au aspect laptos si omogen
B. se conserva in recipiente bine inchise, la 8 - 15 °C
C. culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor
D. recipientele care contin emulsii poarta mentiunea "A se agita inainte de administrare"
E. diluate cu faza externa in proportie de 1:10 trebuie sa ramana omogene
(pag. 388, [9])

F1443079. Stabilirea tipului de emulsie (U/A sau A/U) se poate face:


A. prin diluare
B. prin determinarea cifrei K
C. prin fluorescenta
D. conductometric
E. prin intermediul indicatorilor, la examinare microscopica
(pag. 474, [7])

F1443080. Stabilitatea emulsiilor poate fi crescuta prin:


A. cresterea diferentei de densitate a fazelor
B. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. reducerea tensiunii interfaciale
E. reducerea diametrului picaturilor fazei interne
(pag. 465 - 466, [7])

F1543081. Agitarea împreună a două lichide nemiscibile:


A. determină dispersarea temporară a unuia în celălalt
B. la încetarea lucrului mecanic cele două lichide rămân dispersate
C. duce la creşterea suprafeţei de separaţie între faze
D. duce la scăderea energiei libere interfaciale
E. apare fenomenul de coalescenţă la încetarea agitării
(pag. 464, [7])

F1543082. Dezemulsionarea se produce prin:

1275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1276 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. agenţi chimici
B. centrifugare
C. acţiunea unui câmp electric
D. prin agitarea amestecului
E. schimbarea etichetei produsului
(pag. 466, [7])

F1543083. Emulsiile multiple:


A. sunt de tip A/U/A
B. sunt de tip U/A
C. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune imediată
D. reprezintă sisteme de administrare cu acţiune prelungită
E. pot conţine picături de soluţie apoasă dispersate în picături de ulei
(pag. 463, [7])

F1543084. Emulsiile pot fi destinate administrării:


A. interne, pe cale orală
B. topice
C. pe cale injectabilă
D. pe cale parenterală
E. numai răspunsurile a şi c sunt adevărate
(pag. 463, [7])

F1543085. Emulsiile sunt:


A. sisteme disperse eterogene
B. constituite din două sau mai multe substanţe solide
C. constituite din două lichide nemiscibile
D. de tip A/U
E. de tip U/A
(pag. 463, [7])

F1543086. Instabilitatea emulsiilor se manifestă prin:


A. ecremare
B. floculare
C. coalescenţă
D. separarea fazelor
E. modificarea volumului în timp
(pag. 466, [7])

F1543087. Microemulsiile:
A. sunt sisteme disperse opalescente
B. sunt sisteme disperse clare
C. determină o acţiune rapidă a substanţei medicamentoase
D. determină o acţiune prelungită a substanţei medicamentoase
E. mărimea picăturilor fazei interne este de 0,1-0,5 cm
(pag. 464, [7])

F1543088. Teoria filmului complex:


A. se aplică atunci când emulgatorul este o substanţă tensioactivă
B. se aplică atunci când emulgatorul este un polimer
C. reprezintă formarea unui film coerent multimolecular
D. emulgatorul determină şi o micşorare a vâscozităţii fazei externe a emulsiei

1276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1277 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. apare în cazul emulsiilor U/A


(pag. 465, [7])

F1643089. Alegerea emulgatorului depinde de:


A. tipul de emulsie dorit
B. natura substantei medicamentoase care trebuie emulsionat
C. prezenta unor electroliti
D. diametrul picaturilor fazei dispersate
E. calea de administrare
(pag. 466)

F1643090. Dupa FR X conservarea emulsiilor se realizeaza:


A. în recipiente bine închise
B. la rece
C. ferit de lumina
D. la temperatura de 8-15° C
E. la temperatura camerei
(pag. 388)

F1643091. Dupa teoria liu Bankroft, emulgatorul emulsioneaza:


A. faza în care se dizolva
B. faza în care nu se dizolva
C. faza interna
D. faza externa
E. ambele faze
(pag. 464)

F1643092. Emulsiile multiple reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita prin


administrare:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. orala
E. parenterala
(pag. 463-464)

F1643093. Factorii care determina reducerea actiunii antimicrobiene al conservantilor folosite la


prepararea emulsiilor:
A. proprietatile reologice a emulsiei
B. pH-ul emulsiei
C. coeficientul de repartitie lipid/apa a conservantilor
D. raportul dintre faza uleioasa si faza apoasa
E. tipul emulgatorului
(pag. 468)

F1643094. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor:


A. sarcina electrica
B. tensiunea interfaciala
C. gradul de hidratare
D. tipul emulsiei
E. tipul emulgatorului
(pag. 465)

1277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1278 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1643095. În compozitia linimentelor intra:


A. sapunuri
B. substante cu actiune analgezica
C. substante cu actiune emolienta
D. substante cu actiune revulsiva
E. substante cu actiune laxativa
(pag. 387)

F1643096. Omogenizarea emulsiilor la nivel industrial se realizeza cu:


A. mori coloidale
B. ultrasunete
C. omogenizatoare cu supapa
D. agitatoare mecanice
E. amestecatoare
(pag. 471-472)

F1643097. Tipul emulsiei poate fi determinat:


A. prin evaluarea diametrului mediu al particulelor
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. prin pastrare în cilindri gradati
D. prin diluare
E. conductometric
(pag. 474)

F2143098. Emulsiile multiple:


A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune prelungita
B. sunt destinate administrarii orale
C. sunt destinate administrarii intramusculare
D. sunt sisteme disperse clare
E. sunt destinate unei actiuni rapide a substantei medicamentoase
(pag. (7) 463 - 464)

F2143099. Emulgatorii de uz intern:


A. sunt de tipul U/A (ulei/apa)
B. sunt reprezentati in general de mucilagii sau tensioactivi neionici
C. sunt reprezentati mai ales de tensioactivi anionici
D. sunt reprezentati de tensioactivi cationici
E. trebuie sa fie netoxici, neiritanti
(pag. (7) 467)

F2143100. Proprietatile reologice ale unei emulsii dermatologice:


A. sunt proprietati tipice preparatelor de tip plastic
B. desemneaza o curgere Newtoniana
C. determina, in general, o consistenta fluida
D. determina, in general, o consistenta ridicata
E. reclama caracteristici de etalare pe tegument
(pag. (7) 468)

F2143101. Care dintre factorii urmatori pot determina reducerea actiunii antimicrobiene a
conservantilor folositi in formularea emulsiilor ?
A. distributia sa preferentiala in faza uleioasa
B. distributia in faza apoasa

1278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1279 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. includerea in micelele tensioactivilor folositi ca emulgatori


D. ionizarea insemnata determinata de pH
E. nici unul din factorii de mai sus
(pag. (7) 468)

F2143102. Controlul stabilitatii fizice a emulsiilor se face prin:


A. observarea fenomenului de sedimentare sau ecremare ce au loc in timp, pe emulsii pastrate in cilindri
gradati
B. determinarea vascozitatii
C. examinarea aspectului (la microscop sau cu lupa)
D. aprecierea comportamentului la centrifugare sau la incalzire
E. identificarea si determinarea continutului in substanta activa
(pag. (7) 475)

F2143103. Care dintre factorii enumerati mai jos influenteaza stabilitatea emulsiilor ?
A. tensiunea interfaciala
B. densitatea fazelor
C. raza particulelor suspendate
D. raportul de concentratie al fazelor
E. gradul de hidratare a polimerilor utilizati ca emulgatori
(pag. (7) 465 - 466)

F2143104. Care dintre urmatoarele fenomene de instabilitate ale unei emulsii sunt reversibile ?
A. sedimentarea
B. cremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. separarea fazelor
(pag. (7) 466)

F2143105. Asocierile de tensioactivi folosite pentru emulsionare:


A. se aleg in functie de valoarea HLB ale emulgatorilor si a fazei uleioase care se emulsioneaza
B. produc, in general, un film interfacial mixt mai instabil
C. formeaza un film interfacial coerent
D. necesita concentratii mai reduse pentru emulsionare
E. reclama utilizarea unor concentratii mai mari pentru emulsionare
(pag. (7) 467)

F2143106. Pentru prepararea industriala a unguentelor emulsii se folosesc amestecatoare:


A. cu viteza mai mica (miscare lenta) de agitare
B. cu o agitare mai viguroasa
C. prevazute cu spirale sau palete
D. de tip moara cu cilindri
E. orice tip de agitator/amestecator aflat in dotare
(pag. (7) 471)

F2143107. Omogenizarea care succede obtinerii unei emulsii industriale:


A. urmareste reducerea suplimetara a dimensiunii picaturilor emulsionate
B. micsorarea gradului de dispersie a picaturilor fazei interne
C. se realizeaza cu ajutorul unor turbine de agitare
D. se realizeaza cu ajutorul morilor coloidale
E. se poate obtine spontan

1279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1280 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. (7) 471)

F2143108. Tehnicile particulare de obtinere a unor emulsii cu faza continua apoasa se bazeaza pe:
A. formarea,, in situ,, a unui sapun
B. folosirea unui compus gras autoemulsionabil anionic
C. folosirea unui compus gras autoemulsionabil neionic
D. metoda gumei uscate
E. metoda gumei umede
(pag. (7) 474)

F2143109. Teoria lui Harkins referitoare la emulsionare:


A. este cunoscuta si ca teoria icului sau penei
B. este aplicabila in cazul in care emulgatorul este un polimer
C. expilca mecanismul de emulsionare a tensioactivilor
D. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul sapunurilor
E. explica emulsionarea prin formarea filmului complex
(pag. (7) 464 - 465)

F2143110. Inversarea emulsiilor poate avea loc prin:


A. micsorarea diferentei densitatii celor doua faze
B. schimbarea cationului unui sapun emulgator
C. cresterea vascozitatii mediului de dispersie
D. schimbarea raportului concentratiilor emulgatorilor, in emulsii preparate cu ajutorul unor asocieri de doi
emulgatori
E. cresterea temperaturii
(pag. (7) 466)

F2143111. In emulsii de uz extern se folosesc ca emulgatori:


A. mucilagii
B. sapunuri
C. ceruri
D. colesterol
E. lanolina
(pag. (7) 467)

F2143112. Conform FR X, la prepararea emulsiilor se pot folosi ca substanţe auxiliare:


A. conservanţi antimicrobieni
B. stabilizanţi chimici (antioxidanţi)
C. agenti de floculare
D. agenţi pentru creşterea vâscozităţii
E. coloranţi
(pag. 388, [10])

F2143113. Conform FR X, conservarea emulsiilor se face:


A. în recipiente bine închise
B. la rece
C. la temperatura camerei
D. ferit de lumină
E. Răspuns corect: A, E
(pag. 388, [10])

F2143114. Factorii care influenţează stabilitatea fizică a emulsiilor sunt:


A. tensiunea interfacială

1280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1281 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. vâscozitatea fazei externe


C. forţele de respingere şi atracţie dintre particulele fazei interne
D. presiunea osmotică
E. pH-ul fazei interne
(pag. 465, [7])

F2143115. Pentru reducerea fenomenelor de instabilitate fizică a emulsiilor:


A. se apropie densităţile celor două faze
B. se micşorează vâscozitatea fazei interne
C. se măreşte vâscozitatea fazei externe
D. se măreşte gradul de dispersie al picăturilor fazei interne
E. se adaugă antioxidanţi
(pag. 465, [7])

F2143116. Alegerea fazei uleioase a unei emulsii se face dependent de:


A. calea de administrare
B. tipul de emulsie
C. consistenţa dorită
D. prezenţa unor electroliţi în faza apoasă
E. considerente economice
(pag. 466, [7])

F2143117. Pentru emulsiile parenterale se folosesc ca emulgatori:


A. săpunuri inverse
B. săpunuri de amine
C. lecitină
D. ceruri emulgatoare
E. polisorbaţi
(pag. 467, [7])

F2143118. Conservanţii antimicrobieni folosiţi în formularea emulsiilor sunt:


A. metilparaben
B. propilparaben
C. butilhidroxianisol
D. metabisulfit de sodiu
E. butilhidroxitoluen
(pag. 474, [7])

F2143119. Determinarea tipului de emulsie se face prin:


A. metoda diluării
B. metoda colorării
C. evaluarea diamentrului picăturilor emulsionate
D. metoda conductimetrică
E. determinarea pH-ului
(pag. 474, [7])

F2143120. Conform FR X, controlul calităţii emulsiilor se referă la:


A. masa totală pe recipient
B. dozarea substanţei active
C. uniformitatea conţinutului în substanţă activă
D. potenţialul zeta
E. volumul de sedimentare

1281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1282 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 388, [10])

F2143121. Conform FR X, emulsia uleioasă conţine:


A. ulei de floarea soarelui 10 %
B. ulei de floarea soarelui 5 %
C. gumă arabică 10 %
D. gumă arabică 7,5 %
E. gumă arabică 5 %
(pag. 388, [10])

F2143122. Conform FR X, emulsiile de uz intern prezintă:


A. aspect lăptos şi omogen
B. miros şi gust caracteristic componentelor
C. consistenţă vâscoasă
D. dimensiunea picăturilor dispersate sub 5 microni
E. o concentraţie a fazei interne de cel puţin 74 %
(pag. 388, [10])

F2143123. Conform FR X, la prepararea emulsiilor sunt valabile următoarele:


A. emulgatorul se dizolvă în faza externă
B. în aceasta (faza externă) se dispersează printr-o metodă adecvată faza internă
C. emulsia formată se completează cu faza internă la masa prevăzută
D. se pot folosi substanţe auxiliare
E. în emulsiile de uz extern se pot adăuga edulcoranţi şi aromatizanţi
(pag. 388, [10])

F2243124. In care monografie de generalitati din FR X se fac referiri la emulsii farmaceutice


A. unguente
B. supozitoare
C. emulsii
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
(pag. FRX)

F2243125. Ce dispozitive se utilizeaza la omogenizarea emulsiilor


A. omogenizatoare cu supapa
B. omogenizatoare cu filiera
C. cu ultrasunete
D. moara coloidala
E. concasoare
(pag. Leucuta,471)

F2243126. Care dintre emulgatorii mentionati contribuie la stabilizarea emulsiilor de tip ulei in apa
A. Span 8o
B. Tween 8o
C. Guma arabica
D. copolimer etilena-propilena (Pluronic)
E. Eudragit
(pag. Leucuta,462,467)

F2243127. Prevederi ale FRX referitoare la emulsii in monografia de generalitati


A. sunt preparate lichide

1282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1283 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. sunt preparate lichide sau semisolide


C. se folosesc numai emulsiile ulei in apa
D. in aceasta categorie sunt incluse si linimentele
E. linimentele sunt incluse la unguente
(pag. FRX,387)

F2243128. Mecanismul de actiune ca emulgatori a sapunurilor monovalente


A. adsorbtie orientata la interfata
B. hidratarea mai mare a partii lipofile
C. incorporarea apei ca faza interna
D. incorporarea uleiului ca faza interna
E. actioneaza prin cresterea viscozitatii fazei externe
(pag. Leucuta,464)

F2243129. Prevederi ale farmacopeei referitoare la emulsii


A. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza externa
B. aspect laptos si omogen care se mentine dupa diluare 1:10 cu faza interna
C. se pastreaza la 8-10 0C
D. se pastreaza la frigider
E. pe eticheta preparatului se va specifica perioada de valabilitate
(pag. FRX,387)

F2243130. Fenomene de instabilitate, ireversibile, la emulsii


A. ecremare
B. sedimentare
C. floculare
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
(pag. Leucuta,466)

F2243131. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor


A. densitatea fazelor
B. viscozitatea mediului de dispersie
C. raportul de concentratii a fazelor
D. tensiunea interfaciala
E. fenomenul Marangoni
(pag. Leucuta,465)

F2243132. Abordarea practica a formularii unei emulsii incepe cu stabilirea unei formule bazata pe cei
trei componenti principali (diagrama ternara), care sunt
A. faza apoasa
B. faza uleioasa
C. emulgatorul
D. substanta medicamentoasa
E. conservantul antimicrobian
(pag. Leucuta,469)

F2243133. Alegerea emulgatorului cind acesta este format dintr-un amestec de tensioactivi
A. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de HLB celor doi emulgatori
B. proportia tensioactivilor se calculeaza in functie de masa moleculara a celor doi emulgatori
C. amestecul de emulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori ionogeni
D. amestecul de emulgatori care se prefera este alcatuit din emulgatori neionogeni

1283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1284 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. in vederea alegerii tensioactivilor trebuie luat in calcul si valoarea HLB a fazei uleioase care se
emulsioneaza
(pag. Leucuta,466)

F2243134. Care dintre factorii inclusi in ecuatia Stokes au o influenta direct proportionala asupra
vitezei de sedimentare-ecemare a unei emulsii
A. marimea particulelor
B. viscozitatea
C. densitatea fazei dispersate
D. densitatea mediului de dispersie
E. acceleratia gravitationala
(pag. Leucuta,465)

F2243135. Care sunt criteriile de alegere a fazei uleioase pentru obtinerea unei emulsii
A. calea de administrare
B. consistenta dorita a preparatului
C. eventuale interactiuni intre componenti
D. potentialul iritant al componentilor
E. consumul energetic in faza de omogenizare
(pag. Leucuta,466)

F2243136. Ce fel de conservanti se pot asocia unei emulsii


A. clorura de benzalconiu
B. lecitina
C. acidul benzoic
D. nitratul fenilmercuric
E. nipaginul/nipasolul
(pag. Leucuta,468)

F2243137. Cum poate avea loc micsorarea disponibilitatii conservantului in faza apoasa a unei emulsii
ulei/apa, fapt nedorit in formulare
A. distributie preferentiala in faza uleioasa
B. formare de complecsi greu solubili in apa
C. includerea in micelele emulgatorului tensioactiv
D. modificarea gradului de ionizare datorita pH-ului
E. reducerea actiunii antimicrobiene
(pag. Leucuta,468)

F2243138. Ce factori determina alegerea aparaturii de emulsionare la nivel industrial


A. volumul total al lichidului care se amesteca
B. viscozitatea sistemului
C. tensiunea interfaciala
D. costul componentilor
E. considerente economice
(pag. Leucuta,470)

F2243139. Ce tipuri de emulsii farmaceutice se pot intilni


A. preparate topice
B. parenterale in alimentarea parenterala
C. emulsii multiple cu cedare prelungita
D. emulsii clare sau microemulsii pentru cedare rapida
E. unguente si supozitoare cu substante emulsionate

1284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1285 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. Leucuta,463)

F2343140. In ce conditii poate avea loc inversarea fazelor unei emulsii:


A. schimbarea cationului monovalent cu unul bivalent
B. in functie de raportul concentratiilor dintre doi emulgatori
C. cresterea concentratiei fazei dispersate
D. cresterea temperaturii
E. in timpul prelevarii dozei de emulsie
(pag. 466)

F2343141. in cazul emulsiilor de uz intern emulgatorul trebuie sa indeplineasca conditiile:


A. sa fie netoxic
B. sa fie neiritant
C. sa fie emulgator tip U/A
D. sa fie emulgator tip A/U
E. sa formeze emulsii viscoase
(pag. 467)

F2343142. Emulsiile pot fi administrate:


A. pe cale orala
B. pe piele
C. ca preparate parenterale
D. pe mucoasa nazala
E. pe mucoasa oftalmica
(pag. 463)

F2343143. Ce fenomene de instabilitate ale emulsiilor sunt reversibile:


A. sedimentarea
B. ecremarea
C. flocularea
D. coalescenta
E. inversarea fazelor
(pag. 466)

F2343144. Pentru o emulsie de uz intern, emulgatorul trebuie:


A. sa realizeze emulsii tip U/A
B. sa realizeze emulsii tip A/U
C. sa fie netoxic
D. sa contina tensioactivi neionici
E. sa contina tensioactivi ionici
(pag. 467)

F2343145. Conservantii antimicrobieni utilizati la emulsii trebuie sa prezinte:


A. actiune bactericida
B. actiune fungicida
C. o actiune inhibitoare in cantitate minima
D. un coeficient de repartitie lipide/apa echilibrat
E. solubilitate mare in ulei
(pag. 468)

F2343146. Componentele de baza ale unei emulsii sunt:


A. faza apoasa

1285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1286 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. faza uleioasa
C. emulgator
D. agent de crestere a viscozitatii
E. conservant
(pag. 387)

F2343147. Care sunt fazele corecte in realizarea unei emulsii tip U/A:
A. se topeste faza grasa la 70 ° C in cuva
B. se adauga o portiune din faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
C. se adauga toata faza apoasa incalzita separat la aceeasi temperatura
D. emulsia se raceste sub agitare
E. restul apei se adauga la rece
(pag. 474)

F2343148. Cum se determina marimea particulelor unei emulsii:


A. microscopic
B. cu ajutorul numaratorului Coulter
C. conductometric
D. prin diluare
E. cu ajutorul indicelui de refractie
(pag. 474)

F2343149. Emulsiile se pastreaza:


A. in recipiente bine inchise
B. la temperatura camerei
C. la temperaturi de 8-15 °C
D. la intuneric
E. cu mentiunea "A se agita inainte de intrebuintare"
(pag. 388)

F2343150. Caracteristicile linimentelor sunt:


A. emulsii aplicate pe piele
B. contin sapunuri
C. contin substante cu actiune emolienta
D. contin substante cu actiune analgezica sau revulsiva
E. sunt sterile
(pag. 387)

F2343151. Ce afirmatii sunt corecte pentru forma farmaceutica de emulsie:


A. sunt preparate semisolide
B. sunt preparate lichide
C. constituite dintr-un sistem dispers
D. contin mai multe faze
E. se administreaza extern
(pag. 387)

F2343152. Ce contine emulsia uleioasa:


A. ulei floarea soarelui 10 g
B. guma atabica 5 g
C. apa distilata 85 g
D. ulei floarea soarelui 5 g
E. guma arabica 10 g

1286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1287 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 388)

F2343153. Care sunt caracteristicile ce nu corespund in descrierea emulsiilor:


A. aspect clar
B. diluate cu faza interna raman omogene
C. aspect laptos si omogen
D. culoarea, gustul si mirosul sunt caracteristice componentelor
E. diluate cu faza externa raman omogene
(pag. 387-388)

F2343154. Care sunt monografiile cu emulsii sterile din F.R.X.:


A. Emulsii
B. Preparate injectabile
C. Preparate perfuzabile
D. Supozitoare
E. Unguente
(pag. 492, 510)

F2343155. Ce mecanisme pot explica formarea emulsiei:


A. fenomenul Marangoni
B. teoria filmului interfacial
C. teoria penei
D. teoria filmului complex
E. nici un mecanism
(pag. 464-465)

F2343156. Factorii care influenteaza stabilitatea emulsiilor dupa legea Stokes pot fi:
A. raza particulei
B. densitatea fazelor
C. viscozitatea
D. raportul de concentratii a fazelor
E. sarcina electrica
(pag. 465-466)

F2543157. Referitor la teoria lui Harkins de formare a emulsiilor alegeti afirmatiile corecte:
A. explica mecanismul de emulsionare cu ajutorul polimerilor
B. se aplica atunci cand emulgatorul este un sapun
C. sapunurile monovalente formeaza emulsii U/A
D. sarcina electrica a emulgatorului contribuie la stabilitatea emulsiei
E. sapunurile plurivalente formeaza emulsii U/A
(pag. 464/7)

F2543158. Se pot adauga antioxidanti pentru faza apoasa a emulsiilor urmatoarele substante:
A. metabisulfit de sodiu
B. tioglicerol
C. palmitat de ascorbil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
(pag. 469/7)

F2543159. Emulsiile de uz intern:


A. sunt de tipul U/A

1287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1288 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. sunt de tip A/U


C. se folosesc in general mucilagii
D. se foloseste colesterolul sau lecitina
E. emulgatorul trebuie sa fie iritant
(pag. 467/7)

F2543160. Emulsiile multiple:


A. reprezinta sisteme de administrare cu actiune imediata
B. sunt de tipul A/U/A
C. se administreaza strict extern
D. se administreaza parenteral
E. pot contine picaturi de ulei dispersate in picaturi de apa
(pag. 463/7)

F2543161. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea emulsiilor sunt:


A. stabilizanti
B. agenti pentru scaderea vascozitatii
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. antioxidanti
E. coloranti
(pag. 388/10)

F2543162. Emulsia uleioasa prevazuta de Farmacopee contine:


A. 10 parti guma arabica
B. 7 parti apa
C. 10 parti ulei de floarea soarelui
D. 5 parti guma arabica dezenzimata
E. 7,5 parti apa
(pag. 388/10)

F2543163. Antioxidantii solubili in ulei utilizati la prepararea emulsiilor pot fi:


A. acid ascorbic
B. clorura de benzalconiu
C. galat de propil
D. butilhidroxitoluen
E. lecitina
(pag. 469/7)

F2543164. Procedee pentru controlul tipului emulsiilor:


A. prin diluare
B. conductometric
C. prin fluorescenta
D. viteza de sedimentare
E. potentialul zeta
(pag. 474/7)

F2543165. Alegerea fazei uleiose la formularea emulsiilor depinde de:


A. calea de administrare(intern, extern,parenteral)
B. consistenta dorita
C. sarcina electrica
D. posibile incompatibilitati cu ingredientele emulsiei
E. tensiunea interfaciala

1288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1289 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 466/7)

F2543166. Factori care influenteaza stabilitatea emulsiilor:


A. sarcina electrica
B. hidratarea
C. fortele de respingere si atractie intre particule
D. tipul de emulgator
E. valoarea HLB a componentei lipofile
(pag. 465/7)

F2543167. Fenomene reversibile de instabilitate a emulsiilor:


A. sedimentarea
B. coalescenta
C. inversarea fazelor
D. ecremarea
E. flocularea
(pag. 466/7)

F2543168. Afirmatii adevarate despre microemulsii:


A. sunt sisteme disperse eterogene clare
B. cantitatea fazei interne este mai mica
C. sunt formate din doua faze lichide miscibile
D. sunt numai tip U/A
E. au utilizari cosmetice
(pag. 464/7)

F2543169. Marimea particulelor unei emulsii se poate determina:


A. cu pipeta Andreasen
B. microscopic cu ajutorul unui micrometru ocular etalonat
C. prin diluare
D. cu ajutorul indicatorilor
E. cu numaratorul Coulter
(pag. 474/7)

F2543170. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:


A. sunt sisteme disperse eterogene
B. de tip U/A
C. de tip A/U
D. constituite din doua lichide miscibile
E. constiuite din o substanta solida si una lichida
(pag. 463/7)

F2543171. Afirmatii adevarate despre emulsiile multiple:


A. sunt de tip U/A
B. sunt sisteme de administrare cu efect imediat
C. pot contine picaturi uleiose in solutie apoasa
D. sunt de tip A/U/A
E. sunt sisteme de administrare cu efect prelungit
(pag. 463/7)

F2543172. Din categoria substantelor tensioactive anionice fac parte :


A. lauril sulfat de sodiu

1289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1290 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. sapunuri alcaline
C. lecitina
D. stearat de etilenglicol
E. clorura de benzalconiu
(pag. 461/7)

F2543173. La formarea emulsiilor, teoria filmului complex :


A. se aplica pentru emulgatori de tip polimeri
B. reprezinta formarea unui film complex multimolecular
C. apare in cazul emulsiilor tip U/a
D. se aplica pentru emulgatori de tip tensioactivi
E. emulgatorul determina si o micsorare a vascozitatii fazei externe
(pag. 465/7)

F2543174. Prepararea emulsiilor in industrie se realizeaza cu:


A. omogenizatoare cu supapa
B. mori coloidale
C. amestecator planetar
D. omogenizator cu filiera
E. mori cu valturi
(pag. 461/7)

F2543175. Emulsia uleioasa se prepara conform Farmacopeei din:


A. apa distilata
B. ulei de floarea soarelui
C. guma arabica dezenzimata
D. ulei de ricin
E. guma tragacanta
(pag. 468/7)

F2543176. Afirmatii adevarate referitoare la emulsii:


A. sunt constituite din doua sau mai multe lichide miscibile
B. sunt sisteme disperse eterogene
C. sunt de tip A/U
D. sunt de tip U/A
E. sunt constituite din doua sau mai multe substante solide
(pag. 463/7)

F2543177. Doua lichide nemiscibile la agitarea impreuna:


A. determina dispersarea temporara a unuia in celalalt
B. duce la cresterea suprafetei de separatie intre faze
C. la incetarea agitarii apare fenomenul de coalescenta
D. la incetarea lucrului mecanic cele doua lichide raman dispersate
E. duce la scaderea energiei libere interfaciale
(pag. 464/7)

F2643178. Biodisponibilitatea este dată de:


A. viteza absorbţiei substanţei ative
B. natura excipienţilor
C. compoziţia formei farmaceutice
D. mărimea absorbţiei substanţei active
E. forma cristalină a substanţei active

1290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1291 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 111)

F2643179. Biodisponibilitatea unui medicament este influenţată de următorii factori chimici:


A. cantitatea excipienţilor folosiţi
B. lipofilia
C. forma cristalină
D. constanta de disociere
E. solubilitatea
(pag. 111)

F2643180. Etapa pre-clinică a unui medicament cuprinde următoarele studii:


A. fizice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice
(pag. 107)

F2643181. Studiile clinice controlate pot fi:


A. paralele
B. încruciºate
C. lineare
D. secvenţiale
E. relative
(pag. 109-110)

F2643182. Medicamente "generice" sunt:


A. medicamente care prezintă aceeaºi compoziţie calitativă ºi cantitativă în ceea ce priveºte substanţa
medicamentoasă ºi forma farmaceutică cu produsul de referinţă
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezintă aceeaºi compoziţie calitativă ºi cantitativă în ceea ce priveºte substanţa
medicamentoasă ºi forma farmaceutică cu produsul de referinţă
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
(pag. 120)

F2643183. Studiile de bioechivalenţă sunt necesare:


A. la soluţii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule
(pag. 122)

F2643184. În studii de bioechivalenţă se determină concentraţia metaboliţilor când - substanţa activă:


A. este un precursor
B. nu se poate determina datorită absenţei unei metode analitice corespunzătoare
C. suferă o conversie rapidă ºi completă
D. este o moleculă chirală
E. are un timp de înjumătăţire lungă
(pag. 128)

F2643185. La prelevarea probelor biologice în studiile de bioechivalenţă sunt importante:

1291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1292 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. frecvenţa prelevărilor
B. durata prelevărilor
C. cauza prelevărilor
D. modalitatea prelevărilor
E. condiţiile prelevărilor
(pag. 129)

F2643186. Criterii de validare a metodelor de dozare folosite la studii de bioechivalenţă:


A. precizie
B. stabilitate
C. sensibilitate
D. specificitate
E. inexactitate
(pag. 129-130)

1292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1293 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 44
Suspensii farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1244001. Care dintre factori amintiti, imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate


A. dimensiunea redusa a particulelor
B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie
C. absenta sarcinii electrice
D. absenta peptizatorilor
E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie
(pag. 477, [7])

F1244002. Care enunt este coect legat de umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiei
A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 °
B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 °
C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 °
D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 °
E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea
(pag. 38-39, [7])

F1244003. Factorul determinant in asigurarea stabilitatii fizice a suspensiilor defloculate este unul din
cei mentionati:
A. izotonia
B. umectarea
C. peptizarea
D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura)
E. tipul recipientului de conditionare
(pag. 475, [7])

F1244004. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active; care
dintre enunturi este corect
A. se evita prepararea de suspensii cu acestea
B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise
C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore
D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un
stupefiant
E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara
(pag. 894, [FR X])

F1344005. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:


A. cristale individuale care sedimenteaza rapid
B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid
C. supernatant opalescent
D. volum mic de sedimentare
E. sediment cimentat
(pag. 478)

1293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1294 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1344006. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:


A. tensioactivi
B. parafina lichida
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de ricin
E. guma arabica
(pag. 476)

F1344007. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:


A. particule solide dispersate individual
B. particule agregate in flocoane
C. viteza de sedimentare mare
D. viscozitate mare a mediului de dispersie
E. sediment lax
(pag. 476-477)

F1444008. Se pot prepara suspensii defloculate in urmatoarele conditii avantajoase:


A. viteza de agitare foarte mica
B. realizarea unui pH slab acid al vehiculului
C. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu agentul de suspendare, urmata de
diluarea cu vehiculul ce contine si alti adjuvanti
D. viteza de agitare foarte mare
E. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu vehiculul
(pag. 480, [7])

F1544009. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determină prin:


A. metoda diluării
B. metoda colorării
C. măsurarea volumului de sediment format
D. conductimetric
E. măsurarea indicelui de refracţie
(pag. 478, [7])

F1544010. În suspensiile floculate particulele suspendate :


A. sunt entităţi individuale
B. nu sunt entităţi individuale
C. au viteză de sedimentare mică
D. formează lent sedimentul
E. duc la obţinerea unui sediment greu de redispersat
(pag. 478, [7])

F1544011. La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:


A. edulcoranţi
B. aromatizanţi
C. coloranţi
D. conservanţi antimicrobieni
E. aglutinanţi
(pag. 479, [7])

F1544012. Obţinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin:


A. precipitarea cu solvenţi organici
B. precipitarea prin modificarea pH-ului

1294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1295 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. precipitarea prin dubla descompunere


D. procedeul sedimentării
E. triturare la mojar
(pag. 476, [7])

F1544013. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie poate fi micşorată
prin:
A. scăderea concentraţiei fazei solide
B. scăderea gradului de dispersie
C. scăderea vâscozităţii mediului de dispersie
D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
E. creşterea diferenţei de densitate între cele două faze
(pag. 477, [7])

F1544014. Stabilitatea unei suspensii nu este influenţată de:


A. gradul de hidratare
B. solubilitatea în apă a fazei dispersate
C. volumul suspensiei
D. vâscozitatea mediului de dispersie
E. sarcina electrică a particulelor fazei interne
(pag. 477, [7])

F1644015. Agenti tensioactivi neionici folositi la obtinerea suspensiilor floculate:


A. Tween
B. Laurilsufat de sodiu
C. Sapunuri alcaline
D. Sapunuri metalice
E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 479)

F1644016. FR X, controleaza marimea particulelor dintr-o masa de suspensie care contine aproximativ:
A. 100 mg substanta activa suspendata
B. 10 mg substanta activa suspendata
C. 10 g substanta activa suspendata
D. 5 g substanta activa suspendata
E. 25 g substanta activa suspendata
(pag. 893)

F1644017. La suspensii odata cu cresterea concentratiei fazei solide, viteza de sedimentare:


A. creste
B. scade
C. nu este influentata
D. creste linear
E. creste numai peste o anumita concentratie
(pag. 477)

F1644018. Tehnica prin care se obtin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea
suspensiilor defloculate se numeste:
A. pulverizare
B. maruntire
C. radere
D. micronizare

1295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1296 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. macinare
(pag. 479)

F2144019. Masurarea potentialului zeta al unei suspensii presupune:


A. utilizarea numaratorului Coulter
B. determinarea usurintei de redispersare a suspensiilor
C. determinarea incarcarii electrice a particulelor
D. determinarea sedimentarii gravitatioanle
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 480)

F2144020. Suspensiile de uz intern prezintă următoarele avantaje, cu excepţia:


A. reducerii descompunerii chimice a unor substanţe active comparativ cu soluţiile apoase
B. evitării gustului neplăcut al unor derivaţi solubili
C. uşurinţei de administrare la copii
D. stabilităţii fizice crescute a formei farmaceutice
E. biodisponibilităţii crescute faţă de preparatele orale solide
(pag. 475, [7])

F2144021. Conform FR X următoarele afirmaţii referitoare la suspensii sunt adevărate, cu excepţia:


A. suspensiile destinate administrării interne pot conţine edulcoranţi şi aromatizanţi
B. suspensiile care se aplică pe plăgi, pe arsuri şi pe pielea sugarilor se prepară prin metode care le asigură
sterilitatea
C. pe etichetele recipientelor se menţionează "A se agita înainte de întrebuinţare"
D. substanţele solide se aduc la gradul de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare
E. se conservă în recipiente închise etanş, la loc răcoros, ferit de lumină
(pag. 894, [10])

F2144022. La prepararea suspensiilor, FR X prevede că se pot folosi următoarele substanţe auxiliare,


cu excepţia:
A. agenţilor de mărire a vâscozităţii
B. umectanţilor
C. solubilizanţilor
D. agenţilor de floculare
E. conservanţilor antimicrobieni
(pag. 893, [10])

F2144023. Care dintre următoareloe afirmaţii referitoare la floculare cu electroliţi nu este adevărată:
A. se datorează controlării sarcinii electrice a particulelor suspendate
B. depinde de concentraţia electrolitului
C. creşte cu valenţa ionului folosit
D. se datorează producerii unui strat de solvatare în jurul particulelor
E. se poate controla prin determinarea schimbării potenţialului zeta.
(pag. 478, [7])

F2144024. Umectarea unui solid de către un lichid este completă când unghiul de contact este:
A. egal cu 0 grade
B. între 0 + şi 90 grade
C. egal cu 90 grade
D. între 90 şi 180 grade
E. egal cu 180 grade
(pag. 38-39, [7])

1296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1297 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2244025. Suspensiile floculate se caracterizeaza prin:


A. sedimentare individuala a particulelor
B. sedimentare cu viteza redusa
C. sediment afanat
D. supernatant opalescent
E. potential zeta foarte ridicat
(pag. Leucuta, 478)

F2244026. Agentii de peptizare utilizati la prepararea suspensiilor:


A. conduc la obtinerea unor suspensii floculate
B. cresc vascozitatea mediului de dispersie
C. confera sarcini electrice particulelor suspendate
D. impiedica cimentarea sedimentului
E. nu au nici un efect asupra stabilitatii suspensiilor
(pag. Leucuta, 477)

F2244027. Sterilitatea une suspensii apoase de uz extern poate fi asigurata prin:


A. sterilizarea prin caldura uscata
B. sterilizarea prin caldura umeda
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu radiatii UV
E. prepararea pe cale aseptica
(pag. Leucuta, 480)

F2244028. Metode de floculare in vederea prepararii suspensiilor floculate


A. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o
floculare controlata, avantajoasa stabilitatii fizice
B. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o
floculare partiala,insuficienta unei stabilitati fizice corespunzatoare
C. prin invelirea integrala a particulelor cu un film de tensioactiv neionogen
D. prin cresterea la maximum a potentialului zeta
E. flocularea cu electroliti nu este o metoda practica de obtinere a suspensiilor de calitate
(pag. Leucuta,478)

F2244029. Factori care imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate


A. dimensiunea redusa a particulelor
B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie
C. absenta sarcinii electrice
D. absenta peptizatorilor
E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie
(pag. Leucuta,476)

F2244030. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active


A. se evita prepararea de suspensii cu acestea
B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise
C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore
D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un
stupefiant
E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara
(pag. FRX,893)

F2344031. Ce umectanti se pot folosi la suspensii:


A. tensioactivi

1297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1298 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. parafina lichida
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de ricin
E. guma arabica
(pag. 476)

F2344032. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:


A. cristale individuale care sedimenteaza rapid
B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid
C. supernatant opalescent
D. volum mic de sedimentare
E. sediment cimentat
(pag. 478)

F2344033. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din:


A. particule solide insolubile in apa
B. ulei de floarea soarelui
C. alcool
D. acetona
E. glicerol
(pag. 893)

F2344034. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:


A. particule solide dispersate individual
B. particule agregate in flocoane
C. viteza de sedimentare mare
D. viscozitate mare a mediului de dispersie
E. sediment lax
(pag. 476,477)

F2344035. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa:
A. glucoza
B. clorhidrat de procaina
C. fenobarbital
D. propifenazona
E. cafeina
(pag. 475)

F2544036. Intr-o suspensie, reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata
prin:
A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice
B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze
C. scaderea concentratiei fazei solide
D. scaderea gradului de dispersie
E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
(pag. 477/7)

F2544037. Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei emulsii:


A. solubilitatea in apa a fazei dispersate
B. gradul de hidratare
C. vascozitatea mediului de dispersie
D. sarcina electrica a particulelor fazei interne

1298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1299 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. volumul suspensiei
(pag. 477/7)

F2544038. Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:


A. nu sunt entitati individuale
B. au viteza de sedimentare mica
C. sunt entitati individuale
D. formeaza lent sedimentul
E. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat
(pag. 478/7)

F2544039. Pentru suspensiile de uz intern nu se folosesc la preparare:


A. conservanti antimicrobieni
B. aglutinanti
C. aromatizanti
D. coloranti
E. edulcoloranti
(pag. 479/7)

F2544040. Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:


A. masurarea volumului de sediment format
B. conductimetric
C. metoda diluarii
D. determinarea indicelui de refractie
E. metoda colorarii
(pag. 478/7)

F2544041. Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi realizata prin:


A. cresterea gradului de dispersie
B. scaderea concentratiei fazei disperse
C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
D. folosirea de polimeri hidrofili
E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare
(pag. 477/7)

F2544042. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele cu


exceptia:
A. agenti de floculare
B. coloranti
C. conservanti antimicrobieni potriviti
D. umectanti
E. adsorbanti
(pag. 893/10)

F2544043. Afirmatii adevarate despre suspensii:


A. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide
B. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie
semisolid
C. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 50 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri
E. substante auxiliare folosite:diluanti,adsorbantiagenti tensioactivi
(pag. 893/10)

1299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1300 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2544044. Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia:


A. reducerea vitezei de sedimentare
B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
C. sigurarea redispersarii omogene
D. evitarea sedimentarii
E. reducerea cimentarii
(pag. 475/7)

F2644045. Ce tip de recipiente de sticlă se foloseste pentru conditionarea sângelui de uz uman?


A. de tip I
B. de tip II
C. de tip III
D. de tip IV
E. de tip II si IV
(pag. 109)

F2644046. Pentru obtinerea recipientelor de conditionare din grupa elastomerilor se folosesc:


A. cauciucurile
B. derivati celulozici
C. poliamidele
D. polistirenul si copolimerii
E. siliconele
(pag. 113)

F2644047. Eticheta recipientului si ambalajului nu cuprinde:


A. tipul materialului folosit pentru conditionare
B. modul si calea de administrare
C. termenul de valabilitate
D. capacitatea recipientului
E. concentratia
(pag. 117)

F2644048. Din categoria recipientelor cu sisteme de închidere specială nu fac parte:


A. cu bilă
B. cu capac cu ventil
C. cu duze metalice
D. sprayuri
E. cu capac
(pag. 117)

F2644049. Metalele si aliajele folosite pentru conditionarea primară a medicamentelor prezintă


dezavantajul:
A. impermeabilitate absolută
B. soliditate mecanică înaltă
C. se corodează
D. rezistentă la solutii si temperatură
E. fără absorbtie pentru substante medicamentoase si auxiliare
(pag. 115)

1300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1301 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1244050. Alegeti care dintre enunturi este corect referitor la prepararea suspensiilor defloculate
A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie
B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a
mediului de dispersie
C. evitarea umectantilor
D. evitarea agentilor peptizatori
E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente
(pag. 478, [7])

F1244051. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei


A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti
de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar
distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual
prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp
(pag. 512, [FR X])

F1244052. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
(pag. 480, [7])

F1244053. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la prepararea
suspensiilor farmaceutice
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
(pag. 893, [FR X])

F1244054. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi snt
corecte
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
(pag. 894, [FR X])

F1244055. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din enunturi
sunt corecte
A. marimea particulelor

1301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1302 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. masa totala pe recipient


C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 48 ore
E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile
(pag. 893, [FR X])

F1244056. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate
A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
(pag. 476-7, [7])

F1344057. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:


A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
(pag. 893)

F1344058. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:


A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
(pag. 477)

F1344059. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
(pag. 477)

F1344060. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pentru 24 de ore:
A. pentru substantele anodine
B. pentru substantele puternic active
C. pentru substantele toxice
D. pentru substantele colorante
E. pentru substantele antioxidante
(pag. 893)

F1344061. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:


A. pentru suspensiile administrate intern
B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv
C. pentru suspensiile aplicate pe plagi

1302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1303 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri


E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)

F1344062. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:


A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare
(pag. 476)

F1344063. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de:


A. solubilizare micelara
B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie
(pag. 476)

F1344064. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:


A. stare energetica crescuta la suprafata
B. tendinta la aglomerare
C. tendinta la absorbtia aerului
D. scaderea solubilitatii
E. facilitate de umectare
(pag. 477)

F1344065. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:


A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
(pag. 893)

F1444066. Caracteristicile suspensiilor defloculate sunt:


A. particulele sedimenteaza individual
B. viteza de sedimentare este redusa
C. sedimentul este voluminos
D. supernatantul este limpede
E. supernatantul este opalescent
(pag. 476, [7])

F1444067. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice:


A. polimorfism
B. structura cristalina
C. punct de topire
D. stare anhidra sau solvatata
E. densitate
(pag. 476, [7])

1303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1304 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1444068. Flocularea se poate efectua in conditii controlate, folosind:


A. electroliti
B. substante tensioactive
C. polimeri hidrofili
D. neelectroliti
E. solventi miscibili cu apa
(pag. 478 - 479, [7])

F1444069. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:


A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide
(pag. 477, [7])

F1444070. Obtinerea particulelor insolubile prin precipitare cu un solvent organic, miscibil cu apa:
A. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in
orice conditii
B. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in
conditii controlate
C. permite obtinerea marimii dorite a particulelor
D. permite obtinerea aceleiasi forme polimorfe, indiferent de solventul organic folosit
E. permite obtinerea de forme polimorfe diferite, in functie de solventul organic folosit
(pag. 476, [7])

F1444071. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:


A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica
(pag. 477 - 478, [7])

F1444072. Suspensiile floculate se deoasebesc de cele defloculate prin:


A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar
(pag. 478, [7])

F1444073. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor
(pag. 475, [7])

F1544074. Avantajele suspensiilor:


A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă

1304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1305 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse


C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active
D. apariţia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire
(pag. 475, [7])

F1544075. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea:


A. mărimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenţialului Zetta
D. vâscozităţii
E. gradului de coalescenţă
(pag. 480, [7])

F1544076. În formularea suspensiilor se ţine seama de:


A. sedimentarea particulelor
B. creşterea mărimii particulelor
C. obţinerea unei suspensii floculate
D. obţinerea unei suspensii defloculate
E. de alţi factori, nu de cei enumeraţi mai sus
(pag. 475, [7])

F1544077. În suspensiile defloculate:


A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale
B. sedimentarea nu se realizează individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face încet
E. sedimentul este foarte uşor de redispersat
(pag. 476, [7])

F1544078. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind:


A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numărătorul Coulter
D. pipeta Andreasen
E. măsurarea volumului sedimentului
(pag. 480, [7])

F1544079. Particulele obţinute prin pulverizarea unei substanţe solide:


A. au stare energetică crescută la suprafaţă
B. nu au stare energetică
C. nu au tendinţă de aglomerare
D. au tendinţă de adsorbţie a aerului
E. sunt mai dificil de dispersat în apă
(pag. 476, [7])

F1544080. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:


A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptică

1305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1306 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 480, [7])

F1544081. Suspensiile floculate se obţin:


A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. cu ajutorul substanţelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil
D. prin agitare foarte puternică
E. prin adăugare de emulgatori
(pag. 478, [7])

F1544082. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii:


A. structura cristaline
B. starea anhidră
C. forma amorfă
D. forma solvatată
E. culoarea substanţei suspendate
(pag. 476, [7])

F1644083. Caracteristicile unei suspensii defloculate:


A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza încet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor
(pag. 476-477)

F1644084. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:


A. creste viteza de sedimentare
B. încetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor
(pag. 477)

F1644085. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:


A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. floculate
E. de uz extern
(pag. 477)

F1644086. F.R.X. prevede sterilitate în cazul:


A. Suspensiilor de uz intern
B. Suspensiilor aplicate pe plagi
C. Suspensiilor aplicate pe arsuri
D. Suspensiilor floculate
E. Suspensiilor aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)

F1644087. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:


A. vâscozitatea mediului de dispersie

1306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1307 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. substanta activa încorporata


C. dimensiunea particulelor
D. sarcina electrica a particulelor
E. indicele de refractie a suspensiei
(pag. 477)

F1644088. La prepararea suspensiilor, obtinerea particulelor prin metoda condensarii sau precipitarii
se poate realiza prin:
A. procedeul dispersarii
B. precipitare cu un solvent organic
C. precipitare prin modificarea pH-ului
D. precipitare prin dubla descompunere
E. precipitare cu agenti tensioactivi
(pag. 476)

F1644089. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:


A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. prin utilizarea substantelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili
D. prin metoda gumei uscate
E. prin condensare
(pag. 478-479)

F1644090. Suspensiile sunt sisteme disperse:


A. ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene
(pag. 475)

F2144091. La formularea suspensiilor farmaceutice se au in vedere obictive:


A. micsorarea, in general, a gradului de dispersie a particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. favorizarea fenomenului de crestere a cristalelor
D. evitarea cimentarii
E. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate a sedimentului
(pag. (7) 475)

F2144092. Factorii care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie sunt:


A. structura cristalina
B. starea anhidra ori solvatata
C. polimorfismul
D. umectarea
E. nici unul din factorii enumerati
(pag. (7) 477)

F2144093. Pentru prepararea suspensiilor sterile:


A. se folosesc componente sterile
B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit
C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore
D. se apeleaza la tehnica asptica

1307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1308 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie


(pag. (7) 480)

F2144094. Volumul de sedimentare:


A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului
(pag. (7) 487)

F2144095. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor se poate


determina experimental prin:
A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide
B. masurarea vitezei de ecremare
C. observarea gradului de floculare
D. determinarea unghiului de contact al solidului
E. masurarea schimbarii potentialului zeta
(pag. (7) 478)

F2144096. Obtinerea particulelor de suspendat prin metoda condensarii sau precipitarii se poate
realiza prin urmatoarele procedee:
A. micronizarea solidului
B. precipitarea cu un solvent organic
C. precipitaea prin modificarea pH-ului
D. precipitarea prin dubla descompunere
E. pulverizarea prin frecare
(pag. (7) 476)

F2144097. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:


A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa
(pag. (7) 38 - 39)

F2144098. Sarcina electrica de suprafata a particulelor solide dispersate in apa isi are originea in:
A. interactiunea intre particule in mediu lichid
B. ionizarea gruparilor de la suprafata particulelor
C. adsorbtia preferentiala a unor ioni pe suprafata particulelor
D. cresterea cristalelor
E. impuritati reprezentate de ioni din mediul de dispersie
(pag. (7) 42)

F2144099. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:


A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea marimii particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentarii
(pag. (7) 475)

1308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1309 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2144100. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:


A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 µm
B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 µm
C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 µm
D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 µm
E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 µm
(pag. 893, [10])

F2144101. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici:


A. aspect opac
B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toată durata de păstrare
D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe durata administrării
E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni
(pag. 893, [10])

F2144102. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:


A. determinarea mărimii particulelor
B. determinarea vâscozităţii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de înjumătăţire
E. determinarea capacităţii de redispersare
(pag. 480, [7])

F2144103. Viteza de sedimentare a unei suspensii defloculate poate fi micşorată prin:


A. reducerea mărimii particulelor solide
B. micşorarea diferenţei de densitate dintre faze
C. mărirea vâscozităţii fazei externe
D. mărirea diferenţei de densitate dintre faze
E. micşorarea vâscozităţii fazei interne
(pag. 477, [7])

F2144104. Substanţele tensioactive pot facilita formarea suspensiilor floculate prin:


A. mărirea tensiunii interfaciale solid /lichid
B. acoperirea integrală a suprafeţei particulelor suspendate
C. acoperirea parţială a particulelor solide
D. crearea posibilităţii de interacţiune prin forţe de legare slabe între particulele suspendate
E. neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor
(pag. 478-479, [7])

F2144105. O suspensie floculată se caracterizează prin:


A. viteză de sedimentare rapidă
B. volum mic de sedimentare
C. includerea mediului de dispersie între particulele depuse
D. cimentarea în timp a sedimentului
E. sediment poros
(pag. 478, [7])

F2144106. O suspensie defloculată se caracterizează prin:


A. depunderea particulelor solide individuale
B. sediment compact
C. eliminarea mediului de dispersie din sediment

1309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1310 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. redispersare dificilă
E. grad de floculare apropiat de unitate
(pag. 476, [7])

F2144107. Factorii care influenţează stabilitatea suspensiilor farmaceutice sunt:


A. dimensiunea particulelor dispersate
B. vâscozitatea fazei interne
C. vâscozitatea fazei externe
D. sarcina electrică a particulelor
E. gradul de umectare a particulelor solide
(pag. 477, [7])

F2144108. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de:


A. existenţa unor polimorfi stabili
B. variaţiile de temperatură
C. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile
D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie
E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare.
(pag. 45, [7])

F2144109. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor:


A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de administrare
B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată
C. suspensia se completează la volumul prescris (m/v)
D. la preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare
E. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere
(pag. 893, [10])

F2244110. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice


A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat
C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza,
respectiv viteza de sedimentare este incetinita
D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent
deasupra
E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal , sunt tixotrope
(pag. Leucuta,57)

F2244111. Ce factori determina cresterea cristalelor la suspensiile farmaceutice


A. proprietatile plastice
B. proprietatile tixotrope
C. solubilitatea partiala a particulelor suspendate
D. solubilitatea mai mare a particulelor mici in comparatie cu cele mari, care cresc pe seama celor mici
E. factorii care cresc solubilitatea sau produc fluctuatii ale acesteia in sistem
(pag. Leucuta,45)

F2244112. Consecinte ale interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice


A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea unirii
particulelor si formarea unui sistem floculat
E. adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci

1310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1311 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

pierderea stabilitatii fizice


(pag. Leucuta,44)

F2244113. Ce fenomene de adsorbtie se intilnesc in suspensiile farmaceutice


A. particulele solide pot adsorbi substante tensioactive amfifile
B. adaugarea de tensioactivi amfifili favorizeaza umectarea
C. daca tensioactivii sunt ionogeni, particulele au sarcini electrice, iar stabilitatea cinetica va creste
D. adsorbtia de polimeri constituie o bariera mecanica in calea unirii particulelor
E. fenomenele de adsorbtie la suspensii sunt atit de mici incit nu au nici o influenta asupra stabilitatii
sistemului
(pag. Leucuta,40)

F2244114. Cum se poate pregati faza insolubila in vederea prepararii suspensiilor farmaceutice
A. metoda condensarii
B. metoda emulsionarii
C. depunerea electrostatica
D. cimentarea
E. metoda dispersarii fizice, mecanice
(pag. Leucuta,476)

F2244115. Ce particularitati ale ecuatiei Higuchi o diferentiaza de ecuatia Stokes referitoare la viteza de
sedimentare
A. suprafata specifica a solidului
B. porozitatea fazei solide sau fractiunea de volum a fazelor
C. viteza de sedimenare scade cu cresterea concentratiei fazei solide
D. marimea razei particulelor ( Stokes) si suprafata specifica a solidului (Higuchi) sunt factori diferiti care
influenteaza diferit stabilitatea
E. cresterea gradului de dispersie si a viscozitatii mediului cresc stabilitatea fizica a suspensiilor in timp
(pag. Leucuta,477)

F2244116. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de
calitate corespunzatoare
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare
(pag. Leucuta,476)

F2244117. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:


A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa
(pag. Leucuta, 475)

F2244118. Conform ecuatiei lui Stokes, care sunt factorii care influenteaza viteza de sedimentare a
particulelor aflate in suspensie?
A. vascozitatea mediului de dispersie
B. umectarea particulelor
C. raza particulelor
D. diferenta dintre densitatea fazei interne si externe

1311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1312 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. sarcina electrica a particulelor


(pag. Leucuta, 477)

F2244119. La dispersarea substantei medicamentoase in vederea prepararii de suspensii floculate se


utilizeaza:
A. micronizatorul cu jet de aer
B. moara cu cilindri
C. procedeul de aerosolizare
D. procedeul in pat fluidizat
E. moara cu discuri verticale
(pag. Leucuta, 479)

F2244120. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:


A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter
(pag. Leucuta, 480)

F2244121. Suspensii de uz extern:


A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche
(pag. FR X, 893, 823, 709)

F2244122. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. sedimentarea particulelor solide
B. cimentarea sedimentului
C. cresterea cristalelor
D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie
E. coalescenta
(pag. Leucuta, 475-480)

F2244123. Pregatirea fazei solide insolubile in vederea prepararii de suspensii se face prin:
A. metoda precipitarii
B. metoda pulverizarii
C. metoda agitarii in flacon
D. metoda solventului comun
E. metoda gumei uscate
(pag. Leucuta, 476)

F2244124. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice


A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
(pag. FRX,893)

1312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1313 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2244125. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin


A. sedimentarea individuala a particulelor
B. lichid clar deasupra sedimentului
C. evitarea cimentarii
D. redispersare foarte usoara
E. riscul formarii de sediment cimentat
(pag. Leucuta,476)

F2244126. Factori determinanti ai stabilitatii fizice a suspensiilor farmaceutice


A. izotonia
B. umectarea
C. peptizarea
D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura)
E. tipul recipientului de conditionare
(pag. Leucuta,477)

F2244127. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decit cea orala, pentru care se
fac referiri in monografia Suspensiones din FR X care trebuie sa corespunda si prevederilor acelor
forme farmaceutice
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
(pag. FRX, 894)

F2244128. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati


A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 48 ore
E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca
doza maxima pe 3 zile
(pag. FRX,893)

F2244129. Umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiilor


A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 °
B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 °
C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 °
D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 °
E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea
(pag. Leucuta,38)

F2244130. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei


A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti
de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de
suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei
contaminari ulterioare cu microorganisme
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar
distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual
prezente

1313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1314 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp


(pag. FRX,510)

F2244131. Prevederi oficiale cu privire la stabilitatea suspensiilor


A. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp
B. suspensiilor pot sedimenta in timp
C. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze
D. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii
E. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-o masa care depaseste
doza maxima pe 24 ore
(pag. FRX,893)

F2244132. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate


A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii
D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii
(pag. FRX,893)

F2244133. Prepararea suspensiilor defloculate


A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie
B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a
mediului de dispersie
C. evitarea umectantilor
D. evitarea agentilor peptizatori
E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente
(pag. Leucuta,476)

F2244134. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor


A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. viscozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
(pag. Leucuta,480)

F2244135. In ce cazuri exista prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor
A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi
C. suspensii care se aplica pe arsuri
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare
(pag. FRX,894)

F2244136. Obiective ale formularii suspensiilor farmaceutice


A. reducerea vitezei de sedimentare
B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor
C. evitarea cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene a sedimentului
E. realizarea in exclusivitate a suspensiilor floculate
(pag. Leucuta,475)

1314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1315 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2244137. Prin ce se caracterizeaza o curgere pseudoplastica, posibil de realizat la stabilizarea fizica a


suspensiilor
A. curgerea incepe de la origine
B. aspectul reogramei este concav
C. viscozitatea este constanta
D. viscozitatea depinde de forta de forfecare
E. un exempolu de astfel de corpuri sunt mucilagiile
(pag. Leucuta,53)

F2244138. Ce caracteristici are curgerea plastica si cum se poate folosi la stabilizarea suspensiilor
A. reograma nu trece prin origine
B. limita de curgere este valoarea fortei de forfecare la care incepe curgerea
C. limita (punctul) de curgere este zero
D. punctul de curgere poate creste la cresterea numarului de particule suspendate
E. dispersiile de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal in apa dau corpuri plastice
(pag. Leucuta,53)

F2344139. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:


A. 50 micrometri
B. 100 micrometri
C. 180 micrometri
D. 200 micrometri
E. 300 micrometri
(pag. 893)

F2344140. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor:


A. pentru suspensiile administrate intern
B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv
C. pentru suspensiile aplicate pe plagi
D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri
E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor
(pag. 893)

F2344141. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza
maxima pentru 24 h.:
A. pentru substantele anodine
B. pentru substantele puternic active
C. pentru substantele toxice
D. pentru substantele colorante
E. pentru substantele antioxidante
(pag. 893)

F2344142. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:


A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii
(pag. 893)

F2344143. Factori ce influenteaza stabilitatea suspensiilor:


A. dimensiunea particulelor solide insolubile

1315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1316 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. umectarea particulelor solide


C. viscozitatea mediului
D. lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare
(pag. 477)

F2344144. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:


A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare
(pag. 476)

F2344145. Mecanismul de actiune a polimerilor hidrofili intr-o suspensie este:


A. solubilizare micelara
B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie
(pag. 476)

F2344146. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:


A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte
(pag. 477)

F2344147. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin:


A. stare energetica crescuta la suprafata
B. tendinta la aglomerare
C. tendinta la absorbtia aerului
D. scaderea solubilitatii
E. facilitate de umectare
(pag. 477)

F2344148. Cloramfenicolul poate fi precipitat dintr-o solutie alcoolica prin:


A. adaugare de apa
B. acidulare
C. alcalinizare
D. adaugare de PEG
E. evaporarea solventului
(pag. 476)

F2544149. Comportamentul particulelor unei suspensii este influentata de urmatorii factori :


A. culoarea substantei suspendate
B. forma solvatata
C. forma amorfa
D. starea anhidra
E. structura cristalina

1316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1317 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 476/7)

F2544150. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:


A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii
(pag. 476/7)

F2544151. Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate:


A. sedimentarea se face lent
B. sedimentul e foarte usor de redispersat
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea nu se realizeaza individual
E. particulele dispersate sunt ca entitati individuale
(pag. 476/7)

F2544152. Metode de obtinere a suspensiilor floculate:


A. cu ajutorul substantelor tensioactive
B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai greu
C. prin agitare foarte puternica
D. prin adaugare de emulgatori
E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor
(pag. 478/7)

F2544153. Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:


A. gradului de coalescenta
B. marimii particulelor
C. potentialului zeta
D. vascozitatii
E. vitezei de sedimentare
(pag. 480/7)

F2544154. Pentru a obtine suspensii sterile se utilizeaza:


A. preparare pe cale aseptica
B. filtrare
C. sterilizare la etuva
D. sterilizare la autoclav
E. folosirea de materii prime sterile
(pag. 480/7)

F2544155. Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste:
A. pipeta Andreasen
B. masurarea volumului sedimentului
C. microscopul cu micrometru ocular etalonat
D. cernarea cu site standardizate
E. numaratorul Coulter
(pag. 480/7)

F2544156. Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:


A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire

1317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1318 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. evitarea gustului neplacut a substantelor active


C. se pot administra substante greu solubile in apa
D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse
E. aparitia sedimentelor cimentate
(pag. 475/7)

F2544157. Factori de care se tine cont in formularea suspensiilor:


A. cresterea marimii particulelor
B. sedimentarea particulelor
C. scaderea marimii particulelor
D. obtinerea unei suspensii floculate
E. obtinerea unei suspensii defloculate
(pag. 475/7)

F2544158. Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele proprietati:
A. stare energetica scazuta la suprafata
B. nu au tendinta de aglomerare
C. stare energetica crescuta la suprafata
D. tendinta de absorbtie a aerului
E. mai dificil de dispersat in apa
(pag. 476/7)

F2544159. Flocularea suspensiilor cu substante tensioactive:


A. se folosesc tensioactivi ionici
B. aglomerarile de particule trebuie acoperite partial cu filmul de tensioactiv
C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span
D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv
E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv
(pag. 478/7)

F2544160. Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili:


A. este usor de realizat
B. polimerii hidrofili realizeaza si o crestere a vascozitatii mediului de dispersie
C. este dificil de realizat
D. polimerii pot crea sisteme tixotrope
E. necesita tensioactivi ionici tip span, tween
(pag. 479/7)

F2544161. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor:


A. umectarea particulelor
B. densitatea fazelor
C. dimensiunea particulelor
D. raportul de concentratii a fazelor
E. tensiunea interfaciala
(pag. 477/7)

F2544162. Prepararea suspensiilor defloculate :


A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase
B. se prepara prin cristalizare controlata
C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit
D. se utilizeaza substante tensioactive
E. se face cu polimeri hidrofili

1318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1319 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 479/7)

F2544163. Flocularea prin controlul sarcinii electrice:


A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate
B. este dificil de realizat
C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare
D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare
E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti
(pag. 478/7)

F2544164. In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit
se pot folosi ca agenti floculanti :
A. metocel
B. clorura de aluminiu
C. lauril sulfat de sodiu
D. polioxietilen monostearat
E. fosfatul dipotasic
(pag. 478/7)

F2544165. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :


A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop
B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri
C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri
D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri
E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop
(pag. 893/10)

F2544166. Factori care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie:


A. Structura cristalina
B. tipul de emulgator folosit
C. cresterea temperaturii
D. forma amorfa ori cristalina
E. polimorfismul
(pag. 476/7)

F2544167. Prepararea suspensiilor se face prin:


A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala
(pag. 476/7)

F2544168. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:


A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul
B. viteza de sedimentare mare
C. grad ridicat de impachetare al particulelor
D. sedimentul se formeaza rapid
E. particulele nu sunt puternic legate intre ele
(pag. 476/7)

F2544169. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X:


A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare

1319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1320 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri


C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise
D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni
E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri
(pag. 893/10)

F2644170. Farmacopeea întelege prin ferit de lumină:


A. recipientele trebuie să fie fabricate din sticlă brună
B. recipientele trebuie să fie fabricate din sticlă incoloră
C. recipientele se păstrează în dulapuri corespunzătoare
D. recipientele trebuie să fie fabricate din materiale care nu permit trecerea luminii
E. materialul permeabil la lumină trebuie izolat cu un alt material adecvat
(pag. 118)

F2644171. Ce tipuri de recipiente din sticlă sunt corespunzătoare pentru conditionarea solutiilor
injectabile apoase:
A. borosilicică
B. sodocalcică cu suprafata tratată
C. calcică
D. sodică
E. sodocalcică
(pag. 109)

F2644172. Avantajele folosirii sticlei ca material de conditionare industrială sunt:


A. material inert, stabil
B. greutate mare
C. impermeabilitate absolută
D. rezistentă înaltă la substante chimice, acizi, baze, solutii si temperatură
E. volum mare
(pag. 115)

F2644173. Sticla borocalcică este corespunzătoare pentru recipientele în care se conditionează:


A. pulberi de uz parenteral
B. preparate parenterale neapoase
C. preparate de uz neparaenteral
D. preparate parenterale de orice tip
E. ambalaje de conditionare secundară
(pag. 109)

F2644174. Recipientele din material plastic sunt corespunzătoare pentru conditionarea


medicamentelor dar prezintă următoarele dezavantaje:
A. rezistentă mică la temperatură
B. absorb substantele medicamentoase si auxiliare, conservantii, substante chimice diferite
C. lasă să treacă gazele si vaporii dependent de natura materialului plastic
D. nu sunt fragile
E. masa plastică din care se obtin se poate modela usor la temperatura de 70-300 °C în mai multe feluri
(pag. 115)

F2644175. La conditionarea comprimatelor si capsulelor se pot utiliza recipiente din:


A. metal
B. plastomeri
C. sticlă

1320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1321 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. portelan
E. hârtie
(pag. 115)

F2644176. Recipientele cu sisteme de închidere specială sunt:


A. cu bilă
B. capac cu ventil
C. spray-uri
D. capac cu duze metalice
E. fiole
(pag. 117)

F2644177. Fabricarea plastomerilor are următoarele stadii:


A. prepararea polimerului
B. amestecarea polimerului cu adjuvanti
C. tehnologia de prelucrare si modelare
D. tratarea cu solutie de diclormetan
E. reactia de precipitare
(pag. 110)

F2644178. Polietilena folosită pentru obtinerea recipientelor de conditionare prezintă următoarele


avantaje:
A. inertie chimică
B. rigiditate convenabilă
C. rezistentă la soc
D. sudare de înaltă frecventă
E. sensibilitate la fenomenul de fisurare sub tensiune
(pag. 111)

F2644179. Eticheta recipientului si ambalajului cuprinde:


A. denumirea si formula produsului
B. data preparării
C. termenul de valabilitate
D. materialul din care este format recipientul
E. numele intreprinderii producătoare
(pag. 117)

1321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1322 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 45
Unguente. Preparate transdermice
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1245001. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX: care dintre
enunturi este corect
A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
B. corpuri pseudoplastice
C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la
obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de natura polimerica
(pag. 951, [FR X])

F1245002. Care dintre enunturi se refera la caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei
A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
B. corpuri pseudoplastice
C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la
obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, cu exceptia celor de natura polimerica
(pag. 951, [FR X])

F1245003. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele care se
aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor
A. se prepara cu baze de unguent lipogeluri
B. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri
C. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene
D. se prepara cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului
E. se sterilizeaza cu oxid de etilen
(pag. 952, [FR X])

F1245004. Care dintre excipientii de mai jos sunt lipofili si se utilizeaza la prepararea bazelor de
unguent
A. alcool stearilic
B. propilenglicol
C. polietilenglicol 4000
D. agar
E. laurilsulfat de sodiu
(pag. 530, [7])

F1245005. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intr-unul din urmatoarele
recipiente
A. in recipiente din sticla
B. in tuburi din aluminiu
C. in tuburi din materiale plastice
D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius

1322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1323 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult
20 grade Celsius
(pag. 953, [FR X])

F1245006. Precizati care din substantele de mai jos sunt continute in unguentele oficinale
A. fluocinolon acetonid 0,01%
B. indometacin 2%;
C. acetat de hidrocortizona 1%
D. oxid galben de mercur 1%;
E. diclofenac sodic 4%
(pag. 956, [FR X])

F1245007. Prepararea unguentelor in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient se


face printr-unul din procedeele de mai jos
A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri
B. substantele active se dizolva in masa topita sau intr-unul din componentii vehiculului si apoi se amesteca
cu restul bazei de unguent
C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile
nu pot fi folosite ca baze de unguent
D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent
solutie
E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul
volatilizarii la cald
(pag. 533, [7])

F1245008. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca intr-unul din
urmatoaele situatii
A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile
B. in conditii aseptice
C. cu baze de unguent hidrogeluri
D. substantele medicamentoase se vor emulsiona
E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri
(pag. 953, [FR X])

F1345009. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:


A. componentele grase se topesc
B. substanta activa se dizolva in masa topita
C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent
D. se amesteca restul bazei pana la racire
E. omogenizarea se face la 100 °C
(pag. 533)

F1345010. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:


A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor
B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism
C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila
D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare
E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare
prelungita
(pag. 611-658)

F1345011. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:


A. 12 ore
B. 24 ore

1323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1324 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 72 ore
D. 4 zile
E. 7 zile
(pag. 614)

F1445012. Bazele grase hidrofobe:


A. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din preparate dermatologice
B. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare
C. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator
D. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa
E. au capacitatea de a incorpora apa
(pag. 532, [7])

F1545013. Absorbţia percutanată este scăzută în următoarele cazuri:


A. infecţiile cutanate
B. rănile penetrante
C. cheratinizarea excesivă
D. psoriazis
E. jupuirea pielii
(pag. 524, [7])

F1545014. Absorbţia percutanată:


A. este un proces de difuziune activ
B. decurge contrar gradientului de concentraţie
C. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substanţei medicamentoase
D. este un proces de difuzie pasiv
E. nu depinde de starea pieli
(pag. 520, [7])

F1545015. Conform FR X se păstrează la Separanda următoarele unguente:


A. unguentul cu clotrimazol
B. unguentul cu oxid galben de mercur
C. unguentul emulgator
D. unguentul cu acetat de hidrocortizon
E. unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică
(pag. 953, [10])

F1545016. În terapia locală se utilizează ca antiseboreice următoarele categorii de substanţe active cu


excepţia:
A. substanţelor degresante
B. substanţelor astringente
C. substanţelor cheratolitice
D. substanţelor reducătoare
E. antibioticelor
(pag. 518, [7])

F1545017. Sistemele terapeutice transdermice


A. folosesc calea cutanată pentru efecte locale
B. cedează substanţa activă cu o viteză ce nu poate fi controlată
C. conţin substanţe active încorporate într-un rezervor
D. cedarea substanţelor active este influenţată de variabilele de la locul absorbţiei
E. sunt forme farmaceutice transparente

1324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1325 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 521, [7])

F1545018. Terapia medicamentoasă dermatologică urmăreşte:


A. modificarea sau ajustarea funcţiei barieră a pielii
B. scăderea funcţiei barieră antimicrobiană a pielii
C. scăderea funcţiei barieră mecanică
D. instalarea unor stări patologice
E. toate răspunsurile sunt corecte
(pag. 517, [7])

F1645019. Ce rol au hidrocarburile în formularea unguentelor?


A. umectant
B. vehicul neapos miscibil cu apa
C. vehicul hidrofob
D. agent de crestere a vâscozitatii
E. emulgator A/U
(pag. 529-530)

F1645020. Cremele sunt:


A. unguente-emulsii în care faza apoasa depaseste 25%
B. unguente-emulsii în care faza apoasa depaseste 10%
C. unguente-suspensii în care faza apoasa depaseste 25%
D. unguente-suspensii în care faza apoasa depaseste 10%
E. unguente polifazice
(pag. 951)

F1645021. Emulgator ulei/apa folosit la formularea unguentelor:


A. guma arabica
B. tiomersal
C. palmitat de izopropil
D. tristearat de gliceril
E. esteri de polioxietilen sorbitan
(pag. 529-531)

F1645022. Factori fiziologici care influenteaza absorbtia percutanata:


A. natura chimica a substantei active
B. solubilitatea substantei medicamentoase în vehicul
C. tipul excipientului folosit
D. gradul de umectare a stratului cornos
E. polaritatea moleculei de substanta activa
(pag. 524)

F1645023. Unguente farmaceutice oficinale în F.R.X.:


A. Unguent cu fenilbutazona 2%
B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2%
C. Unguent cu acetat de hidrocortizona 2%
D. Unguent cu clotrimazol 2%
E. Unguent cu oxid de zinc 2%
(pag. 953-961)

F1645024. Unguentul simplu este:


A. o baza grasa hidrofoba

1325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1326 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. o baza de absorbtie anhidru


C. o baza de absorbtie hidratata
D. o baza lavabila
E. o baza hidrosolubila
(pag. 532)

F2145025. Din grupa bazelor grase de unguent fac parte:


A. vaselina
B. unguentul cu macrogoli
C. glicerolatul de amidon
D. unguentul simplu
E. masa gelatinoasă
(pag. 532, [7])

F2145026. Următoarele baze de unguent sunt oficinale (în FR X), cu excepţia:


A. unguentului simplu
B. unguentului emulgator
C. unguentului emulgator hidratat
D. unguentului cu macrogoli
E. unguentului cu glicerol
(pag. 953-957, [10])

F2145027. Conform FR X, pastele sunt considerate unguente – suspensii în care faza dispersată
depăşeşte ------ % din masa unguentului:
A. 10 %
B. 15 %
C. 20 %
D. 25 %
E. 50 %
(pag. 951, [10])

F2145028. Conform FR X, cremele sunt unguente – emulsii în care faza apoasă depăşeşte ---------- %
din masa unguentului:
A. 10 %
B. 15 %
C. 20 %
D. 25 %
E. 50 %
(pag. 951, [10])

F2145029. Conform FR X, unguentele se conservă:


A. în recipiente bine închise
B. în recipiente sterile, închise etanş
C. la rece
D. la cel mult 15 grade C
E. în recipiente bine închise, la cel mult 25 grade C
(pag. 952, [10])

F2145030. Conform FR X, unguentul simplu se prepară din lanolină şi vaselină în următoarele proporţii:
A. 50 : 50
B. 90 : 10
C. 10 : 90

1326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1327 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. 80 : 20
E. 20 :80
(pag. 960, [10])

F2245031. Cum se prepara unguentele in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient
A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri
B. daca substanta medicamentoasa este lipofila se dizolva in excipientul topit, exceptia fiind cazul in care ar
recristaliza la rece, cind se suspenda
C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile
nu pot fi folosite ca baze de unguent
D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent
solutie
E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul
volatilizarii la cald
(pag. Leucuta,533)

F2245032. Unguente oficinale


A. fluocinolon acetonid 0,01%
B. indometacin 2%;
C. acetat de hidrocortizona 1%
D. oxid galben de mercur 1%;
E. diclofenac sodic 4%
(pag. FRX,951)

F2245033. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX


A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
B. corpuri pseudoplastice
C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la
obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica
(pag. FRX,951)

F2245034. Excipienti lipofili utilizati la prepararea bazelor de unguent


A. alcool stearilic
B. propilenglicol
C. polietilenglicol 4000
D. agar
E. laurilsulfat de sodiu
(pag. Leucuta,530)

F2245035. Caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei


A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase
B. corpuri pseudoplastice
C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara
D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la
obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza
E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica
(pag. FRX,951)

F2245036. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor se prepara , conform farmacopeei
A. cu baze de unguent lipogeluri
B. cu baze de unguent hidrogeluri

1327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1328 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene


D. cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului
E. se sterilizeaza cu oxid de etilen
(pag. FRX,951)

F2245037. Conditionarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei


A. in recipiente din sticla
B. in tuburi din aluminiu
C. in tuburi din materiale plastice
D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius
E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult
20 grade Celsius
(pag. FRX,953)

F2245038. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca


A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile
B. in conditii aseptice
C. cu baze de unguent hidrogeluri
D. substantele medicamentoase se vor emulsiona
E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri
(pag. FRX,953)

F2245039. Unguentul simplu este o baza de unguent:


A. grasa hidrofoba
B. de absorbtie
C. emulsie de tip A/U
D. de absorbtie hidratata
E. hidrofila anhidra
(pag. Leucuta, 532)

F2245040. Din punct de vedere al compozitiei, lanolina este:


A. un poliol
B. o glicerida
C. o hidrocarbura
D. o baza emulsie A/U
E. un ester sterolic
(pag. Leucuta 530, FR X 92)

F2345041. Pentru care tip de unguent se indica marimea particulelor de cel mult 25 microni:
A. unguente oftalmice
B. unguente vaginale
C. unguente aplicate pe pielea sugarilor
D. unguente rectale
E. unguentul cu oxid de zinc
(pag. 952)

F2345042. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre:


A. componentele grase se topesc
B. substanta activa se dizolva in masa topita
C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent
D. se amesteca restul bazei pana la racire
E. omogenizarea se face la 100 °C

1328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1329 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 533)

F2345043. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:


A. 12 ore
B. 24 ore
C. 72 ore
D. 4 zile
E. 7 zile
(pag. 618)

F2345044. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata:


A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor
B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism
C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila
D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare
E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare
prelungita
(pag. 611)

F2545045. Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:


A. instalarea unor stari patologice
B. scaderea functiei bariera mecanica
C. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii
D. subtierea stratului cornos
E. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii
(pag. 517/7)

F2545046. Urmatoarele unguente se pastreaza la Separanda conform FR X:


A. unguent oftalmic cu pilocarpina clorhidrica
B. unguent cu acetat de hidrocortizon
C. unguent cu oxid de zinc
D. unguent cu oxid galben de mercur
E. unguent cu clotrimazol
(pag. 953/10)

F2545047. Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:


A. psoriazis
B. jupuirea pielii
C. cheratinizarea excesiva
D. ranile penetrante
E. infectiile cutanate
(pag. 524/7)

F2545048. Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:


A. contin substante active intr-un rezervor
B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
C. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata
D. sunt forme farmaceutice transparente
E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
(pag. 521/7)

F2545049. Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:


A. decurge contrar gradientului de concentratie

1329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1330 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. este un proces de difuziune activ


C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase
D. este un proces de difuzie pasiv
E. nu depinde de starea pielii
(pag. 520/7)

F2545050. Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:
A. substantelor astringente
B. substante cheratolitice
C. substante degresante
D. antibiotice
E. substante reducatoare
(pag. 518/7)

F2545051. Referitor la paste este adevarat ca:


A. sunt baze de unguent lavabile
B. au continut redus de substante insolubile solide
C. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon
D. filmul format pe tegument este transparent
E. sunt mai grase decat unguentele
(pag. 533/7)

F2545052. Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:


A. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata
B. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie
C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale
D. au actiune rapida
E. cinetica este intotdeauna de ordinul1
(pag. 523/7)

F2545053. Referitor la paste este adevarat ca:


A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului
B. pe tegumente realizeaza film opac
C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%
D. nu au efect de filtru solar
E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa
(pag. 533/7)

F2545054. Conform FR X unguentul cu glicerol:


A. sinonim: unguent cu polietilenglicoli
B. contine:amidon,alcool cetilstearilic emulgator,glicerol,apa distilata
C. este omogen, incolor,opac,higroscopic
D. se pastreaza ferit de lumina
E. contine: glicerol, amidon,parafina lichida,apa distilata
(pag. 955/10)

1330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1331 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1245055. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate


dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei factori
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele
(pag. 519-522, [7])

F1245056. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt corecte
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
(pag. 91-4, [FR X])

F1245057. Alegeti enunturile corecte referitoare la un sistem terapeutic transdermic


A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare
este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale
(pag. 611-621, [7])

F1245058. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform


farmacopeei:
A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat
emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de
scopul terapeutic urmarit
D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;
E. unguentul obtinut se sterilizeaza
(pag. 951, [FR X])

F1245059. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le


A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum lanalcoli
(pag. 954-960, [FR X])

F1245060. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sint opace;
D. aspect: clar

1331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1332 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. se prefera administrarea pe cornee


(pag. 532, [7])

F1345061. Absorbtia percutanata se poate realiza:


A. prin foliculul pilos
B. prin si printre celulele stratului cornos
C. prin peretii foliculilor pilosi
D. prin glandele sebacee
E. prin glandele sudoripare
(pag. 519)

F1345062. Care sunt bazele de unguent lavabile:


A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
(pag. 532)

F1345063. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:


A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient
B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii
D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
(pag. 521)

F1345064. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:


A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
(pag. 518)

F1345065. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:


A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
(pag. 951-960)

F1345066. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:


A. hidrocortizon
B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol
(pag. 520)

F1345067. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substnta activa sub forma de:

1332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1333 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli
(pag. 612)

F1345068. Substante formatoare de geluri sunt:


A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. uleiul de ricin
(pag. 532)

F1345069. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:


A. aplicate pe pielea sugarilor
B. aplicate pe arsuri
C. aplicate pe plagi
D. oftalmice
E. aplicate pe mucoasa nazala
(pag. 952-953)

F1445070. Absorbtia percutanata se poate realiza:


A. numai transepidermic
B. transepidermic, cand viteza de absorbtie devine constanta
C. transfolicular, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara
D. transepidermic, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara
E. transfolicular, cand viteza de absorbtie devine constanta
(pag. 520, [7])

F1445071. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca:


A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul
B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica
C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare
D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata
E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic
(pag. 529, [7])

F1445072. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:


A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%
(pag. 953, 956, 95960, [9])

F1445073. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta


urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore

1333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1334 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila


E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie
(pag. 523, [7])

F1445074. Conform FR.X, unguentele:


A. trebuie sa aibe un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C
(pag. 952, [9])

F1445075. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt:


A. rehidratarea acestui strat
B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel
C. ocluzia stratului cornos
D. absorbtia radiatiilor ultraviolete
E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu
(pag. 518, [7])

F1445076. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:


A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii
B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos
C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active
D. este favorabil difuziei in epiderm si derm
E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos
(pag. 520, [7])

F1445077. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase sunt:
A. hidratarea stratului cornos
B. tratarea pielii cu solventi organici
C. cheratinizarea excesiva a stratului cornos
D. cresterea fluxului sanguin dermic
E. pielea intacta
(pag. 524, [7])

F1445078. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei


medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
(pag. 523, [7])

F1445079. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:


A. cheratolitice
B. emoliente
C. antiseboreice
D. ecran antisolare
E. paste
(pag. 518, [7])

1334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1335 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1445080. La prepararea prouselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:


A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de
o dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa
(pag. 534, [7])

F1445081. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri:


A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei
(pag. 529, [7])

F1445082. Procese fizico-chimice implicate in absorbtia percutanata sunt:


A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos
D. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm
E. diluarea substantei medicamentoase in torentul circulator
(pag. 521, [7])

F1445083. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in
urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare
(pag. 519, [7])

F1445084. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:


A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina
(pag. 523, [7])

F1445085. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:


A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina
C. unguentul simplu
D. unguentul emulgator
E. alcoolii de lina
(pag. 532, [7])

F1545086. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor:


A. scad temporar capacitatea barieră a pielii

1335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1336 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. au acţiune farmacologică
C. sunt incompatibili cu substanţele active
D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni
(pag. 527, [7])

F1545087. Bazele de unguent lavabile:


A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat
(pag. 527, [7])

F1545088. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică sunt


adevărate afirmaţiile:
A. se prepară pe cale aseptică
B. se sterilizează la etuvă
C. are concentraţia 2%
D. se păstrează la Separanda
E. se păstrează ferit de lumină
(pag. 958, [10])

F1545089. conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent


oftalmic:
A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
(pag. 953, [10])

F1545090. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează


transferul cutanat sunt:
A. coeficientul de repartiţie U/A
B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase
C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul
D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos
E. prezenţa unei duble legături C2-C3.
(pag. 524, [7])

F1545091. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în:


A. porţiunea posterioară auriculară
B. zona plantară
C. zona presternală
D. zona anterioară a braţelor
E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic
(pag. 544, [7])

F1545092. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede:


A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri

1336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1337 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri


E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
(pag. 952, [10])

F1645093. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:


A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol
(pag. 529-530)

F1645094. Bazele de unguente pot fi:


A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile
(pag. 532)

F1645095. Criterii de calitate în formularea unguentelor:


A. stabilitatea fizoco-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie
(pag. 533)

F1645096. Epidermul contine:


A. dermul
B. stratul bazal
C. stratul cornos
D. stratul granulos
E. hipodermul
(pag. 514-515)

F1645097. În functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:


A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii
(pag. 951)

F1645098. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice:


A. în recipiente bine închise
B. în recipiente sterile
C. în recipiente închise etans
D. la o temperetura de cel mult 25°C
E. la loc racoros
(pag. 953)

1337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1338 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1645099. Unguentul emulgator:


A. este oficinal în FRX
B. este oficinal în FR IX
C. este o baza de unguent lavabil
D. este o baza anhidra de tip ulei/apa
E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa
(pag. 532)

F2145100. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o


perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin:
A. antiseptice
B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)
C. astringente (acid citric, acid tartric)
D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)
E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)
(pag. (7) 520)

F2145101. Transferul transcutanat al substantei medicamentoase se ralizeaza in circulatia generala


dupa aplicarea pe urmatoarele zone:
A. torace
B. scalp
C. fesa
D. antebrat
E. spatele urechii
(pag. (7) 523)

F2145102. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 527)

F2145103. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


A. sa creasca permeabilitatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 527)

F2145104. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate:


A. azona
B. dimetilsulfoxid
C. dimetilformamida
D. dimetilacetamida
E. metilceluloza
(pag. (7) 528)

F2145105. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri:


A. alcoolul cetilstearilic

1338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1339 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. cetilsulfatul de sodiu
C. bentonita
D. dioxidul de siliciu coloidal
E. metilceluloza
(pag. (7) 532)

F2145106. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice:


A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu
(pag. (7) 532)

F2145107. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite
polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente)
E. nu sunt lavabile
(pag. (7) 532)

F2145108. Bazele grase hidrofobe:


A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaus de emulgator)
(pag. (7) 532)

F2145109. Bazele de absorbtie hidratate:


A. se obtin din bazele de absorbtie anhidre prin adaugare de apa
B. au proprietati emoliente
C. au proprietati ocluzive
D. sunt emulsii de tip U/A (ulei/apa)
E. se numesc si coldcreme
(pag. (7) 532)

F2145110. Următoarele afirmaţii privind gelurile sunt reale:


A. sunt sisteme semisolide în care faza lichidă este emulsionată într-o matriţă polimerică
B. încorporarea substanţei medicamentoase se face după gelificarea polimerului
C. sunt hidrodispersabile
D. au un aspect opac
E. au proprietăţi pseudoplastice, plastice şi tixotrope
(pag. 532-533, [7])

F2145111. Din grupa bazelor de unguent lavabile fac parte:


A. unguentul simplu
B. unguentul emulgator
C. unguentul emulgator hidratat
D. cremele cu stearaţi

1339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1340 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. vaselina
(pag. 532, [7])

F2145112. Pastele:
A. au un conţinut ridicat de substanţe solide insolubile
B. au proprietăţi de protecţie a pielii
C. formează pe tegument un film opac
D. se mai numesc şi coldcreme
E. sunt unguente monofazice
(pag. 533, [7])

F2145113. Substanţele formatoare de geluri hidrosolubile sunt:


A. tragacanta
B. metilceluloza
C. acidul poliacrilic
D. dioxidul de siliciu
E. plastibaza
(pag. 532, [7])

F2145114. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice:


A. uşurinţă la aplicare
B. consistenţă ridicată
C. absenţa caracterului lipicios
D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase
E. absenţa texturii grunjoase la aplicare
(pag. 533, [7])

F2145115. La prepararea unguentele anhidre:


A. se aplică metoda topirii
B. substanţa activă se dizolvă în masa topită sau în unul din componentele bazei şi apoi se amestecă cu
restul bazei
C. masa topită se amestecă până la răcire
D. masa topită se lasă în repaus până la răcire
E. faza apoasă se incorporează prin emulsionare la rece
(pag. 533, [7])

F2145116. La prepararea unguentelor tip emulsie sunt valabile următoarele:


A. componentele fazei grase se amestecă prin topire
B. faza aposă se încorporează la rece
C. substanţele hidrosolubile se dispersează în faza grasă
D. substanţele termolabile se adaugă la emulsia răcită
E. substanţele liposolubile se dispersează în faza polară
(pag. 534, [7])

F2145117. Conform FR X, la unguentele care se aplică pe plăgi sau arsuri se folosesc:


A. baze de unguent cu proprietăţi emulsive
B. baze de hidrocarburi
C. baze de unguent cu proprietăţi peliculogene
D. lipogeluri
E. toate tipurile de mai sus
(pag. 952, [10])

1340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1341 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2145118. Următoarele afirmaţii privind unguentele oftalmice sunt valabile:


A. se prepară în condiţii aseptice
B. la preparare se folosesc în general baze liposolubile
C. pot conţine conservanţi antimicrobieni potriviţi
D. se condiţionează în recipiente sterile, închise etanş, care conţin cel mult 50 g unguent
E. se conservă la cel mult 25 grade C
(pag. 953, [10])

F2245119. Baze de unguent oficinale in FRX


A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum lanalcoli
(pag. FRX,951)

F2245120. Prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei


A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat
emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de
scopul terapeutic urmarit
D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti
E. unguentul obtinut se sterilizeaza
(pag. FRX,951)

F2245121. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare


A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. preparate cu acid poliacrilic ( Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu
trietanolamina
C. sint opace
D. sint lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee
(pag. Leucuta,531)

F2245122. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei


A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
(pag. FRX,53)

F2245123. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate


dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele
(pag. Leucuta,521)

F2245124. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati absorbtia percutanata a

1341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1342 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

substantei medicamentoase
A. cind solubilitatea in vehicul este redusa
B. cind solubilitatea in vehicul este mare
C. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica
D. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare
E. cind vehiculul este un hidrogel
(pag. Leucuta,522)

F2245125. Un sistem terapeutic transdermic


A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare
este diferit
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente
E. sistemele terapeutice au numai efecte loca
(pag. Leucuta,523)

F2245126. Ce preparate topice sunt destinate unor efecte la suprafata pielei


A. protectoare fata de radiatia ultravioleta
B. destinate inhibarii proliferarii stratului bazal
C. ocluzia stratului cornos cu efect hidratant si emolient
D. antiseptice sau antibiotice cu actiune locala
E. deodorante
(pag. Leucuta,518)

F2245127. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos


A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei
(pag. Leucuta,518)

F2245128. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei


A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante
(pag. Leucuta,518)

F2245129. Care sunt caile principale ale absorbtiei percutanate


A. stratul cornos
B. dermul
C. hipodermul
D. transfolicular
E. transepidermic
(pag. Leucuta,519)

F2245130. Care sunt etapele care preced absorbtia percutanata


A. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul
B. difuzia moleculelor dizolvate in vehicul

1342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1343 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos


D. difuzia in capilarele sanguine din epiderm-derm
E. preluarea sistemica
(pag. Leucuta,521)

F2245131. Ce substante medicamentoase se folosesc in sistemele terapeutice transdermice


A. scopolamina
B. dermatolul
C. clonidina
D. nitroglicerina
E. estradiolul
(pag. Leucuta,523)

F2245132. Ce factori fiziologici pot favoriza absorbtia percutanata


A. pielea subtire a sugarilor
B. pielea uscata
C. pielea hidratata
D. cheratinizarea excesiva
E. regiuni anatomice cu grosime mai mare (zona plantara)
(pag. Leucuta,524)

F2245133. Care este rolul vehiculului preparatelor dermatologice in absorbtia percutanata


A. excipientii nu traverseaza bariera cutanata
B. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul face dificila difuzia
C. absorbtia este favorizata de starea de dispersie moleculara a substantei medicamentoase in excipient
D. afinitatea crescuta a vehiculului pentru substanta dizolvata micsoreaza viteza de transfer si marimea
procesului
E. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este dependenta de vehicul
(pag. Leucuta,526)

F2245134. Ce promotori (acceleratori) ai absorbtiei percutanate se pot folosi


A. uleiul de parafina
B. N--metil-2-pirolidona
C. dimetilacetamida
D. dodecilazacicloheptan-2-ona (Azona)
E. tensioactivii
(pag. Leucuta,527)

F2245135. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent


A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita
(pag. 530,Leucuta)

F2245136. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol


A. alcool cetilic
B. alcool etilic
C. alcool stearilic
D. glicerol
E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi

1343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1344 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. Leucuta,530)

F2245137. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol


A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (
stearat de sodiu)
(pag. Leucuta,530)

F2245138. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent


A. monostearat de glicerol
B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic
C. esteri de sorbitan (Span)
D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween)
E. rol de formatori de matrita
(pag. Leucuta,531)

F2245139. Ce polioli se pot folosi ca excipienti in baze de unguent si cu ce rol


A. polietilenglicoli
B. glicerol
C. propilenglicol
D. clor-metacrezol
E. componenti ai fazei apoase ai unei emulsii, umectanti, sau formatori de matrita (polietilenglicolii)
(pag. Leucuta,530)

F2245140. Ce sunt bazele de absorbtie, exemplu


A. baze care se absorb prin piele
B. baze care favorizeaza absorbtia
C. baze anhidre care au emulgatori si au capacitatea de a incorpora apa dind emulsii
D. unguentul simplu
E. unguentul cu alcooli de lina
(pag. Leucuta,532)

F2245141. Omogenizarea unguentelor se realizeaza cu:


A. omogenizatorul cu supapa
B. omogenizatorul cu ultrasunete
C. omogenizatorul cu filiera
D. moara cu cilindri
E. moara coloidala
(pag. Leucuta, 536)

F2245142. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:


A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH
D. vascozitate
E. sterilitate
(pag. FR X, 952)

F2245143. Preparatele semisolide denumite paste:


A. sunt unguente de tip suspensie

1344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1345 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. procentul de substanta suspendata depaseste 25 %


C. au proprietati de protectie a pielii
D. au in compozitie peste 10% apa
E. au proprietati emoliente
(pag. FR X 95, Leucuta 533)

F2245144. Alcoolul cetilstearilic emulgator:


A. are in compozitie alcool cetilstearilic
B. are in compozitie cetilstearilsulfat de sodiu
C. este un emulgator de tip A/U
D. este un produs solid ceroas
E. intra in compozitia unguentului emulgator
(pag. FR X, 101, 954)

F2245145. Unguentul cu macrogoli:


A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X
(pag. FR X 957)

F2245146. Cold-cremele:
A. sunt baze de unguent emulsie de tip A/U
B. sunt baze de unguent emulsie de tip U/A
C. sunt baze de unguent de absorbtie hidratate
D. au proprietati emoliente
E. pot fi indepartate prin spalare cu apa
(pag. Leucuta, 532)

