Modalitati de recunoastere si strategii de combatere a bulling-ului in scoli

Bullyingul este o formă de comportament agresiv manifestată prin folosirea forței sau
constrângerii pentru a le afecta pe ceilalți, în special atunci când comportamentul este obișnuit și
implică un dezechilibru al puterii. Poate include hărțuire verbală, atac fizic sau coerciție și poate
fi îndreptată în mod repetat către anumite victime, probabil pe motive de rasă, religie, sex,
sexualitate sau abilități. "Dezechilibrul puterii" poate fi puterea socială și / sau puterea fizică.
Victima agresiunii este denumită uneori "țintă". Intimidarea constă în trei tipuri de abuz de bază -
emoțional, verbal și fizic. În mod obișnuit, implică metode subtile de constrângere, cum ar fi
intimidarea.

Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici: Intenționat –
agresorul are intenția să rănească pe cineva; Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă
și nu se poate apăra singură.

Efectele asupra victimei

Stresul de a fi agresat poate crea probleme copiilor la școală. Elevii pot fi temători în a merge la
școală, a merge cu autobuzul, a folosi baia sau de a fi singuri în hol. Această teamă și anxietate
pot face dificil pentru copil să se concentreze și să se angajeze în sala de clasă, făcând învățarea
mult mai dificilă. Astfel, copiii experimentează frica, depresia, singurătatea, anxietatea, stima de
sine scăzută, boala fizică și, în unele cazuri, chiar și idea de sinucidere. Un manual al copiilor
pentru depășirea hărțuirii ar fi una din cele mai bune și mai ușor aplicabile strategii existente.

Recomandări și soluții de combatere

Bullying-ul îi poate afecta pe toţi: pe cei care sunt victime, cei care manifestă acest
comportament (agresorii) cât şi pe cei care sunt martorii unor astfel de comportamente. Cei care
sunt victime pot trece prin: stări puternice de tristeţe şi singurătate, frică intensă, depresie,
probleme de somn, pot să îşi piardă interesul pentru activităţi care le făceau plăcere, probleme de
sănătate şi dificultăţi la şcoală (concentrare scăzută, dificultatea de a învăţa, absenţe- nu mai vor
să meargă la şcolă de frica agresorilor). Cei care au comportamente de bullying e posibil să intre
deseori în conflicte, bătăi care să ducă la probleme cu legea atât în adolescenţă cât şi atunci când
ajung adulţi. Cei care văd situaţii de acest fel, de bullying, pot trece prin stări de depresie, teamă
intensă şi pot avea dificultăţi la şcoală. Deci, de oricare parte te afli, bullying-ul are efecte
negative pentru toţi! Multe dintre aceste efecte se pot manifesta şi la vârsta adultă. De aceea este
foarte important să nu faci rău altora prin astfel de comportamente şi totodată să nu accepţi să
treci prin asta. 29 Cele mai multe beneficii în ceea ce privește erliminarea bullying-ului le-ar
aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-
un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele: Metode non-formale de educare anti-
bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare
parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate
avea. Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul
orei de Consiliere și Orientare. Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi
sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca
exemplu de bună practică.

Copilul victimă • pare trist şi înfricoşat • vine de la şcoală cu hainele murdare sau cu lucrurile
distruse • are asupra sa diverse obiecte care pot fi folosite în autoapărare sau atac • are puţini
prieteni sau nici unul cu care să se joace • îi este teamă să mai meargă la şcoală şi se plânge de
dureri frecvente de cap şi de stomac pentru a evita să meargă la şcoală Comportamente
consecință conduită inadecvată convingeri care susţin violenţa depresia impulsivitate sentimentul
apartenentei la şcoală furie rezolvarea problemelor prin apelul la forţa fizică lipsa abilităţilor
sociale de bază în interacţiunea cu ceilalţi copii lipsa de încredere în utilizarea strategiilor
nonviolente Aceste comportamente se întind pe un continuum, de la minore (ironie, poreclire, a
tachina), medii(a refuza accesul unui copil în grupul de joacă, a lua 31 sandviciul din ghiozdanul
altui coleg), până la forme extreme (atacul fizic sau lovirea care pune în pericol viaţa altui copil).
Efectele bullyingului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că persoanele, indiferent dacă
sunt copii sau adulţi, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres,
îmbolnăviri şi chiar sinucidere. Victimele hărţuirii pot suferi pe termen lung probleme
emoţionale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă
de sine scăzută, o creştere a frecvenţei îmbolnăvirilor. Este important să se depună eforturi
pentru eliminarea acestui comportament. Se afirmă că, de multe ori, în şcoala românească, încă
nu există şi nu se întâmplă astfel de fenomene, dar trebuie să fim pregătiţi şi să se prevină
apariţia acestora. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri
sociale, unde persoanele interacţionează unele cu altele: la şcoală, la locul de muncă, în familie,
în cartiere, în biserică, în mass media, chiar între ţări etc. Se creează astfel o stare de conflict,
care nu poate fi depăşită decât dacă se conştientizează existenţa fenomenului.

