Colegiul Naţional de Artă „George Apostu ” Bacău

Secţia instrumentală – canto jazz-muzică uşoară

CHRISTINA PERRI
– STILUL
INTERPRETATIV
POP ÎN
LITERATURA
MUZICII
UNIVERSALE

Lucrare pentru obţinerea Certificatului

de competenţă profesională

Îndrumător ştiinţific:
Profesor: Andrei Ciobanu
Candidat: Mişca Ancuţa

1
 2017

CUPRINS

I. ARGUMENT Pg.3

II. CHRISTINA PERRI – STILUL INTERPRETATIV POP

ÎN LITERATURA MUZICII UNIVERSALE

II.1. O scurtă istorie a stilului interpretativ pop Pg.4

II.2. Christina Perri – carieră componistică şi concertistică Pg.8

II.3. Analiza piesei A thousand years de Christina Perri Pg. 13

III. BIBLIOGRAFIE Pg.26

2
 I. ARGUMENT

Am început să studiez muzica din clasa a IX-a, ca elevă a Colegiului Naţional

de Artă „George Apostu”, la clasa de canto jazz-muzică uşoară a domnişoarei
profesor Mihaela Ojog. Urmând din clasa a X-a să fiu îndrumată de către domnul
profesor Andrei Ciobanu. Pasiunea mea pentru muzică a apărut încă de prin clasele
primare. Am urmat cursuri de canto la Palatul Copiilor din Bacău, îmi doream să
studiez muzica la o şcoală cu asemenea specialitate. Aşadar, din clasa a V-a m-am
înscris la Colegiul Naţional de Artă, la secţia de balet unde studiam şi pianul.
La orele de canto am studiat stiluri interpretative variate care m-au impresionat,
printre care şi cântecele interpretate de Christina Perri. Această artistă m-a fascinat
cu vocea ei delicată şi plină de graţie şi armonie. Christina Perri compunându-şi
singură câteva dintre piesele pe care le interpretează.
Christina Judith Perri este o cântăreaţă americană, primul său album Jar of
Hearts a fost cartografiat după ce a fost prezentat pe Fox, un show de televiziune So
You Think You Can Dance în 2010. Acest single a fost vândut în peste 3 milioane de
exemplare în Statele Unite şi a fost un hit în întreaga lume.
După Jar of Hearts a început să devină destul de apreciată, Perri semnând un
contract cu Atlantic Records. Albumul ei de debut Lovestrong, a fost lansat pe 10
mai 2011. În 2012, ea a scris şi a înregistrat A Thousand Years pentru filmul The
Twilight Saga:Breaking Dawn – Part 2 şi apare pe coloana sonoră. Piesa a fost
vândută în peste 4 milioane de exemplare în Statele Unite ale Americii, fiind
certificată de 4 ori cu platină.

3
 II. CHRISTINA PERRI-STILUL INTERPRETATIV POP ÎN
LITERATURA MUZICII UNIVERSALE
II.1. O scurtă istorie a stilului interpretativ pop

În istoria muzicii universale, arta sonoră americană este prezentă începând

din secolul al XIX-lea, odată cu generaţia compozitorilor preocupaţi de
valorificarea elementelor autohtone în lucrările lor. Timp de câteva secole,
folclorul american a sintetizat straturi diverse, începând cu muzica indienilor, a
negrilor africani şi a emigranţilor europeni ( englezi, irlandezi, francezi, italieni,
germani, ruşi, polonezi şi moravi), sosiţi în diferite valuri pe continentul nord
american. Compozitorii au sintetizat aceste influenţe încorporate în idiomul
specific american (sonorităţi inedite ale muzicii populare americane, marşuri şi
cântece religioase). Creaţia muzicienilor se caracterizează prin trăsături stilistice
îndrăzneţe, lirism, structuri tono-modale, o ritmică liberă, dese polimetrii şi
poliritmii, o micro-intervalică specifică, colaje şi efecte sonore diverse generate
de timbruri orchestrale originale.
Muzica pop este n gen de muzică populară care îşi are originea în forma sa
modernă în Statele Unite şi Marea Britanie la mijlocul anilor 1950. Termenii
„muzică populară” şi „muzică pop” sunt adesea folosite alternativ, deşi prima
descrie toată muzica care este populară şi include mai multe stiluri. „Pop” şi
„piatră” erau sinonime până la sfârşitul anilor 1960, când au fost folosite din ce în
ce în opoziţie unul faţă de celălalt.

