Niccoló di Bernardo dei Machiavelli

Iordan Nicola Diana

  Niccole di Bernardo dei Machiavelli (n. 3 mai 1469, Florența - d. 21
iunie 1527, Florența) a fost un diplomat, funcționar public, filozof, om
politic și scriitor italian.
 A fost un exponent de prestigiu al Renașterii italiene. Opera sa capitală Il
principe ("Principele") este considerată primul tratat modern de politică.
 Născut în micul sat San Casciano in Val di Pesa, la aproximativ cincisprezece
kilometri de Florența, la 3 mai 1469, Niccolò era fiul lui Bernardo Machiavelli
(avocat aparținând unei ramuri sărăcite a unei influente familii florentine) și al
Bartolomeii di Stefano Nelli, ambii de familii culte și de origini nobiliare, dar cu
puține resurse din cauza unor datorii ale tatălui.
 Intrat în serviciul guvernului între 1494 și 1512 în calitate de contabil, Niccolò
Machiavelli a cunoscut succesul după proclamarea Republicii Florentine, în 1498.
A fost secretar al „Consiliului celor Zece” (i Dieci della liberta e della pace),
consiliu care conducea negocierile diplomatice și supraveghea operațiunile militare
ale republicii.[4] Printre însărcinările sale s-au numărat vizitele la suveranul
francez (în 1504, 1510-1511), la Sfântul Scaun (1506), și la împăratul german
(1507-1508). În timpul misiunilor sale diplomatice a cunoscut mulți dintre
principii italieni și a putut să le studieze strategiile politice, în special cele ale
lui Cesare Borgia, care era preocupat, la vremea respectivă, de extinderea
posesiunilor sale în Italia centrală.
 Din 1503 până în 1506, Machiavelli a reorganizat apărarea militară a Republicii
Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod
curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea
unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, când familia
florentină Medici a recâștigat puterea asupra Florenței și republica a fost
dizolvată, Machiavelli a fost destituit din funcție și arestat pentru scurt timp. A fost
închis în Florența, fiind învinuit de o presupusă conspirație împotriva noii puteri.
După eliberarea sa, a fost exilat și detașat în San Casciano, unde și-a scris cele mai
importante lucrări. În ciuda încercărilor sale de a câștiga încrederea casei de
Medici, nu a revenit niciodată la poziția înaltă pe care o deținuse în cadrul
guvernului anterior. Când republica a fost reinstaurată pentru scurt timp, în 1527, a
fost suspectat de mulți republicani că ar susține casa Medici. A murit la Florența,
pe 21 iunie 1527, și este îngropat în bazilica Santa Croce.
Principele

 De-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista
atacurilor externe. Scrierile sale tratează principiile pe care este bazat un asemenea stat și
modalitățile prin care aceste principii pot fi implementate și menținute. În opera sa cea
mai cunoscută, Principele (1513), descrie metodele prin care un principe poate dobândi și
menține puterea politică. Acest studiu, care a fost privit, adeseori, ca o sprijinire a tiraniei
și despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia, este bazat pe credința lui
Machiavelli că un suveran nu este constrâns de normele etice tradiționale: “Se pune astfel
problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar
trebui să fii și una și alta; dar întrucât este greu să împaci aceste două lucruri, spun că,
atunci când unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine să fii
temut decât iubit.” În viziunea sa, un principe ar trebui să fie preocupat doar de putere și
să se supună doar regulilor care duc spre succes în acțiunile politice. Machiavelli credea
că aceste reguli pot fi descoperite, prin deducție, din practicile politice ale vremii, ca și
ale perioadelor anterioare.