Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de

cogenerare transferate autorităţilor locale 1

GHID

privind

POLITICA MUNICIPALITĂŢILOR DE GESTIONARE A SISTEMELOR

DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE TERMICĂ

Cuprins
Pagina

1. INTRODUCERE........................................................................................................3

1.1 Situaţia existentă pe plan local.......................................................................................................3

1.2 Reacţia autorităţilor locale..............................................................................................................4

2. Necesitatea elaborării Ghidului......................................................................................4

3. Strategia locală privind alimentarea cu energie termică ................................................5

3.1 Obiective strategice generale.........................................................................................................5

3.2 Încadrarea în strategia energetică naţională..................................................................................5

3.3 Obiective strategice locale .............................................................................................................7

3.4 Fundamentarea strategiei locale de alimentare cu energie termică ..............................................8

4. Planul energetic local ..................................................................................................11

4.1 Implementarea Planului energetic local .......................................................................................12

4.2 Recomandări privind măsurile de creştere a eficienţei energetice ..............................................12

5. Criterii de închidere a surselor de producere a energiei termice .................................17

6. Exemple de bună-practică ...........................................................................................18

6.1 Focşani.........................................................................................................................................18

6.2 Brăila ............................................................................................................................................19

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 2

Prezentul document reprezintă o sinteză a consultanţei furnizate de echipa condusă de BCEOM –

Franţa1 în cadrul finanţării acordată de Comisia Europeană pentru evaluarea şi modernizarea
centralelor electrice de termoficare transferate Autorităţilor locale.

Proiectul a urmărit:
• evaluarea viabilităţii tehnice şi economice a centralelor care au fost transferate la autorităţile
locale;
• evaluarea costurilor necesare pentru reabilitarea acestor centrale de cogenerare, inclusiv
costurile pentru a respecta standardele de mediu ale UE;
• determinarea oportunităţilor de creştere a implicării sectorului privat, inclusiv
privatizări/asocieri,
• elaborarea Ghidului pentru politica municipalităţilor de gestionare a sistemelor de alimentare
centralizată cu energie termică.

Toate centralele evaluate sunt membre ale asociaţiei COGEN Romania. Următoarele oraşe sunt
alimentate cu căldură de către centralele evaluate: Arad, Brad (CT Gurabarza), Bacău, Braşov,
Brăila, Buzău, Botoşani, Calafat, Comăneşti, Focşani, Giurgiu, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Oradea,
Oneşti, Reşiţa, Rm. Vâlcea (CET Govora), Suceava, Timişoara, Vaslui, Zalău.

1
Echipa de consultanţă: BCEOM – Franţa, COWI – Danemarca, Exergia – Grecia, Trapec - România

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 3

1. INTRODUCERE

1.1 Situaţia existentă pe plan local

În prezent, procesul de transfer al centralelor electrice de termoficare în subordinea

autorităţilor locale s-a încheiat. Din punct de vedere administrativ:
- CET Govora, CET Ploieşti şi CET Giurgiu aparţin Consiliilor Judeţene, iar
- restul centralelor aparţin Consiliilor Locale respective.
Preluarea centralelor reprezintă pentru autorităţile locale o provocare datorită
problemelor noi şi complexe cu care se confruntă şi care au cauze:
- tehnice:
- echipamente în general vechi, supradimensionate faţă de necesarul actual de
energie termică al comunităţii locale, dar având o durată de viaţă remanentă încă
lungă, datorită în special faptului că nu au fost utilizate la capacitatea proiectată;
- randament global mic şi consum ridicat de combustibil;
- emisii mari de gaze cu efect de seră;
- financiare:
- costuri de producere ridicate care reclamă implicarea semnificativă a bugetelor
locale prin acordarea subvenţiei;
- preluarea “bagajului” de datorii cu care centralele au fost transferate;
- necesitatea de a identifica surse noi de finanţare care să poată acoperi necesarul
de investiţii fie pentru închiderea centralelor – şi în acest caz asigurarea unei
surse alternative de furnizare a energiei termice, fie pentru modernizarea lor în
scopul adaptării la condiţiile existente;
- manageriale:
- trecerea de la un stil de conducere “de execuţie” (practicat în perioada
Termoelectrica) la un stil de conducere “implicat” (necesar în condiţiile actuale);
- asigurarea unui management performant al Operatorului (compania care
produce, transportă, distribuie şi furnizează energie termică pe teritoriul
localităţilor, în cadrul unui contract de gestiune delegată încheiat cu Autoritatea
locală).
- sociale:
- rată a debranşărilor consumatorilor casnici destul de ridicată, datorită lipsei de
încredere în sistemul de alimentare cu energie termică centralizat şi agresivităţii
furnizorilor de surse de încălzire alternative pe gaze (cazane de apartament)
corelată cu lipsa de informaţii a publicului;

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 4

- legislative:
- lipsa unui cadru legal complet şi stabil (primar şi secundar) care să fixeze
coordonatele în care trebuie să se desfăşoare activitatea de încălzire urbană, de la
consumatorul final până la producătorul de energie termică.