4
 Muzica pop este eclectic, şi de multe ori împrumută elemente din alte
stiluri, cum ar fi mediul urban, dans, latină şi ţară; cu toate acestea, există
elemente de bază care definesc muzica pop. Factorii de identificare includ, în
general scurte melodii de lungime medie scrise într-un format de bază (de multe
ori structura vers-cor), precum şi utilizarea în comun a corurilor repetate.
Graficele muzicale conţin melodii dintr-o varietate de surse, inclusiv clasice,
jazz, rock şi cântece de noutate. Muzica pop, ca gen, se dezvoltă separat. Astfel,
„muzica pop” poate fi folosită pentru a descrie un gen distinct, conceput pentru a
face apel la toate, de multe ori caracterizate ca „muzica pe bază de album pentru
adolescenţi”, în contrast cu muzica rock, ca „muzica pe bază de album pentru
adulţi”.
De la aproximativ 1967, termenul a fost folosit din ce în ce mai mult în
opoziţie cu termenul de muzica rock, o divizie care a dat o semnificaţie generică
pentru ambii termeni. Potrivit muzicologului britanic Simon Frith, muzica pop
este produsă ca o chestiune de întreprindere, nu artă, este proiectat pentru a face
apel la toată lumea şi nu provine din nici un anumit loc sau marcă de pe orice
gust particular. Acesta nu este condus de nici o ambiţie semnificativă, cu excepţia
profitului şi recompensa comercială şi din punct de vedere muzical, este în esenţă
conservatoare. Este, cu condiţia de mai sus (de către companiile de înregistrări,
programatori de radio şi promotori de concerte), mai degrabă decât să fie făcute
de mai jos. Pop-ul nu este un do-it-yourself muzică, dar este produs şi ambalat
profesional.
Potrivit lui Frith, caracteristicile muzicii pop includ un obiectiv de a face
apel la un public larg, mai degrabă, decât la un anumit tip de sub-cultură sau
ideologie, şi un accent pe măiestrie, mai degrabă, decât calităţi formale artistice.

5
 De-a lungul dezvoltării sale, muzica pop a absorbit influenţe din alte
genuri de muzică populară. Muzica pop timpurie a atras balada sentimentală
pentru forma sa, a câştigat utilizarea de armonii vocale din Evanghelie şi muzica
soul, instrumente de jazz şi muzica rock, orchestraţie de la muzica clasică,
tempo-ul de muzica dance, suport de muzica electronică, elemente ritmice de la
muzica hip-hop şi pasaje din rap.
În anii 1960, majoritatea muzicii pop de masă s-a împărţit în două
categorii: chitară, drum and bass, grupuri sau cântăreţi susţinuţi de o orchestră
tradiţională. De la începutul deceniului, era un lucru obişnuit pentru producătorii
pop, compozitori şi ingineri experimentatul liber cu formă muzicală, orchestraţie,
reverb nenatural şi alte efecte de sunet. Unele dintre cele mai cunoscute exemple
sunt Phil Spector cu Wall of Sound şi Joe Meek. În acelaşi timp, muzica pop de la
radio şi cea de film american şi britanic Tin Pan Alley la compoziţie este mai
excentric şi sunt încorporate chitara rock-simfonică şi coarne jucate de grupuri
aranjate în mod corespunzător şi muzicienii de studio.
La mijlocul anilor 1960, muzica pop a făcut incursiuni repetate în noi
sunete, stiluri şi tehnici care au inspirat discursul public în rândul ascultătorilor
săi. Cuvântul progresivă a fost folosit în mod frecvent, şi se credea că fiecare
cântec a fost scris ca să fie un progres de la ultimul. Criticul Simon Reynolds
scrie că începând cu anul 1967, există o divizare între pop progresiv şi
masa/diagrama pop. Înainte de pop-ul progresiv de la sfârşitul anilor 1960, artiştii
au fost de obicei în imposibilitatea de a decide cu privire la conţinutul artistic al
muzicii lor. Asistând de la mijlocul anilor 1960 boom-ul economic, case de
discuri au început să investească în artişti, oferindu-le libertatea de a exprima, şi
oferindu-le un control limitat asupra conţinutului şi comercializarea acestora.

