Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 1
Sisteme liniare
S  
se rezolve urm toarele sisteme liniare:
x − y + 2z = −3 
 −x + y − 2z = 1


2x + 3y − z = 9

a) b) x+y =2
3x + 2y + z = 6
2y − 2z = 3;

 
x + 4x − 3z = 12;

 

 3x − 6y − 3z = 5 
 x+y+z =5
−x + 2y + z = 0 x +z =4
 
c) d)
 x − 2y − z = 0
 
 2x + y + 2z = 10
2x − 4y − 2z = 1; y = 2.
 
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 2
Dependenµ  ³i independenµ  liniar . Sistem de generatori. Baze.
(1) S  se arate c  urm toarele sisteme de vectori sunt liniar dependente
³i s  se scrie relaµia de dependenµ  liniar  a acestora.
a) S1 = {v̄1 = (2, −1), v̄2 = (4, −2), v̄3 = (−6, 3), v̄4 = (10, −5)}
⊂ R2 ;
b) S2 = {v̄1 = (1, −1, 0), v̄2 = (2, 2, 1), v̄3 = (5, 0, 0), v̄4 = (1, 1, 1)}
⊂ R3 ;
c) S3 = p̄1 = X 3 + X 2 + X + 1, p̄2 = X 3 − 2X 2 − X, p̄3 = 2X 3 − X 2 + 1 ⊂


R3 [X];       
1 1 −2 0 −1 1
d) S4 = M̄1 = , M̄2 = , M̄3 = ⊂
−1 1 −1 1 −2 2
M2 (R);

(2) S  se studieze liniar dependenµa urm toarelor sisteme de vectori ³i în

caz de dependenµ  liniar  s  se scrie relaµia de dependenµ . Care din
ele sunt sisteme de generatori pentru spaµiile vectoriale date? Care
sunt baze?
a)S1 = {v̄1 = (−1, −3), v̄2 = (1, 2), v̄3 = (1, 1)} ⊂ R2 ;
b) S2 = {v̄1 = (1, 2, 1), v̄2 = (−2, 3, 5), v̄3 = (2, 5, 3), v̄4 = (3, −1, −4)} ⊂
R3 ;
c) S3 = {v̄1 = (2, 3, 1, −1), v̄2 = (7, 9, 5, 2), v̄3 = (3, 4, 3, −1)} ⊂
R ;
4

d) S4 = p̄1 = X 3 + X 2 + X + 1, p̄2 = X 3 + X 2 + X ,


p̄3 = X 3+ X 2 ⊂ R3 [X].

e) S5 = p̄1 = 2X 2 + X + 1, p̄2 = X 2 + 2X + 1,
p̄3 = X 2+ X +2, p̄4 = 2X 2 + 2X + 2 ⊂ R [X];
  2  
1 1 0 0 1 −1
f) S6 = M̄1 = , M̄2 = , M̄3 = ⊂
−1 1 −1 0 −1 1
M2 (R);       
 −1 −1 1 
g) S7 = M̄1 =  3  , M̄2 =  2  , M̄3 =  −1 
3 1 1
 
⊂ M3,1 (R).

Matricea de trecere de la o baz  la alta

(3) Fie sistemele de vectori B1 = {v̄1 = (−1, 1, 3), v̄2 = (0, 1, −1), v̄3 =
(1, −2, 0)} ⊂ R3 ³i
B2 = {v̄1 = (2, −1, 3), v̄2 = (1, 3, 2), v̄3 = (1, −4, 2)} ⊂ R3 .
a) S  se arate c  B1 ³i B2 sunt baze ale lui R3
b) S  se determine matricea de trecere de la baza B1 la baza B2 ,
T← −−− .
B1 B2
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

c) S  se g seasc  coordonatele vectorului v̄ = (−2, 1, 3) relativ la

bazele B1 ³i B2 .
(4) Fie sistemele de vectori
a) B1 = {v̄1 = (2, −1), v̄2 = (−1, 1)} ⊂ R2 ³i B2 = {ū1 =
(1, 3), ū2 = (2, 1)} ⊂ R2 ;
b) B1 = {p̄1 = X 2 + 3X − 1, p̄2 = 2X + 1, p̄3 = −2X 2 − X} ⊂
R2 [X] ³i
B2 = {r̄1= X 2 +X−2,  ⊂ R2 [X];
2
 r̄3= −2X +X+1}
 r̄2 = 7X−1,
 0 1 3 
c) B1 = M̄1 = 1 , M̄2 = 1 , M̄3 = 2  ⊂ M3,1 (R)
    
