Sunteți pe pagina 1din 16

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV

CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

CJRAE ILFOV

CLASA PREGATITOARE

SCOLARITATEA LA VARSTA DE 6 ANI


PREGATIREA PRESCOLARULUI PENTRU SCOALA

ARGUMENTARE, CADRU SINTETIC DE REFERINTA, FISE DE EVALUARE


PSIHOSOMATICA (FISA 1, FISA 2)

I. ARGUMENTE PSIHO-PEDAGOGICE ÎN FAVOAREA ȘCOLARIZĂRII COPILULUI


LA VÂRSTA DE ȘASE ANI

1) Se extinde mediul de comunicare și interacțiune al copilului


- de la mediul familial
ca mediu restrâns ( mama, tata, frați/surori, bunici),
compensat de stimuli generatori de experiențe cognitive ( obiecte, informații mai mult sau mai
puțin complexe și adecvate nevoilor și potențialului de cunoaștere al copilului),
experiențe afective și motrice relevante pentru copil, în măsura în care familia are/nu are
disponibilități complete în acest sens,
familia organizată preponderent pe valori, motivații și interese familiale,
- la mediul școlar
caracterizat prin extensia contextului interacțional și de comunicare, datorată cadrului specific
de organizare ( formalizarea/organizarea normativă a educației)
obiective educaționale diseminate pe nivele de vârstă,
acoperirea obiectivelor de o curriculă adaptata nevoilor de cunoaștere ale copilului,
centrarea pe învățare de experiențe pe bază de strategii didactice, de asemenea, adecvate vârstei.

1
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

2) Școala, la venirea copilului de 6 ani în sistem, are în vedere perspectiva evolutivă a acestuia,
pe criterii și fundamente psihologice:
vârsta de 6 ani – context favorabil structurării viitoarei personalități, pornind de la
predispozițiile psihice ale copilului ( percepția, favorizează observația, pe baza căreia, copilul
de 6 ani, receptează informația din mediul extern, procesând-o și realizând progres în planul
achizițiilor care facilitează dezvoltarea gândirii, a limbajului, pe baza cărora se consolidează
cunoașterea și experiența, realizandu-se salturi valorice în planul curiozității/intereselor, al
motivației, al încrederii în sine, al autocontrolului și autonomiei).
3) Școlarizarea la 6 ani, aduce copilul într-un mediu experiențial complex al comunicarii și al
relaționarii, în care interacționează cu covârstnici și adulți în context organizat, dirijat în conformitate
cu anumite obiective, cu norme și reguli consecvent monitorizate sub aspectul asumării, al respectării,
al realizării performanței de adaptare, de socializare, de întarire pozitivă , de modelare personală
( trăsături de caracter, convingeri morale inițiale/fundamentale, ca factori reglatori ai personalității).
4) Venind în școală la vârsta de 6 ani, copilul are avantajul de a se forma/a se dezvolta, exersând
experiențe în situații ludice/de joc, într-un cadru care facilitează o evoluție în raport cu jocurile din
familie și gradiniță, evoluție marcată de selecția și abordarea acestora în funcție de un pachet de
obiective, proprii unui subsistem educațional definit în viziunea reformei reale a educației, respectiv,
obiectivele învățământului primar, care pentru prima dată în sistemul educațional național,
vizează formarea de competențe și capacități pe parcursul a 5 ani de studiu; în același context
reformator la nivelul sistemului, avem în vedere învățămantul preșcolar, care în viziunea
educației timpurii, școlarizează copiii în grădiniță , pe parcursul a 3 ani, respectiv, de la 3 la 6 ani

II. CADRU SINTETIC DE REFERINTA

Caracterizare generală a vârstei preşcolare

Perioada preşcolară, între 3 şi 7 ani, constituie cea de-a doua copilărie, denumită şi „vârsta de
aur” a copilăriei. Preşcolaritatea aduce schimbări importante în viaţa unui copil, atât în planul
dezvoltării somatice, cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul relaţional. La sfârşitul
acestei perioade ne întâlnim cu expresia „cei 7 ani de acasă”, ce reflectă tocmai importanţa constituirii
bazelor dezvoltării activităţii psihice şi conturarea trăsăturilor de personalitate ce îşi pun amprenta pe
comportamentele viitoare.