F2245147. Criterii de calitate pentru unguentelor:


A. vascozitatea
B. capacitatea de intindere
C. puritatea
D. inocuitatea
E. stabilitatea fizico-chimica a substantelor medicamentoase
(pag. Leucuta, 533)

F2245148. Excipienti pentru baze de unguent grase hidrofobe:


A. vaselina
B. lanolina
C. ulei de parafina
D. ceara
E. colesterol
(pag. Leucuta, 532)

F2345149. Care sunt caracteristicile unguentelor:


A. preparate semisolide
B. se aplica pe piele si mucoase
C. se aplica in scop terapeutic
D. se aplica pentru protectie
E. dimensiunea particulelor insolubile dispersate sa fie de 125 microni

1345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1346 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 951)

F2345150. Ce fel de unguente se obtin in functie de gradul de dispersie al substantelor active:


A. unguente-solutii
B. unguente-emulsii
C. unguente-suspensii
D. unguente-polifazice
E. hidrogeluri
(pag. 951)

F2345151. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:


A. aspect omogen
B. culoare si aspectul caracteristice componentelor
C. pH cuprins intre 3,5-5,5
D. marimea particulelor 50 microni
E. pH cuprins intre 4,5-8,5
(pag. 952)

F2345152. Cum se conserva corect unguentele:


A. in recipiente bine inchise
B. in recipiente inchise etans
C. in recipiente sterile
D. la temperatura de cel mult 30 °C
E. la temperatura de cel mult 25 °C
(pag. 952)

F2345153. In ce conditii se conserva unguentele oftalmice:


A. in recipiente sterile
B. in recipiente inchise etans
C. in recipiente bine inchise
D. in cantitate de cel mult 10 g unguent oftalmic
E. la cel mult 25 °C
(pag. 953)

F2345154. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii:


A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica
(pag. 518)

F2345155. Absorbtia percutanata se poate realiza:


A. prin foliculul pilos
B. prin si printre celulele stratului cornos
C. prin peretii foliculilor pilosi
D. prin glandele sebacee
E. prin glandele sudoripare
(pag. 519)

F2345156. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:


A. hidrocortizon

1346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1347 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol
(pag. 520)

F2345157. Care sunt etapele absorbtiei percutanate:


A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient
B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii
D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos
E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm
(pag. 521)

F2345158. Care sunt bazele de unguent lavabile:


A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon
(pag. 532)

F2345159. Substante formatoare de geluri sunt:


A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. ulei de ricin
(pag. 532)

F2345160. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt:


A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol
(pag. 954,955,957,960)

F2345161. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:


A. aplicate pe pielea sugarilor
B. aplicate pe arsuri
C. aplicate pe plagi
D. unguente oftalmice
E. aplicate pe mucoasa nazala
(pag. 952-953)

F2345162. Tipuri de baze de unguent prevazute de F.R.X. sunt:


A. baze grase
B. baze emulsii A/U
C. baze emulsii U/A
D. baze hidrosolubile
E. baze lavabile

1347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1348 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 951)

F2345163. Unguentele oftalmice se caracterizeaza prin:


A. consistenta semisolida
B. sterile
C. marimea particulelor dispersate de 25 micrometri
D. marimea particulelor dispersate de 50 micrometri
E. conservate in cutii de plastic de 20 g
(pag. 953)

F2345164. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli
(pag. 612)

F2545165. Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:


A. pot fi anhidre sau hidratate
B. se numesc si evanescente
C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele
D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata
(pag. 527/7)

F2545166. Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor:


A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
E. sunt alergizanti
(pag. 527/7)

F2545167. Prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpina clorhidrica conformFR X:


A. se pastreaza la separanda
B. se sterilizeaza la etuva
C. se pastreaza ferit de lumina
D. are concentratie 2%
E. se prepara pe cale aseptica
(pag. 958/10)

F2545168. Urmatoarele unguente sunt prevazute inFR X:


A. unguent cu hidrocortizon acetat 1%
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent emulgator hidratat
E. unguent cu clotrimazol 1%
(pag. 953/10)

F2545169. Marimea particulelor de substanta activa suspendate intr-un unguent oftalmic conform FR X:
A. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

1348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1349 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult50 micrometri


C. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25micrometri
E. se determina pe o masa de unguent ce contine 10 mg de substanta medicamentoasa
(pag. 953/10)

F2545170. Prevederi ale FR X referitoare la marimea particulelor suspendate intr-o baza de unguent:
A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
B. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
C. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150micrometri
E. se determina pe o masa de unguent ce contine 200 mg substanta medicamentoasa
(pag. 952/10)

F2545171. Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza


transferul cutanat:
A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
B. coeficientul de reoertitie strat cornos/vehicul
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
D. coeficientul de repartitie U/A
E. prezenta unei duble legaturi C2-C3
(pag. 524/7)

F2545172. Substantele active se absorb transepidermic astfel:


A. prin glandele sebacee
B. prin peretii foliculilor pilosi
C. prin stratul cornos, intra sau intercelular
D. prin glandele sudoripare
E. raspunsurile corecte sunt a si b
(pag. 519/7)

F2545173. Bazele de absorbtie hidratate:


A. Sunt emulsii apa/ulei
B. se numesc si coldcreme
C. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moeaculare mici si mari
D. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu
E. unguentul emulgator este un astfel de exemplu
(pag. 532/7)

F2545174. Bazele de unguent lavabile:


A. pot fi baze anhidre
B. pot fi hidratate de tip U/A
C. pot fi hidratate de tip A/U
D. se mai numesc si crème
E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob
(pag. 532/7)

F2545175. Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:


A. instabilitate fizica
B. puritate
C. inocuitate-prezenta caracterului sensibilizant
D. eficienta-efect terapeutic bun

1349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1350 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. stabilitate fizico-chimica
(pag. 533/7)

F2545176. Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai micain urmatoarele cazuri:


A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare
B. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica
C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic
D. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul
E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare
(pag. 529/7)

F2545177. Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante:


A. dimetilsulfoxid
B. dimetilacetamida
C. propilenglicol
D. dimetilformamida
E. miristat de izopropil
(pag. 527/7)

F2545178. Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:


A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase
B. coeficientul de repartitie strat cornos vehicul
C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos
D. natura chimica a substantei medicamentoase
E. cantitatea de excipient folosita
(pag. 525/7)

F2545179. Substantele auxiliare folosite la prepararea unguentelor oftalmice conformFR X sunt


urmatoarele cu exceptia:
A. antioxidanti
B. agenti pentru cresterea vascozitatii
C. umectanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni potriviti
(pag. 953/10)

F2545180. Unguentul oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina conform FR X:


A. are concentratia 1%
B. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent simplu
C. se pastreaza la Separanda in recipiente sterile, inchise etans
D. are concentratia 2%
E. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent cu glicerol
(pag. 958/10)

F2545181. Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:


A. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient
B. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil
C. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila
D. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A
E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob
(pag. 532/7)

1350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1351 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2545182. Bazele de absorbtie:


A. sunt anhidre si hidratate
B. cele hidratate au proprietati emoliente
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
E. bazele de absorbtie hidratate se numesc si coldcreme
(pag. 532/7)

F2545183. Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:


A. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient
B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii
C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi
D. retinere in derm
E. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm
(pag. 521/7)

F2545184. La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:


A. sunt incompatibili cu substantele active
B. au actiune farmacologica
C. scad temporar capacitatea bariera a pielii
D. sunt alergeni
E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice
(pag. 527/7)

1351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1352 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 46
Preparate rectale
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1246001. Alegeti care din enunturile referitoare la procesele pe care le sufera la locul de aplicare
supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice, este corect
A. dizolvare
B. topire
C. conversie polimorfa
D. interesterificare
E. polimerizare
(pag. 539,542, [7])

F1246002. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in


farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora
A. uniformitatea masei
B. dozarea
C. aspectul
D. comportamentul la topire sau dizolvare
E. conservarea
(pag. 889, [FR X])

F1246003. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale
A. masa gelatinoasa
B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000
C. Tween 80
D. metilceluloza
E. unt de cacao
(pag. 542, [7])

F1246004. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor


A. interval larg intre punctul de topire si solidificare
B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare
C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum;
D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica
E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. 542, [7])

F1246005. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale
rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt,
conform farmacopeei:
A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului
C. dublate
D. nemodificate
E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe aceasta cale de
administrare

1352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1353 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. 889, [FR X])

F1246006. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il


reprezinta
A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase
B. turnarea in forme
C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa
D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare
E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de
conditionare
(pag. 548, [7])

F1246007. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X


A. uretrala
B. rectala
C. vaginala
D. auriculara
E. intracavitara
(pag. 889, [FR X])

F1346008. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare:


A. polimorfism
B. hidrofilie
C. capacitate de contractie de volum
D. inocuitate si toleranta locala
E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)

F1346009. Dozele terapeutice maxime la supozitoare:


A. nu se calculeaza
B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os
C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m.
D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita
E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)

F1346010. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:


A. 2-3 g.
B. 2-4 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 3- 5 g.
(pag. 889)

F1346011. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de:


A. 2-3 g.
B. 3-5 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 2-4 g.
(pag. 889)

F1346012. Supozitoarele rectale nu trebuie sa contina:

1353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1354 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. diluanti
B. absorbanti
C. coloranti
D. aglomerari de particule
E. conservanti
(pag. 889)

F1446013. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la
37 ± 2 °C in cel mult:
A. 15 minute
B. 30 minute
C. 1 ora
D. 2 ore
E. 3 ore
(pag. 890, [9])

F1546014. Conform FR X supozitoarele rectale pentru adulţi au greutatea de:


A. 1-2 g
B. 5-12 g
C. 2-3g
D. 2-4g
E. 1-5g
(pag. 889, [10])

F1546015. Conform FR X supozitoarele se păstrează în recipiente bine închise la cel mult:


A. 8 °C
B. 15°C
C. 30°C
D. 25°C
E. 18°C
(pag. 890, [10])

F1546016. Prepararea supozitoarelor în farmacie se face prin:


A. porfirizare
B. comprimare directă
C. modelare manuală
D. granulare
E. metoda imersiei
(pag. 894, [10])

F1546017. Supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve la 37+ 20C în cel
mult:
A. o oră
B. 30 minute
C. 20 minute
D. 55 minute
E. 90 minute
(pag. 890, [10])

F1546018. Supozitoarele rectale preparate cu baze liposolubile trebuie să se topească la 37+ 2°C în cel
mult:
A. 15 minute
B. 60 minute

1354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1355 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 30 minute
D. 45 minute
E. 90 minute
(pag. 890, [10])

F1546019. Untul de cacao:


A. este prevăzut de FR X
B. nu este prevăzut de FR X
C. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin modelare manuală
D. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme
E. este o bază hidrosolubilă
(pag. 890, [10])

F1646020. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])

F1646021. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de sechestranti ?
A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul
B. Tweenul 80
C. Acidul ascorbic, EDTA
D. Hialuronidaza
E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])

F1646022. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 %
B. Arlacel 165, Arlacel 186
C. Miristatul de propilenglicol
D. Acidul sorbic, nipaesterii
E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])

F1646023. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve în
cel mult:
A. 30 de minute
B. 1 ora
C. 45 de minute
D. 5 minute
E. 2 ore
(pag. 890, [9])

F1646024. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca în
cel mult:
A. 60 de minute
B. 15 minute

1355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1356 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. 30 de minute
D. 45 de minute
E. 5 minute
(pag. 890, [9])

F2146025. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie să se topească în apă, la


+37 +/- 2 grade C, în cel mult:
A. 10 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 1 oră
E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])

F2146026. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie să se dizolve în apă la


+37 +/- 2 grade C, în cel mult:
A. 10 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 1 oră
E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])

F2146027. Conform FR X, supozitoarele se conservă în recipiente bine închise:


A. la rece (2 – 8 C)
B. la loc răcoros (8 – 15 C)
C. la cel mult 25 C
D. la cel puţin 25 C
E. nu se precizează temperatura
(pag. 890, [10])

F2146028. Supoztoarele cu glicerol au acţiune:


A. antimicotică
B. antiinflamatoare
C. laxativă
D. tranchilizantă
E. antispastică
(pag. 892, [10])

F2246029. Avantaje ale untului de cacao ca baza pentru supozitoare:


A. hidrofilie ridicata
B. buna toleranta locala
C. se topeste intre 30 si 35°C
D. contine acizi grasi liberi
E. nu adera de formele de turnare
(pag. Leucuta, 542)

F2246030. Untul de cacao:


A. contine trigliceride
B. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori
C. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli sterolici
D. contine mono si digliceride

1356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1357 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. contine polioli
(pag. Leucuta, 543)

F2246031. Supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice sufera urmatoarele procese la locul de


aplicare
A. dizolvare
B. topire
C. conversie polimorfa
D. interesterificare
E. polimerizare
(pag. Leucuta,539)

F2246032. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale
A. masa gelatinoasa
B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000
C. Tween 80
D. metilceluloza
E. unt de cacao
(pag. Leucuta,539)

F2246033. Supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X sunt destinate administrarii


A. uretrale
B. rectale
C. intravaginale
D. auriculare
E. intracavitare
(pag. FRX,892)

F2246034. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor


A. interval larg intre punctul de topire si solidificare
B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare
C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum
D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica
E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. Leucuta,542)

F2246035. Masa gelatinoasa oficinala pentru prepararea supozitoarelor


A. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor rectale
B. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor uretrale
C. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor vaginale
D. farmacopeea nu are o formula pentru prepararea masei gelatinoase
E. formularea masei gelatinoase este recomandata numai in formulare farmaceutice
(pag. FRX,889)

F2246036. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale
rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt,
conform farmacopeei
A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului
C. dublate
D. nemodificate
E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, peaceasta cale de
administrare

1357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1358 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. FRX,889)

F2246037. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in


farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora
A. uniformitatea masei
B. dozarea
C. aspectul
D. comportamentul la topire sau dizolvare
E. conservarea
(pag. FRX,889)

F2246038. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il


reprezinta
A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase
B. turnarea in forme
C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa
D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare
E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de
conditionare
(pag. Leucuta,548)

F2346039. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare:


A. polimorfism
B. hidrofilie
C. capacitate de contractie de volum
D. inocuitate si toleranta locala
E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)

F2346040. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:


A. 2-3 g.
B. 2-4 g.
C. 1-2 g.
D. 5-12 g.
E. 3-5 g.
(pag. 889)

F2346041. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de:


A. 2-3 g.
B. 3- 5 g.
C. 1- 2 g.
D. 5- 12 g.
E. 2- 4 g.
(pag. 889)

F2346042. Dozele terapeutice maxime la supozitoare:


A. nu se calculeaza
B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os
C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m.
D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita
E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)

1358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1359 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2546043. Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin:


A. 4 g metronidazol
B. 0,5-1g metronidazol
C. 2g metronidazol
D. 200mg metronidazol
E. 100mg metronidazol
(pag. 892/10)

F2546044. Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de :


A. 1-5g
B. 2-4g
C. 2-3g
D. 1-2g
E. 5-12g
(pag. 889/10)

F2546045. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze liposolubile, acestea trebuie sa se


topeasca la 37+- cin cel mult:
A. 60 minute
B. 15 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 90 minute
(pag. 890/10)

F2546046. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+ 2
C in cel mult:
A. 60 minute
B. 30 minute
C. 20 minute
D. 90 minute
E. 40 minute
(pag. 890/10)

F2546047. Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult:
A. 15 C
B. 8 C
C. 25 C
D. 18 C
E. 30 C
(pag. 890/10)

F2546048. In farmacie supozitoarele se prepara prin:


A. comprimare directa
B. porfirizare
C. metoda imersiei
D. granulare
E. modelare manuala
(pag. 899/10)

F2546049. Referitor la untul de cacao este adevarat ca:


A. este o baza hidrosolubila

1359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1360 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. este prevazut in Farmacopee


C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
D. nu este prevazut de FR X
E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)

F2546050. Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Suppocire
B. Massa Novata
C. Massa Estarinum
D. Witepsol
E. Massa tripla
(pag. 543/7)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1246051. Care dintre enunturi sunt corecte referitor la proprietati ale gliceridelor semisintetice ca
baze de supozitor
A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare,
ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
(pag. 543-4, [7])

F1246052. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare


A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
(pag. 544, [7])

F1246053. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei


medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
(pag. 539, [7])

F1246054. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in


urmatoarele sisteme disperse(alegeti variantele corecte)
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida
(pag. 545, [7])

1360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1361 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1246055. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele
proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei
(pag. 543, [7])

F1246056. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a
celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor
(pag. 538,FR 890, [7])

F1346057. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:


A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
(pag. 544)

F1346058. Calea rectala se abordeaza atunci cand:


A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
(pag. 538)

F1346059. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
(pag. 546-547)

F1346060. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:


A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli
(pag. 889)

F1346061. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare

1361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1362 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

al supozitoarelor:
A. 15 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 1 ora
(pag. 890)

F1346062. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.:


A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu fenilbutazona
D. supozitoare cu noraminofenazona
E. supozitoare cu paracetamol
(pag. 891-892)

F1346063. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:


A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina
(pag. 545)

F1346064. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:


A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
(pag. 545)

F1346065. Supozitoarele rectale au forma:


A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
(pag. 889)

F1446066. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza:


A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal
B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice
C. pentru administrarea de durata in boli cronice
D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic
E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase
(pag. 538, [7])

F1446067. Avantajele polietilenglicolilor folositi ca excipienti hidrosolubili la prepararea supozitoarelor


sunt:
A. capacitatea de a fixa apa
B. dizolva substante medicamentoase greu solubile in apa

1362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1363 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. la utilizare prezinta dizolvare lenta


D. stabilitate la caldura
E. contaminare microbiologica redusa
(pag. 544, [7])

F1446068. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc:


A. Massa Estarinum
B. Eucerina
C. Witepsol
D. Masa gelatinoasa
E. Adeps solidus
(pag. 543, [7])

F1446069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din
supozitoarele rectale nu este adevarata:
A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei
dizolvate in masa topita
B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal
C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva
D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase
E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase
(pag. 540, [7])

F1446070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale
(pag. 891 - 892, [9])

F1446071. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt:


A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
(pag. 541, [7])

F1446072. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici:


A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi
B. solidificare rapida, medie sau lenta
C. capacitate emulgatoare diferita
D. contractie de volum la racire mica
E. hidrofilie crescuta
(pag. 543, [7])

F1446073. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare:


A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase
B. sensibilitate la umiditate
C. glicerolul este usor iritant al mucoasei
D. nu are o consistenta suficienta

1363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1364 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. poate fi contaminata cu microorganisme


(pag. 544, [7])

F1446074. Prepararea industriala a supozitoarelor turnate se efectueaza prin:


A. presare
B. procedeul manual in doua etape
C. procedeul automatizat intr-o singura etapa
D. procedeul automatizat in doua etape
E. procedeul automatizat intr-o singura etapa cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
(pag. 548, [7])

F1546075. Cinetica eliberării şi absorbţiei substanţei medicamentoase din supozitoare cuprinde


următoarele etape:
A. transferul substanţei medicamentoase prin membrana rectală
B. transferul substanţei medicamentoase nedizolvate din excipient în mucusul rectal
C. difuzia substanţei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat
D. topirea bazei de supozitor
E. dizolvarea bazei de supozitor
(pag. 538, [7])

F1546076. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:


A. inocuitatea
B. toleranţa locală bună
C. variaţiile în compoziţie
D. tendinţa de râncezire
E. polimorfismul
(pag. 543, [7])

F1546077. Etapa limitantă de viteză a procesului de absorbţie prin mucoasa rectală poate fi:
A. cedarea substanţei medicamentoase din forma farmaceutică
B. dizolvarea substanţei medicamentoase în mucusul rectal
C. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului
D. forma anhidră a substanţei medicamentoase
E. forma cristalină
(pag. 538, [7])

F1546078. FR X prevede următoarele supozitoare:


A. cu algocalmin
B. cu diclofenac sodic
C. cu glicerol
D. cu metronidazol
E. cu piroxicam
(pag. 892, [10])

F1546079. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin:


A. punct de topire la 40-450C
B. punct de topire la 32-340C
C. indice de iod scăzut
D. indice hidroxil mare
E. solidificare rapidă
(pag. 543, [7])

1364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1365 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F1546080. Se foloseşte calea de administrare rectală:


A. în caz de vomismente
B. când substanţele medicamentoase sunt inactivate de secreţiile gastrice sau intestinale
C. când sunt obstrucţii ale tractului gastro-intestinal
D. pentru evitarea primului pasaj hepatic
E. numai când substanţa activă este foarte toxică administrată oral
(pag. 538, [7])

F1546081. Supozitoarele rectale au:


A. aproximativ 2 g pentru adulţi
B. aproximativ 1 g pentru copii
C. 5-12 g
D. 12-14 g
E. aproximativ 10 g
(pag. 538, [7])

F1546082. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice destinate administrării pe cale:


A. rectală
B. i.m.
C. i.v.
D. vaginală
E. uretrală
(pag. 538, [7])

F1546083. Untul de cacao:


A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire
E. se păstrează la rece, ferit de lumină
(pag. 542, [10])

F1646084. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si
datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena porta
(pag. 538, [7])

F1646085. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate în FR X ?


A. Procedeul Munzel
B. Modelarea manuala
C. Topirea si turnarea masei în forme
D. Metoda presarii masei
E. Procedeul König
(pag. 889, [9])

F1646086. Care dintre urmatoarele procedee se utilizeaza în tehnologia de preparare industriala a


supozitoarelor ?
A. Procedeul prin presare

1365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1366 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. Procedeul manual în doua etape


C. Procedeul automatizat în doua etape
D. Procedeul automatizat într-o singura etapa, cu turnarea materialului topit direct în ambalaj
E. Procedeul Münzel
(pag. 548, [7])

F1646087. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale
în FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare în forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
(pag. 891-892, [9])

F1646088. Dupa FR X, supozitoarele sunt:


A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile
(pag. 889, [9])

F1646089. Supozitoarele cu metronidazol oficinale în FR X, contin pe supozitor si sunt:


A. 1,5 g metronidazol
B. 500 mg sau 1 g metronidazol
C. supozitoare rectale
D. supozitoare vaginale
E. supozitoare uretrale
(pag. 892, [9])

F1646090. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:


A. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C
B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C
C. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C
(pag. 543, [7])

F2146091. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje:


A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 ° C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna
(pag. (7) 542 -543)

F2146092. Untul de cacao:


A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite
B. forma stabila este forma gamma
C. forma stabila este forma beta
D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile

1366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1367 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore


(pag. (7) 543)

F2146093. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin:


A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 ° C
B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 ° C
C. indice de iod scazut (mai mic de 7)
D. indice de iod crescut (mai mare de 30)
E. indice de hidroxil ridicat
(pag. (7) 543)

F2146094. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:


A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60
(pag. (7) 543)

F2146095. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare:


A. ulei de ricin
B. alcool cetilic 5 % (procente)
C. parafina
D. Tween
E. ulei de parafina
(pag. (7) 544 - 545)

F2146096. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face:


A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia
B. prin triturare initiala cu un excipient fluid
C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita
D. prin triturare cu toata masa topita
E. prin incorporare in baza ca atare
(pag. (7) 545)

F2146097. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare trebuie cunoscute:


A. capacitatea formei goale
B. masa matritei
C. cantitatea de excipient care umple forma goala
D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient
E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa
(pag. (7) 546)

F2146098. Factorul de dislocuire al untului de caco:


A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa
B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase
C. se determina empiric
D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire - turnare a unui anumit
numar de supozitoare
E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului
(pag. (7) 547)

1367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1368 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2146099. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare:


A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor
B. este o baza dispersabila in apa
C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau transesterificarii
D. este sinonim cu produsul Witepsol
E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao
(pag. (7) 543)

F2146100. Conform FR X, supozitoarele rectale au forma:


A. conică
B. cilindro-conică
C. ovoidală
D. de torpilă
E. sferică
(pag. 889, [10])

F2146101. Care dintre următoarele supozitoare sunt prevăzute de FR X:


A. supozitoare cu aminofenazonă
B. supozitoare cu cloralhidrat
C. supozitoare cu fenilbutazonă
D. supozitoare cu glicerol
E. supozitoare cu metronidazol
(pag. 891-892, [10])

F2146102. Untul de cacao:


A. se înmoaie şi se topeşte între 30 – 35 C
B. nu râncezeşte
C. se păstrează răzuit la rece, la loc uscat şi ferit de lumină
D. se păstrează de obicei în bucăţi la rece, la loc uscat şi ferit de lumină
E. are totală inocuitate
(pag. 543, [7])

F2146103. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao:


A. înlătură inconvenientele tehnologice
B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor
C. au o hidrofilie mai mică
D. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire
E. se dizolvă rapid în fluidul rectal
(pag. 543, [7])

F2146104. Care dintre următoarele produse sunt baze de supozitoare:


A. Adeps solidus
B. Witepsol
C. Massa Estarinum
D. Span 20
E. Tween 80
(pag. 543, [7])

F2146105. Bazele din polietilenglicol pentru supozitoare:


A. sunt instabile la căldură
B. prezintă contaminare microbiologică redusă
C. cedează substanţa medicamentoasă prin topire în rect

1368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1369 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

D. se prelucrează prin modelare


E. sunt adecvate stocării în ţările calde
(pag. 544, [7])

F2146106. La aplicarea procedeului de topire şi turnare la prepararea supozitoarelor trebuie cunoscute:


A. natura conservantului folosit
B. capacitatea formei goale
C. cantitatea de excipient care o umple
D. cantitatea de excipient dizlocuită de cantitatea de substanţă activă
E. nici unul din factorii enunţaţi mai sus
(pag. 546, [7])

F2146107. Etapa limitantă de viteză a procesului global de absorbţie rectală a substanţei


medicamentoase poate fi reprezentată de:
A. metoda de preparare folosită
B. contracţia de volum, după turnarea în forme
C. cedarea substanţei medicamentoase din forma farmaceutică
D. dizolvarea substanţei medicamentoase în mucusul rectal
E. transportul moleculelor dizolvate prin membranele celulare lipidice ale peretelui rectului
(pag. 539, [7])

F2146108. Etapele care se succed după administrarea supozitoarelor formulate cu excipienţi lipofili
sunt:
A. topirea excipientului la temperatura rectală
B. dizolvarea excipientului în mucusul rectal
C. transferul substanţei medicamentoase dizolvate din excipientul topit în mucusul rectal şi difuzia prin acesta
până la membrana rectală
D. transferul substanţei medicamentoase prin membrana rectală şi drenarea în sângele circulant
E. toate fenomenele de mai sus
(pag. 539, [7])

F2146109. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale:


A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizovă în mucusul rectal
C. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului
D. determină creşterea presiunii osmotice locale, având ca risc eliminarea supozitorului
E. se prepară prin topire şi turnare în forme
(pag. 540-544, [7])

F2146110. Conform FR X, care dintre următoarele afirmaţii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt
adevărate:
A. se pot obţine prin modelare, prin turnare sau prin presare
B. substanţele farmaceutice se dizolvă, se emulsionează sau, după o prealabilă pulverizare, se suspendă în
baza de supozitor respectivă
C. se pot folosi baze de supozitor liposolubile sau hidrosolubile
D. se pot folosi substanţe auxiliare (de ex. diluanţi, adsorbanţi, agenţi tensioactivi, conservanţi antimicrobieni
potriviţi)
E. dozele terapeutice maxime pentru substanţele toxice şi pentru cele puternic active sunt mai mari ca în
cazul preparatelor orale
(pag. 889, [10])

F2246111. Avantaje ale utilizarii supozitoarelor:


A. protejarea substantelor active fata de secretia acida gastrica

1369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1370 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

B. evitarea partiala a primului pasaj hepatic


C. instalarea rapida a efectului terapeutic
D. este o cale alternativa a caii orale in caz de vomismente
E. protejarea mucoasei gastrice de efectul iritant al unor substante
(pag. Leucuta, 538)

F2246112. Conform FR X supozitoarele se prepara prin:


A. turnare
B. modelare
C. procedeul Munzel
D. procedeul Konig
E. presare
(pag. FR X 889)

F2246113. Polietilenglicolii ca baze pentru supozitoare:


A. sunt solubili in apa
B. se topesc la locul de aplicare
C. sunt bine tolerati pe mucoasa
D. dau incompatibilitati cu multe substante active
E. sunt higroscopici
(pag. Leucuta, 544)

F2246114. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina:


A. modificarea vascozitatii
B. modificarea hidrofiliei
C. modificarea punctului de topire
D. imbunatatirea absorbtiei
E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active
(pag. Leucuta, 544)

F2246115. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor:


A. pentru a modifica vascozitatea
B. pentru a modifica punctul de topire
C. pentru a modifica hidrofilia
D. pentru a imbunatati absorbtia
E. pentru a usura incorporarea unor substante
(pag. Leucuta, 544)

F2246116. Ce proprietati nefavorabile ale untului de cacao creaza dificultati la prepararea


supozitoarelor
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei
(pag. Leucuta,542)

F2246117. Prevederi ale FRX in monografia de generalitati referitoare la supozitoare


A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate

1370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1371 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. se interzice folosirea de substante auxiliare


(pag. FRX,889)

F2246118. Proprietati ale gliceridelor semisintetice ca baze de supozitor


A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa
E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare,
ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
(pag. Leucuta,543)

F2246119. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare


A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
(pag. Leucuta,544)

F2246120. Particularitati la administrarea medicamentelor pe cale rectala, sub forma de supozitoare


A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a
celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru
dizolvarea comprimatelor
(pag. Leucuta,538,FRX,889)

F2246121. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei


medicamentoase in circulatia generala
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
(pag. Leucuta,538)

F2246122. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in


urmatoarele sisteme disperse
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida
(pag. Leucuta,545)

F2246123. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea


supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic
A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat,dupa administrare rectala
B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
evitind ficatul

1371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1372 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in circulatia sistemica
dupa ce a traversat ficatul
D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul sanguin prin ficat
E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa traverseze
ficatul
(pag. Leucuta,538)

F2246124. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi , unt
de cacao sau gliceride semisintetice
A. topirea excipientului
B. dizolvarea excipientului
C. sedimentarea particulelor in suspensie
D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat
E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge mai repede la mucus iar
dizolvarea este usoara
(pag. Leucuta,538)

F2246125. Ce aspecte biofarmaceutice intervin la administrarea supozitoarelor fabricate din


polietilenglicoli
A. excipientul se topeste
B. excipientul se dizolva
C. dizolvarea se face lent, neavind suficient mediu apos
D. are loc solicitarea apei din tesuturile din jur pentru hidratare, si abea apoi are loc cedarea
E. caracterul iritant al excipientului favorizeaza expulzarea
(pag. Leucuta,538)

F2246126. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din


supozitoarele rectale
A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie
B. solubilitatea cit mai mare in excipient
C. solubilitatea in mucusul rectal
D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa
E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,541)

F2246127. Ce procedeu industrial de fabricare a supozitoarelor este de mare productivitate si asigura


calitatea produselor
A. manual, in matrite numeroase
B. automatizat, in doua etape, incluzind formarea supozitoarelor, si umplerea alveolelor de conditionare
fabricate separat la doua masini diferite
C. procedeu automatizat intr-o singura etapa, la care fabricarea supozitoarelor , a alveolelor de conditionarea
si umplerea lor se face la aceeasi masina
D. amestecul de turnare este realizat intr-un recipient de topire si amestecare continua, continutul fiind
introdus sub presiune in alveolele de conditionare
E. benzile de material plastic in care s-au conditionat supozitoarele, se taie in plachete, care se
inscriptioneaza si se ambaleaza in ambalaje secundare si colective
(pag. Leucuta,548)

F2246128. Factorul de dislocuire:


A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de catre 1 g substanta activa
B. depinde de densitatea substantei active si a excipientului
C. permite calcularea cantitatii de excipient necesare
D. depinde de capacitatea formei de supozitoare
E. este util la aplicarea metodei manuale de preparare a supozitoarelor

1372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1373 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