1.2 Reacţia autorităţilor locale

Din cele 22 de oraşe care au fost avute în vedere în cadrul proiectului, un număr de 7 au
fost analizate în detaliu. Informaţiile necesare au fost colectate inclusiv prin întâlniri
directe cu reprezentanţii autorităţilor locale. În cadrul discuţiilor, s-au constatat
următoarele aspecte semnificative:
- gradul de implicare a noului proprietar în activitatea centralei este foarte diferit,
acoperind o gamă largă de reacţii, de la lipsă totală de interes, manifestată prin
refuzul de acceptare a transferului, până la sprijin total şi direct, managerial şi
financiar;
- faţă de cele două extreme de mai sus, reacţia apreciată ca predominantă este aceea
de sprijin moderat, limitat în cele mai multe cazuri la plata subvenţiei, care, oricum,
reprezintă o pondere importantă a bugetului local;
- în general, factorii de decizie locali manifestă o atitudine expectativă, determinată
în primul rând de lipsa unei strategii locale de gestionare a sistemului de alimentare
cu energie termică. Acolo unde o astfel de strategie există, ea a fost elaborată fie la
iniţiativa Consiliului Local, fie la iniţiativa producătorului/distribuitorului de
energie. Dacă prima situaţie decurge ca urmare a faptului că rolul de gestionare a
serviciului de alimentare cu energie termică în regim centralizat a fost însuşit de
autoritatea locală, în cea de-a doua a fost doar adoptată şi recunoscută strategia
proprie a operatorului local de energie termică. În ambele cazuri însă, aplicarea ei
întârzie, în special datorită lipsei resurselor financiare necesare.

2. Necesitatea elaborării Ghidului

Este evident faptul că noile responsabilităţi ale autorităţilor locale în domeniul

managementului sistemelor de încălzire centralizată i-au găsit pe o parte dintre
reprezentanţii lor nepregătiţi pentru a le prelua. Pe de altă parte, luarea unor decizii care
nu sunt fundamentate pe evaluarea corectă a tendinţei pieţei locale de energie termică
poate avea urmări dramatice în primul rând asupra comunităţii ale cărei interese sunt
apărate de autoritatea locală.
Din aceste motive, elaborarea unui “Ghid” este necesară pentru a furniza factorilor de
decizie locali un instrument curent de lucru care să conţină reperele majore de care
trebuie să ţină seama în procesul de elaborare a unei strategii de gestionare a sistemelor
centralizate de alimentare cu energie termică pe termen mediu şi lung, în conformitate
cu cerinţele OG 73/2002.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 5

3. Strategia locală privind alimentarea cu energie termică

Strategia locală privind alimentarea cu energie termică face parte din Strategia
Energetică locală şi trebuie să se refere atât la utilizatorii SACET cât şi la utilizatorii
sistemelor/soluţiilor descentralizate de alimentare cu energie termică.
În cele ce urmează se vor face referiri numai la partea care priveşte utilizatorii SACET.

3.1 Obiective strategice generale

Cadrul legislativ existent şi în curs de elaborare conţine coordonatele de importanţă

majoră care vor defini evoluţia serviciilor energetice de interes local în perspectiva
aderării la UE. Le prezentăm mai jos pe cele relevante:
a) creşterea eficienţei energetice pe întreg lanţul: producţie-transport-transformare-
distribuţie-utilizare a energiei;
b) în cazul sistemelor centralizate, promovarea producerii de energie termică în
cogenerare, ca cea mai eficientă şi ecologică soluţie de încălzire pentru marile
aglomerări urbane;
c) asigurarea unui mediu concurenţial;
d) eliminarea subvenţiilor pentru energia termică acordate producătorilor şi
introducerea preţului binom;
e) accesul liber la informaţii privind serviciul furnizat;
f) asigurarea unui tratament egal pentru toţi beneficiarii serviciului furnizat;
g) participarea şi consultarea utlizatorilor în procesul decizional;
h) promovarea parteneriatului public-privat:
i) deschiderea totală a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale din anul 2007.

3.2 Încadrarea în strategia energetică naţională

Strategia energetică naţională defineşte obiectivele sectorului energetic şi

modalităţile optime de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări
durabile a economiei naţionale pe termen mediu şi lung. Strategia energetică se
elaborează de către Guvern, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale şi se
aprobă prin lege.
Sectoarele asupra cărora legea are efect sunt: energia electrică, energia termică, gazele
naturale şi sursele alternative.
„Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - ORIZONT 2025”, elaborată de
Guvernul României în aprilie 2004, prevede, în domeniul alimentării cu energie
termică, următoarele măsuri:
- în domeniul surselor primare de energie: extinderea gradului de utilizare a surselor
regenerabile de energie;

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 6

- la nivelul infrastructurii: realizarea unei noi rute de transport a gazelor naturale (din
zona Mării Caspice - Asia Centrală, spre Europa Centrală şi de Vest) şi
interconectarea sistemului naţional de transport a gazelor (cu Serbia şi
Muntenegru);
- la nivelul instalaţiilor de producere a energiei (electrice şi) termice: scăderea
consumurilor specifice de combustibil (prin retehnologizarea grupurilor energetice)
şi construcţia de noi capacităţi de producţie.
„Strategia Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice” (promovată prin Hotărârea
de Guvern nr. 163/2004, februarie 2004) menţionează, ca activităţi de o importanţă
deosebită în domeniul alimentării cu căldură (potenţialul de economisit este de
aproximativ 40 % faţă de consumurile actuale), următoarele:
- creşterea calităţii construcţiilor şi reducerea consumurilor energetice pentru
asigurarea aceluiaşi grad de confort;
- reducerea pierderilor în sistemele de alimentare cu energie termică în regim
centralizat şi promovarea cogenerării de mică putere;
- reducerea consumului specific de energie la pomparea apei, în iluminatul public şi
în transportul local;
- utilizarea surselor regenerabile de energie în asigurarea necesarului de energie pe
plan local.
Autorităţile locale au obligaţia de a elabora pe baza direcţiilor de acţiune cuprinse în
documentele de mai sus, Strategia energetică locală care va cuprinde la rândul ei toate
aspectele legate de producerea şi consumul de energie al surselor şi utilizatorilor de
energie aflaţi în subordinea administraţiei publice.
În conformitate cu OG 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice
de alimentare cu energie termică produsă centralizat, prerogativele privind adoptarea
politicilor şi strategiilor de dezvoltare a sistemelor energetice de interes local aparţin
autorităţilor administraţiei publice locale.
Instrumentul de aplicare şi monitorizare a strategiei de dezvoltare se constituie în
Planul energetic local.
Schematic, această relaţie de dependenţă este reprezentată în Figura 1.1.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 7