2
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

Copilul preşcolar traversează etapa cunoaşterii, prin lărgirea contactului cu mediul social şi
cultural, din care asimilează modele de viaţă ce determină o integrare tot mai activă la condiţia umană
Caracteristici specifice acestei vârste:
diversificarea conduitelor psiho-motrice;
particularitatea caracteristică acestei vârste este marea sa
mobilitate, prin predominarea proceselor excitative asupra celor inhibitive;
complicarea şi adâncirea proceselor de cunoaştere, la schimbarea atitudinii faţă de mediul
înconjurător
adâncirea contradicţiilor dintre solicitările externe şi posibilităţile interne ale copilului;
lărgirea cadrului relaţional (cu obiecte, cu alţii, cu sine), constituie una dintre premisele
dezvoltării psihice pe toate planurile;
exuberanţa motorie şi senzorială specifică acestei etape se va asocia cu îmbogăţirea şi
flexibilitatea limbajului, cu dezvoltarea gândirii care câştigă coerenţă, claritate, comunicativitate
şi se emancipează într-o oarecare măsură de dominanţa afectivă şi activă care o frâna în etapa
anterioară
conturarea imaginii şi conştiinţei de sine, dezvoltarea conştiinţei morale;
creşterea gradului de autonomie;
in unele situaţii poate apărea aşa numita dedublare comportamentală;
maturizarea posibilităţilor cognitiv – operaţionale;
intensificarea şi creşterea capacităţilor sale adaptative;
regularizarea planului relaţional interpersonal;
atitudinile imaginative şi subiective asupra lumii vor fi înlocuitetreptat cu atitudini realiste şi
obiective;
mimarea unei acţiuni va fi înlocuită cu învăţarea şi efectuarea reală a acţiunii respective
Urmărind particularităţile de vârstă ale copiilor de 6/7 ani, putem identifica următoarele caracteristici:
Apar manifestările de atenţie voluntară;
Trecerea la învăţarea sistematică;
Activitatea de cunoaştere a realităţii se adânceşte;
Apar cele mai simple forme de gândire logică, orientată spre sistematizarea şi generalizarea
faptelor;
Însuşirea unui cerc de reprezentări şi noţiuni despre realitatea înconjurătoare;
Dezvoltarea proceselor psihice: atenţie, voinţă, memorare, spirit de observaţie;
Forţa şi agilitatea motrică este probată în această perioadă prin imitaţie;
Se manifestă un dezvoltat simţ către domeniul artei.
3
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

REPERE ALE CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII ANATOMO - FIZIOLOGICE LA COPII DE


VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ

Reperele creşterii şi dezvoltării anatomo – fiziologice specifice preşcolarilor:


procesul de creştere în înălţime este accelerat, la fel ca şi cel de creştere în greutate în primii ani
de viaţă, cu vârsta are loc o diminuare treptată a ritmului de creştere şi dezvoltare;
o perioadă de creştere lentă se instalează pe la 4 – 5 ani, când creşterea anuală este de numai 4 –
6 cm, aproximativ 6%, o uşoară intensificare a ritmului de creştere pare să aibă loc pe la
sfârşitul perioadei de 6 – 7 ani; la 3 ani talia unui copil este de 91 – 92 cm., iar la sfârşitul
vârstei preşcolare ajunge la 117 – 118 cm.;
în ceea ce priveşte greutatea, adausul anual este de 2 kg; la 3 ani copilul cântăreşte 14 kg, iar la
7 ani ajunge la 22 kg.
fetele au talia şi greutatea mai mică cu 1cm, respectiv 0,5 – 1 kg faţă de băieţi, ce poate varia
însă în funcţie de alimentaţie, igienă, stare de sănătate
regula creşterii şi dezvoltării este inegală pentru această vârstă, apare astfel o disproporţie între
creşterea capului care este mai mare faţă de membrele inferioare mai scurte; acest fapt are
repercursiuni asupra stabilităţii şi echilibrului corpului; această regulă a dezvoltării inegale se
extinde şi asupra altor organe şi ţesuturi, cum ar fi pielea, ca urmare a proceselor de diferenţiere
a ţesuturilor şi celulelor
se continuă în această perioadă procesul de osificare, apar aşadar „puncte de osificare”
datorită elasticităţii coloana vertebrală se poate modifica, însă, curburile coloanei vertebrale s-au
format deja însă nu au o suficientă stabilitate
sistemul muscular este la fel de inegal dezvoltat; muşchii lungi ai membrelor superioare şi
inferioare progresează mai rapid decât cei scurţi ai mâinii, fapt care explică de ce preşcolarul
efectuează mai uşor mişcările largi, ample (mers aruncare, lovire), decât mişcările de precizie
(desen, croşetat etc.). La preşcolari muşchii sunt insuficient dezvoltaţi, mai ales cei de la nivelul
părţii anterioare a cutiei toracice şi cei de la nivelul coloanei vertebrale (posterior)
cea mai spectaculoasă modificare o întâlnim însă la nivelul sistemului nervos- celulele ţesutului
nervos se diferenţiază, cresc sub raport morfologic, îşi perfecţionează funcţiile; sistemul nervos
se dezvoltă atât în direcţia diferenţierii şi creşterii morfologice a celulelor ţesutului nervos cât şi
în direcţia perfecţionării lor funcţionale; există deosebiri cantitative şi mai ales calitative între
sistemul nervos al copilului şi al adultului;
un rol important în viaţa organismului copilului mic îl are activitatea sistemului nervos
vegetativ, care inervează toate organele interne, vesele de sânge şi muşchii scheletici.
4
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