(pag. Leucuta 546-547)

F2246129. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:


A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate
(pag. FR X 889)

F2246130. Substante auxiliare admise de FR X la prepararea supozitoarelor:


A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. sisteme tampon
E. agenti tensioactivi
(pag. FR X 889)

F2346131. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
(pag. 546-547)

F2346132. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.:


A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu fenilbutazona
D. supozitoare cu noraminofenazona
E. supozitoare cu paracetamol
(pag. 891-892)

F2346133. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare
al supozitoarelor:
A. 15 minute
B. 20 minute
C. 30 minute
D. 45 minute
E. 1 ora
(pag. 890)

F2346134. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de:


A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului
(pag. 540)

F2346135. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:

1373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1374 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

A. grasimi semisintetice
B. Bri
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli
(pag. 889)

F2346136. Supozitoarele rectale au forma:


A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila
(pag. 889)

F2346137. Calea rectala se abordeaza atunci cand:


A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
(pag. 538)

F2346138. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:


A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina
(pag. 545)

F2346139. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:


A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
(pag. 545)

F2346140. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:


A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
(pag. 544)

F2346141. Care baze de supozitor sunt liposolubile:


A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice
C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa

1374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1375 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

E. masa de bentonita
(pag. 889)

F2346142. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale:


A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao
(pag. 889)

F2346143. Ce contin supozitoarele cu glicerol:


A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic
(pag. 891)

F2346144. Care sunt dezavantajele untului de cacao ca excipient pentru supozitoare:


A. tendinta de a rancezi
B. polimorfism accentuat
C. hidrofilie scazuta
D. contractie de volum mica
E. toleranta locala foarte scazuta
(pag. 543)

F2346145. Care sunt etapele parcurse de substanta medicamentoasa din supozitor dupa administrare:
A. topirea sau dizolvarea excipientului
B. transferul substantei medicamentoase dizolvate si difuzia prin excipient pina ajunge in contact cu mucoasa
rectala
C. eliminarea cu mucusul rectal
D. difuzia pana la membrana rectala
E. transferul prin membrana rectala catre capilare
(pag. 539)

F2546146. Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai:


A. i.m.
B. i.v.
C. rectala
D. vaginala
E. uretrala
(pag. 538/7)

F2546147. Greutatea supozitoarelor rectale:


A. 5-12 g
B. 12-14g
C. aproximativ 10 g
D. aproximativ 1 g pentru copii
E. aproximativ 2 g pentru adulti
(pag. 538/7)

1375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1376 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2546148. Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii:


A. cand exista obstructii ale tractului gastro-intestinal
B. pentru evitarea primului pasaj hepatic
C. numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral
D. cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale
E. in caz de vomismente
(pag. 538/7)

F2546149. Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza:
A. transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului
B. forma anhidra a substantei medicamentoase
C. forma cristalina
D. cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica
E. dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal
(pag. 538/7)

F2546150. Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt


urmatoarele:
A. transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala
B. difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat
C. topirea bazei de supozitor
D. dizolvarea bazei de supozitor
E. transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal
(pag. 538/7)

F2546151. In Farmacopee sunt oficinale urmatoarele supozitoare:


A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol
(pag. 892/10)

F2546152. Afirmatii corecte privind untul de cacao:


A. este un excipient hidrofil
B. are tendinta la rancezire
C. este un excipient gras
D. se pastreaza la rece ferit de lumina
E. se obtine prin presarea la rece a semintelor de teobroma cacao
(pag. 542/10)

F2546153. Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:


A. polimorfism
B. variatii in compozitie
C. tendinta la rancezire
D. inocuitatea
E. toleranta locala
(pag. 543/7)

F2546154. Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ce baza de supozitoare:


A. solidificare rapida
B. indice hidroxil mare

1376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1377 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. indice de iod scazut


D. punct de topire la 32-34 C
E. punct de topire la 40-45 C
(pag. 543/7)

F2546155. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:


A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici
D. interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica
(pag. 542/7)

F2546156. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:


A. hidrogenarea uleiului vegetal
B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive
(pag. 543/7)

F2546157. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:


A. ulei de ricin
B. hialuronidaza
C. tocofero
D. Tween 80
E. glicerol
(pag. 545/7)

F2546158. Promotori folositi la prepararea supozitoarelor:


A. tensioactivi
B. acid ascorbic
C. Tween 80
D. salicilat de sodiu
E. acid oleic
(pag. 545/7)

F2546159. Dezavantajele bazelor hidrosolubile pentru supozitoare:


A. stabilitatea la caldura
B. pot fixa apa
C. incompatibilitati cu halogeni,barbiturice,penicilina
D. pot dizolva substantele medicamentoase greu solubile in apa
E. actiune usor iritanta a mucoasei rectale
(pag. 544/7)

F2546160. Modificatori ai punctului de topire ai supozitoarelor:


A. acid oleic
B. prolipenglicol
C. parafina
D. alcool cetilic
E. ceara de albine 4-6%
(pag. 545/7)

1377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1378 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

F2546161. Modificatori de vascozitate ai supozitoarelor:


A. hialuronidaza
B. bentonita
C. dioxid de siliciu coloidal
D. alcooli grasi
E. salicilat de sodiu
(pag. 545/7)

F2546162. Masa gelatinoasa:


A. este o baza grasa pentru supozitoare
B. se dizolva la temperatura corpului
C. se numeste si masa de gelatina- glicerina
D. este un amestec de gelatina, apa, glicerol
E. se topeste la temperatura corpului
(pag. 544/7)

F2546163. Ca baza de supozitor untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:


A. lipsa de hidrofilie, nu poate incorpora apa
B. capacitatea de contractie de volum la racire este mica si insuficienta
C. nu rancezeste
D. poate exista in mai multe forme cristaline
E. se inmoaie intre 30-35 C
(pag. 542/7)

F2546164. Inconveniente in formularea masei gelatinoase:


A. incompatibilitati ale glicerolului ( cu borax-acidifiere)
B. incompatibilitati ale gelatinei ( precipita cu tanin)
C. iritant al mucoasei
D. sensibila la umiditate
E. se poate contamina cu microorganisme
(pag. 544/7)

F2546165. Conform FR X,supozitoarele cu glicerol:


A. contin:glicerol,carbonat de sodiu anhidru,stearina
B. amestecul se prelucreaza prin turnare
C. contin masa gelatinoasa in formula
D. contin unt de cacao in formula
E. se prelucreaza prin modelare manuala
(pag. 892/10)

F2546166. Supozitoarele rectale au:


A. forma rotunda
B. forma ovoidala
C. de torpila
D. cilindroconica
E. diametrul bazei 8-10 mm
(pag. 889/10)

F2546167. La prepararea supozitoarelor se pot folosi si substante auxiliare ca:


A. diluanti
B. adsorbanti

1378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1379 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

C. agenti tensioactivi
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. coloranti
(pag. 889/10)

1379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1380 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 47
Preparate vaginale si uretrale
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1247001. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale; alegeti
varianta corecta
A. forma cilindro-conica
B. forma de torpila
C. foma sferica sau ovoidala
D. forma de cilindri ascutiti la un capat
E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. 889, [FR X])

F1247002. Comportamentul la dizolvare, conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale


cu masa gelatinoasa:alegeti varianta corecta
A. sa se dizolve in cel mult 1 ora
B. sa se dizolve in cel mult 30 minute
C. sa se dizolve in cel mult 2 ore
D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute
E. sa–si reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. 890, [FR X])

F1247003. Cum sunt incluse in farmacopee supozitoarele vaginale:


A. in monografie separata
B. in monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina
C. in grupul medicamentelor semisolide
D. alaturi de monografia de supozitoare uretrale, in monografie separata
E. in monografia Supozitoare
(pag. 889, [FR X])

F1247004. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu unul din
urmatoarele roluri
A. micsoreaza densitatea supozitoarelor
B. cresc densitatea supozitoarelor
C. au un efect regenerator al mucoasei
D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de flora microbiana
(B.Doderlein), cu rol protector
E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte
benefice in apararea antimicrobiana
(pag. 551, [7])

F1247005. Supozitoarele cu glicerol oficinale suntdestinate tratamentului local:alegeti varianta corecta


A. vaginal, cu rol emolient
B. rectal, cu rol emolient
C. uretral, cu rol emolient
D. rectal, cu rol evacuator
E. vaginal, cu rol hidratant

1380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1381 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 891, [FR X]; 544, [7])

F1447006. Conform FR.X, formula de preparare a masei gelatinoase, folosita ca baza de supozitoare
pentru ovule, este:
A. gelatina 4 g, glicerina 10 g, apa distilata 2 g
B. gelatina 5 g, glicerina 8 g, apa distilata 3 g
C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g
D. gelatina 10 g, glicerina 4 g, apa distilata 2 g
E. gelatina 8 g, glicerina 5 g, apa distilata 3 g
(pag. 890, [9])

F1447007. Conform FR.X, masa supozitoarelor vaginale preparate cu masa gelatinoasa este cuprinsa
intre:
A. 1 - 2 g
B. 2 - 3 g
C. 2 - 4 g
D. 5 - 12 g
E. 12 - 14 g
(pag. 889, [9])

F1447008. Excipientii grasi folositi la prepararea supozitoarelor vaginale sunt:


A. unt de cacao, gliceride semisintetice, polietilenglicoli
B. unt de cacao, polietilenglicoli, masa gelatinoasa
C. unt de cacao, masa gelatinoasa
D. gliceride semisintetice, polietilenglicoli
E. unt de cacao, gliceride semisintetice
(pag. 551, [7])

F1547009. Masa gelatinoasă:


A. este o bază liposolubilă
B. este prevăzută de FR X
C. nu este prevăzută de FR X
D. se pretează la prepararea ovulelor prin modelare manuală
E. nu se pretează la prepararea supozitoarelor prin topire şi turnare în forme
(pag. 890, [10])

F1547010. Ovulele nu se folosesc pentru:


A. acţiune antiinflamatoare
B. acţiune anticoncepţională
C. tratament local
D. efecte sistemice
E. acţiune antifungică
(pag. 551, [7])

F1547011. Supozitoarele uretrale au formă:


A. cilindro-conică
B. cilindrică, fiind subţiri şi ascuţiţi la un capăt
C. torpilă
D. sferică
E. ovoidală
(pag. 551, [7])

F1547012. Supozitoarele uretrale au lungimea:

1381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1382 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. 5-10 mm
B. 5-10 cm
C. 1-2 cm
D. 2-4 cm
E. 15-25 cm
(pag. 889, [10])

F1547013. Supozitoarele vaginale preparate prin modelare manuală au formă:


A. cilindro-conică
B. cilindrică
C. torpilă
D. sferică
E. ovoidală
(pag. 890, [10])

F1547014. Untul de cacao:


A. nu este prevăzută de FR X
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire
E. se păstrează mărunţit prin răzuire
(pag. 542, [7])

F1647015. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de conservanti antimicrobieni ?
A. Arlacelul 186
B. Alcoolul cetilic 5 %
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Tween-ul 80
E. Acidul sorbic, nipaesterii
(pag. 544-545, [7])

F1647016. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale
au rolul de sechestranti ?
A. Propilenglicolul
B. Acidul ascorbic, EDTA
C. Tweenurile si spanurile
D. Polietilenglicolii
E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])

F1647017. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Miristatul de propilenglicol
B. Acidul sorbic, nipaesterii
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Hialuronidaza
E. Uleiul de ricin
(pag. 544-545, [7])

F1647018. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmatoarele:


A. Massa Wecobee
B. Massa Suppocire

1382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1383 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. Massa Valsup
D. Massa tripla
E. Massa Valmen
(pag. 543-544, [7])

F1647019. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve în
cel mult:
A. 2 ore
B. 45 de minute
C. 1 ora
D. 5 minute
E. 30 de minute
(pag. 890, [9])

F1647020. Dupa FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca în
cel mult:
A. 45 de minute
B. 25 de minute
C. 60 de minute
D. 30 de minute
E. 5 minute
(pag. 890, [9])

F1647021. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoasa folosita ca baza are urmatoarea
formula:
A. gelatina 10 g, glicerina 2 g, apa distilata 6 g
B. gelatina 2 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g
C. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 4 g
D. gelatina 5 g, glicerina 5 g, apa distilata 10 g
E. gelatina 2 g, glicerina 10 g, apa distilata 5 g
(pag. 890, [9])

F2147022. Globulele care au masa de 2 - 4 g se prepara din:


A. excipienti grasi
B. excipienti glucidici
C. masa gelatinoasa
D. stearat de glicerol
E. uleiuri cu vascozitate redusa
(pag. (7) 551)

F2147023. Un excipient glucidic (de exemplu lactoza) adaugat in formularea supozitoarelor vaginale
are rolul de a:
A. servi ca agent de consistenta
B. favoriza fluidizarea bazei si a usura turnarea in forme
C. fi mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein
D. facilita dizolvarea supozitorului
E. facilita topirea supozitorului
(pag. (7) 551)

F2147024. pH-ul vaginal cu rol in apararea antimicrobiana a mucoasei trebuie sa aiba valoarea:
A. 3,5 -, 4,0
B. 4,0 - 4,5
C. 4,5 - 7,5

1383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1384 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. 6,0 - 7,5
E. 7,5 - 8,0
(pag. (7) 551)

F2147025. Conform FR X, următoarele afirmaţii referitoare la prepararea supozitoarelor sunt valabile,


cu excepţia:
A. se pot obţine prin modelare, turnare sau presare
B. substanţele farmaceutice se dizolvă, se emulsionează sau, după o prealabilă pulverizare, se suspendă în
baza de supozitor
C. se pot folosi baze de supozitoare liposolubile sau hidrosolubile
D. se pot folosi substanţe auxiliare (de exemplu: diluanţi, adsorbanţi, agenţi tensioactivi, conservanţi
antimicrobieni potriviţi)
E. dozele terapeutice maxime pentru substanţele toxice şi pentru cele puternic active sunt mai mari decât în
cazul celor folosite pentru prerparatele farmaceutice administrate intern
(pag. 889, [10])

F2147026. Supozitoarele vaginale preparate cu masa gelatinoasă au masa de:


A. 2 – 3 g
B. 1 – 2 g
C. 2 – 4 g
D. 5 – 12 g
E. 6 – 8 g
(pag. 889, [10])

F2147027. Masa gelatinoasă folosită la prepararea supozitoarelor vaginale se obţine din


gelatină:glicerol:apă distilată în proporţiile:
A. 4:10:2
B. 10:4:2
C. 2:10:4
D. 4:2:10
E. 5:10:15
(pag. 890, [10])

F2147028. Conform FR X, supozitoarele vaginale preparate cu unt de cacao sau cu grăsimi


semisintetice neutre au masa de:
A. 1 – 2 g
B. 2 – 4 g
C. 4 – 6 g
D. 5 – 8 g
E. 5 – 12 g
(pag. 889, [10])

F2147029. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare al supozitoarele uretrale sunt valabile, cu
excepţia:
A. au formă de clindri ascuţiţi la unul din capete
B. au lungimea de 5 – 10 cm
C. au diametrul de 2 – 7 mm
D. au masa de 4 – 5 g
E. se mai numesc şi bujiuri
(pag. 889, [10])

F2147030. Conservarea supozitoarelor vaginale se face:


A. în recipiente bine închise, la rece

1384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1385 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. în recipiente închise etanş, la loc răcoros


C. în recipiente bine închise, la cel mult 25 C
D. în recipiente ermetice, la cel mult 25 C
E. în recipiente bine închise, între 8 – 15 C
(pag. 890, [10])

F2247031. Supozitoarele vaginale, sunt incluse in farmacopee in


A. monografie separata
B. monografia medicamentelor care se administreaza pe cale vaginala si uterina
C. in grupul medicamentelor semisolide
D. in monografia preparatelor care se administreaza pe mucoase
E. in monografia Supozitoare
(pag. FRX,889)

F2247032. Caracteristici fizice ale supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale


A. forma cilindro-conica
B. forma de torpila
C. foma sferica sau ovoidala
D. forma de cilindri ascutiti la un capat
E. forma de cilindri rotunjiti la un capat
(pag. FRX,889)

F2247033. Supozitoarele cu glicerol oficinale sunt


A. destinate tratamentului local vaginal, cu rol emolient
B. destinate tratamentului local rectal, cu rol emolient
C. destinate tratamentului local uretral, cu rol emolient
D. destinate tratamentului local rectal, cu rol evacuator
E. destinate tratamentului local vaginal, cu rol hidratant
(pag. frx,889)

F2247034. Comportamentul la dizolvare , conform prevederilor farmacopeei, a supozitoarelor vaginale


cu masa gelatinoasa
A. sa se dizolve in cel mult 1 ora
B. sa se dizolve in cel mult 30 minute
C. sa se dizolve in cel mult 2 ore
D. sa se disperseze sub forma de mici particule in 30 minute
E. sa –si reduca volumul la jumatate in cel mult 1 ora
(pag. FRX,889)

F2247035. In unele formulari de supozitoare vaginale se introduc glucide (lactoza, glucoza) cu rol
A. micsoreaza densitatea supozitoarelor
B. cresc densitatea supozitoarelor
C. au un efect regenerator al mucoasei
D. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei dupa descompunere la acid lactic de catre flora microbiana
(B.Doderlein), cu rol protector antimicrobian
E. au un efect de scadere a pH-ului mucoasei la valoarea de 4-4,5 prin capacitate tampon si cu efecte
benefice in apararea antimicrobiana
(pag. Leucuta,551)

F2547036. In terapeutica ovulele se folosesc pentru urmatoarele efecte cu exceptia:


A. tratament local
B. actiune anticonceptionala
C. efect antiinflamator

1385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1386 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. efect sistemic
E. actiune antifungica
(pag. 551/7)

F2547037. Forma supozitoarelor uretrale este :


A. ovoidala
B. sferica
C. de torpila
D. cilindrica,fiind subtiri si ascutiti la un capat
E. cilindro-conica
(pag. 551/7)

F2547038. Afirmatiii corecte referitoare la masa gelatinoasa:


A. nu este prevazuta de FR X
B. este o baza liposolubila
C. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala
D. este prevazuta de FR X
E. nu se foloseste la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme
(pag. 891/10)

F2547039. Referitor la untul de cacao este adevarat ca:


A. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
B. este un excipient hidrofil
C. nu este prevazut in FR X
D. se pastreaza maruntit prin razuire
E. nu are tendinta de rancezire
(pag. 542/7)

F2547040. Lungimea supozitoarelor uretrale este de:


A. 15-25 cm
B. 2-4 cm
C. 1-2 cm
D. 5-10 cm
E. 5-10 mm
(pag. 889/10)

F2647041. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu ajutorul căldurii uscate la:


A. 160-180°C
B. 180-200°C
C. 200-220°C
D. 220-250°C
E. 250-350°C
(pag. 8, pag. 405)

F2647042. Operatia de spalare a dopurilor de cauciuc se incheie cu sterilizarea:


A. prin autoclavare la120 °C timp de 60 minute
B. prin autoclavare la 115-121 °C timp de 15 minute
C. cu ajutorul căldurii uscate, la 140 °C, 30 de minute
D. cu ajutorul căldurii uscate la 160 °C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 °C
(pag. 8, pag. 462)

1386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1387 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2647043. Izotonizarea este obligatorie la:


A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale
C. solutii injectabile uleioase
D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanată
(pag. 10, pag. 511)

F2647044. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate în FR X:


A. perfuzie cu arginină
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorură de amoniu
E. perfuzia cu clorură de sodiu
(pag. 10, pag.508)

F2647045. Apa distilată pentru injectabile se păstrează în industrie în tancuri de capacitate mare, la
temperatura de cca:
A. 60 °C
B. 70 °C
C. 80 °C
D. 90 °C
E. 100 °C
(pag. 8. pag.441)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1247046. Alegeti gliceridele semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea
supozitoarelor vaginale
A. Adeps solidus
B. Suppocire
C. Witepsol
D. Massa estarinum
E. Eudragit
(pag. 543, [7])

F1247047. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la Controlul Aspectului


A. rotund
B. ovoidal
C. omogen
D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei
E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. 889, [FR X])

F1247048. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a
substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte
A. este destinata tratamentului local
B. este destinata in mod curent tratamentului general
C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa
D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila
E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este

1387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1388 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

posibila
(pag. 551, [7])

F1247049. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de


material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea urmatoarelor:
A. capacitatea formei goale
B. cantitatea de excipient care o umple
C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa
E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este
aplicabila
(pag. 546-7,551, [7])

F1247050. Particularitati ale supozitoarelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,


conform farmacopeei
A. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao
B. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
C. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
D. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
E. masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. 889, [FR X])

F1247051. Prepararea supozitoarelor uretrale, se face prin urmatoarele metode; alegetoi variantele
corecte
A. prin metoda topirii-turnarii
B. prin modelare manuala
C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare
D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare
E. pentru calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza
sectiunii circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. 551, [7])

F1247052. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale:precizati variantele


corecte
A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli
B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala
C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare
D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare
E. matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. 546,551, [7])

F1247053. Supozitoarele uretrale se pot prepara


A. cu unt de cacao
B. cu masa gelatinoasa
C. cu Adeps solidus
D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili
E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. 551, [7])

F1247054. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol:
A. antiseptic
B. antiinflamator
C. astringent

1388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1389 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. antihemoragic
E. analgezic
(pag. 551, [7])

F1347055. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin:


A. forma adaptata spre a favoriza retinerea in vagin
B. dezagregare prin efervescenta
C. dezagregare intirziata
D. dezagregare prin formare de spuma
E. rezistenta mecanica mare
(pag. 577)

F1347056. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt:


A. aspect, forma, dimensiuni
B. omogenitate in sectiune
C. rezistenta mecanica
D. comportament la dizolvare
E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 889)

F1347057. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt:


A. unt de cacao
B. gliceride semisintetice
C. glicerina-stearat de sodiu
D. masa gelatinoasa
E. polietilenglicoli
(pag. 551)

F1347058. Masa gelatinoasa se prepara cu:


A. gelatina A (cationica)
B. gelatina B (anionica)
C. gelatina cu forta de gelificare 230-250 Bloom
D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s
E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe/gram
(pag. 544,435)

F1447059. Cantitatea de excipient necesara pentru prepararea supozitoarelor uretrale prin topire-
turnare in matrite metalice se calculeaza in functie de:
A. densitatea excipientului
B. lungimea supozitorului
C. diametrul supozitorului
D. capacitatea formei
E. forma supozitorului
(pag. 551, [7])

F1447060. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele uretrale sunt adevarate:
A. se mai numesc si pesarii
B. se mai numesc si bujiuri
C. au forma de torpila
D. au forma cilindrica
E. sunt rigide
(pag. 551, [7])

1389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1390 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1447061. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele vaginale nu este adevarata:
A. se mai numesc si ovule sau globule
B. se folosesc pentru tratamentul local al unor afectiuni vaginale
C. se folosesc frecvent pentru actiune sistemica
D. contin substante medicamentoase cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, antifungica
E. se prepara numai prin modelare manuala
(pag. 551, [7])

F1447062. Excipientii folositi pentru prepararea supozitoarelor uretrale sunt:


A. untul de cacao
B. amestecuri de polietilenglicoli
C. gliceride semisintetice
D. masa gelatinoasa
E. intotdeauna grasimi semisintetice
(pag. 551, [7])

F1447063. Formele farmaceutice utilizate pentru tratamentul local al afectiunilor vaginale sunt:
A. globule
B. pilule
C. comprimate
D. creioane
E. pulberi
(pag. 551, [7])

F1447064. Supozitoarele vaginale au forma:


A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. cilindrica
E. de torpila
(pag. 889, [9])

F1547065. Conform FR X controlul calităţii supozitoarelor prevede determinarea:


A. aspectului
B. comportamentului la topire sau dizolvare
C. uniformitatea volumului
D. uniformitatea masei
E. dozarea substanţelor active
(pag. 889, [10])

F1547066. Lactoza folosită la obţinerea ovulelor:


A. are rol conspergant
B. are numai rol diluant
C. are rol aglutinant
D. este baza de supozitor cea mai folosită
E. constituie un mediu nutritiv pentru bacilul Doderlein
(pag. 551, [7])

F1547067. Ovulele preparate în farmacie, prin modelare manuală, cu unt de cacao sau cu grăsimi
semisintetice neutre au:
A. formă sferică
B. 5-12 g

1390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1391 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. 2-4 g
D. 1-3 g
E. 1-2 g
(pag. 889, [10])

F1547068. Ovulele preparate ovulele preparate în farmacie, prin topire şi turnare în forme folosind ca
excipient masa gelatinoasă au:
A. 5-12 g
B. 1-8 g
C. 5-6 g
D. 5-10 g
E. formă ovoidală
(pag. 889, [10])

F1547069. pH-ul normal al secreţiei vaginale este:


A. acid
B. alcalin
C. neutru
D. uşor acid
E. 4-4,5
(pag. 551, [7])

F1547070. Referitor la ovule:


A. FR X prevede o monografie de generalităţi numai pentru acestea
B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparatele vaginale, rectale şi uretrale
C. FR X prevede şi monografii individuale
D. FR X prevede monografia individuală a ovulelor cu nistatin
E. FR X nu prevede monografii individuale
(pag. 889, [10])

F1547071. Substanţele auxiliare folosite la prepararea supozitoarelor, conform FR X, sunt:


A. diluanţi
B. adsorbanţi
C. agenţi tensioactivi
D. conservanţi antimicrobieni
E. coloranţi
(pag. 889, [10])

F1547072. Tratamentul local al infecţiilor vaginale se efectuează cu:


A. unguente
B. aerosoli
C. comprimate
D. drajeuri
E. granule
(pag. 551, [7])

F1547073. Untul de cacao:


A. este prevăzut de FR X
B. este un excipient natural
C. se obţine prin presarea la cald a seminţelor de Theobroma cacao
D. nu are mai multe forme polimorfe
E. nu se păstrează la cald

1391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1392 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 543, [7])

F1647074. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt:


A. metoda König
B. metoda Münzel
C. modelare cu mâna
D. prin presare si divizare
E. topire si turnare în forme
(pag. 889, [9])

F1647075. Dupa FR X supozitoarele vaginale au urmatoarele forme si dimensiuni:


A. cilindro-conica
B. sferica sau ovoidala, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao
C. forma cilindrica, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g
D. sferica sau ovoidala, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu masa gelatinoasa
E. elipsoidala, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g
(pag. 889, [9])

F1647076. Dupa FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmatoarele denumiri (sinonime):


A. vagitoria
B. ovule
C. cilindri vaginali
D. cereoli
E. bujiuri
(pag. 889, [9])

F1647077. Dupa FR X, supozitoarele uretrale au urmatoarele forme si dimensiuni:


A. au forma de cilindru ascutit la un capat
B. au forma de cilindru ascutit la ambele capete
C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g
D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru barbati
E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei
(pag. 889, [9])

F1647078. În FR X sunt oficinalizate urmatoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale:


A. procedeul König
B. procedeul Münzel
C. procedeul prin aspiratie
D. modelare manuala
E. topire si turnare în forme
(pag. 547-548, [7])

F1647079. Ovulele pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni terapeutice, urmarindu-se efecte:
A. sistemice
B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente trofice
E. anticonceptionale
(pag. 551, [7])

F1647080. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmatoarele actiuni, urmarindu-se


efecte:
A. sistemice

1392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1393 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. locale
C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
D. medicamente astringente
E. medicamente anestezice
(pag. 551, [7])

F1647081. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaza cu urmatoarele forme farmaceutice:


A. preparate injectabile
B. aerosoli
C. comprimate
D. ovule
E. granule efervescente
(pag. 551, [7])

F1647082. Valoarea normala a pH-ului în transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurata de
urmatorul bacil si este:
A. Lactobacillus bulgaricus
B. Streptococcus lactus
C. Bacilul Döderlein
D. pH 4,0 - 4,5
E. pH 5,0 -6,0
(pag. 551, [7])

F2147083. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se efectueaza cu:


A. solutii
B. unguente
C. geluri
D. comprimate
E. microclisme
(pag. (7) 551)

F2147084. Care dintre urmatorii polimeri hidrofili se folosesc pentru prepararea supozitoaelor vaginale
?
A. ceruri autoemulgatoare
B. mase Estarinum
C. polietilenglicoli
D. carbopoli
E. gelatina
(pag. (7) 551)

F2147085. Supozitoarele uretrale:


A. au o forma cilindrica
B. au o forma ovala
C. sunt subtiri si flexibile
D. sunt subtiri si rigide
E. sunt denumite si bujiuri
(pag. (7) 551)

F2147086. Controlul calitatii supozitoarelor vaginale consta in determinarea:


A. formei si dimensiunilor
B. identificarea substantei medicamentoase
C. determinarii cantitative a excipientului

1393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1394 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. comportamentului la topire
E. toate testele mentionate mai sus
(pag. (7) 551 - 552)

F2147087. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor uretrale se face tinand
seama de:
A. compozitia excipientului
B. raza sectiunii circulare a bujiului
C. lungimea bujiului
D. densitatea excipientului
E. densitatea substantei medicamentoase
(pag. (7) 551)

F2147088. Care dintre urmatorii excipienti folositi la prepararea supozitoarelor vaginale reprezinta
medii nutritive pentru bacilul Doderlein ?
A. amidon
B. glicerolat de gelatina
C. lactoza
D. glucoza
E. polietilenglicoli
(pag. (7) 551)

F2147089. Comportamentul la topire sau dizolvare al supozitoarelor se determina:


A. la temperatura de 32 ° C+/- 5 ° C
B. la temperatura de 37 ° C+/- 2 ° C
C. in 500 ml apa distilata
D. in 50 ml apa distilata
E. timp de 60 de minute
(pag. (10) 889)

F2147090. Masa gelatinoasă:


A. este un amestec în proporţii variabile de gelatină, apă şi glicerol
B. se foloseşte pentru prepararea supozitoarelor uretrale
C. se pretează îndeosebi la prepararea ovulelor
D. este insensibilă la umiditate
E. nu poate fi contaminată cu microorganisme
(pag. 544, [7])

F2147091. Inconvenientele masei gelatinoase ca excipient la prepararea supozitoarelor vaginale se


referă la:
A. sensibilitatea la umiditate
B. contaminarea cu microorganisme
C. dizolvarea la temperatura corpului
D. cedarea rapidă a substanţei active, după administrare
E. caracterul onctuos
(pag. 544, [7])

F2147092. Prezenţa unui excipient glucidic (lactoză, glucoză) în formularea supozitoarelor vaginale are
rol în:
A. creşterea vitezei de absorbţie rectală a substanţei medicamentoase
B. evitarea sedimentării substanţei medicamentoase suspendate în excipient
C. crearea unui mediu nutritiv pentru bacilul Döderlein
D. realizarea unui pH cuprins între 4 – 4,5

1394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1395 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. apărarea antimicrobiană a mucoasei


(pag. 551, [7])

F2147093. Ovulele sau globulele pot conţine substanţe:


A. antihelmintice
B. antiinflamatoare
C. trofice
D. astringente
E. anticoncepţionale
(pag. 551, [7])

F2147094. Excipienţii folosiţi la prepararea supozitoarelor uretrale sunt:


A. untul de cacao
B. grăsimile semisintetice
C. macrogoli
D. masa de gealtină şi stearină
E. gel de tragacanta
(pag. 755, [7])

F2147095. Conform FR X, controlul calităţii supozitoarelor se referă la:


A. aspect
B. uniformitatea masei
C. comportamentul la topire şi dizolvare
D. timpul de deformare
E. testul de dizolvare
(pag. 889-890, [10])

F2147096. Globulele care au masa de 2-4 g se prepară din:


A. unt de cacao
B. gliceride semisintetice
C. masa gelatinoasă
D. masa de gelatină şi stearină
E. plastibaza
(pag. 551, [7])

F2147097. Pentru determinarea comportamentului la topire:


A. se introduce un supozitor în 50 ml apă menţinută la temperatura de 37 +/- 2 C
B. se introduce un supozitor în 100 ml apă menţinută la temperatura de 37+/- 2 C
C. se introduc 6 supozitoare în 300 ml menţinută la temperatura de 37+/- 2 C
D. agitarea flaconului prin uşoară rotire se face o dată la 5 minute
E. agitarea flaconului prin uşoară rotire se face o dată la 15 minute
(pag. 889, [10])

