Sunteți pe pagina 1din 1

Exacerbarea activitatii motorii poarta numele de hiperkinezie.

Agitatia psihomotorie reprezinta forma extrema de exacerbare a conduitei


activitatii motorii, care are etiologie polimorfa si are un caracter dezordonat, cu
lipsa de
scop si eficienta.
Agitatia psihomotorie are caracterstici diferite �n functie de entitatea clinica �n
care o �nt�lnim. �n demente sau oligofrenie agitatia apare brusc la incitatii
minime, are
caracter stereotip, cu tendinta la agresivitate verbala �n demente si fizica �n
oligofrenie
Agitatia �n stari maniacale poate imbraca aspectul iritabilitatii �n starile
prodromale, poate asocia polipragmazie (efectuarea mai multor lucruri �n acelasi
timp)
sau poate �mbraca aspectul extrem - furorul maniacal.
Starile depresive pot include ca semn �n agitatia psihomotorie; ea se
caracterizeaza printr-o stare de neliniste si dezordine motorie de mare violenta,
cum ar fi
loviri, omucideri, sinucideri sau raptusul melancolic.
�n epilepsie poate apare intercritic la incitatii minime furor epilepticus, de
asemenea, cu mare agresivitate urmat de amnezie.
�n cadrul tulburarilor de personalitate care se pot decompensa putem �nt�lni
uneori alura teatrala cu tendinta de a impresiona sau santaja, iar �n tulburarea de
tip
antisocial agitatia poate deveni suficient de intensa pentru a intra �n conflict cu
legea.
In starile reactive agitatia este generata de sentimentul de frustrare si
paroxismele
anxioase. Agitatia este dezorganizata, discreta, pacientii se misca �n continuu �si
fr�ng
m�inile, cer compasiune. �n schizofrenie apare imprevizibil, are intensitati
variabile de la
redusa la extrema, incomprehensibilitatea conduitei, vorbirea si miscarile au
caracter
simbolic.
Acatisia este o forma speciala de agitatie care se manifesta prin nevoia de
miscare permanenta, disconfort muscular si imposibilitate de a pastra o anumita
pozitie o
perioada veriabila de timp. Este generata de tratamentul cu neuroleptice
(antipsihotice).