INSTITUTUL DE ~TllNTE ALE EDUCATIEI

ANTOLOGIA
LEGILOR iNV ATAMANTULUI
DIN ROMANIA

Bucure§ti, 2004
 din Romania. 1864-1978", publicata in
Editie adaugita 9i revizuita a lucrarii ,,Legile inva\amantului
1991, de echipa: Gheorghe Bunescu (coordonator) Gabriel Albu, Emil Stan, Filip Stanciu, Catalina
Stanescu Ulrich.

Adaugire, revizuire, studiul introductiv ,,Mize sociale, traditii 9i lnovatii ale legisla1iei 9i reformelor
inva1amantului din Romania" de conf. univ. dr. Gheorghe Bunescu.

Corectura text: Gabriela Alecu

Dan Badea
Carmen Cristimona Bala9oiu
Paul Blendea
Speranta Eugenia Farca
Mircea Adrian i;>erban

Procesare text: Simona Lupu, Elena Parascovici, Vlad Pascu

Tehnoredactare computerlzata: Elena Parascovici, Vlad Pascu
Coperta: Elena Parascovici, Vlad Pascu

Tipar executat la lnstitutul de !;)tiin1e ale Educatiei - Constantin Chltu

ISBN 973-99213-9-6
 CUPRINS

Mize sociale, traditii ~i lnovatli in leqlslatia

invatamantului rornanesc (studiu introductiv) 5

Legea lnstructtunel (din 1864) 24

Legea asupra invatamantului primar ~i normal-primar (din 1893) 51

Legea asupra invatamantului primar ~i normal primar (din 1896) 62

Legea asupra tnvatamantulu' secundar ~i superior (din 1898) 72

Legea asupra lnvatamantulul profesional (din 1899) 94

Legea asupra invatamantului primar, primar-profesional,

primar-superior ~i normal-primar (din 1900) 113

Legea asupra invatamantului secundar ~i superior (din 1900) 126

Legea asupra tnvatamantulul profesional (din 1900) 147

Legea asupra invatamantului secundar ~i superior (din 1912) 156

Lege pentru invatamantul primar al statului

~i trwatarnantul normal-primar (din 1924) 187

Legea asupra invatamantului particular (din 1925) 220

Lege pentru invatamantul secundar (din 1928) 233

Lege pentru organizarea invatamantului universitar (din 1932) 257

Lege pentru organizarea §i functlonarea

invatamantului primar §i normal (din 1939) 277

Legea - Decret-Lege relativ la organizarea tnvatamantulut superior (din 1943) 304

Decret nr. 175 pentru reforma invatamantului (din 1948) 342

Lege privind tnvatamantul in Republica Socialista Romania (din 1968) 346

Legea educafiel ~i invatamantului (din 1978) 369

Legea privind acreditarea instltutillor de tnvatamant superior

~i recunoasterea diplomelor (din 1993) 397

Legea invatamantului (din 1995) 402

Legea privind statutul personalului didactic (din 1997) .430

Legea privind aprobarea ordonantei de urgenta a guvernului nr.36/1997~i

pentru modificarea ~i completarea legii invatamantului nr.84/1995 (din 1999) .465
Legea privind aprobarea ordonantei de urgenta
a guvernului nr. 130/2000 privind modificarea §i completarea
legii tnvatamantuul nr. 84/1995, republicata (din 2001) .486

Lege privind aprobarea ordonantei de urgenta a guvernului nr. 206/2000

pentru modificarea §i completarea legii lnvatamantulul nr. 84/1995 (din 2001) 487

Lege pentru aprobarea ordonantei guvernului nr. 138/2000

privind masuri de sustlnere a invatamantului privat (din 2001) .489

Ordonanta de urgenta nr. 184 din 20 decembrie 2001 pentru modificarea

§i completarea legii invatamantului nr. 84/1995 (din 2001) .490
 MIZE SOCIALE,TRADITll ~I INOVATll
iN LEGISLATIA iNVATAMANTULUI ROMANESC

in cadrul programului de cercetare al lnstitutului de $tiinte ale Educatiei, in 1990, s-a

realizat lucrarea "Legile invatam~mtului din Romania. 1864-1978", de catre o echlpa forrnata
din: Gheorghe Bunescu (coordonator), Gabriel Albu, Emil Stan, Filip Stanciu, Catalina
Stanescu-Ulrich. Aceasta prirna cercetare asupra leqlslatiei invatamantului din Romania sl-a
propus relevarea evolutiel refarmelor §i orqanlzarii tnvatamantulul rornanesc, in scopul
preqatiril unei noi legislatii adecvate condltillor de la inceputul anilor '90. S-a realizat astfel,
publicarea intr-un volum a 18 legi ale invatamantului rornanesc, aparute in perioada 1864-
1978. Cei care doreau sa cerceteze cum a fast legiferat invatamantul din Romania au avut
astfel la dispozltle, suportul documentar necesar analizei politicilor educationale dar §i o baza
pentru o decizie coerenta §i profeslonlsta. Rezultat al unei munci intense, lucrarea a fast
pubticata sub egida lnstitutului de $tiinte ale Educatlei, in 1991, intr-un nurnar de exemplare
care s-au epuizat rapid, dat fiind contextul refarmelor legislative din anii '90, dar §i noutatll
absolute a acestei abordari. A fast astfel necesara reeditarea, completarea §i actualizarea
antologiei, dar §i a analizei subiacente. Antologia de fata reprezlnta rezultatul acestui demers.
Mai exact, ,,Antologia legilor invatamantului din Romania", reprezlnta o forma adaugita,
in special cu legile tnvatamantulut aparute dupa 1990 (in perioada de tranzltie spre
dernocratie) §i revlzuita mai ales in ceea ce prlveste noul studiu introductiv "Mize sociale,
traditii §i lnovatli in legislatia invatamantului romanesc". Acest nou studiu introductiv reprezlnta
o repunere in context §i o analiza a suportului legislativ al reformelor invatamantului, intr-o
viziune globala, adecvata progreselor realizate in anii '90.

I. Paradigmele reformelor invatamantului din Romania

Teoriile sociologice ale educatlel (Hatos, A, 2004, Stanciulescu, Elisabeta, 1996):

pun in evldenta diverse functil ale educatlei: functla soclala a educatiel, de socializare a
individului in scopul integrarii lul sociale §i conservarli ordinii sociale, (E. Durkheim); pe langa
functla lnteqrativa, functia selectiva a educatiel - de alocare de statusuri sociale §i preqatlre
pentru anumite roluri sociale; (T. Parsons): continuitatea §i ordinea in educatle drept condltli
sine qua non ale unei educatil reuslte (Cicourel); corespondenta dintre structurile sociale §i
structurile mentale - agentii sociali aflandu-ss in "raporturi de forte" in cadrul "campurilor
sociale" §i convertind diferite specii de capital - economic (bani), cultural (cunostinte,
diplome), social (relatil sociale) in capital simbolic (prestigiu); structurile simbolice intluenteaza
structurile sociale prin reprezentarile care le produc. Orice .vlolenta slrnbollca" incepe prin a
construi in actorul social un .habltus" (o orientare catre anumite situafll). Actiunea pedagogica
este o vlolenta slrnbolica deoarece impune printr-o putere arbltrara un arbitrar cultural. $coala
nu claseaza indivizii doar in functie de .pertorrnanta" deoarece la accesul in scoala acestla nu
sunt pe pozitii egale (din punct de vedere al habitusului inculcat anterior de familie).
Pedagogia elitista, utilizata prin selectia continuturilor §i metodelor, constituie un obstacol in
calea democratizarii invatamantului §i implicit a societatii. Mobilitatea sociala datorata §Colii nu
reu§e§te sa neutralizeze habitusul generat de apartenenta originara (familiala), nu permite,
astfel circulatia libera a indivizilor intre grupurile sociale. Tendinta de a investi pe piata
educatiei va fi cu atat mai mare cu cat bogatia in capitalul cultural este mai mare §i cu cat
saracia in capitalul economic este mai mare (Bourdieu). Se constata o evolutie in sensul
trecerii in prim plan a temei construirii ordinii sociale prin coparticiparea indivizilor in raport cu
tema integrarii individului intr-o ordine sociala considerata ca data. Educatia nu mai consta
doar dintr-o socializare metodica a tinerei generatH de catre generatiile adulte, ci §i in
procesele de diferentiere; pregatirea pentru integrarea sociala §i ordinea sociala este dublata
de pregatirea pentru participare la schimbare sociala §i impune stimularea originalitatii §i
creativitatii. Educatia serve!ite astfel, coeziunii sociale !ii mobilitatii sociale iar prin
aceasta, democratizarii §i dezvoltarii sociale. Deoarece excluderea §Colara duce la
marginalizarea §i excluderea sociala, la afectarea coeziunii sociale §i mobilitatii sociale, a

5
dernocratiel §i dezvoltarli sociale, se impun in primul rand rnasuri reformatoare in educatle -
inovatil socio-pedagogice promovate (§i) prin legi ale invatamantului - care sa asigure sanse
egale de acces, dar §i de reusita prin diferentlerea educatlel potrivit aptitudinilor §i asplratiilor,
tinerilor §i adultilor. Asumarea mizelor sociale ale (reformelor, legislatiei) educatlei presupune
un continuu proces autoreflexiv la asemenea probleme, din perspectiva timpului, a
experientelor §i traditillor trecutului, dar mai ales a unui viitor posibil, dezirabil care soliclta
initiative §i lnovatil, Problematica mizelor sociale ale educatlel vizeaza (Denizia, Gal 2002):
deterrnlnarlle (cauzele) sociale ale (nejrealizaril functillor sociale ale educatiei - vizibile mai
ales in flnalitatile documentelor de politlca educatlonala; efectele sociale ale educatiei - vizibile
in participarea scolara, integrarea absolventilor, mobilitatea sociala sau abandon scolar,
excludere, lipsa mobllitatll sociale. Disfunctlile sociale ale educatlei pot fl: "marea excludere"
soclala, cauzata mai ales de neconcordanta sistemelor educative cu dezvoltarea sistemelor
sociale, economice (saracia familiilor copiilor sau I §i negasirea unui loc de rnunca de catre
absolventi); .,mica excludere" scolara, care are cauze mai ales in sistemul §i procesul de
educatle (organizarea sistemului scolar, retea scolara, curriculum, evaluari, relatli socio-
educationale, climat scolar) ce pot fl controlate, reglate prin politici educationale reformatoare.
Societatile dezvoltate cu sisteme moderne de educatle au probat ca educatia a devenit un
canal mobilitar mai accesibil dar, totusl, convertirea capitalului educational (cunostinte,
diploma) in capital economic §i social nu este un proces liniar.
Educatia, observe Ion Gh. Stanciu (1991, pp. 7-8) a fost §i este tnca Inteleasa, fie ca un
proces de ,,formare" din exterior, fie ca unul de ,,dezvoltare" din interior; pare a nu se fl tnteles
suficient ca totusi ,,fenomenul educatiel ne apare ca o slnteza a socialului §i individualului".
Educatia apare ca ,,un proces organizat de socializare §i individualizare a flintel umane, in
drumul sau spre umanizare". Acceptarea idealului social §i a idealului educational se
tnterneiaza pe .recunoasterea pe de o parte, a imperfectiunll celor doua re_alitati - societatea
§i individualitatea urnana - iar pe de alta parte a perfectlbllltatll lor", In acest sens, in
documentele de polltica a educatlei (UNESCO 1980) reforma invatamantului este deflnita ca
irnpllcand .schimbarl radicale privind obiectivele, strateqia §i prioritanle educatiel, angajand
modiflcari ample ale structurii majore a sistemului". In sens mai restrans, reforma
invatamantului este deflnita ca "o modificare arnpla a sistemului de invatamant in orientare
(flnalitate), structura (de organizare, rnateriala de conducere, de relatie cu mediul social) §i
contlnut (plan de invatamant, programe scolare/universltare, manuale §Colare/cursuri
universitare)" (vezi Dictionar de Pedagogie, 1979).
cand apar evidente disfunctii inter §i intrasistemice ale societatii §i educatiei, precum §i
schimbari sociale istorice care genereaza noi ,,mize sociale", noi flnalitati socio-educationale,
noi paradigme socio-pedagogice, devine necesara o politica de reforma a invatamantului a
carei realizare impune o legislatie corespunzatoare. Legislatia specifica unei reforme a
invatamantului vizeaza schimbarea globala a structurilor, institutiilor §i cadrului de organizare
a sistemului de invatamant, conform noilor flnalitati sau noului model de educatie. O
asemenea legislatie tine seama atat de functiile spe:cifice sistemului de invatamant, cat §i mai
ales de noile finalitati socio-educationale prioritare. In strategia reformei invatamantului se pot
structura elemente ale unei reforme de reconstructie (schimbarea structurilor §i modului de
organizare §i functionare a sistemului conform noilor finalitati) cu elemente ale unei reforme de
evolutie (schimbari §i inovatii punctuale prin autoreglarea sistemului educativ). Atat
introducerea generalizata a unor schimbari §i inovatii aparute ca punctuale, cat §i mai ales
schimbarea structurilor §i modului de organizare §i functionare a sistemului, in raport cu noile
finalitati, au nevoie de o noua lege (a reformei) invatamantului. Prin urmare, noile ,,mize
sociale", noile flnalitati prioritare, noile paradigme, tac necesara o politica I reforma a educatiei
iar aceasta politica reformatoare presupune cu necesitate o legislatie corespunzatoare.
Legislatia invatamfmtului apare ca un mijloc absolut necesar al promovarii unei politici
reformatoare, care permite schimbarea structurilor, organizarii §i functionarii sistemului,
precum §i introducerea generalizata a unor inovatii, conform noilor ,,mize sociale" §i finalitati
socio-educationale.
in relatia inovatie-reforma, inovatia reprezinta 0 schimbare in structura §i
randamentul practicilor in sistemul de invatamant, iar reforma reprezinta institutia sociala,
mijlocul care are functia de a servi scopului introducerii inovatiei in invatamant (Cazacu, A.,

6
1992, pp.66-67). lnovatla educattonata reprezlnta .acea schimbare in domeniul structurilor §i
practicilor invatamantului care are drept scop ameliorarea sistemului". (Thomas, I., 1977, p
100, s.n. Gh.B.) lnovatia educatlonala este o schimbare cu caracter deliberat "o operatlune
unitara al carul scop este de a determina instalarea, acceptarea §i utilizarea unei schirnbarl"
(Huberman, A.M., 1978, p.16). 0 asemenea schimbare se constituie printr-un ansamblu de
relatii intre procesul de elaborare a deciziilor care genereaza structura de continut a lnovatiel
- proces localizat la nivelul lnstitutiilor de conducere §i implementare a deciziilor - §i procesul
de aplicare a deciziilor inovatoare la nivelul unltatli scolare (Vlasceanu, L., 1977, p.48). Ceea
ce caracterizeaza reformele ca institutle este faptul ca ele .concentreaza un grup de inovatli in
cadrul unui model unitar §i echilibrat, mentinand sinergia interna a structurilor §i evltand
lnterventllle anarhice ~i disparate care ar deregla procesele interne ale sistemului"
(Birzea, C., 1976, p.17, s.n. Gh.B.).
Dintr-o perspective lunga de timp §i intr-un sens larg, dupa cum releva Cezar Birzea
(1976, pp. 14-17) ,,istoria invatamantului este istoria reformelor sale", care slntetizeaza
evenimentele grupate spontan sau deliberat in firul principalelor schirnbarl intervenite periodic
in structura sistemului scolar. De§i nu exlsta un mod unanim acceptat de etapizare a evotutlel
istorice a reformelor invatamantului - deoarece, in diferite perioade, schtrnbarlle reformatoare
au avut mai ales un caracter ,,reactiv" §i difuz, lncercand sa se adapteze la schlmbarile sociale
generals §i la proiectele pedagogice aflate in proces de restructurare §i de identificare a
raporturilor dintre teoria §i practica educatiel - totusl sunt delimitate istoric, in mod
conventional, doua categorii de reforme: a). reforme tradltlonale (care au loc, de requla, in
prima jurnatate a secolului XX, dar pot debuta in ultimele decenii ale secolului XIX) §i care
includ reforme spontane (neplanificate sistematic), partials (vizeaza, pe rand, doar un nivel/
treapta de invatamant), organizate mai mult ca reactle la schlmbarlle care au loc in societate,
cu contributla unor personalitatl: b). reforme moderne contemporane (promovate de requla,
in a doua [urnatate a secolului XX) care includ reforme planificate (pe termen mediu sau lung),
globale (vlzeaza simultan toate nivelurile, treptele de invatamant) §i instttutlonallzate (cu
implicarea speclallstilor in structuri de inovare §i decizie de politlca educatlonala). Asemenea
transforrnari se dezvolta ca ,,reforme nationals", fara o planificare §i evaluare sistematlca, intr-
o mlscare reformatoare de ansamblu in care ,,invatamantul reactloneaza la efectele de multe
ori tntarzlate, ale unor schlrnbari sociale §i economics mai largi". Reformele din prima
jumatate a secolului XX au actionat pe rand, la nivelul invatamantului primar, nivelul
invatamantului secundar etc., urrnand ca dupa 1-2 generatii circuitul sa se reia. Aceste
reforme continua directia scolarlzarf de rnasa la nivelul scolll elementare ,,prelungirea
invatamantului primar, prin intermediul diferitelor reforme, cu tnca 1-2 ani, fiind considerata o
mare realizare". Reformele din a doua [urnatate a secolului XX dobandesc o mai mare
amploare §i caracter universal - in sensul ca, practic, in perioada 1950-1970, in toate tarile
lumii au avut loc reforme bazate pe strategii comune de schlmbari eel putin la nivelul unui ciclu
complet de invatamant - astfel ca generatiile din aceste perioade .au vazut mult mai multe
schimbari in sistemele lor de educatie decat orice alta generatie". Sorin Cristea (1994, pp. 30-
47) argumenteaza ca intelegerea evolutiei reformelor invatamantului la nivelul scopurilor
sociale ~i pedagogice depinde de studiul schimbarii sociale, al interactiunii traditiilor, ca baza
a stabilitatii, cu schimbarile inovatoare, educatia presupunand atat continuitatea cat §i
schimbarea, in vederea stimularii individualitatii §i a progresului comunitatii. Reformele
invatamantului incepute in secolul XIX reflecta curentele de gandire pedagogica afirmate deja
- pe linia traditiei idealismului clasic §i modern al magistro-centrismului directionat spre
activitatea profesorului care transmits cuno§tinte §i valori - sau aflate in curs de elaborare pe
directiile gandirii pedagogics contemporane - care se indreapta spre ,,secolul copilului", al
puero-centrismului, al dezvoltarii psihice a copilului §i centrarii pe elev, precum §i socio-
centrismului care intemeiaza pedagogia pe viata sociala a elevilor. Spre sfar§itul secolului XIX
aceste tendinte evolueaza accentuand rolul social al §Colii, care incepe sa devina .o miza
colectiva majora" iar la inceputul secolului XX se sintetizeaza orientarile ,,educatiei noi" care
se afirma in perioada interbelica. Tn a doua jumatate a secolului XX, reformele se orienteaza
in sensul transformarilor globale ale sistemului §Colar §i al dobandirii unui caracter universal
prin problematica de rezolvat in tarile lumii, al cunoa§terii preocuparilor pentru elaborarea unor
strategii aplicabile in proiectarea §i implementarea reformelor, precum §i al ,,institutionalizarii"

7
reformei in structuri decizionale specializate, functionale la nivelul adrnlnlstratlel, cercetartl
pedagogice §i perfectlonarli cadrelor didactice. Apar diterente specifice intre reformele
invatamantului din cadrul .reqlrnurllor totalitare" - care sunt realizate pe cai administrative, ,,de
sus in jos" §i reformele invatamantului din ,,guvernarile democratice" - care descentralizeaza
§i stimuleaza inovatlile §i deciziile reformatoare la diferite niveluri.
Reformele invatamantului din perioada 1950-1975, realizate in condltille cresterli
economice postbelice, se caracterlzeaza prin extensia cantltativa a educatlel (populatla
scolara §i anii de scolarizare cresc) care tncearca sa asigure functionarea noului principiu al
egalitatii de sanse la educatie (mai ales ca egalitate de acces). Reformele invatamantului din
perioada 1975-1990, realizate in conditllle crizei economico-sociale tncearca sa rezolve
problemele .dtscordantel dintre extensiunea cantitatlva a sistemelor §i eflcienta actlunli
educative" (Thomas, J., 1977) printr-o orientare spre o dezvoltare calitatlva, cu evaluari
riguroase §i planitlcarl pe termen lung, in sensul apllcarll noului principiu pedagogic al
educatlel permanente (Faure, E., coordonator, 1972). Raportul Faure al UNESCO pledeaza
pentru o reforrna sistemlca in sensul educatiel permanente, ca principiu organizator al
politicilor educatlonale in anii urmatori. Se Inteleqe, in fine, ca educatia §i persoanele educate
- cu spirit liber, responsabil §i creator - deterrnina dezvoltarea sociala iar lipsa de educane
aduce costuri (economice §i sociale) mai mari decat cele necesare lnvestitlel in educatle.
Depastrea ,,crizei educatiei" impune tnsa §i perfectlonarea lnovatillor in sensul caracterului lor
sistem~c §i permanent, care sa asigure continuitatea modernlzartl sistemului educatiel.
In noua etapa lstorica, de dupa 1990, ca urmare a schlmbarilor politice inregistrate §i a
experlentel acumulate in tarile cu sisteme de educatie rnoderna, dezvoltate, reforma educatlel
se caracterizeaza prin tendinta de perfectlonare continua a sistemelor moderne de
tnvatarnant, care se realizeaza printr-o lnterdependenta stransa intre lnovatie §i modernizare
(Cristea, Gabriela , 1999, p.20).
Reforma presupune evaluarl ~i (auto-reqlarl continue), instituirea unui sistem
corector, pe care lnovatille izolate nu reusesc sa-l asigure. Invatarnantu' dispune de resurse
functionale pentru a se reinnoi, pe baza initiativelor umane proprii §i a experimentelor validate
la scara locala §i nationala (Cazacu,A.,1992, pp.66-71). Succesul apllcarll lnovatlllor
depinde de atitudinea cadrelor didactice deoarece 'va putea accepta schimbarea doar
acela care va participa la preqatlrea schimbarii" (Faure, E., 1974, p. 50). Unele atitudini de
retlcenta la aplicarea tnovatitlor se pot explica fie prin faptul ca cercetarea nu a experimentat §i
nu a validat convinqator eficacitatea solutlilor oferite, fie prin faptul ca factorii de decizie nu
prornoveaza o polltica de stimulare a schlrnbarilor in educatie (Avanzini, G., 1982).
Strategiile de reforma educationala cu ~anse de succes trebuie sa aiba anumite
caracteristici, mentionate in lucrari consacrate (Delors, J., 2000; Faure, E., 1972;
Hassenfonder, J., 1976; Huberman, A.M., 1978; Vaideanu, G., 1988): sa fie concepute,
proiectate pe termen lung (prea multa reforma consecutiva inseamna "moartea reformei"
,deoarece nu se acorda timpul necesar de adaptare la schimbari §i de angrenare a partilor
implicate in procesul de reforma); sa nu fie prea radicale, sa nu ignore experientele trecutului,
traditiile specifice; sa nu fie impuse de ,,sus in jos" sau din afara; sa implice comunitatea
locala, familiile la o evaluare coparticipativa a nevoilor §i resurselor de educatie; sa stimuleze
participarea activa a cadrelor didactice la realizarea inovatiilor pedagogice, ceea ce implica un
anumit statut social, cultural, material al acestora, respectarea demnitatii lor; asumarea clara a
responsabilitatilor de catre factorii de decizie politica §i administrativa, prin eforturi clare pe
baza consultarii democratice a tuturor celor interesati; cooperarea stransa a factorilor de
decizie, cercetarii §tiintifice §i cadrelor didactice ca factor decisiv.

Mize sociale ~i finalitati ale reformelor invatamantului din Romania

Reforma invatamantului din 1864, consacrata intre istoricele reforme ale lui Cuza
Voda, este rezultatu'1 unui proces legislativ intemeiat pe o cunoa§tere §i dezvoltare a
problemelor societatii §i educatiei romane§ti, precum §i a tendintelor invatamantului european
al acelei vremi V. Boerescu, principalul autor al proiectului legii instructiunii a folosit intre
izvoarele documentare §i memoriul lui G. Costaforu "Studii asupra instructiei publice in unele
din statele cele mai inaintate ale Europei" (vezi I. Popescu- Teiu§an, 1963). Principalele mize

8
ale reformei promovate prin legea lnstructlunll din 1864 apar astfel: faurirea statului
national modern, prin unificarea legislativa !?i administrativa, inclusiv in domeniul
invatamantului, dupa Unirea Principatelor Romane din 1859.- legea instructiunli din 1864 fiind
prima lege organica a invatamantului din Romania; construirea culturii, constilntel !?i demnltatil
nationale, a identitatii nationale §i conservarea traditlilor de "bun crestin" §i "bun roman" (vezi
Mirela Lurnlnita Murgescu, 1999); democratizarea instruirii !?i educatlei, egalizarea sanselor de
acces la instruirea publlca prlrnara pentru copii din mediul urban !?i rural; pastrarea controlului
statului asupra intreguJui invatamant public (de stat !?i particular) !?i asupra actlvltatil
personalului didactic. lntre principiile de baza ale legii lnstructlel din 1864 sunt
mentlonate astfel: (Popescu Teiusan, 1963) caracterul unitar al legii; obligativitatea !?i
gratuitatea; unitatea scolli elementare de la sat !?i oras: egalitatea sexelor la invatatura;
invatamant laic (cu predarea religiei in invatamantul public); necesitatea pregatirii cadrelor
didactice !?i asigurarea drepturilor acestora.
Legea lnstructlunll din 1864 conserve anumite experlente !ii tradltll ale
invatamantului rornanesc din aceea vreme: ofera mai putina instructiune fetelor decat baletllor
(scoala secundara de fete are 2 ani de studiu mai putin decat scoala secundara de baieti);
pastreaza unitatea (de structura !?i contlnut) a scoltl secundare; rnentine preqatirea
tnvatatorilor in forme tradltlonale (saptarnanl de conferlnte !?i lectii practice de pedagogie) fara
o formare initiala (in scoll normale); continua tradltia ocuparf posturilor in invatamantul
secundar prin concurs, fara examen de capacitate al cadrelor didactice; nu acorda cadrelor
didactice dreptul lnarnovlbllltatll. Prima lege organica a invatamantului romanesc aduce
importante lnovatll: recunoasterea dreptului egal la invatamant al tuturor copiilor; introdu-
cerea principiului gratuitatii §i obligativita\ii invatamantului; cresterea ponderii disciplinelor
§tiintifice fata de disciplinele umaniste in planul de invatamant; dlferentierea structurilor la
nivelul tnvatarnantulul secundar inferior, in gimnaziu !?i scoli profesionale (elementare, medii,
superioare); unirea cursurilor superioare in facultaf !?i universitatl dupa modelul european;
cresterea ponderii disciplinelor !?i facultatilor stilntlflce, tehnice fata de cele umaniste in
invatamantul superior; instituirea pregatirii profesorilor pentru invatamantul secundar prin scoll
normale superioare in cadrul unlversltatilor: trecerea cheltuielilor cu baza materlala a scolll in
grija comunelor, pastrandu-se cheltuielile cu personalul didactic in grija statului. Asemenea
inovatii au incercat sa aduca tnvatarnantul rornanesc in concordanta cu cerintele dezvoltarii
economico - sociale. . . .
Legea invatamantului primar §i normal - primar din 1893 va aduce anumite restrictii ale
egalitatii de !?anse la invatamant, mai ales intre copiii din mediul urban !?i mediul rural (in
urban, !?COii primare superioare de 5 ani, in rural §Coli primare inferioare de 4 ani; programa
!?Colara separata pentru invatamantul primar rural, cu nivel mai scazut de pregatire). O
modificare a legii invatamantului primar §i normal - primar, din 1896, revine la prevederile legii
instructiunii din 1864, ceea ce pune in evidenta caracterul democratic al legii din 1864, una
dintre primele legi din Europa care instituie obligativitatea §i gratuitatea invatamantului (dupa
Suedia, Norvegia, Prusia !?i Italia, dar inaintea Marii Britanii, care introduce obligativitatea
invatamantului in 1870, Elvetia - 1874, Bulgaria - 1879, Serbia - 1882, Franta - 1892- vezi Ion
Gh. Stanciu, 1977, p.332 ~i p. 385).
Reforma lui Spiru Haret, de la sfar!?itul secolului XIX, se intemeiaza pe conceptia
socio-pedagogica a acestuia potrivit careia nici o masura reformatoare nu se va dovedi
eficienta in societatea moderna romaneasca atat timp cat de beneficiile ei nu se vor bucura
toate straturile societatii !?i cat timp la realizarea ei practica nu vor participa efectiv toate
categoriile sociale (vezi I. Ungureanu, 1993). Pentru ca participarea sa fie reala, reforma
sociala trebuie pregatita printr-un amplu program cultural, educational, social !?i economic, de
care trebuie sa beneficieze in conditiile specifice Romaniei - in primul rand, taranimea. in
acest program, invatatorii, §COala au rolul principal. invatatorii, impreuna CU satenii trebuie sa
realizeze transformari economice (infiintarea de banci !?i cooperative) culturale (camine
culturale, biblioteci sate!?ti) !?i educationale - care sa aduca populatia (rurala) in situatia de a
participa la actiunile reformatoare. Din perspectiva pedagogica, haretismul a vizat activitatea
extra!?colara a invatatorilor, ca ,,apostoli" care trebuie sa invete nu numai pe copii, ci !?i pe toti
care ar trebui sa fie luminati. Reforma invatamantului a avut, astfel, ca mize sociale,
modernizarea social-economica §i democratizarea tarii, cre!?terea mobilitatii sociale.

9
Caracterul democratic al reformei este lnsotlt de un caracter §tiintific §i prospectiv, de o
anticipare a directillor de dezvoltare soclo-econornlca §i culturala in viitor. Reforma tine seama
de transformarlle sociale care impuneau o orientare noua §i un continut nou al invatamantului,
educana intemeiata dear pe vechiul model al clasicitatii ne mai corespunzand cu trebulntele
noi §i multiple de dezvoltare socio-culturale. Reforma lui Spiru Haret se tntemeiaza pe
urmatoarele principii (S. Stoian, 1976): organizarea educatiel in spiritul unitatii culturale a
neamului; educatia patrtotica; educatia realist §tiintifica; diversificarea selectiel §i orientarii
profesionale; educatla extrascolara. Haret considera ca scoala trebuie sa contribuie la
cresterea nivelului general de cultura al tarii §i la reducerea dlterentelor socio-culturale dintre
sat §i oras, §i implicit dintre educatla din mediul urban §i din mediul rural. In acest sens
reforma lui Haret rnentine, in general, structurile de invatamant instituite prin legea instructlunii
din 1864, devenite tradltlonale (invatamant primar, secundar, superior) dar aduce adaptari §i
flexiblllzarl, mai ales la invatamantul secundar, in raport cu dezvoltarea soclo-economlca §i
cultural rnoderna. In acelasl sens, Haret urrnareste structurarea invatamantului secundar intr-un
mod comparabil cu tarile dezvoltate ale Europei (pe niveluri: gimnaziu - liceu; pe filiere: clasic,
real, modern) §i profileaza invatamantul profesional in concordanta cu dezvoltarea sectoarelor
economice (scoli profesionale agricole, silvice, de mestesuquri, comerciale).
Legea invatamantului secundar lji superior (din 1898), reda unitatea, devenita
tradltlonala, a scolil secundare §i, dupa modelul suedez, introduce principiul inovator al
progresiei speclallzarli in invatamantul secundar superior. Legea stabileste ca scoala
secundara de cultura generala pentru baletl cuprinde 8 ani de studiu, cu 2 cicluri de cate 4 ani:
gimnaziul (cursul secundar inferior) cu plan de invatamant I programe unitare §i liceul propriu
- zis (cursul secundar superior) cu programe comune, dar §i diferite pentru cele trei sectil:
clasica, reala §i rnoderna. Legea din 1898 revine la traditia unei scoli secundare separate
pentru fete, cu argumentul ca este necesara o preqatire conforma cu aptitudinile acestora.
Cultura generala oferita de scoala primara este prlvlta printr-o optica noua la nivelul
lnvatamantulul secundar - .preqatlrea elementelor populare pentru luptele vietii moderne,
pentru cucerirea rolului ce sunt menite sa joace in stat" (C. Dirnltrescu-lasl, 1893, apud I.Vlad,
1969). In acest sens reforma lui Haret urmareste: sa nu rupa cultura qenerala din scoala
prirnara de cultura generala din invatamantul secundar; sa pastreze un echilibru intre cele
doua tendinte de cultura generala - clasicism §i realism; sa ofere in ultimii ani de liceu o
cultura generala potrivita cu diferitele cariere de viata; sa organizeze invatamantul secundar
astfel incat sa permita tinerilor cultivarea cu deosebita predilectie a uneia sau alteia dintre
orientarile culturale; sa diversifice cultura generala §i cultura profesionala la nivelul
invatamantului profesional (C. Dimitrescu-la§i, Raport asupra proiectului de lege a
invatamantului secundar §i superior din 1898).
Reforma invatamantului superior, prevazuta prin aceea§i lege viza o continuitate intre
pregatirea culturala a absolventului de liceu §i aceea primita in invatamantul superior.
Principiile care stau la baza reformei invatamantului superior sunt: promovarea §tiintei prin
universitate; libertatea cercetarii §tiintifice universitare; autonomia universitara imbinata cu
autoritatea statului in intregul sistem de invatamant.
Legea invatamantului profesional (1899), in acela§i sens al cre§terii mobilitatii
sociale §i al egalizarii §anselor de acces la educatie §i formare profesionala prevede
infiintarea de §Coli profesionale primare, atat in localitatile urbane, cat §i in localitatile rurale
(nu dear §Coli profesionale superioare in cateva mari ora§e, ca pana atunci). Legea conserva
traditia (principiului) continuitatii intre diferite grade ale invatamantului profesional (elementar,
inferior, superior). $colile profesionale tree din subordinea ministerelor economice in
subordinea Ministerului lnstructiunii.
Principalele inovatii ale reformei invatamantului realizate de Spiru Haret pot ti
considerate (Bunescu, Gh., 7-8 /1998): prelungirea duratei invatamantului secundar de la 7 la
8 ani (prin extinderea invatamantului primar, gratuit §i obligatoriu, la 4 clase); structurarea
invatamantului secundar, la nivelul liceului, pe cele trei sectii, prin infiintarea sectiilor real §i
modern, pe langa sectia clasica existenta; organizarea §Colilor profesionale , cu finalitati §i
continuturi diferentiate pe trei niveluri (elementar, inferior, superior); orientarea realist -
§tiintifica a continutului invatamantului; intarirea caracterului aplicativ al invatamantului, la
toate nivelurile (depa§ind caracterul intelectualist, abstract al invatamantului traditional);