F2147098. Conform FR X, supozitoarele vaginale au forma:


A. conică
B. cilindro-conică
C. ovoidală
D. de torpilă
E. sferică
(pag. 889, [10])

F2247099. Particularitati ale supozitoaelor vaginale in functie de excipientul folosit la preparare,

1395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1396 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

conform farmacopeei
A. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu unt de cacao
B. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
C. masa de 2-4 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
D. masa de 5-12 g daca sunt preparate cu masa gelatinoasa
E. masa de 2-3 g daca sunt preparate cu gliceride semisintetice neutre
(pag. FRX,889)

F2247100. Aspectul supozitoarelor vaginale, conform prevederilor oficinale la controlul aspectului


A. rotund
B. ovoidal
C. omogen
D. sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei
E. in sectiune, examinate cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule
(pag. frx,889)

F2247101. Masa gelatinoasa poate avea incompatibilitati in formulare


A. acidifierea mediului in prezenta boraxului, datorita prezentei glicerolului
B. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele
C. datorita prezentei gelatinei poate precipita cu taninul si cu saruri de metale grele
D. glicerolul poate fi usor iritant al mucoasei
E. fiind sensibila la umiditate poate fi contaminata cu microorganisme
(pag. Leucuta,544)

F2247102. Gliceride semisintetice care pot fi folosite ca excipienti pentru prepararea supozitoarelor
vaginale
A. Adeps solidus
B. Suppocire
C. Witepsol
D. Massa estarinum
E. Eudragit
(pag. Leucuta,543)

F2247103. Supozitoarele uretrale sunt destinate tratamentului unor afectiuni ale uretrei, putind avea rol
A. antiseptic
B. antiinflamator
C. astringenst
D. antihemoragic
E. antitermic
(pag. Leucuta,551)

F2247104. Supozitoarele uretrale se pot prepara


A. cu unt de cacao
B. cu masa gelatinoasa
C. cu Adeps solidus
D. prin topire-turnare in forme cind excipientii sunt liposolubili
E. prin modelare manuala cind excipientii sunt liposolubili
(pag. Leucuta,551)

F2247105. Procedeul topirii si turnarii pentru obtinerea supozitoarelor vaginale


A. se preteaza la unt de cacao, gliceride semisintetice sau polietilenglicoli
B. se poate folosi in productia la scara mica sau in productia la scara industriala

1396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1397 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de dizolvare


D. procedeul de incorporare a substantei medicamentoase in excipient este numai cel de suspendare
E. Matritele de turnare a excipientului topit sunt confectionate doar din metal
(pag. Leucuta,545)

F2247106. La prepararea prin topire-turnare a supozitoarelor vaginale pentru a evita pierderile de


material si un dozaj necorespunzator este nevoie de cunoasterea
A. capacitatii formei goale
B. cantitatea de excipient care o umple
C. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
D. factorii de dislocuire ai excipientului de catre 1 g substanta medicamentoasa
E. in cazul in care nu dispunem de factori de dislocuire ai excipientului folosit, metoda topirii-turnarii nu este
aplicabila
(pag. Leucuta,546)

F2247107. Care dintre consideratiile de mai jos referitoare la calea de administrare vaginala a
substantelor medicamentoase folosind supozitoare, sunt corecte
A. este destinata tratamentului local
B. este destinata tratamentului local
C. se evalueaza posibilitatea utilizarii ei ca o cale alternativa pentru administrare sistemica
D. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala este posibila
E. absorbtia in circulatia generala a substantelor medicamentoase administrate pe cale vaginala nu este
posibila
(pag. Leucuta,551)

F2247108. Prepararea supozitoarelor uretrale


A. prin metoda topirii-turnarii
B. prin modelare manuala
C. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin suspendare
D. incorporarea substantelor in excipient se face doar prin dizolvare
E. calcularea cantitatii de excipient lipofil turnat in matrite metalice se face tinind seama de raza sectiunii
circulare a bujiului, lungimea acestuia si densitatea excipientului
(pag. Leucuta,551)

F2247109. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se poate efectua cu:


A. solutii
B. emulsii
C. unguente
D. comprimate
E. ovule
(pag. Leucuta, 551)

F2247110. Excipienti pentru prepararea supozitoarelor vaginale:


A. unt de cacao pentru globule
B. gliceride semisintetice pentru ovule
C. masa gelatinoasa pentru globule
D. masa gelatinoasa pentru ovule
E. gliceride semisintetice pentru globule
(pag. Leucuta, 551)

F2247111. Conform FR X, supozitoarele vaginale din masa gelatinoasa:


A. au masa mai mare decat cele din unt de cacao
B. au masa mai mica decat cele din gliceride semisintetice

1397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1398 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. se dizolva la locul de aplicare


D. se prepara prin turnare in forme
E. pot sa contina conservanti antimicrobieni
(pag. FR X 889)

F2247112. Timpul de dizolvare al masei gelatinoase depinde de:


A. procentul de gelatin
B. procentul de glicerina
C. procentul de apa
D. natura substantelor medicamentoase incorporate
E. natura gelatinei
(pag. Leucuta, 544)

F2247113. Supozitoare uretrale:


A. bujiuri
B. forma cilindrica
C. masa gelatinoasa
D. unt de cacao
E. preparare prin modelare
(pag. Leucuta, 551)

F2347114. Excipientii utilizati pentru prepararea supozitoarelor vaginale sunt:


A. unt de cacao
B. gliceride semisintetice
C. glicerina-stearat de sodiu
D. masa gelatinoasa
E. polietileglicoli
(pag. 551)

F2347115. Masa gelatinoasa se prepara cu:


A. gelatina A (cationica)
B. gelatina B (anionica)
C. gelatine cu forta de gelificare 230-250 Bloom
D. gelatina cu viscozitate dinamica cel putin 10 mPa.s
E. gelatina cu 1500 microorganisme aerobe pe gram
(pag. 544)

F2347116. Determinarile pentru controlul supozitoarelor cu masa gelatinoasa sunt:


A. aspect, forma, dimensiune
B. omogenitatea sectiunii
C. rezistenta mecanica
D. comportamentul la dizolvare
E. testul pentru intervalul de topire
(pag. 551-552,889-890)

F2347117. Comprimatele vaginale se caracterizeaza prin:


A. forma adaptata pentru a favoriza retinerea in vagin
B. dezagregare prin efervescenta
C. dezagregare intarziata
D. dezagregare prin formare de spuma
E. rezistenta macanica mare
(pag. 577)

1398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1399 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2547118. Masa gelatinoasa, conform FR X :


A. se foloseste la prepararea supozitoarelor vaginale
B. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:4:10
C. este o baza grasa
D. contine gelatina:glicerol: apa distilata in raport 2:10:4
E. se foloseste la prepararea ovulelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)

F2547119. Pentru afectiunile vaginale se face tratament local cu:


A. drajeuri
B. granule
C. comprimate aerosoli
D. unguente
E. aerosoli
(pag. 551/7)

F2547120. Conform FR X la prepararea supozitoarelor se pot folosi urmatoarele substante auxiliare:


A. conservanti antimicrobieni
B. coloranti
C. agenti tensioactivi
D. adsorbanti
E. diluanti
(pag. 889/10)

F2547121. Controlul calitatii supozitoarelor, conform FR X prevede determinarea:


A. uniformitatii masei
B. dozarea substantelor active
C. uniformitatea volumului
D. aspectul
E. comportamentul la topire si dizolvare
(pag. 889/10)

F2547122. pH-ul fiziologic al secretiei vaginale este :


A. alcalin
B. acid
C. neutru
D. usor acid
E. 4-4,5
(pag. 551/7)

F2547123. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin modelare manuala, cu unt de cacao sau cu
grasimi semisintetice neutre este:
A. 1-2 g
B. 1-3 g
C. 2-4 g
D. forma sferica
E. 5-12 g
(pag. 889/10)

F2547124. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la ovule:


A. FR X prevede o monografie de generalitati numai pentru acestea
B. FR X prevede o monografie ce cuprinde preparate vaginale, rectale si uretrale

1399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1400 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. FR X prevede o monografie individuala pentru ovulele cu nistatin


D. FR X nu prevede monografii individuale
E. FR X prevede si monografii individuale
(pag. 889/10)

F2547125. Greutatea ovulelor preparate in farmacie prin topire si turnare in forme folosind ca excipient
masa gelatinoasa este:
A. 1-8 g
B. 5-6 g
C. 5-10 g
D. 5-12 g
E. forma ovoidala
(pag. 889/10)

F2547126. La prepararea ovulelor, lactoza are urmatoarela roluri:


A. numai rol diluant
B. conspergant
C. aglutinant
D. este baza de supozitor cea mai folosita
E. constiuie mediu nutritiv pentru bacilul Doderlain
(pag. 551/7)

F2547127. Alegeti afirmatiile corecte despre untul de cacao:


A. nu are mai multe forme polimorfe
B. se pastreaza la temperatura camerei
C. se obtine prin presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
D. este prevazut de FR X
E. este un excipient de semisinteza
(pag. 543/7)

F2547128. Excipientii folositi la prepararea supozitoarelor uretrale sunt:


A. masa gelatinoasa prin topire si turnare in forme
B. polimeri hidrofili
C. untul de cacao
D. polietilenglicoli
E. gliceride semisintetice prin topire si turnare in forme
(pag. 551/7)

F2547129. Calculul cantitatii de excipient necesar prepararii supozitoarelor se face tinand seama de
urmatorii factori:
A. masa de excipient hidrofil
B. densitatea excipientului
C. masa moleculara a substantei active incorporate
D. lungimea bujiului
E. masa de excipient gras
(pag. 551/7)

F2547130. Alegeti afirmatiile corecte despre supozitoarele vaginale:


A. se prepara folosind excipienti grasi
B. la preparare se poate intalni frecvent un excipient glucidic: lactoza, glucoza
C. se prepara doar prin modelare manuala
D. se prepara numai prin topire si turnare in forme

1400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1401 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. se prepara folosind excipienti hidrosolubili


(pag. 551/7)

F2547131. La prepararea supozitoarelor vaginale prin procedeul de topire si turnare in forme trebuie
tinut cont de urmatorii factori:
A. cantitate de substanta activa incorporata
B. capacitatea formei goale
C. cantitatea de excipient care o umple
D. raza sectiunii circulare a formei de supozitor
E. cantitatea de excipient dislocuita de cantitatea de substanta medicamentoasa
(pag. 546/7)

F2547132. Modificatori ai hidrofiliei supozitoarelor:


A. alcooli grasi: cetilic 5%
B. tensioactivi anionici:lauril sulfat de sodiu
C. ceara de albine 4-6%
D. galat de propil
E. monostearat de gliceril
(pag. 544/7)

F2547133. Viteza de difuzie asubstantei medicamentoase din supozitoare catre membrana absorbanta
depinde de:
A. gradul de ionizare al substantei medicamentoase
B. vascularizatia redusa a regiunii respective
C. prezenta unor tensioactivi
D. viteza de dizolvare in excipient
E. marimea particulelor supendate
(pag. 540/7)

F2547134. Tehnologiile industriale de preparare a supozitoarelor prin metoda topirii-turnarii sunt:


A. procedeu efectuat manual in doua etape
B. procedeu automatizat in trei etape
C. procedeu automatizat intr-o singura etapa, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
D. procedeu automatizat in doua etape, cu turnarea materialului topit direct in ambalaj
E. procedeu automatizat in doua etape
(pag. 548/7)

F2547135. Procedee de preparare a supozitoarelor:


A. modelare manuala
B. metoda cantaririi masei
C. metoda presarii masei
D. procedeul Munzel
E. procedeul Konig
(pag. 546/7)

F2547136. Pentru prepararea supozitoarelor vaginale se folosesc urmatorii excipienti:


A. Masa Estarinum
B. gelatina sub forma masei gelatinoase
C. polietilenglicoli
D. se folosesc numai excipienti hidrofili
E. excipienti glucidici: lactoza, glucoza
(pag. 551/7)

1401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1402 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2547137. Gliceridele semisintetice folosite ca excipienti la prepararea ovulelor prezinta urmatoarele


caracteristici:
A. indice de hidroxil ridicat care favorizeaza hidrofilia
B. punct de topire32-34 °C
C. indice de iod crescut (>7), deci cu stabilitate mare
D. indice de hidroxil redus care favorizeaza hidrofilia
E. lipsa hidrofiliei, neputand incorpora apa
(pag. 543/7)

F2547138. Bazele de supozitor dispersabile in apa :


A. sunt de obicei gliceride semisintetice
B. sunt substante tensioactive singure sau in amestec
C. sunt substante pe baza de polimeri solubili in apa
D. se pot folosi metilceluloza, carboximetilceluloza sodica
E. sunt un amestec in proportii variabile de gelatina, apa si glicerol
(pag. 544/7)

F2547139. Incorporarea substantei medicamentoase in baza de supozitor de face prin :


A. prin agitare cu baza de supozitor topita
B. prin precipitare
C. dizolvare
D. suspendare
E. emulsionare
(pag. 545/7)

F2547140. Cedarea substantei medicamentoase din excipientii hidrosolubili ai supozitoarelor:


A. substanta medicamentoasa este cedata pe masura ce excipientii se dizolva
B. se face usor pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina(solubile in apa) in locul bazelor lor
C. se face usor pentru substantele medicamentoase care nu au afinitate fata de excipient(ex. Acidul
acetilsalicilic)
D. se face greu pentru clorhidratul de efedrina, sulfatul de chinina in locul bazelor lor
E. se face usor pentru fenobarbitalul sodic sau salicilat sodic in locul acizilor lor
(pag. 540/7)

F2547141. Indicele de iod:


A. este o caracteristica fizico-chimica a bazelor de supozitor grase
B. este numarul de miligrame de iod care care reactioneaza cu 100 mg grasime
C. valori mici(<7) arata posibilitatea descompunerii de catre umiditate,acizi, oxigen
D. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci stabilitate mare
E. gliceridele semisintetice au indice de iod scazut(<7), deci tendinta la rancezire
(pag. 542/7)

F2547142. Inconvenientele masei gelatinoase folosite ca baza hidrosolubila pentru supozitoare:


A. permite absorbtia mai rapida a substantelor medicamentoase lipofile
B. usor iritanta a mucoasei
C. putere de dispersare mai mare decat a excipientilor grasi
D. sensibilitate la lumina
E. nu are o consistenta suficienta ca baza de supozitor
(pag. 544/7)

F2647143. Sterilizarea prin căldură uscată se poate realiza la:


A. 180 °C, cel putin 30 de minute

1402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1403 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. 170 °c, cel putin 3 ore


C. 160 °c, cel putin 2 ore
D. 140 °C, cel putin 2 ore
E. 140 °C, cel putin 1 oră
(pag. 10 pag. 1072)

F2647144. Căldura uscată la etuvă serveste pentru a steriliza:


A. vase de sticlă
B. solutii apoase
C. aparatură de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
(pag. 8, pag. 406)

F2647145. Căldura umedă (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:


A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticlă
E. articole din metal
(pag. 10, pag. 1072)

F2647146. Într-o încăpere sterilă fluxul de aer se poate deplasa:


A. într-o curgere tubulentă
B. laminar orizontal
C. vertical
D. multidirectional
E. tangential
(pag. 8, pag. 452)

F2647147. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:


A. clorura de sodiu
B. sulfat de magneziu
C. salicilat de sodiu
D. glucoza
E. sulfat de sodiu
(pag. 8, pag 433)

F2647148. Sterilizarea recipientelor de sticlă utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate


face cu:
A. vapori de apă sub presiune
B. căldură uscată
C. gaze
D. radiatie ionizantă
E. radiatii UV
(pag. 8, pag. 417)

F2647149. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru închiderea flacoanelor se face:


A. cu vapori de apă sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu căldură uscată

1403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1404 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. prin fierbere
(pag. 8, pag.417)

F2647150. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizează cu:


A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorură de sodiu
(pag. 8, pag. 478)

F2647151. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare în conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin încălzire
(pag. 8, pag. 474)

F2647152. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizează cu:


A. clorură de sodiu
B. clorură de potasiu
C. clorură de calciu
D. sorbitol
E. xilitol
(pag. 8, pag. 478)

1404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1405 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 48
Pulberi farmaceutice
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1248001. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover
A. saruri alcaline
B. un amestec efervescent
C. substante de uz topic
D. substante antiemetice
E. opiu
(pag. 810, [FR X])

F1248002. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica: alegeti varianta corecta


A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut, prin pulverizare si
cernere, apoi amestecare pentru omogenizare
B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori
C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala
D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste
pulbere cantitatea corespunzatoare
E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. 805, [FR X])

F1248003. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul carui dispozitiv:


A. morilor
B. concasoarelor
C. omogenizatoarelor
D. amestecatoarelor
E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. 211-221, [7])

F1348004. Avantajele liofilizarii sunt:


A. higroscopicitatea produsului uscat
B. rapiditatea procedeului
C. evitarea actiunii enzimelor din unele produse sau a hidrolizei
D. este usor de adaptat la solventi neaposi
E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)

F1448005. Conform FR.X, pulberile titrate cu substante puternic active contin ca diluant:
A. zahar
B. amidon
C. caolin
D. lactoza uscata
E. dextrina
(pag. 804, [9])

F1448006. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca:

1405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1406 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. in ordinea descrescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mica, ce se adauga la inceput


B. in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la inceput
C. in ordinea crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, ce se adauga la sfarsit
D. in ordinea descrescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor
E. in ordinea crescanda a maselor, indiferent de densitatea substantelor
(pag. 804, [9])

F1448007. Ordinea desfasurarii etapelor procedeului de uscare prin congelare este:


A. aplicarea vidului; inghetarea; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
B. inghetarea;aplicarea vidului; uscarea primara; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
C. inghetarea;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;uscarea primara; uscarea secundara
D. uscarea primara;aplicarea vidului; inghetarea; indepartarea vaporilor; uscarea secundara
E. uscarea primara;aplicarea vidului; indepartarea vaporilor;inghetarea; uscarea secundara
(pag. 201 - 202, [7])

F1548008. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a căror masă depăşeşte:
A. 5 g
B. 10 g
C. 15 g
D. 25 g
E. 20 g
(pag. 804, [10])

F1548009. Numerele sitelor farmaceutice se stabileşte în funcţie de:


A. volumul interior
B. aria suprafeţei interioare
C. numărul de ochiuri/cm2
D. culoarea ramei
E. natura firului ce formează textura
(pag. 805, [10])

F1548010. Pentru acţiunea coleretic-colagogă se foloseşte:


A. oxidul de magneziu
B. lactoza
C. pulberea pentru soluţia Burget
D. acidul boric
E. pulberea cu extract de Belladona
(pag. 807, [10])

F1548011. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformităţii fineţei pulberilor nu trebuie să fie
mai mare de:
A. 1 %
B. 5%
C. 10%
D. 15%
E. 20 %
(pag. 805, [10])

F1548012. Umiditatea substanţelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie să fie de cel
mult:
A. 0,1%
B. 0,5%

1406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1407 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. 1%
D. 2%
E. 3%
(pag. 804, [10])

F1548013. Uniformitatea fineţii pulberilor se determină pe o masă de pulbere de:


A. 1 g
B. 2 g
C. 3 g
D. 10 g
E. 20 g
(pag. 805, [10])

F1648014. Concasorul cu cilindri sau valturi este alcatuit din:


A. trei cilindri care se rotesc în acelasi sens
B. trei cilindri care se rotesc în sens diferit
C. doi cilindri care se rotesc în sens opus
D. doi cilindri care se rotesc în acelasi sens
E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 212, [7])

F1648015. Concasorul cu falci pentru pulverizare, are doua placi masive din otel, canelate, dispuse în
forma:
A. literei T
B. literei X
C. literei L
D. literei V
E. literei W
(pag. 211, [7])

F1648016. Concasorul cu nuca provoaca maruntirea particulelor prin zdrobirea materialului în felul
urmator:
A. între mai multe piese metalice canelate
B. între 5 piese metalice canelate
C. între doua piese mobile
D. între o piesa fixa stator si una mobila rotor
E. între nenumarate valturi
(pag. 212, [7])

F1648017. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizata în FR X, corespunde urmatoarei site:


A. sita V
B. sita VIII
C. sita VI
D. sita IX
E. sita VII
(pag. 810, [9])

F1648018. Moara cu cutie reduce marimea particulelor dupa cum urmeaza:


A. de la cca 10 cm la 2 cm
B. de la cca 3cm la 0,5 cm
C. de la 1 mm la 0,1 mm
D. de la cca 1 cm la cca 1 m

1407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1408 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. sub 0,1 mm
(pag. 212-213, [7])

F1648019. Pentru pulberea Dover oficinala în FR X se prevede urmatorul continut de prindipii active:
A. 0,5 % morfina hidroclorica
B. 1,5 % morfina baza
C. cel mult 1 % morfina anhidra
D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfina anhidra
E. cel putin 1 % morfina andidra
(pag. 810, [9])

F2148020. La analiza pulberilor, numaratorul Coulter serveste la determinarea:


A. marimii particulelor
B. suprafatei specifice a pulberilor
C. coeziunii particulelor patului de pulbere
D. adeziunii particulelor
E. volumului aparent al pulberii
(pag. (7) 237)

F2148021. Substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in prealabil astfel incat,
umiditatea lor sa fie de cel mult:
A. 10 % (procente)
B. 7,5 % (procente)
C. 5,0 % (procente)
D. 2,5 % (procente)
E. 1 % (procente)
(pag. (7) 804)

F2148022. Hidrogen fosfatul de sodiu, component al Pulberii alcaline pentru solutia Bourget:
A. este cristalizat cu 12 molecule de apa
B. se obtine din Na2HPO4 . 12H2O prin uscare la 130 ° C
C. se obtine prin uscarea la 50 ° C pana la pondere constanta a hidrogenfosfatului disodic cu 12 molecule de
apa
D. la aer pierde complet apa de cristalizare
E. se obtine prin uscare la 105 ° C
(pag. (10) 372)

F2148023. Pulberea de opiu şi ipeca se foloseşte pentru acţiunea sa:


A. antiacidă
B. laxativă
C. antiemetică
D. antitusivă şi expectorantă
E. coleretică şi colagogă
(pag. 811, [10])

F2148024. Pulberea alcalină pentru soluţia Bourget conţine:


A. 2:4:6
B. 2:6:4
C. 4:2:6
D. 4:6:2
E. 6:4:2
(pag. 807, [10])

1408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1409 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2148025. Pulberea laxativă efervescentă conţine drept componentă acidă:


A. acid citric
B. acid tartric
C. acid fumaric
D. acid succinic
E. acid ascorbic
(pag. 809, [10])

F2148026. Conform FR X, pulberile foarte fine corespund, ca grad de fineţe, sitei:


A. IX
B. VIII
C. VII
D. VI
E. V
(pag. 805, [10])

F2148027. Conform FR X, cernerea finală a unei pulberi este obligatorie când:


A. pulberea se administrează intern
B. masa pulberii depăşeşte 10 g
C. masa pulberii depăşeşte 15 g
D. masa pulberii depăşeşte 20 g
E. diametrul particulelor pulberii depăşeşte 100 microni
(pag. 804, [10])

F2148028. Conform FR X, pulberile titrate 1:10 sau 1:100 se prepară din:


A. substanţe anodine, prin diluare cu lactoză uscată
B. substanţe puternic acitve, prin diluare cu amidon
C. substanţe toxice, prin diluare cu amidon
D. substanţe toxice, prin diluare cu lactoză uscată
E. substanţe foarte active, prin diluare cu aerosil
(pag. 804, [10])

F2248029. Ce procedeu de pulverizare se intilneste la moara cu discuri verticale


A. impact
B. comprimare
C. impact si frecare
D. micronizare
E. taierea
(pag. Leucuta,214)

F2248030. La fragmentarea unui solid sub actiunea unei forte, obiectiv al pulverizarii, ce fel de
deformatie sufera solidul
A. elastica
B. plastica
C. tixotropa
D. reversibila
E. proportionala cu forta aplicata
(pag. Leucuta,206)

F2248031. Care dintre cele mentionate in enunturile de mai jos se gasesc in formularea pulberii Dover
A. saruri alcaline
B. un amestec efervescent

1409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1410 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. substante de uz topic
D. substante antiemetice
E. opiu
(pag. FRX,810)

F2248032. Pulverizarea substantelor medicamentoase se efectueaza cu ajutorul


A. morilor
B. concasoarelor
C. omogenizatoarelor
D. amestecatoarelor
E. atomizoarelor (nebulizatoarelor)
(pag. Leucuta,211)

F2248033. Prepararea pulberilor ca forma farmaceutica


A. uscarea substantelor medicamentoase si aducerea la gradul de maruntire prevazut , prin pulverizare si
cernere, apoi amestecare pentru omogenizare
B. maruntire in concasoare si pulverizare in mori
C. pulberile divizate se repartizeaza in doze unitare prin cintarire individuala
D. substantele foarte active se prepara sub forma de solutii titrate 1:10 sau 1:100 din care se adauga peste
pulbere cantitatea corespunzatoare
E. pulberile se pulverizeaza cu un reziduu de maximum 1%
(pag. FRX,805)

F2248034. Ce prevedere are FRX cu privire la pastrarea pulberilor


A. in capsule gelatinoase tari
B. in capsule amilacee (casete)
C. in capsule amilacee (casete)
D. in recipiente bine inchise
E. nu se mai folosesc in practica farmaceutica
(pag. FRX,807)

F2348035. Avantajele liofilizarii sunt:


A. higroscopicitatea produsului uscat
B. rapiditatea procedeului
C. evita actiunea enzimelor din unele produse sau hidroliza
D. este usor de adaptat la solventi neaposi
E. conditii speciale de umplere si ambalare a produsului uscat
(pag. 204)

F2548036. Conform F.R. X cernerea finala a pulberilor este obligatorie atunci cand masa pulberii
depaseste:
A. 10g
B. 20g
C. 50g
D. 100g
E. 200g
(pag. 804 (10))

F2548037. Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100) prin diluare
cu:
A. Glucoza
B. Fructoza uscata
C. Lactoza uscata

1410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1411 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. Manoza
E. Galactoza uscata
(pag. 804 (10))

F2548038. Pulberea lazativa efervescenta contine ca si componenta acida:


A. Acid citric
B. Acid tartric
C. Acid carbonic
D. Acid fosforic
E. Acid malic
(pag. 807 (10))

F2548039. Pentru acţiunea coleretic-colagogă se foloseşte:


A. pulberea cu extract de Belladona
B. acidul boric
C. pulberea pentru soluţia Burget
D. lactoza
E. oxidul de magneziu
(pag. 807/10)

F2548040. Conform FR X este obligatorie cernerea pentru pulberile a căror masă depăşeşte:
A. 5 g
B. 25 g
C. 20 g
D. 15 g
E. 10 g
(pag. 804/10)

F2548041. Umiditatea substanţelor folosite la prepararea pulberilor efervescente trebuie să fie de cel
mult:
A. 0,1%
B. 1%
C. 3%
D. 0,5%
E. 2%
(pag. 804/10)

F2548042. Uniformitatea fineţii pulberilor se determină pe o masă de pulbere de:


A. 20 g
B. 10 g
C. 3 g
D. 2 g
E. 1 g
(pag. 805/10)

F2548043. Reziduul de la cernerea pentru determinarea uniformităţii fineţei pulberilor nu trebuie să fie
mai mare de:
A. 20 %
B. 15%
C. 10%
D. 5%
E. 1 %

1411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1412 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 805/10)

F2548044. Avantajele liofilizării sunt urmatoerle,cu exceptia:


A. porozitatea obţinută
B. uscarea la temperaturi foarte joase
C. echipamente de lucru scumpe
D. oxidare redusă
E. nu denaturează proteinele
(pag. 204/7)

F2648045. Valorile de pH tolerate de ochi sunt cuprinse între:


A. 2 - 7,3
B. 4 - 7,5
C. 3 - 6,9
D. 6,4 - 7,8
E. 7,5 - 9,5
(pag. 8, pag.570)

F2648046. Oculoguttae atropini sulfatis FR X:


A. are concentratia 0,1 %
B. se păstrează la Separanda
C. prezintă pH cupris între 6,5 - 7,5
D. are efect miotic
E. se conservă cu diacetat de hexidină
(pag. 9, pag. 711)

F2648047. În cazul picăturilor de ochi suspensie, mărimea a 90 % din particulele suspendate trebuie să
fie de cel mult:
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
(pag. 9, pag. 710)

F2648048. Unguentele oflalmice se conservă:


A. în recipiente sterile de cel mult 20 g
B. în recipiente bine închise
C. la cel mult 25 °C
D. ferit de lumină
E. la loc răcoros
(pag. 9, pag. 953)

F2648049. Conservarea picăturilor pentru ochi se face:


A. în recipiente cu capacitate de cel mult 10 ml cu picurător
B. la loc răcoros
C. în flacoane bine închise
D. ferit de lumină
E. ferit de umiditate
(pag. 9, pag. 711)

1412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1413 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1248050. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din
FRX
A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor
B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor
C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat
D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans
E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. 804, [FR X])

F1248051. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in
FR X:
A. pulberi destinate prepararii comprimatelor
B. pulberi destinate conditionarii in capsule
C. pulberi nedivizate de uz intern
D. pulberi nedivizate de uz extern
E. pulberi divizate
(pag. 804, [FR X])

F1248052. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu


A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor
B. microscopic
C. prin centrifugare
D. cu numaratorul Coulter
E. prin dispersia luminii laserului
(pag. 231-244, [7])

F1248053. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de
generalitati a farmacopeei:
A. pentru cale orala
B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase
C. pentru prepararea comprimatelor
D. pentru prepararea capsulelor
E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. 805, [FR X])

F1248054. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel; alegeti


variantele corecte
A. o cantitate de pulbere plasata pe sita prevazuta in farmacopee, se agita 20 minute, reziduul la cernere sa
nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai mic de 60% cu sita superioara
B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata
C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1%
D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec
E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in
monografia respectiva
(pag. 805, [FR X])

F1248055. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei


A. cu ajutorul sitelor standardizate
B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm)
C. microscopic

1413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1414 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. cu ajutorul numaratorului Coulter


E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz, determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii
particulelor
(pag. 805, [FR X])

F1248056. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse


A. histograma
B. curba de frecventa
C. curba de frecventa cumulativa
D. curba distributiei de tip Gauss
E. planimetrie
(pag. 225-231, [7])

F1248057. Mori care actioneaza in principal prin impact:alegeti-le


A. cu discuri
B. cu ciocane
C. cu dinti
D. cu cilindri
E. cu bile
(pag. 211-211, [7])

F1248058. Mori folosite la pulverizare: alegeti variantele corecte


A. concasorul cu falci
B. mori cu bile
C. mori coloidale
D. mori cu jet de aer
E. dezintegratoare
(pag. 211-221, [7])

F1248059. Pulberile ca forma farmaceutica divizata in doze unitare se pot conditiona in moduri
dioferie; alegeti variantele corecte
A. in capsule gelatinoase tari
B. in capsule amilacee (casete)
C. in capsule gelatinoase moi
D. in saculete
E. nu se mai folosesc
(pag. 561, [7])

F1248060. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se


efectueaza cu:
A. moara cu cilindri
B. moara cu discuri verticale
C. moara cu ciocane
D. moara cu bile
E. mori de agat
(pag. 211-221, [7])

F1248061. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor


A. cu antibiotice
B. care se aplica pe plagi
C. care se aplica pe arsuri
D. care se aplica pe pielea sugarilor
E. cu substante termolabile

1414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1415 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 805, [FR X])

F1348062. Comportamentul la pulverizare este determinat de:


A. forta aplicata
B. natura materialului
C. duritatea materialului
D. umiditatea produsului
E. polimorfism
(pag. 208)

F1348063. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu:


A. microscop electronic cu transmisie
B. microscop electronic cu baleiaj
C. ultramicroscop
D. lupa cu convergenta mare
E. microscop optic
(pag. 231)

F1348064. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin:


A. fotodensitometrie
B. variatia curentului electric in zona de masurare
C. separarea in camp de gravitatie normal
D. separarea prin centrifugare
E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-236)

