Prezentare ARCE La ALEE Primarii

AGEN IA ROMÂN PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI
Ministerul Economiei i Comer ului
SEMINAR DE PREZENTARE
“Aplicarea legisla iei de eficien energetic ”
- ALEE -

http://www.arceonline.ro/
SEMINAR DE PREZENTARE 1
“Aplicarea legisla iei de eficien energetic ” – ALEE
Dezvoltarea durabil …
„ … capacitatea omenirii de a asigura satisfacerea cerin elor
genera iei prezente, f r a compromite capacitatea genera iilor viitoare,
de a- i satisface propriile necesit i, respectiv, cre terea economic s
respecte restric iile legate de mediul înconjur tor. “
CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA

Anul 2001
CONSUM TOTAL - ANUL 2001

Valoarea medie a poten ialului de
economisire a energiei = 30 - 40%
Agricultura si
Sectorul ter iar silv icultura
6% 1%
Sectorul Industrie Consumul de energie în industrie

reziden ial 42%
33% altele
metalurgie
36%
27%
Transporturi
18%
construc ii
4% chimie i
Consumul final de energie în ma ini i
industrie echipamente petrochimie
10% 23%
al i
combustibili alte tipuri electricitate
0% 19%
Important poten ial de cre tere a eficien ei

3%
c rbune
6% energie
termic
5%
energetice în industrie = 17% din consumul
produse
final sectorial de energie
gaze
petroliere
naturale
17%
50%
Sursa: Institutul Na ional de Statistic , 2003
Intensitatea energetic general i în industrie,

în rile Uniunii Europene i România
0,25
Evolu ia intensit ii
0,2
energetice finale
[ tep/1000 U SD 95 ]
0,25
0,15
te p/1 0 0 0 U S D 9 5
0,2
0,1
0,15
0,05 0,1
0,05
0
0
ri a
ce
ia
l ia
ia
da
da
ia
ia
1995 1996 1997 1998 1999 2000
da
ia
l ia
ca
e
i
lg
ec
an
ed
ân
st
ni
an
I ta
an
an
an
ga
an
ar
Be
it a
Au
Gr
Sp
Su
m
Fr
rm
I rl
m
Ol
nl
r tu
Ro
Br
ne
Fi
Ge
Po
Da
Ie - România Ie - U.E.
ea
ar
M
Sursa: Energy Balances of Non-OECD Countries 1996-1997, International Energy
Agency, 1999-2002 Editions, Paris, France,2002
NOT Valorile de calcul ale intensit ii energetice

pentru produsul intern brut corectat cu paritatea puterii de cump rare.
LEGEA 199/2000 - CADRUL INSTITU IONAL [ Art.7 i art.8 ]
MINISTERUL ECONOMIEI I COMER ULUI
Agen ia Român pentru Conservarea Energiei Organul de

ARCE
= specialitate
la nivel
na ional în
Autorizare elaboratori bilan uri energetice domeniul
eficien ei
Atestare manageri energetici energetice
Atribu ii
Avizare programe de eficien energetic
principale
Avizare proiecte de investi ii EE
Controlul pie ei în domeniul eficien ei energetice

ANPC
Adresa de Internet a ARCE: http://www.arceonline.ro/
Repartizarea teritorial a filialelor ARCE
Situa ia actual – anul 2004

11 filiale teritoriale
Situa ia
final
Anul 2006
16 filiale
teritoriale
Filiale noi
Buz u
Oradea
Pite ti
Ploie ti
SEMINAR DE PREZENTARE Tg. Mure
8
LEGEA 199/2000 – OBLIGA IILE CONSUMATORILOR DE ENERGIE [ Art.7 i art.8 ]

( M.O. Partea I nr. 734 din 8 X 2002 )
PREVEDERI GENERALE
în vigoare privind proiectarea, construirea,
exploatarea, între inerea, repararea instala iilor proprii i a receptoarelor de energie,
precum i dotarea acestora cu aparate de m sur i control;
sistem propriu de eviden i monitorizare

a consumurilor energetice i s pun la dispozi ie institu iilor abilitate
informa ii privind consumurile energetice i indicatorii de eficien energetic ;
consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obliga i s ia m suri pentru dotarea

cu aparate de m sur i control individuale.
LEGEA 199/2000 – OBLIGA IILE CONSUMATORILOR DE ENERGIE - continuare

M.O. Partea I nr. 734 din 8 X 2002 – Art. 4, 5, 13
Valoarea Ac iunea prev zut

consumului total Responsabil
anual de energie, E
- Audit energetic reactualizat la
Conducerea
E > 200 tep/an intervale de maxim 2 ani
unit ii
- Responsabil cu gestiunea
Responsabilul cu energiei
gestiunea
E > 1.000 tep/an - Audit energetic reactualizat anual
energiei atestat
de ARCE - Programe proprii de cre tere a
eficien ei energetice
NOT : Prin consum total de energie, E, se în elege consumul însumat de
combustibili, carburan i, energie electric , energie termic ,
exprimate în tep, unde: 1 tep = 1,43 tcc = 10 Gcal = 41,87 GJ
ARCE verific existen a: responsabilului cu gestiunea energiei

auditului energetic actualizat
programului propriu de cre tere a eficien ei energetice
LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC (PP-EE)

