UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

Referat - practică

Coordonator ştiinţific,
Conf. Univ. dr. Marius Doliș

Absolvent,
Andreia Cojocariu (Lupu)

1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI
ALIMENTARE

STUDIU PRIVIND CREȘTEREA ȘI

EXPLOATAREA VACILOR PENTRU
LAPTE ÎN CONDIȚIILE FERMEI
DIDACTICE REDIU

Coordonator ştiinţific,
Conf. Univ. Marius Doliș
Absolvent,

Andreia Cojocariu (Lupu)

IAŞI
2019

2
3
 Cuprins

INTRODUCERE .................................................................................................................................... 7
PARTEA I............................................................................................................................................... 9
CONSIDERAȚII GENERALE............................................................................................................... 9
CAPITOLUL I ...................................................................................................................................... 10
STUDIU BIBLIOGRAFIC ................................................................................................................... 10
REFERITOR LA TEMA ABORDATĂ ............................................................................................... 10
1.1 Situația actuală și de perspectivă în creșterea și exploatarea vacilor de lapte ............................. 10
1.2. Importanța producției de lapte și factorii care o influențează ............................................. 11
CAPITOLUL II..................................................................................................................................... 13
DESCRIEREA CADRULUI INSTITUȚIONAL ................................................................................. 13
AL CERCETĂRILOR .......................................................................................................................... 13
PARTEA A II-A ................................................................................................................................... 16
CONTRIBUȚII PROPRII ..................................................................................................................... 16
CAPITOLUL III ................................................................................................................................... 17
SCOPUL CERCETĂRII, ORGANIZAREA ȘI METODOLOGIA UTILIZATĂ ............................... 17
3.1. Sopul lucrării ............................................................................................................................ 17
3.2. Organizarea cercetării ............................................................................................................. 17
3.3. Materiale și metode de lucru ................................................................................................... 17
3.3.1 Materialul biologic utilizat ................................................................................................ 17
3.3.2 Metode de lucru.................................................................................................................. 19
CAPITOLUL IV ................................................................................................................................... 21
REZULTATE OBȚINUTE .................................................................................................................. 21
4.1. Analiza cantitativă a producției de lapte în funcție de numărul lactației ........................... 21
4.2. Analiza calitativă a laptelui ..................................................................................................... 25
4.2.1 Conținutul grăsimii din lapte ............................................................................................ 25
4.2.3. Procentul de proteine din lapte .......................................................................................... 27
Capitolul V ............................................................................................................................................ 29
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ...................................................................................................... 29
Bibliografie ....................................................................................................................................... 31

4
 Lista figurilor

Figura. 1.1 - Structura unui lobul glandular ............................................................................... 12

Fig. 2.1. – Ferma didactică Rediu, vedere exterioară.................................................................... 14

Fig. 2.2. – Vacile întreținute în sistem liber.................................................................................. 14

Fig. 2.3 Adăpost cu padoc exterior ............................................................................................... 15

Figura 3.1 Rasa Fleckvieh austriacă.............................................................................................. 18

Figura 1.4. – Reprezentarea grafică a producției de lapte în funcție de numărul

23
lactației............................................................................................................................................
Figura. 2.4. -Variații ale producției de lapte determinate de individualitate.................................. 24
Figura 3.4 – Valori ale indicior de reproducție ............................................................................. 24
Figura 4.4 – Variații ale procentului de grăsime pentru două lactați încheiate........... 26
Figura 5.4 – Reprezentarea grafică a procentului de proteină pentru anii 2016 – 2017; 2017 –
2018................................................................................................................................................ 28

5
 Lista tabelelor

Tabelul 1.1. Situația efectivelor de bovine în România……………………………………… 9

Tabelul 1.4 Producția de lapte în funcție de numărul lactației................................................... 20

Tabelul 2.4 Influența indivdualității asupra producției de lapte................................................ 22

Tabelul 3.4 Conținutul de grăsime în lactație încheiată, 2016 – 2017...................................... 24

Tabelul 4.4 Concentrația conținutului de proteină în lactație încheiată, 2017 – 2018.............. 25

Tabelul 5.4 Procent de proteină pentru lactație ăncheiată în perioada 2016 – 2017................. 26

Tabelul 6.4 Procent de proteină pentru lactație ăncheiată în perioada 2018 – 2019................. 26