Figura 1.1 Interacţiunea între politica energetică naţională şi cea locală

Strategia energetică
naţională
- pe termen lung -
Obiective:

Strategia energiei Strategia energiei Strategia gazelor Strategia

electrice termice naturale resurselor
alternative

0biective strategice din Strategia energetică

Strategia de dezvoltare locală
durabilă locală - pe termen mediu şi lung

Energie electrică Energie termică Impact asupra

Surse: Surse: Gaz altor servicii:
Eficienţă Politici
-convenţionale -convenţionale natural -apă
-neconvenţionale -neconvenţionale -clădiri (publice, energetică fiscale locale
private)
-transport public

Plan energetic local

- pe termen mediu -

3.3 Obiective strategice locale

Faţă de cerinţele de mai sus, autorităţile locale mai au obligaţia de a urmări interesele
comunităţii locale care solicită:
- accesul la servicii energetice în condiţii acceptabile de preţ;
- accesul la servicii energetice în condiţii de siguranţă;
- accesul la servicii energetice de calitate;
- un sistem corect şi transparent de fundamentare a facturii energetice, bazat pe
măsurarea consumurilor;
- libertatea de a alege între soluţii diverse de furnizare a căldurii;

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 8

- intrarea în relaţii contractuale directe cu utilizatorul final de energie termică (după

modelul de la energia electrică).
Reacţia utilizatorilor faţă de neîndeplinirea acestor condiţii este drastică şi constă în
debranşarea de la sistem şi în neplata facturilor. Ambele situaţii sunt însă favorizate de
lipsa de interes a autorităţii locale faţă de priorităţile “consumatorului captiv” de
energie termică, lipsit în trecut de şansa de a alege o altă alternativă, dar şi de
dificultatea de a schimba relaţia contractuală existentă, cu una nouă care să asigure o
relaţie directă între furnizor şi utilizatorul individual – şi nu prin intermediul asociaţiei
de proprietari.
Pe de altă parte, rolul autorităţii locale este acela de a reprezenta interesele alegătorilor
în raport cu furnizorii de servicii energetice. În asumarea acestui rol, este importantă
menţinerea echilibrului între cei doi actori, prin acţiuni de mediere dar şi directe, prin
instrumente specifice, care să urmărească realizarea în final a unei relaţii de parteneriat
între beneficiarii şi furnizorul serviciului.
În ultimul rând dar nu cel mai lipsit de importanţă aspect este legat de povara financiară
pe care autorităţile locale trebuie să o suporte în cele mai multe cazuri în prezent şi
care, se poate reduce prin luarea măsurilor cele mai potrivite, adecvate fiecărei
localităţi în parte.

3.4 Fundamentarea strategiei locale de alimentare cu energie termică

3.4.1. Evaluarea situaţiei actuale

Starea actuală a sistemului public de alimentare cu energie termică este caracterizată de
starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor care compun sistemul de producere-
transport-transformare-distribuţie-utilizare a energiei termice. Se impune analiza în
detaliu a tuturor acestor componente pentru a dispune de un diagnostic exact al duratei
de viaţă rămase, performanţelor şi costurilor pe termen mediu şi lung pe care le implică
întreţinerea şi exploatarea lor în continuare.

3.4.2. Stabilirea obiectivelor de dezvoltare a sistemului de alimentare cu energie termică

Având la dispoziţie informaţii cu privire la modul în care sistemul existent se poate
adapta la cerinţele prognozate, se pot stabili obiectivele care trebuie atinse din punct de
vedere energetic pe termen scurt, mediu şi lung. Aceste obiective vor fi definite cât mai
exact, astfel încât să poată fi măsurate/cuantificate şi însoţite de prioritatea de
implementare şi termene de realizare. De exemplu:
- reducerea consumurilor cu …% în … ani;
- reducerea cheltuielilor cu …% în … ani:
- reducerea emisiilor poluante cu … tone în … ani.
De asemenea, vor fi precizate sursele de finanţare şi responsabilităţile.

3.4.3. Evaluarea tendinţei cererii de energie termică a localităţii

Prognoza evoluţiei consumurilor locale de energie este deopotrivă elementul
determinant al strategiei dar şi cel mai dificil de evaluat datorită faptului că poate fi

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 9

influenţată inclusiv de factori care nu se supun controlului autorităţilor locale (cum ar fi

de exemplu schimbările climatice globale sau progresul tehnologic etc.). Totuşi, odată
identificaţi utilizatorii locali de energie (casnici, comerciali, serviciile publice şi
industria) şi comportamentul lor energetic, se pot crea scenarii de consum în
perspectivă, care vor fi ulterior corectate pe măsură ce apar modificări.

3.4.4. Evaluarea resurselor energetice

Surse convenţionale de energie
Sursele convenţionale centralizate de energie care se află în proprietatea publică sau
privată a autorităţilor locale sunt centralele electrice de termoficare (CET) care produc
energie electrică şi termică în cogenerare şi centralele termice (CT) care produc numai
energie termică. Acestea livrează energia termică prin reţelele de transport şi/sau
distribuţie care aparţin domeniului public local.
Această structurare a furnizării energiei termice către utilizatorul final sub formă de apă
fierbinte sau caldă - dacă este transformată în puncte termice (PT) - poartă denumirea
de sistem de alimentare centralizată cu energie termică - SACET.
Locuinţele individuale utilizează de regulă sisteme proprii de alimentare cu energie
termică: sobe, boilere, radiatoare electrice etc.
Sistemele descentralizate utilizate în alimentarea cu căldură au ca surse primare de
energie, gazul natural şi biomasa (deşeuri din lemn).

