Sunteți pe pagina 1din 19

Mănăstirea Dintr-un Lemn

FIȘĂ OBIECTIV TURISTIC

NR.
INFORMAȚII SOLICITATE DESCRIERE
CRT.
Mănăstirea Dintr-un
1. DENUMIRE OBIECTIV
Lemn
2. ADMINISTRATOR/PROPRIETAR Arhiepiscopia Râmnicului
Maica Stareţă Stavrofora
3. PERSOANĂ DE CONTACT
Emanuela Oprea

Adresă: Comuna Frânceşti,


DATE DE CONTACT: ADRESĂ,
4. judeţul Vâlcea, România;
TELEFON, FAX, E-MAIL
Telefon:0250 762 756.

Mănăstirea datează din anul


1633 – Conform LMI 2010
5. ATESTARE ISTORICĂ (VL-II-m-A-09742), prima
menţiune documentară fiind
la 20 aprilie 1635.

Mănăstirea este situată în


comuna Frânceşti. Accesul se
face din:

1. Bucureşti:E81 – DN
6. CĂI DE ACCES
67 – DN 64 – DJ 646;
2. Râmnicu Vâlcea: DN
64 – DJ 646;
3. Târgu Jiu:DN 67 –
DJ 646.

CALITATEA CĂILOR DE ACCES,


7. RECOMANDĂRI 1. Din Bucureşti:
5 - calitate foarte bună; → E81– 5;
1
Mănăstirea Dintr-un Lemn

4 - calitate bună; → DN 67– 4;


3 - calitate medie; → DN 64– 4;
2 - calitate proastă; → DN DJ 646 – 3.
1 - calitate foarte proastă, drum
nerecomandat pentru autoturisme de 2. Din Râmnicu Vâlcea:
oraş. → DN 64– 4;
→ DJ 646–3.

3. Din Târgu Jiu:


→ DN 67– 4;
→ DJ 646 – 3.

Obiective aflate în vecinătate:


1. Trovanții de la
Costești;
2. Mănăstirea Hurezi;
PRIMELE 5 OBIECTIVE AFLATE
8.
ÎN VECINĂTATE
3. Centru de etnografie,
folclor și artă
populară: Horezu;
4. Mănăstirea Bistrița;
5. Mănăstirea Arnota.

1. Trovanții de la Costești

Trovanții de la Costești
sunt sculpturi surprinzătoare
de piatră create de natură.
DETALII OBIECTIVE DIN
9. Aceștia au forme bizare, cu
VECINĂTATE
dimensiuni ce variază de la
câțiva milimetri la câțiva
metri.

Adresă: Comuna Costeşti,


judeţul Vâlcea.

2
Mănăstirea Dintr-un Lemn

Acces:
• Bucureşti: E81/A1 –
DN 67;
• Râmnicu Vâlcea: DN
67;
• Târgu Jiu: DN 67.
Sezonalitate:Obiectivul este
deschis publicului pe tot
parcursul anului. Cu toate
acestea, perioada cea mai
recomandată este iulie-
septembrie, datorită
condițiilor meteo deosebit de
plăcute, abundenței florei și
diversității faunei din zonă în
acest interval.

2. Mănăstirea Hurezi

Mănăstirea Hurezi,
cunoscută şi sub numele de
Mănăstirea Horezu a fost
ctitorită de domnul martir
Constantin Brâncoveanu, între
anii 1690 – 1693 şi este
considerată „Cel mai frumos
şi mai rafinat exemplar de
arhitectură românească”, fiind
inclusă în anul 1993 în
Patrimoniului Mondial
UNESCO.

Adresă:Sat Romanii de Sus,


oraş Horezu, judeţul Vâlcea.
Acces:
• Bucureşti: E81 – DN
67;
3
Mănăstirea Dintr-un Lemn

• Vâlcea: DN 67;
• Târgu Jiu: DN 67.
Sezonalitate: Obiectivul este
deschis publicului pe tot
parcursul anului. Cele mai
bune perioade pentru vizitarea
Mănăstirii sunt perioadele de
Paşte, Crăciun, sărbătorile
religioase importante şi
sărbătorirea hramurilor
Mănăstirii: „Sfinţii Împăraţi
Constantin şi mama sa
Elena”(21 Mai) şi„Sfinţii
Martiri Brâncoveni”(16
August).