( M.O. Partea I nr. 734 din 8 X 2002 ) [ Art. 4 ]
CINE ARE OBLIGA IA DE ELABORARE

Agen ii economici cu consum E > 1.000 tep/an
Autorit ile locale din localit ile cu Nloc.> 20.000
CE TREBUIE S CON IN PP-EE

a) m suri pe termen scurt, de tipul f r cost sau cu cost minim, care nu
implic investi ii majore;
b) m suri pe termen lung, de 3 6 ani, vizând un program de
investi ii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.
Agen ia Român pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale

teritoriale, i Ministerul Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuin ei
acord consultan gratuit pentru întocmirea programelor, în acest sens
putând, pe termen limitat, s angajeze exper i asocia i pentru întocmirea
studiilor de strategie sau a celor de fezabilitate.
LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

- continuare -
Responsabilii cu elaborarea PP-EE

personalul de conducere tehnico-economic , inclusiv responsabilul pentru energie din
cadrul unit ilor economice care consum peste 1.000 tep/an;
personalul de conducere al administra iei publice locale din localit ile cu popula ie
mai mare de 20.000 de locuitori;
personalul de conducere din societ ile de transport, precum i din alte societ i ce
de in mai mult de 10 autovehicule, care au obliga ia s dezvolte programe de
monitorizare i gestiune a consumului de energie pentru grupul de vehicule de inut.
Ordinea de îndeplinire a prevederilor legale (condi ii premerg toare)

desemnarea de c tre unitate a responsabilului cu gestiunea consumului de energie,
atestat de ARCE în condi iile prev zute de lege;
elaborarea, cu încadrarea în termenele legale, a bilan ului energetic
energetici autoriza i de c tre ARCE;
selectarea m surilor de cre tere a eficien ei energetice, pe baza rezultatelor i
recomand rilor f cute de speciali tii elaboratori ai bilan ului energetic, cu luarea în
considerare a existen ei unor surse de finan are credibile;
elaborarea unor studii de prefezabilitate, urmate de studiile de fezabilitate, e alonat,
în m sura în care planul de afaceri al unit ii economice permite efortul financiar
respectiv. Aceste documenta ii vor avea forma i con inutul adaptate la cerin ele
impuse de finan atori.

- continuare -
Activit i desf urate de ARCE :

Activit i de diseminare - consultan direct i informa ii prin pagina Internet.
Activit i de sus inere a dezvolt rii
- disponibilit i de finan are de la bugetul de stat – i ale
administra iei publice locale;
- contacte cu surse independente, interne sau externe, în cadrul unor programe de
conservare a energiei i reducere a polu rii mediului ambiant;
- facilit i financiare i fiscale – cadru legal în curs de conturare.
Activit i de control i avizare
- controlul efectuat la sediul unit ii consumatoare de energie, pentru verificarea
îndeplinirii condi iilor premerg toare men ionate mai sus i, ulterior, pentru
verificarea aplic rii m surilor de cre tere a eficien ei energetice, conform
programului propriu avizat de ARCE;
- avizarea împreun cu ministerele de resort, dup caz, a programelor proprii de
eficien energetic , întocmite de consumatori, în condi iile prezentei legi;
- aplicarea de sanc iuni în cazul constat rii unor abateri de la dispozi iile legale
(conform art. 20 din Legea nr. 199/2000);
ARCE are sarcina de a elabora Sinteza programelor de eficien energetic pe
ansamblul economiei na ionale, care se aprob anual de Guvern, la propunerea
Ministerului Economiei i Comer ului.

STRUCTURA PROVIZORIE A PROGRAMULUI PROPRIU ( CONTINUARE )
Capitolul I – Date generale despre consumatorul de energie

Domeniul de activitate;
Forma de proprietate;
Cifra de afaceri.
Capitolul II – Date despre consumul de energie
Valoarea total a consumului anual de energie pe ultimii 5 ani;
Valoarea intensit ii energetice globale (calculat prin raportul
consum total de energie / valoarea produc iei realizate);
Structura actual a consumurilor de energie, ca o concluzie a
ultimului bilan energetic autorizat:
tipuri i cantit i anuale de purt tori de energie;
consumuri tehnologice;
consumuri netehnologice;
pierderi de energie;
m suri de cre tere a eficien ei energetice, dintre care principalele
m suri aflate în curs de implementare sau preconizate în perioada
imediat urm toare.