0 1 1
 
³i       
 0 1 1 
B2 = N̄1 =  1  , N̄2 =  0  , N̄3 =  1  ⊂ M3,1 (R);
1 1 0
 
        
2 1 0 1 1 2 1 1
d) B1 = M̄1 = , M̄2 = , M̄3 = , M̄4 =
2 0 1 1 1 2 1 1
⊂ M2 (R)  ³i        
1 1 0 1 0 0 0 1
B2 = N̄1 = , N̄2 = , N̄3 = , N̄4 =
0 0 1 0 1 1 1 1
⊂ M2 (R).
S  se arate pentru ecare caz c  B1 ³i B2 sunt baze ³i s  se deter-
mine matricele de trecere de la baza B2 la B1 , T← −−− .
B B
2 1
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

Subspaµii vectoriale
(5) S  se studieze dac  urm toarele mulµimi sunt subspaµii vectoriale.
Pentru subspaµiile vectoriale g site s  se g seasc  câte o baz :
a) S1 = (x, y) ∈ R2 | x + 1 = 0 ;


b) S2 =  (x, y) ∈ R2 | y = 0 ;
c) S3 = (x, y) ∈ R2 | x2 + 4y = 0 ;

d) S4 = {(x, y, z) ∈ R3 | 3x − y + 2z = 0};
e) S5 = {(x, y, z) ∈ R3 | x − 2y + 3z = 0, 3x − y − z = 0};
f) S6 = (x, y, z) ∈ R3 | x = y − z, y = x + z, z = x − y ;
g) S7 = {(x, y, z) ∈ R3 |x + y − 2ez = 0};
h) S8 = {aX 2 + bX + c ∈ R2 [X] | a = c};
i) S9 = {aX 2 + bX + c ∈ R2 [X]| − a + b + 2c = 0, a + b − c = 0};
j) S10 = {aX
 + bX+ c ∈ R2 [X]| a − b − c = 0, a + b = 0};
2

a b
k) S11 = ⊂ M2 (R) | a + c + d = 0, b + d = 0 ;
 c d 
 
 a b 
l) S12 = A =  c d  ∈ M3,2 (R) |a + e = 0, d − f = 0, b + 2c = 0, 3b − c = 0 ;
e f
 
   
a b c
m) S13 = A = ∈ M2,3 (R) |a − 4d = 0, 2a + d = 0 ;
d e f
   
a b
n) S14 = A = ∈ M2 (R) |a + 3b − c = 0, −a + b − 5c = 0, c + d − 3 = 0 .
c d
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 3
Aplicaµii liniare. Vectori ³i valori proprii ai unui operator liniar.
(1) Fie
a) f : R3 → R1 [X], f (a, b, c) = (a + b)X
 + c; 
x1 − x2 x1 + x3
b) f : R3 → M2 (R), f (x1 , x2 , x3 ) = ;
2x3 x2 + x3
 
a b
c) f : M2 (R) → R3 , f = (a, b + c, a − d);
c d
d) f : R2 → R3 f (x, y) = (2x + y, −2x − y, 4x + 2y);
e) f : R2 [X] → R3 , f (aX 2 + bX + c) = (2a − b, c, 3a).
(i) S  se determine matricele aplicaµiilor liniare în perechea de baze
canonice;
(ii) S  se determine Ker(f ) ³i dimensiunea lui Ker(f ). Este f
injectiv ? Justicaµi r spunsul.
(iii) S  se determine Im (f ) ³i dimensiunea lui Im(f ). Este f
surjectiv ? Dar bijectiv ? Justicaµi r spunsul.
(2) S  se determine matricele urm toarelor aplicaµii liniare în perechile
de baze indicate:
a) f : R3 → R2 , f (x1 , x2 , x3 ) = (2x1 + x2 − x3 , 3x1 + 2x3 ) în
perechea de baze
B = {v̄1 = (1, 1, 0), v̄2 = (0, 1, 1), v̄3 = (1, 0, 1)} ⊂ R3 ³i
B 0 = {ū1 = (1, −1), ū2 = (1, 1)} ⊂ R2 ;
 