6
 INTRODUCERE
TrecereaKlaKagriculturăKprivatăKpermiteKdezvoltareaKaccentuatăKaKsectorului
creşteriKanimalelor,KîmbunătaţireaKcalitativăKaKşeptelului,KcuKrepercusiuniKpozitiveKîn
privinţaKproducţiilor.
VacaKdeKlapteKesteKcelKmaiKavantajosKproducător de alimente deKorigine
animalăKşi înKspecial, de proteineKcuKvaloareKbiologică ridicată;Kvaca de lapte poate fi
consideratăKceaKmaiKavantajoasăK creaţieKaKsecoluluiKnostru.
Taurinele au fost din cele mai vechi timpuri o sursă principală de hrană. Acestea
furnizează omului atât lapte, care este un aliment deosebit de important în alimentația noastră,
cât și carne, la fel de importantă și de hrănitoare pentru organismul uman.
Creştereabtaurinelorbocupămşinva continua să dețină loculbprioritar
înbeconomiaBproducţieiAanimale.AImportanţaccreşteriiAlorAesteAdatăAdeAvarietatea
produselorApeAcareAleAfurnizează.
Principalelemproduse furnizate de către vaci sunt:
 lapte;
 carne.
Produsele secundare obținute de la taurine sunt:
 piei - peste 90% din pieile folosite în industrie;
 gunoi de grajd – 75% din gunoiul de grajd produs de toate speciile;
 subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, păr.
OKvacăKbună,KpoateKproduceKîntr-unKanKpânăKlaKdeK10KoriKmaiKmulte
substanţe organicekalimentareKdecâtKîn propriulKcorp.
LaKoKproducţieKde 30-35 litriKlapte/zi, oKvacă produceKîntr-o zi 1kgKde proteină
cu valoareKbiologicăKridicată sau tot atâtKcâtKeste în 5Kkg carneKmacră (muşchi).KDacă
seKdoreşteKcreştereaKponderiiKproteineiKanimaleKînKalimentaţiaKpopulaţiei,Klaptele
reprezintăKuna dintreZsoluţiile deZbază.ZLapteleZconţineZproteine,Zgrăsime
(untul),Zlactoză şi calciu.ZCombinarea calciuluiZcu lactoza şi alte substanţeZactive din lapte
îl facZuşor asimilabil,Zceea ce pentruZalimentaţiaZcopiilor este esenţial.ZTaurinele şi
bubalineleZdomestice suntZmamifere cavicorne,Zierbivore,Zrumegătoare,Zde Ztalie mareZşi
mijlocie, cu dimorphismZsexual evidentZla taurine şi puţin pronunţatZla bubaline;Z femelele
auZpatru glandeZmamare grupateZîn regiuneaZinghinală.

7
 Studiul de faţă va trata probleme legate de parametrii fizici şi de alţi factori care pot
influenţa rezultatele producției de lapte la rasa Flekviech, într-o unitate de exploatare intensivă
a taurinelor de lapte, aparținând USAMV Iași.

8
 PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

9
 CAPITOLUL I
STUDIU BIBLIOGRAFIC
REFERITOR LA TEMA ABORDATĂ
1.1 Situația actuală și de perspectivă în creșterea și exploatarea vacilor de lapte
În acest capitol sunt evidenţiate unele aspecte legate de evoluţia creşterii bovinelor la
nivel mondial şi national.
Pe plan naţional, spre sfârşitul anului 1980 s-a înregistrat un proces intens de sporire
numerică a taurinelor, şi nu întotdeauna în corelare cu resursele furajere alocate pentru a-şi
exprima potenţialul productiv. Nivelul atins în anul 1989 totalizează peste 6,2 milioane bovine
total, din care peste 39 % vaci şi juninci, efective care se regăseau atât în unităţile cooperatiste
şi de stat, cât şi în micile gospodării ale populaţiei. Dispersarea efectivelor din exploataţiile
amintite a dus la scăderea drastică înregistrată în primii ani ai deceniului trecut, practic la
înjumătăţirea efectivului şi apoi, din anul 1994, la scăderi anuale de cca. 100 mii capete.
Efectivul matcă a scăzut, de asemenea, cu peste 800 mii faţă de anul 1989, la o situaţie
anormală, datorată sacrificării fără discernământ a tineretului femel matcă (Tabelul. 1.1).
Tabelul 1.1
Situația efectivelor de bovine în România
(după Maciuc V. – 2006)
Specificare 1998 1991 1993 1995 1999 2001 2003 2003
Bovine
6.291.100 435569 359757 349755 305148 280045 287746 289746
total (%)
Efectiv
matcă 2468100 22692 197980 198380 17672 174671 175971 1759 1
total (%)

Producția de lapte

10
 Producţia mondială de lapte a avut o evoluţie ascendentă de la 491.234.911 tone în
anul 2000 la 530.719.749 tone în 2005. Pe glob există câteva zone care produc peste 60.000
mii tone lapte anual şi anume:
 America cu 146,3 mii tone;
 Uniunea Europeană cu 120,1 respectiv 142,3 mii tone;
 Asia cu 100,5 mii tone.
Statisticile FAO prezintă evoluţia crescătoare a producţiilor obţinute de la bovine, în
majoritatea tărilor. Astfel, dacă la nivelul anului 2000, producţia mondială de lapte a fost de
490611 mii tone, în anul 2009 aceasta a atins valoarea de 583401 mii tone
1.2. Importanța producției de lapte și factorii care o influențează
Laptele este un produs al glandelor mamare de culoare alb-gălbuie, cu un gust dulceag
şi miros caracteristic. În structura sa intră doua categorii de ţesuturi: unul glandular, bogat
vascularizat şi altul conjunctiv-adipos cu rol de susţinere. Ţesutul glandular se compune din
numeroase alveole (acini) glandulare, care constituie unităţile secretoare de bază (Fig. 1.1).
Secreţia laptelui începe cu puţin înainte de fătare sau imediat după fătare şi este declanşată de
acţiunea hormonului „prolactina”, eliberat de lobul anterior al glande hipofizare.
Laptele are densitatea de 1,024-1,034 g/cm3 la temperatura de 20ºC şi reacţia uşor
acidă (pH=6,6-6,8). Fierbe la 100,2ºC şi îngheaţă la –0,55ºC. Din punct de vedere nutritiv,
laptele este considerat un aliment complet şi complex. El conţine peste 100 substanţe
indispensabile în hrana omului, din care 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 vitamine şi 45
elemente minerale. Compoziţia chimică a laptelui este destul de variabilă, în funcţie de mai
mulţi factori, dar în medie conţine apă 87%, substanţă uscată 12-14%, grăsime 3,8%, proteine
3,23,4%, lactoză 4,8% şi cenuşă 1,0%. Sărurile menerale şi alte substanţe, ca – biocatalizatori,
diferiţi pigmenţi etc. completează compoziţia şi valoarea economică a laptelui