10
orientarea spre un invatamant cu caracter formativ, educativ §i promovarea actlvltatilor
educative extrascolare (excursii, serbari scolare etc.); instituirea unui examen general la
sfar§itul flecarui ciclu de absolvire pentru a evalua capacltatile formate elevilor (,,influenta
studiilor asupra cuqetarli"): organizarea scclilor pentru adulti in scopul reducerii
analfabetismului §i al unei minime preqatlrl generale §i profesionale; instituirea seminarului
pedagogic universitar pentru preqatirea pedagogica a profesorilor §i lnftlntarea unor scoli
normale pentru preqatlrea invatatorilor; preqatlrea profesorilor pentru predarea a doua trei
specializarl: instituirea examenului de capacitate, la nivel national pentru candldati la aceeasi
dlscipltna, in locul concursului (local) pentru ocuparea posturilor didactice in invatamantul
secundar; instituirea principiului lnamovlbllltatil pentru profesorii din invatamantul secundar. Se
pot aprecia urmatoarele caracteristici ale reformei invatamantului realizate de Spiru Haret:
(Bunescu, Gh., 7-8-1998): conceptle slsternica §i organizare riquroasa, care au asigurat
continuitatea §i unitatea procesului educativ, evitandu-se dereqlartle in sistemul de
tnvatamant; realismul inovatillor reformatoare, intemeiat pe o buna cunoastere a realitatilor, a
nevoilor §i asplratillor sociale. Calitatea absolventilor lnvatamantuiul dupa reforma lui Spiru
Haret s-a exprimat in pleiada de personalitaf culturale §i in cresterea economlca din perioada
interbelica. Modernitatea conceptlei reformatoare §i a inovafillor promovate este pusa in
evldenta prin raportare la tendlntele evolutlei sociologiei §i pedagogiei, precum §i prin
compararea cu alte reforme sau pretinse reforme ce i-au urmat in perioada interbelica §i
postbellca. Insusi faptul ca Spiru Haret a elaborat o conceptie socloloqlca proprie privind
reforma socletatil §i a educatlei - prin aceasta ramanand, practic, unic in istoria reformelor
invatamantului romanesc - l-a asigurat o deschidere reala spre transforrnartle socio-
educatlonale necesare, posibile, dezirabile. lnovatltle promovate de Spiru Haret se inscriu pe
tendintele majore ale sociologiei educatiei contemporane: extensia conceptului de educatle
spre o educatle continua (la copii, tineri, adulti): dlterentierea educatiei necesara rnobllltatll
sociale §i egalitatii de sanse: cuprinderea unui nurnar cat mai mare de tineri la niveluri tot mai
inalte de educatle, ca o conditle a coeziunii sociale §i a dernocratiel; asigurarea continultatll §i
ordinii in educatie drept condltii ale unei educatii reuslte: evitarea pedagogiei elitiste, ca
obstacol in calea dernocratizarli educatlel,
Reforma Haret creeaza astfel sistemul modern de invatamant in Romania, ale carei
structuri rezista pana in perioada lnterbelica (de la legea lui Haret din 1898 pana la legea
reformatoare a lui C.C. Angelescu din 1928). Aceasta datorlta intemeierii stilntifice, socio-
pedagogice, calitatii finalltatilor in raport cu mizele sociale, coerentel principiilor §i deschiderii
spre viitor. Reforma Haret ramane in istoria invatamantului §i a gandirii pedagogice, atat prin
rezistenta structurilor sistemului de invatamant cat §i prin contribu\ii la rezolvarea unor
probleme socio-educationale majore (cum ar fi asigurarea mobilitatii sociale §i a unita\ii socio-
culturale prin educa\ie) de politica a educatiei - cu caracter democratic, §tiin\ific, prospectiv.
Dupa Marea Unire din 1918, clasa politica §i elita culturala au in\eles ca pentru
consolidareastatului national §i democraticsunt necesare atat reforme sociale, politice §i
economice, cat §i reforme ale invatamantului §i educatiei. Problemele care se puneau,
privind §Colarizarea atat a popula\iei majoritare romane§ti, cat §i a minorita\ilor nationale, de
pe intreg teritoriul reunit, impuneau o legislatie reformatoare mai complexa decat aceea
realizata in vechiul regat, la sfar§itul secolului XIX, de catre Spiru Haret. Trebuia tinut seama
§i de situatia invatamantului din tinuturile care fusesera ocupate de imperiile vecine, inainte de
1918. In Transilvania, se mentinuse un invatamant dominant al statului in limba maghiara;
invatamant romanesc fusese numai in §Coli confesionale (ortodoxe sau romano-catolice); o
lege din 1907 prevedea invatarea obligatorie a limbii maghiare in §Coala primara (Stanciu,
l.Gh., 1995, pp.90-91 ). In Bas arabia, situatia fusese §i mai grea; dupa 1870, limba rom~ma a
0

fost scoasa nu numai din §Coala, ci §i din biserica, romanii ajungand sa nu mai frecventeze o
§Coala care devenise instrument de rusificare (Cibotaru, T., 1991, pp. 300-309). In acest
context, se puneau urmatoarele probleme, mize sociale, pentru reformarea
invatamantului din Romania (Stanciu, I., Gh., 1995. pp.156-159): a).organizarea unui
invatam~mt unitar pe intregul teritoriu al tarii; b). prelungirea duratei invatamantului obligatoriu;
c). infiintarea unor noi institute de invatam~mt superior pentru pregatirea cadrelor necesare
economiei §i culturii romane§ti; d) organizarea pe noi baze a invatamantului tehnico-
profesional; reglementarea inva\amantului particular. in politica §COlara s-au infruntat doua

11
orlentari principale: partidul liberal urmarea organizarea invatamantului primar unitar la sate 9i
erase - acordand atentie deosebita invatamantului liceal; partidul taranist se concentra pe
scoala rurala, pe care o dorea diterentlata - prin structura 9i contlnut - de scoala urbana. Desi
problema orqanlzaril unitare a invatamantului a fost una dintre principalele teme de dezbatere,
totusi, framantarile politice 9i sociale nu au ingaduit, in toata aceasta perioada sa se adopte o
lege care sa cuprinda toate gradele 9i tipurile de institutii scolare. Mai mult, in aceasta
perioada. scoala rornaneasca a fost lipsita de un fir conducator in ceea ce priveste orientarea
procesului educational. Daca inainte de 1918, educatia scolara a slujit consecvent ideea
lnfaptulrll unitatii nationale, dupa aceasta data, lozinca desavar9irii unitatii spirituale a tuturor
rornanilor, napadita de politicianism, nu a putut avea forta mobilizatoare a idealului dinaintea
marii uniri (Stanciu, l.Gh., 1995, p 160).
Una dintre problemele importante ale dezvoltarti socletatil rornanestl, lncepand din a
doua jumatate a secolului al XIX-lea, devenita adevarata miza soclala in perioada
interbelica a fost consideratade Titu Maiorescuin celebra sa teorie a ,,formelorfara fond" 9i,
ulterior, de numerosi alti ganditori - depaslrea rupturii dintre ,,tara legala" §I "tara reala",
produsa prin preluarea unor valori, norme 9i lnstitutli sociale nepotrivite spectrului cultural,
spiritual national 9i devenita principala pledica in calea cresterii organice (dezvottarli durabile,
in termeni contemporani)a socletatli 9i culturii rornanesti.
Haretismul a pus aceasta problernade pedagogie soclala invatatorimii dar era dificil
sa se raspunda unor nevoi sociale 9i culturale reale fara o cunoastere 9tiintifica, riquroasa a
acestor nevoi. Dimitrie Gusti reia conceptla pedagogiei sociale - devenita tradltlonala in
epoca - §i aduce idei inovatoare privind cunoasterea sociologica monografica a nevoilor
socio-culturale,spirituale reale la nivelul unitatilor sociale - in primul rand, satul - ca baza a
stabilirii idealului social 9i etic, a scopurilor sociale 9i deciziilor politice pentru o cultura a
natlunll printr-o actlune soclo-culturala, autentlca pedagogie soclala (Bunescu, Gh., 7-
12/2002). Principiile inovatoare ale pedagogiei sociale propuse de D. Gusti in perioada
interbellca sunt: cunoasterea nevoilor poporului - prin metode de cercetare monografica se
cunoaste specificul cultural (local, national) pe care se cladeste actlunea pedagogica de
creare a condltlilor prielnice de dezvoltare a culturii (prin creatia 9i participarea poporului);
mobilizareatuturor energiilor9i for1elor sociale ale statului9i satului; cultura regionala- specifica
nevoilor 9i aspiratiilor unitatii sociale (satului, regiunii); cultura totala - care vizeaza in egala
masura sanatatea,munca, sufletul 9i spiritul;asigurareaconducatorilorsociali fire9ti ai satului 9i
ai caminuluicultural,instrumental politiciiculturale.Gusti consideraca prin respectareaacestor
principiide pedagogiesociala se poate depa9irupturadintre "legiuire9i realitate".
Dezvoltarea invatamantului romanesc in perioada interbelica reflecta evolutia gandirii
pedagogice- sincronizata,in general, cu mi9careapedagogicaeuropeana- care manifesta o
tendinta spre inovare, intemeiata pe o baza filosofica, sociologica 9i psihologica. G.G.
Antonescu incearca sa elaboreze o metodologie a reformei invatamantului, plecand de la
analiza raporturilorexistente intre ,,mi9careapedagogica 9i 9coala romaneasca"(vezi Cristea,
S., 1994, pp. 57-60). El descopera doua ,,curente" in activitatea de proiectare a sistemelorde
invatamant: activismul - caracterizat prin programe care obliga invatamantul "sa faca
aplicatiuni", sa depa9eascaun continut abstract, pur teoretic; democratismul - caracterizat
prin aplicareain 9coala a principiilorauto-conducerii, autogestiunii.G.G. Antonescu, releva ca
eficienta reformelor 9colare depinde de capacitatea imbinarii a doua principii pedagogice:
"idealismul pedagogic" - care sustine ca finalitate, scop esential al educatiei, "formarea
omului", mai precis, formarea psihica prin cultura (in varianta neoclasica a idealismului, cea
mai bine valorificata in plan pedagogic); ,,utilitarismul pedagogic" - pregatirea pentru viata
practica, activa. Sinteza unui ,,idealism activ", apreciaza G.G.. Antonescu, a caracterizat
reformele §colare din acea perioada, in tarile dezvoltate.
in acest context, apar ca idei novatoare: ,,regionalismul educativ", conceptie a lui
l.C. Petrescu - care are in vedere studierea vietii regionale, cunoa9terea de catre elevi, pe
baza de intuitie 9i experienta personala, a mediului in care trai~9te, sub toate aspectele:
geografic, istoric, social, economic, cultural; ,.localismul educativ" 9i ,,unitatile de viata",
conceptii ale lui Stanciu Stoian - care reprezinta centre de interes adaptate, mai ales pentru
9coli rurale 9i 9coli superioare tarane9ti. Dezvoltarea pedagogiei sociale 9i producerea
inovatiilor pedagogice aveau o miza sociala: stimularea creatiei culturale prin participarea

12
copiilor, tinerilor §i adultilor la activltatl cultural - creatoare (serbarl scolare, serbarl satestl
etc.). Se considera ca stimularea partlclparll era conditionata de cunoasterea nevoilor
culturale reale, specifice §i reprezenta o conditle a reusitei activitatii educative.
In acest cadru, in 1924, cand ministrul lnstructiunli Publice era Dr. Constantin
Angelescu, s-a adoptat ,,Legea pentru invatamantul primar al statului §i invatamantul primar -
normal", care prevedea, ca lnovatll legislative: dezvoltarea gradinitelor §i camlnelor de copii;
prelungirea tnvatamantului primar obligatoriu §i gratuit la sapte clase, cu orientare practice in
ultimii trei ani de scoala; lnstltunonalizarea activitatilor extra-scolare (excursii, serbarl scolare);
tnfllntarea bibliotecilor, cantinelor, carninelor §i serviciilor medicale scolare: organizarea
scolllor de adulti pentru cei nestlutori de carte. Pentru minoritari, legea prevedea lnflintarea de
)>COii de stat in limba materna, in primele patru clase fiind obligatorie tnvatarea limbii rornane.
In deceniul urrnator s-au formulat critici la adresa continutulul invatamantului supra-primar,
cerandu-se diferentlerea acestuia - din perspectiva conceptiilor localismului §i regionalismului
pedagogic - precum §i modernizarea procesului instructiv - educativ in spiritul principiilor
"scolil active" . Aceste tendinte sunt reliefate in demersurile legislative ale lui Dimitrie Gusti
(1933) §i Petre Andrei (1939). in 1928, cand tot dr. Constantin Angelescu era ministrul
lnstrucnunli Publice, a fost adoptata "Legea pentru invatamantul secundar", care aduce o
schimbare importanta fata de legea lui Spiru Haret din 1898: revenirea la vechea traditie a
liceului teoretic cu o durata de sapte ani §i cu un plan de invatamant in care predominau
disciplinele umaniste, renuntandu-se la cele trei sectii din cursul superior al liceului. 0
lnovatle a acestei legi este aceea ca, dupa examenul de bacalaureat - reintrodus prin ordin al
ministrului Tn 1925, ca o revenire la tradltie - absolventil puteau intra in "anul preparator" al
facultatii, pentru care considerau ca au tncllnatli §i puteau continua studiile superioare in
functle de calitatea actlvltatll din anul preparator. Asemenea lnovatil reformatoare urrnareau o
mai buna selectie pentru invatamantul superior §i formarea elitelor sociale. Masurile introduse
prin legea din 1928, privind reducerea ponderii matematicii §i §tiintelor naturii, precum §i
pentru renuntarea la sectille liceului au fost criticate deoarece nu permiteau aprofundarea
acelor discipline pentru care elevii aveau aptitudini. Modificarile aduse legii in deceniul
urrnator au revenit la liceul de 8 ani, organizat pe doua sectil (§tiintifica §i hterara). ,.Legea
asupra invatamantului - primar §i normal - primar" adoptata in 1939, cand ministrul educatiel
nationals era Petre Andrei, prevede posibilitatea absolvirii cursurilor liceale dupa terminarea
clasei a VII-a, oferind dreptul lntraril tntr-o scoala tehnica. Numai cei care doreau sa urmeze
Tnvatamantul superior erau obllqati sa frecventeze §i clasa a VIII-a de liceu. Prin aceasta
movane se urmarea evitarea situatlilor cand, dupa opt ani de invatamant secundar, absolventii
respin§i la bacalaureat ramaneau dezorientati in fata vietii (Stanciu, l.Gh., 1995, pp. 159-161 ).
Legea din 1939 mai prevede ca inovatii: o programa §Colara normala, comuna tuturor §Colilor §i
o programa suplimentara de adaptare a §Colii la mediul local §i regional - cuno§tintele fiind
grupate pe ,,unitati de viata"; obligativitatea fi§elor individuale ale elevilor, pentru adaptarea
procesului de invatamant la particularitatile acestora §i pentru orientarea §Colara §i profesionala.
in 1925, tot sub ministeriatul dr. Constantin Angelescu, se adopta prima ,,Lege a
invatamantului particular" - o inovatie prin care se incerca reglementarea unitara a organizarii
§i functionarii institutiilor de invatamant create din initiativa particulara (persoane, asociatii
laice sau confesionale). $colile particulare nu se puteau infiinta decat pe baza unei autorizatii
date de Ministerul lnstructiunii §i erau sub controlul acestui minister. in aceste §Coli nu se
puteau intrebuinta carti, harti, tablouri care sa nu fi fost aprobate de Ministerul lnstructiunii.
$colile particulare nu puteau primi fonduri, subventii, donatii din strainatate, decat cu §tirea
prealabila §i aprobarea Ministerului lnstructiunii - §i acestea se faceau prin Ministerul
lnstructiunii. Oricare era limba de predare a §Colii particulare, era obligatorie predarea limbii
romane, precum §i a lstoriei Romaniei §i Geografiei Romaniei in limba romana.
0 cercetare privind politica culturii in Romania contemporana 1918~1937 pune in
evidenta urmatoarele (Barsanescu, St., 2003, pp.279-282). in Constitutia Romaniei (din 1923)
politica educatiei este fixata numai ca o politica a invatamantului, ca. o obligativitate a
instructiei pentru §coala primara, fara precizarea anilor de §Coala primara .• In legi §i programe,
politica educatiei capata o formula larga, depa§ind in bine - evident calcand - dispozitiile
constitutiei prin aceea ca, in loc sa ceara numai invatamant, pretinde §Colilor sa faca educatie
- operatiune supraordonata invatamantului. in plus, legile dispun intemeierea de institutii

13
pentru educatla tineretului intreg 9i chiar a poporului, prevazute in mod obligatoriu". Precizam
ca textul constitutional prevedea cu privire la dreptul la invatatura (art. 24): Jnvatamfmtul este
liber in conditiil.e stabilite prin legile speciale 9i tntrucat nu va fi contrar bunelor moravuri 9i
ordinii publice. lnvatamantul primar este obligatoriu. In scolile statului acest invatamant se va
da gratuit. Satul, judetele 9i comunele vor da ajutoare 9i inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in
toate gradele invatamantului, in rnasura 9i rnodalttatlle prevazute de lege". Se poate aprecia
ca s-au legiferat lnovatii privind invatamantul primar prelungit, in sprijinul continuarf educafiel
de catre copii urmarlndu-se incadrarea in prevederile constltutlonale privind obligativitatea 9i
gratuitatea invatamantului primar. Aproape toti ganditorii rornanl au gasit intre "cauzele relelor
rezultate ale educatlei" un mare vinovat in "polltica, interpretata in lntelesul ei de politicianism,
dispus sa tulbure cursul scolll prin imixtiuni dictate de interese laturalnlce" (idem). Pentru
politica noastra culturala, educatlonala se degaja un imperativ: "sa se apeleze la totl
specialistii lndlcati sa participe in acest domeniu - teoreticianul politic, juristul, omul de cultura
autentic sl, mai ales, ca un sine qua non, pedagogul". Numai asa se poate realiza o leqislatle
9i o admlnistrare rodnice in domeniul culturii 9i educatiel.
In perioada comunismului, putem deosebi: o prirna etapa (1945-1963) de lnvolutle a
scolil 9i gandirii pedagogice rornanestl. Miza soclal-polltlca in aceasta etapa era
comunizarea 9i sovietizarea tarii. Se adopta "Decretul pentru reforma invatamantului" din
1948, prin care se introduc principiile sovietice ale politizarii 9i politehnizaril invatamantului. Se
reduce durata tnvatarnantulut general obligatoriu de la 7 ani - cat ajunsese in perioada
interbellca - la 4 ani. Se introduc in tnvatarnant, limba rusa obligatorie, o istorie falslflcata, o
literatura rornana cenzurata dupa criterii politico-ideologice. Traditllle istorice, culturale,
pedagogice, scolare nu numai ca nu sunt promovate, dar sunt interzise sa se manifeste. Cat
despre autentice inovatii pedagogice nici nu putea fi vorba, in asemenea condltii. Poate ca
cea mai grava conseclnta a acestei etape este largirea rupturii dintre nevoile culturale,
educatlonale ale poporului 9i cultura, educatia, oferite prin invatamant, stralne de aceste
nevoi. A doua etapa, dupa 1964, de relativa destindere soclala, culturala, cand se reia evolutla
invatamantului 9i gandirii pedagogice romanesti. Miza soclala este in continuare
omogenizarea sociala, Se revine la unele tradltll ale tnvatarnantulul 9i educatlei. Structura
invatamantului general obligatoriu (elementar) de 7 clase sl, apoi, de 8 clase; specializarea
progresiva in lnvatamantul secundar (in liceu); examenul de bacalaureat (care fusese un timp
inlocuit cu un ,,examen de maturitate") . Legea invatamantului din 1968 aduce ca inovatie
prelungirea duratei invatamantului general - obligatoriu la 10 clase, prin includerea primei
,,trepte" de liceu pe langa cele 8 clase de 9coala generala. Legea invatamantului din 1978
instituie principiul considerat inovator al integrarii invatamantului cu cercetarea 9i productia, ce
fusese decis prin hotarare de partid, din 1973 (Vlasceanu, L., 1979).

Ill. Analiza legilor invatamantului pe elemente definitorii ale reformei

A. Principiile de organizare ~i structurile de functionare ale sistemului de invatamant

Obligativitatea este principiul de baza al invatamantului romanesc prezent inca din
prima lege - cadru, aceea din 1864. El se refera in primul rand, la instructia primara, iar
prevederile legilor din prima etapa erau de natura sa faca principiul functional. Astfel, erau
mentionate: varsta de debut 9i durata invatamantului primar, categoriile exceptate 9i
sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii prevederilor legale privind obligativitatea. Sanctiunile
constau in amenzi aplicate parintnor, tutorilor sau corespondentilor elevilor. Era o exceptare
de la acest regim: fetele de religie musulmana din Dobrogea 9i elevii care faceau dovada
instruirii primare in familie sau 9coli primate. In conformitate cu actele normative, in perioada
1912-1939 obligativitatea se va rasfrange 9i asupra invatamantului pre9colar-gradinile de
copii. Se impun cateva momenta: 1864 - obligativitatea vizeaza invatamantul primar de 3 ani;
1893-1939 legislatia prevede obligativitatea invatamantului "primar-complet" (7 ani); 1948 -
obligativitatea este redusa la ciclul elementar (4 ani); 1968-1978 invatamantul obligatoriu este
de 8 ani 9i respectiv 1 O ani. Dupa 1990 invatamantul obligatoriu de 8 clase prin legea din
1995 9i 9 clase prin legea din 1999.
Gratuitatea invatamantului obligatoriu este, de asemenea, o constanta a legislatiei
invatamantului, incepand din 1864. Apar insa diferentieri notabile de la o perioada la alta, cu

14
privire la ciclurile care beneflclaza de aceasta facilitate §i rnodalltatile de realizare in practice a
acesteia. Astfel, este gratuit ciclul primar in intreaga perioada de dupa 1864, iar in intervalul
1898-1900 se hotara§te §i gratuitatea ciclului secundar; lncepand cu 1948 - toate ciclurile de
invatamant erau formal gratuite.
Generalizareainvatamantului este prezenta tnsotind celelalte doua principii, dar rarnane
dear un deziderat din cauze multiple (materiale, financiare, administrative, mentalitati etc.).
lnvatarnantut in Romania a avut intotdeauna un caracter public, ceea ce, in spiritul
democratlei nu exclude existenta scolilor particulare (private). Astfel, legea din 1864 cuprindea
un articol aditional care prevedea existenta scolilor §i internatelor private (primare, secundare,
speciale). Ele functionau numai cu aprobarea Ministerului lnvatamantulu' iar scolile primare
particulare erau obligate sa adopte programele scolilor primare publice. Singura lege de sine
statatoare cu privire la tnvatarnantul particular §i care reglementa in mod special raporturile
acestuia cu lnvatamantul public este legea invatamantului particular din 1925. in conformitate
cu prevederile acestui act normativ retinern: puteau lnfllnta §Coli private orqanlzatll, cornunltati
!iii persoane fizice de cetatenie romans: scolile private erau sub jurisdictia Ministerului
lnvatamantulut; nu se puteau tnfllnta scoll particulare normale sau de grad superior.
Autorizatla era ellberata de minister in urma unei cereri lnsotlte de anexe in care se inscriau:
limba de predare, schita localului, programa, material didactic, lista corpului didactic !iii a
personalului administrativ; limba rornana era obligatorie atat ca materie de studiu cat §i ca
mijloc de corespondents cu autorltatlle; istoria §i geografia Rornanlei, dreptul constitutional
erau obligatorii §i se predau in limba rornana; programele puteau fi proprii pentru ciclul
secundar, dar numai cu avizul ministrului; examenele anuale se desfasurau in scolile publice
etc. O forrna speclfica in epoca a fest educatia in familie. Din 1948 invatamantul devine
exclusiv de stat. Dupa 1990 reapar scolile particulare, incluse in cadrul sistemului
invatamantului public prin legea din 1995.
Structura sistemului de invatamant cuprinde urrnatoarele subsisteme: invatamantul
prescolar, primar, secundar !iii invatamantul superior. Alte elemente ale sistemului pot fi:
tnvatarnantu' profesional !iii special. Studierea structurii sistemului de tnvatamant, in
perioadele precizate, releva cateva aspecte particulare. in prima etapa d 864-1918)
constatarn faptul ca legea din 1864, care a instituit invatamantul primar obligatoriu, a constituit
cadrul pe care s-au articulat apoi celelalte componente ale sistemului. Sant puse acum bazele
ciclurilor de invatamant (primar, secundar, superior) care cunoaste o diversificare prin legile
din 1893-1896, 1899, 1900. Prin legea Haret ciclul primar are structure neunitara (4 ani in
mediul urban, 5 ani in mediul rural). Pe de alta parte, prin legea Haret clclul secundar
cunoaste o noua structurare, mai flexibila, dupa cum urmeaza: scoala secundara de fete,
impartita pe trei cicluri: gradul I, II §i scoala superioara de fete, cu cresterea corespunzatoare
duratei scolarlzarll. Liceele sunt structurate pe sectll, Prima lege a invatamantului profesional
(1899) orqanizeaza scollle de aqricultura, de meserii §i cornert.
La nivelul invatamantului superior constatarn faptul ca in structura Unlversltatil apare §i
facultatea de teologie, simultan cu disparitla la nivelul secundar a seminariilor teologice
(gradul I §i II) prinse in legea din 1864. Constatam §i disparitia din ciclul secundar a §Colilor de
medicina (gradul I !iii Ii in legea din 1864). Nu in ultimul rand, observam locul !iii structura
§Colilor normale de invatatori §i institutori (gimnazial + 4 ani), schimbare operata de legile din
1893, 1896. Putem remarca atentia acordata de reforma lui Haret invatamantului secundar,
nivel la care dealtfel s-au produs cele mai multe mutatii in perioada abordata.
Perioada interbelica (1918-1945) ne rezerva cateva mutatii dintre care amintim:
extinderea cursului primar la 7 ani §i structurarea sa pe doua nivele (inferior !iii superior)
structura cunoscuta §i in legea Kretzulescu, dar la o durata mai mica. Cursul secundar i!iii
pastreaza configuratia (gimnaziul/curs inferior liceu §i liceul/curs superior). in invatamantul
superior apare inca o etapa - aceea de licenta (2 ani).
in cadrul Universitatii functioneaza seminarul pedagogic.
in perioada totalitarismului, Decretul din 1948 pune bazele unui sistem de
invatamant liniar, rupt de traditiile invatamantului romanesc: §Coala elementara cu doua cicluri
(I §i II); §Coala medie (licee, §COii tehnice !iii pedagogice) !iii ciclul superior format din:
Universitate, Politehnici !iii Institute de invatamant Superior. Cele doua legi care urmeaza in
ordine cronologica (1968, 1978) incearca o revenire la structurile traditionale. Ciclul elementar

15
este de 8 ani, urmat de ciclul mediu, format din licee (cu sectil umana §i reala), scoli medii de
arta, cu program de educatie flzica. Se consolideaza acum subsistemul invatamantului tehnic
§i profesional (scoli profesionale, scoli tehnice de malstrl, scoll tehnice pentru personalul
tehnic, scoli postliceale pentru muncitori de tnalta calificare). Prin legea din 1978 reapar
liceele cu profiluri diferite.
Legea din 1995 introduce sistemul de tnvatarnant obligatoriu de 8 clase (4 ani primar, 4
ani gimnaziu), legea din 1999 prevede un invatamant obligatoriu de 9 clase; din 2003 se
decide invatamantul obligatoriu de 1 O clase.
Admlnlstratla scolara este realizata in functie de o serie de principii cum ar fi:
descentralizarea admlnlstratlel unltatilor scolare, subordonarea ierarhlca fata de autoritatea
scolara legala - care au ca scop atat unificarea la nivel national a admlnistratlel scolare, cat §i
autonomia institutlitor de invatamant.
O atentie deosebita a fost acordata autonomiei universitare; lnstituttlle de invatamant
superior nu erau subordonate organismelor adrninlstratiel teritoriale. Din 1948 legile cu privire
la tnvatamant pastrau formal dreptul autonomiei scolare, dar in fapt el era aproape anulat.
Legea din 1995 §i urmatoarele reintroduc principiile descentralizarll invatamantului §i
autonomiei universitare.
Continutul Invatamantulul
in prlma etapa, invatamantul primar - beneflclaza de programe unice la nivelul
intregii tari, conform legii tnvatarnantulul din 1864, programele elaborate spre a asigura atat
deprinderea unor abilltatl intelectuale elementare, considerate suficiente (scris, citit), cat §i
internalizarea unor valori morale, civice, nationale.
Legea tnvatarnantului din 1896 va avea in vedere, pe langa obiectivele deja amintite,
preqatirea pentru trecerea in invatamantul secundar. De aceea, se vor introduce discipline noi
(§tiinte naturale, fizice, geometrie, etc.) ce vor contura doua dlrectli fundamentale in preqatire:
una leqata de limba rnaterna §i sentimentul national al elevilor, cealalta axata pe grupa
sttlntelor fundamentale.
' invatamantul secundar - lncepand cu "momentul Haret", prin prelungirea duratei
invatamantului secundar, prin diterentlerea acestuia din urrna pe sectil a avut in vedere:
liceul ca scoata de cultura qenerala sa ofere tineretului mai mult dlrectil de dezvoltare, sa-l dea
posibilitatea sa-sl aleaga studiile dupa aptitudini §i Incllnatii; spre a da posibilitatea optiunli,
legea pentru invatamantul secundar §i superior din 1898 prevedea ca elevii de la sectla claslca
puteau inlocui studiul elinei prin: fizlca, chimie, stiinte naturale, igiena, geografie, sa asigure nu
numai cunostinte teoretice §i practice legate de via\a, ci mai ales, dezvoltarea capacltanlor
intelectuale ale elevului. Programele pentru gimnaziu erau orientate §i spre finalitati practice -
absolventii lui putand trece, in urma unui examen de absolvire, in scolile practice.
In sectla'reala ponderea era detinuta de matematici,flzica, stlinte naturale, iar in cea claslca
de limbile latina §i ellna.
invatamantul superior beneficlaza de doua Universitati. Fiecare universitate era
alcatuita din mai multe facultati: teologie ortodoxa, drept, medicina, filosofie §i litere, §tiin\e.
Prin lege, se stabileau modalita\ile de pregatire a studentuor: cursuri, conferin\e, seminarii,
lucrari practice, excursii de studiu, etc.
in perioada interbelica, invatamantului pre~colar i s-a acordat o atentie sporita.
Astfel, potrivit legii din 1924, programa gradinilor de copii trebuia sa urmareasca:deprinderea
cu ordinea, curatenia, buna cuviinta. intuirea fiintelor §i lucrurilor din cercul de viata al copiilor,
scurte rugaciuni, povestiri, poezii U§oare, cantari, jocuri de mi§care; ocupa\iuni ca: lucrari
manuale adecvate varstei, desen liber §i exerci\ii pentru cultivarea simturilor §i a indemanarii,
plimbari §Colare. Acelea§i coordonate sunt impuse programei pentru gradinile de copii §i prin
legea invatamantuluidin 1939.
inv~tamantul primar: scopul invatamantului primar, conform legii invatamantului din
1924 era sa dea cultura elementaraindispensabilaoricarui cetatean, precum §i deprinderi de
activitate §i cuno§tinte cu caracter practic, dupa necesitatile vie\ii locale, felul de ocupa\ie al
locuitorilor §i inclinatiile elevilor. Potrivit legii invatamantului din 1939, scopul §Colii primare
trebuia concretizat in programele de invatamant pe doua dimensiuni: asigurarea unei culturi
elementare unitare, indiferent de regiunea geografica §i de intentii de viitor; de aceea, pentru
primele 4 clase primare, programa analitica era unitara, fiind elaborata de Ministerul

16
Irwatamantutul: in ultimele 3 clase ale ciclului primar prelungit se urmarea asigurarea unei
preqatlrl diterentiate, in functie de zona, ocupatiile locuitorilor, Incllnatla scolarllor: se avea in
vedere atat asigurarea cunostlntelor necesare pentru cei ce vroiau sa urmeze invatamantul
secundar, cat §i formarea de buni gospodari.
in acest scop, Ministerul I nvatamantului (in colaborare cu Ministerul lndustriei §i cu
Ministerul Muncii) intocmea programe cu caracter agricol, industrial, comercial, profesional §i
de gospodarie, programe ce puteau fi adaptate la lmprejurarlle locale, in functie de
propunerile facute de autorltatlle scolare locale ~i aprobate de minister. Legea din 1939 mai
sublinia ca, in aplicarea programei scolare, tnvatatorul trebuia sa accentueze asupra
aspectului practic al cunostintelor, utllizand exemple din viata localitatl! §i regiunii.
lnvatamantul secundar (licee, scoli normale, seminare teologice) a cunoscut o
extensiune deoseblta, comparativ cu invatamantul profesional.
Conform legii din 1928 gimnaziul avea ca scop dezvoltarea lnteliqentel §i aptitudinilor
elevilor, sa dea acestora cultura generala, elernentara §i Indrurnarile de ordin educativ
incepute in invatamantul primar. Liceul trebuia sa intregeasca cultura generala a elevului,
pentru a-l forma cugetarea proprie, ca baza necesara pentru studii de specializare in
invatamantul superior. Liceul desavarsea, in acelasi timp, opera educativa tnceputa in scoala
primara ~i contlnuata in gimnaziu. Se aveau in vedere trei grupe mari de discipline: grupa
disciplinelor legate de limba rnaterna §i sentimentul national, grupa limbilor moderne, grupa
disciplinelor fundamentale. in afara de tendinta educatlva sublacenta tuturor materiilor de
tnvatarnant, educatla rnorala se urrnarea §i prin lectii §i exercltii speciale, cu scopul de a
cultiva Insusirile sufletesti ale elevilor.
Programele scolare erau elaborate de catre Ministerul Invatamantului: ele cuprindeau
dlstrlbutia disciplinelor de studiu pe clase, gruparea lor pe catedre, lnstructlunl metodice
pentru fiecare disclpllna, nurnarul de ore afectat saptarnanal disciplinelor respective. Punct
nodal al sistemului de invatamant, invatamantul secundar a cunoscut de-a lungul timpului cele
mai multe §i mai profunde restructurarl, toate facute cu scopul de a-I face cat mai flexibil §i mai
adecvat cerintelor dezvoltarf sociale.
I nvatamantul profesional, prin legea invatamantului din 1899, cunoaste o diversificare
irnpusa de caracteristicile zonelor geografice §i ale principalelor ramuri ale economiei nationale,
in scopul integrarii in rnunca a absolventilor. invatamantul profesional era puternic speclalizat pe
profilul respectiv, cu accent pus pe rnodalitatlle practice de preqatire: se mai adauga un nucleu
de discipline fundamentale, apt sa intregeasca preqatirea profesionala a absolventilor.
invatamantul superior: in baza autonomiei lnstltutillor de invataniant superior,
programele de invatamant erau stabilite la nivelul propriilor instante de conducere. Legea
invatamantului superior din 1943, mai arnanuntita la acest capitol, stabilea ca scopul
invatamantului superior era sa preqateasca elitele prin orientarea teoretica a viitorilor speclalistl
~i forrnarea oamenilor de §tiinta; sa promoveze §i sa raspandeasca §tiinta, tehnica §i arta.
In 1948 s-a produs o ruptura brutala in evolutia invatamantului romanesc. S-au ignorat
specificitatea §i traditiile §i s-a grefat o forma straina, de organizare a continutului, ale carei
caracteristici au fast: politizarea ~i politehnizarea invatamantului, atat prin introducerea unor
discipline speciale, cat §i prin deformarea continutului altora; prin imixtiunea politicului in
§Coala, unele discipline au fast considerate indezirabile (cibernetica, ingineria genetica), ceea
ce a dus la distrugerea legaturii dintre invatamant §i rezultatele cercetarii ~tiintifice. Aceasta
pierdere s-a combinat cu marginalizarea invatamantului romanesc, pentru ca s-a obturat
majoritatea canalelor de comunicatie cu lumea internationala a §tiintei ~i invatamantului
(reviste de specialitate, congrese internationale, traduceri, burse in strainatate etc.); s-a
incercat inlocuirea valorilor spiritualitatii romane~ti intr-o prima etapa prin sovietizare
(inlocuirea literaturii romane cu literatura sovietica, a istoriei romanilor cu istoria URSS), iar
apoi prin exacerbarea cultului personalitatH in §Coala (atat prin interventia in programe, cat §i
prin activitatile complementare). Procesul educativ trebuia sa se desfa~oare pe baza valorilor
ideologiei marxist-leniniste, staliniste §i ale unui ateism impus cu forta.
Astfel, legea din 1978 fixa un conglomerat de obiective invatamantului, conglomerat in
care obiectivele adecvate erau bulversate de cele politice: invatamantul trebuia sa asigure
insu~irea de catre tineret a celor mai noi realizari din domeniul §tiintei, tehnicii §i tehnologiei, ale

17
culturii §i cunoasterf umane, ale socialismului §tiintific §i conceptlel materialist-dialectice §i istorice
despre lume, ale ideologiei §i politicii partidului, contribuind la progresul stilntel, tehnicii §i culturii.
Dupa 1990, in tranzltia spre o societate dernocratica, are loc depolitizarea continutului
invatamantului; in programele scolare se pune accent pe valorile culturale democratice. Prin
legea din 1995 se introduc manuale alternative, iar dupa legea din 1999 se introduc in
curriculum discipline optionale, la dispozltia scolii.