a
b) f : M2,1 (R) → R1 [X], f = aX − 2b în perechea de baze
b
    
2 1
B = M̄1 = , M̄2 = ⊂ M2,1 (R) ³i
−1 0
B 0 = {p̄1 = 2X + 1, p̄2 = −X} ⊂ R1 [X];
c) f : R2 [X] → R3 , f (aX 2 + bX + c) = (3a − 2b − 2c, −a + 4b +
2c, a − 2b) în perechea de baze
B = {p̄1 = 2X + 1, p̄2 = −X 2 − 1, p̄3 = X 2 + X + 1} ⊂ R2 [X] ³i
Bc baza canonic  din R3 ;
d) f : R3 → R2 [X], f (a, b, c) = (a−b+c)X 2 +(−2a+b)X −a+b−c
în perechea de baze Bc baza canonic  din R3 ³i B = {p̄1 = X +
1, p̄2 = −X 2 + 2X, p̄3 = X 2 − 3} ⊂ R2 [X].

(3) Fie operatorul liniar f : R2 → R2 , f (x1 , x2 ) = (7x1 , 2x1 + 7x2 ).

S  se determine matricea [f ]Bc asociat  lui f relativ la baza canon-
ic , precum ³i valorile ³i vectorii proprii corespunz tori. Este [f ]Bc
diagonalizabil ?
(4) S  se studieze dac  urm toarele matrice sunt diagonalizabile. În caz
armativ s  se aduc  la forma diagonal  ³i s  se precizeze baza în
care are aceast  form :
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 
   
1 1 3 −5
a) A = ; b) A = ;
0 1 −5 3
c) A = [f ]Bc , unde
f : R2 → R2 , f (x1 , x2 ) = (9x1 − 3x2 , −3x1 + x2 );
   
3 0 −1 1 0 3
d) A =  −2 1 1 ; e) A =  2 1 2 ;
3 −1 −1 3 0 1
f) A = [f ]Bc , unde f : R2 [X] → R2 [X],
f (aX 2 + bX + c) = (2a − b + 2c)X 2 + (5a − 3b + 3c)X − a − 2c;
   
0 1 1 −2 −2 −3
g) A =  1 0 1 ; h) A =  2 3 6 ;
2 2 1 −1 −2 −4
   
0 0 0 1 −2 0
i) A =  0 −1 1 ; j) A =  −2 8 2 ;
0 0 −1 0 2 1
   
−1 0 −3 0 1 0
k) A =  3 2 3  ; l) A =  −4 4 0 .
−3 0 −1 −2 1 2
S  se calculeze folosind teorema lui Hamilton-Cayley A−1 .
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 4
Forme biliniare. Forme p tratice
(1) Se d  aplicaµia ϕ : R2 × R2 → R denit  prin
ϕ[(x1 , x2 ), (y1 , y2 )] = x1 y1 + 3x1 y2 − x2 y1 − 2x2 y2 .
S  se scrie matricea lui ϕ în baza canonic  din R2 . Este ϕ simetric ?

(2) Fie forma biliniar 

 ϕ : R3 ×R3 → R care are in baza canonic 
2 1 0
matricea A = −1 1 2 . Se cere:

0 1 −2
(i) S  se determine expresia analitic  a lui ϕ;
(ii) S  se calculeze ϕ((1, −1, 0), (2, 1, −1));
(iii) S  se determine matricea lui ϕ în baza
B = {v̄1 = (1, −1, 2), v̄2 = (−1, 0, 2), v̄3 = (3, −1, 1)} ⊂ R3 .
(3) Se d  forma biliniar  ϕ : R  → R ce are în baza canonic 
1 [X] × R1 [X]
2 1
din R1 [X] , matricea A = .
−1 1
(i) S  se determine expresia analitic  a lui ϕ;
(ii) Fie baza B = {p̄1 = X − 2, p̄2 = 2X − 1} ⊂ R1 [X] ; S  se
scrie matricea lui ϕ în baza B .