3.Centru de etnografie,
folclor și artă populară:
Horezu

Orașul Horezu se remarcă


prin bogăția tradițiilor și
varietatea meșteșugurilor,
ceea ce îl transformă într-un
important centru de
etnografie, folclor și artă
populară.

Adresă: Oraşul Horezu,


judeţul Vâlcea.
Acces din:
• Bucureşti: E81 – DN
67;
• Vâlcea: DN 67;
• Târgu Jiu: DN 67.
Sezonalitate: Obiectivul este
deschis publicului pe tot
4
Mănăstirea Dintr-un Lemn

parcursul anului. Se
recomandă vizitarea sa la
începutul verii, atunci când se
organizează cel mai important
festival al orașului, „Cocoșul
de Hurez”.

4. Mănăstirea Bistrița

Sfântul lăcaş al Mănăstirii


Bistriţa, ce datează din anul
1440 este situat la poalele
muntelui Arnota, pe malul
drept al râului Bistrița, în
satul Bistriţa din comuna
Costeşti şi poartă hramul
„Adormirea Maicii
Domnului”.

Adresă: Sat Bistriţa, comuna


Costeşti, Judeţul Vâlcea.
Acces:
• Bucureşti: E81/A1 –
DN 67– DJ 646;
• Râmnicu Vâlcea: DN
67 – DJ 646;
• Târgu Jiu: DN 67 – DJ
646.
Sezonalitate: Obiectivul este
deschis publicului pe tot
parcursul anului. Cele mai
bune perioade pentru vizitarea
Mănăstirii sunt în lunile de
primăvară şi vară. De
asemenea, este recomandată
vizitarea Mănăstirii cu ocazia
sărbătorilor religioase
5
Mănăstirea Dintr-un Lemn

importante, de Paşte şi
Crăciun şi în data de 15
Octombrie, când se
sărbătoreşte hramul Mănăstirii
– Adormirea Maicii
Domnului.

5. Mănăstirea Arnota

Mănăstirea Arnota este o


mănăstire ortodoxă cu obşte
de maici, situată în comuna
Costeşti, judeţul Vâlcea.
Mănăstirea cu hramul „Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavriil”
este una dintre mănăstirile
mari ale României. Ea este
situată într-un colț pitoresc de
pe înălţimile Carpaţilor.

Adresă:Comuna Costeşti,
judeţul Vâlcea.
Acces:
• Bucureşti: E81/A1 –
DN 67– DJ 646;
• Râmnicu Vâlcea: DN
67 – DJ 646;
• Târgu Jiu: DN 67 – DJ
646.
Sezonalitate: Obiectivul este
deschis publicului pe tot
parcursul anului. Cele mai
bune perioade pentru vizitarea
Mănăstirii sunt în lunile de
primăvară şi vară, fiind de
evitat perioadele ploioase. De
asemenea, recomandăm
6
Mănăstirea Dintr-un Lemn

vizitarea Mănăstirii cu ocazia


sărbătorilor religioase
importante, de Paşte şi
Crăciun şi în data de 8
Noiembrie, când se
sărbătoreşte hramul Mănăstirii
– Adormirea Maicii
Domnului.

Cel mai mare flux de turişti


se înregistrează în lunile de
primăvară şi în lunile de vară,
datorită condiţiilor
meteorologice favorabile şi
deoarece aceasta este o
perioadă a concediilor.
Mănăstirea Dintr-un Lemn
este vizitată de un număr
10. FLUXURI TURISTICE important de persoane la
sfârşit de săptămână, în
preajma sărbătorilor religioase
importante: perioada
Crăciunului, perioada pascală
şi a sărbătorilor marcate cu
cruce roşie şi cu ocazia
hramului „Naşterea Maicii
Domnului”, ce se sărbătoreşte
în data de 8 septembrie.