Surse neconvenţionale de energie

Valorificarea surselor regenerabile de energie existente pe plan local reprezintă o
soluţie importantă de acoperire (totală sau parţială) a necesarului de căldură. Soluţiile
tehnice de valorificare depind de: nivelul şi calitatea resurselor, necesarul local de
căldură şi modul de distribuire teritorială a utilizatorilor, tehnologiile disponibile,
posibilităţile de finanţare. În funcţie de rezultanta acestor caracteristici, în fiecare
localitate şi amplasament în parte poate fi promovat fie un sistem centralizat fie un
sistem individual (descentralizat) de alimentare cu căldură din resurse regenerabile.
Potenţialul soluţiilor neconvenţionale de producere a energiei care pot să contribuie la
creşterea eficienţei globale a sistemului centralizat de alimentare cu căldură nu trebuie
neglijat. În funcţie de caracteristicile geo-climatice ale fiecărei zone, pot fi identificate
surse regenerabile de energie (geotermală, eoliană, solară, biomasă, biogaz) sau pot fi
avute în vedere proiecte de gestiune a deşeurilor urbane.

3.4.5 Evaluarea costurilor şi efectelor scontate

Este necesar ca pentru fiecare obiectiv al strategiei să se prevadă valoarea investiţiilor
necesare şi beneficiile care urmează să se obţină. În acest scop se va efectua o evaluare
grosieră a costurilor şi beneficiilor realizate prin implementarea proiectului.
Astfel, se va putea obţine lista măsurilor care urmează să fie puse în practică pe termen
scurt, lung şi mediu. Măsurile pe termen scurt vor fi incluse în Planul energetic local,
care trebuie să se elaboreze pentru un orizont de timp de 4-5 ani, astfel încât să fie
asigurată continuitatea pe două cicluri electorale succesive.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 10

3.4.6. Surse de finanţare

În mod normal, ordinea de implementare a măsurilor stabilite prin planul energetic
trebuie orientate spre păstrarea unei pieţe de consum stabile. În acest sens trebuie
promovate prioritar acele măsuri care să conducă la captarea încrederii consumatorului
final de energie prin servicii de calitate la preţuri acceptabile care să acopere costurile
totale de furnizare a acestora.
Având la dispoziţie datele provenind din analiza tehnico-economică efectată anterior,
pot fi identificate sursele de finanţare pentru proiectele de investiţii, corelate cu
disponibilităţile existente în bugetul local, cu programele de finanţare naţionale sau ale
instituţiilor financiare internaţionale. În acest context este important de amintit faptul că
există şi apar în permanenţă oportunităţi noi pe piaţa de finanţare. Pentru a le accesa
este însă necesar ca proiectele propuse să corespundă cerinţelor şi obiectivelor
finanţatorilor. Ţinând cont de faptul că pregătirea documentaţiei pentru fundamentarea
unui proiect necesită o perioadă mai îndelungată de elaborare, şansele de acordare a
finanţării cresc dacă există deja un portofoliu de astfel de proiecte şi care mai trebuie
doar adaptat cerinţelor specifice fiecărui finanţator în parte.
Dintre sursele de finanţare care trebuie luate în considerare amintim:
- bugetul local;
- fonduri guvernamentale;
- credite comerciale;
- granturi;
- credite carbon (Protocolul de la Kyoto);
- credite tip furnizor;
- fonduri proprii ale utilizatorilor finali;
- combinaţii între acestea.

3.4.7. Modul de lucru

Având în vedere intensitatea investiţiilor care se fac pentru alimentarea cu energie
termică a localităţilor, este indicat ca Strategia să fie elaborată pe baza unui Studiu de
specialitate care să ia în considerare atât soluţii de încălzire centralizate cât şi
descentralizate şi diversificarea surselor producătoare de energie prin valorificarea
resurselor regenerabile.
De asemenea, un element cu un impact deosebit este existenţa sau nu în zonă a reţelei
de gaz natural. În lipsa acestui combustibil, trebuie întocmite studii de evaluare a
impactului introducerii lui în localitate, atât asupra funcţionării sursei de energie
termică dar şi asupra utilizatorilor finali – care vor avea tendinţa să se debranşeze de la
sistem.
Pentru a obţine prioritatea cu care se vor implementa soluţiile se vor aplica criterii
analitice, legislative sau decizionale:

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 11

- performanţele financiare; VNA (Venitul Net Actualizat), RIR (Rata Internă de

Recuperare);
- încadrarea în strategia şi politica energetică a localităţii;
- impactul asupra mediului;
- impactul asupra comunităţii locale din punct de vedere social (creşterea confortului
termic), al pieţei de energie locale, al mediului de afaceri etc.
În cazul în care se justifică păstrarea surselor de energie termică existente, studiul
trebuie să propună ordonarea măsurilor necesare pentru creşterea performanţelor
sistemului.
Astfel de Studii de strategie se fac în echipă, de către Consultant împreună cu
reprezentanţii Consiliului Local. Numai în acest mod se pot obţine informaţii detaliate
(tehnice, financiare, instituţionale, sociale, de strategie locală) care să evite
recomandarea unor studii eronate sau nedorite pe plan local.