IV. in loc de concluzii. Legislatia invatamantului rornanesc la inceput de mileniu

Analiza noastra §i-a propus relevarea unor traditii ~i lnovatii ale leqlslatlei §i reformelor
invatamantului rornanesc,in scopul deprinderiiunor sugestii pertinentepentru o noua reforma
a acestuia.
in general, fiecare reforrna a invatamantului care vlzeaza depaslrea unor crize de
dezvoltare a socletatil, presupuneo paradlqrna,o conceptle fllosoflca §i sociala, un sistem de
principii (democratism,activism etc.).
lnvatarnantul rornanescs-a confruntat, in timp, cu rezolvarea problemelorcare derivau
din raporturile: clasicism-modernism;liberalism-conservatorism;individualism-colectivism,iar
intr-o anurnltaperioada, intre totalitarism§i democratie.
Prin organizarea unor structuri ~i contlnuturi unitare, dar flexibile, reformele
invatamantului au avut ca finalitate constructla §i consolidarea unitatii natlonale,
adaptarea la cerlntele dezvoltarll sociale §i economice, promovarea valorilor natlonale
§i universale.
Educatia a fost conslderata un factor esential al dezvoltarii sociale. De aceea, s-a
acordat o atentle deosebita calitatii pregatirii 'tinerei generatii, atat prin organizarea
structurilor,cat §i a continutulul.
S-a urrnarlt constituirea unor structuri flexibile, cu deosebire la nivelul invatamantului
secundar; prin profilarea lnvatamantului secundar (pe sectii) §i profesional se realiza
diferentlerea preqatlrli in raport cu aptitudinile §i asplratille individuale, precum ~i In raport cu
cerlntele sociale, nationale §i locale. Structuralnvatamantului obligatoriu§i gratuit a evoluat in
perioada 1864-1948,de la un tnvatamant primar de 3 ani (Legea din 1864) la un tnvatarnant
primar prelungit de 7 ani, In perioada interbellca. Reforma Haret a trifurcat invatamantul
secundar superior (liceal) pe sectil, iar reforma Angelescu a reintrodus un liceu teoretic unitar,
pentru ca In deceniul urrnator sa se legifereze din nou un liceu cu doua sectll, Rutele scolare
de profesionalizare erau preqatite, In general, de o pre-profesionalizareIn lnvatamantul
secundar inferior (gimnaziu) §i separate - la nivelul tnvatarnantulul secundar superior - de
rutele scolare pentru cultura qenerala,
Prin examene §i concursuri riguroase se urrnarea selectarea §i promovarea valorilor
autentice. Potrivit unor legi ale invatamantului, din perioada cercetata, se prevedeau §i
examene anuale.
Structura flexibila, rnodulara a contlnutulul se realiza prin organizarea unui trunchi
comun de discipline, completat - la nivelul Invatamantululsecundar §i superior - cu discipline
optlonale. Planurile ~i programele de invatamant aveau ca scop armonizarea contlnutulul
socio-umanistcu contlnutul §tiintifico-tehnic.Legile prevedeau, programede lnvatamant unice
~i posibilitateamanualeloralternative, al carer continut era controlat de Ministerul lnstructlunll.
In ultimul deceniu din perioada interbelica s-au introdus §i programe diferentiate,In raport cu
cerintele socio-economice§i culturale, locale, regionale.
Pentru a depa§i profunda criza morala din societatea noastra §i pentru a forma
individualitati libere, creatoare §i autentic responsabile, se impune reluarea traditiilor unei
educatii umaniste armonioase.
0 alta constanta desprinsa din analiza legislatiei §Colare o constituie intarirea
capacitatii institutionale a sistemului de invatamant, prin preocuparea de a pastra
controlul statului asupra invatamantului §i de a asigura descentralizarea lnvatamantului §i
autonomia universitara.
Statutul cadrelor didactice a urmarit, in general, asigurarea demnitatiisociale, morale §i
profesionale, a acordat atentie eticii profesionale. Formarea invatatorilor se facea prin §Coli
normale, formarea profesorilor pentru invatamantul secundar se facea prin dubla specializare

18
iar preqatirea pedagogica prin seminarii pedagogice universitare. Dupa reforma lui Spiru Haret
cadrele didactice au devenit inamovibile. in traditla invatamantului romanesc, reformele au
presupus un corp didactic preqatlt sa actloneze ca un agent social deschis §i receptiv la
schlrnbarlle sociale §i educationale. Determinarea unor asemenea rnentalitaf promotoare ale
noului reprezlnta o condltle sine qua non a unei reforms a invatamantului care vizeaza
profunda §i totala lui restructurare.
Reforma lui Spiru Haret, realizata la sfarsltul secolului XIX a fast - prin caracteristicile
ei (planificata pe termen lung, globala, lnstitutlonallzata) o reforma rnoderna, care a devansat
reformele tradltlonale ale epocii. Reforma lui Constantin Angelescu, realizata in perioada
lnterbelica, a fast, de asemenea, o reforrna moderna, specifica epocii contemporane.
in perioada totalitarismului s-a interzis afirmarea spiritului critic in societate §i in
sistemul de educane, ceea ce a dus la reducerea creativltatli sociale. Finalitatile
invatamantului au devenit comunizarea §i omogenizarea sociala, iar prin structuri §i contlnuturi
s-au promovat politizarea §i politehnizarea. Evaluarile au inlocuit criteriile competentei §i
moralltatii cu cele politico-ideologice, in selectla cadrelor pentru diferite domenii. invatam~ntul,
subordonat ideologiei totalitare, nu a reusit sa stimuleze aptitudinile §i capacltatile individuale,
nu a stimulat libertatea de initiativa, creativitatea §i autentica responsabilitate.
Dupa 1989, s-a impus o schimbare fundarnentala a modelului educativ !ji
restructurareaintregului cadru de organizare a invatamantului,care nu se puteau realiza
prin ameliorarl cosmetice sau masuri corective !imitate (Birzea, C., coordonator, 1993). Miza
soclala a noii reforme a invatamantului s-a pus in sensul ca sistemul de lnvatamant sa
devina o irnportanta parqhle a schlmbarii socials §i sa i§i refaca, in acelasi timp capacitatea
de autoreglare proprie staril de normalitate, care sa ii aduca la standardele de performanta §i
la un mod de organizare compatibil cu normele occidentals (idem) .
in contextul tranzltlei de la totalitarism spre o societate democratica, cu pluripartitism §i
economie de piata (in toate sectoarele economico - socials, inclusiv in serviciile sociale
fundamentals - educatle §i sanatate), cresterea cererii de educatie exprlrnata de absolventil
invatamantului secundar - care fusese inainte sever llrnltata prin metode administrative - a
dus la o crestere exploziva a ofertei de locuri in invatamantul superior particular, care risca sa
produca o devalorizare a diplomelor de absolvire a invatamantului superior. in aceste condltil,
a devenit necesara o prlrna lege in domeniul invatamantului, Legea 88 I 1993 pentru
acreditarea lnstltutlilor de invatamant superior §i recunoasterea diplomelor.
Deoarece principalele legi pentru reforma lnvatamantulul, adoptate in aceasta perloada
(Legea invatamantului 84/1995, Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
pentru modificarea §i completarea Legii tnvatamantulut 84/1995 din 1999, precum §i Legea
privind Statutul personalului didactic 128/1997) sunt in general cunoscute de cei lnteresatl, nu
vom face o analiza a acestora, ci vom incerca sa privim perspectivele deschise, propunand o
reflectie, necesara §i posibila, prin raportarea prevederilor legale majore la principiile §i
criteriile unui document strategic §i prospectiv, la fel de bine cunoscut sub numele de Cartea
Alba a invatamantului Romanesc. in economia acestui studiu putem numai sa sugeram
cateva intrebari §i sa speram ca timpul va aduce §i cele mai bune raspunsuri posibile.
Reamintim dear ca Legea invatamantului 84/1995 a stabilit un invatamant general
obligatoriu de 8 ani (4 ani primar §i 4 ani gimnaziu), trimitand prin aceasta prevedere
invatamantul romanesc cu cateva decenii in urma; Legea din 1999 pentru modificarea §i
completarea Legii invatamantului din 1995, a stabilit un invatamant general obligatoriu de 9
ani, fara a preciza structura acestui invatamant ce urma sa fie stabilita ulterior. Au urmat
dezbateri pe aceasta tema, care nu s-au mai finalizat deoarece, in 2001, a aparut o noua
Strategie a dezvoltarii invatamantului preuniversitar; prin aceasta s-a stabilit un invatamant
general obligatoriu de 10 clase (4 ani primar, urmati de 4 ani gimna~iu §i 2 ani "liceu inferior").
Cu unele diferente de ,,nuanW, s-a revenit, practic, la Legea lnvatamantului din 1978.
Desigur, diferentele privind finalitatile §i continuturile sunt importante, dar principiile
obligativitatii §i gratuitatii, precum §i structurile au reluat o forma de acum cateva decenii,
pentru a ne (re) alinia astfel la tendintele europene. Sa speram ca deceniul pierdut se va
recupera prin realizarea nailer finalitati, structuri §i continuturi.
in 1993, la cerea unei comisii 'a Guvernului Romaniei, a fast realizat un Raport privind
"Reforma invatamantului din Romania: conditii §i perspective" - prima Carte Alba a

19
invatamantului Rornanesc. Raportul deflneste reforma invatamantului ca "schimbarea
globala a structurilor, lnstltutlilor §i cadrului de organizare, conform noilor finalitati §i noului
model de educatie". Strategia reformei propune integrarea reformei de reconstructle
(schimbarea structurilor, a modului de organizare §i functionare a sistemului) cu reforma de
evolutie (schlmbari §i lnovatli punctuale prin autoreglare a sistemului educativ). Din aceasta
perspectiva, strategia propune trei obiective majore: restructurarea sistemului educativ -
schimbarea modului de organizare §i funcficnare a sistemului de invatamant in conformitate
cu o noua polltlca a educatlei, care urrneaza sa se realizeze prin rnasurl pe termen lung (intre
primele rnasurt importante fiind considerate: organizarea unui sistem de educatie perrnanenta
care sa perrnita extinderea ofertei de educatie intr-o perloada in care tnvatarea soclala §i
emanciparea sunt prioritati ale politicii educationale: elaborarea §i adaptarea legii de orientare
a educatlel natlonale): modernizarea invatamantului in vederea cresterli calitatii. prin rnasuri
privind mai ales actualizarea contlnutului (planuri de invatamant, programe scolare) §i
ameliorarea sistemului de selectie, evaluare, examinare; rezolvarea problemelor urgente -
prin masuri pe termen scurt, intre care, prima - adoptarea Legii invatamantului, apoi,
ameliorarea resurselor financiare prin cresterea bugetului alocat invatamantului la 6- 7% din
PIB, crearea condltiilor pentru scolarizarea tuturor copiilor pana la varsta de 16 ani.
Se poate aprecia ca acest document strategic §i prospectiv rarnane actual, in sensul
ca, multe dintre rnasurile propuse (chiar dintre cele considerate urgente) urmeaza tnca sa se
realizeze; mai mult decat atat, se pune problema unui model al educatlei construit §i descris
cu claritate §i, mai ales, a unei politici a educatlei definite explicit in raport cu principiile corect
precizate in acest document strategic (principiul coerentel, principiul functlonalitatli sistemului,
principiul autoreqlarii) §i in raport cu obiectivele prioritare precizate (democratizarea sistemului
educativ - atat pe verticala, prin ameliorarea selectlei §i descentralizarea deciziilor, cat §i pe
orizontala, prin extinderea §i diversificarea ofertei de educatie): ameliorarea calitatii
tnvatamantulul; cresterea rolului social al educatiel, Ar merita sa se realizeze o analiza
actuallzata a blocajelor, crizelor relevate ca existente, de raportul rnentionat; de pllda, in ceea
ce priveste criza politicii educatiei se pot repune intrebarile: furnizeaza programele partidelor
politice o imagine asupra viitorului educatiel? Exista corelatli intre diversi actori politici, sociali
care iau decizii, §i au acestla o constiinta clara a obiectivelor reformei? S-a realizat o dlaqnoza
care sa alba ca obiect intregul realitatii educationale?
Studiul de diagnoza mai cunoscut, cu prlvire la ,,invatamantul rornanesc azi" (Miroiu, A.,
coordonator, 1998) prezlnta o imagine, conslderata de autori, la un grad relativ inalt de
abstractizare, ce ar urma sa devlna un fundament al diferitelor abordari sectoriale ale
lnvatamantulul §i al elaboraril unor politici care sa duca la inlocuirea unor structuri §i
mecanisme puse sub semnul intrebarii. Totu§i, diagnosticul este grav: "sistemul de
invatamant romanesc nu este pregatit sa faca fata schimbarilor de substanta care se petrec ...
in intreaga lume" (op. cit.p.13). Solutia propusa de acest studiu - o reforma fara sprijinul
structurilor existente, ci chiar ,,in rasparul lor" este discutabila.
Un recent studiu al lnstitutului de $tiinte ale Educatiei privind "Extinderea
invatamantului obligatoriu. Analiza conditiilor de implementare" (Cerkez, M., Capita, Laura,
coordonatori,2004) pune in evidenta ca demersul legislativ de prelungire a invatamantului
general obligatoriu la 1 O clase a fost apreciat, de cadre didactice §i parinti. din urmatoarele
motive (op. cit. p.44): egalizarea §anselor prin rute de pre-profesionalizare §i prin posibilitatea
continuarii studiilor dupa obtinerea nivelului de calificare 1; sporirea protectiei sociale §i
scaderea §Omajului la varsta adolescentei prin prelungirea duratei invatamantului obligatoriu
pana la 16 ani; cre§terea §anselor de integrare socio-profesionala prin rute de calificare
profesionala cu durata scurta, la care au acces atat absolventii cu diploma de bacalaureat cat
§i cei fara diploma. Se considera insuficient clarificate prin legislatie, mai ales aspecte privind
modalitatile de evaluare §i de certificare a competentelor la clasele de trecere de la un nivel
educational la altul. Ceea ce aduce nou aceasta cercetare - actiune este punerea in
dezbatere reala a actorilor reformei invatamantului - profesori, parinti, elevi a prevederilor
legislatiei pentru reforma invatamantului.
Se poate aprecia ca recenta legiferare a extinderii invatamantului general obligatoriu §i
gratuit la 1 O clase, precum §i noua structura a invatamantului secundar - daca este insotita de
masuri de protectie sociala a copiilor §i a familiilor cu copii - poate asigura mai bine egalitatea

20
de sanse la educatle §i calitatea educatiel absolventllor, poate spori mobilitatea soclala a
acestora §i coeziunea soclala, condltli ale dernocratlei §i dezvoltaril sociale durabile.
Constltutla Romanlel din 1991 (art. 32) consflnteste dreptul la invatatura ca unul
dintre drepturile fundamentale, care este ,,asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin
invatamantul liceal §i profesional, prin invatamantul superior, precum §i prin alte forme de
tnstructie §i educatie" §i precizeaza ca ,,invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii".
Constitutla Romaniel din 2003 (art. 32) cornpleteaza principiul ,,invatamantul de stat este
gratuit, potrivit legii" cu mentiunea ca ,,statul acorda burse sociale de studii copiilor §i tinerilor
proveniti din familii defavorizate §i celor institutional~zati, in condltiile legii" - in scopul egalizarii
sanselor la educatie §i al democratlzarli educatiel. In scopul integrarii in Uniunea Europeana,
Constitutla Rornanlel din 2003 (art.148) precizeaza: ,,ca urmare a aderaril, prevederile
tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum §i celelalte reqlementari comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fata de dlspozltiile contrare din legile interne, cu respectarea
prevederilor actului de aderare".
In mod traditional, educatia nu face obiectul unei politici comunitare. Conform Tratatului
Uniunii Europene, semnat la Nisa in anul 2000 (art. 149 - 150) doar unele aspecte particulare
(recunoasterea callflcarilor, dreptul la educatle ca urmare a liberei clrculatli a persoanelor,
dimensiunea europeana) sunt chestiuni de interes european. Pe baza principiului
subsldiarltatll, invatamantul rarnane o cornpetenta la nivel national. (C. Birzea, manuscris
"Calitatea invatamantului in perspectiva declaratiel de la Bologna").
Globalizarea §i cornpetltia lnternatlonala au influentat direct politicile educationale
europene, care au inscris drept obiectiv un nou impuls pentru dezvoltarea resurselor umane in
Europa. Pentru prima data in istoria Uniunii Europene, Consiliul European de la Lisabona
(2000) a stabilit ca educatia va deveni o politlca comunltara prin crearea asa-nurnitulul spatiu
european al educatiel §i forrnarii educationale". Ca sa atinga obiectivul strategic de a deveni
cea mai competitiva societate a cunoasterli pana in anul 2010, Uniunea Europeana a hotarat
sa investeasca mai mult in dezvoltarea resurselor umane. Aceasta optiune s-a exprimat in
,,Strategia de la Lisabona" prin urmatoarele obiective, de atins in anul 201 O: reducerea ratei
abandonului scolar pana la o medie europeana de maximum 10%; cresterea ponderii
persoanelor in varsta de 25-64 de ani care au absolvit eel putin liceul pana la o medie
europeana de 80%; reducerea la jurnatate a numarului elevilor sub 15 ani cu performante
inferioare in lectura, rnaternatlca §i stllnte: reducerea la jurnatate a dezechilibrului actual in
ceea ce priveste ponderea absolventilor de sex feminin (in domeniile matematicii, §tiintelor §i
tehnologiei); cresterea ratei medii de participare la educatia permanents a populatiei adulte, in
varsta de 25-64 ani, la minimum 15%. Obiectivele de mai sus au fost reiterate la Consiliile
Europene de la Stockholm (2001) §i Barcelona (2002). Deoarece nu exista baza legala pentru
a asigura obligativitatea acestor obiective, s-a convenit ca aplicarea lor sa se faca prin metoda
deschisa de coordonare (aplicare ad-hoc, fara o coordonare politica propriu - zisa). Tn
concluziile Consiliului European de la Lisabona (2000) se confirma faptul ca sistemele de
educatie §i formare din Europa vor trebui adaptate la mi§carea catre invatare permanenta ce
insote§te o tranzitie reu§ita spre economia ~i societatea bazata pe cunoa~tere. La
paragraful 37 al acestui document se precizeaza ca noua metoda deschisa de coordonare
implica fixarea unor directii §i planificarea criteriilor europene pentru atingerea obiectivelor
specifice convenite, stabilind (acolo unde este cazul) indicatori §i criterii pentru a compara
exemplele de buna practica, traducerea obiectivelor europene in masuri §i obiective specifice
adaptate sa se potriveasca diferentelor nationale §i regionale, §i stabilirea unui proces mutual
de invatare bazat pe monitorizare regulata, evaluare §i trecere in revista a progreselor. La
paragraful 38 se afirma ca va fi aplicata o abordare descentralizata total in lumina principiilor
subsidiaritatii, in care Uniunea, Statele Membre, nivelurile regionale §i locale, precum §i
partenerii sociali §i societatea civila vor fi implicati activ, folosind diverse forme de parteneriat
(Memorandum privind invatarea permanenta, 2000).
Uniunea Europeana i§i propune ca in urmatoarea decada sa ofere un exemplu intregii
lumi, sa arate ca este posibil sa se realizeze o cre§tere economica dinamica o data cu
intarirea coeziunii sociale. Accentuand ca "oamenii sunt eel mai de pret bun al Europei §i
trebuie sa se afle in centrul politicilor Uniunii, concluziile Consiliului European de la Lisabona
(2000) arata ca ,,invatarea permanenta este o politica esentiala pentru dezvoltarea cetateniei

21
active, a coeziunii sociale §i a ocuparll fortei de rnunca". in anii '90 s-a cazut de acord nu
numai asupra faptului ca educatia §i formarea permanenta ajuta la mentinerea cornpetltlvltatli
economice §i a ocuparii fortel de rnunca, dar §i ca este eel mai bun mod de a combate
excluderea soclala. Pe aceste baze, lnvatarea permanenta a devenit principiul calauzitor
comun pentru noua generatie de programe comunitare in educatie, formare §i tineret
(Memorandum, 2000).
in perioada 2000-2002, la nivelul Uniunii Europene au aparut progrese semnificative in
realizarea unui spatlu european al educatiel (Cerkez, M., Capita, Laura-Elena,
coordonatori). La nivelul cornpetentelor de baza au aparut o serie de schlmbari: deprinderilor
de baza traditionale (serfs, citit, socotit) Ii s-au adauqat noi competente (tehnologia
informatlel §i cornunlcarll, limbi straine, antreprenoriat, competente sociale - spirit de initiativa
§i de responsabilitate) lar formarea atitudinilor a devenit parte integranta a flnalitatilor
educative (Memorandum, 2000). Apoi, conceptul de .cornpetente de baza" - definit ca "acele
cornpetente pe care fiecare persoana trebuie sa le detina ca o dotare minlrnala pentru a fi
capabila sa participe activ la activitatea productiva, la viata de familie §i la toate nivelurile viatii
in comunitate, de la nivelul local pana la eel european" (Memorandum,2000) - a fost
considerat inadecvat pentru a surprinde noile directii de dezvoltare a sistemelor educatlonale
§i a fost inlocuit cu eel de .cornpetente cheie" - definit ca .ansambluri multifunctionale §i
transferabile de cunostinte, deprinderi §i atitudini care sunt necesare tuturor indivizilor pentru
implinirea §i dezvoltarea personala, integrarea soclala §i profeslonala reusita": spre deosebire
de competentele de baza care permit doar .supravletulrea" in vlata soclala §i profesionala,
cornpetentele cheie sunt cele care dau imaginea ,,individului competitiv". (Cerkez, M., Capita.
Laura-Elena, coordonatori) . Din aceasta perspectlva, in toate tarile europene se constata o
noua interpretare a .educatiei de baza" §i reconsiderarea invatamantului obligatoriu, in sensul
prelungirii acestuia (la 9, 10, 11, 12,§i chiar 13 ani), astfel lncat sa fie favorizata dezvoltarea
unor noi cornpetente, de o mai mare complexitate in raport cu ceea ce era definit in termeni
traditlonall ca obiective educatlonale sau competente de baza ale invatamantului obligatoriu.
Modelele de structurare a lnvatamantulul obligatoriu - cu structura unitara §i cu structura
dlvizata in stadii (cicluri) - sunt diferite in tarlle U.E.; trecerea de la primar la secundar se face,
de requla, la 12 ani. Tendinta de dezvoltare a unui invatamant comprehensiv, de
democratizare a accesului la educatie §i de prelungire a scolarizaril, care caracterizeaza
majoritatea sistemelor de invatamant europene, a determinat eliminarea examenelor la
sfarsltul ciclului primar, cat §i a celui secundar obligatoriu, unele tari mentinand totusl
examene finale in vederea certitlcarll absolvirii invatamantului obligatoriu.
Nu intamplator, cele mai dinamice secvente ale sistemului educativ sunt cele mai
legate de economia de piata. respectiv invatamantul profesional (VET) §i invatamantul
superior (C. Birzea, manuscris citat). Pentru invatamantul profesional §i tehnic, la initiativa
autoritatilor publice interesate din fiecare tara U.E. a inceput un proces de armonizare
(.,initiativa Bruges", 2002) avand ca obiective: transparenta (prin C.V. european, sistemul
EUROPASS ~i Cadrul European Comun de referinta al limbilor; recunoa~terea competentelor
§i calificarilor; asigurarea calificarilor.
Pentru invatamantul superior, procesul inceput prin Declaratia de la Bologna (2002) cu
scopul de a se ajunge la o Arie Europeana de invatamant Superior se refera la urmatoarele
obiective: adoptarea unor structuri similare pe cicluri, dupa modelul 3 ani (ciclul I,
undergraduate, licenta) + 2 ani (ciclul II, graduate level, master) + 3 ani (ciclul Ill, doctorat);
stabilirea unui sistem de credite transferabile; promovarea mobilitatii academice; cooperarea
europeana in asigurarea calitatii; promovarea dimensiunii europene.
Fara a exista standarde obligatorii, tendintele de evolutie ale sistemelor de educatie din
toate tarile membre ~i candidate ale U.E. se indreapta spre obiectivele strategice precizate.

22
BIBLIOGRAFIE

Avanzini,G., lmmobilism et inovation dans !'education scolaires, EditeurEduardPrivat, Toulouse, 1975

Barsanescu,$t., Politica culturii in Romania Contemporani. Studiu de pedagogie. Editura Polirom,
lasl, 2003
Birzea, C., Reforme de invatamant contemporane. Tendlnte §i sernnlflcatli. Editura Didactica §i
Pedagogica,Bucuresti, 1976
Birzea, C., (coordonator),Reforma invatamantului in Romania: conditii §i perspective - prima Carte
Alba a invitimantului romanesc, Revistade Pedagogie,1-2/1993
Bourdieu, P., Passeron, J.C., La reproduction. Elements pour une theorie du systeme
d'enseignement, Ed. Du. Minuit, Paris, 1970
Bunescu,Gh., Valorile §i refonnele invatamantului romanesc, Revistade Pedagogie,1-2/1993
Bunescu,Gh., Haretismul §i reforma invatamantului - din perspectiva contemporani a sociologiei
educatlel, Revistade Pedagogie,7-12/1978
Bunescu, Gh. Pedagogia sociali §i sociologia educatlel permanente - contrlbutll ale cercetirii,
Revistade Pedagogie7-12/2002
Cazacu,A., Curs de sociologia educatlel §i invitimantului, Tipografia UniversitafiiBucuresti, 1974
Cerkez, M., Capita, Laura, Extinderea invatamantului obligatoriu. Analiza condltlllor de
implementare, lnstitutul de $tiinte ale Educatiel, Bucuresti,2004
Cibotaru, T., (coordonator), lstoria invitimantului §i a gandirii pedagogice in Moldova Editura
Lumina,Chisinau, 1991
Cristea,Gabriela,Reforma invitimantului - o perspectivi istorici (1 ), revistade Pedagogie,7-12/1999
Cristea, S., Fundamente pedagogice ale reformei invitimantului, Editura Didactica §i Pedagogica,
Bucuresti, 1994
Delors, J., (coordonator)Comoara Liuntrici. Raportul citre UNESCO al Comisiei Internationale
pentru Educatie in secolul XXI, Editura Polirom,2000
Dlrnitrescu-lasl, Constantin, Texte despre educatle §i invitimant, Editura Didactica §i Pedagogica,
Bucuresti, 1969
Faure, E., A invita si fii - un raport al UNESCO,Editura Didactica§i Pedagogica,Bucuresti,1974
Gal, Denizia,Educatia §i mizele ei sociale, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2002
Gusti, D., Scrieri pedagogice, Editura Didactlca§i Pedagogica,1973
Hasenforder,J., lnovatla in invatamant, Editura Didactica§i Pedagogica,Bucuresti, 1976
Halos, A., Economie, societate §i educatle, Temele principale ale sociologiei educatlel, Editura
Universitatiidin Oradea, 2004
Huberman,A., M., Cum se produc schimbirile in educatie: contrlbutle la studiul lnovatlel, Editura
Didactica§i PedagogicaBucuresti, 1978
Miroiu, A., (coordonator)lnvatarnantul rornanesc azi. Studiu de diagnozi, Editura Polirom,lasi, 1998
Murgescu, Mirela t.uminita, 'intre ,,bunul crestln" §i ,,bravul roman". Rolul §Colii primare in
construirea identitatii natlonale romanestl (1831-1878),EdituraA'92, lasl, 1999
Parsons,T., The Scocial System, Glencoe, Illinois,The Free Press, 1951
Popescu-Teiusan I, Contributii la studiul legislatiei scolare romanestl, Legea lnstructlel Publice din
1864, Editura Didactica§i Pedagogica,Bucurestl, 1963
Stanciu, I., Gh., 0 istorie a pedagogiei universale §i romanestl pani la 1900, Editura Didactica §i
Pedagogica,Bucurestl, 1977
Stanciu, I., Gh., Continuitate §i reevaluare in interpretarea contemporani a conceptului de
educatle, Revistade Pedagogie,10/1991
Stanciu, I., Gh., l;icoala §i doctrinele pedagogice in secolul XX, Editura Didactica §i Pedagogica
Bucure§ti,1995
Stanciulescu,Elisabeta,Teorii sociologice ale educatiei, Editura Polirom, la§i,1996
Stoian, St., Pedagogia moderni contemporani, Editura Didactica§i PedagogicaBucure§ti, 1976
Thomas, J., Marile probleme ale educatiei in lume, Editura Didactica§i Pedagogica,Bucure§ti,1977
Ungureanu, I., Haretismul, in Dictionar de Sociologie (coordonatori: Zamfir, C, Vlasceanu, L.,) Editura
Babel, Bucure§ti,1993
Vaideanu, G., Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucure§ti,1988
Vlad, I., Studiu introductiv la vol. C. Dimitrescu la§i Texte despre educatie §i invatamant, Editura
Didactica§i Pedagogica,Bucure§ti, 1969
Vlasceanu, L., Decizie §i inovatie in invitimant - Explorari teoretice §i empirice privind integrarea
invitimantului cu cercetarea §i productia, Editura Didactica§i Pedagogica,Bucure§ti,1979
••• Les reformes de !'education: experiences et perspectives, UNESCO,Paris, 1980
••• Memorandum privind invatarea permanenti, Documentelaborat de Comisia Europeana,2000.
 LEGEA INSTRUCTIUNEI DIN 1864

Dispozitiunigenerate

Art. 1. lnstructiunea se imparte in publlca §i privata.

Art. 2. lnstructlunea publlca se imparte in prlmara, secundara §i superloara,
Art. 3. lnstructlunea prlrnara coprinde: scolele primare din comunele rurale §i urbane.
Art. 4. lnstructlunea secundara coprinde: liceele, gimnasiile §i seminariile, scolele reale, de
bele-arte, profesionale §i scolele secundare de fete.
Art. 5. lnstructiunea superioara va coprinde: facultanle de litere, de scilnte matematice §i
fisice, de drept, de mediclna.
Art. 6. lnstructiunea primara elernentara este obligatorie §i gratuita, dupa cum se legiuesce la
partea I, capitolul II, sectiunea I, din prezenta lege.
Art. 7. Corpul lnvetator se imparte in patru grade:
1. Invetatorl sau Invetatoare pentru scolele primare rurale;
2. lnstitutori sau institutrice pentru scolele primare urbane;
3. Profesori de scole secundare;
4. Profesori de facultati.
Art. 8. Administratlunea centrala a lnstructlunel se exercita dupa regulele §i in marginele mai
jos prescrise:
a) De ministrul lnstructlunei:
b) De consiliul permanent al lnstructiunel:
c) De consiliul general al instructlunel.

PARTEAI
Despre admlnlstratlunea ~i organisarea lnstructlunel

CAPITOLUL I
DESPRE ADMINISTRATIUNEA CENTRAL.6.
'
SECTIUNEAI
Despre ministru ~i consiliul permanent al lnstructlunel

Art. 9. Ministrul este autoritatea suprema a instructiunel publice §i private.

Art. 10. Ministrul exerclta autoritatea sa prin mijlocirea consiliului permanent al lnstructiunel.
Art. 11. Consiliul permanent se compune de ministrul tnstructlunei, presedinte, §i de cinci
membri, dintre cari unul va fi vice-presedlnte.
Art. 12. Membrii consiliului se numesc de Domn dupe recornandatiunea ministrului.
La implinirea fle-carul period de cinci ani se vor schimba cate duoi dintre membrii; alt-
mintrelea, membrii consiliului nu se pot schimba de cat dupe raportul motivat al consiliului de
mlnlstri catre Domn.
Art. 13. Membrii consiliului se vor alege dintre fo§tii sau actualii profesori care vor avea cinci
ani de servicii publice, §i dintre alte persone care se vor fi distins in sfera lnstructiunel.
Art. 14. Consiliul va fi consultat, sub clausa de nulitate, insa cu reserva dreptului de veto al
ministrului, asupra tutulor cestiunilor relative la administratlunea §i dlrectlunea instructlunel
publice private.
Toate decisiunile ministrului trecute prin consiliu, conform disposltlunel de sus, vor
purta formula: "audiind pe consiliul permanent al instructlunel''.
Art. 15. Consiliul are §i atributiunl judiciare; el se va pronunta, in ultima instanta, asupra
recursurilor facute in contra decisiunilor date de consiliile academice.
Art. 16. Parerile §i decisiunile consiliului nu vor fi executorii de cat dupe ce vor fi lncuvllntate
de ministru.
Tn cas de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permanent nu se va pune in
lucrare de cat dupe ce se va intari prin decret domnesc, conform art. 403.
Art. 17. Consiliul, in exercitiu atrlbutlunllor sale conteciose, nu va putea fi presedut de ministru.