F1348065. F.R.X. caracterizeaza sitele prin:


A. modul
B. latura interioara a ochiului (in mm.)
C. numarul de ochiuri pe cm. Patrat
D. diametrul sarmei (in mm.)
E. mesh
(pag. 805)

F1348066. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin:


A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor
B. modificarea unghiului de udare
C. modificarea formei particulelor
D. modificarea formularii
E. modificarea tehnologiei
(pag. 259-260)

F1348067. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la:


A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii
B. evitarea separarii
C. favorizarea curgerii
D. scaderea energiei superficiale
E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)

F1348068. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin:


A. permeametrie

1415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1416 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. adsorbtie de gaz
C. sedimentare
D. spectroscopie de corelatie fotonica
E. dispersia luminii laserului
(pag. 241-242)

F1348069. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu:


A. concasorul cu falci
B. moara cu energie fluida
C. micronizator cu ciocane
D. moara cu dinti sau cu ace
E. moara coloidala
(pag. 217-219)

F1348070. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in:


A. tunel uscator
B. uscator rotativ
C. pat fluidizat
D. uscator cu tavi
E. etuva
(pag. 190-191)

F1448071. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amestecarea pulberilor este adevarata:
A. conduce la obtinerea unui amestec intamplator
B. este neutra
C. conduce la obtinerea unui amestec ordonat
D. se realizeaza numai prin convectie si difuzie
E. este influentata de marimea particulelor
(pag. 145, 153, 157, 158, [7])

F1448072. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pulberi sunt prevazute in FR.X:
A. sunt constituite din particule mai mult sau mai putin uniforme ale uneia sau mai multor substante active
B. sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare
C. cernerea finala este obligatorie cand masa pulberii depaseste 25 g
D. gradul de finete al pulberii se determina cu ajutorul sitelor standard
E. se conserva in recipiente bine inchise, la cel mult 25 °C
(pag. 804 - 805, [9])

F1448073. Factorii care influenteaza pulverizarea solidelor sunt:


A. forta aplicata
B. duritatea materialului
C. umiditatea produsului
D. tipul morii
E. polimorfismul produsului
(pag. 208, [7])

F1448074. Pulberea alcalina oficinala:


A. este denumita si pulbere Seidlitz
B. este denumita si pulbere pentru solutie Bourget
C. contine sulfat de sodiu, fosfat disodic si bicarbonat de sodiu
D. contine substante anhidre
E. actioneaza ca si coleretic - colagog

1416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1417 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 807, [9])

F1448075. Pulverizarea solidelor prin metoda comprimarii se realizeaza cu:


A. concasorul cu falci
B. concasorul cu nuca
C. moara cu ciocane
D. moara cu valturi
E. mojarul mecanic
(pag. 213 - 214, [7])

F1448076. Sitele standard prevazute in FR.X sunt numerotate conventional in functie de:
A. latura interioara a ochiurilor (in mm)
B. forma ochiurilor
C. numarul de ochiuri corespunzator pe cm2
D. diametrul sarmei (in mm)
E. suprafata utila de cernere
(pag. 805, [9])

F1448077. Uscarea pulberilor prin convectie se realizeaza cu:


A. uscator in pat fluidizat
B. uscator cu vid
C. atomizor
D. microunde
E. uscator cu tavi
(pag. 190 - 193, [7])

F1548078. Amestecătoarele agitatoare sunt:


A. amestecătoare în infinit
B. amestecătorul planetar
C. amestecătorul cu spire
D. amestecătorul cu spiră verticală planetară
E. amestecătorul de mare viteză cu agitare mecanică
(pag. 163, [7])

F1548079. Aplicaţiile liofilizării sunt:


A. păstrarea produselor de origine biologică
B. păstrarea ţesuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe
C. păstrarea materiei vii
D. păstrarea produselor instabile în soluţii
E. denaturarea proteinelor
(pag. 204, [7])

F1548080. Avantajele liofilizării sunt:


A. uscarea la temperaturi foarte joase
B. porozitatea obţinută
C. nu denaturează proteinele
D. oxidare redusă
E. echipamente de lucru scumpe
(pag. 204, [7])

F1548081. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt:


A. îngheţarea

1417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1418 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. aplicarea vidului
C. uscarea primară
D. îndepărtarea vaporilor
E. încălzirea
(pag. 203, [7])

F1548082. Mecanismele amestecării pulberilor sunt:


A. amestecarea prin convecţie
B. amestecarea prin alunecare sau forfecare
C. amestecarea prin difuziune
D. agitare în mojar
E. cernere
(pag. 158, [7])

F1548083. Pentru pulverizarea produselor solide se foloseşte:


A. concasorul cu nucă
B. concasorul cu cilindrii
C. moara cu cuţite
D. concasorul cu fălci
E. nici o variantă nu e corectă
(pag. 212, [7])

F1548084. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt:


A. site
B. amestecătoare în infinit
C. amestecătoare cilindrice
D. amestecătoare biconice
E. amestecătoare cubice
(pag. 162, [7])

F1548085. Uscarea soluţiilor diluate şi a suspensiilor se realizează:


A. în tobe de uscare
B. în uscător prin aerosolizare
C. în uscător prin liofilizare
D. prin criodesicare
E. doar a, c şi d sunt corecte
(pag. 198, [7])

F1548086. Uscătoarele folosite în industrie, pentru pulberi, sunt:


A. uscătorul cu tăvi
B. tunelul uscător
C. uscătorul rotativ
D. uscătorul în pat fluidizat
E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190, [7])

F1648087. Ce forma au paletele, cum sunt dispuse si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi
Lödige" ?
A. Palete lamelare simple
B. Palete cu forma de sapa dispuse în jurul unui ax orizontal
C. Palete cu forma de sapa dispuse în jurul unui ax vertical
D. Departeaza mereu materialul din centru

1418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1419 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Aduce mereu materialul spre centru


(pag. 163-164, [7])

F1648088. Din ce este constituit si cum functioneaza "Amestecatorul de pulberi cu spira verticala
planetara" ?
A. Este constituit dintr-un vas cilindric
B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic
C. Este constituit dintr-un vas conic
D. Transporta pulberea de la baza spre vârf cu ajutorul unei spire interioare rotative
E. Transporta pulberea de la vârf spre baza în jurul unui ax fix
(pag. 163, [7])

F1648089. Dupa FR X finetea pulberilor se determina astfel:


A. pe 20 g pulbere prin agitare în sita prevazuta cu capac, 20 de minute
B. pe 25 g pulbere prin agitare în sita prevazuta cu capac, 30 de minute
C. reziduul obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioara
daca nu se prevede altfel
D. reziduul obtinut cu sita specificata sa nu fie mai mare de 2 %
E. reziduul obtinut sa nu fie mai mic de 75 % cu sita superioara
(pag. 804-805, [9])

F1648090. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal


"Pulvis alcalinum" sunt urmatoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g
B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g
C. Pulvis aerophorus laxans
D. Pulbere Seidlitz
E. Pulbere alcalina pentru solutia Bourget
(pag. 807-808, [9])

F1648091. Dupa FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal


"Pulvis efervescens laxans" sunt urmatoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g
B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g
C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g
D. Sare de Vichy
E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 809, [9])

F1648092. Dupa FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologica a preparatului oficinal "Pulvis


Opii et Ipecacuanhae" sunt urmatoarele:
A. Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g
B. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g
C. actiune antitusiva, expectoranta
D. Laudanum
E. Pulbere Dover
(pag. 810, [9])

F1648093. La ce grad de finete corespund urmatoarele site, dupa FR X ?


A. Sita II pentru fragmente mici
B. Sita V pentru pulbere semifina
C. Sita IV pentru pulbere groscioara
D. Sita I pentru fragmente mijlocii

1419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1420 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. Sita VII pentru pulbere fina


(pag. 805, [9])

F1648094. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate
conventional în modul urmator:
A. cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de forma ochiurilor
B. cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numarul de
ochiuri corespunzator pe centimetru patrat si de diametrul sârmei
C. gradul de finete al pulberii cernute creste în functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei
D. gradul de finete al pulberii cernute descreste în functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei
E. gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifina
(pag. 805, [9])

F1648095. Prin ce se caracterizeaza amestecatorul de pulberi "Moritz Turbo" ?


A. Are turbina într-un vas simplu conic
B. Are discuri verticale de amestecare
C. Are turbina într-un vas dublu conic
D. Are discuri orizontale de amestecare
E. Viteza de amestecare este superioara fata de amestecatorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 164, [7])

F2148096. Micronizatoarele cu energie fluida:


A. realizeaza pulverizarea materialului solid prin frecare
B. realizeaza pulverizarea materialului solid prin impact
C. realizeaza pulverizarea prin impact si frecare
D. produc o reducere a dimensiunii particulelor in domeniul 1 cm - 1 micron
E. produc o reducere a particulelor la dimensiuni milimetrice
(pag. (7) 217 - 218)

F2148097. Caracterizarea curgerii pulberilor se poate face prin determinarea:


A. ariei suprafetei specifice
B. unghiului de repaus
C. densitatii patului de pulbere
D. gradului de dispersie
E. diametrului median al particulelor
(pag. (7) 255 - 257)

F2148098. Care dintre indicii urmatori caracterizeaza curgerea pulberilor:


A. Kozeny
B. Carr
C. Young
D. Haussner
E. Stokes
(pag. (7) 257 - 258)

F2148099. Factorii dependenti de particule care influenteaza amestecarea pulberilor sunt:


A. marimea
B. densitatea
C. proportia diferitilor componenti
D. umiditatea
E. sarcina electrostatica
(pag. (7) 158 - 160)

1420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1421 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2148100. La alegerea unui amestecator folosit pentru obtinerea unui amestec omogen de pulberi se
va tine seama de:
A. marimea particulelor
B. tendinta de separare a pulberilor
C. distributia granulometrica a particulelor
D. coeziunea particulelor
E. umiditate
(pag. (7) 165)

F2148101. Precizati pulberile, conform FR, pentru care determinarea gradului de finete se poate face
prin metode prevazute in monografiile respective:
A. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat diametrul ochiurilor sitei VII
B. pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat dimetrul ochiurilor sitei IX
C. pulberi la care se prevede o anumita forma cristalina
D. pulberi amorfe
E. pulberi higroscopice
(pag. (7) 805)

F2148102. La prepararea Pulberii de opiu si ipeca:


A. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei V
B. se foloseste opiul pulbere, corespunzand ca grad de finete sitei VII
C. se foloseste radacina de ipeca, corespunzand ca grad de finete sitei VII
D. diluantul este lactoza
E. diluantul este dextrina
(pag. (10) 810)

F2148103. Care din afirmaţiile referitoare la Pulberea alcalină din FR X sunt adevărate:
A. conţine în formulare substanţe higroscopice care trebuie uscate înainte de amestecare
B. se mai numeşte Pulbere alcalină pentru soluţia Bourget
C. o doză cântăreşte 12 g
D. este o pulbere foarte fină
E. soluţiea are pH-ul 7 - 7,5
(pag. 807, [10])

F2148104. FR X face următoarele referiri la pulberile farmaceutice:


A. sunt preparate farmaceutice solide constituite din particulele uniforme ale uneia sau mai multor substanţe
active
B. substanţele active pot fi asociate cu substanţe auxiliare
C. se folosesc ca atare sau divizate în doze unitare
D. se administrează exclusiv pe cale parenterală
E. se păstrează ferit şi de lumină, la loc răcoros, în recipiente închise etanş
(pag. 804-808, [10])

F2148105. FR X prevede ca probe de control pentru pulberile farmaceutice:


A. omogenitatea
B. gradul de fineţe
C. densitatea
D. capacitatea de curgere
E. dozarea substanţelor active
(pag. 805, [10]; 807, [9])

F2148106. Care din regulile impuse de FR X la prepararea pulberilor sunt adevărate:

1421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1422 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. fiecare substanţă solidă se usucă în prealabil, se cerne şi se aduce la gradul de diviziune prevăzut
B. în general pulverizarea substanţelor se face fără reziduu
C. amestecarea substanţelor se face în ordinea descrescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu
densitate mare care se adaugă la sfârşit
D. amestecarea substanţelor se face în ordinea crescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu densitate
mare care se adaugă la început
E. amestecarea se face în ordinea descrescătoare a maselor, cu excepţia substanţelor cu densitate mare
care se adaugă la început
(pag. 804, [10])

F2148107. Conform FR X, pulberile efervescente se păstrează în recipiente:


A. bine închise
B. închise etanş
C. bine închise şi în prezenţa unei substanţe deshidratante
D. colorate
E. metalice
(pag. 807, [10])

F2148108. Pulberea alcalină din FR X se foloseşte pentru acţiunea sa:


A. antiacidă
B. purgativă
C. coleretică
D. colagogă
E. sedativă
(pag. 808, [10])

F2148109. Conform FR X, se prepară prin metode care le asigură sterilitatea şi care permit evitarea
unei contaminări ulterioare cu microorganisme, pulberile:
A. care se aplică pe plăgi
B. care se aplică pe arsuri
C. antisudorifice
D. care se aplică pe pielea sugarilor
E. care se aplică pe mucoase
(pag. 805, [10])

F2148110. Conform FR X, clasificarea sitelor se face după:


A. latura interioară a ochiului (în mm)
B. modul
C. numărul de ochiuri pe cm2
D. diametrul sârmei (în mm)
E. suprafaţa utilă de cernere a sitei
(pag. 805, [10])

F2148111. Referitor la determinarea uniformităţii fineţii pulberilor FR X prevede următoarele:


A. se iau în lucru 20 g de pulbere
B. reziduul de la cernere obţinut cu sita specificată trebuie să fie mai mare de 5%
C. reziduul de la cernere obţinut cu sita specificată nu trebuie să fie mai mare de 5%
D. reziduul de la cernere obţinut cu sita superioară nu trebuie să fie mai mic de 60%, dacă nu se prevede
altfel
E. reziduul de la cernere obţinut cu sita superioară trebuie să fie mai mic de 60%, dacă nu se prevede altfel
(pag. 805, [10])

F2248112. Pulverizarea substanelor medicamentoase si a excipientilor in industria farmaceutica se

1422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1423 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

efectueaza cu
A. moara cu cilindri
B. moara cu discuri verticale
C. moara cu ciocane
D. moara cu bile
E. mori de agat
(pag. Leucuta,211)

F2248113. Determinarea granulometriei pulberilor se efectueaza cu


A. cu ajutorul sitelor standardizate in privinta marimii ochiurilor
B. microscopic
C. centrifugare
D. numaratorul Coulter
E. dispersia luminii laserului
(pag. Leucuta,222)

F2248114. Modalitati de reprezentare a distributiei marimii particulelor unei pulberi polidisperse


A. histograma
B. curba de frecventa
C. curba de frecventa cumulativa
D. curba distributiei de tip Gauss
E. planimetrie
(pag. Leucuta,222)

F2248115. Sterilitatea pulberilor este ceruta de farmacopee in cazul pulberilor


A. cu antibiotice
B. care se aplica pe arsuri
C. care se aplica pe plagi
D. care se aplica pe pielea sugarilor
E. cu substante termolabile
(pag. FRX,805)

F2248116. Dupa destinatia privind administrarea lor, pulberile pot fi, conform monografiei de
generalitati a farmacopeei
A. pentru cale orala
B. pentru a se aplica pe piele sau pe mucoase
C. pentru prepararea comprimatelor
D. pentru prepararea capsulelor
E. pentru incorporare in forme farmaceutice semisolide (unguente)
(pag. FRX,805)

F2248117. Ce particularitati se intilnesc la micronizatorul cu jet de aer pentru pulverizare


A. mecanismul de pulverizare este comprimarea
B. mecanismul de pulverizare este impactul si frecarea
C. marimea particulelor care se obtin este de ordinul milimetrilor
D. marimea particulelor care se obtin este de ordinul micrometrilor
E. pentru separarea pulberii fine se foloseste ciclonul de separare
(pag. Leucuta,217)

F2248118. Ce dimensiuni ale particulelor se folosesc pentru a determina marimea lor


A. diametrul observat ( microscop)
B. diametrul perimetrului proiectat

1423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1424 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. diametrul suprafetei proiectate


D. diametrul Feret
E. diametrul Martin
(pag. Leucuta,222)

F2248119. Ce diferente sunt intre o histograma si o curba de frecventa in reprezentarea distributiei


granulometrice a unei pulberi
A. histograma reda frecventa procentuala a particulelor din diferitele clase granulometrice ale pulberii
polidisperse
B. curba de frecventa reda frecventa procentuala in functie de diametrul mediu al clasei granulometrice
C. curba de frecventa reprezinta procentul de particule inferior unei marimi date
D. curba de frecventa reprezinta procentul de particule superior unei marimi date
E. curba de freventa reprezinta procentajul cumulativ in functie de logaritmul diametrului
(pag. Leucuta,225)

F2248120. In procedeul de sortare a particulelor cu ajutorul sitelor, care este criteriul de alcatuire a
seriei de site , in ordinea descrescatoare a marimii ochiurilor, folosite la separarea pe clase
granulometrice a unei pulberi
A. unic in toata lumea
B. difera intre tari, conform criteriului organismului de standardizare
C. exista dificultati in trecerea de la o normare la alta
D. este necesar ca o sortare sa fie insotita de criteriul care a servit in procesare
E. pentru separare se foloseste agitarea sau un curent de aer
(pag. Leucuta,232)

F2248121. Ce este pipeta Andreasen si care este modul de lucru


A. este un instrument de masurare a volumului picaturilor
B. este un dispozitiv pentru evaluarea marimii particulelor unei suspensii
C. procedeul de determinare se bazeaza pe ecuatia lui Stokes a vitezei de sedimentare a particulelor
D. prelevarea probelor se face la timpii calculati in care sedimenteaza particule de o anumita marime
E. procentul particulelor de o anumita marime se determina gravimetric, dupa evaporarea solventului din
proba prelevata
(pag. Leucuta,235)

F2248122. Care este modul de lucru al numaratorului Coulter pentru determinarea marimii particulelor
A. se bazeaza pe diferenta de volum intre particule
B. se bazeaza pe marimea suprafetei particulelor masurate
C. masoara particule mai mari de 0,1 micrometri
D. principiul determinarii consta in schimbarea rezistentei electrice intre doi electrozi situati de o parte si alta a
unui orificiu al tubului plasat in suspensia cu particulele de masurat, la trecerea unei particule prin orificiu
E. inregistrarea marimii particulelor se face electronic
(pag. Leucuta,237)

F2248123. Ce metoda se foloseste pentru determinarea marimii particulelor submicronice


A. sortarea cu site
B. metoda microscopica, folosind microscopul optic
C. metoda de dispersie a luminii laserului
D. spectroscopia de corelatie fotonica
E. determinarea suprafetei particulelor
(pag. Leucuta,238)

F2248124. Cum se pot folosi metodele bazate pe determinarea suprafetei particulelor, la evaluarea
dimensiunii acestora

1424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1425 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. suprafata specifica a unei particule depinde de diametrul sau


B. se poate masura suprafata particulelor prin metode care se bazeaza pe adsorbtia unui gaz
C. masurarea suprafetei unei pulberi se poate face microscopic
D. o metoda permeametrica foloseste trecerea gazului cu o anumita presiune prin patul pulberii
E. o alta metoda permeametrica realizeaza o presiune scazuta la iesirea gazului din patul unei pulberi
(pag. Leucuta,240)

F2248125. Care este tipul de preparat de care apartin pulberile farmaceutice incluse ca monografii in
FR X
A. pulberi destinate prepararii comprimatelor
B. pulberi destinate conditionarii in capsule
C. pulberi nedivizate de uz intern
D. pulberi nedivizate de uz extern
E. pulberi divizate de uz intern
(pag. FRX,804)

F2248126. Mori care actioneaza in principal prin impact


A. cu discuri
B. cu ciocane
C. cu dinti
D. cu cilindri
E. cu bile
(pag. Leucuta,215)

F2248127. Care dintre prevederile de mai jos sunt incluse in monografia de generalitati Pulveres din
FRX
A. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a maselor
B. la prepararea pulberilor compuse substantele se amesteca in ordinea crescinda a densitatilor
C. gradul de finete se determina cu ajutorul microscopului prevazut cu micrometru ocular etalonat
D. pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans
E. pulberile efervescente se prepara doar ca produse industriale
(pag. FRX,805)

F2248128. Gradul de finete al pulberii se determina, conform farmacopeei


A. cu ajutorul sitelor standardizate
B. dimensiunea particulelor se apreciaza dupa latura interioara a ochiului sitelor (mm)
C. microscopic
D. cu ajutorul numaratorului Coulter
E. folosind metode de adsorbtie a unui gaz , determinarea suprafetei specifice si apoi a dimensiunii
particulelor
(pag. FRX,805)

F2248129. Farmacopeea prevede ca uniformitatea finetii pulberilor sa se determine astfel


A. folosind 2 tipuri de site, reziduul de la cernere sa nu fie mai mare de 5% cu sita specificata si sa nu fie mai
mic de 60% cu sita superioara
B. pulberea trebuie sa treaca in intregime prin sita specificata
C. reziduul de la cernere prin sita specificata sa nu fie mai mare de 1%;
D. reziduul de la cernere prin sita specificata se pulverizeaza din nou si se aduce in amestec
E. daca particulele pulberii sint mai mici decit dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in
monografia respectiva
(pag. FRX,805)

F2248130. Mori folosite la pulverizare

1425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1426 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. concasorul cu falci
B. mori cu bile
C. mori coloidale
D. mori cu jet de aer
E. dezintegratoare
(pag. Leucuta,211)

F2348131. Procedeul dinamic de uscare prin convectie se realizeaza in:


A. tunel uscator
B. uscator rotativ
C. pat fluidizat
D. uscator cu tavi
E. etuva
(pag. 190-192)

F2348132. In operatiile tehnologice cu pulberi reducerea marimii particulelor contribuie la:


A. amestecarea mai usoara in vederea omogenizarii
B. evitarea separarii
C. favorizarea curgerii
D. scaderea energiei superficiale
E. cresterea vitezei de dizolvare
(pag. 206)

F2348133. Comportamentul la pulverizare este determinat de:


A. forta aplicata
B. natura materialului
C. duritatea materialului
D. umiditatea produsului
E. polimorfism
(pag. 208)

F2348134. Micronizarea pulberilor se realizeaza cu:


A. concasorul cu falci
B. moara cu energie fluida
C. micronizator cu ciocane
D. moara cu dinti sau cu ace
E. moara coloidala
(pag. 217-220)

F2348135. Determinarea marimii particulelor prin metoda microscopica se realizeaza cu:


A. microscop electronic cu transmisie
B. microscop electronic cu baleiaj
C. ultramicroscop
D. lupa cu convergenta mare
E. microscop optic
(pag. 231)

F2348136. F.R.X. caracterizeaza sitele prin:


A. modul
B. latura interioara a ochiului (in mm)
C. numarul de ochiuri pe cm patrat
D. diametrul sarmei (in mm)

1426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1427 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. mesh
(pag. 805)

F2348137. Determinarea marimii particulelor prin sedimentare se efectueaza prin:


A. fotodensitometrie
B. variatia curentului electric in zona de masurare
C. separarea in camp de gravitatie normal
D. separarea prin centrifugare
E. separarea particulelor in mediu lichid
(pag. 234-237)

F2348138. Masurarea suprafetei specifice a pulberilor se realizeaza prin:


A. permeatie
B. adsorbtie de gaz
C. sedimentare
D. spectroscopie de corelatie fotonica
E. dispersia luminii laserului
(pag. 241-244)

F2348139. Imbunatatirea curgerii pulberilor se face prin:


A. modificarea marimii particulelor si a distributiei marimii lor
B. modificarea unghiului de udare
C. modificarea formei particulelor
D. modificarea formularii
E. modificarea tehnologiei
(pag. 249-250)

F2548140. Conform F.R. X substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in


prealabil conform prevederilor din monografia respectiva astfel incat umiditatea lor sa fi de cel mult:
A. 0,01%
B. 0,1%
C. 1%
D. 10%
E. 10 ‰
(pag. 804 (10))

F2548141. Conform F.R. X gradul de finete a pulberilor:


A. Se determina cu ajutorul sitelor standardizate
B. Sita nr V corespunde pulberii groscioare
C. Site nr VIII corespunde pulberii fine
D. Pentru pulberea semifina corespunde sita VI
E. Pentru pulberea mijlocie corespunde sita IV
(pag. 805 (10))

F2548142. Conform F.R. X pulberea alcalina contine:


A. Sulfat de sodiu anhidru 2g
B. Sulfat de potasiu 2g
C. Dihidrogenofosfat monosodic 4g
D. Hidrogenofosfat disodic 4g
E. Bicarbonat de sodiu 6g
(pag. 807 (10))

1427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1428 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2548143. Sunt oficinale in F.R. X urmatoarele pulberi:


A. Pulberea alcalina pentru solutie Bourget
B. Pulberea alcalina
C. Pulberea laxativa efervescenta
D. Pulberea Dover
E. Nici o pulbere nu este oficinala in F.R. X
(pag. 807 (10))

F2548144. Gasiti corespondenta corecta:


A. Pulberea alcalina-coleretic-colagoga
B. Pulberea Dover-coleretic-colagoga
C. Pulbere de opiu si ipeca-coleretic-colagoga
D. Pulbere de opiu si ipeca-antitusiva-expectoranta
E. Pulberea Dover-antitusiva-expectoranta
(pag. 807-811(10))

F2548145. Urmatoarele mori se folosesc la micsorarea marimii particulelor pulberilor:


A. Moara cu pierte
B. Moara cu discuri verticale
C. Moara cu ciocane
D. Moara cu energie fluida
E. Moara cu bile cu cilindru rotativ
(pag. 212-215 (7))

F2548146. Principiul masurarii marinii particulelor pulberilor se bazeaza pe:


A. Trecerea pulberilor prin ochiurile unei site
B. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea descrescatoare o
marimii ochiurilor
C. Pe separarea fractiunilor de particul cuprinse intre doua site supraouse in ordinea crescatoare o marimii
ochiurilor
D. Pe fenomenul de cernere
E. Pe procesul de sortare
(pag. 232 (7))

F2548147. Metode de sedimentare folosite la determinare marimii particulelor pulberilor:


A. Separarea in camp de gravitatie normal
B. Separarea in camp de gravitatie inferior celui normal
C. Separarea in camp de gravitatie superior celui normal
D. Metoda variatiei curentului electric in zona de masurare
E. Metoda de dispersie a luminii laserului
(pag. 231-235 (7))

F2548148. Factori care influenteaza viteza de curgere prin orificii


A. Diametrul orificiului
B. Unghiul peretelui cosului
C. Grosimea cosului
D. Curgerea in masa si gurgerea in palnie
E. Masa de pulbere
(pag. 253 (7))

F2548149. Imbunatatirea curgerii pulberilor se poate face prin:


A. Modificarea formei particulelor

1428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1429 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. Marirea incarcarii cu sarcini electrostatice


C. Modificarea marimii marticulelor
D. Micsorarea incarcarii cu sarcini electrostatice
E. Modificarea tehnologiei
(pag. 259 (7))

F2548150. Obiectivele granularii pulberilor


A. Prevenirea separarii componentilor unui amestec de pulberi
B. Imbunatatirea proprietatilor de curgere a amestecului
C. Imbunatatirea proprietatilor de comprimare a amestecului
D. Granulele fiind mai putin dense decat amestecul de pulberi va ocupa un volum mai mic pe unitatea de
greutate
E. Granularea materialelor toxice reduce riscul raspandirii pulberii toxice in mediul inconjurator
(pag. 261 (7))

F2548151. Mecanisme ale aglomerarii pentru formarea granulelor:


A. Aparitia de forte de atractie intre particulele solide
B. Formarea nucleelor
C. Coalescenta aglomerarilor
D. Aparitia puntilor solide
E. Stratificarea si cresterea granulelor
(pag. 267 (7))

F2548152. Numerele sitelor farmaceutice se stabileşte în funcţie de urmatorii factor, cu exceptia:


A. numărul de ochiuri/cm2
B. volumul interior
C. culoarea ramei
D. aria suprafeţei interioare
E. natura firului ce formează textura
(pag. 805/10)

F2548153. Mecanismele amestecării pulberilor sunt:


A. amestecarea prin convecţie
B. cernere
C. agitare în mojar
D. amestecarea prin difuziune
E. amestecarea prin alunecare sau forfecare
(pag. 158/7)

F2548154. Tobele de amestecare pentru pulberi sunt:


A. amestecătoare în infinit
B. amestecătoare cilindrice
C. site
D. amestecătoare biconice
E. amestecătoare cubice
(pag. 162/7)

F2548155. Amestecătoarele agitatoare sunt:


A. amestecătorul planetar
B. amestecătoare în infinit
C. amestecătorul cu spire
D. amestecătorul de mare viteză cu agitare mecanică

1429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1430 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. amestecătorul cu spiră verticală planetară


(pag. 163/7)

F2548156. Uscătoarele folosite în industrie, pentru pulberi, sunt:


A. uscătorul în pat fluidizat
B. uscătorul cu tăvi
C. uscătorul rotativ
D. tunelul uscător
E. uscarea la temperatura camerei
(pag. 190/7)

F2548157. Uscarea soluţiilor diluate şi a suspensiilor se realizează:


A. în uscător prin aerosolizare
B. în tobe de uscare
C. prin criodesicare
D. în uscător prin liofilizare
E. doar a, c şi d sunt corecte
(pag. 198/7)

F2548158. Etapele procedeului de uscare prin congelare sunt:


A. aplicarea vidului
B. îngheţarea
C. uscarea primară
D. încălzirea
E. îndepărtarea vaporilor
(pag. 203/7)

F2548159. Aplicaţiile liofilizării sunt:


A. păstrarea materiei vii
B. păstrarea produselor de origine biologică
C. păstrarea ţesuturilor sau organelor de diferite origini pentru grefe
D. denaturarea proteinelor
E. păstrarea produselor instabile în soluţii
(pag. 204/7)

F2548160. Pentru pulverizarea produselor solide se foloseşte:


A. concasorul cu cilindrii
B. concasorul cu nucă
C. concasorul cu fălci
D. moara cu cuţite
E. nici o variantă nu e corectă
(pag. 212/7)

F2648161. În legătură cu preparatele oftalmice este adevărat că:


A. solutiile hipotone sunt mai bine tolerate decât cele hipertone
B. tonicitatea influentează biodisponibilitatea
C. agentii tensioactivi umectanti pot avea efecte favorabile asupra absorbtiei substantelor active
D. agentii de crestere a vâscozitătii influentează favorabil absorbtia substantelor active
E. pH-ul nu influentează toleranta
(pag. 8, pag. 572)

F2648162. Solutiile oftalmice oficinale în FR X sunt:

1430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1431 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. Oculoguttae chloramfenicoli
B. Oculoguttae atropini sulfatis
C. Oculoguttae resorcinoli
D. Oculoguttae zinci sulfatis
E. Oculoguttae oxacilini
(pag. 9, pag. 711)

F2648163. Oculoguttae pilocarpini nitratis FR X:


A. are concentratia 1 %
B. se păstrează la Venena
C. trebuie să prezinte un pH cuprins între 4 - 5,5
D. are efect miotic
E. se prepară cu tampon fosfat
(pag. 9, pag. 712)

F2648164. Agentii de crestere a vâscozitătii preparatelor oftalmice se folosesc:


A. pentru scăderea toxicitătii medicamentului
B. pentru prelungirea contactului preparatului cu corneea
C. pentru usurarea manipulării
D. pentru cresterea tolerantei lentilelor de contact
E. la băile oculare
(pag. 8, pag. 588)

F2648165. Ca izotonizanti pentru colirele hipotonice se utilizează:


A. clorura de sodiu
B. clorura de calciu
C. acidul boric
D. azotat de sodiu
E. sulfatul de sodiu
(pag. 8, pag. 567)

F2648166. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigură prin:


A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimică a substantelor active
C. cresterea vâscozitătii
D. îndepărtarea particulelor străine
E. aplicare limitată
(pag. 8, pag. 567)

F2648167. Prelungirea contactului medicamentului oftalmic cu cornea, pentru a prelungi durata de


absorbtie, se realizează prin utilizarea:
A. vehiculelor mai vâscoase
B. latexurilor oftalmice
C. solutiilor uleioase
D. oculare
E. agentilor tensioactivi
(pag. 8, pag. 588)