3.4.8. Validarea Strategiei

Strategia locală a alimentării cu energie termică trebuie aprobată de către Consiliul
Local, făcută publică – de exemplu printr-o declaraţie politică a Consiliului Local – şi
apoi implementată de către executivul local (Primărie).

4. Planul energetic local

Instrumentul de lucru pentru aplicarea măsurilor prevăzute în strategia locala de

alimentare cu energie termică îl constituie Planul energetic local. El constă în listarea
detaliată a tuturor activităţilor necesare a fi desfăşurate pentru îndeplinirea obiectivelor
strategiei, însoţită de costuri şi sursa finanţare identificată, termene de aplicare şi efecte
scontate.
După implementarea unor astfel de proiecte, este indicat să se ia măsuri de reducere a
cheltuielilor pentru alimentarea consumurilor (de exemplu, pentru încălzirea
centralizată: reducere de personal prin automatizarea proceselor, reducerea pierderilor
prin reţele etc.) şi măsuri care să conducă la producerea cu costuri minime a energiei
necesare pentru alimentarea consumurilor, în condiţiile respectării normelor de
protecţie a mediului înconjurător şi promovarea resurselor regenerabile.
Funcţie de ordinea de implementare stabilită, Primăria locală sau organizaţiile
controlate de aceasta trebuie să comande studii de fezabilitate care să analizeze în
detaliu viabilitatea tehnico-economică a fiecărei soluţii în parte. Atunci când astfel de
studii există anterior întocmirii Planului energetic, ele trebuie verificate iar concluziile
validate trebuie introduse ca şi date de intrare în Planul energetic. De exemplu, un
număr important de oraşe în care există în prezent sisteme centralizate de încălzire
urbană, au efectuat studii privind reabilitarea acestor sisteme, coroborat cu introducerea
instrumentaţiei de măsurare şi control al consumului la utilizatorul final, precum şi cu
măsurile de reabilitare termică a clădirilor.
Măsurile care presupun investiţii importante de capital trebuie protejate prin Hotărâri
ale Consiliului Local, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care să garanteze
recuperarea investiţiilor. Un exemplu poate fi procedurarea fermă a acordării

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 12

autorizaţiilor privind instalarea de surse individuale de încălzire la nivel de apartament

atunci când se fac investiţii în sistemul centralizat de încălzire urbană.
Un aspect extrem de important în definirea Planului energetic este acela al analizării
integrate (sursa-transport-transformare-distribuţie-utilizator) a fiecărui vector energetic.
La fel ca şi Strategia energetică, Planul energetic trebuie aprobat de către Consiliul
Local, făcut public şi apoi implementat de către executivul local (Primărie).
Un exemplu de Plan energetic local pentru sistemul centralizat de alimentare cu energie
termică este prezentat în Anexa 1.

4.1 Implementarea Planului energetic local

Este recomandat ca la nivelul fiecărui Consiliu Local să fie înfiinţată o Comisie
specială privind managementul Planului energetic local. Principalul rol al Comisiei va
fi acela de monitorizare a implementării Planului şi de corectare a acestuia atunci când
situaţia o impune.
Este recomandat ca la nivelul oricărei Primării să fie înfiinţat un Birou pentru
management energetic, care să deruleze implementarea efectivă a Planului.
Principalele atribuţii ale Biroului energetic local sunt:
1. Preluarea soluţiilor identificate, evaluate şi ordonate în cadrul Strategiei energetice.
2. Pregătirea proiectelor identificate ca prioritare, prin elaborarea de Studii de
fezabilitate care urmăresc să evalueze în mod riguros şi să corecteze (dacă este
necesar) soluţiile din Strategie.
3. Avizarea rezultatelor Studiului de fezabilitate.
4. Identificarea sursei de finanţare (buget local, buget central, bănci, PPP etc.).
5. Pregătirea procedurii de licitaţie publică pentru procurarea echipamentelor
serviciilor şi lucrărilor de execuţie.
6. Implementarea şi monitorizarea proiectului. Pe toată perioada derulării lucrărilor, se
fac verificări pentru a se evita depăşirea bugetului financiar şi de timp alocate.
7. Evaluare finală – pentru compararea evaluărilor preliminare cu rezultatele obţinute.
8. Monitorizarea consumurilor locale pentru a furniza baza de date la revizuirea
Strategiei.

4.2 Recomandări privind măsurile de creştere a eficienţei energetice

În cadrul proiectului, au fost definite principalele categorii de măsuri care trebuie

finalizate în localităţile analizate, în scopul de a creşte eficienţa energetică a sistemelor
centralizate de alimentare cu energie termică (sursă-transport-transformare-distribuţie-
utilizator). Acestea pot fi tehnice, administrative, educaţionale, contractuale.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 13

4.2.1. Măsuri tehnice

1. Finalizarea instalării contoarelor de energie termică şi apă la nivel de branşament

până la sfârşitul anului 2004 este o condiţie necesară şi urgentă pentru a păstra
utilizatorii.

2. Consiliile Locale trebuie să se implice într-o măsură cît mai mare în implementarea
de măsuri de eficienţă energetică la utilizatorii finali. Se recomandă instalarea de
repartitoare de costuri şi robinete cu termostat în cel mai scurt timp posibil, în
primul rând în blocurile în care rata debranşărilor este redusă. Se recomandă ca
această activitate să se desfăşoare în paralel cu finalizarea instalării contoarelor de
energie termică şi apă la nivel de branşament.

De asemenea, trebuie elaborate măsurile pentru reabilitarea termică a clădirilor

care urmează să fie implementate pe termen mediu şi lung.