(4) Fie forma biliniar  ϕ : R1 [X] × R1 [X] → R,

ϕ(aX + b, cX + d) = ad + bc
S  se scrie matricea lui ϕ în baza canonic  din R1 [X], respectiv în
baza B = {p̄1 = 2X − 3, p̄2 = −X + 1}. Este ϕ o form  simetric ?

(5) Se d  forma biliniar 

 ϕ:R 
2 × R2 → R ce are în baza canonic  din

2 −1
R2 , matricea A = ;
0 1
(i) S  se determine expresia analitic  a lui ϕ.
(ii) Fie baza B = {v̄1 = (1, 1), v̄2 = (−1, 1)} ⊂ R2 . S  se deter-
mine [ϕ]B .

(6) Se d  forma biliniar  ϕ : R3 × R3 → R denit  prin

ϕ[(x1 , x2 , x3 ), (y1 , y2 , y3 )] =
x1 y1 + x2 y2 + 4x3 y3 + x1 y2 + x2 y1 + 2x1 y3 + 2x3 y1 + 2x2 y3 + 2x3 y2 .
S  se determine matricea lui ϕ în baza
B = {v̄1 = (1, 1, 0), v̄2 = (1, 0, 1), v̄3 = (0, 1, 1)} ⊂ R3
³i s  se calculeze ϕ((3, −1, 1), (1, −1, 2)).
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

(7) Fie forma

 biliniar 
 ϕ : R2 × R2 → R ce are în baza canonic  matricea
2 0
A= . S  se determine expresia analitic  a formei p tratice
1 1
asociate.

(8) S  se determine expresia analitic  a polarei formei p tratice

f : R3 → R,
f (x1 , x2 , x3 ) = x21 + 2x22 − x23 + 4x1 x3 − 2x2 x3
.

(9) Fie forma p tratic  f : M2,1 (R) → R,

 
x1
f = x21 + 9x1 x2 + x22 .
x2
(i) S  se determine polara lui f ;
(ii) S  se scrie matricea asociat  lui f în baza canonic  din M2,1 (R),
respectiv în baza
    
0 1
B= M̄1 = , M̄2 = ⊂ M2,1 (R);
2 −1
(iii) S  se reduc  f la forma canonic  folosind metoda valorilor
proprii ³i s  se precizeze o baz  relativ la care f are aceast  form .

(10) Fie forma patratic 

 f: R2 → R ce are în baza canonic  din R2 ma-
1 2
tricea A = . S  se determine forma canonic  a lui f ³i s 
2 −2
se precizeze o baz  relativ la care f are aceast  form .

(11) Se d  forma biliniar  simetric  ϕ : R3 × R3 → R denit  prin

ϕ[(x1 , x2 , x3 ), (y1 , y2 , y3 )] = 4x1 y1 − 5x2 y2 − 5x3 y3 + x1 y2 + x2 y1 −
3x1 y3 − 3x3 y1 . S  se determine forma p tratic  f asociat  lui ϕ, s 
se reduc  f la forma canonic  ³i s  se precizeze o baz  relativ la care
f are aceast  form .

(12) Fie forma p tratic  f : R3 → R denit  prin:

(i) f (x1 , x2 , x3 ) = 3x21 + 2x22 − x23 + 2x1 x2 − 2x1 x3 + 8x2 x3 ;
(ii) f (x1 , x2 , x3 ) = x21 + 3x22 + 2x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 − 2x2 x3 ;
(iii) f (x1 , x2 , x3 ) = 2x21 − 2x22 + x23 − 3x1 x2 + 4x1 x3 + 6x2 x3 .
În ecare caz, s  se reduc  f la forma canonic  ³i s  se precizeze
o baz  relativ la care f are aceast  form ;

(13) Fie forma p tratic 

 R care are in baza canonic  matricea:
f : R3 →
1 2 −2
(i) A =  2 0 −1 ;
−2 −1 3
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 
 