Capitolul III – tere a eficien ei energetice

Conform prevederilor legale, trebuie desf urate ac iuni în urm toarele
direc ii principale:
a) realizarea scenariilor pe termen mediu i lung, privind cererea i oferta de

energie, care s ghideze procesul decizional;
b) aplicarea reglement rilor tehnice i a standardelor na ionale de eficien
energetic , ce au ca scop cre terea eficien ei echipamentelor produc toare
i consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul construc iilor i
al transportului;
c) promovarea utiliz rii celor mai eficiente tehnologii energetice, care s fie
viabile din punct de vedere economic i nepoluante;
d) încurajarea finan rii investi iilor în domeniul eficien ei energetice, prin
participarea statului sau a sectorului privat;
e) elaborarea balan elor energetice i formarea unor baze de date energetice,
necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta în domeniul energiei,
inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficien energetic ;
f) promovarea cogener rii de mic i medie putere i a m surilor necesare
pentru cre terea eficien ei sistemelor de producere, transport i de
distribu ie a c ldurii la consumatori;

Capitolul III – tere a eficien ei energetice - continuare

g) înfiin area de compartimente specializate în domeniul eficien ei
energetice la nivelurile corespunz toare, care s aib personal capabil s
elaboreze, s implementeze i s monitorizeze programe de eficien
energetic ;
h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.
Se vor face preciz ri despre:
- Programul de investi ii actual al unit ii i încadrarea în planul de
afaceri, cu precizarea termenelor de punere în func iune a obiectivelor cu
caracter de cre tere a eficien ei energetice;
- Lucr ri de investi ii noi cu caracter de cre tere a eficien ei energetice,
pentru care urmeaz elaborarea unor documenta ii: studii de
prefezabilitate – , estim ri de costuri i estim ri de economii de
combustibili i energie.
Capitolul IV – Finan area proiectelor de investi ii cu caracter de

cre tere a eficien ei energetice
- Surse de finan are proprii, credite;
- Alte surse atrase (investitori, sponsori), eventual încadrarea în programe
interne i programe interna ionale.
AVIZAREA ARCE a Programului propriu de eficien

energetic te îndeplinirea urm toarelor condi ii:
Condi ii de existent a structurilor interne de organizare i a
documenta iilor legale:
existen a responsabilului cu energia;
existen a bilan ului energetic autorizat i actualizat.
Condi ii de con inut a Programului propriu;
Condi ii de atragere a surselor de finan are viabile pentru
implementarea proiectelor de investi ii;
Modific ri ce survin de la un an la altul privind con inutul
programului propriu:
actualiz ri ale valorilor investi iilor;
introducerea de noi lucr ri în execu ie;
finaliz ri de lucr ri;
modific ri de tehnologie.
MODERNIZAREA SISTEMELOR
CENTRALIZATE DE ÎNC LZIRE URBAN PRIN
COGENERARE DE MIC / MEDIE PUTERE
- ÎNDRUMAR -
Pagina Internet: http://www.save2001.asa.ro/
ELEMENTE PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE MODERNIZARE A

SISTEMULUI ENERGETIC LOCAL
A.1. întocmirea Programelor Proprii de
Eficien Energetic (PP-EE)
A.2. Metodologia de evaluare a situa iei actuale a serviciilor energetice
A.3. i i limite în rezolvarea problemelor energetice.
Necesitatea perspectivei pe termen lung
A.4. Metodologia de evaluare pentru reabilitare
ANEXA.1 - Test pentru stabilirea unui plan municipal de eficien
O abordare complet a dezvolt rii energetice locale necesit :

analiza utiliz rii energiei în alimentarea cu c ldura i ap cald ;
analiza utiliz rii energiei la alimentarea cu ap i evacuarea apelor uzate;
analiza utiliz rii energiei la iluminatul public;
analiza utiliz rii energiei la transportul public urban.
MINISTERUL ECONOMIEI I COMER ULUI

Anul 2004: Proiecte de eficien energetic la
municipalit i, promovate prin intermediul
ARCE
Nr. de Cofinan are prin ARCE

TIPUL PROIECTELOR
proiecte MLD. LEI EURO
39 Sisteme centrale energie termic 162,589 4.065.000
6 Centrale termice pe rumegu 14,600 365.000
6 Fotografii
Sisteme realizate
de înc lzire coli,laspitale
amplasamentele lucr13,430
rilor 336.000
3 Contorizare 10,850 271.000
10 Sisteme alimentare cu ap potabil , hidrofoare 25,910 648.000
3 Iluminat public 6,680 167.000
1 Microhidrocentral 1,460 37.000
68 TOTAL 235,519 5.889.000
Modernizarea sistemului de iluminat public
B ile ti
Lucr ri de 94 str zi, Târgovi te
investi ii aflate 2 sate, 45 bulevarde
în derulare cl diri i str zi
publice
Putere instalat
[ kW ]
actual/final 173 / 71 678 / 276
economisit 102 402
Economia de
energie 373,2 1446,1
[ MWh / an ] 30.000 116.000
[ Euro/an]
Valoare investi ie
152.000 811.000
[Euro]
Modernizarea sistemului de iluminat public - continuare