Pentru cazare în perioada


vizitării obiectivului, turiștii
CONDIȚII CAZARE ȘI SERVICII
11. pot poposi în municipiul
EXISTENTE
Râmnicu Vâlcea, din județul
Vâlcea, localitate în care se
regăsesc cele mai apropiate

7
Mănăstirea Dintr-un Lemn

unități de cazare, raportat la


obiectivul turistic.
Conform Institutului
Național de Statistică în ceea
ce privește posibilitățile de
cazare ale turiștilor, în această
localitate sunt înregistrate 26
de unități de cazare,
reprezentate de:
 5 hoteluri;
 1 hostel;
 2 moteluri;
 1 camping;
 1 popas turistic;
 2 tabere de elevi și
preșcolari;
 14 pensiuni turistice.
Acești operatori oferă un
număr total de 1.372 locuri de
cazare, distribuite pe tipuri de
unități astfel:
 474 de locuri în
hoteluri;
 54 de locuri în
hosteluri;
 124 de locuri în
moteluri;
 144 de locuri în
campinguri;
 20 de locuri în
popasuri turistice;
 224 de locuri în tabere
de elevi și preșcolari;
 332 de locuri în
pensiuni turistice.
În același timp, Mănăstirea
Dintr-un Lemn poate oferi
8
Mănăstirea Dintr-un Lemn

cazare pentru 40 de persoane


în:
 9 camere duble la
standard de 3 *;
2 camere duble
mansardate –
categoria a II-a;
 5 camere cu 4 locuri
mansardate –
categoria a II-a.

Mănăstirea este deschisă


publicului pe toată durata
anului, fiecare anotimp având
farmecul propriu.
Cele mai bune perioade
pentru vizitarea Mănăstirii
DETALII DESPRE sunt cele de Paşte, Crăciun,
12.
SEZONALITATE sărbătorile religioase
importante şi sărbătorirea
hramurilor
Mănăstirii:„Naşterea Maicii
Domnului”, ce se sărbătoreşte
în data de 8 septembrie în
fiecare an.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Mănăstirea Dintr-un lemn


DETALII DESPRE OBIECTIVUL este o mănăstire de maici
13.
TURISTIC situată pe valea Otăsăului, în
comuna Frânceşti, în judeţul
Vâlcea, despre care legenda
spune că a fost construită din
lemnul unui singur stejar
9
Mănăstirea Dintr-un Lemn

secular, în scorbura căruia a


fost găsită o icoană a Maicii
Domnului.

Descriere

Potrivit unei vechi legende


locale, Mănăstirea Dintr-un
Lemn ar fi luat fiinţă în
primele decenii ale secolului
al XVI-lea, prin edificarea în
acest loc a materialului unui
singur stejar. Ea a fost
construită pentru onorarea
Icoanei Maicii Domnului
găsită în scorbura acelui
stejar, icoană ce poate fi
găsită şi azi în biserica de
piatră a Mănăstirii. În baza
acestei legende aşezarea
monahală de aici poartă
numele Dintr-un Lemn.

Istoric

Cea mai veche dovadă


despre apariția mănăstirii în
acel ținut de un farmec
deosebit, la margine de
pădure seculară cu stejari
asemeni, se găseşte în
însemnările diaconului Paul
de Alep, din timpul călătoriei
sale pe meleagurile Țărilor
Române între anii 1653 –
1658, însoțind pe Patriarhul
Macarie al Antohiei. Acesta

10
Mănăstirea Dintr-un Lemn

susține în scrierile sale că un


călugăr a găsit într-o scorbură
a unui stejar secular icoana
Maicii Domnului. Călugărul a
auzit o voce care l-a îndemnat
să construiască în acel loc o
biserică din lemnul acelui
stejar secular.
O altă mărturie scrisă
datează de la 29 iulie 1745,
când mitropolitul Neofit
Cretanul, afirmă că „Un
cioban cu numele de Radu, în
timpul domniei lui Alexandru
Vodă (1568-1577) a visat
Icoana Maicii Domnului,
despre care amintește Paul de
Alep și tăind stejarul în care a
fost găsită icoana, a făcut din
lemnul ei o bisericuță, numită
din această pricină «Dintr-un
Lemn»”.
Acelaşi lucru povesteşte şi
poetul Grigore Alexandrescu
în jurul anului 1842, în urma
unei vizite la lăcașul de cult,
unde ascultă legendele
locului.
În mod cert, însă,
sâmburele de adevăr ce stă la
baza legendei este dovedit de
existenţa în zilele noastre a
stejarilor seculari și a Icoanei
Maicii Domnului, icoană de
dimensiuni impresionante (1,5
metri înălțime şi 1 metru
lățime). Legendele povestite
din bătrâni îşi găsesc astfel
11
Mănăstirea Dintr-un Lemn