există de asemenea unele observaţii care arată că în etapa iniţială a copilăriei predomină
activitatea sistemului nervos parasimpatic, în raport cu cel simpatic, ceea ce are ca urmare
dilatarea uşoară a vaselor cutanate, excitabilitatea pronunţată a sfincterului vezicii urinare, a
sfincterului anal etc.
totodată, creierul îşi măreşte volumul; la naştere el, cântăreşte cca 370 g, către 3 ani îşi triplează
greutatea, iar la sfârşitul spre şcolarităţii reprezintă aproximativ 4/5 din greutatea lui finală,
cântărind cea l 200 g; se va avea in atentie procesul de diferenţiere a neuronilor care formează
straturile corticale, creşterea numărului fibrelor mielinice şi a fibrelor intercorticale,
perfecţionarea funcţională a diferitelor regiuni corticale - cea mai importantă modificare o
reprezintă, însă, schimbarea raportului de forţă dintre sistemul nervos periferic şi sistemul
nervos central
ca urmare a dezvoltării scoarţei cerebrale creşte numărul si viteza de formare a reflexelor
condiţionate, precum şi stabilitatea lor; până la 3 ani, celulele corticale ajung la un nivel înalt de
diferenţiere, iar la 7 – 8 ani acest proces aproape se încheie; dezvoltarea cea mai intensă a
cortexului are loc în perioada antepreşcolară, conform aceloraşi surse citate anterior;
voinţa ar fi imposibil de explicat în afara inhibiţiei de întârziere, dupa cum uitarea, atât de
frecventă la această vârstă, n-ar putea fi înţeleasă înafara inhibiţiei de stingere; predominanta
unuia sau altuia dintre cele două procese nervoase fundamentale (excitaţia şi inhibiţia), stă la
baza unor conduite cum ar fi somnolenţa, lipsa de vlagă, ne-reacţionarea la stimulii mediului
sau neastâmpărul, capriciul etc.;
se conturează mai pregnant dominanţa asimetrică a emisferelor cerebrale, ceea ce se va
repercuta asupra diferenţierii manualităţii copilului (dreapta, stânga, ambidextru);
biochimismul intern al organismului cunoaşte o evoluţie evidentă:
se diminuează activitatea timusului (glanda creşterii), atât de activă în perioada
anterioară, şi se intensifică funcţiile glandei tiroide şi ale hipofizei, ceea ce explică de ce
ritmul creşterii este mai lent dar şi de ce mobilitatea copilului este mai mare, tiroida
intensificând procesele metabolice;
aparatul respirator, destul de bine dezvoltat. Frecvenţa respiratory crescută (45-50
resp/min);
altă particularitate a aparatului respirator specifică acestei vârste este îngustarea căilor
respiratorii superioare;
aparatul cardio-vascular funcţionează din intrapartum frecvenţa cardiacă 130-140 bătăi
/min. Muşchiul cardiac funcţionează bine, activitatea lui fiind uşurată de presiunea

5
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

sanguină redusă, deoarece vasele sanguine sunt relativ largi şi sângele circulă cu
uşurinţă, conform părerilor exprimate;
aparatul digestiv este complet dezvoltat şi voluminos dar puţin diferenţiat funcţional.
alte simptome specifice varstei de 6 ani:
schimbarea caracterului conflictelor pe măsura creşterii;
trecerea de la jocul în care fiecare copil se joacă în felul său, la jocul în care operaţiile copiilor
sunt coordonate;
schimbarea caracterului stimulării jocului;
schimbarea caracterului rolului care la început este general, ca apoi să se individualizeze tot mai
mult şi să se tipizeze.