Serviciile de iluminat public se realizeaz prin
intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare
specifice, denumit sistem de iluminat public,
care constituie un ansamblu tehnologic i
func ional, alc tuit din construc ii, instala ii i
echipamente specifice.
Pentru modernizare se poate folosi dispozitivul

Chronosense, care este destinat reducerii fluxului
luminos (dimming) al l mpilor cu vapori de sodiu i
mercur de înalt presiune pân la 400W. Reducerea
consumului energetic cu pân la 35%
siguran a circula iei.
Î i adapteaz func ionarea inând cont de durata
nop ilor;
Nu necesit schimbarea set rilor func ie de anotimp;
Nu necesit nici o adaptare a infrastructurii existente;
Fiecare corp de iluminat este programat individual;
Permite set ri individuale ale fiec rui punct luminos
în func ie de necesit i;
Poate fi instalat în interiorul corpului de iluminat sau
în cutia aparataj de la baza stâlpului.
green
kWh
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Date statistice

Date prezentate la Simpozionul Regional din Sud - Estul Europei
Bucure ti, 13-14 mai 2004
Resursa Poten ial Energie Aplica ii

regenerabil
Poten ial RRE
anual de
în România
echivalent
de energie energie (mii tep) Solar
Solar Solar termic fotovoltaic
Energie
Geotermal
- termic i 60 x 106 GJ 12% 1.430 electric i
1% 1%
- fotovoltaic 1.200 GWh 100 termic
Eolian 23.000 GWh 2.000 Energie
Eolian
electric
Hidro din care 40.000 GWh 520
17%
Energie
sub 10MW 6.000 GWh electric
Biomas 318 x 106 GJ 7.600 Energie
electric i
Microhidro
termic
Geotermal 7 x 106 GJ 170 4%
Energie
Biomasa termic
65% TOTAL 11.820
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia solar
Producere energie electric
Producere energie termic
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia solar
Energia solar reprezint cea mai impresionant i sigur surs de energie.

Într-un interval de 20 , soarele furnizeaz echivalentul consumului
energetic anual al omenirii.
Pe teritoriul României, pe o suprafa orizontal de 1m2, este posibil
captarea unei cantit i anuale de energie, cuprinse între 900 i 1450 kWh,
dependent bineîn eles i de anotimp. Radia ia medie zilnic poate s fie de 5
ori mai intens vara decât iarna. Dar i pe timp de iarn , în decursul unei zile
senine, putem capta 4-5 kWh/m2/zi, radia ia solar captat fiind
independent de temperatura mediului ambiant.
Panourile solare i componentele de sistem moderne permit

exploatarea sursei de energie solar în cele mai diverse
domenii de aplica ii: prepararea apei calde de consum,
înc lzirea apei din piscin , aport de c ldur pentru
înc lzirea cl dirilor, c ldur pentru procese tehnologice.
Un sistem corect dimensionat poate s acopere 50-65%
din necesarul anual de a.c.m. (a a numita „rat de
acoperire solar “), vara acoperirea fiind de cele mai multe
ori de 100%.
Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate f r
dificult i în instala iile din cadrul construc iilor i au o
durat de via estimat de peste 20 ani, fiind astfel o
completare ideal în tehnica modern de înc lzire.
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia eolian
Primul grup eolian comercial din

România produce primii MWh!
Proiectul a fost dezvoltat de
Consiliul Jude ean Prahova,
IRIDEX Group, Parcul Industrial
Ploie ti. Pi = 0,66 MW
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia din biomas
Biomasa = 14,7% din

resursele primare
mondiale de energie
Rezerve poten iale
• de eurile de lemn;
• de euri agricole
(vegetale i animale);
• gunoiul menajer;
• culturi energetice.
Procedee de ob inere
a energiei electrice i
termice din biomas
Combustia direct
a biomasei:
- ;
- peletizare
sau brichetare
pentru compactare.
Gazificarea
biomasei
Piroliza biomasei
biocombustibil
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia din biomas

- Proiecte de succes -
În anul 2004 au fost finalizate cinci lucr ri de investi ii promovate
prin cofinan are asigurat de Programul PHARE 2001 al Uniunii
Europene, i guvernele României i Danemarcei (prin acord de tip JI).
ARCE, în calitate de institu ie promotoare, a asigurat monitorizarea
lucr rilor de investi ii i avizarea documenta iilor aferente investi iilor
la centralelor termice ce utilizeaz drept combustibil rumegu ul, în
ora ele Huedin, Vl hi a, Gheorgheni, Întorsura Buz ului i Vatra Dornei.
Vatra Întorsura
U.M. Vl hi a Gheorgheni Huedin
Dornei Buz ului
Capacitatea de
produc ie a MW 6 6 4 12 7
noului sistem
Total investi ie Euro 1.988.137 2.269.175 1.735.461 4.417.933 2.724.439
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia geotermal
Prin cofinan are

din partea
Programului
PHARE al UE, a
fost realizat
investi ia de la
C lim ne ti,
C ciulata, Cozia,
finalizat în anul
1998.
Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Microhidrocentrale
Asigurarea energiei cu ajutorul pompei de c ldur
La FRG - CPPPDC Timi oara, în cadrul Funda iei