F2648168. Conservantii antimicrobieni admisi de FR X la prepararea colirelor multidoză sunt:


A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidină
C. fenoseptul

1431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1432 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
(pag. 9, pag. 710)

F2648169. Băile oculare:


A. se prescriu în cantităti de cel putin 50 g
B. trebuie să fie izohidrice
C. se prezintă sub formă de solutii sau suspensii
D. se utilizează în termen de 7 zile de la deschiderea flaconului
E. trebuie să fie sterile
(pag. 9, pag. 711)

F2648170. Picăturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:


A. substanta activă este peste 1 %
B. contin substante coloidale
C. sunt indicate pentru tratamentul de lungă durată
D. sunt hipertone
E. sunt uleioase
(pag. 8, pag. 567)

1432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1433 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 49
Comprimate, capsule
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala – Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1249001. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. rifampicina
D. vitamina E
E. vitamina C
(pag. 202, [FR X])

F1249002. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea
comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel):
A. comprimare dupa granulare uscata
B. comprimlare dupa granulare umeda
C. comprimare directa
D. comprimate filmate
E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. 565, [7])

F1249003. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea


continutului medicamentos lichid:
A. Eli Lilly
B. Farmatic
C. Scherer
D. Hofliger
E. Parke Davis
(pag. 333, [7])

F1449004. Conform FR.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege:


A. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel
B. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
C. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel
D. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel
E. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel
(pag. 285, [9])

F1449005. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca excipient un:
A. diluant
B. liant
C. dezagregant
D. lubrifiant
E. edulcorant
(pag. 565, [7])

1433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1434 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1449006. Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt
denumiti:
A. lubrifianti propriu-zisi
B. glisanti
C. lianti
D. antiaderenti
E. agenti antifrictionali
(pag. 567, [7])

F1449007. Urmatoarele afirmatii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevarate cu exceptia:
A. se mai numesc si perle
B. sunt constituite dintr-un invelis de gelatina moale
C. au forma sferica sau ovala
D. contin substante lichide
E. se inchid prin imbucare
(pag. 589, [7])

F1549008. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină-soluţie acidă în


cel mult:
A. o oră
B. 30 minute
C. 15 minute
D. 40 minute
E. 25 minute
(pag. 284, [10])

F1549009. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă


cu efervescenţă în cel mult:
A. 5 minute
B. 15 minute
C. 10 minute
D. 25 minute
E. 20 minute
(pag. 284, [7])

F1549010. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul


stearic trebuie să fie de cel mult:
A. 3 %
B. 10%
C. 1%
D. 15%
E. 5%
(pag. 284, [10])

F1549011. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul


trebuie să fie de cel mult:
A. 10 %
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
(pag. 284, [10])

1434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1435 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1549012. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul


trebuie să fie de cel mult:
A. 2 %
B. 3%
C. 1%
D. 10%
E. 5%
(pag. 284, [10])

F1549013. Uniformitatea masei comprimatelor se determină, conform FR X, pe:


A. 5 comprimate neacoperite
B. 10 comprimate neacoperite
C. 15 comprimate neacoperite
D. 20 comprimate neacoperite
E. 25 comprimate neacoperite
(pag. 284, [10])

F1649014. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si în realitate fenomenul este complex si se împarte în mai multe etape:
A. doua etape
B. 6 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
(pag. 297, [7])

F1649015. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei
de comprimare si teoretic fenomenul necesita mai multe etape:
A. 4 etape
B. 3 etape
C. 2 etape
D. 6 etape
E. 5 etape
(pag. 297, [7])

F1649016. La masina de comprimat excentrica cu un singur ponson comprimarea are loc în mai multe
etape:
A. 5 etape
B. 2 etape
C. 4 etape
D. 8 etape
E. 6 etape
(pag. 290, [7])

F1649017. La masinile de comprimat cu presa rotativa umplerea matritei se realizeaza în:


A. doi timpi
B. 4 timpi
C. 6 timpi
D. 8 timpi
E. într-un singur timp
(pag. 291, [7])

F1649018. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are urmatorul randament de lucru:

1435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1436 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. 10.000-15.000 comprimate pe ora


B. cca. 50.000 comprimate pe ora
C. 500-600 comprimate pe ora
D. 1.500-6.000 comprimate pe ora
E. peste 100.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])

F1649019. Masinile de comprimat cu presa rotativa au un randament care depinde de numarul de


posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la:
A. 5.000-6.000 comprimate pe ora
B. pâna la 1.000 comprimate pe ora
C. un numar nedefinit de comprimate pe ora
D. pâna la 50.000 comprimate pe ora
E. 10.000-1.000.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])

F2149020. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în soluţie acidă de pepsină


în cel mult:
A. 15 min, dacă nu se prevede altfel
B. 30 min, dacă nu se prevede altfel
C. 60 min, dacă nu se prevede altfel
D. 90 min, dacă nu se prevede altfel
E. 120 min, dacă nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])

F2149021. Conform FR X, capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie să se dezagrege în apă:


A. în cel mult 5 minute, dacă nu se prevede altfel
B. în cel mult 15 minute, dacă nu se prevede altfel
C. în cel mult 30 minute, dacă nu se prevede altfel
D. între 30 şi 60 minute, dacă nu se prevede altfel
E. în cel mult 60 minute, dacă nu se prevede altfel
(pag. 193, [10])

F2149022. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să disperseze în apă,


cu efervescenţă, în cel mult:
A. 5 minute
B. 10 minute
C. 15 minute
D. 20 minute
E. 30 minute
(pag. 285, [10])

F2149023. Conform FR X comprimatele neacoperite trebuie să se dezagrege în apă în cel mult:


A. 15 minute, dacă nu se prevede altfel
B. 30 minute, dacă nu se prevede altfel
C. 60 minute, dacă nu se prevede altfel
D. 90 minute, dacă nu se prevede altfel
E. 120 minute, dacă nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])

F2249024. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea
comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel)
A. comprimare dupa granulare uscata

1436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1437 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. comprimlare dupa granulare umeda


C. comprimare directa
D. comprimate filmate
E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. Leucuta,568)

F2249025. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. rifampicina
D. vitamina E
E. vitamina C
(pag. FRX,202)

F2249026. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea


continutului medicamentos lichid
A. Eli Lilly
B. Farmatic
C. Scherer
D. Hofliger
E. Parke Davis
(pag. Leucuta,332)

F2249027. Care dintre excipientii enumerati are rol lubrifiant in formularea comprimatelor
A. amidonul
B. stearatul de magneziu
C. gelatina
D. metilceluloza
E. polivinilpirolidona
(pag. Leucuta,567)

F2249028. Care dintre excipientii enumerati au rol glisant in formularea comprimatelor


A. bentonita
B. dioxid de siliciu coloidal (Aerosil)
C. lactoza
D. ulei de vaselina
E. manitol
(pag. Leucuta,567)

F2249029. Care dintre polimerii mentionati mai jos este insolubil dar permeabil, folosindu-se in
acoperirea comprimatelor sau peletelor in vederea cedarii prelungite
A. metilceluloza
B. hidroxipropilmetilceluloza
C. acetoftalatul de celuloza
D. etilceluloza
E. hidroxietilceluloza
(pag. Leucuta,573)

F2249030. Ce fel de substante medicamentoase se prelucreaza in comprimate cu cedare prelungita


A. cu indice terapeutic mic
B. cu domeniu terapeutic ingust
C. cu timp de injumatatire biologica scurt

1437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1438 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. cu timp de injumatatire biologica lung


E. care au dozele terapeutice foarte mari
(pag. Leucuta,577)

F2249031. Ce conditie farmacocinetica este necesar sa fie indeplinita pentru a putea formula o
substanta medicamentoasa in produse cu cedare prelungita de uz oral
A. timp de injumatatire biologica lung
B. viteza de absorbtie mai mare decit cea de cedare din preparatul farmaceutic
C. clearance mare
D. volum de distributie mare
E. metabilizare hepatica mare
(pag. Leucuta,576)

F2249032. Care dintre excipientii enumerati au rol plastifiant in invelisul capsulelor gelatinoase moi
A. zahar
B. dioxid de titan
C. vanilina
D. nipagin
E. glicerol
(pag. Leucuta,589)

F2249033. Care este natura vehiculului folosit la medicamentele care se conditioneaza in capsule
gelatinoase moi
A. apa
B. emulsii ulei/apa
C. emulsii apa/ulei
D. solutii acide
E. ulei vegetal
(pag. Leucuta,590)

F2249034. Care este produsul operatiilor de extrudare-sferonizare


A. comprimate
B. pulberi
C. granule neuniforme
D. cilindri e material compactat
E. pelete
(pag. Leucuta,270)

F2249035. Ce sistem de acoperire in pat fluidizat are sistemul de aerosolizare la baza dispozitivului, iar
antrenarea particulelor se face prin cilindrul interior
A. Stokes
B. Higuchi
C. Pellegrini
D. Wurster
E. Scherer
(pag. Leucuta,317)

F2349036. Prepararea capsulelor gelatinoase tari goale se face:


A. automatizat prin imersie
B. procedeu continuu al matritei rotative
C. din foi de gelatina care se aplica pe suprafata unui disc prevazut cu alveole
D. prin picurare

1438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1439 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. prin criodesicare
(pag. 325)

F2549037. Se numesc capsule operculate:


A. Capsulele amilacee
B. Capsulele gelatinoase moi
C. Capsulele gelatinoase tari
D. Perlele
E. Casetele
(pag. 193 (10))

F2549038. Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:


A. Orala
B. Rectala
C. Vaginala
D. Auriculara
E. Oculara
(pag. 192 (10))

F2549039. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul


trebuie să fie de cel mult:
A. 1%
B. 2 %
C. 3%
D. 10%
E. 5%
(pag. 284/10)

F2549040. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul


stearic trebuie să fie de cel mult:
A. 10%
B. 1%
C. 3 %
D. 15%
E. 5%
(pag. 284/10)

F2549041. Conform FR X, dacă nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul


trebuie să fie de cel mult:
A. 1%
B. 10 %
C. 3%
D. 2%
E. 4%
(pag. 284/10)

F2549042. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie să se dizolve sau să se disperseze în apă


cu efervescenţă în cel mult:
A. 20 minute
B. 25 minute
C. 10 minute
D. 15 minute
E. 5 minute

1439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1440 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 284/7)

F2549043. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie să se dezagrege în pepsină-soluţie acidă în


cel mult:
A. 25 minute
B. 40 minute
C. 15 minute
D. 30 minute
E. o oră
(pag. 284/10)

F2549044. Uniformitatea masei comprimatelor se determină, conform FR X, pe:


A. 10 comprimate neacoperite
B. 5 comprimate neacoperite
C. 20 comprimate neacoperite
D. 25 comprimate neacoperite
E. 15 comprimate neacoperite
(pag. 248/10)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1249045. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. 571-4, [7])

F1249046. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu
preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire
biologica scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil,
termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem
rezervor)
(pag. 577, [7])

F1249047. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline;
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. 576, [7])

1440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1441 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F1249048. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte:
A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui
volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat;
B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului
C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite
comprimatelor
D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint
implicate in formulare
E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul
altor medicamente
(pag. 290,564,FR,284, [7])

F1249049. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
(pag. 584, [7])

F1249050. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente


A. stearatul de magneziu
B. talcul
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu
(pag. 568, [7])

F1249051. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lacoza
(pag. 193, [FR X])

F1249052. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea
rezistentei mecanice a comprimatelor
A. lubrifiantul
B. forta de comprimare
C. liantul
D. dezagregantul
E. diluantul
(pag. 296,562,566, [7])

F1249053. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei


medicamentoase din comprimate
A. uniformitatea masei
B. dezagregarea
C. dozarea
D. conservarea
E. dizolvarea

1441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1442 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 284, [FR X])

F1249054. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu
un continut medicamentos
A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a
particulelor
B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate (Carr)
C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate
mica si coeziune mare
D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea
particulelor medicamentoase
E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. 585-6, [7])

F1249055. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de


comprimate; alegeti ennturile corecte
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate cu cedare prelungita
D. comprimate cu cedare controlata
E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. 284, [FR X])

F1249056. Tipuri de capsule prevazute in FR X


A. gelatinoase tari (operculate)
B. amilacee (casete)
C. de hirtie
D. gelatinoase moi (perle)
E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. 192, [FR X])

F1349057. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:


A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)

F1349058. Avantajele acoperirii comprimatelor:


A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii
(pag. 569)

F1349059. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate:


A. dezagregare
B. duritate
C. uniformitatea masei
D. dizolvare
E. uniformitatea continutului

1442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1443 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 284)

F1349060. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt:


A. descriere
B. dezagregare
C. uniformitatea masei
D. masa totala pe recipient
E. dozare
(pag. 193)

F1349061. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:


A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A
(pag. 590)

F1349062. F.R.X. oficializeaza:


A. capsule gelatinoase tari
B. capsule gelatinoase moi
C. microcapsule
D. nanocapsule
E. capsule amilacee
(pag. 193)

F1349063. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:


A. amidon
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
(pag. 192)

F1349064. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult:


A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
(pag. 193)

F1349065. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor
(pag. 583)

F1349066. Mijloacele farmaceutice prin care se obtine actiunea de lunga durata sunt:
A. acoperirea

1443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1444 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. retinerea intr-o matrita inerta


C. formarea unor complecsi intre substantele active si substantele auxiliare
D. pulverizarea
E. cernerea
(pag. 582)

F1349067. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii
(pag. 582)

F1349068. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin spray
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu
(pag. 568)

F1349069. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt:


A. acid citric
B. acid tartric
C. acid clorhidric
D. acid fosforic
E. acid acetic
(pag. 576)

F1349070. Talcul poate indeplini rol de:


A. aglutinant
B. diluant
C. glisant
D. dezagregant
E. antiaderent
(pag. 567)

F1349071. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt:


A. matrite hidrofobe
B. matrite din material plastic
C. matrite hidrofile
D. matrite solubile
E. matrite insolubile
(pag. 583)

F1449072. Capsulele gelatinoase tari:


A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera

1444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1445 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. 584 - 585, [7])

F1449073. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:


A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta
liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii
(pag. 566, [7])

F1449074. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de FR.X:
A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala
C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare
D. pot fi neacoperite si acoperite
E. se conserva in recipiente bine inchise
(pag. 284, [9])

F1449075. Conform FR.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru
comprimatele:
A. care se mentin in gura
B. cu cedare rapida
C. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
D. cu cedare prelungita
E. acoperite
(pag. 284, [9])

F1449076. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:


A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri
(pag. 565, [7])

F1449077. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:


A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
(pag. 585, [7])

F1549078. Ca diluant pentru obţinerea comprimatelor se foloseşte:


A. papaverina clorhidrică
B. lactoza
C. amidonul
D. manitolul
E. zahărul
(pag. 565, [7])

F1549079. Clasificarea lubrifianţilor se face în:

1445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1446 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. propriu-zişi
B. solubili în benzen
C. antiaderenţi
D. coloranţi
E. glisanţi
(pag. 567, [7])

F1549080. Excipienţii utilizaţi la comprimarea directă sunt:


A. fosfat dicalcic hidratat
B. avicel
C. lactoza hidratată spray-dried
D. zahărul compresibil
E. paracetamolul
(pag. 568, [7])

F1549081. FR X menţionează păstrarea la Venena a comprimatelor:


A. nitroglicerină
B. colchicină
C. digoxină
D. tamoxifen
E. aspirină
(pag. 290, [10])

F1549082. FR X prevede:
A. capsule cu fenazonă
B. capsule cu ampicilină
C. capsule cu acetat de retinol
D. capsule cu tetraciclină
E. capsule cu aminofenazonă
(pag. 200, [10])

F1549083. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc:


A. conservanţi
B. aromatizanţi
C. agenţi de acoperire gastrorezistenţi
D. agenţi de acoperire enterosolubili
E. sisteme tip matriţă
(pag. 589, [7])

F1549084. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:


A. talcul
B. guma arabică
C. coca de amidon
D. zahărul
E. gelatina
(pag. 566, [7])

F1549085. Pentru realizarea cedării prelungite se folosesc:


A. sisteme tip rezervor
B. forme convenţionale
C. sisteme tip matriţă
D. soluţii

1446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1447 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. răşini schimbătoare de ioni sau complecşi greu solubili


(pag. 582, [7])

F1549086. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt:


A. PVP
B. şelac
C. acetoftalat de celuloză
D. polivinilacetoftalat
E. PEG
(pag. 571, [7])

F1649087. Dupa FR X capsulele sunt învelusuri care contin doze unitare de substante active si în
functie de consistenta învelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care
le învelesc:
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis continuu, forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante
active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un învelis continuu si moale de gelatina, au forma
sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta sau substante solide în solutie
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala,
contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de cilindrii alungiti,
rotunjiti la capete, care se închid prin îmbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub forma de
pulberi sau granulate,
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati a caror diametre ca
marime difera putin, premitând inchiderea lor prin suprapunere sau apasare, contin amestecuri de
substante solide
(pag. 192-193, [9])

F1649088. Dupa FR X capsulele trebuie sa se dezagrege astfel:


A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în 15 minute
B. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege în apa, în cel mult 30 minute, daca nu se
prevede altfel
C. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 60 minute, ci
trebuie sa se dezagrege în cel mult 30 minute în solutia alcalina de pancreatina (R)
D. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie (R) în 120 minute, daca
nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina solutie alcalina (R) în cel mult 60 minute
E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme în apa într-o masa moale dupa 60 secunde
(pag. 193, [9])

F1649089. Dupa FR X comprimatele sunt:


A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active
B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul substantelor
auxiliare
D. prin rularea masei într-un magdaleon cilindric care se divide în parti egale
E. sunt destinate administrarii pe cale orala
(pag. 284, [9])

F1649090. Dupa FR X comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel:


A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în ser fiziologic în cel mult 30 minute
B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege în apa în cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel
C. comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore si cel mult în 1 ora în
solutia alcalina de pancreatina (R)
D. comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie sa se dezagrege în pepsina solutie acida (R) în 2 ore,

1447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1448 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege în pancreatina-solutie alcalina (R) în cel mult o ora,
daca nu se prevede altfel
E. comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa în cel mult 5 minute
(pag. 284-285, [9])

F1649091. FR X prevede la prepararea capsulelor urmatoarele substante auxiliare si concentratiile lor


limita în masa continutului capsulei:
A. talcul trebuie sa fie de cel mult 2%
B. talcul trebuie sa fie de cel mult 3%
C. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2%
D. stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1%
E. aerosilul de cel mult 5%
(pag. 192-193, [9])

F1649092. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat în FR X, ce


izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si în ce scop
diagnostic sau terapeutic se foloseste ?
A. Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 luna
B. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zile
C. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zile
D. folosita în tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a gusei
E. folosita în scop diagnostic în afectiunile glandei tiroide
(pag. 192-193, [9])

F1649093. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are urmatoarele caracteristici:


A. are o toba cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toata suprafata comprimatelor
B. toba este deschisa, usureaza uscarea si controlul automat
C. toba este închisa, ceea ca îngreuneaza uscarea si controlul automat
D. toba este închisa, ceea ca usureaza uscarea si controlul automat
E. are o toba perforata cu un distribuitor discontinuu de aer cald
(pag. 315, [7])

F1649094. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are urmatoarele


caracteristici:
A. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capat în forma de evantai
B. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal în forma de sabie
C. tubul este perforat, plasat în interiorul patului de comprimate care se roteste
D. aerul de uscare strabate patul de comprimate de sus în jos
E. aerul de uscare strabate patul de comprimate ridicându-se în sus
(pag. 315, [7])

F2149095. In capsule gelatinoase tari se conditioneaza:


A. solutii apoase
B. pulberi
C. granule
D. solutii uleioase
E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 584)

F2149096. O conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)

1448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1449 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. temperaturi in jur de 10 - 25 ° C
E. temperaturi mai mici de 40 ° C
(pag. (10) 585)

F2149097. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic
(pag. (7) 585)

F2149098. Formularea continutului capsulelor gelatinoase tari presupune parcurgerea urmatoarelor


etape:
A. stabilirea caracteristicilor amestecului de pulbere ce constituie doza unitara
B. alegerea marimii capsulelor in functie de cantitatea de pulbere ce constituie doza unitara
C. umplerea capsulelor
D. asamblarea capsulelor
E. lustruirea si desprafuirea
(pag. (7) 587)

F2149099. Realizarea de capsule gelatinoase enterosolubile se face prin:


A. expunerea capsulelor gelatinoase la vapori de formaldehida
B. acoperirea cu acetoftalat de celuloza
C. acoperirea cu selac
D. acoperirea cu hidroxipropiletilceluloza
E. toate procedeele mentionate
(pag. (7) 588)

F2149100. In capsulele gelatinoase moi se pot introduce:


A. orice substanta sau vehicul care poate traversa peretele de gelatina al capsulei
B. emulsii ulei - apa
C. emulsii apa - ulei
D. vehicule sau substante care nu dizolva peretele capsulei
E. vitamine liposolubile
(pag. (7) 590)

F2149101. In formularea continutului capsulelor gelatinoase moi se pot folosi ca vehicule:


A. uleiuri vegetale
B. uleiuri aromate nemiscibile cu apa
C. lichide nevolatile miscibile ca apa (de exemplu polietilenglicoli, polisorbati)
D. solutii hidroalcoolice
E. apa
(pag. (7) 590)

F2149102. Cifra Bloom:


A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina
B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina
C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C
D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
(pag. (7) 589)

1449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1450 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

F2149103. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule


gelatinoase tari se poate face prin:
A. adaugarea unei pulberi absorbante
B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat
C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica
D. asocierea unui granulat cu o capsula moale
E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia
(pag. (7) 588)

F2149104. In cazul comprimarii cu ajutorul masinilor de comprimat cu excentric:


A. are loc o distributie neuniforma a fortei in comprimat
B. se produce o distributie mai omogena a fortelor in masa granulatului
C. rezulta comprimate ce prezinta zone cu rezistenta mecanica mai mare
D. presiunea se exercita concomitent de catre ambele ponsoane
E. nu se intalnesc fenomenele mentionate
(pag. (7) 563)

F2149105. Zaharul, ca excipient pentru comprimate:


A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
E. poate fi folosit in comprimarea directa
(pag. (7) 565)

F2149106. Celuloza microcristalina:


A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub nmele de Avicel
(pag. (7) 565)

F2149107. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o enzatie de racorire
(pag. (7) 565)

F2149108. Care dintre urmatoarele produse actioneaza ca superdezagreganti ?


A. Emcompress
B. Primojel
C. Explotab
D. Crosspovidone
E. Nu Tab
(pag. (7) 567)

F2149109. Precizati mecanismele prin care actioneaza dezagregantii:


A. favorizarea legaturilro dintre particule
B. umflare in contact cu apa

1450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1451 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. consolidarea materialului de comprimat


D. eliberarea de gaze
E. toate mecanismele mentionate
(pag. (7) 566 - 567)

F2149110. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ?


A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul
(pag. (7) 568)

F2149111. Conform FR X, ca substanţe auxiliare la prepararea comprimatelor, se pot folosi:


A. diluanţi
B. lubrifianţi
C. izotonizanţi
D. aglutinanţi
E. dezagreganţi
(pag. 284, [10])

F2149112. Conform FR X, mediile folosite pentru controlul dezagregării capsulelor gelatinoase


enterosolubile este:
A. apă distilată
B. apă purificată
C. pepsină-soluţie acidă
D. pancreatină-soluţie alcalină
E. soluţie de acid lactic - lactat de calciu
(pag. 193, [10])

F2149113. Conform FR X, la prepararea învelişului capsulelor se pot folosi ca substanţe auxiliare:


A. lubrifianţi
B. tensioactivi
C. conservanţi antimicrobieni
D. coloranţi admişi de M.Sănătăţii
E. agenţi de opacifiere
(pag. 193, [10])

F2149114. Pentru capsulele amilacee FR X indică următoarele:


A. sunt preparate din amidon
B. au formă de cilindrii plaţi
C. conţin substanţe solide sau moi
D. trebuie să se dezagrege în apă în maxim 30 minute
E. trebuie să se transforme în apă într-o masă moale în maxim 30 secunde
(pag. 193, [10])

F2149115. Conform FR X, controlul calităţii capsulelor constă în determinarea următoarelor


caracteristici:
A. dezagregare
B. timp de deformare
C. masa totală pe recipient
D. uniformitatea masei

1451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1452 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. conţinutul în substanţă activă


(pag. 192, [10])

F2149116. Obiectivele granulării pulberilor sunt:


A. prevenirea separării componentelor amestecului de pulberi
B. îmbunătăţirea proprietăţilor de curgere ale materialului
C. micşorarea volumului materialului
D. micşorarea densităţii materialului
E. îmbunătăţirea proprietăţilor de comprimare
(pag. 262, [10])

F2149117. Granularea pe cale uscată:


A. se pretează la granularea materialelor termolabile
B. necesită o presiune mare de compactare
C. se realizează prin brichetare
D. se realizează prin compactare cu role
E. necesită excipienţi diferiţi de cei utilizaţi în granularea umedă sau la comprimare directă
(pag. 263, [10])

F2149118. Acoperirea comprimatelor se face pentru:


A. mascarea gustului şi/sau mirosului neplăcut al substanţelor medicamentoase
B. mărirea stabilităţii fizice şi chimice
C. îmbunătăţirea aspectului preparatului
D. micşorarea degradării substanţelor medicamentoase care suferă efectul primului pasaj hepatic
E. dirijarea eliberării substanţelor medicamentoase în intestin prin acoperire enterică
(pag. 312, [10])

F2149119. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc:


A. hidroxipropilmetilceluloză
B. polivinilpirolidonă
C. polivinilacetoftalat
D. polietilenglicoli
E. şelac
(pag. 571, [7])

F2149120. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc:


A. acetoftalat de celuloză
B. carbowaxuri
C. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia
D. hidroxietilceluloză
E. polisiloxani
(pag. 571, [7])

F2149121. Fazele preparării învelişului capsululor gelatinoase tari sunt:


A. imersarea (înmuierea) tiparelor
B. uscarea
C. desprinderea de pe forme
D. tăierea şi asamblarea
E. sigilarea
(pag. 325, [7])

F2249122. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente

1452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1453 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

A. stearatul de magneziu
B. talc
C. acid stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoat de sodiu
(pag. Leucuta,567)

F2249123. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea
rezistentei mecanice a comprimatelor
A. lubrifiantul
B. forta de comprimare
C. liantul
D. dezagregantul
E. diluantul
(pag. Leucuta,564)

F2249124. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei


medicamentoase din comprimate
A. uniformitatea masei
B. dezagregarea
C. dozarea
D. conservarea
E. dizolvarea
(pag. Leucuta,558)

F2249125. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de


comprimate
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate cu cedare prelungita
D. comprimate cu cedare controlata
E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. FRX,284)

F2249126. Tipuri de capsule prevazute in FR X


A. gelatinoase tari (operculate)
B. casete
C. de hirtie
D. gelatinoase moi (perle)
E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. FRX,192)

F2249127. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. celuloza microcristalina (Aerosil)
E. lactoza
(pag. FRX,193)

F2249128. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari
A. gelatina

1453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1454 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
(pag. Leucuta,584)

F2249129. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte
A. contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui
volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat
B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului
C. in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite
comprimatelor
D. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint
implicate in formulare
E. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul
altor medicamente
(pag. Leucuta,290)

F2249130. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline
C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol
absorbant al acesteia
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. Leucuta,576)

F2249131. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu
un continut medicamentos
A. umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a
particulelor
B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate Carr
C. o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate
mica si coeziune m
D. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea
particulelor medicamentoase
E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. Leucuta,585)

F2249132. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar
de grosimi diferite
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. Leucuta,312)

F2249133. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu
preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase

1454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1455 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire


biologica scurt si cu indice terapeutic mare
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer hidrosolubil,
termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar prelungirea cedarii se
face prin formularea unei matrite (polimer hidrodispersabil, polimer termoplastic) sau prin acoperirea
comprimatelor sau peletelor cu filme polimerice permeabile (sistem rezervor)
(pag. Leucuta,577)

F2249134. Care dintre excipientii enumerati au rol preponderent diluant in formularea comprimatelor
A. manitol
B. lactoza
C. sorbitol
D. fosfat dicalcic
E. gelatina
(pag. Leucuyta,565)

F2249135. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul
(pag. Leucuta,564)

F2249136. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
(pag. Leucuta,566)

F2249137. Care dintre excipientii enumerati se folosesc in formularea comprimatelor cu rol de


superdezagreganti
A. amidonurile
B. amidonglicolatul de sodiu (Primojel)
C. carboximetil amidonul (Explotab)
D. polivinilpirolidona reticulata (Crosspovidone)
E. gume naturale
(pag. Leucuta,567)

F2249138. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare;


care sunt acestea
A. accelerarea dezagregarii
B. glisant
C. antiaderent
D. antifrictional
E. emolient
(pag. Leucuta,567)

F2249139. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor


A. amidonul
B. stearatul de magneziu

1455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1456 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza
(pag. Leucuta,566)

F2249140. Ce polimeri formatori de film se folosesc pentru acoperirea enterosolubila a comprimatelor


sau peletelor
A. gelatina
B. metilceluloza
C. Eudragitul S
D. Eudragitul L
E. acetoftalatul de celuloza
(pag. Leucuta,569)

F2249141. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme
insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
(pag. Leucuta,573)

F2249142. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente


A. toti componentii sunt solubili
B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili
C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent
D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60%
E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%
(pag. Leucuta,576)

F2249143. Ce componente acide se pot folosi pentru amestecurile efervescente din comprimate
A. citrat monosodic
B. acid citric
C. bicarbonat de sodiu
D. carbonat de potasiu
E. fosfat diacid de sodiu
(pag. Leucuta,576)

F2249144. Ce lubrifianti solubili se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente


A. stearat de magneziu
B. talc
C. benzoat de sodiu
D. polietilenglicol 4000
E. salicilat de sodiu
(pag. Leucuta,576)

F2249145. Ce particularitati au comprimatele vaginale


A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene

1456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1457 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile


(pag. Leucuta,577)

F2249146. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile)


A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona
(pag. Leucuta,575)

F2249147. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate
mai jos
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute
(pag. Leucuta,575)

F2249148. Ce procedee tehnologice se folosesc pentru a asigura cedarea prelungita din comprimate
de uz oral
A. matrite hidrofile
B. matrite lipofile
C. matrite din polimeri termoplastici
D. acoperirea cu filme polimerice enterosolubile
E. acoperirea cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(pag. Leucuta,583)

F2249149. Care dintre excipientii de formulare ai comprimatelor cu cedare prelungita este un polimer
termoplastic
A. metilceluloza
B. bachelita
C. polimetacrilatul de metil
D. etilceluloza
E. clorura de polivinil
(pag. Leucuta,583)

F2249150. Ce avantaje au comprimatele cu cedare prelungita


A. prelungesc durata cedarii , absorbtiei si mentinerii nivelurilor medicamentoase plastatice terapeutice
B. flexibilitate mare in medicatie
C. evita fluctuatiile mari in starea de echilibru stationar
D. imbunatatesc cooperarea bolnavilor cu regimul de administrare al dozelor, prescis de medic
E. se reduc reactiile adverse
(pag. Leucuta,578)

F2249151. Care este continutul care se conditioneaza in capsulele gelatinoase tari


A. pulberi
B. granule
C. brichete
D. drajeuri
E. solutii sau suspensii in mase lipofile, topite, care se intaresc la temperatura obisnuita

1457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1458 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

(pag. Leucuta,584)

F2249152. In vederea curgerii usoare a materialului in corpul capsulelor tari, se foloseste, printre altele
ca ghid al curgerii, indicele de compresibilitate, care are unele particularitati
A. cantitatea de granule mari este mai mare decit a celor mici
B. diferenta dintre densitatea dupa tasare si cea initiala, raportata la densitatea dupa tasare , se exprima
procentual
C. o compresibilitate (%) mica indica o curgere excelenta