PREZENTAREA GRAFICĂ A FAZELOR DE DEZVOLTARE

6
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

Necesitatea cunoasterii psihopedagogice a copilului în vederea pregatirii lui pentru scoala

Particularitatile de vârsta si individuale au solide fundamente psihopedagogice, "cunoasterea


personalitatii copilului este tot atât de importanta ca si cunoasterea lumii în care si prin care
învatamântul îsi atinge scopurile"(B. Suchodolski). Cunoasterea personalitatii copilului nu reprezinta
un scop în sine. Educatia si activitatea de cunoastere a copilului constituie un proces unitar, educatorul
cunoaste copilul educându-l si-l educa mai bine cunoscându-l. Copilul trebuie cunoscut pentru a
modela cu succes dezvoltarea personalitatii sale. Modelarea copilului, în conformitate cu scopurile
propuse de scoala, nu se poate realiza decât pe baza cunoasterii echipamentului bio-psihic al acestuia,
prin stimularea potentialului individual prin strategii adaptate la nevoile sale, centrate pe invatarea de
experiente ("educatia pe masura" si "scoala pe masura").

Datorita caracterului prospectiv al educatiei, studierea si cunoasterea personalitatii copilului


are o finalitate sociala. Proiectia personalitatii acestuia începe din copilarie. Preocuparea pentru
studierea si cunoasterea personalitatii copilului se impune cu mai multa necesitate la începuturile
procesului de formare a acestuia. Învatatoarea preia copilul de la educatoare cu o anumita experienta
dobândita (cunostinte, deprinderi/experiente, atitudini/comportamente). În copilarie se formeaza
conduitele adaptive de baza, sociabilitatea, reactiile afective si volitionale (Ursula Schiopu). Gradinita
este prima institutie în care copilul învata sa desfasoare o activitate ordonata, încadrata într-un regim
de activitate, cu reguli si norme specifice pe care le exerseaza si le interiorizeaza, le
automatizeaza.Aceasta conduce la achizitii si experiente care determina progrese în sfera cognitiva,
afectiva si psihomotorie a prescolarului, precum si în domeniul sociabilitatii lui. Vârsta prescolara este
considerata perioada imaginatiei, a jocului. Prin joc se îmbogateste sfera vietii psihice a copilului, se
dezvolta curiozitatea, se deschide imaginatia prin imitarea unor roluri/modele socio-grupale,
profesionale. În copilarie are loc procesul de "alfabetizare", înainte de scoalaritate, prin care copilul se
adapteaza la mediul natural si sociocultural apropiat lui.

Clasa pregatitoare se interpune intre gradinita si scolaritate, sistemul dorind sa asigure o


tranzitie pe care copilul sa o tolereze fara dificultati, centrata pe comportamente adaptative, pe baza
carora acesta sa se poata integra eficient, invatand sa fie autonom, sa-si asume sarcini, sa fie
responsabil, sa aiba incredere in sine, sa comunice si sa interactioneze fara constrangeri, sa invete
determinat de propriile interese si motivatii, sa invete colaborand, sa intre in competitie cu ceilalti,
pentru ca mediul scolar îi faciliteaza toate aceste experiente.

7
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

Premise psihologice ale intrarii copilului în clasa I


Conditii ale maturitatii scolare

Utilizarea unor metodologii de psihodiagnoza diferentiata în cadrul scolarizarii permite


cunoasterea nivelului general de dezvoltare psihica a copiilor prescolari si scolari mici. Maturitatea
scolara presupune: maturitatea intelectuala si maturitatea sociala a copilului.

Maturitatea intelectuala - se poate evalua pe baza de probe de inteligenta verbala, activitati


grafomotorii/format ludic, etc., ceea ce permite anticiparea gradului de maturitate a copilului pentru
formarea deprinderilor de citit- scris.

Maturitatea sociala - evaluarea acesteia presupune observarea copilului în cadrul unor


activitati/sarcini, pentru identificarea trasaturilor psihologice, dezvoltarea fizica, stabilitatea
psihomotorie, capacitatea de concentrare, lateralitatea/dominanta, morala consolidata, perceptii si
reprezentari spatiale,etc.