11
 Figura. 1.1 - Structura unui lobul glandular (după R. Bronnimann şi col.-1992)

a – lobul glandular; b – alveole; c – structura alveolelor 1 – lobul glandular (80 X);

2 – alveole (diam. aprox. 1/4 - 1/3 mm); 3 – legături interalveolare (1/20 mm); 4 – canalicul
glandular; 5 – canal glandular; 6 – capilare sanguine; 7 – celule mioepiteliale; 8 – epiteliu
de celule glandulare; 9 – globule de grăsime; 10 – nucleu celular; 11- citoplasma; 12- ţesut
conjunctiv; 13 – membrană bazală

La vaci, producţia individuală de lapte este influenţată de o serie de factori care, după
natura lor, se pot grupa astfel:
 factori genetici și fiziologici;
 factori de mediu.
 Factorii genetici şi fiziologici care influenţează producţia de lapte
Specia, tipul fiziologic, rasa, individualitatea, vârsta (lactaţia), conformaţia corporală,
dezvoltarea corporală, constituţia şi temperamental, longevitatea productivă, starea de sănătate.
 Factori de mediu -alimentaţia, adăparea, îngrijirea corporală, mişcarea vacilor, mulsul
vacilor, durata „service-period”, durata „calving-interval” vârsta primei fătări, temperature,
umiditatea relativă, curenţii de aer,starea vremii,

12
 CAPITOLUL II
DESCRIEREA CADRULUI INSTITUȚIONAL
AL CERCETĂRILOR

Cercetărilecaujfostkefectuate înkcadrul Fermei Didactice Rediu,kmodul noulînființat,

carena fostldeschis în anul 2015. Modululga fostgconstruitgprintr-ungproiecthsusținut de
Uniunea Europeană.hProgramul prin care ferma a luat ființă a este un Program de Cooperare
Transfrontalieră, la care aulcontribuitlUniversitatealde Științe Agricole și Medicină Veterinară
„Ion Ionescu de la Brad” Iași;jAsociațialGenerală a Crescătorilor de Taurine Iași;lUniversitatea
Agrară de Stat din Chișinău; Universitatea Agrară de Stat din Odessa.lPe data de 27 noiembrie
2015 s-a încheiat programullcare a puslla punct construireabfermelor din România, respectiv
din Republica Moldova. Proiectul a fost intitulat „Promovarea Producției sustenabile și
implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona transfrontalieră România –
Republica Moldova și Ucraina” având valoarea de peste 2,7 milioane de euro.

Fig. 2.1. – Ferma didactică Rediu, vedere exterioară

(Foto - sursă proprie)
Scopul proiectului respectiv a fost de a crește performanțele producției de origine
animalieră și creșterea calității și controlului siguranței acestora, construindu-se, pe lângă cele

13
2 ferme din România și Republica Moldova și 3 centre de monitorizare pentru producțiile
obținute de la bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele 2 țări și în Ucraina.

Activitatea în fermă este realizată de 6 persoane care au calificare în zootehnie și

medicină veterinară, care realizează funcționarea corectă a fermei și alte 3 persoane care sunt
calificate pentru controlul calității și cantității produselor alimentare. Acest proiect nu ajută
doar studenții pentru realizarea practicii în cadrul fermei, ci și fermierii care doresc consultanță
pentru a vedea în mod concret ce înseamnă o creștere corespunzătoare a vacilor, acestora
fiindu-le puse la dispoziție toate informațiile de care au nevoie.

Fig. 2.2. – Vacile întreținute în sistem liber

(Foto - sursă proprie)
Ferma a fost populată la început cu un nucleu de 50 de juninci de rasă mixtă carne –
lapte Fleckvieh, urmărindu-se menținerea acestui nucleu. În prezent, după reformele de
necesitate existente, nucleul de vaci s-a redus la 45 vaci adulte. Vacile sunt însămânțate
artificial de către personal specializat și autorizat pentru a realiza astfel de operațiuni.
Animalele sunt întreținute în sistem intensiv liber (fig. 2.2.), în incinta fermei existând
și o sală de muls tip brăduleț cu posturi de muls 2x4 ( 8 posturi ), prevăzută cu alee de serviciu,
loc pentru așteptare a vacilor, vacile fiind mulse de 2 ori pe zi.
Vacile sunt dispuse simetric și oblic una față de cealaltă pe 2 rânduri paralele, fiecăreia
i se atașează paharele de muls pe mameloane și sunt eliberate după ce toate au terminat mulsul,
acesta constituind un dezavantaj, deoarece vacile care se mulg mai greu rețin tot grupul în sala
de muls. Acest dezavantaj poate fi remediat prin lotizarea vacilor pe producții și viteza de muls.
Sistemul de întreținere și cel de muls ales este cel mai eficient pentru întreținerea
acestui nucleu de vaci, mulsul putându-se realiza de un singur muncitor în aproximativ o oră
jumătate, investițiile pentru o astfel de sală nefiind foarte mari.

14
 Adăpostul prezintă un culoar central, pe o parte situându-se compartimentul vacilor
cu zona de furajare și zona pentru odihnă, prezentând și un padoc exterior unde vacile sunt
lăsate să iasă vara când temperaturile sunt mari (fig. 2.3). Pe cealaltă parte sunt situate
compartimentele pentru viței, lotizați pe vârste. Coridorul principal care separă cele două
compartimente este folosit pentru furajare mecanică cu tractorul cu remorcă

Fig. 2.3 Adăpost cu padoc exterior

(Foto – sursă proprie)
Ferma este situată în localitatea Rediu, județul Iași, în partea de nord-est a României,
în sudul Câmpiei Jijiei. Județul Iași este străbătut de numeroase râuri ca Bahlui care primește
ca afluenți pe partea stângă Rediu care izvorăște din dealul Breazul, iar pe partea dreaptă
Nicolina și Vămeșoaia.