3. O altă sarcină prioritară a Consiliului Local este aceea de a analiza pe termen scurt
fezabilitatea şi eficienţa utilizării surselor regenerabile de energie disponibile pe
plan local precum şi impactul introducerii acestora asupra soluţiilor deja
identificate de modernizare şi reabilitare a surselor convenţionale de energie
existente în prezent. Se recomandă ca aceste studii să fie realizate de consultanţi
provenind din ţări cu tradiţie în acest domeniu.

4. Continuarea pe termen mediu a investiţiilor în modernizarea/automatizarea

punctelor termice şi reabilitarea/modernizarea reţelelor de distribuţie.

5. Investiţii în centralele electrice de termoficare trebuie realizate pe termen scurt

numai pentru implementarea măsurilor necesare pentru respectarea reglementărilor
de protecţie a mediului.

Investiţii de amploare pentru extinderea surselor de cogenerare trebuie realizate

numai după stabilizarea consumului de căldură şi eliminarea sistemului existent de
subvenţionare.

6. Investiţiile în reţeaua de transport trebuie realizate cu atenţie, corelat cu eventuala

amplasare a unor surse de energie termică noi, cu stabilizarea consumului de
energie şi corelat cu măsura 5.

7. Închiderea centralelor de cogenerare este o soluţie care trebuie să fie fundamentată

de un studiu aprofundat, care să ia în considerare toate implicaţiile (tehnice,
financiare, sociale, de mediu) şi nu poate fi pusă în aplicare înainte de asigurarea
unei soluţii alternative de alimentare cu energie termică pentru utilizatori.

4.2.2. Măsuri pentru utilizarea resurselor regenerabile

Consiliul Local trebuie să iniţieze măsuri de utilizare a energiilor regenerabile locale.

Măsurile trebuie să fie orientate spre satisfacerea consumului de energie termică în
condiţii de economicitate atractivă în contextul local. Printre astfel de măsuri se pot
enumera:

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 14

- obligativitatea instalării de colectoare solare pentru clădirile noi, în localităţile în

care, pe baza calculelor, recuperarea unei astfel de investiţii se face în mai puţin de
5 ani;
- oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi
instalează colectoare solare în localităţile în care, pe baza calculelor, recuperarea
unei astfel de investiţii se face în mai puţin de 5 ani;
- obligativitatea colectării deşeurilor de biomasa în localităţile în care activităţile
industriale care produc astfel de deşeuri au o pondere semnificativă, împreună cu
obligativitatea instalării de echipamente producătoare de energie termică pe bază
de biomasă (brichete de lemn, paie, etc.) în locuinţele noi;
- oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor individuale existente
care îşi instalează surse de energie termică pe bază de biomasă.

Finaţarea proiectelor pentru clădirile existente trebuie încurajate de autorităţile locale

prin diferite programe de finanţare bazate pe:
- atragerea de fonduri nerambursabile;
- utilizarea taxelor locale în folosul cetăţenilor;
- re-alocarea fondurilor utilizate în prezent pentru plata subvenţiilor sau ajutoarelor
sociale pentru încălzire în scopul promovării unor astfel de proiecte;
- parteneriat public-privat cu producătorii de echipament şi asociaţiile de locatari;
- facilităţi fiscale locale;
- organizarea de licitaţii pentru achizţionare la nivel de oraş / municipiu, grupuri de
oraşe sau asociaţii profesionale (COGEN România).

4.2.3. Măsuri administrative

Autorităţile locale au la îndemână mijloacele prin care pot să asigure finanţarea unor
investiţii proprii sau determinarea unui anumit tip de comportament al beneficiarilor
serviciilor prestate de Operator. Acestea sunt impozitele şi taxele locale. Aceste
instrumente pot fi utilizate în scopul:
- implementării unui sistem informatizat de urmărire a veniturilor familiale pentru a
putea elabora pe baze corecte sistemul de ajutoare sociale pentru încălzire;
- definirea unui sistem de ajutoare sociale pentru încălzire corelat cu obligativitatea
implementării de măsuri de eficienţă energetică la consumatorul final;
- transformarea sumelor utilizate pentru subvenţii în prezent în granturi pentru
promovarea:
- măsurilor de eficienţă energetică la utilizatorul final;
- utilizării resurselor regenerabile;
- soluţiilor tehnologice noi;
- soluţiilor tehnologice convenţionale;

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 15

- reducerii emisiilor;
- cercetării şi dezvoltării, auditării, elaborării studiilor.
Efectele eliminării sistemului actual de subvenţii vor fi monitorizate îndeaproape
pentru a nu permite crearea unor distorsiuni economice şi sociale puternice care să
conducă la fenomene de debranşare în masă a utilizatorilor rezidenţiali finali de energie
termică de la sistemele centralizate de încălzire urbană.

4.2.4. Promovarea metodelor de management performant

Autoritatea locală trebuie să se asigure că Operatorul implementează un sistem de

management performant al afacerii care să conducă la minimizarea preţurilor energiei
termice la consumatorul final în condiţiile respectării criteriilor de performanţă stabilite
prin contractul de concesionare al serviciului de încălzire urbană. Printre acţiunile
recomandate se numără:
- implementarea unui sistem integrat de calitate bazat pe standardele ISO 9000 şi
ISO 14000, ultima ediţie;
- informatizarea sistemului de management şi de furnizare;
- automatizarea proceselor, în special al procesului de distribuţie a energie termice;
- monitorizarea proceselor pe tot lanţul de activitate;
- minimizarea costurilor de operare, în special al celor induse de instalaţiile aflate în
conservare şi cu personalul;
- şcolarizarea personalului;
- externalizarea activităţilor ce nu ţin de obiectul de activitate principal al
Operatorului, eventual în societăţi comerciale controlate de Companie;
- auditarea anuală de către societăţi specializate a performanţei Companiei;
- monitorizarea continuă a implementării acţiunilor stabilite prin Planul de afaceri şi
actualizarea anuală a acestuia.
Operatorul are obligaţia de a întocmi un Plan de afaceri pe patru ani care trebuie să fie
corelat cu Planul Energetic Local, care trebuie să stabilească clar:
- misiunea Operatorului: de ce trebuie să existe Operatorul în contextul energetic
local;
- viziunea Operatorului: cum îşi va îndeplini Operatorul misiunea asumată;
- obiectivele Operatorului pe termen mediu şi lung necesare pentru îndeplinirea
viziunii definite.