1 −1 0
(ii) A =  −1 5 −2 .
0 −2 2
S  se determine expresia analitic  a lui f , precum ³i forma canon-
ic  asociat  lui f ; s  se precizeze o baz  relativ la care f are aceast 
form .
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 5
Spaµii vectoriale euclidiene. Baze ortonormate.
(1) S  se determine valorile pentru α ∈ R astfel încât vectorii
ū = (3, 1, α), v̄ = (−6, 5, α)
s  e ortogonali.
(2) Se dau vectorii ū = ī + 2j̄ + k̄ ³i v̄ = −2ī + j̄ + 2k̄. S  se calculeze:
(i) Lungimile vectorilor ū ³i v̄ ;
(ii) Unghiul dintre vectorii ū ³i v̄ ;
(iii) S  se determine versorii vectorilor ū ³i v̄ .
(3) Se dau vectorii ū = (1, −2, 3) ³i v̄ = (0, 3, 2). S  se calculeze:
(i) unghiul dintre cei doi vectori;
(ii) ū × v̄ .
(4) Se dau punctele A(2, 2, 1) ³i B(4, 1, 3). S  se determine lungimea
−−→
vectorului AB ;

(5) Fie punctele A(4, −2, 2), B(3, 1, 1), C(4, 2, 0) ³i D(0, 0, 9). S  se de-
termine lunigimea în lµimii din D a tetraedrului ABCD.

(6) Fie punctele A(1, 2, −1), B(1, 0, 3), C(2, 1, 2) ³i D(2, 3, 4). S  se cal-
culeze:
(i) Aria triunghiului ABC ;
(ii) Lungimea medianei din A a triunghiului ABC , perimetrul
triunghiului ABC ³i m sura unghiului ABC ;
(iii) Volumul tetraedrului ABCD ³i lungimea în lµimii din D.

(7) S  se verice c  sistemul de vectori

B = {v̄1 = (−1, −1, 1) , v̄2 = (1, −2, −1) , v̄3 = (1, 0, 1)}
este un sistem ortogonal de vectori. S  se ortonormeze baza B
folosind procedeul de ortonormare Gramm-Schmidt.

(8) Utilizând procedeul lui Gramm-Schmidt, s  se ortonormeze bazele:

(i) B = {v̄1 = (1, 1) , v̄2 = (2, 3)};
(ii) B = {v̄1 = (1, 0, 1) , v̄2 = (0, −1, 2) , v̄3 = (1, 0, 0)};
(iii) B = {v̄1 = (2, 1, 2) , v̄2 = (3, 3, 0) , v̄3 = (1, −1, −5)};
(iv) B = {v̄1 = (1, −2, 0) , v̄2 = (0, −2, 1) , v̄3 = (2, 1, 2)}.
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

Dreapta ³i planul în spaµiu

(1) Se dau punctele A(3, −1, 3), B(2, 1, −1) ³i dreptele
x + 2y + 3z − 1 = 0

x−4 y−2 z+1
d1 : ³i d2 : = = .
2x − y − z − 3 = 0 1 0 2
S  se determine ecuaµia dreptei:
(i) AB ;
(ii) d ce conµine punctul A ³i este paralel  cu dreapta d1 ;
(iii) d ce conµine punctul B ³i este paralel  cu dreapta d2 .

(2) Se dau dreptele

x + 2y − z − 1 = 0 x+y−1=0
 
d1 : ³i d2 :
2x − z − 3 = 0 2x − y − z + 2 = 0 .
S  se determine:
(i) ecuaµiile carteziene ale dreptei d1 ;
(ii) ecuaµiile parametrice ale dreptei d2 ;
(iii) unghiul dintre direcµiile celor dou  drepte.

(3) S  se scrie ecuaµia dreptei d ce trece prin punctul de intersecµie al

dreptelor
x−z−1=0

x y z+2
d1 : = = ³i d2 :
1 −1 2 y + z + 1 = 0.
³i este perpendicular  pe planul 2x + y − 3z − 3 = 0.

(4) Se dau punctele A(3, −1, 0), B(−2, 1, −1), C(1, 1, −1) ³i dreapta
x+2 y−1 z−2
d: = = .
1 −1 2
S  se determine ecuaµia planului π care conµine:
(i) punctele A, B ³i C ;
(ii) punctul A ³i este perpendicular pe dreapta d;
(iii) dreptele d ³i AB .