15
 PARTEA A II-A
CONTRIBUȚII PROPRII

16
 CAPITOLUL III
SCOPUL CERCETĂRII, ORGANIZAREA ȘI METODOLOGIA
UTILIZATĂ
3.1. Sopul lucrării
Lucrareacdevdiplomădagfosttrealizatăvcu scopullde agtrata un subiectndestul de
important,mde actualitate, cu privirekla analizamparametrilor biologici ai rasei mixte carne-
lapte, care pot influența producția de lapte, atât cantitativ cât și calitativ. Motivul pentru care a
fost aleasă tema de față este reprezentat de importanța atât de mare a laptelui în alimentația
umană, pentru toate categoriile de vârstă.
3.2. Organizarea cercetării
Pentrugrealizarea lucrăriihde față cu privirehla studiul creșterii și exploatării vacilor
de rasă mixtă, în sistem intensiv au fost făcute cercetări în cadrul fermei didactice Rediu, ce
aparține USAMV Iași. Deoarece ferma este una nouă, am considerat că este util să realizez
această analiză asupra indicatorilor de reproducție în cazul rasei Fleckvieh, la categoria juninci,
respectiv primipare și secundipare. Am considerat că cele mai relevante informații cu privire
la organizarea corectă a reproducției într-o fermă sunt oferite de indici de reproducție ca: vârsta
primei fătări, service period, momentul primei însămânțări artificiale după fătare, și calving
interval. Cercetările s-au desfășurat în cadrul fermei didactice Rediu, aparținând USAMV Iași,
sub forma unui studiu de caz. Obiectivul prezentei cercetări a fost de a înregistra valorile
parametrilor biologici care pot avea influențe asupra procesului de producție a laptelui.
3.3. Materiale și metode de lucru
3.3.1 Materialul biologic utilizat
Ferma de bovine Rediu a fost populată la început cu un efectiv de 50 de juninci de rasă
Fleckvieh austriacă, acestea au fost selectate personal de către Prof. Dr. Vasile Maciuc la o
licitație organizată în Austria.
Alegerea acestei rase este explicată prin performanțele realizate atât pentru producția
de lapte cât și pentru cea de carne, fiind crescută cu dublu scop.

17
 Rasa s-a format prin încrucișarea de bovine locale cu bovine de rasă Simmental, iar mai
apoi s-a realizat infuzie cu rasa Hereford. Aspectul exterior exterior este caracterizat prin:
 culoarea robei este bălțată alb cu roșu închis;
 dezvoltarea corporală este mică, armonioasă, vacile prezentând o talie de 135 cm și
cu o greutate de 650 kg;
 ugerul bine prins de abdomen cu o lungime care rămâne deasupra jaretelor și după
mai multe lactații.
Producțiile de lapte ajung până la 6.700 kg având 4,19% grăsime și 3,49% proteină.
Chiar și producția de carne prezintă valori ridicate, tineretul mascul realizând la vârsta de 1 an
un spor mediu zilnic de 1.100 g și un randament la sacrificare de 56%. (Vasile Maciuc, 2006).
Taurul cu cele mai bune performanțe și cu un număr mare de descendenți este taurul Morelo.
Vacile sunt întreținute liber, în sistem intensiv, fiind cel mai potrivit sistem folosit
pentru un efectiv ca cel prezent la Ferma Rediu. Sistemul intensiv începe să fie din ce în ce mai
extins în țările care dețin o zootehnie avansată. Sistemul se pretează cel mai bine la fermele cu
efective de minim 50 de vaci ajungând chiar și până la 9.000 – 10.000. (Dumitru Tănase, 1991).
Acesta este caracterizat în primul rând de mecanizarea aproape în totalitate a
întregului circuit, începând cu administrarea furajelor și până la eliminarea dejecțiilor.
Personalul angajat, responsabil cu bunul mers al fermei este specializat pentru a realiza
sarcini separate, fiecare fiind repartizat pe un anumit sector de care trebuie să se ocupe.

Figura 3.1 Rasa Fleckvieh austriacă

(https://www.google.com/search?rlz=1C1EJFA_enRO778RO778&biw=1366&bih=608&tbm
=isch&sa=1&ei=rtXbXKqzOsLylwSM-
oRQ&q=rasa+bovina+flechviec+austriaca&oq=rasa+bovina+flechviec+austriaca&gs_l=img.3...3127.4
973..5742...0.0..0.101.690.4j3......0....1..gws-wiz-img.oyfYyGizzeQ)

18
 Se preferă ca vacile să fie întreținute nelegat, deoarece astfel le este asigurat regimul
de mișcare necesar, bunăstarea vacilor fiind un element foarte important în întreținerea lor
corespunzătoare, acest lucru fiind observat la producțiile pe care acestea le oferă.
Sistemul de hrănire preferat este cel din stoc, deoarece se pot asigura furaje cu o
valoare nutritivă ridicată, dar și hrănirea pe sezoane este una avantajoasă, mai ales din punct
de vedere economic.
3.3.2 Metode de lucru
Pentru efectuarea lucrării, au fost studiate date și înregistrări zilnice, referitoare la
evenimentele de reproducție și la cantitatea și calitatea producției de lapte.Pe baza acestor
înregistrări ne-am propus să facem o analiză a producției de lapte.
Indicatorii analizați și interpretați au fost: vârsta la prima fătare, durata gestației,
service period, calving interval. De asemenea indicii au fost urmăriți în funcție de producția de
lapte și în funcție de specificul fătării.