Romano–Germane, Centrul de Preg tire i
Perfec ionare Profesional în Domeniul
Construc iilor, s-a adoptat o solu ie de pionierat
pentru înc lzirea în mod ecologic a spa iului
destinat laboratorului de înc lziri centrale.
Aceasta a fost posibil de realizat datorita colabor rii
cu firma Ochsner Warmepumpen – Austria, care a
donat funda iei pompa de c ldur GMWW11, de tip
ap –ap .
Scopul dot rii laboratorului cu un astfel de sistem este acela de
a promova utilizarea sistemelor ecologice, !
înmagazinat în sol, înc lzirea/r cirea
cl dirilor i prepararea apei calde de consum.
poate acoperi total sau par ial necesarul energetic al cl dirii în
func ie de temperatura exterioar i consumul de ap cald .
În vederea unei func ion ri corespunz toare se prevede, ca

surs de c ldur suplimentar , un cazan de joas temperatur
utilizând combustibil gazos. De asemenea, pentru perioadele cu
necesar redus de energie termic , apa cald este stocat prin
intermediul unui rezervor de acumulare, înc rcat fie de pompa
de c ldura, fie de cazan.
SITUA IA CONSUMULUI MONDIAL DE PETROL I M SURI ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR
2030 Industrie
2000 Industrie Emiterea de poluan i
16 % are ca efecte nocive
19% Altele asupra mediului:
Altele
16% 14% Poluarea aerului, apei
i solului;
10% 6% Energie
55% Energie electric Ploile acide;
electric 64%
Efectul de ser ;
Transporturi Transporturi Reducerea stratului de
75 milioane barili/zi ozon;
120 milioane barili/zi Schimb rile climatice.
Metode de eficientizare a consumului de carburan i i reducere a polu rii
- Ameliorarea randamentului arderii în motoare;

PROTOCOLUL DE LA KYOTO
- Extinderea
Încheiat în anuli1997.
modernizarea utiliz rii energiei electrice pentru transportul auto i
84 deferoviar;
ri au semnat, din care 32 ri au adoptat Protocolul, pân în anul 2001.
- rile trebuie s carburan
Substituirea reduc emisiile medii de
ilor petrolieri cu gaze
gaze cu efect desau
lichefiate sercombustibili
în perioadaob
2008-2012,
inu i din la
un nivel
biomas cu .5% 1990.
LEGEA 199/2000 – LEGISLA IE SECUNDAR DE APLICARE
Monitorul
ACTUL NORMATIV
Oficial Partea I
Ordinul MIR nr. 245 din 20.06.2002
Anexa 1 - Regulament pentru atestarea personalului cu atribu ii în
domeniul gestiunii energiei. 836 /
20.11.2002
Anexa 2 - Regulament pentru autorizarea persoanelor fizice i
juridice care au dreptul s realizeze bilan uri energetice.
Ordinul MIR nr. 578 din 28.11.2002 pentru aprobarea Prescrip iilor
tehnice de stabilire a tarifelor percepute de ARCE pentru activit ile
proprii de autorizare, avizare, certificare, atestare, ce decurg din 938 /
atribu iile i responsabilit ile acesteia, în conformitate cu 20.12.2002
prevederile HG nr. 941/2002
Decizie a pre edintelui ARCE nr. 53/2003 privind aprobarea

Regulamentului de constatare, notificare i sanc ionare a abaterilor
de la prevederile Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficient a 413 /
energiei, republicat , precum i de la reglement rile tehnice pentru 12.06.2003
etichetarea aparatelor electrocasnice privind eficien a energetic
LEGEA 199/2000 – LEGISLA IE SECUNDAR DE APLICARE

- CONTINUARE -
Monitorul Oficial
ACTUL NORMATIV
Partea I
Decizia pre edintelui ARCE nr. 56/2003 privind aprobarea
Ghidului de elaborare i analiz a bilan urilor energetice 792 i 792 bis /
11.11.2003

Ghidului de preg tire i examinare a cursan ilor în domeniul 425 /
elabor rii bilan urilor energetice 17.06.2003

Ghidului de preg tire i examinare a cursan ilor în domeniul 423 /
gestiunii energiei 17.06.2003

Procedurii de monitorizare a activit ilor de elaborare a 426 /
bilan urilor energetice 18.06.2003
LISTA UNIVERSIT ILOR AGREATE DE ARCE pentru organizarea:
Cursurilor în domeniul BILA URILOR ENERGETICE

