Peştera Sfântului Andrei

Considerată Bethleemul creştinismului românesc, Peştera Sfântului Apostol Andrei este

cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României.

Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din
marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia
Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum
Traiani.

Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează aceasta peşteră ca fiind locul în care,
pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile
strămoşilor noştri geto-daci - în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei. De aceea şi
poartă numele lui Andrei cel întâi chemat. În această peşteră, pentru prima oară în zona
Dobrogei de astăzi, s-a săvârşit frângerea pâinii, forma primară a Sfintei Liturghii.

Despre istoria Peşterii Sfântului Apostol Andrei nu se cunosc foarte multe date. Ea a fost
re-descoperită, însă, în anii 30 ai secolului trecut de către avocatul Ion (Jean) Dinu, în
urma unui vis.

În vara anului 1944, Peştera transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul
Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au
distrus-o. După decenii de restrişte, biserică a renăscut prin râvna cuviosului monah
Nicodim Dincă, iar locul şi-a recăpătat sensul şi importanţa iniţială, devenind astăzi un
reper unic şi inconfundabil pe harta creştinismului românesc şi, deopotrivă, pe cea a
creştinismului din sud-estul Europei.

Peştera Sfântului Apostol Andrei face parte din salba de aşezăminte sfinte de pe ambele
maluri ale Dunării (Dervent, Silistra, Axiopolis, Galaţi etc.), unde apostolul a întemeiat
biserici şi a hirotonit preoţi.