Vârsta la prima fătare

Acesta este un indicator important și influenţează semnificativ producţia de lapte.cu
ajutorul acestuia se calculează fertilitatea și poate fi calculat în luni pentru fiecare vacă
individual sau pentru un grup de vaci, folosind una din formulele:
SP+9,5∗P
VP = SP + G sau VP = ,
P

Unde: VP – vârsta primei fătări

SP – service period
G – durata gestației (Dumitru Tănase și colab., 2000).
Durata gestației
Acest indicator reprezintă perioada scursă de la realizarea fecundației și până la
parturiție, fiind și perioada în care fătul se dezvoltă în corpul femelei. Prin caracterul ei
fiziologic şi durată, gestația şi producția de lapte reprezintă stări ce se desfăşoară concomitent
o bună parte din an. Producția de lapte la vacile gestante scade treptat, îndeosebi în ultima parte
a acestei stări fiziologice. Totodată sub raportul compoziției laptelui, se evidențiază o tendință
simțitoare de creştere a conținutului acestuia în materii grase şi proteină, respectiv o uşoară
descreştere a lactozei şi a acidității, a conținutului în calciu şi fosfor.
În cazul bovinelor această perioadă are o valoare de 283 zile, putând varia în limitele
240 – 311 zile. (Dumitru Tănase, Gherasim Nacu, 2005).

Service period

19
 Indicele poate fi definit ca reprezentând numărul de zile dintre fătare și data concepției
reprezentând perioada de refacere după ce vaca a fătat sau se mai definește ca intervalul fătare
– fecundare. Pentru vaci acest interval reprezintă numărul de zile de la fătare și până la data
următoarei însămânțări, cu condiția ca însămânțarea respectivă să fie fecundă, iar pentru vițele
reprezintă intervalul în luni de la data nașterii și până la prima însămânțare fecundă.
(Dumitru Tănase și colab., 2000).

Momentul primei însămânțări după fătare

Reprezintă momentul în care vaca și-a revenit după fătare și manifestă călduri. Acesta
este considerat a fi al doilea ciclu sexual manifestat după fătare. (Dumitru Tănase, 1991).

Calving interval
Calving interval sau intervalul mediu dintre fătări este calculat cu ajutorul service
period și al perioadei de gestație, însumând aceste două valori. Cu ajutorul acestui indice se
poate calcula și fertilitatea cât și Valoarea optimă a indicatorului calving interval este de 365
de zile. (Dumitru Tănase și colab., 2000)
Pentru un grup de femele formula de calcul pentru calving interval este:
SP+G∗A
CI = ,
A

Unde: CI – calving interval;

SP – service period;
G – durata medie a gestației;
A – numărul de femele luate în calcul (Dumitru Tănase și colab., 2000).

20
 CAPITOLUL IV
REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Analiza cantitativă a producției de lapte în funcție de numărul lactației

Producția de lapte într-o fermă prezintă variații destul de largi, chiar dacă tuturor
vacilor le sunt asigurate aceleași condiții de întreținere și le este administrată aceeași hrană.
Tabelul 1.4
Producția de lapte în funcție de numărul lactației

LACTAȚIA A II - A LACTAȚIA A III –A

NR. CRT.
Kilograme Kilograme
Nume animal Nr. Matricol
lapte lapte

1 542 8243 Leni 8312

2 Guby 7515 Susi 7652
3 Lydia 7242 Luise 7427
4 Maresi 7039 Helga 7379
5 Olabisi 7030 Lydia 7144
6 Linda 6957 Nirave 6547
7 Helita 6952 Elisabeth 6447
8 Stiefel 6915 Leila 6103
9 Bauline 6912 Lana 5833
10 Rosalinde 6871 Milka 5658
11 Schaen 6846 Lilie 5413
12 Lisel 6779 Monte 5356
13 Conschita 6529 Laska 4874
14 Renita 6498 Gerli 4457
15 Babsi 6475 Killy 3675
16 Hermi 6015 Schaen 3616
17 Tessa 5990 Lisl 3450
18 Lana 5936 Merry 3402
19 Annete 5795
20 Woopy 5733
21 Susi 5707

21
 22 Gerli 5493
23 Anja 5262
24 Prilla 5224
25 442 5208
26 Lula 4992
27 Killy 4128
Producția medie/lactație conf. literaturii de specialitate = 6700 kilograme
̅)
Media (𝑿 6306.89 5708.06
Eroarea
standard a
0 910.35 0 1556.59
mediei
(±𝒔𝒙̅ )
Coeficientul
de variaţie
0 14.43 0 27.27
a mediei
(C.V %.)

Numărul vacilor aflate la cea de-a doua lactație în momentul colectării datelor a fost
de 27 de capete, la cea de-a treia lactație a fost urmărit un număr de 18 vaci, 2 dintre ele fiind
luate în studiu atât la a doua cât și la a treia lactație . Din tabel, putem observa că cele 27 de
capete aflate a doua lactație au avut producții cuprinse între 4000 și 8000 kilograme lapte, pe
de altă parte cele 18 vaci aflate deja la lactația cu numărul trei, au înregistrat cantități de lapte
cuprinse între 3000 kilograme și 8000 kilograme. Valoarea maximă a fost de 8243 kg pentru
lactația numărul II, și de 8312 pentru lactația numărul II.
Producția medie pentru vacile aflate la cea de-a doua lactație a fost de 6306,89 iar
pentru animalele din cea de-a treia lactație, media producției de lapte pentru anul 2018, a fost
de 5708.06 kilograme, ceea ce face ca întregul efectiv urmărit să se încadreze în standardele
literaturii de specialitate conform căreia, producția medie pe lactație este în jur de 6700
kilograme.