24
Tn acest cas, va presida vlce-presedintele sau, Tn lipsa, eel mai vechiu dintre membri.
Ministrul, cu toate acestea, va putea asista la desbatere §i a da larnurirlle ce va judeca.
Art. 18. Consiliul, Tn ceea ce privesce cartlle didactice, va propune ministrului concursuri
pentru elaborarea lor, defigendu-se premii din fondurile budgetului instructlunei pentru
stimularea barbatilor capabili, deosebit de beneficiile din vTnzarea acelor cartl, cari se vor
defige de consiliul permanent dupe casuri.
Consiliul va chema Tn sTnul sau pentru consultare duoi profesori de gimnasii sau de
facultati, speciali asupra materiei, §i va judeca definitiv acele concursuri.
Art. 19. Parerile §i decisiunile consiliului permanent se dau dupe majoritatea voturilor.
Minoritatea va fi datore sa'§i dea opiniunea rnotivata. Consiliul nu va putea functiona cu mai
putln de trei membri presentl.
Art. 20. Nici o modificare nu se va putea face la programele Tn fiinta, tara a se observa cele
urmatore:
1. Asupra modlficarel ce el ar socoti de trebulnta a se face programe Tn vigore,
consiliul, cerend mai antelu opiniunea tutulor consiliilor scolare, va elabora noul
proiect de proqrarna;
2. Consiliul permanent va supune acest proiect de proqrarna, tnsotit de
observatiunlle sale §i de opiniunile consiliilor scolare, la examinarea consiliului
general al lnstructiunel:
3. Programa, aprobata de duoa treimi ale acestui din urrna consiliu, se va trarnite
ministrului, care ova supune la aprobarea Domnului.
Art. 21. Consiliul va face la finele fle-carui an o expunere generala de starea §i trebulntele
lnstructiunei publice, care se va supune ministrului spre a se comunica consiliului general.

SECTIUNEA II
Despre consiliul general al lnstructtunet

Art. 22. Consiliul general se va comune:

1. De un presedlnte, care va fi ministrul;
2. De trei deleqati ai tnvetamentului primar, cari se vor numi de Domn dupe o llsta
lntreita ce vor trarnlte scolele primare din Bucuresci, lasi §i Craiova;
3. De cinci membri ai tnvetamentului secundar, nurnlti de Domn dupe o lista tntreita
ce se va presenta de scolele secundare de prin erase.
4. De trei deleqati ai lnstructiunei superiore, cari se vor numi de Domn dupe o lista
lnduolta ce vor presenta facultatlte din Bucuresci §i lasl:
5. De un membru al scolei militare, care se va numi de Domn dupe o lista lnduolta
presentata de corpul profesoral al aceli scole:
6. De un membru al scolelor de rnedlcina din Bucuresci §i lasi, care se va numi de
Domn dupe dlsposltiunlle aliniatului precedent;
7. De trei membri ai lnstructiunei private nurnlti de Domn dupe o lista tntreita
preslntata de scolele private din orasele Bucuresci, la§i §i Craiova;
8. De cate un delegat din partea fle-carel scole profesionale §i reale, numit de Domn,
dupa o lista tntrelta preslntata de corpul profesoral al fie-carei scole;
9. De duoi membri numlti de Domn din consiliul de stat;
10. De duoi membri nurnlti de Domn dintre membrii curtel de casatiune:
11. De duoi membri nurniti de Domn din cler.
Art. 23. La implinirea fle-carul period de trei ani se vor face noui alegeri §i numiri, conform
celor prescrise prin articolul precedent.
Aceleasi persone vor putea fi realese §i numite din nou pentru urrnatorul period trienal.
Art. 24. Functiunile membrilor consiliului general sunt gratuite. Membrii cari nu vor fi resldenti
Tn Bucuresci vor primi diurna de un galben pe zi pe cat va dura sesiunea consiliului, §i
deosebit cheltuelile transportului.
Art. 25. Consiliul general se va aduna o-data pe an in Bucuresci de la 1-25 Septembre.
Art. 26. Pentru fie-care sesiune ministrul tnsnuctlunei publice va delega trei membri din consiliul
permanent, cari vor asista la deliberatlunlle consiliului general §i vor lua cuventul de cate ori vor
judeca de trebulnta; ei nu vor lua parte la vot.

25
Art. 27. $edintele consiliului general nu vor fi publice.
Art. 28. Consiliul general va ti consultat asupra tutulor cestiunulor cari au raport la intinderea §i
lmbunetatlrea lnstructiunel.
Art. 29. La inceputul fle-carel sesiuni, ministrul lnstructiunel va comunica consiliului general
tote cestiunile relative la tnstructiune, cari vor fi fost mai d'inainte discutate §i preqatite in
consiliul permanent.
Art. 30. Consiliul general, la finele fie-carel sesiuni, va presinta ministrului un raport, prin care
va resuma resultatul deliberatiunllor sale.
Acest raport, precum §i procesele verbale ce se vor incheia pentru fie-care ~edinta se
vor publica prin jurnalul instructlunei sau prin Monitor.

CAPITOLUL I
.
DESPRE ORGANISATIUNEA INSTRUCTIUNEI PRIMARE .
SECTIUNEAI
Despre obllgatlunea lnstructlunel

Art. 31. lnstructiunea elernentara este obligatorie pentru toti copiii de amenduoe sexele,
lncepend de la opt pana la duoi-spre-zece ani lmplinltl ai etatei.
Aceasta indatorire este lmpusa, sub penalitatile aici mai jos prescrise, parintilor, tutorilor,
stapanilor, rnaesmor §i ori-carei persone ce ar avea sub ingrijire un copil.
Copiii in etate de duoi-spre-zece ani la punerea in lucrare a acestei legi vor fi
dispensati de lnvetatura obligatore.
Art. 32. lnstructlunea obligatore va coprinde urmatorele obiecte de studiu: citirea ~i scrierea,
catechismul, notiunl de igiena, de gramatica, de geografie, de istoria terei, de dreptul
administrativ al terel, cele patru lucrarl din aritmetica, sistema legala a mesurilor §i a greutatilor.
Art. 33. Se apara de indatorirea de a trimite pe copii la scola publics acei cari vor dovedi ca le
dau tnvetatura acasa sau in veri-un institut privat.
Art. 34. Nu se pote lua un copil de la scola mai inainte de a fi dobendit din partea tnvetatorului
un certificat de cunosclntele coprinse in art. 32 de mai sus.
Art. 35. Nici o causa impedicatore nu pote dispensa de indatorirea lnstructlunei obligatore, impusa
prin art. 32, de nu va fi judecata §i recunoscuta ca atare de consiliul municipal sau comunal.
Art. 36. Cand parintele, tutorele sau stepanul va lasa pe copii a lipsi de la scola fara motiv
legal, ~i nu'I va trarnlte trei zile dupe avertismentul ce va primi de la tnvetator, acesta sau
revisorul ori sub-revisorul va tnsciinta tndata pe consiliul local al comunei, care va supune pe
parinte, tutore sau stepan la o arnenda de duoe-zeci parale la erase ~i zece parale la sate
pentru fie-care zi de lipsa,
Amenda se va plati in bani sau in lucru pentru cornuna, in cas de recidiva ea va fi
lnduoita.
Art. 37. Nici un maestru, industria~. arendas, ori stepan nu va primi in serviciul sau un copil
mai mic de duoi-spre-zece ani, de cat dupa ce i se va arata certificatul de invetatura, sub
oslnda de a se supune de catre consiliul local la o arnenda de una suta lei §i la indatorirea de
a trarntte ~i a tine pe copil in §Cola pana la al patru-spre-zecilea an.
Art. 38. Amenda prescrlsa prin articolele precedente se va implini, de va cere trebuinta, prin
autorltatile administrative dupe cererea consiliului comunal.
Art. 39. Tote amendele se vor versa in casa cornunala in favorea scolei.
Art. 40. Preotul comunei, sau in oras preotul de suburbii; sau autoritatea tnsarctnata cu tinerea
actelor civile, va comunica in cea d'ateiu luna a fle-carul an, tnvetatorulul respectiv o llsta de
tof copiii ocolului seu, cari au implinit in ace! an etatea de opt ani. in acea lista se va arata
numele copilului, satul sau orasul, suburbia, numele familiei, anul ~i ziua nascerei.
Aceasta lista va servi lnvetatorulul spre a'i face cunoscuti pe copiii care trebuesc a fi
adstrin§i la invetatura obligata.
Art. 41. La fie-care trecere a revisorului sau sub-revisorului, se vor examina aceste liste, ~i se
vor controla mesurile ce se vor ti luat.
Art. 42. lnstructiunea obligatore este in sarcina Statului intru tot ceea ce privesce: 1)

26
Personalul tnvetator, administrator l,?i domestic; 2) subventlunea de material de l,?Cola, cartl,
hartie, etc., la copiii cei fara mijloce; l,?i in sarcina comunelor, cat pentru local, mobile l,?i lemne
de lncalzlt.
in cas cand scola ar avea mijloce proprii provenite din donatiuni, legaturi, etc., acelea
vor fi afectate la lntretinerea scolel, tnsa numei spre a comunei usurare de sarcinile ce i se
impun prin art. precedent.
Art. 43. Comunale, indeplinid sarcinile impuse lor pentru tnvetatura obligatore prin art. 42 vor
putea sa tnfllnteze scole cu tnvetaturl mai intinse.

SECTIUNEA II
Despre organlsatlunea lnstructlunel primare

§1
~colele primare de baeti din comunele urbane
Art. 44. in tote comunele ~rbane se va stabili cate una sau mai multe scole primare.
Art. 45. $cola prlrnara a unei comune urbane se va trnpartt in trei clase, fie-care de cate un
an. Pentru fie-care clasa va fi cate un tnvetator titular; cand numerul scolarllor va trece de
cinci-zeci in clase, prisosul va forma o divisiune deoseblta care va fi Incredintata la un
tnvetator divisionar.
Art. 46. Se va regula treptat ca numerul scolelor primare l,?i al claselor lor sa fie in raport cu
popula!iunea fle-carei comune.
In fie-care suburbia va fi eel putln o scola. Cu tote acestea ministrul lnstructlunel va
putea, prin decisiune data in forma determinata prin art. 14, sa perrnlta ca duoa suburbii putin
populate sa aiba o slnqura scota.
Art. 47. lnstitutorul clasei superiore va avea indatorirea executarei legei pentru obllqatiunea
lrnpusa parinttlor, tutorilor l,?i celor-alti, de a tramite pe copii la scola.
Art. 48. lnstitutorii vor tine l,?Cola in tote zilele afara de Duminici l,?i serbetori duminicale sau
natlonale,
Art. 49. Vacantiunl vor fi, opt zile la Craciun, cinci-spre-zece la Pasci l,?i in tota luna
Septembre.
Art. 50. Se vor tine duce examene generale, unul in saptamana care precede saptamana
Patimilor, l,?i eel de al duoilea, in cele dupe urma zile ale lunei August, cand se va face
lmpartlre de premii.
Epoca examenelor se va publica de mai inainte. Asemenea se va publica l,?i resultatele
lor prin jurnalul lnstructlunel publice.
Art. 51. lnstitutorii sunt datori a tine in cea mai buna regula registrele l,?i catalogele prescrise
prin regulamente.
Art. 52. La finitul anului scolar fie-care instituter va face catre reviser un raport general despre
starea l,?i trebuintele scolel,
Art. 53. lnstitutorii nu vor permite in scola alte carti de cat cele autorisate de consiliul
permanent al instructiunei,
Aceste carti se vor tipari in tipografia Statului l,?i se vor vinde in pretul costului lor, mai mult
beneficiul de care se va face rnenflune la art. 18, de va fi cas.
Art. 54. Copiii cari intra in l,?COla se vor inscrie intr'un registru special, in care se va trece
numele, pronumele, etatea, religiunea, nationalltatea l,?i locuinta lor l,?i a parlntilor, tutorilor sau
corespondentilor.
Ei vor fi adusl de parintii sau tutorii lor, l,?i vor presinta actul de nascere l,?i certificat de
altoiu sau dovada ca au zacut de varsat,
Copiii cari nu sunt domiciliati in orasul unde se afla scola, vor avea un corespondent in
acel oras,
Art. 55. Nu se vor primi in l,?Cola copii mai mici de l,?epte ani.
Art. 56. lnstitutorii vor aplica copiilor numai pedepsele prevazute prin regulamente speciale.
Art. 57. Fie-care instituter va raporta municipalitatei despre tote lipsele materiale ale l,?Colei.
Revisorul va starui pentru indestularea lor, l,?i, cerand trebuinta. va raporta ministrului.
Art. 58. Revisorul se va putea adresa l,?i d'a-dreptul la municipalitate spre a'i atrage atentiunea
asupra ori-carei neregularitati sau trebuinte ce s'ar ivi.

27
Art. 59. In Inteleqere cu institutorul sau cu cele-alte autorltati, municipalitatea va ingriji ca totl
copiii ajun§i in etate de opt ani sa intre in scola.
Art. 60. Obiectele de studiu ale scolelor primare, peste cele obligatore prescrise prin art. 32,
se vor defige de minister in forma determinata prin art. 14.

§II
Scolele primare de fete de prin orase
Art. 61. In tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primare de fete,
deosebite de cele de baeti,
Art. 62. Fie-care scola de fete va avea duoa institutrice din cari una va fi tot de o-data §i
directrice.
Pentru religiune se va numi, pe cat se va putea, un preot catichet. Asemenea §i pentru
musica vocala se va numi un profesor deosebit.
Art. 63. Directricea va trebui sa alba sederea in localul scolei §i, daca va fi loc, §i cealalta
institutrice.
Art. 64. Directricea va avea in aceasta calitate admlnlstratiunea scolel.
Art. 65. Articolele 45 pana la 60 inclusiv sunt de-o potriva aplicabile §i la scolele de fete de
prin erase.

§Ill
Scolele primare de baetl ~i de fete de prin comunele rurale
Art. 66. In fie-care comuria rurala se va institui eel putin o scola prirnara cu un tnvetator.
Art. 67. Ministrul lnstructlunel, prin decisiune data in forma prescrisa la art. 14 asupra cererei a
duoa comune, va putea sa le permlta a avea o singura scola.
Art. 68. In comunele cele mari §i populate, pe linga scota cornunala de baeti, se va lnfilnta §i o
scola separate de fete.
In cele-alte comune scola comunala va servi atat pentru baeti cat §i pentru fete.
Art. 69. La scolele comunale speciale pentru fete, sau la celelalte scole mixte, se va da fetelor
aceleasi lnvetaturi ca §i la baetl, cu adauqtre de lucru de rnana.
Art. 70. In scolele mixte comunale nu se vor tine fete de cat pana la etatea de 12 ani.
Daca scola va poseda duos sale, una va fi destinata exclusiv fetelor; fiind o sinqura
sala, fetele vor ocupa o parte deosebita a scolel.
Art. 71. l;)colele primare rurale vor avea vacanta de la 15 August ptna la 1 Octombre §i,
deosebit, tot cele-alte vacante mici prescrise prin art., 40 pentru scolele primare urbane.
Art. 72. Comitetul comunal §i sub-revisorul vor priveghea ca tnvetatorul, afara de aceste
vacantiunl, sa nu tina scola tnchlsa, ori cat de mic ar fi nurnarul copiilor ce o ar frecventa.
Art. 73. Duminica §i sarbatorile cele mari totl copiii §i fetele se vor aduna la scola dlrnlneta §i
se vor duce de tnvetator la blserica, unde se vor tine in buna regula in timpul serviciului divin.
Art. 74. Invetatura reliqioasa se va da copiilor, pe cat se va putea, de catre preotul comunei.
Art. 75. Se vor face duoa examene pe an: unul la Craclun §i altul la Pascl, cand se va face §i
lmpartlrea de premii.
Art. 76. Dispositlunile art. 50 pana la 58 se aplica §i la §Colele primare rurale.

SECTIUNEA Ill
Despre administrarea sp'eciala a instructiunei primare

§I
Despre revisori ~i sub~revisori
Art. 77. Pentru fie-care judet sau duoa se va numi un reviser §i dupe trebuinta. mai multi sub-revisori.
Art. 78. Fie-care reviser va avea dreptul de control asupra sub-revisorului din
circumscriptiunea sa.
Art. 79. Revisorii §i sub-revisorii vor avea misiunea de a inspecta §Colele din circumscriptiunea lor.
Art. 80. Fie-care §Cola publica sau privata va avea un registru special, in care se va inscrie in
scurt resultatul revisiunei.
Tn urma fie-carei inspectiuni, revisorul sau sub-revisorul va Tnscrie Tn acel registru data
§i resumatul observatiunilor sale.

28
 La a duoa revisiune va vedea daca s'a facut sau nu lnbunetatire.
Art. 81. Registrul de lnspectiune al fle-carel scole va rernanea in arhiva scolei.
Acest registru, snurult §i sigilat va sta infipt pe masa cancelariei Invetatorulul sau
institutorului §i va fi visibil pentru ori-cine, afara de scolarl.
Nu vor putea tns- inscrie lntre'ensul de cat personele ce au misiunea de a inspecta
instructiunea.
Art. 82. Despre fie-care lnspectiune revisorul va trarnite ministerului un raport; asemenea vor
urma §i sub-revisorii catre revisorii respectivi.
Art. 83. Cu cinci-spre-zece zile inainte de finele anului scolar revisorii vor trarnite ministrului
raport pe larg despre starea §i populatlunea scolelor din clrcumscrtptiunea flecarui in raport cu
numerul copiilor veniti in etate de a primi lnvetatura obligatore, precum §i despre ori-ce alte
observatluni vor fi putut face in cursul anului.
Art. 84. Revisiunea scolelor in genere se pote face §i extraordinara de ori-ce alta persona
anume tnsarclnata de minister.
Art. 85. Deosebit, institutorul clasei superiore a scolelor primare va avea o constanta
priveghiare asupra celor-altl institutori ai scolel sale, §i la trebulnta va raporta.

§ II
Despre comitetele comunale ~i municipalede instructiune
Art. 86. In fie-care comuna unde se afla scola prirnara, consiliul comunal va fi comitet scolar.
Din acest comitet va face parte §i unul din preofil comunei care nu va fi lnvetator la acea
scola, §i unul sau duoi notabili din cornuna, desernnan de ministru.
Art. 87. Comitetul scolar va avea sub nemediata sa priveghiare scola cornunala.
Elva face observatlunile necesare tnvetatorului comunei, cand s'ar abate de la datoriile
sale, cand nu ar tine §Cola pe timpul prescris, cand ar avea purtare necuviincioasa in cornuna,
sau cand s'ar arata in ori-ce mod nedemn de misiunea sa.
Daca aceste observatluni rernan fara efect, comitetul scolar se va adresa la revisor
spre a cere Tndreptare.
Art. 88. Localul §i lucrurile scolei comunale se afla sub privigherea §i raspunderea
lnvetatorulul §i comitetului scolar.
Art. 89. Comitetul ingrijesce ca totl copiii sa merga la scola conform regulelor din aceasta lege.
Art. 90. Functiunea membrilor comitetului scolar este gratuita §i tine cat §i calitatea lor de
membri ai consiliului comunal.
Art. 91. In tote orasele consiliului municipal, in raport cu scolele primare din acel oras, va fi
comitetul scolar,
Art. 92. Comitetele municipale vor avea aceleasl drepturi ca cele comunale, §i vor exercita
aceleasi atrlbutluni,

CAPITOLUL Ill
DESPRE ORGANISAREA INSTRUCTIUNEI
I
SECUNDARE

Dlsposltlunl generale

Art. 93. Se vor institui gradat §i cat se va putea mai repede gimnasii §i licee in urmatoarele
erase §i in numerul ce aci mai jos se arata, adica:
in Bucuresci, dupa licee §i trei gimnasii;
In lasl §i in Craiova, cate un liceu §i cate duoa gimnasii;
in Botosanl, Buzau, Focsanl, Ismail §i Berland cats un liceu;
In Ploesci, duoa gimnasii;
In tote cel-alte capitals de judete cate un gimnasiu.
Art. 94. Liceele vor fi compuse de §epte clase. Gimnasiele vor coprinde patru clase.
Art. 95. invetaturile propuse intr'un gimnasiu vor fi tot acele ce se propun in cele d'anteiu patru
clase ale liceului.
Art. 96. Testimoniile de invetaturile gimnasiale nu se pot da de cat de autoritatile instructiunei
publice, §i dupe formele prescrise in presentul capitol.

29
 SECTIUNEAI
Despre gimnasll ~I licee

§I
Admlnlstratlunea specialii
Art. 97. Fie-care gimnasiu i;;i liceu va avea un director, un consiliu gimnasial i;;i alti impiegati i;;i
omeni de serviciu.
Art. 98. Profesorii titulari din fie-care clasa vor alege la cate duoi ani pe unul dintr'anstl ca
profesor ordinar diriginte.
Profesorul ordinar dintr'o clasa nu pote fi ales in aceea!?i calitate in alta clasa.
Profesorii ordinari vor constitui consiliul scolar sub presedlntia directorului.
Art. 99. Directorul va avea o cancelarie a sa cornpusa: la gimnasiu de un secretar, la licee de
un secretar i;;i un ajutor.
Art. 100. Directorul are dreptul de priveghiare i;;i control atat asupra scolarilor, cat !?i asupra
profesorilor; el este lnsarclnat cu aplicarea exacta a programelor, a legilor i;;i regulamentelor scolare.
El are tnspectiunea bibliotecei, a cabinetului i;;i a altor colectiunl.
Art. 101. La finele fle-carul an scolar, directorul va face catre minister un raport de starea
gimnasiului sau a liceului.
Art. 102. Consiliul scolar se va aduna eel putin cinci-spre-zece zile o-data,
Else va aduna extraordinar ori de cate ori se va convoca de director.
Art. 103. Jn aceste conferinte directorul va comunica consiliului ordinele sau instrucflunlle
primite i;;i se va chibzui asupra modului de a le aplica.
Se vor pronunta pedepsele disciplinare in casurile i;;i dupe modul prevazut in aceasta
lege, se va discuta asupra defectelor sau necuvlmtelor ce se ivesc in vre-o clasa !?i asupra
modului de a le indrepta.
Art. 104. Hotarlrile consiliului, relative la aplicarea pedepselor disciplinare, in limitele legei, la
masurile de slrnpla procedura, cate se iau spre executarea programelor, ordinelor i;;i
regulamentelor se vor executa de director fara alta aprobare; cand tnsa directorul este de
opiniune dlferita, sau crede ca consiliul a trecut peste competinta sa, va opri executarea
hotarlrei i;;i va raporta ministerului, care se va pronunta asupra cestiunei.
Art. 105. Tote hotarlrlle consilului, cari vor avea un caracter regulamentar, se vor supune la
aprobarea ministerului.
Art. 106. Hotarlrlle consiliului se iau dupe majoritatea voturilor.
Jn cas de paritate, votul directorului va avea preponderenta.
Art. 107. Hotarlrlle consiliului se vor trece intr'un protocol; minoritatea ii;;i va insemna opiniunia
sa rnotlvata.
Art. 108. Consiliul scolar, ca corp consultativ, va raspunde la tote cestiunile cari i se vor pune
de minister.
El are asemenea dreptul de a propune ministerului modlflcarlle sau Imbunatatirlle ce ar
crede de folos a se face in instructiunea gimnasiului sau a liceului.
Art. 109. Profesorii fle-carei clase vor forma conterinta sub presedinta profesorului ordinar.
Art. 110. Acesta conterinta se va aduna de cate ori trebuinta va cere, convocata de profesorul
ordinar sau de-a-dreptul, sau dupe cererea a duoi din profesori.
Art. 111. Atributiunile acestor conferinte vor fi relative la studii i;;i disclpllna.
Art. 112. Jn ceea ce privesce disciplina, profesorul ordinar va conferi cu cel-alti profesori, spre
a rnentlne ordinea in clase, spre a pronunta, in marginele determinate prin acesta lege,
pedepsele disciplinare, pe cari profesorul ordinar le va executa, i;;i spre a lua ori-ce masuri de
imbunata1ire, pe cari profesorul ordinar le va comunica consiliului.
Art. 113. In ceea ce privesce studiile, conferinta se va ocupa a armonisa diferitele lectiuni ale
clasei, va alege pe scolarf de premiat i;;i'i va clasifica, va hotart prornotiunile scolarilor dintr'o
clasa intr'alta.
Profesorul ordinar va comunica directorului tote aceste lucrarl, precum i;;i catalogele
profesorilor i;;i ori-ce alte acte ale clasei.
Art. 114. Obiectele clasei, modelurile de desemn §i altele, sunt puse sub privegherea
profesorului ordinar.

30
 § II
Obiectele de studiu
Art. 115. In fie-care clasa var fi mai multi profesori titulari, §i, se va cere trebulnta, §i profesori
divisionari.
Nu se va putea tnsarclna un profesor cu mai mult de cinci-zeci scolari: cand aceia var fi
mai multi~ se var crea in acea clasa divisiuni, cari var fi tncredintate la profesori divisionari.
Art. 116. lnvataturile ce se coprind in liceu sunt:
Religiunea;
Limbile: romana, latlna, elena, francesa, italiana §i germana;
Aritmetica rationata, sistema legala a masurilor §i greutatilor, elemente de tinerea
registrelor;
Geometria, algebra, trigonometria;
lstoria naturala, elemente de flslca §i chimie;
lstoria generala §i istoria romanllor:
Cosmografia, geografia statlstlca:
Elemente de filosofie §i retorlca:
Elemente de economia politlca §i de dreptul administrativ;
Musica vocala:
Gimnastica.
Art. 117. Consiliul permanent al lnstructlunel va determina obiectele de studiu ale gimnasiilor,
aleqand din cele coprinse in articolul precedent.
Art. 118. Tote limbile sunt facultative, afara de cea elena, francesa §i latlna: tote cele-alte
tnvetaturi var fi obligatore.
Art. 119. La finele anului scolar fie-care profesor titular va trarnlte prin director, la minister
programa detaliata a cursului sau pentru anul viitor.
Ministrul, in consiliul permanent, exarnlnand §i modlflcand, de va fi trebuinta, aceste
programe, le va publica in fie-care gimnasiu sau liceu trnpreuna cu programa generala a
invataturilor.

§Ill
Despre admisiunea scolarllor, dlsclpllna ~i examene
Art. 120. Un scolar nu se va admite in gimnasiu daca nu va avea etatea de zece ani eel putin
§i cunosclnta claselor primare.
Art. 121. Scolarii cari var avea atestate de la scole publice var fi lnscrlsl fara alt examen. Daca
atestatele var fi de la scolele private, scolarll se var spune la un examen ce se va tine inaintea
unei comisiuni compuse de trei profesori nurnif de director.
Art. 122. Junele care va voi sa intre intr'o clasa superiora, fara sa fi trecut prin cele inferiore,
va fi supus unui examen de tnvetaturile acestora inaintea unei comisiuni, compusa de
profesorii claselor inferiore, sub presedinta directorului.
Art. 123. cand un scolar se strarnuta de la un liceu sau gimnasiu la un altul, va trebui sa
presinte un atestat de studiile urmate, spre a se aseza in clasa ce se cuvinte.
Art. 124. Nici un scolar nu poate fi admis intr'un liceu sau gimnasiu de cat la inceputul anului
scolar pana la 15 Septembre.
Art. 125. Scolarul care va voi a se inscrie intr'un gimnasiu sau liceu se va presenta la director
cu parintele, tutorele sau patronul sau
Acei cari nu var avea parlntl sau tutori in acea localitate se var presenta cu un
corespondent autorisat de parintele sau tutorele lor.
Art. 126. Scolarii exclusi in genere de la tote gimnasiile sau liceele nu se var putea inscrie in
vre-un alt gimnasiu sau liceu de cat dupe un interval de un an de la excludere §i cu
autorisarea ministerului.
Art. 127. Scolarul exclus numai de la un gimnasiu sau liceu pate sa se inscrie in altul daca
consiliul scolar al acestuia va gasi de cuvlinta: in cas de respingere, parintele, tutorul sau
corespondentul au drept de recurs la consiliul permanent.
Art. 128. Fie-care profesor este dater a anunta pe profesorul ordinar al clasei despre lipsurile
nemotivate sau reua purtare a unui scolar.
Profesorul ordinar va lnscllnta despre acesta pe parinte sau corespondant.

31
Art. 129. Pedepsele cari, dupe lrnportanta casului, se pot aplica in contra scolarllor cari se
abat de la datoriile lor vor fi:
a) Mustrarea, facuta in clase de catre profesorul clasei sau de profesorul ordinar, ori
de directore;
b) Censura, pronuntata de conferinta profesorilor clasei;
c) Tnchiderea in gimnasiu pe timp de sese ore eel rnult, pronuntata de catre director;
d) Gonirea provisorie sau definitiva din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisorie nu
va putea trece peste un an 9i se va pronunta de conterinta profesorilor clasei, la
care va asista 9i directorul.
Gonirea deflnltlva se va pronunta tot de aceeasi conferinta; parintele, tutorul sau
corespondentul va avea drept de apel la consiliul scolar, care va pronunta definitiv.
e) Gonirea din tote gimnasiile sau liceele tarei se va pronunta de consiliul scolar
dupe raportul scolar ce'i va face conterinta profesorilor clasei.
Parintele, tutorul sau corespondentul scolarului va avea drept de apel la consiliul
permanent.
Art. 130. Censura, gonirea provisorie sau definitiva se vor face cunoscute parintilor, tutorilor
sau corespondentilor de catre profesorul ordinar.
Art. 131. Pedepsele coprinse la lit. a, b, 9i c se vor trece in catalogul clasei; pedepsele
coprinse la lit. d 9i e se vor trece in registrul general al directiunei 9i se vor comunica de catre
director tutulor celor-alte gimnasii de tara,
Art. 132. Cand un scolar va repeti duoi ani aceeasi clasa fara sa se pota face capabil de a
trece intr'o clasa superlora, se va exclude din scola.
Art. 133. In fie-care gimnasiu se vor tine duoa examene generale: unul in saptarnana care
precede saptarnana patimilor 9i eel de al duoilea de la 1-15 August, cand se va face
lmpartirea premiilor.
Art. 134. Anul scolar pentru licee 9i gimnasii se va incepe de la 1 Octombre 9i se va tine pana
la 15 August.
Vacanfiunl vor fi, afara de sarbetori, opt zile de craclun, 15 zile la Pasci, 9i o luna 9i
jurnatate de la 15 August pana la 1 Octombre.
Art. 135. In cursul anului, la fie-care trimestru, se va tine concurs intre scolarii fie-carei clase 9i
pentru fie-care lectiune.
Concursul se va face in scris 9i se va insemna gradul ce fie-care scolar a dobendit.
Examenul de Pasci se va socoti ca un concurs pentru gradarea scolarilor asupra
lnvataturilor semestrului anteiu.
Art. 136. 0 proba in scris este de rlqore pentru fie-care examen. Aceste probe se vor cerceta
de catre conferlnta profesorilor clasei. Directorul sau un representant al consiliului permanent
va asista la tote probele tutulor examenelor.
Art. 137. Pentru fie-care clasa vor fi trei premii. Premiul antelu cu coroan• se va da scolarilor
cari au unit maximul notelor la tote lectlunile clasei lor.
Premiile se vor regula de conferlnta profesorilor clasei. Scolarul care, in cursul anului,
s'a gonit provisoriu sau a fost pedepsit cu duoa censuri va perde dreptul de premiu.
Art. 138. In tote orasele unde vor fi duoa sau mai multe gimnasii, duoa sau mai multe licee, ori
gimnasii 9i licee, se va tine, la finitul fle-carui an scolar, un concurs intre scolaril prernlaf ai
tutulor acelor gimnasii 9i licee ale orasului.
Acest concurs se va face asupra obiectelor de studiu ale gimnasiului sau liceului, iar nu
asupra obiectelor coprinse in programa anuala a fle-carel clase.
Se vor publica in Monitor 9i in jurnalul lnstrucnunel numele scolarllor trlunmfatorl,
numele profesorilor lor 9i al gimnasiului sau liceului in care au urmat.
Art. 139. Modul de insemnarea notelor 9i de gradarea scolartlor se va urma conform regulelor
in fiinta 9i regulamentelor viitore.
Art. 140. Scolarii gimnasiilor 9i ai celor patru clase inferiore de licee vor primi de la profesorul
ordinar, la finele fie-carul an, un act de prornotlune, in care se vor trece notele invataturei 9i
conduitei, numarul lipsirilor 9i pedepsele ce vor fi primite.
Acest act se va presinta de scolar la profesorul ordinar al clasei superiore, vazut 9i
subscris de parintele sau corespondentul sau.

32
 §IV
Examenele generale de gimnasiu ~i de liceu
Art. 141. Scolarii cari au urmat cursurile claselor de gimnasiu sau de liceu var trece un
examen general spre a putea dobendi diplom• .
Scolarii cari var avea asemenea diplome se var bucura de drepturile prescrise prin legi.
Art. 142. Examenele generale se var tine in localul gimnasiilor, liceelor sau al Academiei de
duoa ori pe an.
Cea d'anteiu sesiune va ti de la 15-30 Octombre; cea de a duoa sesiune va ti de la 1
pana la 15 lunie.
Nici un examen isolat nu se va tine afara de aceste sesiuni.
Art. 143. Studentii cari vor fi urmat in parte sau in institute private, var trece examenul general
la liceele sau gimnasiile publice §i cu aceleasi conditluni.
Art. 144. Studentul care va voi sa treca examenul general se va adresa cu cerere in scris
catre director cu 15 zile eel putin inaintea deschideri sesiunei, alaturand pe linga cerere actul
de nascere.
Art. 145. Comisiunea examinatore se va compune din atati profesori cate sunt obiectele de
studiu ale gimnasiului sau liceului.
Acesta comisiune va fi preseduta de director, sau de rectorul Academiei. Presedintele
nu va avea vat. La aceste comisuni va putea asista §i un membru al consiliului permanent.
Art. 146. Directorul va forma lista membrilor comisiunei pentru fie-care sesiune §i o va
comunica fie-carul membru.
Art. 147. Nuse cere la examenele generale cunosclnte mai multe sau mai intinse decat cele
propuse in gimnasiu sau in liceu in timpul cand ii frecuenta candidatul.
Art. 148. Consiliul permanent va forma un regulament in care se va insemna pe larg obiectele
examenului general, precum §i numele autorilor pentru limbile clasice, conform cu programa
in vigore.
Art. 149. Examenul general se va face prin cats duoa probe pentru fie-care materie, una
scrlsa §i alta orala, dupe regule ce se va pune de consiliul permanent.
Art. 150. Candldatil resplnsi se pot presinta in viitorea sesiune fara a Ii se tine in serna
admiterea lor la probele scrise.
Art. 151. Candldafii adrnlsi vor primi, prin ingrijirea directorului, diplome.
Aceste diplome, date in numele Domnitorului, var purta sigiliul scolei §i var fi
subsemnate de director, de rectorul Unlversltatel §i de candidatul examinat.
Ele var fi vizate de ministrul lnstructiunel.
Art. 152. Directorul va raporta pe fie-care an despre nurnarul §i numele candidatllor admisl §i
respinsl la examenul general.
Art. 153. Dupe un an, lncepend de la promulgarea acestei legi, nu se var mai da certificate
colective de urmarea claselor gimnasiale, ci numai diplome dupe condltlunile §i in forma aci
mai sus prescrlsa.