(5) (i) S  se g seasc  coordonatele simetricului punctului A(1, −1, 1) faµ 

de planul π : x − y + 2z + 2 = 0;

(ii) S  se g seasc  coordonatele simetricului punctului A(−1, −1, 2)

faµ  de planul π : x + y + 3z + 7 = 0.

(6) (i) S  se g seasc  coordonatele simetricului punctului A(0, −1, 2) faµ 

x−4 y+1 z−1
de dreapta d : = =
1 2 −1
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

(ii) S  se g seasc coordonatele simetricului punctului A(−1, −1, 0)

x + 2y − z + 1 = 0
faµ  de dreapta d : .
z = 2.
x+1 y−3 z
(7) S  se studieze dac  dreapta d : = = este paralel  cu
2 4 3
planul π : 3x − 3y + 2z − 5 = 0.

(8) Fie punctele A(1, −1, 2), B(5, 1, −2), M0 (1, −2, 4) ³i planul π : −x +
2y − 2z + 1 = 0. S  se determine distanµa de la punctul:
(i) A la B ;
(ii) M0 la planul π ;
(iii) M0 la dreapta AB .

(9) S  se calculeze distanµa dintre M (1, 0, −2) ³i:

(i) planul π1 : 3x − y − 2z + 1 = 0
(ii) planul π2 : 6x − 2y − 4z − 3 = 0;
x−1 y z−6
(iii) dreapta d1 : = =
2 4 3
x+5 y−1 z−3
(iv) dreapta d2 : = = ;
 4 8 6
x − 2y + 1 = 0
(v) dreapta d3 :
3y − z + 2 = 0 .
x−z+1=0

(vi) dreapta d4 :
2x − y + 3 = 0 .
(10) S  se determine unghiul dintre:
(i) planele π1 : x + 2y − 2z − 1 = 0 ³i π2 : x + y + 1 = 0;
(ii) dreptele
x + 2y + z − 1 = 0 x−y−z−1=0
 
d1 : ³i d2 :
x − 2y + z + 1 = 0 x − y + 2z + 1 = 0 ;
(iii) dreapta d1 ³i planul π2 .
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

CAPITOLUL 6
Elemente de geometria diferenµial  a curbelor
(1) S  se scrie ecuaµiile tangentelor la curba
 3
 x(t) = t
C: y(t) = t2

z(t) = 1
care trec prin punctul M0 (8, 4, 1).

(2) S  se scrieecuaµia tangentei ³i a planului normal la curba:

 x(t) = t3 − 2t,
(i) C : y(t) = 4t + 2, în punctul M0 (t0 = 1);
z(t) = −t2 + t


 x(t) = a cos2 t,
(ii) C : y(t) = a sin t cos t, în punctul M0 (t0 = π4 );
z(t) = a sin t

y = x2 ,

(iii) C : în punctul M0 (2, 4, 6).
z = 3x
(3) S  se determine ecuaµiile dreptelor ³i planelor triedrului lui Frénet în
punctul M0 (t0 = 1) al curbei
t2

 x(t) =
 2
C: 2t3
y(t) = 3

 t4
z(t) = 2 .
(4) S  se determine ecuaµiile dreptelor ³i planelor triedrului lui Frénet în
punctul M0 (1, 1, 0) al curbei
 t
 x(t) = e

C: y(t) = e−t
 √
z(t) = 2t .


(5) S  se scrie ecuaµia tangentei la curba C : α(t) = (t3 − 1)ī + (t2 + 1)j̄ ,
t ∈ R, paralel  cu dreapta d : x − 6y − 12 = 0.

(6) S  se determine versorii triedrului lui Frénet în punctul M0 (t0 = π2 )

al curbei 
 x(t) = 1 − cos t

C: y(t) = sin t

 z(t) = t .

(7) S  se determine punctele de pe curba C : α(t) = 2t ī−2tj̄+(3t2 −3)k̄ în

care tangenta la curb  este paralel  cu planul π : −7x+y−2z+5 = 0.
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

(8) S  se determine punctele de pe curba C : α(t) = ( 2t , ln t, −t2 ) în care

binormala la curb  este paralel  cu planul π : x − y + 8z − 1 = 0.