6
 Indie pop, care s-a dezvoltat la sfârşitul anilor 1970, a marcat o altă abatere
de la strălucirea muzicii pop contemporane, cu benzi de chitară format de
premisa, apoi-roman, care ar putea înregistra şi elibera propria muzică fără a avea
nevoie să-şi procure un contract de înregistrare de la o casă de discuri. În 2014,
muzica pop la nivel mondial a fost impregnat de muzica dance electronică.
Un studiu care a examinat peste 464,000 de înregistrări ale muzicii
populare înregistrate între 1955 şi 2010 a găsit o varietate mai mică în progresii
pas cu pas, în creştere nivelurile medii ale intensităţii sonore, mai puţin diverse
instrumente şi tehnici de înregistrare şi o varietate mai puţin timbrală, care a
scăzut după ce a atins un vârf în anii 1960.
A doua jumătate a secolului al XX-lea a inclus o tendinţă pe scară largă în
cultura americană, în care graniţele dintre artă şi muzica pop au fost din ce în ce
mai neclare. Între anii 1950 şi 1970, a existat o dezbatere pop versus art. De
atunci, anumite publicaţii muzicale au îmbrăţişat legitimitatea. Există un
argument puternic pentru rockist modul în muzica critică, care există, şi că este
dăunător şi poptimism. Sa poziţionat ca o corecţie, un antidot. În general criticii
de rock şi jurnaliştii sunt descrişi ca o grămadă de zidari pentru bazele Hall Rock
and roll of Fame. Adevărat, în mare parte sunt studii false de film cum ar fi,
critica piatră de la sfârşitul anilor ’60 şi ’70 a fost o încercare de a face muzica
populară demnă de studiu.
Muzica pop a fost dominată de american şi (de la mijlocul anilor 1960),
British industriile muzicale, a cărei influenţă a făcut muzica pop ceva de
monocultură internaţională, dar cele mai multe regiuni şi ţări au propria lor formă
de muzică pop, producând uneori versuri locale ale tendinţei mai largi, şi de
creditarea caracteristicilor locale. Unele dintre aceste tendinţe (de exemplu,
Europop) au avut un impact semnificativ al dezvoltării genului.

7
 II.2. Christina Perri – carieră componistică şi concertistică

Christina Judith Perri s-a născut în anul 1986, în Bensalem

Pennsylvania, SUA. Aceasta este o cântăreaţă americană şi o compozitoare de la
Bucks County, Pennsylvania.
Primul ei single Jar of Hearts
cartografiat după ce a fost
prezentat pe Fox, show de
televiziune So You Think You Can
Dance în 2010. Single-ul a fost
vândut în peste 3 milioane de
exemplare în Statele Unite şi a fost
un hit în întreaga lume. În Marea
Britanie a ajuns numărul 3 în top şi
a fost mai mult de 3 luni, în Marea
Britanie Top 40.
După Jar of Hearts, aceasta a început să fie celebră, Perri semnând un
contract cu Atlantic Records. Albumul ei de debut, Lovestrong, a fost lansat pe 10
mai 2011. În 2012, ea a scris şi a înregistrat A Thousand Years pentru filmul The
Twilight Saga:Breaking Dawn – Part.2 (2011) şi apare pe coloana sonoră. Piesa a
fost vândută în peste 4 milioane de exemplare în Statele Unite ale Americii, fiind
certificată cu 4 premii de platină. Al doilea EP al ei, A Very Merry Perri
Christmas, a fost lansat în octombrie 2012. Al doilea album de studio Head or
Heart a fost lansat la data de 1 aprilie 2014. Single-ul Human a fost lansat pe 18
noiembrie 2013.