Cursurilor de preg tire a RESPONSABILILOR CU GESTIUNEA ENERGIEI
• Universitatea “Politehnica” Bucure ti
• Universitatea “Transilvania” Bra ov
• Universitatea “Gheorghe Asachi” Ia i
• Universitatea “Dun rea de Jos” Gala i
• Universitatea “ tefan cel Mare” Suceava
• Universitatea Maritim din Constan a
• Universitatea din Oradea
• Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
• Universitatea Tehnic din Craiova
• Universitatea “Politehnica” Timi oara
Diploma de manager energetic sau de auditor energetic

PRINCIPII DE MANAGEMENT ENERGETIC - Matricea managementului energetic

Nivel Politica Organizare Angajament Sistem de Marketing Investi ii
energetic informare
Discriminare
Implicare Complet Întregul personal
Sistem bine pus Marketing extins în pozitiv în
activ a integrat cu de ine responsabili-
4 la punct cu interiorul i în favoarea
conducerii celelalte forme t i pentru economii
raport ri zilnice exteriorul institu iei eficien ei
superioare de management de energie
energetice
Politic
Majoritatea marilor Sistem M&T Acelea i criterii
oficial , dar Împ r ire clar a
consumatori sunt lunar pentru Campanii regulate de apreciere ca
3 f r aplicare sarcinilor i a
motiva i pentru a centre sau zone de publicitate i pentru restul
urm rit de bugetelor
economisi energia individuale investi iilor
conducere
Stabilire de Numai investi ii
Sistem M&T Ac iuni sporadice
Politic sarcini dar Motivare neritmic cu termen
2 lunar pe tipuri de de con tientizare a
nehot rât responsabilit i sau sporadic redus de
combustibili personalului
nealocate recuperare
Relativ con tien-
Direc ii de Stabilire de Contacte neoficiale Numai m suri
tizare a persona- Verificarea
1 ac iune sarcini cu diverse pentru promovarea cu costuri
lului despre impor- facturilor
neformulate ocazii economiilor reduse
tan a economiilor
Nici o delegare Lips de con tienti- Nici un sistem de Nici o investi ie
Nici un fel de
Nici o politic de responsabi- zare a necesit ii informare sau de în ameliorarea
0 marketing sau
explicit lit i pe parte de a economisi contabilizare a eficien ei
diseminare
energetic energia consumurilor energetice
PRINCIPII DE MANAGEMENT ENERGETIC – Pozi ia managerului energetic
Profitabilitatea Gestionarea
activit ii riguroas a For a de munc
productive RESURSELOR
Materii prime
MANAGEMENTUL
GENERAL Combustibili
MANAGEMENTUL
ENERGETIC Carburan i
Energie
CRE TEREA EFICIEN EI ENERGETICE
CRE TEREA PROFITULUI
PRINCIPII DE MANAGEMENT ENERGETIC - Func iile managerului energetic
MANAGEMENTUL Consiliere
GENERAL
MANAGERUL ENERGETIC
Coordonare
Monitorizare
Activit i de SISTEM COMPUTERIZAT

pentru monitorizarea i
eficien energetic evaluarea continu a
eficien ei energetice (M&T)
MECANISME de FINAN ARE pentru investi iile de eficien energetic

Companii de servicii energetice (ESCO)
FINAN AREA CU A TREIA PARTE (F.T.P.)

Echivalentul b nesc al economiei de energie este utilizat pentru
acoperirea costului investi iei.
Furnizor de
BENEFICIAR
echipament
ACTORI
PRINCIPALI
ESCO
Banc
Companii de servicii energetice (ESCO) – Factori favorizan i
ESCO
! Predare la cheie a lucr rilor de investi ii
! Durat de recuperare a investi iilor mai mare
! Însu irea riscurilor de proiect – tehnic, economic, financiar
! Capital, know-how, for de munc
! Alte avantaje

Companii de servicii energetice (ESCO)
Contractul de management energetic

* Responsabilit i asumate
Analiza sectorial Audit energetic
Proiect tehnic
Analiza consumurilor Garantarea economiilor de energie
de energie
** Etapele de derulare
Analiza managementului energetic Finan are Implementare
Monitorizare
Între inere i exploatare

REABILITAREA TERMIC A CL DIRILOR
OBIECTIVELE AC IUNILOR DE REABILITARE TERMIC A CL DIRILOR

Cre terea confortului termic în locuin e
Reducerea consumurilor de combustibili pentru înc lzirea locuin elor
Reducerea facturilor energetice ale popula iei
REABILITAREA TERMIC A CL DIRILOR - ETAPE:

Expertizarea energetic i auditul energetic;
Proiectarea i execu ia lucr rilor de interven ie pentru reabilitarea
termic .
M SURI DE CRE TERE A EFICIEN EI ENERGETICE ÎN CL DIRI