Stabilirea maturitatii scolare vizeaza investigatia nivelului de dezvoltare fizica si


neurofizica,dezvoltarea psiho-intelectuala, nivelul proceselor cognitive, elementare si superioare,
dezvoltarea afectivitatii si a gradului de sociabilizare a copilului.

Factori care influenreaza maturitatea scolara:

factori organici primari (sanatatea sistemului nervos


factori organici secundari (traumatisme externe, tulburari organice interne si cele
musculare, boli cronice)
factori sociali (anturajul socio-cultural negativ din familie, limbajul membrilor familiei)

Cauze ale imaturitatii scolare:

nasterea prematura
subalimentatia
imaturitatea neuromusculara
afectiuni ale sistemului nervos central sau periferic
familia dezorganizata
mijloace educationale neadecvate
8
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

Premise ale maturitatii scolare:

capacitatea functionala a sistemului ostio-muscular, exprimata prin motricitate generala


= totalitatea miscarilor pe care organismul le poate efectuate la nivelul miscarilor mari,
precum si la nivelul motricitatii fine

* Constatarea facuta de V. Oseretzki (1931) potrivit careia maturizarea scolara depinde si de


comportamentele motricitatii generale este valabila si astazi. Strânsa interdependenta dintre
dezvoltarea motricitatii manuale fine, a nivelului inteligentei generale, al orientarii spatiale se
contureaza pregnant la 5-7 ani, adica în prima faza a deprinderilor grafice scolare, scriere, observare,
etc. Motricitatea fina a degetelor are o mare importanta în vederea cultivarii grafismului. Dexteritatea
manuala este mai importanta în activitatile de îndeletniciri practice, lucrari manuale si în activitatile
organizate în atelierele scolare. Viteza miscarii mâinii ramâne în urma fata de nivelul atins de
majoritatea copiilor la un anumit grad de scolaritate, grupa mare, clasa I, clasa a IV-a ; atunci copierea
unui text, scrierea dupa dictare, calculul scris, copierea semnelor grafice de pe tabla, activitati de
îndeletniciri practice (care sunt limitate ca timp de executie) vor constitui apriori pentru acesti elevi.
Potrivit tabelelor de norme întocmite de R. Suchsingere si G. Arnold, la 4 ani copilul dezvoltat normal
realizeaza în 15 secunde cel putin opt linii drepte, corecte, iar la 6 ani, zece linii. Pentru a stabili
randamentul motricitatii fine a mîinilor s-a dovedit util asa numitul "test liniar" care figureaza în mai
multe scari de motricitate Oseteszky. Ramânere în urma prezinta si copiii care manifesta inadaptare la
cerintele instructiv- educative din gradinita.

integritatea cerebrala

*afectiunile cerebrale minime- imobilitati partiale:

o au la baza microleziuni ale sistemului nervos central sau disfunctii minime ale creierului
o se manifesta de obicei dupa intrarea copiilor în scoala - ele sunt sesizate în urma
repercursiunilor care le au în sfera emotivitatii si comportamentului (nerespectarea
regulilor grupale,sociale)
o la 6-7 ani simptomele imobilitatii partiale creeaza dificultati în instruirea lor scolara -
labilitatea atentiei, capacitatea redusa de concentrare (sub 15-20min.), instabilitatea
psihomotorie, impulsivitatea si conduita dezechilibrata, etc.
o sechele postencefalice:

9
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

simptomul major - tulburari de comportament


disfunctii partiale - neconformare cu unele reguli de conduita
deficientele de motricitate - se evidentiaza atât hipermotricitatea cât si
lentoarea, adica ritmul încet al miscarilor
capacitatea de memorare este redusa si semnalizeaza întotdeauna afectiunile
cerebrale intervenite în copilaria timpurie.

o insuficiente de tip disfazic pot sa apara pe fondul unor niveluri mintale

o nediferentierea schemei corporale diferite si reflectarea ei confuza


o tulburarile de limbaj de tip disfazic timpuriu sunt semne care apar la vârsta prescolara în
limitele utilizarii limbajului oral ca mijloc de comunicare impersonala, ceea ce diminueaza
sociabilizarea copilului, determina evitarea situatiilor de conversatie si refugiul în starea de
mutism, "cautarea cuvintelor" - vocabularul redus, limitarea comunicarii la propozitii
simple, incapacitatea memorarii unui text
o achizitiile verbale se obtin mai rapid decât recuperarea proceselor de cunoastere elementara