probele incontestabile în
definirea adevărului.
Legenda este oglindită în
timpurile noastre și de
existența materială a
bisericuței din lemn de stejar,
din bârne groase și se pare că
a fost ridicată pe la mijlocul
secolului XVI. În biserică se
află Icoana Maicii Domnului
de care este legată existența
așezământului monahal.
Despre când și unde a fost
pictată icoana, există mai
multe variante. Profesorul
Andrei Grabor de la
Universitatea din Strasbourg
spunea că ar fi fost pictată în
secolul al IV-lea la mănăstirea
Theothokos din Grecia după
modelul aparținând
apostolului Luca, cel care a
pictat-o prima oară pe
Fecioara Maria. Profesorul
I.D.Ștefănescu, pe de altă
parte, afirmă că icoana ar fi
fost pictată la Bizanț sau la
Muntele Athos, folosindu-se
un model mai vechi de pe la
jumătatea secolului al XVI-
lea. Modul cum a ajuns icoana
pe aceste meleaguri nu este
cunoscut.
Legenda apariției și
construirii așezământului
monahal rămâne însă legendă,
iar prima mențiune
documentară a Mănăstirii
12
Mănăstirea Dintr-un Lemn

Dintr-un Lemn este făcută la


20 aprilie 1635. O mărturie
importantă scrisă este a lui
Matei Basarab la 27
noiembrie 1640 când are loc
ridicarea bisericii din piatră.
Acesta a scris că a zidit
mănăstirea „de isnoavă
de'ntemei”, înșirând
mănăstirile pe care le-a
întemeiat.

Ansamblul Mănăstirii

Pisania bisericii de zid,


aflată deasupra intrării
principale, întemeiată în anul
1715, la îndemnul lui Ştefan
Cantacuzino (1714-1716),
confirmă informaţiile
conţinute de documentul din
1640, amintind că biserica de
zid a fost construită de Matei
Basarab. Pomelnicul
mânăstirii, de asemenea, scris
de Dionisie, Eclesiarhul
Mitropoliei de Bucureşti în
anul 1804, după cel din 1715,
îl atestă ca şi ctitor pe Matei
Basarab.
Biserica de azi este
construită în linii generale în
stilul arhitectural al lui Matei
Basarab. Astfel, biserica de
zid este construită în plan
triconic, cu altar octogonal,
iar pronaosul se termină cu un

13
Mănăstirea Dintr-un Lemn

pridvor pe stâlpi.
Pe lângă icoana Sfintei
Fecioare, de care este legată
legenda mănăstirii, se
păstrează şi cele două
policandre de la Şerban
Cantacuzino şi doamna
Marica Brâncoveanu, cele trei
icoane mari împărăteşti, cât şi
alte 36 de icoane mai mici
zugrăvite în anii 1833-1840
de Gheorghe Gherontie de la
Hurezi.
În anul 1715, Ştefan
Cantacuzino restaurează în
întregime clopotniţa
mânăstirii, situată la intrarea
în incinta principală şi Casa
Domnească. După restaurarea
din 1938-1940, făcută de
Ministerul Aerului şi Marinei,
acest ansamblu monahal a
devenit în mod simbolic altar
de închinare pentru aviatori şi
marinari.
În perioada regimului
comunist, întregului ansamblu
monahal i s-au adus
îmbunătăţiri cu ajutorul
ierarhilor Eparhiei
Râmnicului.
În prezent, la Mănăstirea
Dintr-un Lemn, în partea de
nord a vechiului zid ce
înconjoară Mănăstirea,
datorită numărului tot mai
mare de credincioşi care vin
la mănăstire şi pentru
14
Mănăstirea Dintr-un Lemn

protejarea vechiului lăcaş, s-a


început construirea unei noi
biserici mai mare din
cărămidă.

a. Poluarea aerului
Activitățile turistice pot
conduce la reducerea calității
aerului. Astfel, în sezonul
turistic, când circulația se află
la cote maxime se poate
produce poluarea aerului prin
gaze de eșapament emise de
autoturismele turiștilor și
numărul mare de autocare.

b. Poluarea apei
Multe activități turistice nu
se pot derula în lipsa unor
FORMELE ȘI SURSELE DE resurse de apă mai ales când
14.
POLUARE este vorba de starea de igienă
și calitatea serviciilor oferite.
Consumul de apă calculat
pentru fiecare turist este
destul de ridicat atât în
structurile de cazare cât și în
cele de alimentație publică,
prin urmare crescând volumul
de ape uzate evacuate.
Poluarea apelor se produce
și prin turismul neorganizat în
locuri situate pe malurile
apelor, lacurilor sau în
perimetrul apelor freatice cu
caracter mineral, unde
turiştii, prin gunoaiele lăsate,