§V
Despre internate
Art. 154. Un internal se va institui, sub directlunea directorului liceului, pe linga fie-care liceu §i
in acelasi local.
Art. 155. Fie-care internal va avea un provisor, mai multi repetitori, un econom §i omeni de
serviciu.
Toti acestia var fi salariaf de Stat §i var avea sederea in internal.
Art. 156. Provisorul va avea administrarea rnorala §i econornlca a internatului.
Art. 157. in prlvlnta partel economice, provisorul se va ajuta de un econom, care va face
cheltuelile, le va justifica §i va tine comptabilitatea.
Art. 158. in prlvinta partel morale §i disciplinare, provisorul va fi ajutat de repetitori.
Art. 159. Repetitorii var ajuta pe scolari a repeti lectlunlle.
Pentru clasele superiore se pot lua repetitori afara din internal, cari sa vlna numai la ore
hotarlte,
Art. 160. Toti arnplolatil internatului var fi sub nemediata priveghere §i ascultare a provisorului,
care, la cas de trebulnta, va raporta directorului liceului.

33
Art. 161. Pe fie-care an, in luna lui Septembre, provisorul va trarnlte prin director, ministrului
budgetul de veniturile §i cheltuielile ordinare §i extraordinare ale internatului pentru anul viitor.
Art. 162. El i§i va da socotelile conform regulilor ce sunt §i pentru cele-alte autorltatl.
Art. 163. Nu se vor admite in internat de cat scolari cari sa urmeze invataturile liceului.
Art. 164. Scolarii din internate vor fi parte stlpendlsti ai Statului parte solventi. Nurnarul
scolarilor de fie-care categorie, precum §i plata celor solventl, se vor determina prin
regulamente speciale date dupe formele prescrise prin art. 14.
Art. 165. lnternii solvenf vor platl pretul pensiunei la inceputul fle-carui semestru.
Art. 166. Stipendiile Statului pentru internate se vor da la inceputul fle-carul an prin concurs,
care se va publica eel putin cu trei luni inainte de ziua in care va avea a se tine.
Materiile concursului vor fi obiectele de studiu ale claselor inferiore celei in care
candidatul voiesce a fi admis.
Art. 167. Concurentll se vor inscrie de mai inainte in registrul depus la cancelaria liceului, §i
parlntil sau corespondentil lor vor depune actul candldatilor de nascere, actul de vaccinare
sau dovada ca a zacut de varsat, actele de invataturile ce vor fi facut, precum §i un act de
neaverea parlntilor, ori de serviciile lor publice.
Art. 168. Se vor primi concurentii dupe etatea lor, asa in cat pentru clasa I vor concura cei
intre 10 §i 12 ani; pentru clasa II, cei intre 11 §i 13 ani; pentru clasa Ill, cei intre 12 §i 14 ani §i
asa mai departe.
Cei ce vor fi in etate mai Inaintata nu vor fi primiti.
Art. 169. Concursul se va tine in orasul unde se afla internatul.
Art. 170. In Bucuresci, co~isiunea examinatore se va numi de ministru; resultatul concursului se
va face cunoscut asemenea prin ministru. In cele-alte erase de catre consiliul scolar, Comisiunea
examinatore va fi preseduta de directorul liceului.
Art. 171. Comisiunea, exarnlnand pe concurenti, ii va clasifica dupe gradul meritat de den§ii
asupra obiectelor de studiu prescrise prin art. 166. §i dupe etatea lor; ea va raporta de tote
ministrului. Acesta va decide, consultand pe consiliul permanent al lnstructiunel.
Art. 172. Directorul va raporta ministrului lndata ce s'a tacut vacantlune de stipendiu.
La fie-care sese luni el va trarnite ministrului un raport despre starea internatului.
Art. 173. In fie-care internat se va afla o sala de infirmi; un medic va visita institutul eel putin
de trei ori pe saptamana.
Aparate gimnastice se vor stabili in internate pentru exercltlul corpului in timpul
recreatiunilor.
Art. 174. Dlsposltlunl mai desvoltate asupra moralei, igienei, disciplinei, asupra materialului §i
comptabllltatel internatelor se vor stabili printr'un regulament special.
Art. 175. Pedepsele disciplinare se vor aplica de director dupe un regulament special.
Art. 176. Gonirea din internat se va aplica:
a) Asupra acelor interni, cari, prin reua lor purtare sau relele exemple ce da celor-alti
scolari in internat sau in liceu, ar fi causa de scandal sau de desordine;
b) Asupra stlpendistllor cari vor repeti aceeasi clasa, fara de cas de bola.
Gonirea se va pronunta de catre ministru dupe raportul directorului.
Art. 177. lnternatele fond ate §i lntretlnute cu cheltuelile particularilor, rnunlclpatitatllor sau altor
corpuri se vor regula ca §i internatele tntretinute de Stat, in lipsa de dlsposltlunl diferite din
partea fondatorilor.
Art. 178. Cand asemenea asezarnlnte s'ar pune de fondatorii lor sub dlrectiunea autorltatllor
instructiunel publice, primirea fondurilor afectate la a lor tntretlnere se va face printr'o lege
speciala.
Art. 179. Stipendiile fondate in internatele Statului, cu cheltuiala particularilor, rnunlclpalitatllor
sau altor corpuri, se vor regula dupe vointa fondatorilor; iar in lipsa de disposltlunl particulare,
se va urma dupe regulile intocmite pentru stipendiile Statului.
Art. 180. lnternatele §i stipendiile, de cari se face mennune in art. 177 §i 179 vor purta numele
fondatorilor lor §i vor fi trecute anume in statistica anuala a scolelor,
Art. 181. in prlvlnta adrnlnistrarei fondurilor destinate pentru stipendii sau pentru internate, se
va executa, conform legei civile, volnta fondatorilor sub privegherea §i raspunderea ministrului
instructiunel.
Art. 182. Daca fondatorul a determinat nurnarut stlpendistllor §i daca sumele afectate pentru

34
lntretlnerea lor nu sunt de ajuns, ministrul va scadea numerul stipendlstllor in proportiune cu
sumele afectate.
Art. 183. Scolarii stipendlatl de munlclpalitati sau de alte corpuri ori de particulari, vor fi supusi
la aceleasi regule de dlscipltna i;;i de ordine ca i;;i scolaril stlpendlaf de Stat.

SECTIUNEA II
Despre scolele secundare de fete

Art. 184. in tote orasele unde sunt licee se vor stabili scole secundare de fete compuse din
cinci clase.
Art. 185. Scolele secundare de fete vor fi puse sub inspectlunea i;;i priveghiarea rectorului
Unlversltatil i;;i consiliilor judetene.
Art. 186. Fie-care i;;cola secundara de fete va avea o directrice, una sau mai multe superiore
de clase, profesori, barbatl sau femei i;;i alti omeni de servicu.
Toti acestla vor avea remunerarli prevazute in budgetul Statului.
Directricea i;;i superiorele de clase vor locui in internat, fara familie.
Art. 187. Directricea va fi lnsarclnata cu administrarea rnorala i;;i materiala a scolel, cu
priveghiarea studiilor i;;i disciplinei, cu aplicarea programelor i;;i cu ori-ce alte atributlunl i se vor
da prin re~ulamente.
Art. 188. lnvataturile coprinse in aceste scoli se vor determina de consiliul permanent lntr'o
proqrarna care, dupe ce se va supune consiliului general, se va tntarl de Damn.
Art. 189. invataturile din aceste scoli vor fi obligatore, afara de:
a) Limbile moderne, dintre cari numai una va fi obligatore, dupe alegere;
b) Pedagogia, care se va propune in anul eel din urma, i;;i va fi obligatore numai
pentru acele fete cari se destlna la profesorat;
c) Musica instrumentala, pentru care elevele ce vor voi a tnvata vor da o deosebita
plata.
Art. 190. Elevele in aceste scoli vor fi tote inteme, dintre cari unele stipendiate, iar cele-alte solvente.
Art. 191. Dlsposltiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177,
178, 179, 180, 181, 182 i;;i 183 se apllca i;;i a scolele secundare de fete.
Art. 192. Nu se vor admite ca eleve solvente fete mai mari de duoi-spre-zece ani. Ele vor
trebui sa alba eel putin cunosclntele obligatore.
Art. 193. Nu se vor admite sa concure pentru stipendiile Statului fete mai mari de trei-spre-
zece ani.
Art. 194. Elevele cari vor fi terminat cursurile scolei vor primi un certificat subscris de directice
i;;i vizat de rectorul Unlversltatel.
Acest certificat va da drept de preferinta la postul de instutrice pentru scolele primare de fete.
Art. 195. O eleva stipendiata nu pate parasi scola, fara o causa legitima, mai 'nainte de a termina
tote cursurile, atara de casurile escludere prevazute la art. 176.
in llpsa de cause legitime, parintii vor intorce cheltuelile tacute.
Art. 196. Excluderea unei eleve, conform art. 176, se va pronunta dupe ce va fi fast anuntata
acesta parlntilor sau corespondentilor. Fata exclusa se va lncredlnta lor. Asemenea i;;i pentru
elevele solvante.
Art. 197. Directicea va raporta ministrului despre ori-ce vacantlune de stipendie s'ar face in
internat in cursul anului.
Art. 198. Scolele aczuale de fete, superiore sau centrale, cu intematele lor, cari se intretin cu spesele
Statului, se vor transforma, in sese luni dupe promulgarea acestei legi, in scole secundare.

SECTIUNEA Ill
Despre scolele reale

Art. 199. Scolele reale au de scop a da invatatura trebulnclosa pentru exercitarea unei arte
sau profesiuni.
Art. 200. Municipalitatile sau ori-ce alta persona pot fonda scole reale sau a subventlona pe
cele existente.
Art. 201. Regulile relative la examene, promotiunl, dlsclptina de la art. 119, 120, 121, 122,

35
125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139 §i 152, se vor aplica §i la
scolele reale.
Art. 202. Scolarii ce vor termina cursurile unei scole, vor trece un examen general asupra
invataturilor ce au facut,
Comisiunea examinatore va fi cornpusa din toti profesorii scolel, §i candidatul admis va
primi o diploma de capacitate.
Art. 203. Profesorii scolelor reale vor forma contertta scolel.
Aceasta conferinta, preseduta de director, se va aduna eel putin o data de luna.
Art. 204. Atributiunlle contermtel vor fi:
1) De a delibera asupra intereselor scolei §i a propune ministrului rnasurile ce ar
trebui a se lua.
2) De a regula prornotiunea scolarilor §i tmpartirea premiilor.
3) De a raspunde la ori-ce cestiune i s'ar pune de autorltatile superiore.
Deliberatlunile conterlntel se vor trece intr'un proces-verbal §i, la trebulnta, se vor
comunica ministrului spre aprobare.
Art. 205. Municipalitatile sau alte corpuri morale, cari vor fonda §i vor lntretine scoli reale, pot
intinde sau §i a modifica programa dupe mijloacele ce au.
Acesta se va face cu aprobarea ministrului.
Art. 206. Un regulament special va prevedea mai pe larg la cele relative la aceste scole.
Art. 207. Se vor institui in centrurile principale ale Rornaniei trei scole de aqricultura, cari var
coprinde §i ferme model, pentru lnltlatlva practica a agriculturei.
Art. 208. Se vor Intilnta scole de industrie in orasele Bucuresci, lasi, Galati, Braila, Craiova,
Ploesci, §i Turnu-Severin.
Art. 209. Nu vor fi prlrnlti in acele scole de cat tinerii in etate de cinci-spre-zece ani §i
posedand cunoscintele prescrise prin art. 32.
Art. 210. Toti scolaril var fi interni. Statul va funda in tote aceste scole cate cinci-zeci de
stipendii intregi, cinci-zeci de stipendii de trei patrimi §i cinci-zeci de jumatati de stipendii.
Tote aceste stipendii se vor da prin concurs la tinerii rornani cari nu var avea mijloce
sau ale carer mijloce nu var fi indestule.
Art. 211. Cursul va fide patru ani. Obiectele var fi:
Aritmetica §i comptabilitatea lndustriala, geometria, geometria descriptiva §i desemn de
rnaslne, fisica, chimia, mecanica, nivelare §i ridicare de planuri, lernnarla (dulgheria, tarnplarla,
strunqaria), feraria, alamaria, §i tumatorla.
Art. 212. in cei d'antelu opt ani de la lntilntarea acestei scole, obiectele fabricate lntr'ensele se
vor vinde §i comandele se var executa cu pretul costului lor, fara nici un beneficiu.
Art. 213. Municipalitatile oraselor vor contribui spre a procura localul, mobilele §i lemnele de
lncalzlt ale scolel.
Ele pot fonda asemenea §i stipendii.
Art. 214. Se var institui scole de comerciu in orasele Bucuresci, lasl, Galati. Braila, Ploesci,
Craiova §i Turnu-Severin.
Art. 215. Nu vor fi primlti in aceste scote de cat tinerii in etate de duoi-spre-zece pana la opt-
spre-zece ani §i posedand cunosclntele claselor primare.
Art. 216. Cursul scolllor de comerciu va fide patru ani.
Obiectele de studiu var fi:
Limbile strains:
Dreptul comercial §i maritim;
Aritmetica, calculul mintal §i comptabilitatea;
Geografia comerciala:
Elemente de geometrie §i desemn liniar;
Elemente de flsica, chimie §i rnecanlca;
Corespondenta cornerciala;
Economia politica §i dreptul administrativ;
Manipula\iuni aplicate la studiul marturilor §i descoperirea falsificarilor.
Art. 217. Fie-care scolar va plati o pensiune anuala de zece galbeni. Statul va fonda in
fie-care din aceste §Cole cate duoa-spre-zece stipendii pentru §Colarii cei fara mijloce sau ale
caror mijloce nu ar fi indestule.

36
Art. 218. Munlclpalitatile oraselor vor contribui spre a procura localul scolel, mobile §i lemnele
de lncalzlt.
Ele pot fonda asemenea §i stipendii.
Art. 219. Se va prevedea prin regulamente speciale la executarea disposltlunllor de mai sus,
relativ la scolele de aqricultura, de industrie §i comerciu.

APENDICE
Scole secundare de rnedlclna

§I
Scole de moslt
Art. 220. Se va stabili in orasele mari de prin [udete pe langa spitalul central cate o maternitate
§i o scola de rnoslt pentru formarea de moss de clasa II, destinate la trebulntele comunelor
rurale.
Art. 221. La institutul Gregorian din la§i §i la institutul de nascere din Bucuresci se vor forma
mose de clasa I, cari vor avea drept de a exercita arta mosltulul in tota intinderea Rornaniel.
Art. 222. Invataturlle ce se vor propune in scolele de moslt sunt:
1) Teoria §i practica rnosltulul.
2) Altoirea.
3) Pansamente elementare.
4) Cunoscinte asupra plantelor §i substantelor usuale necesare lauzelor §i pruncilor.

SECTIUNEA VI
Seminarii

§I
Despre lntretlnerea seminariilor ~i administrarea lor speclala
Art. 223. Vor fi duoa grade de seminarii pentru biserlca ortodoxa.
Cele de gradul I vor fi compuse de patru clase.
Seminarele de gradul II vor avea septe clase.
Art. 224. Fie-care eparchie va poseda un seminar de gradul anteiu in Bucuresci §i in lasl va fi
cate un seminar de gradul II. Seminariile vor fi stabilite la resedlnta eparchiei §i mai cu
preferinta in localul vre-unei monastiri.
Art. 225. Seminariile vor fi fondate §i lntretlnute cu cheltuielile Statului, cu scop de a produce
preoti de mir §i alti eclesiastici.
Art. 226. lnspectiunea superioara a seminariilor este a ministerului instructlunei publice §i cultelor.
Mitropolitul §i Episcopii au inspectiune speclala sub autoritatea ministerului.
Art. 227. Mitropolitul §i Episcopii au dreptul de a priveghia starea generala §i progresul
seminarului din eparchia lor §i de a comunica ministrului despre ori-ce neregularitate, llpsa
sau trnbunetatlre.
Art. 228. Fie-care seminar va avea un director, care va fi parte biserlceasca, un econom, un
secretar §i alti amplolati §i omeni de serviciu.
Art. 229. Directorul va fi lnsarclnat cu administrarea morala §i rnateriala a seminarului, va avea
Insarcinarea de a inspecta studiile §i exercltlul religios.
El va fi capul tutulor celor-alti arnplolati §i profesori.
Atrlbutlunlle economului, in cea ce priveste cheltuelile §i comptabilitatea §i a celorlalti
arnplolatl, se vor regula mai pe larg prin regulamente speciale.
Art. 230. Directorul, precum §i revisorul districtului, vor raporta ministrului lnstructlunii sau
chiriarcului local despre nereqularitatile §i trebuintele ce se ivesc in seminar.
Art. 231. La finele anulul scolar, directorul seminarului va face ministerului §i chiriarchului un
raport general asupra starei morale §i materiale a seminarului.
Art. 232. Toti profesorii seminarului vor forma un consiliu presedut de director.
Acest consiliu care se va aduna eel putln o-data pe luna, va avea aceleasl atrlbutlunl ca
cele prevazute la art. 204 de la scolele reale.

37
 § II
Adminisuneascolarllor !ji obiectele de studiu
Art. 233. Invataturlle ce se vor propune in seminariile de gradul I sunt:
a) Desvoltarea obiectelor coprinse in art. 32;
b) Notluni de flsica, chimie, istorie naturals:
c) Notluni de agronomie, horticultura §i vlticultura:
d) Notluni de medlcina populara §i veterinara:
e) Exercitil in scris §i orale de predici;
f) Notluni de logica §i rnorala fllosofica;
g) Musica vocala §i cantart bisericesci;
h) Confesiunea ortodoxa, leturgia, istoria vechiului §i noului Testament, istoria
blserlcesca, teologia rnorala §i pastorals:
i) lstoria §i geografia.
Art. 234. Tnvataturile seminariilor de gradul al duoilea var fi, deosebit de cele coprinse in
articolul precedent:
a) Teologia doqmatica;
b) Dreptul canonic;
c) Algebra, geometria plana §i mecanica elernentara:
d) Psichologia;
e) Elemenete de limbile latina §i elena:
f) Retorica.
Art. 235. Pe langa invataturile mai sus prescrise, scolarii vor face practice de serviciul religios in
biserica sau in capela seminarului sub lnspectlunea directorului.
Art. 236. Var fi admlsl ca scolari, de la etatea de patru-spre-zeci pana la septe-spre-zece ani,
juni, de natlonalitate romans, cari vor justifica prin certificate sau prin examene de
cunoscintele prescrise prin art. 32.
Art. 237. Se vor preferi la admitere fii de preof §i alti servitori ai bisericilor §i dupe acesfia fii de
cultivatori satenl, Fiii de orasenl sau de tergoveti se vor primi numai intru cat va fi trebuinta de
preof la bisericile de prin orasele din acea eparchie, iar altminterea numai in lipsa de fii de satenl.
Art. 238. Acel care se va admite ca scolar se lndatoreaza printr' acesta ca, in termen de trei ani eel
mult dupe terminarea invataturilor §i esirea sa din seminar, sa primeasca functiunea preoteasca ce
i s'ar oferi, sau, la din contra urmare sa tntorca seminarului cheltuiala facuta cu densul.
Art. 239. La finele fle-carul an scolar, directorul seminarului va raporta ministerului §i
chiriarchului local despre locurile ce au sa fie vacante in semniar pe anul viitor, spre a se lua
cuvenitele rnasurl pentru a lor implinire.
Art. 240. Scolarii seminariilor vor fi interni; nurnarut lor se va defige prin regulament special
dupe trebuinta ce este de preoti la bisericile din eparchie.
ln lips~ de tncapen sau de mijloce lndestolatore, se va admite §i scolari externi, cari vor fi,
cu tote astea, supusi la aceleasi regule de dlsciplina ca §i internii.

§ Ill
Despre dlsclpllna !ji examene
Art. 241. Scolarii interni vor fi intretinuti cu cheltuiala Statului.
Art. 242. Pedepsele disciplinare vor fi tot acele legiuite pentru scolarli de licee §i de gimnasii §i
se vor aplica de director.
Gonirea din internat a scolarllor, cari vor avea rea condulta sau vor repeti in duoi ani,
fara nici un resultat, aceeasl clasa, se va pronunta de consiliul profesoral §i se va aproba de
chiriachul local.
Art. 243. Scolarii cari au trecut cu succes cursurile seminarului, vor primi un certificat in care
se va arata notele de invatatura §i condulta.
Art. 244. Directorul va trece intr'un registru special numele §i domiciliul celor ce au terminat
cursurile seminarului §i au primit certificat.
In acest registru fie-care elev va avea rubrica sa, in care se va insemna mai tarziu daca
a primit o functiune §i in ce loc.
Art. 245. Tinerii cari au terminat cursurile seminarului de gradul I sau patru clase din seminarul
de gradul II, au drept de a fi nurnlti tara vre-un alt examen:

38
 a) Preoti,
b) invat~tori la scole satesci:
c) Secretari pe la protopopii;
Tinerii cari au certificat pentru studiile din un seminar de gradul II se vor numi cu
preferlnta:
a) Preoti la erase:
b) Proestori, protopopi, membri de consistorii, etc.
Art. 246. La finele tle-carui an scolar, directorul seminarului va comunica Episcopului local lista
de scolaril ce au trecut cursul seminarului de gradul I, sau cele patru clase ale seminarului de
gradul II, §i au primit certificat.
Episcopul va lua rnasurl spre a implini fara tntarzlere locurile vacante de preof prin
sernlnaristll ce au certificate, la cas de llpsa de asemenea locuri, se va tnteleqe cu cel-alti
Episcopi spre a se ocupa locurile vacante ce s'ar afla in alta eparchie.
Art. 247. Nici un intern nu pote fara motif legal a parasl seminarul mai inainte de a termina
seminarul de gradul I sau patru clase din seminarul de gradul al II-lea.
Legitimitatea motivului se va aprecia de consiliul seminarului.
Daca motivul nu va fi legitim, scolarul va intorce cheltuelile ce s'au facut cu densul.
Art. 248. Pentru comunele catolice va fi un seminar special in orasul lasi; un regulament
special determlna studiile §i conditlunile acestui stabiliment.

CAPITOLUL IV
INSTRUCTIUNEA
I
SUPERIORA

SECTIUNEAI
Despre instituireafacultAtilor§i despre cursurile lor

Art. 249. Sunt patru specii de facultatl, adica: de filosofie i;;i litere, de drept, de rnedlclna i;;i de
sciinte fisice, matematice i;;i naturals.
Art. 250. Mai multe facultatl, aflandu-se lnflintate intr'o localitate, constituesc o Universitate.
Art. 251. Facultatea de drept va coprinde:
1) Dreptul roman;
2) Dreptul privat roman;
3) Dreptul penal;
4) Procedura dreptului privat i;;i dreptul penal;
5) Dreptul comercial;
6) Dreptul public §i dreptul administrativ;
7) Dreptul gintilor;
8) Filosofia dreptului i;;i dreptul natural;
9) Economia politlca.
Art. 252. 0 scola de medicina se va forma in lasi, intocmai ca cea din Bucuresci.
Art. 253. Facultatile de rnedicina de la Bucuresci i;;i lai;;i se vor forma prin reformarea i;;i
complectarea gradata a catedrelor scolelelor nationals de medicina din aceste duoa erase.
Art. 254. Aceste facultati vor coprinde:
1) Anatomia descriptiva i;;i istologia;
2) Fisiologia urnana §i cornparata;
3) Fisica §i chimia rnedlcala:
4) Chimia chlrurqlcala i;;i medicina operators;
5) Patologia rnedlcala i;;i anatomia patoloqlca:
6) Patologia chlrurqicala, protesca i;;i aparate de fracturi;
7) Patologia i;;i terapeutica generala;
8) Clinica medicala §i terapeutica aplicata:
9) Obstretica teoretlca, clinica bolelor de lehuze i;;i de prunci;
10) lgiena i;;i medicina legala;
11) Clinicile: lnfantila, oftalmologica, sifilitica, i;;i dermatologica;
12) Botanica, zoologia, materia medicala i;;i arta de a formula.

39
Art. 255. Facultatlle de rnedlclna nu vor putea conferi gradul de doctor in rnediclna de cat
dupe complecta lor torrnatlune dupa cum se arata in articolul precedent.
Art. 256. Pe linga scolele de rnediclna se va institui o ~cola superiora de farmacie pentru
formarea de farrnaclstl rornanl,
Art. 257. Se va institui asemenea pe langa aceleasi scoll, cate o scola superiora veterinara,
spre a forma medici veterinari pentru serviciul civil ~i militar.
Art. 258. Facultatea de sciinte fisice, matematice ~i naturals va coprinde:
1) lntroductiune la calcul;
2) Algebra superiora ~i calcul diterential ~i integral;
3) Mecanica elernentara ~i ratlonata:
4) Geometria descriptiva;
5) Geodesia teoretica, astronomia;
6) Desemnul liniar ~i topografia;
7) Fisica;
8) Chimia generala;
9) Mineralogia §i geologia;
1 O) Zoologia;
11) Fisiologia;
12) Botanica.
Art. 259. Facultatea de filosofie §i litere va coprinde:
1) Psichologia, logica ~i metafisica;
2) Filosofia rnorala §i estetica;
3) lstoria filosofiei;
4) lstoria unlversala critlca;
5) Filosofia istoriei;
6) Literatura latlna §i elena:
7) lstoria literaturei antice §i moderns;
8) Pedagogia §i didactica.
Art. 260. Fiecare facultate se va organisa prin regulamente speciale date in forma
regulamentelor de administratiune publica. Aceste regulamente vor avea de obiect:
1) lnfilntarea gradat'a, dupa mediile tarel, a catedrelor necesare pentru cursurile
mentionate in precedentele articole.
2) infiin°tarea de alte cursuri accesorie pe linga fiecare facultate, dupe trebulntele ce
s'ar ivi in urma infiintarei celor din precedentul paragraf.
Art. 261. Durata cursurilor facultatilor va varia intre trei §i cinci ani dupe trebuintele flecarei
facultat'.
Art. 262. Pe linga facultatea de sclinte fisice, matematice §i naturals se vor alatura una sau
mai multe scole de apllcatiune pentru silvicultori, ingineri etc.
Cursurile de apllcatiune se vor face intr'un an sau eel mutt duoi; scolarli ce vor trece cu
succes examenul general asupra acestor cursuri vor primi o diploma speciala,
Regulamente specials vor regula aceste cursuri, precum §i conditlunile de admisibilitate
a scolarilor ce au urmat cei anteiu duoi ani ai facultatel de sclinte.

SECTIUNEA II
Despre admisiune, cursurl, examene §i dlsclpllna

Art. 263. Cursurile din facultati vor incepe la 15 Octombre §i se vor termina la finele lunei lui lulie.
Art. 264. Vor fi prirniti ca studenf requlati in facultati acei cari vor fi terminat cursurile
invataturilor de liceu §i vor fi trecut examenul general.
Art. 265. Vacantile de peste an vor fi aceleasi ca ~i la licee.
Art. 266. De la punerea in lucrare a acestei legi pana in duoi ani vor putea primi ca studenti
regulati in facultatl §i acei elevi cari vor fi urmat cursurile gimnasiale fara sa fi trecut un
examen general.
Art. 267. Pedepsele disciplinare aplicabile studentilor vor fi:
Admonltlunea, interdlctiunea profisorie de la unul sau mai multe cursuri, perderea
tlmporara a dreptului de a trece examenul, excluderea din facultate.

40
Art. 268. Cea anteiu pedeaps• se va pronunta de decan, cele-alte duoa de consiliul facultatel,
cea din urma de consiliul permanent.
Art. 269. In fie-care facultate studentii vor fi datori a trece antelu examenele anului spre a
ca~tiga dreptul de a se inscrie ca regulati la cursurile anului urmator; al duoilea, examenul
general spre a ca~tiga dreptul de diploma. Se vor hotart prin regulamente speciale pentru fie-
care facultate, nurnarul, obiectele, forma ~i epoca examenelor generale.
Art. 270. Nu va fi admis nici un student sa treaca examenul anual de nu va justifica ca a luat in
cursul acelui an de la secretarul facultatei pentru lnscrtpfluni ~i de nu va consemna mai inainte
cu o saptamana eel putin.
Se va defige prin regulamente speciale pentru fiecare facultate taxa unei inscriptiuni de
la 15-40 lei ~i taxa consemnarei de la 60 - pana la 120 lei. In cas de eliminare de la examen
studentul va perde jurnatate din taxa concernnaret.
Art. 271. Pentru diploma de gradul antelu studentul va pl- ti o tax- de opt galbeni; pentru cea
de gradul al duoilea taxa va ti de zece galbeni.
Art. 272. Vor fi admisibili la examenele generale ~i cei ce nu vor fi urmat cursul facultatel, sau
cari'I vor fi urmat in strainetate cu conditlune insa de a raspunde mai antelu tote taxele
raspunse de studentli requlatl.
Art. 273. Diplomele castiqate la Unlversltatlle stralne nu vor conferi nici un drept in Romania
fara un examen prealabil.

SECTIUNEA Ill
Despre admlnlstratlunea speciala a lnstructlunel superiore

Art. 274. Toti profesorii diverselor facultati ce compune o Universitate formeaza corpul
universitar. Profesorii scolelor de apllcatiune alaturate pe langa o facultate nu fac parte din
corpul universitar.
Art. 275. In capul fle-carel facultatl va fi un decan; profesorii facultatei lmpreuna cu decanul
vor forma consiliul facultatei.
Art. 276. In capul fie-drei Unlversltati va fi un rector care lrnpreuna cu toti profesorii
facultatilor acelei Unlversitatl vor forma consiliul universitar.

§I
Decanii ~i consiliile facultatllor
Art. 277. Profesorii Ile-carei facultati vor alege dintre den~ii un decan, care se va intari de Domn
dupe recomandarea ministrului. Decanul va fi ales pe trei ani ~i va fi reeligibil. El va avea etatea
eel putin de trei-zeci ani ~i nu se va putea alege de cat intre profesorii nurniti definitiv.
Art. 278. Decanul represlnta facultatea, are admlnlstratiunea rnorala ~i materiala, priveghiaza
exacta aplicare a legilor ~i regulamentelor facultatel,
Art. 279. Functiunea decanului este onorlftca.
Art. 280. Decanul are lnspectlunea cancelariei facultatel, reguleaza examenele scolarilor,
numesce comisiunile examinatore pentru scolarl, tine corespondenta cu autoritaflle superiore.
Art. 281. Decanul convoca ~i presldeaza adunarile consiliului facultatel,
Art. 282. ln lipsa decanului, eel mai vechiu dintre profesori ii va tine locul.
Art. 283. Decanul va raporta ministrului sau rectorului Academiei despre ori-ce nereqularitati,
negligente sau abateri din partea vre-unui profesor al facultatel.
El va avea dreptul de a face observatlune profesorilor abatutl sau neqliqentl.
Art. 284. Decanul are generala priveghiare asupra disciplinei scolarllor din facultati ~i va aplica
pedepsele disciplinare conform legei.
Art. 285. Decanul va face raport prin interventlunea rectorului Unlversltatel sau de-a dreptul
catre minister, acolo unde nu este rector.
Art. 286. Consiliul tacultatel se aduna de cite ori se va convoca de decan.
Cind trei din profesorii facultatei cer adunarea consiliului, decanul va fi dater a'I
convoca.
Art. 287. Consiliul fie-carei facultati formeaza programa generala a studiilor ~i impartirea pe
zile ~i ore, delibereaza asupra programei detaliate ca fie-care profesor va ti dater a face
asupra cursului seu. Programa generala ~i programele detaliate se vor presenta pe fie-care

41
an, mai'nainte de inceperea cursurilor, la examenul consiliului permanent.
Ele fiind aprobate de ministru, decanul facultatei le va publica §i afige in facultate.
Art. 288. Consiliul facultatei delibereaza asupra executsrei legilor §i regulamentelor disciplinare. El
aplica pedepsele disciplinare in limitele acestei legi; formeaza nouile regulamente dupe trebuintele ce
s'ar servi, propune ministrului sau rectorului Universitatei mesurile de tmbunatatire §i delibereaza
asupra orl-carel cestiuni i s'ar pune de autorltatile superiore in interesul facultatel,
Mesurile regulamentare nu pot avea putere pina nu se vor aproba de minister dupe
formele prescrise prin lege.
Art. 289. Consiliul facultatel se pronunta asemenea asupra cestiunilor de dispense de
examene, de inscriere sau admitere la cursuri.
Art. 290. La finele fie-carul an scolar, consiliul facultatei va face catre rectorul Unlversltatel un
raport despre starea studiilor din facultate.
Art. 291. Cancelaria facultatel se va tine de un amploiat sau duoi, nurnlf de ministru, dupe
recomandarea decanului §i cu remunerarii defipte prin budget.

§II
Rectorul~i consiliul Universitatei
Art. 292. Profesorii facultatilor din aceeasi Universitate aleg din sanul lor trei persone, dintre
cari ministrul va numi pe rectorul Unlversltatel prin decret Domnesc.
Art. 293. Rectorul va trebui sa fie roman sau naturalisat roman. sa alba etatea de patru-zeci
ani §i sa fi servit 8 ani ca profesor.
Art. 294. Rectorul este ales pentru patru ani; el este reeligibil.
Art. 295. Rectorul are qenerala priveghiare asupra exactei apllcari a legilor §i regulamentelor
relative la instructiunea superiora.
El are dreptul de a inspecta fie-care facultate, de a asista la cursuri, de a face observari
profesorilor §i decanilor, de a se informa despre studii §i despre progresul studentilor, §i de a
informa, la cas de trebulnta, pe ministru despre ori-ce abateri sau nereqularitati.
Decanii vor raspunde la ori-ce lnforrnatlunl ce se vor cere de rector, verbal sau in scris.
Art. 296. Rectorul are dreptul de a pune consiliului fie-carei tacultaf sau consiliului
Universltatel, ori-ce cestiuni cari intereseza o facultate in specie sau Universitatea in genere.
Art. 297. Rectorul priveghiaza, intr'un mod special, museele, bibliotecile, galeriile §i cabinetele
cari fac parte din Universitate.
Art. 298. La finele tle-carui an scolar rectorul va face catre ministru un raport despre starea
generala a Universltatel.
Art. 299. El va avea ori-ce alte atributlunl disciplinare §i de administratiune cari i se vor da prin
legi §i regulamente.
Art. 300. Rectorul convoca consiliul universitar §i'I presldeza.
Art. 301. Cind rectorul va lipsi, eel mai vechiu in functiune din decani'i va tine locul.
Art. 302. Corpul Unlversltatel este represintat: prin decanii facultatilor, tmpreuna cu rectorul,
ca consiliu special; prin toti profesorii facultatltor, ca consiliu general sau universitar.
in consiliul generai' vor lua parte nurnai profesorii titulari nurniti definitiv; iar profesorii
nurnlti provisoriu vor avea voce consultatlva.
Art. 303. Consiliul special se va aduna ori de cite ori rectoru'I va convoca sau din oficiu sau
dupe lnitiatlva luata de majoritatea decanilor.
El delibereaza, mai cu searna, asupra apllcarei legilor §i regulamentelor relative la
facultati, asupra masurllor de disclplina generala §i asupra orl-carei alte cestiuni care
intereseza facultatea.
Art. 304. Hotarlrile regulamentare ale consiliului special nu pot fi executorii mai'nainte de a se
aproba de minister, conform legilor stabilite.
Art. 305. Consiliul special, mai'nainte de a lua o hotartre, pote supune cestiunea la
dellberatiunea consiliului general universitar. El pote supune acestui consiliu ori-ce alte
cestiuni cari intereseza lnstructiunea superlora in genere.
Art. 306. Consiliul general universitar se convoca de rector.
Rectorul va putea convoca acest consiliu sau din oficiu sau dupe inltiatlva luata de
minister, ori de consiliul special al decanilor.
Art. 307. Consiliul universitar va delibera asupra tutulor cestiunilor de admlnlstratiune, de

42
ordine, dlsclpllna ~i lnstructiune, cari se referesc la facultatl sau la instructlunea superiora in
genere.
Art. 308. Consiliul universitar pate lua initiativa de a propune ministrului ori-ce lmbunatatire in
ramurile lnstructlunel superiore.
Art. 309. Hotarlrlle regulamentare ale consiliului universitar nu sunt obligatorii de cat dupe ce
se var aproba de minister.
Art. 310. Rectorul va avea o diurna pe luna de lei 500.