înlocuirea ferestrelor (cu ferestre tip termopan)
izolarea termic a cl dirii (pere i exteriori, tavane, plan ee, acoperi );
Modernizarea sistemelor de alimentare cu c ldur , contorizarea la nivel
de bloc sau scar , urmat de contorizarea i reglarea consumului de
energie termic la nivel de apartament. Utilizarea RRE (solar, pV, .a.)
Cre terea eficien ei energetice a iluminatului interior
PARTENERIATUL PUBLIC – PRIVAT ÎN REABILITAREA TERMIC A CL DIRILOR
CONCEPTUL DE PARTENERIAT PUBLIC - PRIVAT

Parteneriat public privat (PPP) : un parteneriat între autorit ile publice
i sectorul privat, firme/investitori, având ca scop proiectarea,
planificarea, finan area i operarea proiectelor care sunt în mod uzual
dezvoltate prin mecanismele conven ionale de pia , ca procedur de
achizi ie public .
Autoritatea public ! -
economic a investi iei publice, iar operatorul privat
maximizeze profitul financiar.
Aplicarea acestui concept asigur accesul la pia a financiar , dezvolt
capabilit i financiare locale i conduce la consolidarea rolului statului
ca reglementator.
OBIECTIVE URM RITE DE AUTORITATEA PUBLIC
furnizarea de servicii de foarte bun calitate, la cele mai sc zute
costuri pentru public;
evaluarea mai bun a proiectului i asigurarea unor beneficii
tehnologice.
optimizarea aloc rii i transferul unei p r i a riscului c tre
sectorul privat.

– continuare –
Contractele de parteneriat public-privat se încheie între o autoritate

public i un investitor privat, în vederea preg tirii i aplic rii unui
proiect, pentru realizarea unor bunuri sau servicii i exploatarea
acestora pe durat determinat , dar nu mai mare de 49 ani.
REGLEMENT RI PRIVIND CADRUL JURIDIC AL PPP
Ordonan a nr.16/24.01.2002 (MO nr. 94/02.02.2002);
HG nr. 621/20.06.2002 (MO nr. 481/05.07.2002);
Norma metodologic privind desf urarea procedurii de selec ionare a
investitorilor eligibili i stabilirea principalelor tipuri de proiecte de
parteneriat public-privat.
PUNCTELE CHEIE ALE METODEI DE FINAN ARE A PPP
proiectarea unui pachet financiar solid pentru întregul proiect,
astfel încât parteneriatul financiar s asigure proiectului calitate i
eficien sporit ;
focalizarea aten iei pe calitatea p r ilor implicate i a contractelor
încheiate, mediul institu ional i economic, calitatea i rolul
companiilor de construc ii, condi iile legale de concesionare;
modul de implicare a autorit ii publice în finan area PPP:
contribu ie sub form de active, cash sau garan ii.

– continuare –
PA II NECESARI PENTRU ÎNCHEIEREA PPP
Autoritatea public :
o ini iaz proiectul public-privat pe baza unui studiu de prefezabilitate, întocmit pe
cheltuial proprie;
o comunic în Monitorul Oficial partea a VI-a, inten ia de a ini ia proiectul, în
condi ii de parteneriat public-privat;
o prime te în interval de 60 de zile scrisorile de inten ie i documentele ata ate
scrisorilor, de la investitorii interesa i;
o nume te prin Ordin sau Decizie o Comisie pentru negocieri.
Comisia pentru negocieri:
în interval de 30 de zile de la primirea scrisorilor analizeaz ofertele i
preselecteaz investitorii cu care se vor continua negocierile;
comunic autorit ii publice lista cu ofertan ii preselecta i i ierarhiza i, iar
aceasta va încheia în termen de 15 zile precontracte cu fiecare ofertant i va
întocmi studiul de fezabilitate, pe baza c ruia vor continua negocierile;
continu negocierile cu ofertan ii selecta i pân la desemnarea câ tig torului,
primul clasat pe lista celor selecta i, pe baza punctajului primit pe criterii
stabilite ini ial în termenii tehnico-economici i financiari.
Autoritatea public iei ofertantului câ tig tor i celorlal i
ofertan i. În termen de 10 zile se primesc eventualele contesta ii de la ofertan i,
c rora li se va r spunde în urm toarele 10 zile calendaristice.
Se încheie contractul între autoritatea public i ofertantul câ tig tor, investitorul
privat, în condi iile negociate, constituindu-se astfel Compania de proiect public-
privat.
MANAGEMENTUL ENERGETIC LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE

M suri tehnico-economice esen iale
M SURI ORGANIZATORICE
Organizarea “centrelor de gestiune energetic ” = sec ii de produc ie
sau zone precis delimitate din cadrul unit ii consumatoare de
energie
Implementarea Sistemului propriu de monitorizare i evaluare
ei energetice (frecvent întâlnit sub denumirea
de M&T – Monitoring and Targeting) – contorizare i previzionare a
consumurilor energetice asistate de computer
ANALIZA TEHNICO-ECONOMIC A INVESTI IILOR