15
Mănăstirea Dintr-un Lemn

pot contribui la scăderea


calității apelor de suprafață
sau subterane.
Comportamentul turiștilor
de a arunca oriunde
gunoaiele, mai ales în lacuri,
râuri curgătoare și ape marine
crește concentrația de bacili
coliformi care pot provoca
diferite afecțiuni.
Astfel, turiştii din amonte
de Mănăstirea Dintr-un Lemn
pot produce poluarea apei
care ajunge şi este folosită în
Mănăstire.

c. Poluarea solului
Această formă de poluare
afectează mai ales prin
extinderea amenajărilor
turistice și de transport, care
determină scoaterea din
circuitul forestier și agricol a
unor importante suprafețe
(realizarea de parcări, stații de
alimentare cu combustibil
etc.). Solurile sunt afectate
mai ales de cantitățile de
deșeuri solide care pot afecta
calitatea lor.
Creşterea numărului de
turişti la Mănăstirea Dintr-un
Lemn ar putea afecta astfel
solul.

d. Poluarea vegetației
Pădurile, prin faptul că

16
Mănăstirea Dintr-un Lemn

reduc poluarea aerului,


atenuează efectul de seră.
Vegetația arbustivă și
ierboasă naturală, prin
varietatea speciilor
componente aduce o mai mare
varietate peisajelor naturale
din jurul Mănăstirii Dintr-un
Lemn.
Activitățile turistice pot
determina degradarea
vegetației existente - colectare
lemn de foc pentru picnic,
parcare direct pe iarbă,
ruperea de specii valoroase ca
suveniruri, campare haotică a
corturilor etc.

e. Poluarea faunei
Extinderea amenajărilor
turistice, circulația turistică
intensă determină reducerea
habitatelor naturale pentru
multe dintre animalele
sălbatice.
Comportamentul zgomotos
al turiștilor are un efect
negativ asupra mediului de
viață al multor specii de
animale.

f. Poluarea fonică
Activitățile turistice dețin
mai multe surse care produc
zgomote cum sunt cele
produse de motoarele de
pompare a apei, de instalațiile

17
Mănăstirea Dintr-un Lemn

de aer condiționat, de
aparatele frigorifice, de câinii
vagabonzi din jurul
obiectivului și de
comportamentul necivilizat al
multor turiști.
În special fiind un lăcaş de
cult, poluarea fonică ar afecta
activitatea de zi cu zi a
Mănăstirii Dintr-un Lemn.

g. Poluarea luminoasă
Excesul de iluminat public
noaptea nu numai că produce
o cantitate mare de gaze cu
efect de seră (4% din total),
dar afectează sănătatea umană
şi echilibrul ecosistemului.
Creșterea numărului de spații
de cazare și a traficului poate
contribui la amplificarea
acestui efect. Lumina produce
în localități efectul de „halo”
– ceaţa portocalie prezentă
deasupra oraşelor în timpul
nopţii şi care blochează şi
vizibilitatea aştrilor

Posibilităţi de cazare în
mănăstire

15. ALTE INFORMAȚII Mănăstirea Dintr-un Lemn


are o capacitate de găzduire
de 40 de locuri. Cazarea se
face în condiţii bune, în
camere duble şi camere cu 4

18
Mănăstirea Dintr-un Lemn

locuri, camerele atingând


standarde de 3 stel. Sunt bine-
veniţi turişti în scopuri de
pelerinaj, medicale sau de
relaxare. Având în vedere că
sunt găzduiţi într-o Mănăstire,
turiştii trebuie să respecte
anumite reguli de conduită pe
perioada sejurului.

Zona mănăstirii

Mănăstirea Dintr-un Lemn


se află în Comuna Frânceşti,
Judeţul Vâlcea, comună cu o
populaţie de 5000 de
locuitori. Principala atracţie
turistică a comunei este
reprezentată de Mănăstirea
Dintr-un Lemn, dar şi de
Mănăstirea Supăratele.
Comuna, formată din 9 sate,
este așezată într-o zonă de
deal, având o importantă
suprafață forestieră. Aceasta
este străbătută de două pâraie,
Bistrița (afluent al Oltului) și
Otăsăul (afluent al Bistriței).

19