22
 Producția de lapte în funcție de numărul lactației
9000
8000
7000 6306.89
Kilograme lapte

6000
5708.06
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 6 11 16 21 26
Lactația II Media L II Media L III Lactația III

Figura 1.4. – Reprezentarea grafică a producției de lapte în funcție de numărul lactației

Din grafic observăm diferențe evidente între producțiile de lapte din cele două lactații.
Zece din totalul de 45 de vaci urmărite, au avut producții cuprinse între 8300 și 7600 kilograme
lapte.
De asemenea, diferențe se constată și între valorile medii ale celor două lactații, cea
mai mare fiind de 6303,89 pentru lactația a doua, iar cea mai mică, de 5708,06 pentru lactația
a treia.
Tabelul 2.4
Influența indivdualității asupra producției de lapte

Vaca Lydia Vaca Killy

Lapte (kg) Lapte (kg) Lapte (kg) Lapte (kg)

Lactația II Lactația III Lactația II Lactația III

7242 7144 4128 3675

Media (𝑿̅) 7193.00 3901.50

Eroarea
standard a 69.30 320.32
mediei (±𝒔𝒙̅ )
Coeficientul de
variaţie a mediei 0.96 8.21
(C.V %.)
Vaca Lydia a avut o diferență de 98 kilograme de lapte între cele două lactații,
cantitiatea cea mai mare fiind în lactația numărul 2. Vaca Killy a înregistrat o producție cu 453
kilograme mai puțin, în lactația a treia.

23
 9000

7500
7242 7144 7193.00
6000
Lydia Lact. II
Lydia Lact. III
4500
Killy Lact. II
4128
3901.5 Killy Lact. III
3000 3675
Prod. Medie Lydia

1500 Prod. Medie Killy

0
1
Producțiile taurinelor Lydia și Killy în lactațiile II și III

Figura. 2.4. -Variații ale producției de lapte determinate de individualitate

Graficul evidențiază diferența foarte mică în cazul vacii pe nume Lydia, între cele
două lactații și o diferență ceva mai mare în cazul văcuței pe nume Killy. Valori cu diferențe
vizibile s-au înregistrat și în cazul producțiilor medii, pentru cele două lactații. Astfe, valoarea
medie pentru producție de lapte în cazul primei vaci a fost de 7193 kilograme, iar pentru văcuța
Killy a fost de3901,5 kilograme.

Figura 3.4 – Valori ale indicior de reproducție

Vârsta la prima fătare și deci la prima lactație în cazul celor două femele a fost de 30,
respectiv 31 luni, adică 2,5 și 2,6 ani cu un interval între fătări de 358 și 365 de zile (Figura

24
3.4). Deși diferențele dintre: vărsta la prima fătare și intervalul dintre fătări în cazul celor două
vaci sunt nesemnificative, valorile producției de lapte sunt evident diferențiate, de unde rezultă
faptul că individualitatea este un factor fiziologic important și manifestă influențe asupra
producției de lapte.
4.2. Analiza calitativă a laptelui
4.2.1 Conținutul grăsimii din lapte
Cantitatea de grăsime pe care o conține laptele de vacă prezintă variații largi, între
2,0% – 6,5% , media fiind de 3,7% - 3,8% grăsime.
Valorile diferă foarte mult în funcție de rasă, tipul de hrănire precum și stadiul
lactației.
Pentru analiza procentului de grăsime, au fost alese două efective, diferite ca număr,
pe perioada unei lactații complete.
Astfel, pentru început au fost studiate buletinele de analiză, ce corespund perioadei
care începe în octombrie 2016 – și se încheie în luna septembrie, anul 2018, iar numărul
animalelor studiate este de 28.
Tabelul 3.4
Conținutul de grăsime în lactație încheiată, 2016 - 2017
Media
Oct. Noi. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep.
̅)
(𝑿
Anul 2016 2017
Grăsime
4,16 4,12 4,15 4,08 4,15 4,10 4,18 4,09 4,21 - 4,26 4,15 4
(%)
Comparând datele din literatura de specialitate, cu cele obținute din fermă, observăm că
grăsime se încadrează în valorile standard. Cea mai ridicată valoare a concentrației grăsimii
este de 4,26, înregistrată spre sfârșitul lactației, în luna august, iar cel mai scăzut procent a fost
realizat în luna noiembrie și a fost de 4,08%. Luând în considerare valoarea medie de 4% pentru
conținutul în grăsime a laptelui pentru întreaga perioadă de lactație putem spune că laptele
corespunde fără probleme cerințelor standard.

25
 Tabelul 4.4
Concentrația conținutului de proteină în lactație încheiată, 2017 – 2018
Media
Oct. Noi. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
̅)
(𝑿

Anul 2017 2018

Grăsime
4,25 4,33 4,30 4,20 4,19 4,11 4,20 4,18 4,19 4,25 4,11 4
(%)
Următoarea lactație studiată din punct de vedere a calității laptelui, a început în luna
octombrie 2017 și s-a încheiat în anul 2018, luna august, iar numărul de vaci aflate în lacație
în perioada respectivă a fost de 40.
La fel ca și în cazul lactației anterioare, procentul de grăsime s-a situat peste 4%.
Deosebirea dintre cele două perioade constă printre altele, și în faptul că cea mai mare val a
procentului de grăsime de această dată, a fost realizat în luna noiembrie, fiinde de 4,33% față
de 4,26% cel din lactația anterioară, iar cel mai scăzut a fost de 4,11 față de 4,08.