(9) S  se determine unghiul curbelor (i)

C1 : α(t) = (1 + cos t, 1 − sin t, 1), t ∈ [0, π]
h πi
C2 : β(s) = (sin s + cos s, 0, sin s), s ∈ 0, .
2
(ii)
C1 : α(t) = (1 − sin t, 2, 1 + cos t), t ∈ [0, π]
C2 : β(s) = (s − 1, 2s, s), s ∈ R.
(ii)
π2
 
C1 : α(t) = t cos t, t sin t, t − , t ∈ (0, π]
t
π2 π2
C2 : β(s) = ( cos s, sin s, 0), s ∈ (0, π].
s s
(10) S  se calculeze
 lungimea arcelor de curb  AB
 x(t) = cos3 (t)
(i) C : y(t) = sin3 (t) unde A(1, 0, −1) ³i B(0, 1, −1)
z(t) = −1


 x(t) = 2t
(ii) C : y(t) = ln t unde A(2, 0, 1) ³i B(2e, 1, e2 )
z(t) = t2


 x(t) = t √ √
(iii) C : y(t) = √4 t − 12 ln t unde A(1, 14 , 5) ³i B(4, 4−ln 2, 5)
1 2

z(t) = 5


 x(t) = et
 √
(iv) C : y(t) = e−t unde A(1, 1, 0) ³i B(e2 , e12 , 2 2)
 √
z(t) = 2t .

(11) S  se calculeze curbura curbei
 2
 x(t) = t + 2t
C: y(t) = 3t − 5

z(t) = 3
în punctul M0 (t0 = π2 ).

(12) S  se calculeze curbura ³i torsiunea curbei

 t
 x(t) = e

C: y(t) = e−t
 √
z(t) = t 2

 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

în punctul M0 (t0 = 1).

(13) S  se calculeze lungimea, curbura ³i torsiunea curbei


 x(t) = t2

C: y(t) = t2 t ∈ [0, 3]
3

z(t) = t6


în punctul M0 (t0 = 1) ³i elementul de arc al curbei.

 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

Elemente de geometria diferenµial  a suprafeµelor

(1) S  se scrie ecuaµiile planului tangent ³i ale normalei la urm toarele
suprafeµe în punctele indicate:
a)

 x = uev
S: y = ue−v , M0 (u0 = 2, v0 = 0) .
z = uv


b)

 x = 2u − v
S: y = u2 + v 2 , M0 (3, 5, 7) .
z = u3 − v 3


(2) S  se determine unghiul ³i elementul de arc al curbelor de coordonate

ale suprafeµelor:
a)

 x = u + sin v
S: y = u − sin v
z=v


b)

 x = u cos v
S: y = u sin v
z=u


c)

 x=u+v
S: y =u−v
z = uv


în M (3, 1, 2).

(3) Fie suprafaµa de ecuaµie

(S) : z = x3 + y 3 .
S  se determine coecienµii primei forme fundamentale, ecuaµia plan-
ului tangent ³i a normalei în punctul M (1, 2, 9).

(4) S  se studieze dac  curba u = v situat  pe suprafaµa

r̄(u, v) = (u2 + v, u2 − v, uv), (u, v) ∈ R2
este o curb  plan .
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

(5) Se consider  suprafaµa de ecuaµii

2
 x = u2 + v

v2 (u, v) ∈ R2 .
 y =u+ 2 ,
z = uv.
S  se scrie elementul de arie al suprafeµei, s  se arate c  curba u = v
este o curb  plan  ³i s  se calculeze curbura sa.

(6) Se consider  suprafaµa de ecuaµii


 x = u2 + 2u + 1
S: y = u2 − 2u − 1 (u, v) ∈ R2 .
z = v,


a) S  se determine curba C de pe suprafaµa S pentru v = −1 ³i ele-

mentul de arc al curbei.
c) S  se determine ecuaµiile tangentei la aceast  curb  în punctul
M (u0 = −1).

(7) Se consider  suprafaµa de ecuaµii


 x = u cos v
y = u sin v (u, v) ∈ R × (0, 2π) .
z = 2 sin(2v),


a) S  se g seasc  metrica asociat  suprafeµei ³i ecuaµia planului tan-

gent la suprafaµ  în punctul M0 (u0 = 1, v0 = 0).
b) S  se scrie ecuaµiile tangentelor la curbele u = 1 în punctul v0 = π2
³i v = π2 în punctul u0 = 1.

