Sunteți pe pagina 1din 2

Examenul de bacalaureat național 2018

Proba E. a)
Limba si literatura română
SIMULARE
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)

Pe măsură ce îmbătrânesc, mi se pare că cea mai nobilă, mai subtilă, mai misterioasă justificare a
condiției umane este simțul pentru gratuitate. Spre deosebire de celelalte ființe vii, ne putem dedica toate
rezervele de timp, toate înzestrările, viața întreagă exercitării unor activități care nu au nici o utilitate,
nici o motivație pragmatică. Inventivitatea, ingeniozitatea, creativitatea – dincolo de orice nevoie
imediată – țin de natura noastră specifică, de „originalitatea“ alcătuirii noastre, de vocația noastră
constitutivă. Artele, curiozitatea pură și simplă, efortul dezinteresat nu se regăsesc în „repertoriul“ nici
unuia dintre regnurile care ne înconjoară. Kant vorbea de „finalitatea fără scop“ pe care o
întruchipează frumosul, Huizinga a scris o carte întreagă despre „homo ludens“. Ni se pare „normal“ ca
cineva să-și petreacă viața compunând melodii, pictând, dansând, scriind literatură, deși, pentru simțul
comun, toate aceste ocupații pot apărea, uneori, drept „scandalos“ marginale, risipă capricioasă de timp
și energie. Și totuși, cu toții „consumăm“ extatic „produsele“ gratuității, ne bucurăm de frumusețe, de
armonie, de „dulcea inutilitate“ a oricărui fapt artistic, a oricărei forme de creație. Mă întreb dacă nu
cumva tocmai simțul gratuității, disponibilitatea pentru fantezie și joc ne fac să fim „după chipul și
asemănarea lui Dumnezeu“. Nici Dumnezeu n-avea „nevoie“ să facă lumea! Își e, prin definiție, Sieși
suficient. Iar felul cum arată creația Sa îngăduie o vastă și tainică reflecție despre bucuria sacră a
„experimentului“, a extazului imaginativ, a rigorii născătoare de uimitoare diversitate.[…]
Simțul gratuității explică apetența noastră pentru joc: nu doar pentru jocul copilăresc (au și puii
animalelor această înclinație), dar pentru puzderia de „jocuri“ inventate de secole în orice comunitate
umană, despre componenta ludică pe care o putem detecta în curgerea imprevizibilă a vieții, în
„probele“ la care ne supune destinul, în sport, în umor, în ceremoniile publice.

(Andrei Pleșu, „Despre joc, joacă și jocuri”, în Dilema Veche, nr. 741, 3-9 mai 2018)

*apetență – dorință, tendința cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire
la textul dat.
1. Menționează sensul din text al secvenței să fim după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. 6 puncte
2. Precizează perspectiva autorului despre simtul gratuității, așa cum reiese din text. 6 puncte
3. Precizează rolul folosirii ghilimelelor în fraza: Ni se pare „normal“ ca cineva să-și petreacă viața
compunând melodii, pictând, dansând, scriind literatură, deși, pentru simțul comun, toate aceste
ocupații pot apărea, uneori, drept „scandalos“ marginale, risipă capricioasă de timp și energie.
6 puncte
4. Precizează care este valoarea jocului, valorificând informațiile din text. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, care este atitudinea lui Andrei Pleșu față de joc pronind de la afirmația:
disponibilitatea pentru fantezie și joc ne fac să fim „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu“.
6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să-ți argumentezi opinia despre literatură ca
formă de joc, folosind informațiile din fragmentul dat. 20 puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificația alternanței verbale imperfect-mai mult ca perfect în


fragmentul următor:

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când
Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pâmântului, - în vremea veche trăia
un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca mizeul
luminous al zile.
Cinzeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire
fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cinzeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu
îmbătrânit, slăbit de lupte și suferințe – împărat, ce –n viața lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici
la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soției lui tinere, nici la poveștile bătrâne
și glumețe a ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. Se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lase
moștenirea urii lui. (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care, în care să prezinți tema și viziunea despre lume
dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Marin Preda.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat într-un curent
cultural/literar.
- prezentarea a două secvențe relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul ales;
- analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat, din seria: acțiune, conflict, perspectivă narativă, relații temporale și spațiale.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru conținutul eseului vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte(existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.