PARTEA II
Despre corpul lnsarclnat cu tnvetatura §i cu administrareaspeclala a scolelor

CAPITOLUL I
DESPRE PREPARAREA iNVATATORILOR

SECTIUNEA I
Despre §cola norrnala

Art. 311. Se var institui in Bucuresci ~i lasl scole normale pentru formarea de profesori de
licee ~i de facultatl.
Art. 312. Ramurile de invatatura ale acestei scole var fi:
1) Literatura in genere.
2) Sclintele matematice ~i naturale.
3) Teoria invatamentului sau filosofia, considerat· ca metod de cercetarea
proceselor spiritului uman in litere ~i in scilnte.
4) Practica celor mai bune procese de invatament ~i de dlscipllna scolara.
Art. 313. Personalul pentru adrnlnlstratiunea ~i invatatura scolei normale se va compune:
1) De un director al sectiunei de litere, care va fi decanul facultatei de litere.
2) De un director al sectlunei de sclinte, care va fi decanul facultatei de scilnte.
3) De maestrli de conferlnte, cari var fi profesori de la facultatea respectiva.
4) De patru repetitori, cari var fi profesori de licee.
5) De un econom.
6) De trei veghiatori de ordine.
7) De mai multi servitori.
Art. 314. Directorul sectlunel de scllnte va avea locuinta in scola ~i o va guverna sub
autoritatea ministrului.
Art. 315. Mae~trii de conferinte ~i repetitorii se var numi de Damn, din corpurile determinate in
precedentul articol, dupe recornandatlunea ministrului.
Art. 316. Economul va fi numit de ministru, dupe recornandatiunea directorului de scllnte.
Art. 317. Veghiatorii de ordine se numesc de directorul de sciinte. Ei locuesc in ~cola ~i au a
inspecta pe elevi in orele de recreatiune, de culcare, de dormire, peste nopte ~i la sculare.
Ei tnsotesc tot-d'a-una pe elevi la ducerea lor la cursul facultatllor ~i la intorcere.
Art. 318. Elevii var fi interni, tntretinutl pe spesele Statului cu nutrirea, vestrnentul, tnc- lzirea,
luminarea, cartile ~i materialul necesar la studiu.
Art. 319. Nurnarul lor va fi de 30, din cari se var admite cate 1 O pe tot anul sau mai multi de va
cere trebulnta.
Art. 320. Elevii la scola normala se admit prin concurs, cari se va face pe fie-care an.
Art. 321. Concursul se va publica cu o luna mai 'nainte; tnscriptlunile se var face de la 15 -
Septembre pana la 1 Octombre; se va tlnea pentru acesta cate un registru la Universltatile din
Bucuresci ~i lasl.
Art. 322. Nici un aspirant nu se va inscrie de cat dupe ce se va depune la cancelaria rectorului
Unlversltatei actele urmatore:
1) Act de nascere prin care se va constata ca aspirantul este nascut roman ~i ca la 1
lanuarie urmator va avea etatea de la 17 pana la 23 ani.
2) Un certificat de vaccina sau dovada ca a zacut de varsat.
3) in cas de minoritate o declaratiune legalisata, din partea tatalui sau a tutorelui,

43
 coprlnzatore de autorisatlunea data aspirantului de a se destina la cariera de
profesor in curs de 10 ani.
4) Un certificat de aptitudine rnorala la functlunlle invatamentului din partea capilor
de lnstitutlune unde aspirantul se va fi aflat sau ca scolar sau ca invatator.
5) Un certificat de studii prin care sa se constate ca aspirantul a trecut examenul
general de clasele liceului cu succes.
Art. 323. Lista de lnscrlptiune a concurentilor se va depune la minister, lnsotita de tote actele
sus zise !?i cu avisul rectorului unlversltatel asupra fle-carel aspirant.
Art. 324. Concursul se va incepe la 10 Octombre. El va fi judecat de o comisiune cornpusa de
septe membri, dintre cari trei var fi nurniti dintre profesorii de liceu ai claselor superiore, duoi
dintre profesorii facultatel de litere !?i duoi din ai facultatel de scilnte. Acesta comisiune se va
presida de directorul Unlversltatel, care nu va avea vat.
Art. 325. Cursul acestei scole va fi de trei ani.
Art. 326. Elevii se impart in duoa sectiunl: in cea de litere !?i cea de scllnte, Aceste duce
sectiunl se disting de la inceputul cursului, dar au puncturi de contact comune cari rarnan a se
determina prin regulamente.
Art. 32?. Studiile anului d'anteiu sunt o revisiune aprofundat• a Inv- taturilor de liceu.
In anul al duoilea se va da acestor invataturi mai rnulta desvoltare §i se var perfectlona
elevii in cunosclnte de tot felul.
!=levii var urma, tot-d'o-data, in acesti duoi ani cursul facultatel respective.
In al treilea an elevii se considera ca viitori profesori !?i Ii se specialiseza studiul dupe
lnvatarnentul la care ei se destin• .
Art. 328. Elevii var putea in al treilea an sa supllneasca pe profesori in clasele gimnasiale.
Art. 329. Regulamentul de arnanuntele acestei scole se va face de consiliul permanent !?i se
va aproba de ministru.

SECTIUNEA II
Despre fondarea de stipendii pentru scolele din stralnatate

Art. 330. Statul nu va mai da stipendii, sub nici un alt cuvent, pentru Inv- tatura in scolile din
stralnatate de cat numai in interesul lnstructiunel publice nationale !?i sub urrnatoarele
condltiunl:
a) Ca aspirantul sa fie nascut roman, sa fie recunoscut fara mijloce proprii.
b) Ca din suma destinata prin budget, pentru stipendii, sa se afecteze duoa treimi in
favorea studentilor e!?iti din scola normala sau, in llpsa, a celor ce au absolvit
cursul tacultantor de litere sau scllnte, !?i o treime in favorea studentilor e§iti din
cele-alte facultati.
Art. 331. Cand s'ar slrnti necesitate de a se fonda un stipendiu afara din previsiunile articolului
precedent, un asemenea stipendiu nu se va putea fonda de cat prin lege speciala data in
cunoscinta de causa.
Art. 332. Pentru tote stipendiile ce var fi a se da in urmarea art. 330, se va tine concurs in cas
cand se var presinta mai multi asplranti la acelasi lac.
Art. 333. Concursul se va publica cu trei luni mai nainte. El se va tine daca, dupe articolul
precedent, va fi cas de concurs, inaintea unei comisiuni cornpusa din cinci membri, nurnitl de
ministru !?i preseduta la Bucuresci, de un membru al consiliului permanent, §i la la!?i de
rectorul Universltatel.
Presedintele nu va avea vat.
Asupra raportului comisiunei, ministrul va numi pe titulari stipendiilor.
Art. 334. Stipendiile se var da pe timpul ce va margini consiliul permanent, dupe date positive
asupra cursului scolel in care stipendistul are a intra, sau asupra naturei studiilor ce are a face.
Art. 335. Stipendistul se va obliga in scris de a servi la intorcerea in patrie ca profesor in
decurs de induoit timp de cat eel petrecut in stralnatate cu spesele Statului, insa sub
condltiune in favorea sa, de a fi chemat la un asemenea post in cei d'anteiu duoi ani dupe
intorcere.
In cas de minoritate, se va obliga !?i el lnsusl !?i parlntele sau tutorul sau,
Art. 336. Stipendistul va fi dater a tramlte pe fie-care an ministerului documente de

44
frecuentarea cursurilor, sau, in llpsa, de exemenele ce va fi trecut, §i, la intorcere, sa presinte
certificatul de absolutlune usitat la scola in care a urmet.
La din contra urmare, §i in llpsa de vre-un cuvsnt de justificare, stipendistul, dupe un
prim avertisment al ministrului, va fi rechemat in tera, daca se afla in acest cas, §i, in genere,
va fi supus a intorce Statului tote spesele f• cute cu densul in str· in· tate.
Art. 337. cano, din causa blne-cuventat-; un stipendist nu 'sl-a terminat studiile in timpul
marqlnlt, ministerul, in consiliul permanent, va putea sa'i promulge termenul dupe trnpreqlurari,
fara insa ca acesta prolungare sa treca peste duoi ani.
Art. 338. Particularii, precum §i rnunlcipalltatile §i verii-ce alte corpuri pot asemenea sa
fondeze stipendii in favoarea desvoltarei tnstructlunei. In cas cand acestia vor voi a Incredinta
guvernului asemenea fonduri, primirea lor se va face printr'o lege.
Art. 339. Stipendiile fondate in virtutea articolului precedent, se vor tntrebuinta dupe volnta
expresa a fondatorilor; iar in llpsa, dupe regulile intocmite pentru stipendiile Statului.
Art. 340. Aceste stipendii vor purta numele fondatorilor lor, §i se va face menfiune de densele
in statistica anuala a scolelor.
Art. 341. Daca fondatorul a determinat nurnarul stipendistilor §i daca sumele afectate pentru
lntretlnerea lor nu sunt de ajuns, ministerul va scadea nurnarul stipendlstilor la rnasura
sumelor afectate.
Art. 342. Scolarii stipendiatl de particulari sau alte corpuri vor fi supusl la aceleasi regule de
disclpllna §i ordine ca §i scolarli stlpendlati de Stat.

SECTIUNEA Ill
Despre scolele primare normale ~i despre conferlntele scolare satescl

Art. 343. Nu se vor putea primi lnvatatorl in sate de cat cei care vor justifica ca au trecut
cursurile prevazute prin. art. 32.
Art. 344. In orasele unde vor fi mai multe scole primare urbane, consiliul permanent va
determina una dintr'ensele care va servi de scola primara norrnala,
Art. 345. In acest cas, consiliul permanent va elabora o proqrama speclala, care va coprinde
§i notiuni de aqricultura §i de arta veterinara.
Art. 346. 0-data pe an, §i anume in cea d'antelu septernan- dupe Pasci, fie-care refisor va
aduna in conferlnta, la orasul central al ctrcurnscrlptlunel sale, pe totl sub-revisorii acelei
clrcumscriptlunl.
Aceste conterlnte vor tine eel putin trei saptarnanl,
Art. 347. Revisorul va arata sub-revisorilor in ce consista datoriile lor, le va explica legile §i
regulamentele relative la scolele comunale; va discuta impreun• cu den§ii tot ceea ce
lntereseaza invatamentul comunal §i rnasurlle de luat spre lmbunetatlre.
Art. 348. Revisorul va adresa ministerului un raport detaliat despre aceste conferinte.
Art. 349. De duoa ori pe an, §i anume la inceputul lui lunie §i la inceputul lui Septembre, sub-
revisorul va aduna in conferlnta, la o scola cornunala cea mai centrala, pe totl invatatorii
satesci din circumcriptiunea sa.
Aceste conferinte vor tine fie-care eel putin cate trei saptamani.
Art. 350. Sub-revisorul va tine in aceste conferinte lectiuni repetitore §i desvoltatore asupra
invetaturilor ce se propun in §Colele rurale.
El le va tine inca un mic curs de pedagogie §i didactica.
Art. 351. Resultatul acestor conferinte se va supune de catre fie-care sub-reviser, printr'un
induoit raport, revisorului respectiv, care va adresa catre ministrul unul din cele duoe raporturi,
impreuna cu observatiunile ce ar avea a face el insu§i.

CAPITOLUL II
DESPRE NUMIREA PERSONALULUI INSTRUCTIUNEI PUBLICE
SECTIUNEAI
Personalul administratiunei speciale
Art. 352. Revisorii §i sub-revisorii, directorii de §Cole secundare, directricele de §Cole de fete,
provisorii din internate, decanii facultatilor, rectorii Universitatilor §i toti cei insarcinati cu

45
adrnlnlstratlunea scolara, se vor numi sau se vor confirma de Domn dupe recomandatiunea
ministrului.
Art. 353. Ei vor trebui sa fie romani, nascuti sau naturallsati, §i deosebit, sa Intruneasca §i
calitatile cerute prin urmatoarele articole.
Art. 354. Nu se vor putea numi revisori de cat cei ce vor justifica de cunoscintele ce se propun
intr'un gimnasiu.
Art. 355. Nu se vor putea numi sub-revisori de cat cei ce vor justifica ca posed cunoscintele
claselor primare.
Art. 356. La cas cand numerul aspirantllor ar fi mai mare de cat numerul locurilor vancante,
consiliul permanent va alege prin concurs pe cei mai rnerltanti.
Art. 357. Acum, la inceput, in lipsa de persona cu calitatile cerute prin art. 354 §i 355, se va
numi prin preferinta dintre fostil revisori §i sub-revisori cari s'au tacut bine cunoscuti in
asemenea serviciu.
Art. 358. Revisorii §i sub-revisorii nu vor putea sa alba nici o alta functiune, nici profesiune.
Art. 359. Directorii de licee, de gimnasii, de scole reale §i de seminarii, nu se vor putea numi
de cat dintre actualii profesori ai acelor scole cari au mai multi ani de serviciu in sfera
instructiunei.
Art. 3GO. Directorii de seminare vor fi clerici. Ministrul va consulta, asupra alegerii lor, pe
chiriarchul local.
Art. 361. Directricele scolelor de fete nu se vor putea numi de cat dintre actualele institutrice §i
profesore ale acelor scole cari au etatea de duoa-zeci §i unu ani pentru scolele primare, de
duoa-zeci §i cinci ani pentru scolele secundare.
Art. 362. Provisorii de internate nu vor putea sa cumuleze cu acesta functlune nici o alta
functlune administrativa in sfera instructlunil.
Art. 363. Decanii tacultatilor §i rectorii Unlversltatilor se vor supune la Domn de catre ministrul
instructiunei, dupe ce vor fi fost alesl de corpurile respective, conform art. 277 §i 292.

SECTIUNEA II
Despre personalut invatator

Art. 364. Numirea definitiva a invatatorilor satesci se va face prin decisiune mmisterlala data in
forma art. 14; numirea institutorilor §i institutricelor, precum §i a profesorilor, se va face prin
decret domnesc. Numirea invatatorilor §i institutorilor la scolele lnfllntate §i tntretinute de
comune se va face de ele prin autorlsatiune minlsteriala.
Art. 365. Numirea provisorie a tnvatatorilor satescl se va face de prefectul judetului, dupe
recomandarea revisorului acelui judet; numirea provisorie a institutorilor §i institutricelor,
precum §i a profesorilor, se va face prin decisiune rninisteriala data in forma art. 14.
Art. 366. Numirea provisorie se va face pe curs de un an pentru tnvetatorii satesci, de duoi ani
pentru institutorii §i institutricele din comunele urbane, pe curs de trei ani pentru profesorii de
gimnasii, licee §i facultati.
Art. 367. Nimeni nu va putea ca§tiga o numire provisorie de tnvetator, instituter, institutrice,
nici profesor, de cat daca va justifica despre absolvirea unor studii identice sau analoge cu
cele ce sunt a se propune in clasa vacanta, precum §i a tutulor studiilor inferiori acelora.
Art. 368. Deosebit de acesta, aspirantii la un loc vacant de tnvetator in genere vor fi supusi la
o incercare care va consista:
a) Sau in proponimente publice de aceteasi materii, facute eel putin in curs de duoi
ani, daca nu va fi trecut mai mult de trei ani de incetarea acelor pronimente.
b) Sau in publlcatiune de scrieri asupra acelorasl materii.
c) Sau in examen, cand candldatil, mai putinl la nurnar de cat locurile vacante, nu au
nici unul din titlurile aratate in cele duoa aliniate precedente, ori cand titlurile ce
pot avea conform acelorasl aliniate nu sunt judecate de comisiunea competinte in
destul de multumltoare.
d) Sau in concurs, in acelasi cas prevazut prin precedentul aliniat, daca candidatii
sunt mai nurnerosl de cat locurile vacante.
Art. 369. Arbitrii cari vor judeca titlurile §i aptitudinea candidatilor vor fi:
1) Pentru lnvetatorll satescl, revisorul, inginerul sau, in lipsa medicul judetului §i

46
 institutorul de clasa IV al orasului.
2) Pentru institutorii !?i institutricele din comunele urbane, duoi dintre profesorii
gimnasiului local sau celui mai apropiat, trasi la sortl, revisorul judetului !?i duoi
delegati din partea prlmarlei locale.
3) Pentru profesorii de gimnasii, trei profesori de clase superiore ai liceului celui mai
apropiat, trasi la sorti, trei deleqati din partea munlclpatitatel !?i directorul liceului.
4) Pentru profesorii claselor superiore de licee, arbitrii vor fi: directorul liceului, cate
duoi profesori tra!?i la sorti din corpul profesoral al facultanlor din Bucuresci, pentru
partea de dincoce de Milcov, !?i din la!?i, pentru cea de dincolo de Milcov, de litere
!?i de sciinte, !?i duoi sau trei membri, dupe trebulnta, spre completarea numerului
de septe, deleqati din partea primarlel locale din sinul sau, sau dintre particulari
nurnlti de ministru.
5) Pentru profesorii de facultati, decanul !?i patru profesori ai facultatel acelei scilnte,
luati prin sorti, pentru Bucuresci, la Facultatea din lasl, !?i pentru lasl, de la cea din
Bucuresci; duoi membri din consiliul de Stat din sectlunea corespunzatore acelei
facultati: duoi membri alesi dupe natura facultatel sau din curtea de casatiune, sau
din consiliul medical, sau din consiliul technic, iar in llpsa deleqati din partea
ministrului.
Art. 370. Profesorii sau institutorii, chemati in virtutea articolului precedent a fi arbitri, nu pot fi
luati de cat dintre cei titulari.
Aceste comisiuni se vor presida de unul dintre ai lor membri numit de ministrul
instructlunel.
Art. 371. Decisiunea comisiunei sa va lua prin majoritate de voturi. Comisiunea nu va putea
functiona de cat fiind in nurnarul complect al membrilor sai legiuiti prin art. 369.
Art. 372. La cas de vacanta a unui loc de rnvetator, instituter sau profesor, se va publica prin
ingrijirea ministrului eel putin cu trei luni !?i jurnatate mai 'nainte, ziua in care va avea sa se
proceda la ocuparea acelui loc de instituter sau profesor, !?i cu o luna mai nainte pentru
tnvatatorl.
373.
In intervalul de trei luni !?i jumatate inaintea zilei defipte candldatli vor trebui sa
0

Art.
depana la minister actul lor de nascere !?i sa declare verii-ce titluri vor crede ca au.
Art. 374. La ziua defipta, comisiunea de care se face mentiune in articolul 369, va precede la
examinarea acelor titluri, !?i de va fi trebuinta, la examenul sau la concursul candldatilor, dupe
distinctiunlle articolului 368.
Art. 375. Obiectele examenului sau ale concursului vor fi:
a) Pentru invatatorii satescl, cunoscintele declarate obligatore prin art. 32 !?i notiuni
de aqrlcultura !?i de arta veterinara, pe cat se va putea.
b) Pentru profesorii de gimnasiu, cunosclntele ce se propun in licee.
c) Pentru institutore !?i institutrice, cunoscintele claselor primare !?i gimnasiale.
d) Pentru profesorii superiori de licee, cunosclntele speciale asupra materiei ce are
sa se propuna in vacanta clasa: deosebit ei vor fi datori a justifica de absolvirea
invataturilor de liceu, sau, in llpsa, sa fie supusl la un examen general de acele
tnvatatur!
e) Pentru profesorii de facultati, cunosclntele speciale asupra ramurei pentru care se
destlna; deosebit de acesta, ei vor fi datori sa justifice de absolvirea invataturilor
de liceu.
Art. 376. Examenul !?i concursul vor consista pentru invatatori, institutori, institutrice !?i
profesori de veri-ce grad in cate o proba scrisa !?i cate o lectlune facuta inaintea comisiunei
pentru fie-care obiect din cele coprinse in articolul precedent.
Insa aspirantll la profesorat in clasele superioare de liceu sau de facultatl, vor trebui
peste acesta sa faca asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise !?i trei lectlunl.
Art. 377. Terna tle-carei probe scrise !?i lectluni nu va putea fi, sub pedepsa de nulitate, mai
coprlnzatore de-cat subiectul unei lectiuni de clasa.
Cu tote aceste, pentru cate una din cele trei probe scrise !?i lectiuni, de cari se face
mentiune in paragraful articolului precedent va trebui sa se propuna cate o tema generala.
Art. 378. Terna pentru proba in scris precum !?i pentru lectiunea orala se trage la sorti; insa
cea pentru proba scrisa, in momentul cand candidatii sunt parati a intra in camera ce le este

47
destinata spre a o tracta, cea pentru lectlunea orala, cu 24 de ore mai 'nainte de incercare.
Tragerea la sortl se va face printr'un copil.
Art. 379. Urna cu biletele de sorti va coprinde tote materiile obiectului asupra carula se face
examenul sau concursul.
in casul contrariu, precum 9i in casul cand aceeasi materie s'ar gasi scrisa pe mai
multe bilete, totul este nul.
Art. 380. Comisiunea va verifica biletele 9i va face rnentlune in procesul sau verbal de
observarea formalitatllor prescrise prin cele duoa articole precedents.
Art. 381. Lectiunile candldatilor se vor face public. Probele scrise se vor tiparl fara nume in
jurnalul lnstructlunel,
Se va tiparl asemenea 9i procesul verbal al comisiunei asupra resultatului examenului
sau concursului.
Art. 382. Ministrul, primind raportul comisiunei, va face numirea provisorie a candidatului
admis, dupe forma prescrisa prin art. 365. Asemenea 9i prefectul judetului.
Art. 383. Invetatorii, institutorii 9i profesorii sunt datori a face, la numirea lor, jurarnant de
supunere la constitununea terei 9i de fidelitatea Domnului.
Acest juramant se va face la Bucuresci inaintea ministrului, la la9i inaintea rectorului;
iar la cele-alte [udete inaintea directorului de liceu sau de gimnasiu, 9i in lipsa inaintea
prefectului.

SECTIUNEA Ill
Despredrepturile ~i datoriile profesorilor, institutorilor ~i invatatorilor

Art. 384. Profesorii titulari de facultatl sunt inamovibili.

Art. 385. Profesorii inamovibili nu vor fi stramutau, fara a lor expresa lnvoiala, de la un loc la altul.
Art. 386. Ei nu vor fi revocati de-cat pentru motivele 9i dupe formele determinate printr'aceasta lege.
Art. 387. Toti membrii corpului invatamentului public, pe cat se afl• in activitate de serviciu, au
dreptul de scutela de serviciul militar.
Dupe 12 ani de serviciu, remunerariul lnvetatorilor va fi induoit de cat eel primitiv.
Art. 388. Invetatorli sunt datori a frecuenta regulat clasa lor 9i a intra in clasa la ora
determinata prin regulament.
Art. 389. in cas de contravennune la articolul precedent, repetata de trei ori in curs de o luna 9i fara
motiv blne-cuvsntat, ministrul, in consiliul permanent, va retinea din lefa acelui tnvetator ceea ce i
s'ar fi cuvenit pe zilele in cari sl'a calcat datoriile.
Art. 390. Lipsirea de la clasa in curs de o luna, tara congediu 9i fara scuza bine-cuventat- , va
face sa se considers demisionat lnvetatorul.
I ntre scuzele bine-cuventate ale acestui articol 9i ale celui precedent nu se vor putea
admite cele intemeiate pe alte ocupatiunl ce ar fi avut tnvetatorul, deosebit de ocupatiunlle
legiuite ale functiunei sale de lnvetator.
Art. 391. I rnptinlrea obllqatlunllor de aseduitate de cari se face rnentiune in cele trei articole
precedents, va fi constatata printr'un registru de presenta, in care tnvetatorul va insemna ora
9i va subscrie atat la intrare cat 9i la esire, sub pedepsa de prescrisa prin art. 389.
Art. 392. lnstitutorii 9i profesorii de gimnasii 9i licee, in timpul celor duoa d'anteiu periode ale
cursului lor dupe ce vor fi primit numirea definitiva, nu vor putea sa ocupe nici o alta functiune, nici
sa exerciteze ver-o profesiune alta de cat cea de invetatori de materia pentru care au fast nurnltl,
Contravenitorul se va socoti demisionat.
Art. 393. Aceeasl indatorire este lrnpusa, sub aceeasi penalitate, profesorilor superiori de licee
9i profesorilor de facultati, in timpul celor d'antelu trei periode ale cursului lor dupe numirea lor
definitiva.
Art. 394. Probitlunile stabilite prin cele duoe articole precedente se vor aplica 9i la profesorii
numiti inainte de promulgarea acestei legi, pe timp de 6 ani, socotiti de la a lor confirmare
facuta conform legilor anteriore acesteia.
Art. 395. lnstitutorii 9i profesorii var fi datori a trece in cursul anului 9colar tote materiile
coprinse in programa, dand fie-c• reia dintr'ensele o egal• proportionata desvoltare.
Cel ce ar contraveni pentru a treia ora la aceasta indatorire, va ti pasibil de
suspensiune.

48
Art. 396. Profesorii cari var calca datoriile ce le sunt impuse prin acesta lege, sau cari ar
compromite Tn veri-ce mod demnitatea caracterului lor, var fi supusi, dupe casuri, la
avertisment, censura, suspensiune sau destituire.
Art. 397. Avertismentul se va da de superiorul imediat prin scrisore secrets.
Art. 398. Censura, suspensiunea §i destituirea se var pronunta de o comisiune de 5 profesori
alesi prin sorti din corpul profesoral al gradului de Tnvatament superior celui Tn care
functioneaza lnvetatorul inculpat.
Aceasta comisiune se va compune pentru profesorii de facultaf de la Bucuresci, din
corpul profesoral al facultatei de la la§i §i vice-versa.
Art. 399. Censura atrage cu sine de drept scaderea onorariului pe o luna.
Art. 400. Suspensiunea se va pronunta pe timp rnarqinlt, lncepend de la 3 luni in sus, sau pe
timp nedeterminat, dupe lrnpreqlurari.
Art. 401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onariului pe timpul cat va tinea.
Art. 402. Suspensiunea nu se va pune in lucrare de cat dupe ce hotararea prin care este
pronuntata va fi aprobata de ministru.
Art. 403. Destituirea pronuntata nu se va executa de-cat in urma unui decret Domnesc.
Art. 404. Invetatorul destituit conform regulelor de mai sus, nu va mai putea ti admis nici o
data la functiuni de tnvetator public.
Art. 405. Urrnartle contra tnvetatorilor dupe regulele stabilite prin aceasta lege, nu var
impedica cursul legal al actiunei publice, de va fi un asemenea cas.

APENDICE
lnstructlunea prlvata

Art. 406. Scolele sau internatele private pot coprinde ori-ce tnvetatura prirnara, secundara §i
speciala.
Art. 407. Scolele private de fete var trebui sa fie sub directlunea unei femei.
Art. 408. Programa §i regulamentele speciale ale orl-carel scoli private var fi mai anteiu
aprobate de ministru.
Art. 409. Directorii scolelor private primare var fi datori a adopta programa scolelor primare
publice.
Cand insa intr'o scola private se va forma una sau mai multe clase gimnasiale,
directorul scolel va putea adopta pentru acele clase o proqrarna chiar deoseblta de a scolelor
publice.
Art. 410. Pe langa conditlunlle de studii, ori-ce scola sau internat privat va trebui sa fie bine
conditlonat in respectul rnoralitatei §i al igienei.
Acele scole in cari se va perde timpul copiilor, sau in cari se va altera morala sau
sanetatea lor, se var suspenda sau inchide.
Art. 411. Pedepsele disciplinare la scolele private var fi aceleasi ca la scolele publice.
Art. 412. Scolele var tine pe fie-care an un examen general la care var asista persone delegate
din partea consiliului permanent in Bucuresci, din partea rectorului Unlversltatel pentru lasl, sau
din partea directorului de gimnasu ori a comitetului scolar pentru cele-alte orase.
Art. 413. Scolele private var ti puse sub priveghiarea ministrului instructiunel, a rectorilor de
Universitati, a revisorilor, a comitetului scolar §i a consiliului comunal.
Scolele private elementare din comunele rurale var fi puse §i sub priveghiarea sub-
revisorilor locali.
Art. 414. Revisorii §i sub-revisorii var visita aceste scole direct ori de cate ori va cere trebulnta.
Art. 415. Fie-care scola sau internat privat va avea un registru de lnspectlune ca §i scolele
primare publice.
Art. 416. Cand directorul unei scole sau internat da dovada de incapacitate, desordine sau
nemoralitate, nu se va conforma instructiunllor §i ordinelor primite, sau scola sa altereza
morala sau sanetatea copiilor, i se va da un advertisment din partea ministrului.
Ministrul va putea chiema pe directorul sau capul scolei ori internatului inaintea sa spre
ai face observarile cuvenite §i a'I asculta tnapararlle sale.
Art. 417. Daca, dupe asemenea lncercari, raul tot urmeza, ministrul in consiliul permanent va
putea pronunta inchiderea provisorie sau definitiva a scolel.

49
 Aceasta rnasura se va lua sau din oficiu, sau in urma raporturilor primite de la revisori
l?i sub-revisori, sau dupe cererea facuta de comitetul scolar sau de consiliul comunelor.
inchiderea scolei se va efectua sau tndata, sau dupe ori-care termen, conform cu
gravitatea lmpreqlurarilor.
Art. 418. Aceasta lege se va pune in lucrare cu inceperea anului scolar 1865.

Facem cunoscut l?i ordonarn ca cele de fata, investite cu sigiliul Statului l?i trecute in
Monitorul Oficial, sa fie adresate curtilor, tribunalelor l?i tutulor autorltatilor administrative, ca sa
le inscrie in registrele lor, sa le observe l?i sa faca a le observa l?i ministrul nostru secretar de
Stat la departamentul justltlel, cultelor l?i lnstructiunel publice este tnsarcinat cu priveghiarea
publicarei lor.
Oat in Domneasca Noastra rel?edinta Bucuresci, la 25 Noembre anul 1864.

Alexandru Ion
Ministru secretar de Stat la departamentul justitiei, cultelor l?i instructiunel publuce.

N. cretelescu

50
 LEGE ASUPRA iNVETAMENTULUI PRIMAR ~I NORMAL PRIMAR
'
(Sancfionata prin inaltul decret regal No. 2064 din 19 Maiu 1893
§i publicata in Monitorul Oficial No. 40 din 23 Maiu 1893)

CAPITOLUL I
FRECUENT AREA OBLIGATORIE

Art. 1. invatamentul primar este obligatoriu §i gratuit pentru Romani.

Parintii !iii tutorii copiilor de cetateni rornani sunt datori a'i trarnlte la scola publica
prirnara de la 7-14 ani tmpllnlti.
Sunt dlspensatl de aceasta obliqatlune aceia cari vor dovedi ca dau copiilor lor
invetamentul primar, ast-fel cum se hotarasce in acesta lege, in familie sau in institute private
recunoscute de Stat.
Strainii, afara de acei cari locuesc in Dobrogea, vor plati o taxa ce se va fixa prin
regulamentul de apilcatiune a legei de fata.
Ministrul, in casuri exceptionale, va putea acorda dispense.
in cas de lnsuflclenta de iocuri se vor preferi copiii de rornanl.
Art. 2. Pentru copiii bolnavlclosl, slabi sau nedesvoltaf la minte, intrarea in !?COia se pote
ingadui !iii la verst• mai inaintat• .
Vor fi exclusl din scolele publice copiii lipsitl cu desevtrsire de lnteliqenta !iii cei atlnsi de
bole sau de infirmitati cari ar putea lnfluenta in mod vaternator asupra celor-altl.
Art. 3. Copiii cari, in cei 7 ani obligatorii, nu vor ajunge a poseda materiile scolei primare ce
frecuenteza, vor putea fi tndatorati a mai frecuenta scola tnca un an.
Elevii cari vor absolvi tnvetamentul primar al scolel la care urmeza, !iii cari vor trece
examenul final inainte de 7 ani de frecuentare, vor fi scutiti de cel-alti ani obligatorii,
exceptandu-se casurile prlvitore la clasele de repetire.
Art. 4. Ori-ce scutire sau excludere facuta in alte conditiunl de cat cele prevezute la articolele
precedente este nula !iii atrage dupe sine pedepsirea celui ce a dat'o.
Art. 5. Listele copiilor in etate de !?Cola din fie-care comuna se vor forma in fie-care an prin
recensement de c- tre primarii comunelor unde se afl• scole primare.
in comunele rurale lnvetatorll dirigenti ai scolelor vor lua parte la facerea acestor liste.
Ele se vor alcatui peste tot in vacantele Pascelor !iii vor fi inaintate directorilor scolelor publice
eel mult pana la 1 O lunie ale fle-carui an.
Parochii vor putea de asemenea lua parte la alcatulrea acestor liste.
Primarii §i lnvetatortl cari nu vor fi tacut listele la timpul hotarlt se vor pedepsi de
ministrul instructiunel cu o arnenda de 25 pana la 100 lei in comunele rurale !iii de la 100 pana
la 500 lei in comunele urbane.
Aceste amenzi se vor versa in casa scolelor.
Art. 6. Invetatorii !iii tnvetatorele in comunele rurale, iar in comunele urbane primarii, sunt datori
sa aviseze in scris, eel putin cu o luna inainte de deschiderea cursurilor, pe representantli legali
ai copiilor in verst• de §cola, de epoca deschiderei cursurilor, punendu-le, in acelasl timp, in
vedere penalitatlle la cari vor fi supusl in cas de a nu'si trarnite copiii la !?Cola.
Hepresentantii legali ai copiilor sunt datori a inscrie pe copii la !?Cola cu 1 O zile inainte
de deschiderea cursurilor.
in cas de neinscriere a copiilor de catre parintl !iii tutori !iii de nedeclaratiune, din partea
lor, ca voesc a le da lnstructiunea in familie sau institute private, recunoscute de Stat, copiii
vor fi tnscrlsl din oficiu.
Art. 7. lnstitutorii !iii invetatorii scolelor publice vor tine registre de chemare prin cari sa se
constate pentru fie-care clasa absentele elevilor.
Parintii sunt datori sa motiveze d'inaintea invetatorilor absentele copiilor lor.
Absentele sunt socotite pe 1 /2 zi.
Singurele motive valabile pentru scuzarea absentelor vor fi: bola copilului, bola grea in
familie, impedicare resultand din dificultati accidentale ale comunicatiilor.
in cas de alte motive, exceptional invocate de catre parin°ti ele vor fi apreciate de
invetatorul diriginte al §COlei, care va putea admite ca valabile ast-fel de motive de cat
maximum pentru zece absente in acela!iii an.