(8) Se consider  suprafaµa de ecuaµii


 x = u cos v
y = u sin v (u, v) ∈ R × (0, 2π) .
z = u + v,


Se cere unghiul dintre curbele de coordonate u = 0 ³i v = 0 ³i ele-

mentul lor de arc.

(9) S  se determine punctele suprafeµei:

r(u, v) = u sin vi + u cos vj + (u − v)k, (u, v) ∈ R2
în care normala este perpendicular  pe planul (π) : x + y = 0.

(10) S  se determine punctele suprafeµei:

r(u, v) = (u + v)i + (u − v)j + (uv)k, (u, v) ∈ R2
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

în care planul tangent este paralel cu planul (π) : x + y − 2z = 0.

(11) Care este unghiul dintre planul tangent la suprafaµa:

S : r(u, v) = (u + v)i + (u − v)j − (uv)k, (u, v) ∈ R2 ,
în punctul M (u0 = 1, v0 = 0) ³i dreapta (d) : x = y = z?

(12) Fie suprafaµa

3
S : r(u, v) = 3uev i + 3ue−v j + k, (u, v) ∈ R2 .
u2

a) S  se determine unghiul curbelor de coordonate care trec prin

punctul A(3, 3, 3).
b) S  se g seasc  punctele suprafeµei în care planul tangent este par-
alel cu planul de ecuaµie x − y + z = 2.
c) Elementul de arie al suprafeµei.

(13) Fie suprafaµa

S : r(u, v) = u cos vi + u sin vj + 2uk, (u, v) ∈ R × (0, 2π) .

a) S  se scrie ecuaµia planului determinat de normala la suprafaµ  în

punctul P (0, 1, 2) ³i tangenta la curba u = π2 v 2 în punctul Q(v0 = π2 ).
b) S  se determine unghiul curbelor C1 : v = π2 u2 ³i C2 : v = π2 .
c) Coecienµii primei forme fundamentale ale suprafeµei.

(14) Fie suprafaµa

S : r̄(u, v) = (sin(u + v), cos(u + v), 2u), (u, v) ∈ (0, 2π) × (0, 2π) .
Se cere:
a) Calculaµi curbura ³i torsiunea curbei C : v = π2 situat  pe suprafaµa
S în punctul A(u0 = 0).
b) Calculaµi unghiul dintre tangenta la curba C în punctul A(u0 = 0)
³i dreapta
x−2 y+1 z
= =√ .
1 0 2
c) Elementul de arie al suprafeµei.

(15) Fie suprafaµa

S : r̄(u, v) = (eu+v , e−u+v , e2u ), (u, v) ∈ R2 .
Se cere:
a) Ecuaµia planului tangent ³i a normalei la suprafaµ  în punctul
M (u0 = 0, v0 = 0).
b) Ecuaµia binormalei ³i a planului osculator în punctul A(u0 = 0)
 Algebr  liniar  ³i geometrie diferenµial 

la curba C : v = 0 situat  pe suprafaµa S.

c) Calculaµi distanµa de la M (2, 3, 5) la planul osculator de la punctul
b).

(16) Fie suprafaµa

S : r̄(u, v) = (sin u cos v, sin u sin v, cos u), (u, v) ∈ (0, 2π) × (0, 2π) .
Se cere:
a) Calculaµi curbura ³i torsiunea curbei C : v = π4 situat  pe suprafaµa
S în punctul A(u0 = 0).
b) Calculaµi unghiul dintre tangenta la curba C în punctul A(u0 = 0)
³i dreapta
x−2 y+1 z
= =√ .
1 0 2
(17) Fie suprafaµa
S : r̄(u, v) = (eu cos v, e−u sin v, e2u ), (u, v) ∈ R × (0, 2π) .
Se cere:
a) Ecuaµia planului tangent ³i a normalei la suprafaµ  în punctul
M (u0 = 0, v0 = π2 ).
b) Ecuaµia binormalei ³i a planului osculator în punctul A(u0 = 0)
la curba C : v = π4 situat  pe suprafaµa S.