Alegerea acelor solu ii care optimizeaz indicatorii de eficien
energetic , concomitent cu asigurarea fezabilit ii.
MANAGEMENTUL ENERGETIC LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE

M suri tehnico-economice esen iale - continuare -
APLICAREA TEHNOLOGIILOR MODERNE
Reglarea arderii i a excesului de aer la cuptoare i cazane

industriale
Asigurarea exploat rii eficiente a sistemelor de producere i utilizare
a aburului industrial, cu recuperarea condensului
Analiza situa iei izol rii termice a aparatelor, instala iilor i
conductelor ce transport agen i energetici, cu utilizarea aparaturii
moderne (termocamera video)
Antrenare cu tura ie variabil la pompe, ventilatoare, compresoare
Iluminat cu consum redus de energie, reglarea factorului de putere i
reducerea armonicelor din instala iile electrice industriale
Utilizarea de instala ii i sisteme de refrigerare cu performan e
energetice ridicate
Recuperarea energiei secundare i utilizarea surselor noi de energie
V recomand m s studia i urm toarele manuale pentru autoinstruirea

personalului din serviciile tehnice ale autorit ilor locale:
Utilizarea eficient a energiei

Editura CONSTANT Sibiu, 2003
Autori: V. Anghelu , D. Scripcariu, .a.
Utilizarea eficient a energiei în cl diri

Editura ALMA MATER Sibiu, 2004
Autori: Octavia Cocora i Dan Berbecaru
V MUL UMIM !

Prezentare ARCE La ALEE Primarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare ARCE La ALEE Primarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AGEN IA ROMÂN PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI

Ministerul Economiei i Comer ului

AGEN IA ROMÂN PENTRU CONSERVAREA ENERGIEI

CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA

CONSUM TOTAL - ANUL 2001

Sectorul Industrie Consumul de energie în industrie

Important poten ial de cre tere a eficien ei

Intensitatea energetic general i în industrie,

NOT Valorile de calcul ale intensit ii energetice

LEGEA 199/2000 - CADRUL INSTITU IONAL [ Art.7 i art.8 ]

MINISTERUL ECONOMIEI I COMER ULUI

Agen ia Român pentru Conservarea Energiei Organul de

Controlul pie ei în domeniul eficien ei energetice

Adresa de Internet a ARCE: http://www.arceonline.ro/

Repartizarea teritorial a filialelor ARCE

Situa ia actual – anul 2004

LEGEA 199/2000 – OBLIGA IILE CONSUMATORILOR DE ENERGIE [ Art.7 i art.8 ]

sistem propriu de eviden i monitorizare

consumatorii de energie, persoane fizice, sunt obliga i s ia m suri pentru dotarea

LEGEA 199/2000 – OBLIGA IILE CONSUMATORILOR DE ENERGIE - continuare

Valoarea Ac iunea prev zut

ARCE verific existen a: responsabilului cu gestiunea energiei

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC (PP-EE)

CINE ARE OBLIGA IA DE ELABORARE

CE TREBUIE S CON IN PP-EE

Agen ia Român pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

Responsabilii cu elaborarea PP-EE

Ordinea de îndeplinire a prevederilor legale (condi ii premerg toare)

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

Activit i desf urate de ARCE :

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

Capitolul I – Date generale despre consumatorul de energie

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

Capitolul III – tere a eficien ei energetice

a) realizarea scenariilor pe termen mediu i lung, privind cererea i oferta de

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

Capitolul III – tere a eficien ei energetice - continuare

Capitolul IV – Finan area proiectelor de investi ii cu caracter de

LEGEA 199/2000 – PROGRAME PROPRII DE EFICIEN ENERGETIC

AVIZAREA ARCE a Programului propriu de eficien

Pagina Internet: http://www.save2001.asa.ro/

ELEMENTE PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI DE MODERNIZARE A

O abordare complet a dezvolt rii energetice locale necesit :

MINISTERUL ECONOMIEI I COMER ULUI

Nr. de Cofinan are prin ARCE

Modernizarea sistemului de iluminat public

Modernizarea sistemului de iluminat public - continuare

Pentru modernizare se poate folosi dispozitivul

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Date statistice

Resursa Poten ial Energie Aplica ii

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia solar

Producere energie electric

Producere energie termic

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia solar

Energia solar reprezint cea mai impresionant i sigur surs de energie.

Panourile solare i componentele de sistem moderne permit

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia eolian

Primul grup eolian comercial din

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia din biomas

Biomasa = 14,7% din

Utilizarea resurselor regenerabile de energie – Energia din biomas

Total investi ie Euro 1.988.137 2.269.175 1.735.461 4.417.933 2.724.439