5 7
Grăsime (%) - Ef. 28 animale

4.5 4.08 4.15 4.1 4.18 4.09 4.21 4.26 4.16 4.12 4.15
3.8 6
4 3.6 3.7
3.5 5
4.2 4.11 4.18 4.25 4.25 4.33 4.3
3 4.19 4.2 4.19 4
2.5
2 3
1.5 2
1
1
0.5
0 0 0
Ian Feb. Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Val. Val.
Stand. Stand.
minimă maximă
Luni de lactație

% grăsime - efectiv 28 animale % grăsime - efectiv 40 animale

Figura 4.4 – Variații ale procentului de grăsime pentru două lactați încheiate
În figura 4.4 se regăsesc valori ale variației procentului de grăsime în laptele obținut
de la cele două efective, în perioade deiferite.

26
 Ținând cont de cele două valori standard, constatăm faptul că în nici una din cele 11
luni, nu s-a înregistrat nicio valoare sub medie. Valorilea procentuale maxime obținute a fost
de 4,26% respectiv 4,33%, ambele situându-se peste valoarea medie maximă de 3.8%.
4.2.3. Procentul de proteine din lapte
Proteinele din lapte sunt reprezentate de cazeină, lactoalbumină și lactoglobulină. Și
acestea, la fel ca și grăsimea, variază în funcție de anumițți factori printre care și rasa,
individualitatea și tipul hranei.
Tabelul 5.4
Procent de proteină pentru lactație ăncheiată în perioada 2016 - 2017
Media
Oct. Noi. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep.
̅)
(𝑿
Anul 2016 2017
Proteină
3,43 3,41 3,47 3,49 3,55 3,51 3,56 3,56 3,55 - 3,38 3,60 4
(%)
Conform literaturii de specialitate, conținutul normal de proteină pentru laptele de
vacă este cuprins între 3,2% și 3,7%.
Pentru studierea acestui indicativ calitativ al laptelui, au fost culese date ce corespund
acelorași perioade și aceluiași număr de vaci pentru care s-a analizat conținutul în grăsime al
laptelui. Astfel, pentru cele 28 de animale aflate în lactație din luna octombrie 2016 până în
septembrie 2018, s-a înregistrat un procent maxim al proteinei, de 3,60% pentru luna
septembrie. Valoarea cea mai mică, a fost de 3,38%, râmânând în intervalul standard al
concentrației de proteină.
Tabelul 6.4
Procent de proteină pentru lactație ăncheiată în perioada 2018 - 2019
Media
Oct. Noi. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
̅)
(𝑿

Anul 2017 2018

Proteină
3,43 3,46 3,64 3,62 3,62 3,38 3,39 3,51 3,32 3,33 3,61 3
(%)
În ceea ce privește efectivul luat în studiu în următoarea perioadă de lactație,
octombrie 2017 – august 2018, a avut valori ale procentului proteinei din lapte, foarte apropiate
de cele din lactația anterioară. Prin urmare, dacă pentru efectivul de 28 de animale valoarea cea
mai marea fost de 3,60%, pentru cazul de față, cea mai ridicată valoare procentuală a fost de

27
3,64% în luna decembrie. Cel mai mic procent de proteină de această dată, a fost de 3,32% față
de cel anterior de 3,38%.
3.89
Proteină (%) - Efectiv - 28 animale

3.64
4.59 3.62 3.62 3.61 3.43
3.51 3.43
3.38 3.39 3.32 3.33 3.39
4.09 3.7
3.49 3.55 3.51 3.56 3.56 3.55 3.6 2.89
3.38 3.43 3.41 3.47
3.59 3.2
3.09 2.39

2.59 1.89
2.09
1.39
1.59
0.89
1.09
0.59 0.39

0.09 0 -0.11

Perioada de lactație

%proteină Efectiv 28 - animale %proteină Efectiv 40 - animale

Figura 5.4 – Reprezentarea grafică a procentului de proteină pentru anii 2016 – 2017; 2017 -
2018
Din figura 5.4 reiese faptul că totalul de 68 de vaci urmărite, au înregistrat valori ale
procentului de proteină, corespunzătoare literaturii de specialitate. Ambele efective s-au
încadrat în intervalul standard, valoare minimă fiind de 3,32% respectiv 3,38%.

28
 Capitolul V
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Materialul biologic reprezentat de bovinele rasa Flekviech studiat prin prisma