Strategii

Cel mai eficient mod de a combate și preveni fenomenul bullying este să oferim elevilor
”instrumentele” utile în a reacționa față de agresori. Pentru a-și dezvolta însă abilitățile sociale,
copiii au nevoie să experimenteze interacțiuni sociale negative în lipsa supervizării adulților.
Prevenirea fenomenului bullying în școală include: • întâmplări periodice între cadre didactice
pentru dezvoltarea unor proceduri de intervenție în situații de bullying • întâlniri periodice
conducerea școlii -părinți reprezentanți ai claselor • întâmplări periodice cadru didactic - părinți -
elevi • identificarea potențialelor victime În practica școlară, majoritatea acțiunilor antibullying
aplică 2 principii principale pentru combaterea fenomenului: 1. Elevii informează profesorii
atunci când au loc situații de bullying. 2. Agresorii sunt pedepsiți. Deși cele două principii au la
bază motivații bine intenționate, acestea pot avea efect advers. Dacă fiecare caz de bullying este
raportat profesorilor, va transmite elevilor ideea că nu pot face față situațiilor neplăcute.
Încrederea și respectul de sine ale elevilor vor fi afectate. Elevii care informează profesorii pot fi
văzuți ca trădători. Studiile au arătat că a pedepsi un copil nu are rezultate pe termen lung în a-l
determina să se poarte frumos. În multe situații, agresorul se poate răzbuna pe cei care au
informat profesorii și conflictele pot escalada. Participarea părinţilor la programele de prevenţie
şi intervenţie Bullyingul, ca formă de manifestare a agresivităţii, reprezintă o problemă foarte
serioasă în a cărei rezolvare trebuie să fie implicaţi toţi factorii care contribuie la creşterea şi
educarea copiilor. Părinţii au nevoie să fie implicaţi în acţiuni de susţinere a efortului de reducere
şi prevenire a fenomenului de bullying, realizate de către specialiştii din mediul şcolar (profesori,
consilieri şcolari). Astfel, un exemplu de susţinere ar fi ”recompensarea acasă a
comportamentelor prosociale de la şcoală”. Schimbarea contextelor şcolare care utilizează
pedeapsa Contextele care favorizează pedepsirea copilul oferă şanse foarte mari pentru
declanşarea Bullyingului. În acest sens, este foarte important să fie identificate și schimbate
aspectele negative din contextul şcolar care conduc la întărirea şi creşterea frecvenţei de
manifestare a comportamentelor agresive. Aspectele negative din contextul şcolar care au
legătură cu întărirea comportamentului agresiv pot avea 33 legătură cu: utilizarea excesivă a
dezaprobării sau lipsa remarcilor de aprobare din partea profesorului sau colegilor, experienţe de
eşec şcolar, greşeli excesive, schimbări în rutina clasei, tehnici agresive de gestionare a
comportamentelor agresive ale copiilor. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale elevilor
Cei mai mulţi copii devin agresivi deoarece au un deficit de abilităţi sociale adecvate. De exmplu
un elev care foloseşte agresivitatea pentru a lua un obiect din mâna altui copil (smulge obiectul),
are nevoie să înveţe să ceară politicos şi să aştepte până ce îl va primi. În alte situaţii elevii pot
folosi comportamentele agresive pentru a evita sau a modifica o serie de aspecte neplăcute (ex.
să schimbe sau să scape de situaţiile în care sunt hărţuiţi, tachinaţi, ameninţaţi sau la limita
eşecului). De aceea este foarte important ca elevii să înveţe unele comportamente care să-i ajute
să gestioneze situaţiile în care se confruntă cu comportamentele agresive ale celorlalţi. De
exemplu, elevii pot fi învăţaţi să ignore situaţiile, să-şi ia distanţă de aceste situaţii, să
reacţioneze cu fermitate şi să solicite asistenţă de la profesori atunci când este nevoie.Elevii care
acţionează agresiv pentru a obţine atenţia colegilor şi prestigiul în faţa lor, pot fi învăţaţi să
folosească alte metode mult mai eficiente care să le permită să obţină acest lucru, fără să se pună
în situaţia de a fi respinşi sau marginalizaţi de ceilalţi. Competenţa emoţională are un rol foarte
important în adaptarea elevului la mediu, susţine adaptarea la şcoală, atât direct cât şi indirect,
prin contribuţia sa la competenţa socială (Blair, 2002; Carlton şi Winsler, 1999; Greenberg şi
Snell, 1997): Ajută la formarea şi menţinerea relaţiilor cu ceilalţi. Interacţiunea de succes a
elevului cu celelalte persoane depinde atât de abilitatea lui de a întelege ce se întâmpla, cât si de
abilitatea de a reacţiona adecvat la aceasta. 34 Ajuta elevii să se adapteze la mediul şcolar. Elevii
care înţeleg emoţiile şi modul în care acestea sunt exprimate vor fi capabili să empatizeze cu
ceilalţi colegi şi să-i sprijine. Previne apariţia problemelor emoţionale şi de comportament.
Problemele în dezvoltarea emoţională a copiilor pot conduce către dificultăţi de comportament,
în copilaria timpurie si cea mijlocie (probleme de agresivitate, delincvenţă juvenilă, abandon
şcolar etc) Copiii cu abilităţi sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se comportă agresiv – fizic
sau verbal, copiii care au dificultăţi în a se integra într-un grup de persoane noi) au o
probabilitate mai mare de a fi respinşi de ceilalţi şi de a dezvolta probleme de comportament;
astfel, copiii care sunt izolaţi de grup au un risc crescut pentru abandon şcolar, delicvenţă
juvenilă, probleme emoţionale - anxietate, depresie (McClelland şi Morrison, 2003; Morrison şi
Holmes, 2000).

Preșcolari și școlari mici - CURCUBEUL În această activitate, elevii învață că așteptarea

rândului în loc de a ocupa un loc cu forța, ajută la construirea unui întreg și a relațiilor dintre
elevi. Elevii vor picta cu acuarele pe bucăți separate de hârtie, apoi se alătură unii altora cu
fâșiile deasupra capetelor pentru a crea un curcubeu.