Coordonarea analizatorului vizual si auditiv

o coordonarea corecta dintre ochi - mâna, care trebuie sa stea în atentia educatoarei, pentru a nu-si forma
gresit pozitia scris-citit
o miscarile se diferentiaza, devin mai precise, ca urmare a faptului ca procesul de excitatie se restrânge tot
mai mult la celulele nervoase care dirijeaza direct activitatea muschilor mâinii

Nota: Parintii care se prezinta cu copiii la Comisia de evaluare psihosomatica, in centrul in care este
arondat, conform programarii pe care fiecare unitate scolara o va afisa, pentru circumscriptiile pe care le
arondeaza, vor prezenta adeverinta medicala a copilului ( si dupa caz, fisa medicala).

10
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

III. INSTRUMENTE DE INREGISTRARE/CONSEMNARE A REZULTATELOR EVALUARII


PSIHOSOMATICE ( Fisa 1, Fisa 2)

FISA 1
EVALUARE PSIHOSOMATICA A COPILULUI LA INTRAREA IN SCOALA

Data
Centrul de
evaluare
Nume copil
Nume parinti,
adresa

Rezultat final in
urma evaluarii
CARACTERISTICI DESCRIEREA CARACTERISTICILOR CONFIRMA NU
SPECIFICE UN NIVEL CONFIRMA
VÂRSTEI OPTIM AL UN NIVEL
MATURITATII OPTIM AL
SCOLARE MATURITATII
SCOLARE
Schema organizarea spaţio-temporală:
corporală -copilul poate executa mişcări complexe ce solicită
mobilităţare şi relaţionare spaţiala a subiectului
-mişcarea conduce la o mai bună orientare
-schema corporală se construieşte progresiv datorită
achiziţiilor senzitive, senzoriale şi kinestezice
-aceste achiziţii sunt integrate progresiv în viaţa
cognitivă a copilului
-schema corporala pune în relaţie două spaţii
esenţiale:
o spaţiul propriului corp
o spaţiul obiectiv înconjurător
-percepţia schemei corporale
 se face pe plan static - percepţia se face prin
cunoaşterea diferitelor părţi ale corpului
11
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

 dinamic - prin cunoaşterea posibilităţilor şi


limitelor praxice
- percepţie corporală:
 analiză a mişcării,
 coordonarea mişcării
 memorarea unui sistem de acţiuni motrice
 copilul poate diferenţia partea dreaptă
de cea stângă iar diferenţierea se realizează în praxie
(foloseşte segmentul preferat în acţiunile motrice)
- segmentele corpului, cât şi acţiunile îndeplinite
sunt orientate:
 în raport cu coordonatele de spaţiu: sus – jos,
dreapta – stânga, în faţă în spate
- până la 7 – 8 ani se continuă achiziţionarea
diferitelor elemente ale schemei corporale şi
organizarea lor într-un tot unitar, dar numai după
această vârstă, copii reuşesc identificarea unei
scheme
Coordonarea pentru vârsta de 6 ani -coordonare dinamica
dinamică - coordonare dinamica a mâinilor, poate cu o minge
segmentară şi de cauciuc, să atingă o ţintă fixă la 1,5 m distanţă, la
generală înălţimea copilului pe un platou de 25/25 cm
- cu o minge de 8 cm diametru aruncă cu mâna
dreaptă fără elan spre platou, cu un membru inferior
uşor flectat; coordonare dinamica generala
- copilul poate sări peste o coardă întinsă la 20 cm de
sol, fără elan
- pentru verificarea simultaneităţii mişcărilor -
mergând, copilul ţine în mâna
stângă/dreaptă o bobină din care desface un fir
pentru a-l
depăna pe indexul celeilalte mâini;
- pentru vârsta de 7 ani, din punct de vedere al
coordonării dinamice a mâinilor, copilul poate trasa
printr-un labirint cu o linie neîntreruptă, traseul de la
intrare şi până la ieşire
-din punct de vedere al simultaneităţii mişcărilor,
copilul flectează şi extinde alternativ genunchii,

12
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

după ritmul ales de el


-descrie în spaţiu cu indexul drept şi stâng
circumferinţe în sensul acelor de ceasornic, membrul
superior fiind adus la 90°