8
 Christina Perri a absolvit Archbishop Ryan High School în 2004. Ea
singură a învăţat cum să cânte la chitară la vârsta de 16 ani, urmărind o casetă
video cu Shannon Hoon din grupul Blind Melon dat pe VH1. Ea a urmat un
colegiu important de comunicare cu un an înainte să abandoneze pentru a urma o
carieră muzicală.
Ea a cântat frecvent şi a jucat în teatrul muzical de mic copil. Perri a
învăţat singură să cânte la pian şi chitară. Potrivit acesteia, ori de câte ori ea cântă
la chitară sau la pian, va cânta şi dintr-o dată aceste cântece vor apărea.
Perri şi-a mutat domiciliul în Los Angeles când a împlinit vârsta de 21 de
ani. Aceasta s-a simţit înspăimântată de cele peste 3000 de mile depărtare de
familia ei. Mai târziu în acelaşi an aceasta s-a căsătorit şi a început să producă
videoclipuri muzicale pentru o viaţă. Ea a divorţat 18 luni mai târziu şi s-a mutat
într-un apartament mic pe cont propriu să se concentreze în întregime pe lucrul
muzical. Perri s-a mutat înapoi în Philadelphia până la sfârşitul anului 2009, în
acest timp scriind piesa Jar of Hearts. Mai târziu mutându-se înapoi la Los
Angeles, făcându-se chelneriţă la Melrose Cafe în timpul zilei şi noaptea
înregistrând piese.
Piesa lui Perri , Jar of Hearts a apărut pe So You Think You Can Dance în
timpul spectacolului din 30 iunie 2012 într-un spectacol al lui Billy Bell şi
Kathryn McCormick. Ca urmare a prezentării sale în spectacol, Jar of Hearts a
vândut 48.000 de exemplare digitale în prima săptămână, a debutat pe Billboard
Hot 100 pe locul 63 şi ajungând numărul 28 pe Billboard’s Hot Digital Songs. În
termen de o lună, a vândut peste 100.000 de exemplare. Piesa a ajuns pe locul 17
pe Hot 100.
Ca urmare a succesului după Jar of Hearts aceasta a semnat un contract cu
Atlantic Records la data de 21 iulie 2010. Perri a înregistrat un EP intitulat The
Ocean Way Sessions care a fost lansat pe 9 noiembrie 2010, al doilea single din

9
albumul de debut la Christinei, Arms a fost lansat pe 15 martie 2011. Ea a lansat
albumul de debut Lovestrong pe 10 mai 2011. Aceasta a debutat pe locul 4 în
Billboard 200, cu vânzări de peste 58.000 de exemplare în prima săptămână. În
Regatul Unit, Lovestrong a fost cel de al treisprezecelea cel mai mare album de
debut al anului 2011.
În iulie 2011, Perri s-a angajat în primul său turneu mondial, Lovestrong
Tour care a durat aproape un an şi a constat în 71 de date. Perri a lansat single-ul
A Thousand Years care a apărut pe coloana sonoră a filmului The Twilight
Saga:Breaking Dawn – Part 1, la data de 18 octombrie 2011. Piesa a debutat pe
locul 63 în Billboard Hot 100 şi a atins punctul culminant la numărul 31, dar a
fost certificată de 4 ori cu platină şi cu peste 4 milioane de vânzări numai în
SUA. Piesa fiind singura de cel mai mare succes de până acum a lui Perri. Al
treilea şi ultimul single Distance a fost lansat pe 20 martie 2012.
Perri a anunţat în San Juan, Puerto Rico, în timpul turneului său că a
început să lucreze la al doilea album de studio. În plus, la sfârşitul anului 2012
Perri a cântat în deschiderea turneului lui Jason Mraz, Love Is A Four Letter
Word în America de Nord. La 1 august 2012, ea a anunţat că va fi lansată piesa
A Very Merry Perri Christmas EP pe 16 octombrie 2012. Albumul a constat într-
un cântec original Something About December. Perri reînregistrează A Thousand
Years pentru coloana sonoră a filmului The Twilight Saga. Breaking Dawn –
Part 2 fiind ajutată de câţiva membri de la Steve Kazee. La 14 mai 2013, ea a
primit IMC, premiul pentru melodia ei A Thousand Years la Premiile anuale BMI
a 61-a ediţie Pop având loc în Beverly Hills, California.
În 2013, Perri a început să posteze poze pe site-uri de socializare despre
progresul celui de al doilea album al său. În luna februarie, Perri a făcut un
parteneriat cu o organizaţie non-profit To Write Love On Her Arms pentru a face
un turneu caritabil pentru a strânge fonduri şi a debutat cu un cântec nou din