anumitor indicatori precum numărul lactației, procentul de grăsime al laptelui, procentul de
proteină a prezentat anumite variații ale acestora.
1. În urma analizei cantitative a laptelui în funcție de numărul lactației a rezultat o
cantitate medie pentru vacile aflate la adoua lactație, de 6303,89 kilograme lapte, iar vacile
aflate la cea de-a treia lactație au realizat o producție medie de 5708.06 kilograme lapte.
2. În ceea ce privește conținutul în grăsime al laptelui, au fost de 4,13% în cazul
vacilor aflate la a doua lactație, și 4,01% pentru cele din lactația a treia. Diferențele fată de
valoarea indicată de literatura de specialitate, și anume 4,19% grăsime, sunt extrem de mici.
Procentele cele mai ridicate de grăsime din lapte s-au înregistrat în luna 11 din lactația II, și în
luna a doua din lactația III, și au avut valorile de 26% și4,33%.
3. Conținutul în proteină al laptelui, în urma studierii acelorași două efective aflate
în aceleași lactații, a avut valoari între 189 – 145 kilograme pentru lactația II, și între 295 – 120
kilograme pentru lactația III. Valoare medie pe totalul lactației a fost de 3,53% în ambele
cazuri, situându-se astfel, ușor peste valoarea etalon, de 3,49% proteină pe lactație normală. În
cazul de față, cel mai mare procent de proteină s-a obținut în luna septembrie, de 3.60% în a
doua lactație, și de 3,64 în luna a treia din lactațiea trei.
4. Calving interval a prezentat valori diferite pentru fiecare vacă, iar cele mai multe
dintre ele au fost situate în întervalul 399 – 492 zile. Produțiile acestora au fost destul de bune,
cea mai mică a fost de 5001, iar cea mai ridicată, de 5950 kilorame. Cea mai scurtă perioadă
între fătări a fost de 310 zile, iar valoarea producței a fost de 5549 kg aflată sub producția medie
a acestei rase, de 6700 kg/lactație. Cea mai mare cantittate de lapte de 7090 kilograme, a fost
obținută de la femela cu valoarea calving interval de 429 zile.
5. Valorile service – period au fost cuprinse între limitele de 22-148 zile. Și în
acest caz, femela care a produs cea mai mare cantitate de lapte, de 7090 kilograme a avut cea

29
mai mare valoare service period, de 148 zile. Văcuța cu cel mai scurt service period, 22 zile, a
înregistrat o cantitate de 5642 kilograme lapte, o producție bună în comparație cu ce mai
scăzută cantititate de 5398 ce aparține unei vaci cu service period de 69 zile.
6. Cea mai mică vârstă a primei fătări a fost de 25 luni, iar producția realizată de
aceasta după prima fătare a fost de 4966 kilograme. Pe de altă parte, cea mai ridicată vârstă a
fost de 41 luni, cu o producție de lapte dec5001 kilograme.
În urma celor prezentate, observăm că producția de lapte, atât din punct de vedere
cantitativ cât și calitativ poate fi influențată de numărul lactației dar pot acționa și alți factori
externi precum starea de sănătate, alimantația și alți factori.
De asemenea, am putut observa că unele vaci cu același calving interval, aceeași
service period sau cu aceeași vârstă la prima fătare au realizat cantități diferite de lapte, lucru
ce poate fi pus pe seama individualității.
Întrucât factorii externi în comparație cu cei interni sunt mai ușor de controlat, pentru
o producție de lapte cțt mai ridicată și cât mai uniformă, se recomandă acordarea unei atenții
deosebite stării de sănătate ale animalelor, monitorizarea temperaturii din adăpost și asigurarea
unui regim alimentar de calitate.

30
 Bibliografie

1. Acatincăi S., 2004, Producțiile bovinelor, Editura EUROBIT, Ediția a II-a,

Timișoara
2. Drugociu D., 2001, Reproducție, însămânțări artificiale și ginecologie
veterinară, Casa de Editură Venus, Iași
3. Dumitrescu I. şi colab., 1976, Reproducţia animalelor domestice, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
4. Georgescu Gh., Velea C., Staciu G., Ujică V., Georgescu D., Rămneanțu N.,
1990, Tehnologia creșterii bovinelor, Editura didactică și pedagogic, București
5. Liciu Gh, Roșca O., 1998, Tehnica însămânțării artificial la bovine, Ghid
practice, Editura Ceres, București
6. Maciuc V., 2006, Managementul creșterii bovinelor, Editura ALFA, Iași
7. Runceanu L., 1995, Reproducția și patologia reproducției, Lito., Universitatea
Agronomică Iași
8. Runceanu L., Cotea C., 2001, Reproducție, obstetrică și ginecologie veterinară,
Editura “ Ion Ionescu de la Brad”, Iași
9. Runceanu L., Drugociu D., Roșca P., Anton C., 2002, Reproducție, obstetrică și
andrologie clinic, Casa de Editură Venus, Iași

31
10. Tănase D., Manole I., Nacu Gh., 2000, Biotehnici și biotehnologii de reproducție
în zootehnie, Editura “ Ion Ionescu de la Brad”, Iași
11. Tănase D., Nacu Gh., 2005, Biologia reproducerii animalelor, Vol. I, Editura
PIM, Iași
12. Tănase D., Nacu Gh., 2005, Biologia reproducerii animalelor, Vol. II, Editura
ALFA, Iași
13. Tănase D., 1991, Biologia reproducerii animalelor, Institutul agronomic “Ion
Ionescu de la Brad”, Iași
14. Tănase D., 1993, Biologia reproducerii animalelor și transferul de embrioni,
Lito., Universitatea Agronomică Iași
15. Tănase D., 1995, Biologia și patologia reproducerii animalelor, Curs, Lito.,
Universitatea Agronomică Iași
16. ***http://www.thecattlesite.com/articles/721/artificial-insemination-for-beef-
cattle/
17. ***http://extension.psu.edu/animals/dairy/health/reproduction/insemination/arti
ficial-insemination-technique
18. ***https://insamintariartificialelaanimale.wordpress.com/2012/04/16/introduce
re/
19. ***http://www.arhiva.lumeasatului.ro/avantajele-insamantarilor-artificiale-la-
animale_l1466.html
20. ***http://www.fleckvieh.org.au/breeding_aims_australian_fleckvieh
21. ***http://www.adrnordest.ro/user/file/pdr/aes/v3/2.cadru_natural.pdf
22. ***http://www.fermierul.ro/agricultura/depistarea-vacilor-in-calduri-si-
inseminarea-lor-11026.html

32