51
Art. 8. lnstitutorul sau tnvetatorul avlseza prin scris, §i in comunele rurale §i prin graiu, pe
parlntilcopillor cu absente nejustificate, ca, in cas de recldiva, vor fi pedepsltl.
In cas de recldiva, lnvetatorul sau institutorul pronunta o arnenda de 20 bani de
absenta. Acesta hotarlre o cornunlca perceptorilor la finale fle-carel luni.
Daca absentele nemotivate se repeta, totusl, in cursul acelulasi an scolar, amenda se
pote ridica treptat pana la maximum de 50 bani de absents.
Amanda se pote aplica in tote gradele sale in cursul unui an; ea pote fi repetata in anul
urm• tor, dar lncepend din nou de la gradul anteiu.
Art. 9. Executarea pedepsei se face de perceptor. Sumele incasate se varsa in casa comunei
pentru a se cumpera cartl copiilor seraci. Excedentul se va lntrebulnta in beneficiul scolei
conform celor stipulate prin regulament.
Cand perceptorul nu pote incasa amenda, el o transforma in zile de lucru in folosul
soselelor comunale, socotind ziua de rnunca dupe preturlle stabilite de consiliul generale.
Fractiunlle de zi mai mari de 1/2 se considera ca o zl: cele mai mici de 1/2 nu se
socotesc.
Aceasta transformare se cornunlca primarului, care este lnsarcinat cu excutarea
pedepsei, conform legei drumurilor.
Numerul zilelor de lucru la care pot fi condamnatl representantil copiilor nu va trece de
12pean.
Art. 10. Parintii §i tutorii ai carer copii nu se presinta la examenul de finele anului scolar sunt
condamnati la o arnenda de 5 lei.
Daca copiii nu se presinta la examenul general de absolvire, parintii sunt pasibili de o
pedepsa de 10 lei in comunele rurale §i de 20 lei in cele urbane.
Art. 11. Representantli legali ai copiilor cari, conform art. 1, au declarat ca le dau lnstructlunea
elernentara in familie sau in institute private din tera, vor fi datori, sub aceleasi penalltati, sa
aduca pe copii la scolele publice, atat pentru trecerea examenului de fine de an, cat §i pentru
examenul general de absolvire. Pentru examenele anului antelu, al duoilea §i al treilea,
ministerul va putea trarnite un delegat al seu in scolele private, d'inaintea caruia sa se treca
examenul. Densul va viza matriculele scolel.
Copiii cari nu vor reusi la examen dupe duoe lncercari, var fi lnscrisl din oficiu in scolele
publice.
Un regulament special va determina modul in care se trece acest examen; acelasi
regulament va fixa taxele ce representantil legali ai copiilor sunt datori sa platesca pentru
acest examen.
Produsul taxelor va servi la plata examinatorilor, iar priosul se va versa in Casa
scolelor.
Art. 12. Patronii §i stapanll sunt supusi la aceleasi indatoriri ca §i parintii §i tutorii copiilor. in
cas de a contraveni la obllqatiunlle legei de fata. Ii se vor aplica amenzi intreite de cat cele
aplicate parintllor in casuri analoge.
Art. 13. Parintii sunt datori sa cumpere cartite §i materialul scolar necesar copiilor.
in comunele rurale, aceste carti se vor vinde de catre tnvetatori, conform lnstructiunllor
date de minister.
Un regulament special va determina modul de alcatuire §i de distribuire al cartilor
didactice de curs primar.
Art. 14. Revisorii scolarl sunt datori, ca, in lnspectiunlle lor, sa cerceteze in primul loc daca
prescrierile asupra obligativitatii se apllca.
Daca vor constata ca aceste prescrieri nu se aplica din pricina tnvetatorllor sau
directorilor de scole, 'i vor condamna la o arnenda egala cu aceea la care ar fi trebuit sa fie
supu§i representantii legali ai copiilor.
Art. 15. Obligativitatea, ast-fel cum este statornicita in acest capitol, se va aplica treptat in fie-
care comuna pe mesura ce se va constata de catre ministerul instructiunei publice ca
locarurile de §Cole sunt suficiente pentru populatia in versta de §Cola a comunei.
Pana atunci obligativitatea se va aplica in ordinea urmatore:
1) Copiilor de parinti romani cari au fost inscri§i de bunavoia, in registrele §Colei la
inceputul anului §Colar;
2) Copiilor mai mari ai parintilor cari au mai multi copii in versta de ~cola;

52
 3) Copiilor cari au domiciliul lor mai aprope de !}C61a.
Tn fie-care din aceste categorii obligativitatea se va aplica de preferinta baetilor.

CAPITOLUL II
TNVETAMENTUL PRIMAR

SECTIUNEAI
Dispositiunl generale

Art. 16. Sc61ele primare se impart in:

Scale de catune;
Scale primare inferi6re;
Scale primare superi6re;
Cursuri primare suplimentare !}i de repetire.
Art. 17. Materiile de tnveternent in scolele primare sunt:
Citirea, scrierea, limba romana, artimetica practica !}i notiuni elementare de geometrie,
nottuni de istoria terei !}i de geografie, de sciinte naturale !}i fisice, rugaciuni !}i istoria sacra,
desemnul, musica vocala, jocuri gimnastice, exercltil militare sl, pe cat posibil, lucrul manual !}i
gradinaria.
Aceste materii se var divide prin programa analltlca in trei cursuri progresive, !}i anume:
cursurul inferior, mediu !}i superior.
Cursul inferior se va preda in scolele de catune;
Cursul inferior !}i mediu in scolele primare inferi6re;
Cursul complet in scolele primare superi6re.
Art. 18. in nici o !}C61a, prlmara elevii nu var ti tinuti in clasa mai mult de 3 1 /2 ore pe zi in
primii duoi ani, nici mai mult de 4 1/2 ore pe zi in cei-alti ani de studiu, remansnd lnsa sa se
faca in atara de aceste ore exercltiile de gimnastica, lucrarile manuale, precum !}i apllcatiunile
practice de gradinarie.
Art. 19. Elevii var ti impartiti in clase dupe versta !}i gradul lnstructiunei lor.
Promovarea dintr'o clasa intr'alta se va face in urma unui examen de finele anului.
Art. 20. Ministerul pate introduce sistemul rotatlel la scolele cu duoi sau mai multi tnvetatori
sau tnvetatore, institutori sau institut6re.

SECTIUNEA II
Sc61ele rurale

Art. 21. Tn fie-care comuna rurala din tera va ti eel putin o !}c61a primara lnferlora. Este tnsa
permis a intruni comunele mici vecine pentru a nu avea de cat o !}C61a, daca numerul copiilor
in versta de !}C61a nu trece peste 80 !}i daca distanta dintre comune nu este mai mare de 3
kilometri.
Copii din tote catunele cari forrneza comuna var urma la !}C61a, afara numai daca
distanta dintre catunul lor de resedinta !}i acela in care este !}C61a ar trece peste 3 kilometri.
Daca un catun este mai apropiat de !}C61a dintr'o cornuna vecina de cat de aceea din
comuna de care face parte, copiii var putea urma la acea !}C61a.
Art. 22. in tote catunele departate de mai mult de 3 kilometri de !}C61a comunei !}i unde nu se
g• sesce un numer suficient de copii in versta de !}c61a pentru a se infiinta o !}C61a prirnara
lnterlora, se va infiinta o !}C61a de catun.
Materiile de predat in asemenea !}C61e sunt acelea ale cursului inferior.
in aceste !}C61i cursurile se var preda, fie in unele zile ale septernanei de catre
tnvetatoril scotelor celor mai apropiate, cari var ti obligati a face acest serviciu cu un spor de
lefa de lei 20 pe luna, sau de catre un ajutator numit de catre ministerul lnstructlunel publice
dintre absolventil !}C61ei primare superi6re, cu o diurna de lei 30 pe luna, fie in unele luni ale
anului de catre un tnvetator titular tnsarclnat a preda cursurile in mai multe scole de catun.
Ajutorul de care se vorbesce in acest articol va putea sa fie preotul.
Art. 23. Durata studiilor in scolele rurale inferi6re este de patru ani, coprinzend cursul inferior
!}i mediu; in cele superi6re de cinci ani, coprlnzend cursul primar complect.

53
Art. 24. Absolventli §C61ei rurale inferi6re pot trece in clasa finala a §C61ei rurale superi6re.
Art. 25. Anul §C61ar, in scolele rurale, dureza 40 de septemanl inclusiv vacantele mici.
Epoca inceperei anului §C61ar, precum §i vacantele din cursul anului, se vor fixa prin
regulament, dupe regiuni.
in lunile de lama lectiunile se var da atat dirnineta cat §i dupe pranz, cu minimul de ore
prevezut la art. 18, atara numai de zilele in cari tnvetatorul ar fi ocupat cu o clasa dintr-o
cornuna vecina in orele de dupe pranz.
in semestrul de vera lectlunlle se pot da §i numai inainte de amiazi, cu un minimum de
3 ore pe zi.
Art. 26. Sc61ele rurale sunt mixte. Invetatura lucrului de mana pentru fete pote fi tncredlntata,
in scolele conduse de un tnvetator, unor maestre de lucru de mana, platite de comuna §i
numite de reviser.
Art. 27. Numerul elevilor ce se lncredlnteza unui singur tnvetator nu trebue sa treca peste 80.
Daca numerul elevilor cari frecuenteza o §Cola prlmara rurala trece peste 80, scola se
va ridica la gradul de §c61a prtrnara superiora §i se va numi un al duoilea tnvetator,
Elevii se var lmpartl, intre cei duoi tnvetatort, dupe gradul lor de tnvetatura, iar nu dupe
sex, scola remanend rnixta.
Daca numerul scolarffor trece peste 140, se va adauga inca un trwetator §i asa mai inainte.
Scolele urbane, situate in comunele rurale, var fi treptat transformate in §C61e rurale.
Art. 28. in scolele rurale cu duoi sau mai multi tnvetatori, pentru al duoilea sau al treilea, lac se
var preferi tnvetatorele.
Art. 29. Duminica §i serbatorlle elevii var fi condusi la biserlca de catre tnvetatorii lor pentru a
asista la serviciul divin §i a forma corul bisericesc.
Art. 30. Comunele sunt datore a procura scolei un lac de eel putln o jumetate hectar, in sat
sau in vecinentatea lmedlata a satului, lac pe care tnvetatorul ii va cultiva trnpreuna cu elevii
in lucrari de gradinarie; produsul va apartine invetatorului.
Acolo, unde §C61a poseda parnanturi in terlna, acestea se var arenda prin llcitatiune §i
venitul va servi pentru a forma §C61ei un fond ce va servi la lmbcqatlrea materialului didactic al
scolel §i la procurarea de carti elevilor saracl.
Ori-ce alte locuri s'ar dona §C61ei de catre comune sau particulari, vor ti supuse
intocmai acestui regim, iar admlnistratla fondului ova avea lnvetatorul, lmpreuna cu primarul
§i parochul, afara numai daca actul de donatiune nu hotarasce alt-fel.
Cheltuelile proiectate de admlnlstratie var trebui sa obtina prealabil aprobarea
revisorului §C61ar al [udetului. Tot revisorul va controla §i bllantul anual al fondului.
Art. 31. Pe langa scolele rurale se var Infilnta, pe cat posibil, ateliere pentru lnvetarea lucrului
manual.
l.ectlile se var preda de lnvetatorl, §i pentru acesta Ii se var da un spar de 10 la suta
asupra onorariului lor.
in scolele mixte, conduse de tnvetatore, lectiunile de lucru manual se var preda de un
maestru de lucru, numit de reviser dupe recornandatla prlmariel locale §i platit de comuna.
Elevii dispensati d'a mai urma la §Cola, conform art. 3, var fi totu§i obligati a lucra in
atelier eel putin a-data pe septemana.

SECTIUNEA Ill
Sc61ele urbane

Art. 32. Tn fie-care comuna urbana se va infiinta un numer de §Cole primare, suficient, pentru a
da instructiune tuturor copiilor in verst• de §cola din acea comuna.
Scolele primare urbane sunt §Cole de baeti sau de fete, sau §C61e mixte.
Programa acestor §C61e va coprinde materiile prevazute pentru §C61ele primare
superiore.
Cursurile var dura 4 ani §i var fi impartite in 4 clase.
Anul §Colar va incepe la 1 Septembre §i se va termina la 15 lunie.
in §C61ele mixte, precum §i in clasele inferiore ale §C61ilor primare de baeti, se var
prefera institut6rele.
Numerul elevilor unei clase nu va trece peste 80.

54
 SECTIUNEA IV
invetamentul complementar

Art. 33. In comunele rurale, cu scole primare lnferiore sau superiore, se instituie cursuri de
repetltle pentru absolventii acelor scole.
Frecuentarea acestor cursuri, care nu va putea trece de o zi pe septernana, este
obliqatore pan- la versta de 14 ani lmpllnltl.
Aceste cursuri vor avea de scop de a tntarl citirea, scrierea, cunosclntele limbei romane
§i calculul artimetic.
Invetatorii sunt obligati a face aceste cursuri fara spar de salariu.
Art. 34. In centrurile rurale mai populate, precum §i in comunele urbane, se vor putea infiinta
scole complementare, al carer scop este de a desvolta §i complecta tnvetamentul primar, mai
cu serna in acele cunoscinte§cole
1
cari sunt trebuinciose in vleta de tote zilele.
l.ectlunile in aceste se dau eel putin in 2 ore pe septernana: Durnlnica dirnlneta,
sau in sera veri-unei zile din septemana.
Elevii cari urrneza tnvetamentul complementar sunt supusi la examene §i primesc
certificate.
Anul scolar se rnarqlnesce la sese luni de lama.
Invetatoril §i institutorii nu pot refusa o asemenea instltutiune populatlunei comunei in
care locuesc, cand sunt invitati la acesta de catre primar.
Lectiunile sunt gratuite.
lnvetatorii vor putea primi tnsa de la comune o retrlbutiune lunara pentru aceste cursuri
cand numerul scolarllor requlatl va fi eel putln de 10.

CAPITOLUL Ill
SCOLELE NORMALE

SECTIUNEA I
Dlsposltlunl generale

Art. 35. Scolele normale sunt asezernlnte de Stat, a carer menire este de a forma corpul
didactic al scolelor primare urbane §i rurale.
Ele se impart, dupe destlnatiunea lor, in scole normale de tnvetatorl, scole normale de
tnvetatore, scole normale de institutori §i scole normale de instltutore.
Romanli singuri sunt admisibili in aceste scole.
Art. 36. Scolele normale sunt intemate §i extemate. Scolele normale de lnvetatort §i de institutori
vor fi organisate militaresce §i vor avea un sub-director militar in activitate sau in retragere.
in internate elevii var fi bursieri sau solventl,
Bursele se dau prin concurs, conform legei asupra invetamentului secundar.
In scolele normale de tnvetatori concurentli vor trebui sa fie fii de satenl,
Cele-alte condltiunl §i forma examenului pentru burse se vor determina prin
regulamente speciale.
Pe langa bursieri se vor mai putea primi in scolele normale §i solventii, urrnandu-se, la
primirea lor, normele stabilite pentru primirea bursierilor.
in cas cand elevii prirnltl ca solventl se vor distinge prin sarguinta §i buna lor purtare, ei
vor putea fi lnscrisl printre stipendlstil Statului.
Art. 37. in scolele normale numerul elevilor unei clase nu pote trece peste 40, atara de clasa I.
Pe langa fie-care §COia normala se va anexa o §Cola pnmara de aplicatiune.

SECTIUNEA II
Sc61ele normale de invetatori

Art. 38. Pentru prepararea corpului didactic al scolelor primare rurale vor servi scolele normale
de tnvetatorl §i asilul "Elena Domna", cari vor avea acelasl program de studii, cu diferenta ca
lucrul de mana pentru fetele din §Cola normala de invetatore va fi inlocuit, in §colele de baeti.
cu lucrari manuale in atelier.

55
Art. 39. Durata cursurilor este de 5 ani in t6te scolele normale de lnvetatorl sau Invetatore.
Anul al V-lea va fi consacrat, mai ales, practicei pedagogice.
Art. 40. Programa studiilor obligatorii va coprinde: religia, limba rornana, limba francesa sau
germana, istoria, geografia, matematica, sclintele fisico-naturale cu notiuni de aqricultura,
horticultura §i forestierie, igiena §i mediclna populara, pedagogia, desemnul §i caligrafia, lucrul
manual, musica, gimnastica, jocurile gimnastice §i, pentru baetl, instructla rnllltara.
Art. 41. Ministerul va putea, dupe trebuinta, sa adauge o sectie norrnala pentru tnvetatore la
unele din externatele secundare de fete.
Art. 42. Pentru a fi primit in scolele normale de tnvetatori se cere diploma de absolvire a unei
§C61e primare superi6re §i versta de 14-15 ani pentru baeti §i 13-14 pentru fete, precum §i un
certificat de buna purtare.
Art. 43. Asilul "Elena D6mna" va avea un curs primar complect, o sectiune norrnala pentru
tnvetatore §i o sectiune profeslonala cu diferite meserii. In acesta sectlune se vor tnveta §i
lucrartle de menagiu.
Absolventele clasei Ill a §C61ei normale din asil, cari s'au distins, vor putea fi trecute in
scolele normale de institut6re. Numerul lor nu va excede nici o-data numerul de a cincea parte
din acela al burselor vacante in scolele normale de institut6re.
In asilul "Elena D6mna" nu se primesc de cat orfane de tata §i de mama, sau de tata
eel putin, sau copile de ale militarilor raniti in resbel, ori de ale tnvetatorilor §i institutorilor ce
au servit ca distinctiune 1 O ani in tnvetament.
In cas de a fi mai multe cereri de cat vacante, se va da preferlnta in ordinea stabillta de
precedentul aliniat.
Art. 44. In scolele normale de tnvetatori vor putea fi adrnisl d'a dreptul in clasa IV semlnaristll
cari au absolvit seminariile de 4 clase, in urma unui examen care va purta asupra materiilor
date in clasa IV de seminar, §i cu conditie ca versta lor s- nu treac- de 19 ani.

SECTIUNEA Ill
Sc61ele normale de institutori

Art. 45. Pentru formarea corpului didactic primar urban servesc §C61a norrnala de institutori din
Bucuresci §i institutele pedagogice de fete din Bucuresci, la§i §i Craiova.
Programa studiilor scolelor normale de institutori §i institut6re va coprinde aceleasi
materii, cu diferinta ca lucrul manual pentru fete e inlocuit cu lucrarile in atelier pentru baetl.
Materiile programei comune sunt: religia, pedagogia, limba romans, una sau duoe limbi
modeme, matematicile, sciintele fisice §i naturale, geografia, istoria, igiena §i medicina populara,
desemnul §i caligrafia, musica vocala §i lnstrurnentala, gimnastica §i jocurile gimnastice.
In §C61a de institutori se adauga instructia militara §i limba latina.
Art. 46. Scola norrnala de institut6re din lasl va putea fi transformata in §C61a normala
superlora de fete.
Art. 47. Durata cursurilor scolelor normale de institutori §i institut6re este de 5 ani, ultimul an
fiind consacrat mai ales exercltillor de practica pedagogica.
Art. 48. Nu vor fi prlrniti a concura pentru clasa I a scolelor normale de institutori de cat
absolventli a trei clase de gimnasiu sau a unui alt curs secundar declarat echivalent.
Pentru scolele normale de institut6re se va concura asupra materiilor ce se predau in
cele trei clase ale scoleor secundare de fete.

SECTIUNEA IV
Examenele pentru' diploma de capacitate

Art. 49. Dupe terminarea cursului intreg al §C61ei, elevii scolelor normale de ori-ce grad se
supun la un examen general de materiile propuse in §C61a.
Acest examen consta din probe in scris, cari sunt eliminatorii, probe orale §i probe de
practlca pedagogica.
Art. 50. Proba scrtsa se face la resedlnta fle-carei §C61e normale, sub priveghiarea unui
delegat al ministerului instructlunel.
Ea va coprinde:

56
 1) Proba de rnaternatlca, duoe probleme: una de artimetlca §i alta de geometrie
apllcata la operatluni practice.
2) Proba de limba romans (o composltiune cu subiect in genere istoric).
3) Un desemn cu rnana libera de pe un obiect usual.
Pentru scolele normale de institutori §i instltutore se adauga:
1) 0 cornposltlune asupra unui subiect din flsica sau chimie aplicata.
2) o terna din romana intr'o tlmba rnoderna,
Art. 51. Subiectele probelor scrise vor fi aceleasi pentru scolele normale de acelasi grad.
Ele vor fi propuse de minister, dupe avisul consiliului inspectorilor lnvetamentulul
primar, §i tramlse sub plic sigiliat delegatului ministerului, lnsarclnat a presida examenul in
scris la resedinta fle-carei scole normale.
Art. 52. Cornposltlunlle scrise sunt cercetate la Bucuresci de duoa comisiuni numite in fie-care
an de ministru, una pentru examenul de diploma al lnvetatortlor §i alta pentru examenul de
diploma al institutorilor.
Aceste comisiuni vor fi compuse din profesorii de la scolele normale respective, sub
presldenta unor delegati ai ministerului.
Nimeni nu este admis la examenul oral daca nu a obtlnut 7 la examenul in scris la
limba romana §i aritrnetlca, iar la cele-alte materii nota 6 eel putln,
Art. 53. Candldatil recunoscuti admisibili la proba orala vor fi chernati la Bucuresci §i cercetati
de comisunile exarnlnatore prevezute la articolul precedent.
Probele orale sunt extemporale §i se fac asupra materiilor principale din programa
scolelor normale.
Candidatele var da examen §i la lucrul de mana.
Candldatii var presinta comisiunei obiectele lucrate de den§ii in atelierele scolelor
normale.
Este admis numai acela care a dobandit eel putln 7,50 asupra tutulor materiilor, facano
media generala a mediilor examenului oral §i in scris §i a notei obtinute la practica
pedagogica.
Candidatul sau candidata, care a obtinut mai putln de 6 la una din probele orale, nu se
admite ca titular in corpul didactic.
Art. 54. Candidatil cari nu reusesc se pot presinta lntr'o noua sesiune de examen.
Candidatii cari nu reusesc la trei examene nu se mai pot presinta la nici un alt examen
§i nu mai pot fi nici suplinitori.

SECTIUNEAV
Corpul didactic'al scolelor normale

Art. 55. Modul §i conditiunile numirei, drepturile §i datoriile, precum §i retrlbutiunea corpului
didactic al scolelor normale de tnvetatorl §i tnvetatore, de institutori §i instltutore, se var regula
prin legea tnvetamentulul secundar.
Prin aceeasi lege se va fixa numerul profesorilor §i al orelor de lucru.
Art. 56. Directorii §i directorele scolelor normale pot fi luati §i dintre alte persona de cat
profesorii scotel.
Directorii sunt Insarctnatl cu conducerea morala §i administrativa a internatelor, cu
supraveghiarea §i stricta indeplinire a indatoririlor impuse prin legi §i regulamente corpului
didactic al scolelor normale.
Cand directorul unei scole normale nu este profesor al scolel, el primesce o diurna
egala cu lefa de profesor.
Art. 57. Directlunea scolei primare de apllcatle, anexata pe langa fie-care §cola normals, este
tncredintata profesorului de pedagogie de la acea §COia, care, pe langa cursul seu, mai este
tnsarclnat sa asiste la cursurile scolel primare, sa faca lectiuni model §i sa tina conferinte cu
elevii ultimei clase a §Colei in care preda.
Pentru acesta insarcinare el va fi retribuit cu o diurna egala cu lefa unui instituter
primar.

57
 CAPITOLUL IV
NUMIREA CORPULUI DIDACTIC PRIMAR

Art. 58. Dupe terminarea examenelor prevezute la art. 52 §i urrnatorele, cormsnmea

examinat6re tnainteza ministerului tabelele de claslflcatle al celor cari au reusit la examenul
de diploma.
La minister se vor tine duoe tabele:
Una pentru institutori §i institut6re;
Alta pentru tnvetatori §i tnvetatore.
Aceste tabele sunt valabile trei ani.
Candldatll, cari n'au fost nurniti in acest interval, pot trece din nou examenul de
capacitate, §i, in cas de reuslta, inscrierea lor pe tabel va dura altl trei ani.
Cei cari sunt lnscrisl pe tabela de institutori §i institut6re pot fi nurnitl, daca cer,
lnvetatorl §i tnvetatore.
Art. 59. La ori-ce vacanta de tnvetator sau instituter numirea se va face din tabelele respetive
in ordinea clasttlcatiunei.
La note egale, se prefera aceia cari sunt tnscrlsi de mai mult timp pe tabel.
Art. 60. Personele cari au obtlnut numirea provisorie vor fi supuse, in timpul provisoratului, la o
inspectiune speciala.
lnvetatorii §i institutorii provisorii, incapabili sau imorali, pot fi destitulf de minister in urma
hotartrei motivate a consiliului inspectorilor invetamentului primar.
Art. 61. Dupe trei ani de provisorat, membrii corpului didactic primar sunt datori a se presinta
d'inaintea unei comisiuni numlta de minister pentru a trece un nou examen.
Acest examen consta din duoe probe: una extemporala, asupra principalelor materii ale
tnvetarnentulul §C61ei ce au absolvit; a duoa, de practlca pedagogica, care va consta dintr'o
lectiune model asupra unui subiect de limba romana sau arltmetica, dupe programul §C61ei
primare de gradul aceleea la care functioneaza. Acei cari vor obtine nota 7 la ambele aceste
examene vor fi recornandati ministerului spre a fi nurnlti cu titlu definitiv.
Acest examen se trece o-data pe an.
Pentru tnvetatorl §i institutori, avand titlul provisoriu inainte de promulgarea acestei legi,
definitivatul se va da in urma numai a unui examen de practica pedagogica, conform
aliniatului al duoilea.
Art. 62. Nimeni nu se p6te presenta mai mult de trei ori la acest examen, dupe care, daca nu
obtine media ceruta la articolul precedent, lnceteza de a face parte din corpul didactic §i nu
mai p6te fi numit nici suplinitor.
Art. 63. Invetatorii definitivi vor putea fi trecuf la scolele urbane de acelasl grad cu acelea la
cari functioneza dupe in serviciu de 10 ani, §i numai pentru o a cincea parte din locurile
vacante, daca reusesc a trece un examen echivalent cu examenul de institutori urbani.
Art. 64. limp de duoi ani dupe promulgarea acestei legi, pentru locurile de membrii ai corpului
didactic din invetamentul primar, cari nu vor putea fi ocupate conform acestei legi, se vor tine
concursuri anuale in Bucuresci §i la§i, la cari se vor admite bacalaureati, absolventi de licee clasice
§i absolventele asilului §i ale scolelor centrale, pentru catedrele de institutori §i institut6re, cum §i
acei cari ar fi suplinit o asemenea catedra vreme de un an; iar pentru catedrele de lnvetatori, afara
de cei mai sus, §i semlnaristil cu 7 clase §i absolventele scolelor secundare de fete.
Concursurile se vor face dupe normele stabilite in presenta lege.
Cei cari au reuslt la aceste concursuri vor putea fi nurniti, in ordinea stabillta in art. 59,
timp de 3 ani dupe darea concursului §i numai in urma celor Inscrlsl in tabelele prevezute de
art. 58, supusi fiind indatoririlor din art. 60, 61, 62, 63.
Art. 65. Serninarlstll, absolventi de seminar complect cu opt clase cu certificatul de examen
general prevezut in legea clerului mirean, vor putea fi numiti tnvetatorl dupe ce vor trece cu
succes examenele prevezute in acesta lege pentru absolventii scolelor normale de tnvetatori.
Dupe hirotonire, ei nu vor putea rernanea tnvetaton de cat la scolele cari au deja un alt
tnvetator. Pana la hirotonire ei vor avea lefa intrega de tnvetator; iar dupe hirotonire jumetate,
pe langa lefa intrega de preot.

58
 CAPITOLUL V
DREPTURILE ~I DATORllLE CORPULUI DIDACTIC PRIMAR

Art. 66. Membrii corpului didactic primar depun, la intrarea lor in functlune, jurarnent de
credinta §i respect Regelui, Constltutiel §i legilor terel.
Art. 67. Membrii corpului didactic primar sunt datori sa frecuenteze §C61a regulat, sa aplice
legile §i regulamentele, programele §i lnstructiuntle scolare, precum §i principiile didactico-
pedagogice, §i sa alba o purtare exernplara in societate.
Art. 68. Fie-care membru al corpului didactic primar pote fi obligat prin regulamente a lucra,
atat in scola prirnara cat §i in cea complimentara, pana la maximum 32 ore pe septernana.
Art. 69. Absentele nemativate, fie de la lectiunl, fie de la alte indatariri impuse prin lege sau
regulamente, trag dupe densele retlnerea carespundet6re din lefa.
Absentarea nernotivata de la clase timp de 30 zile in cursul anui an se va cansidera ca
demisiune.
Art.70. lnstitutarii §i tnvetatorli sunt datari a lacui in camuna in care este sltuata scola unde
functioneza.
Art. 71. Este interzis institutorilar §i tnvetatorllor exercitlul ori-carui camerciu §i al orl-carei
profesiuni incampatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functiunel.
Este de asemenea interzis direct §i indirect a vinde elevilar carti sau furnituri scolare, in
atara de ceea ce va ordona ministerul instructlunel publice.
Art. 72. Membrii corpului didactic, cari'sl var calca indatoririle ce resulta pentru den§ii din prescrierile
articolelar precedente, vor fi supusl, dupe gravitatea culpei, la una din urmatorele pedepse:
1) Avertismentul;
2) Censura cu perderea lefei pe timp de 5-30 zile;
3) Suspendarea pe timp de 2-6 luni;
4) Excluderea pana la maximum 4 ani;
5) Excluderea pentru tot-d'a-una din corpul didactic.
Art. 73. Avertismentul se pronunta de catre inspectorul de clrcurnspectie,
Censura de catre ministru, in urma rapartului mativat al inspectorului general.
Suspendarea se pronunta de ministru, dupe ce va lua avisul cansiliului permanent al
lnstructiunel.
Excluderea ternporala sau definitiva din carpul didactic se va pronunta de ministru, cu
avisul conform al cansiliului permanent.
Art. 74. Suspendarea §i excluderea nu se pot pronunta de cat dupe ce invetatarul sau institutorul
va fi fast ascultat in apararea lui d'inaintea consiliului permanent in scris sau personal.
Art. 75. Transferarile de la o catedra la alta de acelasl grad, in interes de serviciu, se vor
hotart de ministru in urma raportului mativat al inspectarului.
Spesele de transport ale institutorului transferat sunt in sarcina ministerului
lnstructlunel.
A doua transferare, inainte de duoi ani de la precedenta transferare, nu se pote face
decat cu aceleasl forme ca §i suspendarea.
Art. 76. Inceteza de a face parte din carpul didactic lnvetatorll §i institutarii condarnnati pentru
crime sau delictele urrnatore: fals, furt, tnselaciune, abus de incredere, marturie mlncinosa,
atentat la bunele maravuri in casurile prevezute de art. 262, 263, 264, 267, 271 din codul
penal, vagabondagiu, abus de putere, delapindare de bani publci, mituire, percepere de taxe
ilegale, spargere de sigiliuri, sustrategere de acte in casul art. 204 din codul penal.
in timpul lnstructiunel §i al judecatel, lnvetatorll §i institutarii sunt suspendaf de drept.
Art. 77. Membrii carpului didactic primar, cari s'au retras din tnvetarnant, pot reintra in vreme
de patru ani cu titlul §i drepturile lor.
Art. 78. Mijlocele pentru perfectlonarea tnvetatorilor §i institutarilar sunt:
Cursurile de repetitiune ce se vor putea lntlinta la scolele narmale; conferintele scotare
in cari, sub presedinta revisorului sau inspectorului scolar, membrii corpului didactic se var
acupa cu cestiunile arneliorarel met6delor de tnvetarnent,
T6te conferlntele scolare, convacate din ardinul inspectarilor, sunt abligatarii;
absentarea nernotivata de la conferinte atrage dupe sine retinerea carespunzetore a lefei.
Art. 79. Membrii carpului didactic cari vor neglige indataririle lor §i vor perde cu timpul

59
cunoscintele necesare exercitarel profesiunei, var putea fi tntrunlti, dupe avisul inspect6rului,
la scola normala cea mai aproplata, spre a'sl trnprospata cunoscintele.
Aceia cari var refusa d'a veni, sau cari nu var reusi a se pune in curent cu cunosclntele
necesare, var putea fi exclusl din corpul didactic, dupe avisul comisiunei profesorilor.
Art. 80. Lefurile 9i grada1iunile corpului didactic primar rernan regulate prin legea din 6 Martie 1883.

