Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
srrs2 2012a55 PDF
srrs2 2012a55 PDF
Abstract
The financial audit aims toward increasing the credibility of financial informaiton.
The purpose of the paper is to outline the most important topics regarding the definition
and application of significance limit.
Key words: audit, performance, financial, credible, information, practician
Introducere
Scopul unui audit financiar este acela de a îmbunătăți gradul de încredere al
utilizatorilor privind informațiile furnizate de situațiile financiare. Acest lucru este obținut
prin exprimarea de către auditor a unei opinii cu privire la faptul că situațiile financiare sunt
prezentate în mod corect, sub toate aspectele semnificative sau oferă o imagine fidelă și
corectă în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil. Totodată, în
planificarea și desfășurarea unui audit al situațiilor financiare, practicianul responsabil
trebuie să trateze cu responsabilitate modul adecvat de aplicare a pragului de semnificație.
Atât în etapa de cunoaștere a entității auditate, cât și în etapa de efectuare a procedurilor
analitice, auditorul trebuie să colecteze informații suficiente pentru definirea pragului de
semnificație și evaluarea riscurilor. Semnificația și riscul reprezintă două concepte
fundamentale care sunt importante pentru planificarea auditului și pentru definirea metodei
de auditare. În ceea ce privește conceptul de prag de semnificație, acesta joacă un rol major
în determinarea tipului adecvat de raport de audit ce ar trebui emis.
Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 2001 stabilește obiectivele generale ale
auditorului și de asemenea explică natura și aria de aplicabilitate a unui audit, care au drept
scop sprijinirea auditorului profesionist în îndeplinirea acestor obiective.
Astfel, potrivit ISA 200 obiectivele generale ale auditorului în efectuarea unui
audit al situațiilor financiare sunt:
obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare
ca întreg nu conțin denaturări semnificative, ca urmare a fraudei sau erorii, permițându-i
auditorului să exprime o opinie potrivit căreia acestea au fost întocmite, sub toate aspectele
semnificative, în conformitate cu un cadrul de raportare fnanciară aplicabil;
raportarea cu privire la situațiile financiare și comunicarea aspectelor
identificate, conform cerințelor ISA.
În toate situațiile în care auditorul nu poate formula o opinie potrivit căreia s-a
obținut o asigurare rezonabilă, iar o opinie modificată în raportul de audit nu este suficientă,
atunci Standardele Internaționale de Audit (ISA - urile) solicită ca auditorul să anunțe
1
ISA 200 – “Obiectivele generale ale unui auditor independent și desfășurarea unui audit în conformitate cu
Standardele Internaționale de Audit”.
2
Arens Alvin A, Loebbecke James K. „Audit. O abordare integrata”, Editia a-8-a, Ed. ARC, 2003, pag.
288.
3
IASB - Conceptual Framework for Financial Reporting (Cadrul conceptual de raportare financiară).
4
IFRS – Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
5
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile coforme
cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 bis din 10.11.2009,
Secţiunea 7, articolul 47, pag. 31.
6
Arens Alvin A, Loebbecke James K. „Audit. O abordare integrata”, Editia a-8-a, Ed. ARC, 2003, pag.
289.
7
ISA 315 – Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înțelegerea entității și a
mediului său.
8
IFAC, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate. Audit financiar 2009, coeditura
CAFR – Ed. Irecson, București, 2009, pag. 339, par. A1.
9
Domnișoru Sorin – Audit statutar și comunicare financiară, vol 1, Ed. Economică, București, 2011, pag.
210.
10
IFAC, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate. Audit financiar 2009, coeditura
CAFR – Ed. Irecson, București, 2009, pag. 340, par. A3
11
Op.cit, pag. 340, par. A5.
12
IFAC, Manual de standarde internaționale de audit și control de calitate. Audit financiar 2009, coeditura
CAFR – Ed. Irecson, București, 2009, pag. 337.
Remarcăm că nici una dintre erori (600 mii și 2400 mii lei) nu este superioară
pragului de semnificaţie stabilit (1200 mii lei plus 1500 mii lei este egal cu 2700 mii lei):
una singură este superioară pragului determinat pentru stocuri (2400 mii lei minus 16% faţă
de 1200 mii lei), cealaltă eroare nu poate fi înlăturată întrucât cumulul celor celor 2 erori
este mai mare decât nivelul pragul de semnificaţie deja stabilit. Având în vedere faptul că
pragul de semnificaţie a fost fixat luând ca reper de calcul profitul net, incidenţa erorilor
constatate asupra datelor de mai sus se va determina prin corectarea acestor erori cu
procentul de impozit pe profit (16%).
Incidenţele asupra cifrelor caracteristice sunt :
[(600 + 2400) – (3000 x 16%)] / 15.000 = 16,8% din rezultatul net
[(600 +2400) – (3000 x 16%)] / 105.000 = 2,4% din capitalurile proprii
[(600 +2400) – (3000 x 16%)] / 90.000 = 2,8% din stocuri.
În concluzie, ţinând seama de incidenţa asupra rezultatului net şi eroarea cumulată
fiind superioară pragului de semnificaţie stabilit, auditorul trebuie să recomande corectarea
postului stocuri pentru a putea certifica fără rezerve conturile anuale.
CONCLUZII
În contextul unui audit financiar cel mai important este să se stabilească dacă
situațiile financiare sunt prezentate în mod corect, sub toate aspectele semnificative sau
dacă oferă o imagine fidelă și corectă în conformitate cu un cadru de raportare financiară
aplicabil. Pe lângă o bună înțelegere a principiilor general contabile care sunt aplicabile,
auditorul trebuie să dispună și de experiență adecvată în colectarea și interpretarea probelor
de audit.
Determinarea pragului de semnificație are o importanță deosebită în activitatea de
planificare a unei misiuni de audit financiar. Standardele internaționale de audit nu indică o
metodă matematică universal aplicabilă pentru calcularea nivelului pragului de
semnificație, această problemă fiind lăsată la aprecierea auditorului, deoarece în acest
domeniu judecata profesională a acestuia este de neînlocuit din cauza numeroșilor factori
care trebuie luați în considerare și a subiectivității importanței lor relative.