Lateralitatea -stabilizarea lateralităţii (dreptaci, stângaci şi


ambidextrie);
- nivelul educaţiei gestuale
- cunoaşterea stabilă a părţii drepte sau stângi
- reversibilitatea- posibilitatea de a arăta mâna
dreaptă sau stângă a unei persoane din faţa sa
-calitatea motricităţii ca factor important în definirea
lateralităţii
Coordonarea - pentru vârsta de 6 ani
statică – - coordonre static - copilul poate efectua ortostatism,
echilibrul ochii deschişi, sprijin pe un picior, celălalt
membru inferior în triplă flexie de 90°, membrele
superioare pe lângă corp; când membrul inferior
flectat revine pe sol, după 30” se lucrează cu celălalt
membru;
- pentru vârsta de 7 ani
-din punct de vedere al coordonării statice, copilul
poate efectua din stând, cu ochii deschişi, mâinile la
spate, stă pe vârfurile picioarelor şi încearcă
flectarea trunchiului la un unghi de 90°, fără flexia
genunchilor, timpul de menţinere a poziţiei este de
10 sec..
Coordonarea -cunoaşte „spaţiul euclidian”, care este mai omogen
perceptiv – şi în care recunoaşte formele geometrice( avem in
motrică vedere ca la 4 ani recunoaşte şi reproduce pătratul, la
(percepţia 5 ani triunghiul, la 6 ani rombul)
spaţiului, înţelegerea relaţiilor spaţiale
ritmului şi a – înţelege criteriul după care este alcătuită o
mişcărilor succesiune (după vârsta de 5 – 6 ani)
proprii) -structura spaţială după vârsta de 5 – 6 ani:
o cunoaşterea situării propriului corp în mediul
înconjurător;
o cunoaşterea relaţiei existente între obiecte;

13
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

o capacitatea de cunoaştere a persoanei, astfel


încât acesta să se poată organiza în funcţie de
mediul înconjurător şi să organizeze obiectele
unele în raport cu altele
o deosebeşte activităţile ce durează puţin de cele
ce durează mult, se dezvoltă ritmul, care
cuprinde noţiunile de ordine, succesiune, durată
şi alternanţă
Rapiditatea pentru vârsta de 6 ani
mişcărilor - trasează rapid linii verticale pe o coală de hârtie;
pentru vârsta de 7 ani
- ţine în mână un pachet cu cartonase/betisoare si la
semnal le împarte cu viteză în 4 grupe fixate
(distanţa dintre grupe - 10-15 cm)
Ideomotricitatea -în formarea deprinderilor motrice, este important
raportul imagine - act, prin perfecţionarea actului se
îmbogăţeste imaginea
-orientarea în procesul învăţării/evaluarii - centrare
pe actiune, pe modul de execuţie, nu pe rezultatul
acţiunii
-experienţa de mişcare a propriului corp ţine de
formarea
reprezentărilor ideomotorii ce se regăsesc într-o
experienţă motrică anterioară specifică sarcinii.
Recomandari

Comisia de evaluare:

14
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

FISA 2
EVALUARE PSIHOSOMATICA A COPILULUI LA INTRAREA IN SCOALA
( adaptata dupa Guy Willems, Ph. Evrand et al., 1977)

Data
Centrul de evaluare
Nume copil
Nume parinti, adresa

Rezultat final in urma evaluarii

CONFIRMA UN NIVEL NU CONFIRMA UN


INDICATORI DE EVALUARE OPTIM AL NIVEL OPTIM AL
MATURITATII MATURITATII
SCOLARE SCOLARE
Neurologie

Praxie grosiera (salt intr-un picior, a


sta intr-un picior)

Anamneza

Cefalee
Tulburari de somn

15
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV

Dureri abdominale

*Conform fisei medicale


Comportament

Durata atentiei
Semne de oboseala mintala
Perseverare
Lentoare cognitiva, a comprehensiunii
Impulsivitate
Hiperactivitate
Hipoactivitate
Normal

*Conform fisei psiho-pedagogice


Maladii (anamneza)

Epilepsie
Meningita
Meningo-encefalita etc.

*Conform fisei medicale


Recomandari

Comisia de evaluare:

16
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail cjrae.ilfov@yahoo.com/cjrae@ilfov.isj.edu.ro
web:www.cjrae-ilfov.ro