10
 albumul al doilea intitulat I Believe. Pe 11 noiembrie 2013, Perri a anunţat că
primul ei single de pe noul album se numeşte Human piesa fiind lansată pe 18
noiembrie 2013 pe iTunes. Perri a anunţat că al doilea ei album va fi intitulat
Head or Heart şi vai fi lansat pe 1 aprilie 2014. Aceasta începând un nou turneu,
Head or Heart, în aprilie 2014.
Perri a lansat al doilea single de pe al doilea album intitulat Burning Gold
pe 1 august. În decembrie 2014, Perri a cântat în concertul anual de Crăciun
Christmas in Washington. La 2 martie 2016, Christina a anunţat pe Instagram că
ea timp de 4 ani a fost sobră. La numai trei luni de la această postare, aceasta îşi
anunţă fanii că lucrează la următorul său album, acesta fiind al treilea album la
Christinei Perri.

Titlu Detaliile albumului Premii

 Lansat.10 mai 2011  RIAA-platinum
 Etichetă. Atlantic  ARIA- aur

Lovestrong  Format. CD, digital  BPI-aur

 IRMA-platinum
Titlu An Premii Album
Jar of Hearts 2010  RIAA-4x platinum Lovestrong
 ARIA-3x platinum
 BPI-platinum
 BVMI-platinum
 IFPI AUT-platinum
 IFPI SWI-2x platinum
 MC-2x platinum
 IRMA-2x platinum
 RIANZ-platinum
Arms 2011  RIAA-platinum Lovestrong

11
 2011  RIAA-5x platinum The Twilight
 ARIA-6x platinum Saga: Breaking

 BPI-platinum Dawn - Partea 1

A Thousand Years
 IRMA-aur
 MC-platinum
 RIANZ-2x platinum
Distance (featuring 2012 Lovestrong
Jason Mraz)
A Thousand Years 2012  RIAA-aur The Twilight
(featuring Steve Kazee) Saga: Breaking
Dawn – Partea 2
Human 2013  RIAA-platinum Head or Heart
 BPI-argint
 MC-platinum

II.3. Analiza piesei A Thousand Years cântată de Christina Perri

12
 Piesa A Thousand Years este
scrisă de către cântăreaţa şi
compozitoarea Christina Perri alături de
compozitorul David Hodges. Această
piesă a fost scrisă pentru filmul The
Twilight Saga: Breaking Dawn – Partea
1, albumul din care face parte purtând
acelaşi nume, piesa fiind al doilea single
din album. A fost lansată pe 18
octombrie 2011, piesa fiind
reînregistrată pentru partea a doua a filmului cu vocea lui Steve Kazee.
Pe 23 octombrie 2011, piesa a ajuns pe locul 63 pe US Billboard Hot
100 şi numărul 70 pe Canadian Hot 100. A ajuns pe locul 31 în Billboard Hot
100 ,iar în cea de a doua în top 40 hit. Până în iulie 2013, piesa a vândut peste 3
milioane de descărcări digitale în SUA. În iunie 2014, piesa a vândut 3,657,000
de exemplare în Statele Unite.
În Regatul Unit, piesa a ajuns pe locul 32 la lansarea sa iniţială în
2011. În anul următor, după lansarea părţii a doua a filmului, aceasta a ajuns pe
locul 13. În 2013, când a fost cântată la The X Factor (Marea Britanie), a atins
apogeul ajungând pe locul 11.

13
 Regiune Certificare Unităţi certificate/
Vânzări

Australia (ARIA) 6x platinum 420.000

Canada (Muzică Canada) Platină 100.000

Irlanda (IRMA) Aur 7.500

Italia(FIMI) Platină 50.000

Mexic (AMPROFON) Platină 60.000

Noua Zeelandă (RMNZ) Platină 15.000

Regatul Unit al Marii Platină 600.000

Britanii (BPI)

Statele Unite ale Americii 5x platinum 3.657.000

(RIAA)