Misiunea Operatorului trebuie să reflecte rolul acesteia în cadrul comunităţii locale:

alimentarea consumatorilor de energie termică şi la parametri conveniţi în condiţii de
siguranţă şi cu costuri minime.

Viziunea Operatorului trebuie să se bazeze pe misiunea asumată şi pe:

- abordarea consumatorului pe principii de marketing; în acest sens se va elabora un
marketing plan concret plecând de la rezultatele aplicării matricei atractivitate /

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 16

competitivitate şi menit a identifica acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea

utilizatorului final de energie termică;
- grija faţă de mediul ambiant.

Obiectivele Operatorului trebuie să se refere la:

- continuitatea în alimentare a consumatorilor finali de energie termică la parametrii
stabiliţi prin contractul de concesionare a serviciului de încălzire urbană;
- investiţiile ce trebuie realizate pentru respectarea criteriilor de performanţă stabilite
prin contractul de concesionare;
- investiţiile relative la promovarea măsurilor de eficienţă energetică în instalaţiile
aflate în administrarea Operatorului;
- investiţiile relative la promovarea măsurilor de eficienţă energetică în instalaţiile
consumatorilor;
- investiţiile relative la promovarea utilizării energiilor regenerabile în instalaţiile
aflate în administrarea Operatorului şi în instalaţiile consumatorilor;
- campanii de informare a utilizatorilor serviciilor companiei;
- creşterea gradului de colectare a facturilor emise;
- creşterea cifrei de afaceri a Companiei, mai ales prin re-conectarea consumatorilor
deconectaţi şi prin atragerea consumatorilor industriali;
- creşterea profitului net al Companiei.

Planul de afaceri trebuie să prevadă măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor

definite, să fixeze termene de implementare şi responsabilităţi.

O atenţie deosebită trebuie acordată studiilor de specialitate menite să orienteze

dezvoltarea afacerii Operatorului în conformitate cu evoluţia pieţei locale de energie
termică.

4.2.5. Campanii de informare

Consiliul Local trebuie să iniţieze campanii de informare periodice în mass-media sau

prin mijloce adresate direct utilizatorului final (broşuri, pliante etc.) prin care să
transmită acestuia informaţii legate de:
- legislaţia aplicabilă în vigoare;
- politica sa generală în domeniul încălzirii urbane;
- obiectivele pe termen mediu şi lung;
- stadiul de implementare al obiectivelor definite;
- măsuri de eficienţă energetică măsuri sau de utilizarea a energiilor regenerabile
susţinute prin programe Guvernamentale;
- alte informaţii.

Este recomandabilă dezvoltarea unui web-site care să cuprindă informaţiile enumerate

mai sus.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 17

4.2.6. Cadrul contractual

Consiliul local trebuie să sprijine Operatorul în luarea măsurile care să conducă la un

cadru contractual complet. Dacă în relaţiile contractuale cu furnizării Operatorul poate
încheia contracte cu clauze clare şi ferme, conform legislaţiei actuale şi practicii din
România, nu acelaşi lucru se poate spune despre contractele de furnizare a energiei
termice încheiate cu utilizatorii casnici.

În prezent, în cazul blocurilor de locuinţe, datorită modului de delimitare a proprietăţii

(la racordul de scară) şi datorită modului în care este organizată distribuţia energiei
termice – prin coloane verticale ce traversează proprietăţile individuale – nu se pot
întocmi contracte comerciale între Operator şi utilizatorul final, opozabile în instanţă.

Părţile contractelor comerciale de furnizare utilizate sunt Operatorul şi asociaţia de

proprietari, iar facturarea se face pe baza indicaţiilor contoarelor montate la limita de
proprietate.

Pentru rezolvarea acestei probleme se poate interveni prin:

a. extinderea contractelor comerciale de furnizare actuale la nivel de apartament, pe
bază de convenţii individuale, aşa cum se aplică de exemplu în cazul Municipiului
Focşani;
b. modificarea distribuţiei pe verticală în distribuţie pe orizontală, însoţită de
contorizarea fiecărui apartament şi de contracte comerciale încheiate între Operator
şi proprietarul fiecărui apartament.

5. Criterii de închidere a surselor de producere a energiei termice

Pentru o centrală electrică de termoficare pare profitabil să producă electricitate, dar în

cazul în care costurile de exploatare pentru funcţionarea cazanului de abur, turbinei şi
generatorului reprezintă o parte semnificativă a costului de producere, profitul va
dispărea. În acest caz este recomandabil fie ca centrala să nu mai funcţioneze în regim
de cogenerare ci în regim de centrală termică, fie să se investească într-o turbină cu
gaze nouă sau într-un sistem de ciclu combinat.