14
Strofa I, în limba engleză Strofa I, în limba română
Hearts beats fast Inima bate repede
Colors and promises Culori şi promisiuni
How to be brave Cum să fi curajos
How can I love when I’m afraid to fall Cum pot iubi când mi-e teamă să nu cad
But watching you stand alone Dar te privesc stând singur
All of my doubt, suddenly goes away Toate îndoielile mele, dintr-o dată dispar
somehow cumva
Pre-refren în limba engleză Pre-refren în limba română
One step closer Un pas mai aproape
Refren I în limba engleză Refren I în limba română
I have died everyday Am murit în fiecare zi
Waiting for you Aşteptându-te pe tine
Darling don’t be afraid Dragule, nu-ţi fie frică
I have loved you Te-am iubit
For a thousand years Pentru o mie de ani
I’ll love you for a thousand more Te voi iubi pentru încă o mie de ani şi mai
mult
Strofa a II-a, în limba engleză Strofa a II-a, în limba română
Time stand still Timpul stă în loc
Beauty in all she is Frumuseţe în tot ce este ea
I will be brave Voi fi curajos
I will not let anything, take away Nu voi lăsa nimic, să ia
What’s standing in front of me Ce stă în faţa mea
Every breath, every hour has come to this Fiecare respiraţie, fiecare oră a venit
pentru acest

15
Pre-refren în limba engleză
One step closer
Refren I în limba engleză
I have died everyday
Waiting for you
Darling don’t be afraid
I have loved you
For a thousand years
I’ll love you for a thousand more
Refren II în limba engleză
And all long I believed
I would find you
Time has brought
Your heart to me
I have loved you
For a thousand years
I’ll love you for a thousand more
Pre-refren în limba engleză
One step closer
One step closer
16
Pre-refren în limba română
Un pas mai aproape
Refren I în limba română
Am murit în fiecare zi
Aşteptându-te pe tine
Dragule, nu-ţi fie frică
Te-am iubit
Pentru o mie de ani
Te voi iubi pentru încă o mie de ani şi mai
mult
Refren II în limba română
Şi timpul trece am crezut
Că te voi găsi
Timpul a adus
Inima ta pentru mine
Te-am iubit
Pentru o mie de ani
Te voi iubi pentru încă o mie de ani şi mai
mult
Pre-refren în limba română
Un pas mai aproape
Un pas mai aproape
Refren I în limba engleză
I have died everyday
Waiting for you
Darling don’t be afraid
I have loved you
For a thousand years
I’ll love you for a thousand more
Refren II în limba engleză
And all long I believed
I would find you
Time has brought
Your heart to me
I have loved you
For a thousand years
I’ll love you for a thousand more
17
Refren I în limba română
Am murit în fiecare zi
Aşteptându-te pe tine
Dragule,nu-ţi fie frică
Te-am iubit
Pentru o mie de ani
Te voi iubi pentru încă o mie de ani şi mai
Mult
Refren II în limba română
Şi tot timpul am crezut
Că te voi găsi
Timpul a adus
Inima ta pentru mine
Te-am iubit
Pentru o ie de ani
Te voi iubi pentru încă o mie de ani şi mai
mult
 Piesa A Thousand Years compusă de Christina Perri şi David Hodges
este o lucrare în formă bistrofică asimetrică cu introducere instrumentală,
intermezzo instrumental şi codă. Această lucrare este compusă într-o măsură
ternară inegală de 12/8, în tempo lent.
Introducerea instrumentală este constituită din primele 4 măsuri, fiind
aduse funcţiunile principale şi secundare la mâna stângă, în timp ce la mâna
dreaptă completează acordurile sub formă de pulsaţii ternare inegale şi care
semicadenţează pe dominantă (treapta aV-a), lucrarea fiind scrisă în Sib major.
Exemplul 1:

Prima măsură începe pe treapta I în stare directă, care se menţine

până la ultimul acord, măsura se încheie pe treapta a V-a, în răsturnarea I. A
doua măsură începe cu un acord de septimă pe treapta a VI, treaptă
secundară, terminând pe dominantă 5/4. În următoarea măsură acordul de
subdominantă este predominant, iar în ultima măsură din introducere avem
treapta întâi în răsturnarea a II-a şi pe timpul 3 avem treapta a V-a, 4/3, iar pe
timpul 4 o apogiatură.

18
 Strofa I (A) se desfăşoară între măsurile 5-12, fiind alcătuită din
două fraze: a-măsurile 5-7 şi a variat-măsurile 8-12. La a variat se va
adăuga un apendice care va fi întâlnit şi după intermezzo. Linia melodică se
desfăşoară pe un ambitus restrâns de decimă (sol-sib1), având unele sunete
repetate sib din octava mică şi o desfăşurare destul de ritmizată, fiind prezent
un ritm ternar inegal cu elemente de pasaj (încercuite cu roşu) şi echappee
(încercuit cu albastru).
Exemplul 2:

19
20
 Acompaniamentul reducţiei de pian, dublează la unison, la mâna
dreaptă, linia melodică, iar la mâna stângă acompaniază ostinato (repetat) ,
contrapunctat cu o voce interioară asemănătoare ritmului binar. Atât linia
melodică solistică, cât şi cea de la acompaniamentul de la pian (la unison),
sunt realizate cu note melodice consonante şi disonante de: pasaj, echappee
(notă scăpată), întârziere semipregătită, anticipaţie (încercuită cu verde),
broderie (încercuită cu mov), întârziere pregătită.
Refrenul spre deosebire de strofă, refrenul (B) este mai cantabil şi
se desfăşoară în prima fază între măsurile 13-17, cu o singură frază b fiind
urmat de strofa a II-a (A) –măsurile 5-12 cu semicadenţă pe treapta a V-a,
având aceeaşi structură de două fraze: a şi a variat. Celei de-a doua strofă îi
urmează refrenul (B), fiind alcătuit de data aceasta de două fraze: b şi b
variat, fiind urmate de a treia frază, un b1 variat între măsurile 19-22.
Exemplul 3:

21
22
23
 Ambitusul refrenului este numai de o octavă (fa-fa1), ritmul
acestuia combinând formula troheu (notă lungă urmată de notă scurtă,
respectiv silabă lungă şi silabă scurtă, raport 2/1) cu ritmul ternar inegal sau
ternar inegal descompus (măsura 20, timpii 1-3) datorită textului.
Asemeni strofelor, acompaniamentul reducţiei de pian respectă
acelaşi tipar, dublând linia melodică a solistei, la mâna dreaptă în timp ce la
mâna stângă acompaniază ostinato, predominând în acest sens, ritmul troheu
fiind dublat în unele cazuri la octavă.

24
 Intermezzo (măsurile 23-26), în continuarea celui de al doilea
refren îşi face apariţia un intermezzo instrumental (C) care se desfăşoară pe
un cadru funcţional variat (I;VI;IV;II6). Acest intermezzo fiind susţinut de
acorduri la mâna dreaptă cu rol de pulsaţie metrică, iar la mâna stângă fiind
adus acelaşi acompaniament ostinato pe două planuri sonore: ritmul ternar
(troheu) şi cel binar, egal, asemănător cu diviziunea excepţională, duolet.
Exemplul 4:

Inovatoare este reapariţia apendicelui (măsurile 27-30) strofei (a şi

a variat) care încheie intermezzo-ul One step closer, ca o chemare a femeii
iubite de către personajul principal. Desfăşurându-se sub formă de întrebare-
răspuns pe o linie melodică ascendentă în care acompaniamentul
instrumental semicadenţează la dominantă.

25
 Asimetria formei lucrării este confirmată spre final de reapariţia
refrenului (B) având structura frazelor b variat (măsurile 35-38) şi b1 variat
(provenind din b, măsurile 35-38) cu semicadenţă la dominantă.
Lucrarea se încheie cu Coda instrumentală având asemănări,
atât cu metro-ritmia şi funcţiile cu intermezzo cu semicadenţă finală pe
treapta a IV-a cu nonă.
Exemplul 5:

26
 III.BIBLIOGRAFIE

1. Berindei Dicţionar de jazz Editura Ştiinţifică şi

Mihai Enciclopedică, Bucureşti, 1976.
2. Bughici Dicţionar de forme şi genuri muzicale,
Dumitru Editura Muzicală, Bucureşti, 1978.
3. Caraman Dicţionar de rock, pop, folk, Editura Humanitas, 2000.
Fotea Daniela
4. Herman Originile şi dezvoltarea formelor
Vasile muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti,
1982.
5. Popp Marius Armonia aplicativă în improvizaţia de
jazz, pop, rock, Editura Muzicală, Bucureşti
6. Teodorescu Tratat de forme şi analize muzicale; Editura Muzicală,
Ciocănea 2005.
Livia
7. Timaru Curs de forme muzicale, Academia de Muzică,
Valentin “Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca,1990.
8. *** Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 2004.
9. poze%20Christina%20Perri/A
%20Thousand%20Years%20(Christina
%20Perri%20song)%20-
%20Wikipedia.html

27