Criteriile de închidere vor fi, pentru fiecare centrală, bazate pe analiza tehnică şi
financiară ţinând cont de:

- mărimea şi densitatea cererii de căldură;

- tipul şi disponibilitatea combustibilului;

- schema de funcţionare în cogenerare în relaţie cu cererea de căldură;

- alocarea corectă a preţului căldurii şi energiei electrice produse;

- capabilitatea centralei de a produce energia termică prin funcţionarea CAF-urilor

existente sau necesitatea de a instala CAF-uri noi;

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 18

- consecinţele asupra organizării şi personalului;

- reducerea costurilor aferente funcţionării şi întreţinerii;

- costurile de scoatere din funcţiune şi de dezafectare;

- aspectele de mediu.

O decizie privind posibila funcţionare numai pentru producerea de căldură trebuie să

fie luată pe baza soluţiei costurilor minime (Least Cost Solution) pe o perioadă de 10 -
15 ani. În plus, soluţia selectată trebuie să fie viabilă tehnic şi financiar ţinând cont de
posibilităţile de plată ale clienţilor.

În cazurile în care reţeaua primară de termoficare este în stare foarte proastă şi în zonă
este disponibil gazul natural, soluţia costurilor minime poate fi descentralizarea
termoficării prin transformarea punctelor termice în centrale termice.
Experienţa privind programele de reabilitare în alte ţări din Europa de Est, în Rusia şi
Asia arată ca nu pot fi stabilite criterii generale pentru scoaterea din funcţiune a
centralelor datorită multitudinii parametrilor care intervin. Pentru fiecare caz în parte
trebuie realizat un studiu care să determine cu exactitate oportunitatea acestei soluţii şi
disponibilitatea unei soluţii alternative de furnizare a energiei termice pentru
comunitatea locală.

6. Exemple de bună-practică

6.1 Focşani
Convenţia individuală a fost introdusă de ENET Focşani şi reprezintă o declaraţie a
propritarului de apartament, făcută pe proprie răspundere şi certificată de un notar
public, ale cărei prevederi se referă la acceptul proprietarului privind:
- respectarea clauzelor generale ale contractului dintre Operator şi asociaţia de
proprietari din care face parte;
- declararea suprafeţei apartamentului (pe bază de acte originale) şi a numărului de
persoane care locuiesc în apartament;
- facturarea directă de către Operator;
- aplicarea unor măsuri speciale în cazul în care vinde apartamentul;
- permite accesul în apartament al angajaţilor Operatorului pentru a verifica numărul
şi mărimea radiatoarelor instalate.

Convenţia este opozabilă în instanţă. În prezent, în majoritatea asociaţiilor alocarea

costurilor se face funcţie de suprafaţa radiantă şi numărul de persoane care locuiesc în
apartament. În viitor, alocarea costurilor cu încălzirea se va face în conformitate cu
indicaţiile repartitoarelor de costuri.

Principalul beneficiu al acestui aranjament este posibilitatea de a factura individual

consumatorul final de energie termică.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de
cogenerare transferate autorităţilor locale 19

6.2 Brăila

În anul 2003 CET Brăila a investit într-un bloc pentru a schimba distribuţia existentă de
energie termică pentru încălzire prin coloane verticale ce traversează proprietăţile
individuale, în distribuţie orizontală. Investiţia a fost realizată pe baza aprobării primite
de la asociaţia de proprietari, fiind considerată un proiect pilot organizat de Operator
pentru a demonstra eficienţa unei astfel de soluţii. Toate apartamentele din bloc sunt
contorizate pe circuitele de încălzire şi apă caldă menajeră, având instalate şi robinete
cu termostatat. Au fost încheiate contracte individuale între Operator şi proprietarii de
apartamente, care se bazează pe indicaţiile contoarelor instalate. Din totalul investiţiei
aprox. 2/3 este aferentă instalaţiilor interioare apartamentului (ţevi, vane, contoare) iar
1/3 instalaţiilor comune de pe casa scării (coloane verticale).

Investiţia se poate realiza cu recuperarea ei de la proprietarii de apartament, respectiv

de la asociaţiile de proprietari, în termene agreate.

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană
Sprijin acordat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru evaluarea şi modernizarea centralelor de cogenerare transferate autorităţilor locale
1

Anexa 1
Plan energetic local –Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică
Măsura Cost Efecte Termen de Termen de Sursa de Responsabil Observaţii
Nr. [Euro] începere finalizare finanţare implementare
crt.
1 Finalizarea instalării 3 000 000 Reducerea cu 3% a II/1998 IV/2004 Operator + Operator
contoarelor de energie ratei debranşărilor Consiliul
termică şi apă la nivel local
de branşament
2 Instalarea de 7 000 000 Reducerea cu 10% a II/2004 IV/2005 Consiliul Consultant Consultant
repartitoare de costuri necesarului de energie local + UE
şi robinete cu termostat termică (Phare)
3 Campanie de informare 500 000 Reducerea cu 3% a I/2004 IV/2004 Consiliul Consiliul local
ratei debranşărilor local +
Creşterea ratei de Operator
încasare a facturilor
cu 5%
4 Realizarea unei surse 8 000 000 Economii de IV/2004 IV/2005 Consiliul Partener privat Consultant
solare combustibil 8% local +
Creşterea vânzărilor Partener
de energie termică cu privat +
7% Banca-IFI
(PPP)
5 Reabilitare reţea 25 000 000 Reducerea pierderilor II/2004 III/2008 Operator + Operator Consultant
distribuţie de energie termică cu Bancă
12%
6 Modernizare centrale 36 000 000 Reducerea II/2007 III/2008 Operator + Operator
termice - cogenerare consumurilor de Partener
energie electrică: 8% privat +
Creşterea eficienţei Bancă-Credit
sistemului cu 6%. furnizor
(PPP)

Raportul componentei a treia

Ghidul privind politica municipalităţilor de gestionare a sisteelor centralizate de încălzire urbană