CAPITOLUL VI
iNTRETINEREA ~COLELOR PRIMARE
'
Art. Bt.Intretinerea lnvetamentulul primar este in sarcina Statului 9i a comunelor.
Statul platesce personalul didactic in urmatorele conditiuni:
in comunele rurale Statul platesce primul tnvetator 9i jurnetate din apuntamentele celor-
alti tnvetatori; comuna cea-alta jurnatate,
' in comunele urbane Statul platesce singur pe toti institutorii in fiin1a la aplicarea acestei legi.
Localul de 9c6la, locuinta dirigentului scolel, materialul didactic, cheltuelile merunte 9i
de cancelarie, mobilierul scolei, Incalzitul 9i servitorii sunt in sarcina comunei.
Minimul sumelor necesare pentru a face fa1a la aceste cheltueli se va fixa de ministerul
instructiunel pentru fie-care cornuna 9i se va inscrie din oficiu in budgetele comunelor.
Partea relativa la onorarii 9i qradatiuni se va versa de comune direct tesaurului public.
Pentru cele-alte cheltueli impuse prin acesta lege, sub-prefectli, in comunele rurale, var
veghia la indeplinirea acestor obliqatluni.
Comunele cari nu var plati regulat tesaurului partea ce le revine pentru institutori 9i
tnvetatori, var pierde dreptul de a face singure aceste pla1i; iar sumele necesare se var incasa
direct de Stat din veniturile lor 9i se vor versa tesaurului in comptul ministrului instructlunei publice.
Tot asa se va urma 9i cu cheltuelile necesare pentru materialul scolelor.
Art. 82. Daca comuna dispune de 6re-cari legate sau donatiunl facute de particulari in fav6rea
tnvetamentului primar din comun• , comuna sau Statul va avea a cheltui numai restul pana la
complectarea sumei necesare pentru tntretinerea scolelor primare din cornuna.
Art. 83. Comunele sunt dat6re a construi localurile necesare scolelor primare dupe regulamentul
elaborat de ministerul lnstructiunel 9i dupe planuri aprobate, a le mobila 9i inzestra cu materialul
didactic, conform regulilor, planurilor 9i listelor ce se var stabili de minister.
Art. 84. Comunele urbane var construi 9i transforma aceste localuri treptat 9i in termen
maximum de 15 ani de la promulgarea presentei legi.
Pentru acoperirea acestor cheltueli, comunele urbane sunt in drept a se imprumuta de
la case particulare sau de la casa de depuneri 9i consemnatiunl.
Autorisarea pentru aceste imprumuturi se va putea da de o-data pentru t6ta suma
necesara la construirea tutulor localurilor scolare din cornuna. Comunele cari, dupe trei ani, se
var dovedi ca nu au inceput construirea localurilor, var pierde dreptul de a le construi singure.
in acest cas, ministerul instructlunei va construi localurile in locul lor, 9i anuitatile
necesare pentru amortisarea capitalului de constructie se vor inscrie din oficiu in budgetele
comunelor urbane.
Art. 85. Consiliile generale din fie-care judet sunt tnsarcinate cu construirea 9i transformarea
localurilor de 9c6la din comunele rurale, precum 9i cu mobilarea 9i inzestrarea lor.
Ministerul instructiunel publice va intocmi, pe comune 9i judete, lista localurilor de 9c6la ce
trebuesc construite 9i transformate conform legei de ta1a. regulamentului de construcfii scolare 9i
planurile de tip alcatuite de minister, 9i le va inainta consiliilor judetene, lmpreuna cu lista
mobilierului 9i a zestrei didactice primitive.
Consiliile [udetene sunt dat6re a intocmi un plan general pentru construirea acestor
localuri, ast-fel in cat lucrarea sa fie repar1ita intr'un mod egal pe fie-care an, 9i ca, in
maximum de 15 ani, tote scolele de [udet sa p6ta fi construite. Acest plan 'I var comunica spre
aprobare ministerului instruc1iunei. De asemenea ele var comunica spre aprobare ministerului
planurile cladirilor 9c6lare. Lucrarile de construc1ie vor fi sub priveghiarea 9i controlul
ministerului instruc1iunei publice, independent de controlul special al consiliilor jude1ene.
Art. 86. Pentru acoperirea cheltuelilor pricinuite cu construc1iunile acestor localuri de 9c6le, cu
mobilierul 9i materialul didactic, consiliile jude1ene vor putea contracta imprumuturi, a carer
anuitate se va inscrie din oficiu in budgetele lor. Autorisarea pentru aceste imprumuturi o var

60
putea capeta de o-data pentru tota suma imprumuturilor necesare la construirea tutulor
localurilor de §cola din [udet,
Aceste imprumuturi se vor putea face fie la case particulare fie la casa de depuneri §i
consernnatlunl.
Pentru plata anuitatilor acestor imprumuturi, consiliile judetene sunt in drept a inscrie in
budgetele comunelor o surna echivalenta cu anuitatea sumei ce judetul a cheltuit pentru
construirea localurilor ei scolare,
Consiliile [udetene pot, daca este nevola, sa inscrie in budgetele comunelor rurale §i
zecimile comunale adltlonale necesare pentru plata acestor anultati.
Art. 87. Pentru judetele ale carer consilii judetene refusa a face imprumuturi necesare ca sa
construiasca localurile scolare conform listei date de ministerul lnstructlunel, ministerul de
interne, dupe cererea ministerului de lnstructlune, va inscrie din oficiu in budgetele lor, timp de
15 ani, cate a 15-a parte din suma totala necesara pentru aceste constructiunl, §i tot din oficiu
va inscrie la venituri, pentru acoperirea acestor cheltueli, zecimile judetene autorisate prin legi;
iar daca aceste zecimi nu sunt suficiente, va cere Corpurilor leqlultore noui zecimi.
Sumele ast-fel inscrise se vor pune la dlsposltiunea ministerului lnstructiunei, care va
construi localurile scolare §i le va mobila §i inzestra pe socotela [udetelor.
Consiliile judetene vor inscrie in budgetele comunelor rurale o surna echivalenta cu
anuitatea sumei ce ministerul lnstructiunei publice a cheltuit pentru construirea localurilor
scolare din cornuna.

Dlsposltlunl transitorii
Art. 88. Acesta lege se va pune in aplicare la 1 Septembre 1893.
Pana atunci se vor alcatui regulamentele de aplicare, instructlunile necesare §i
programele.
Art. 89. Regulamentul de punere in aplicare a acestei legi va determina intru cat §i cu ce
modiflcarl acesta lege se va aplica §i lnvetamentulul primar din Dobrogea. In special,
regulamentul va avisa la urmatorele puncte:
1) Scutirea de obligativitate a fetelor musulmane;
2) Regulamentarea scolelor confesionale;
3) Crearea unei scole normale speciale cu introducerea limbilor stralne §i mai ales a
limbei turce;
4) Modificarea modului de recrutare a personalului didactic;
5) Simplificarea programului spre a'I pune de acord cu introducerea limbilor moderne
locale in lnvetamentul primar.
Art. 90. Pentru acoperirea cheltuelilor ce va pricinui aplicarea presentei legi la 1 Septembre
1893, ministerul lnstructiunei publice este autorisat sa lntrebulnteze ori-ce economii s'ar
realisa in budgetul lnstructiunel publice §i al cultelor, fie prin presenta lege, fie prin legea
clerului mirean; restul se va acoperi din credite suplimentare §i extraordinare.
Art. 91. Tote legile §i regulamentele contrarii legei de fata sunt §i rernan abrogate.

61
 LEGE ASUPRA iNVETAMENTULUI PRIMAR ~I NORMAL~PRIMAR
(Sancnonata prin inaltul decret regal No. 2.199 din 29 Aprilie 1896
§i publicata in Monitorul Oficial No. 24 din 30 Aprilie 1896)

CAPITOLUL I
FRECUENTAREA OBLIGATORIE

Art. 1. lnvetarnentul primar este obligatoriu §i gratuit pentru rornanl.

Tote actele relative la lnvetamentul primar sunt scutite de timbru.
Parintii §i tutorii copiilor de cetatenl rornanl sunt datori a'i trarnite la scola publica
prlmara de la 7-14 ani lmpllnltl.
Sunt dispensatl de aceasta obliqatlune aceia cari vor dovedi ca dau copiilor lor
tnvetamentul primar, ast-fel cum se hotarasce in acesta lege, in familie sau in institute private
recunoscute de Stat.
Stralnil, afara de acei cari locuesc in Dobrogea, vor platl o taxa ce se va fixa prin
regulamentul de apllcanune a legei de fata.
Ministrul, in casuri exceptionale, va putea acorda dispense.
in cas de insuficienta de iocuri, se vor preferi copiii de romani.
Art. 2. Pentru copii bolnaviclosi, slabi sau nedesvoltati la minte, intrarea in §Cola se pote
ingadui §i la versta mai inaintata.
Vor fi exclusi din scolele publice copiii lipsiti cu desevarslre de lnteliqenta §i cei atinsi de
bole sau de infirmitati cari ar putea influenta in mod vatemator asupra celor-alti.
Art. 3. Copiii cari, in cei 7 ani obligatorii, nu vor ajunge a poseda materiile scolel primare ce
frecuenteza, vor putea fi lndatoratl a mai frecuenta scola tnca un an.
Elevii cari vor absolvi lnvetamentul primar al scolel la care urmeza, §i cari vor trece
examenul final inainte de 7 ani de frecuentare, vor fi scutiti de cel-alf ani obligatorii,
exceptandu-se casurile privltore la clasele de repetire.
Art. 4. Ori-ce scutire sau excludere facuta in alte conditiunl de cat cele prevezute la articolele
precedente este nula §i atrage dupe sine pedepsirea celui ce a dat'o.
Art. 5. Listele copiilor de ambe-sexe in etate de §Cola se vor forma, in fie-care an, prin
recsnsement in vacanta de Pasce, pe catune §i pe circumscrlptlunl scolare.
in comunele rurale ele se fac de catre primar, lmpreuna cu unul din lnvetatorll barbaf
din cornuna, sau cu unul din lnvetatorii din o cornuna limitrofa, delegati de reviser.
in comunele urbane ele se fac de catre primar, lmpreuna 'cu un instituter barbat,
delegat de reviser pe clrcurnscrlptlune scolara.
Cheltuelile de transport §i de hrana pentru tnvetatoril deleqatl in comune mai
Indepartate sunt in sarcina acelor comune §i se respund de primarii respectivi.
Listele vor fi inaintate dirigintilor §i directorilor de scole pana la 1 O lunie a fle-carul an.
in comunele urbane, unde vor fi mai multe clnscumscriptil scolare, recensernentul
0

copiilor in versta de scola se va face dupe 25 Aprilie, iar listele se var inainta la finele lui lunie.
Primarul §i lnvetatorul sau institutorul, cari nu vor fi facut sau nu vor fi inaintat listele la
timpul hotartt, cari vor fi falsificat sau vor fi lasat sa se falsifice listele, in ori-ce sens ar fi, se vor
pedepsi cu o amenda de la 25-100 lei in comunele rurale §i de la 100-500 lei in comunele urbane.
Aceste amende se vor versa in Casa scolelor.
Art. 6. [nvetatorii §i tnvetatorele in comunele rurale, iar in comunele urbane primarii sunt datori
sa aviseze in scris, eel putin cu o septemana inainte de deschiderea cursurilor, pe
representantii legali ai copiilor in versta de §COia, de epoca deschiderei cursurilor, punendu-le,
in acela§i timp in vedere penalitatile la cari vor fi supu§i in cas de a nu'§i tramite copiii la §COia.
Representantii legali ai copiilor sunt datori a inscrie pe copii la §Cola cu trei zile inainte
de deschiderea cursurilor.
in cas de neinscriere a copilor de catre parinti §i tutori §i de nedeclaratiune din partea
lor ca voesc a le da instructiunea in familie sau institute private, recunoscute de Stat, copiii vor
fi inscri§i din oficiu.
Art. 7. lnstitutorii §i invetatorii §COlelor publice vor tinea registre de chemare, prin cari sa se
constate, pentru fie-care clasa, absentele elevilor.

62
 Parintii sunt datori sa motiveze d'inaintea tnvetatortlor absentele copiilor lor.
Absentele sunt socotite pe 1 /2 zi.
Singurele motive valabile pentru scuzarea absentelor var fi: bola copilului, bola grea in
familie, impedicare resultand din dificultati accidentale ale comunicatiilor.
In cas de alte motive, exceptional invocate de catre parinii, ele var fi apreciate de
tnvetatorul diriginte al scolei, care nu va putea admite ca valabile ast-fel de motive de cat
maximum pentru zece absents in acelasi an.
Art. 8. lnstitutorul sau tnvetatorut aviseza prin scris, §i in comunele rurale §i prin graiu, pe
parintii copiilor cu absents nejustificate ca, in cas de recidiva, var fi pedepslti,
Autoritatlle comunale, urbane §i rurale sunt obligate sa distribuie tote avisurile prlvltore
la amenzi, precum §i cele prevezute la art. 6, prin agentii lor, parlntilor sau representantilor
legali ai copiilor in versta de scola.
In cas de recldiva, representantul leagal al copilului va fi pedepsit de ministrul
lnstructlei, prin delegatul seu, cu o arnenda de 10 bani de absenta,
Daca absentele nemotivate se repeta, totusl, in cursul acelulasi an scolar, amenda se
pote ridica treptat pana la maximum de 50 bani de absenta,
Amenda se pote aplica in tote gradele sale in cursul unui an; ea pots fi repetata in anul
urm· tor, dar incepend din nou de la gradul anteiu.
Art. 9. Executarea amendei se face de perceptor in termen de 1 O zile de la primirea
comunlcarel. Sumele incasate se varsa la Casa scolelor.
Art. 10. Representantil legali, ai carer copii nu se presinta la examenul de finele anului scolar,
var fi condamnati la o arnenda de duoi lei.
Daca copii nu se preslnta la examenul ultimului an scolar, representantil lor legali var fi
condamnati la o arnenda de cinci lei.
Amendele se executa de perceptor §i se varsa in Casa scolelor.
Art. 11. Reprezentantii legali ai copiilor cari, conform art. 1, au declarat ca le dau lnstrucnunea
prirnara in familie sau in institute private recunoscute de Stat, var fi datori, sub aceleasi
penalitati, sa duca pe copii la scolele publice pentru trecerea tutulor examenelor de fine de an.
Pentru examenele anului antelu, al duoilea §i al trilea, ministerul va putea trarnlte un delegat al
seu in scolele private recunoscute de Stat, d'inaintea caruia sa se treca examenul; densul va
controla §i viza matriculele scolei.
Copii cari nu var reusi la examen, dupe duce tncercarl, var fi tnscrisl din oficiu in
scolele publice.
Copii cari, din deosebite lmpreqlurarl de forta rnajora, recunoscute de minister, nu au
putut trece examenele anuale, var putea fi adrnlsl sa treca sau un examen de mai multe clase
de odata, sau un examen general al invetamentului primar.
Un regulament special va determina modul in care se tree examenele prevezute in
acest articol §i va fixa taxele ce representantii legali ai copiilor sunt datori sa platesca pentru
trecerea lor.
0 parte din produsul taxelor va servi la plata examinatorilor, iar restul se va versa in
Casa scolelor.
Art. 12. Patronii §i stapanll sunt supusi la aceleasi indatoriri ca §i parlntli §i tutorii copiilor. In
cas de a contraveni la obllqatlunile legei de fata, Ii se var aplica amenzi intreite de cat cele
aplicate parintllor in casuri analoge.
Art. 13. Parintii sunt datori sa cumpere cartile §i materialul scolar necesar copiilor.
In com'unele rurale aceste carti se var vinde de catre invetatori, conform instructiunilor
date de minister.
Un regulament special va determina modul de alcatuire §i de distribuire al cartilor
didactice de curs primar.
Art. 14. Revisorii §Colari sunt datori ca, in inspectiunile lor, sa cerceteze in primul lor daca
prescrierile asupra obligatuvutatei se aplica.
Daca var constata ca aceste prescrieri nu se aplica din pricina invetatorilor sau
directorilor de §Cole, 'i var condamna la o amenda egala cu aceea la care ar fi trebuit sa fie
supu§i representantii legali ai copiilor.
Art. 15. Obligativitatea, ast-fel cum este statornicita in acest capitol, se va aplica treptat in fie-
care comuna, pe mesura ce se va constata de catre ministerul instructiunei publice ca locurile

63
de scole sunt suficiente pentru populatla in versta de scola a comunei.
Pana atunci obligativitatea se va aplica in ordinea urmatore:
1) Copiilor de parinti romani, cari au fast tnscrisl de bunavola in registrele scolel la
inceputul anului scolar:
2) Copiilor mai mici ai parlntilor cari au mai multi copii in versta de scola:
3) Copiilor cari au domiciliul lor mai aprope de §Cola.
in fie-care din aceste categorii obligativitatea se va aplica de preferlnta baetilor.
Copii a-data inscri§i rernan supusl obligativitatei.

CAPITOLUL II
iNVETAMENTUL PRIMAR
'
SECTIUNEAI
Dlsposltlunl generale

Art. 16. Invetamsntul primar se d- in scolele primare §i in cursurile primare complementare §i

de repetire.
Art. 17. Materiile de tnveternent in scolele primare sunt:
lnstructiunea rnorala §i religiosa, catechismul §i ruqaclunlle, notiuni de drept civic, citirea,
scrierea, limba romana, artimetica practice §i notluni elementare de geometrie, notiuni de istoria
Rornanilor §i de geografie, de sciinte naturale §i fisice, de igiena; desemnul, musica vocala,
jocuri gimnastice, exercltil miltare §i, pe cat posibil, lucrul manual §i lucrari practice agricole.
Aceste materii se var divide, prin programa analitica, in trei cursuri progresive, §i
anume: cursurul inferior, mediu §i superior.
Art. 18. Elevii var fi impartiti in clase dupe gradul lnstructlunei lor.
Promovarea dintr'o clasa intr'alta se va face in urma unui examen de finele anului.
Art. 19. Ministerul pote introduce sistemul rotatiel la scolele cu duoi sau mai multi tnvetatorl
sau tnvetatore, institutori sau instltutore.

SECTIUNEA II
Scolele rurale

Art. 20. in ori-ce c- tun, unde se afl• un numer de 40 copii in versta de scola, se va tntilnta o
§cola primara rurala.
in cas cand catunele nu sunt mai departate unele de altele de cat de trei kilometri §i
comunlcatlunea intre densele e usora, ele var forma o clrcurnscrlptlune scolara §i o aceeasl
§Cola le va deservi pe tote, chiar daca ar face parte din comune deosebite.
Art. 21. in tote catunele mai departate de cat de trei 3 kilometri de o §Cola, §i unde nu se
g• sesce un numer de 40 de copii in versta de scola, se va infiinta o §Cola de catun.
in aceste score cursurile se var preda de catre un ajutor, numit de catre ministerul
lnstructlunel §i platlt cu o dlurna de patru-zeci de lei pe luna. Un tnvetator titular va putea fi
lnsarcinat sa controleze progresele facute in scota de catun de catre ajutor §i sa faca lectiuni
in unele epoci ale anului.
Art. 22. Durata studiilor in scolele primare rurale este de cinci ani.
Art. 23. Numerul total al zilelor de vacante, trnpreuna cu Duminici §i serbatori bisericesci §i
natlonale, nu va trece peste 150.
Epoca inceperei anului scolar, precum §i vacantele din cursul anului, se var fixa prin
regulament, dupe regiuni.
Art. 24. Scolele primare rurale de regula sunt mixte.
Daca numerul §Colarilor nu trece peste 80, §COia va avea un singur invetator.
Daca numerul §Colarilor regulati este coprins intre 80 §i 140, §COia va avea duoi
invetatori.
' De la 140 la 200, trei invetatori.
De la 200 la 260, patru invetatori.
in catunele cu o populatiune §COlara de peste 260 copii se va inffinta o a doua §COia,
care va fi de fete.

64
 in scolele rurale cu patru tnvetatori, durata cursului complect va fi de patru ani.
Sc61ele urbane, situate in comunele rurale, vor fi transformate in §C61e rurale.
Art. 25. in scolele rurale mixte, unde nu functioneza de cat invetatori barbati, predarea lucrului de
mana la fete pate fi incredintata unor maestre speciale, platite de cornuna §i numite de revisor.
Art. 26. Invetatortl din scolele mixte cu un singur tnvetator vor fi barbati. In scolele cu mai multi
tnvetaton se vor p~tea numi §i tnvetatore, tnsa dlrectiunea §C61ei va fi tncrectntata in tot-d'a-
una unui tnvetator, In scolele de fete vor fi numai tnvetatore,
Art. 27. Duminica §i serbatorile elevii vor fi condusl la blserica de catre tnvetatorii lor, pentru a
asista la serviciul divin §i a forma corul bisericesc.
Art. 28. Langa fie-care §C61a rurala, sau cat se pate mai in apropiare, va fi o gradina a §C61ei de eel
putin o jumetate de hectar, in care invetatorul va face cu scolaril practica lucrarilor agricole.
Cultura se va face ast-fel ca sa servesca de model satenilor. Produsul va apartinea
tnvetatorului.
Terenul pentru gradina §C61ei se va da, pe proprietatlle Statului, de catre Stat; iar pe
proprletatlle private de catre comuna, putendu'l lua acesta din p- rnenturlle remase ei dupe
legea rurala.
Art. 29. Acolo, unde §C61a poseda parnenturl in terina, acestea se vor arenda prin llcltatiune §i
venitul se va versa in Casa scolelor.
Ori-ce alte bunuri ar fi donate scolelor de catre comune sau particulari vor fi supuse tot
acestui regim, afara numai daca actul de donatiune nu hotarasce alt-fel.
Art. 30. Pe langa scolele rurale se vor lnfllnta, pe cat posibil, ateliere pentru lnvetarea lucrului
manual.
l.ectille se vor preda de tnvetatort §i pentru acesta Ii se vor da un spor de 10 la suta
asupra onorariului lor.
Elevii dlspensati de a mai urma la §C61a, conform art. 3, vor fi totusi obllqatl a lucra in
atelier eel putin a-data pe septernana.

SECTIUNEA Ill
Sc61ele urbane

Art. 31. in fie-care cornuna urbana se va tnfllnta un numer de §C61e primare suficient, pentru a
da instructiuna tutulor copiilor in verst• de §C61a din acea cornuna.
Fie~care §C61a va avea o clrcurnscriptlune determinata a orasulul. lrnpartirea comunei
in clrcumscriptlunl scolare se va face de catre primar, in Inteleqere cu un delegat al
ministerului de instructlune: ea pate diferi de ctrcumscrlptlunlle administrative.
Sc61ele primare urbane sunt §C61e de baetl sau de fete, sau §C61e mixte.
Cursurile vor dura patru ani §i vor fi lmpartlte in patru clase. ~c61ele mixte nu vor avea
de cat primele duoe clase ..
Anul §C61ar incepe la 25 August §i se va termina la 25 lunie.
In scolele de baeti vor fi de regula institutori barbati. Pentru cele d'antelu duoe clase,
precum §i in scolele mixte, vor putea fi numite §i institut6re. Directiunea §C61ei o va avea un
institutor.
in scolele de fete vor fi numai institut6re.
Numerul elevilor unei clase nu va trece peste 80.

SECTIUNEA IV
invetamentul complementar

Art. 32. In scolele primare rurale tnvetatorul va fi dator a face, fara adaus de salariu, pe fie-
care septernana, cate eel putin duoe ore de conferinte §i cursuri complementare pentru
absolven\ii cursului primar cari n'au implinit inca etatea de 14 ani.
Frecuentarea acestor conferinte §i cursuri complementare este obligat6re pentru cei
absolventi pana la implinirea etatei de 14 ani; ea se va men\iona in certificatul de absolvirea
cursului primar.
Art. 33. Cand s'ar sim\i trebuin\a, Statul, comunele, judetele, sau particularii vor putea creea
§C61i primare superi6re cu o programa mai desvoltata de cat aceea a §C61elor primare

65
ordinare. In acest cas, partea de cheltueli, care va trece peste cheltuiala requlata a unei §COii
primare ordinare, va privi exclusiv pe autoritatea sau persona care face creatiunea,
Admlnistratiunea acestor §COii se va face intocmai dupe normele stabilite prin acesta
lege pentru scolele primare ordinare.
Pentru tnftlntarea lor e de nevoia o autorisare speciala a ministrului, care flxeza in
acelasi timp organisarea §i programele lor.
Art. 34. Comunele urbane §i rurale var putea institui, cu cheltuiala lor, cursuri pentru adulti
asupra meteriilor cursului primar.
Aceste cursuri vor ti de duce ore pe septernana eel putin, §i nu se var putea deschide
de cat cu eel putin cinci auditori ai comunelor rurale §i cu eel putin zece auditori in cele
urbane, avend pentru cele d'antelu autorisarea inspectorului de clrcumscripfiune, iar pentru
cele din urrna autorisarea ministerului.
Ele nu se vor putea face de cat de catre tnvetatort sau institutorii in exercitiu, sau de
catre persons cari vor poseda eel putln titlurile necesare pentru a fi tnvetatorl sau institutori.
Persona care va conduce un curs de adulti lntr'o comuna rurala, va avea dreptul la o
plata de eel putin 10 lei pe luna: iar in cele urbane de eel putin 30 lei pe luna.
Art. 35. Cei cari vor fi absolvit materiile cursului primar, urmand la cursurile de adultl, vor
obtine un certificat constatand acesta. Acest certificat va da dreptul de a se presinta inaintea
unei comisii, instituite la epoce determinate, pentru a trece un examen general de materiile
cursulul primar §i a obtine certificatul de absolvent al cursului primar.
Art. 36. ln comunele rurale mai populate se pot tntlinta gradini de copii.

CAPITOLUL Ill
SCOLELE NORMALE

SECTIUNEAI
Dlsposltlunl generate

Art. 37. Scole normale sunt asezeminte de Stat, a carer menire este de a forma corpul
didactic al scolelor primare urbane §i rurale.
Ele se impart, dupe destinatiunea lor, in scole normale de tnvetatori, scole normale de
tnvetatore, scole normale de institutori §i scole normale de lnstltutore.
Romanii singuri sunt admisibili in aceste scole.
Art. 38. Scolele normale sunt internate.
Elevii vor fi bursieri sau solventi.
Atat bursierii cat §i solventti se primesc prin concurs. Bursele se var da concurentilor
cari vor obtine notele cele mai mari §i vor dovedi ca sunt lipsiti de mllloce.
In §colele normale de tnvetatorl concurentii var trebui sa fie fii de satenl,
Cele-alte conditiuni ale concursului se var determina prin un regulament special.
In cas cand elevii primlf ca solventi se vor distinge prin slrqulnta §i buna lor purtare §i
var indeplini §i conditiunea de pauperate, ei var putea fi prlrnitl intre bursieri.
Art. 39. Pe langa fie-care §Cola normala se va anexa o §Cola primara de aplicatiune.
Art. 40. In fie-care din scolele normale de Invetatori §i de institutori se va preda lnstructla
mllitara, sub controlul ministrului de resboiu; iar elevii, fiind obligator lnscrisl in controlele
armatei, cand vor fi atins versta de 20 de ani vor avea, la terminarea cu succes a studiilor,
gradul la care vor fi conslderati aptl in urma examenului militar. In cas de mobilisare a armatei,
ei var fi luati cu contigentul caruia apartin.
In proqrarnele scolelor se va prevedea numerul de ore necesar pentru lnstructiune.
Ministrul de resboiu va numi personalul necesar pentru acesta instructiune.
Sunt scutlti de serviciul permanent in ostire elevii §i absolventii §COlelor normale de
institutori §i invetatori, cu conditiune de a servi Statului ca invetatori sau institutori.

66
 SECTIUNEA II
Sc61ele normals de tnvetatort

Art. 41. Pentru prepararea corpului didactic al scolelor primare rurale var servi scolele normale
de tnvetatorl §i asilul "Elena D6mna".
Art. 42. Durata cursurilor este de cinci ani in t6te scolele normale de tnvetatort sau tnvetatore.
Anul al V-lea va fi consacrat, mai ales, practicei pedagogice.
Art. 43. Programa studiilor obligatorii va coprinde: religia §i morala, limba romana, limba
francesa sau germana, istoria, geografia, matematicele, sciintele fisico-naturale cu notluni de
aqricultura, hortlcultura §i forestierie, igiena §i medicina populara, psichologia §i pedagogia,
desemnul §i caligrafia, nofiunl de drept constitutional, administrativ §i economie polltica, lucrul
manual, musica vocala §i lnstrurnentala, gimnastica, jocurile gimnastice §i, pentru baetl,
instructia rnllltara, iar pentru lnvetatore economia casnica.
Art. 44. Pentru a fi primit in scolele normale de tnvetatorl se cere diploma de absolvire a unei
§C61e primare, precum §i un certificat de buna purtare.
Art. 45. Asilul "Elena D6mna" va coprinde trei sectluni: 1) sectlunea prirnara, care va putea
servi ca §C61a de apllcatlune pentru §C61a normala: 2) sectiunea profeslonala, cu diferite
meserii, §i in care se var lnveta §i lucrurile de menagiu; 3) §C61a normala de tnvetatore, care
va fi separata de cele-alte duoe sectluni §i va avea o directlune deoseblta,
In cele duoe d'antelu sectluni ale asilului nu se primesc de cat: orfane provenind din
asistenta publica: orfani de tata §i de mama, sau de tata eel putin, sau copile de ale militarilor
invalizi 'din resboiu. in cas de a fi mai multe cereri de cat vacante, se var primi fara concurs:
antelu orfanele provenind din asistenta publica: in rendul al duoilea orfanele de tata §i de
mama absolut lipsite de mijl6ce. Pentru locurile ce inca ar mai remanea vacante dupe aceste,
primirea se va face prin concurs.
in SECTIUNEA normals elevele se var primi prin concurs. La concurs var fi admise: 1)
elevele absolvente ale sectiunel primare a Asilului; 2) fiice ale lnvetatorllor §i institutorilor cari
au servit cu dlstlnctie 10 ani in tnvetarnent: 3) fiice de sateni. Concurentele var trebui sa
posedeze certificatul de absolvirea tnvetarnentului primar §i sa probeze ca au avut o conduita
exemplara,
Concursul de admitere in sectiunea normala a Asilului "Elenea D6mna" se va tine in
Bucuresci, lasl §i Craiova, d'inaintea aceleeasi comisiuni.
Absolventele a trei clase din sectlunea norrnala au dreptul a fi primite la concurs pentru
§C61a norrnala de institut6re.
in asil nu se va putea primi de cat numerul de eleve prevezut prin budget; primirea de
eleve supranumerare este interzlsa.
Art. 46. in scolele normale de tnvetatorl var putea fi admisl d'a-dreptul in clasa Ill sernlnarlstli
cari au absolvit seminarul de trei clase, in urma unui examen care va purta asupra materiilor
predate in clasa Ill de seminar, §i cu conditle ca versta lor sa nu treaca de 19 ani.

SECTIUNEA Ill
Sc61ele norrnale de institutori

Art. 47. Pentru formarea corpului didactic primar urban servesc §C61a normala de institutori din
Bucuresci §i §C61a normala de institut6re din lasi.
Programa studiilor scolelor normale de institutori §i institut6re va coprinde aceleasl
materii, cu dlferenta ca lucrul manual pentru fete e inlocuit cu lucrarile in atelier pentru baeti.
Materiile programei comune sunt: religia §i morala, psichologia §i pedagogia, limba
romana, una sau duoe limbi moderne, matematicile, scilntele fisice §i naturale, geografia, istoria,
notiunl de drept constitutional, administrativ §i economie politica, igiena §i medicina populara,
desemnul §i caligrafia, musica vocala §i instrumentala, gimnastica §i jocurile gimnastice.
in §C61a de institutori se adauga instructia militara, iar pentru institut6re economia casnica.
Art. 48. Durata cursurilor §C61elor normale de institutori §i institut6re este de 5 ani, ultimul an
fiind consacrat mai ales exercitiilor de practica pedagogica.
Art. 49. Nu var fi primiti a concura pentru clasa I a §C61elor normale de institutori de cat
absolventii a trei clase de gimnasiu sau a unui alt curs secundar declarat echivalent.

67
 Pentru scola normale de lnstitutore se va concura asupra materiilor ce se predau in
cele trei clase ale scolelor secundare de fete.
Concursurile pentru scolele normale de institutori §i instltutore se var tinea in
Bucuresci, lasl ~i Craiova, d'inaintea acelorasi comisiuni.

SECTIUNEA IV
Examene

Art. 50. Promovarea elevilor dintr'o clasa in alta se face in urma unui examen de fine de an,
tlnut in presenta unui delegat al ministrului.
Dupe terminarea cursului intreg al scolel, elevii se supun la un examen general de
materiilor propuse in ~cola.
Acest examen consta din probe in scris, cari sunt eliminatorii, probe orale §i probe de
practica pedagogica.
Art. 51. Examenul general se va trece, in fie-care §Cola, d'inaintea unei comisiuni numlta de
ministru din persona stralne scolel ~i din profesorii materiilor asupra carora se face examenul.
Art. 52. Candldatil cari nu reusesc sa acest examen se pot presinta intr'o noua sesiune.
Candldatli cari nu reusesc la trei examen, nu se mai pot presinta la nici un alt examen
§i nu mai pot fi nici suplinitori.

SECTIUNEAV
Corpul didactic'al scolelor normale

Art. 53. Modul §i conditlunlle numirei, drepturile §i datoriile corpului didactic al scoleor normale
se var regula prin legea tnvetamentului secundar.
Retrlbutla profesorilor din aceste scole va fi aceeasi ca §i a profesorilor de la gimnasiile
clasice.
Art. 54. Directorii ~i dlrectorele scolelor normale pot fi luatl §i dintre alte persons de cat
profesorii scolei.
Directorii sunt tnsarclnaf cu conducerea rnorala §i administrativa a internatelor, cu
supraveghiarea §i stricta indeplinire a indatoririlor impuse prin legi §i regulamente corpului
didactic al scoleor normale.
Cand directorul unei scole normale nu este profesor al scolel, el primesce o retributlune
egala cu lefa de profesor.
Art. 55. Dlrectlunea scolei normale de aplicatle, anexata pe langa fie-care §Cola normala, este
tncredintata profesorului de pedagogie de la acea scola, care, pe langa cursul seu, mai este
lnsarclnat sa asiste la cursurile scolel primare, sa faca lectluni model, §i sa tina conferinte cu
elevii ultimei clase a scolei in care preda.
Pentru acesta lnsarcinare el va fi retribuit cu o diurna egala cu leta unui instituter primar.

CAPITOLUL IV
NUMIREA CORPULUI DIDACTIC PRIMAR

Art. 56. Dupe terminarea examenelor generale prevezute la art. 50 §i 51, corrusiunea
exarnlnatore tnalnteza ministerului listele celor reusitl, intocmite in ordinea clasiflcarel §i cu
notele obtinute de fie-care absolvent.
La minister se var alcatui §i tlnea duoe tabele:
Una pentru institutori §i lnstltutore:
Alta pentru tnvetatori §i tnvetatore,
In fie-care din aceste tabele, absolventil respectivi din tote scolele var fi lnscrlsl in
ordinea clasificatiunei.
Dupe fie-care examen general se inscriu in tabele, tot dupe norma stablllta mai sus, §i
in urma celor tnscrlsi in anul precedent, nouii candidatii reuslti.
Tnscrierea in tabele nu e valabila de cat pentru trei ani. Acei cari n'au fast nurniti in
acest interval, pot trece din nou examenul general, §i, in cas de reu§ita, var fi inscri~i pe

68
tabela la locul ce'I avusese mai inainte.
Cei cari sunt tnscrisl pe tabela de institutori $i institut6re pot fi nurnlti, daca cer,
tnvetaton $i tnvetatore, inaintea celor lnscrisl in tabela de tnvetaton $i tnvetatcre.
Art. 57. La ori-ce vacanta de tnvetator sau instituter, numirea se va face din tabelele
respective in ordinea inscrierei.
Art. 58. Pers6nele cari au obtlnut numirea provisorie vor fi supuse, in timpul provisoratului, la o
inspectiune speclala.
tnvetatorii $i institutorii provisorii, incapabili sau imorali, pot fi destltulti de minister, in
urma hotartrel motivate a consiliului inspectorilor tnvetamentulul primar $i a avisului conform al
consiliului permanent, dupe ce vor fi fast ascultaf in apararea lor.
Art. 59. Dupe trei ani de provisorat, membrii corpului didactic primar sunt datori a se presinta
d'inaintea unei comisiuni, nurnita de minister, pentru a trece un nou examen.
Acest examen consta din duoe probe: una extemporala, asupra principalelor materii ale
lnvetamentulul $C61ei cei au absolvit; a duoa, de practica pedagogica. Acei cari vor obtine nota
7 fie-care proba, vor fi nurnlti cu titlu definitiv.
Acest examen se trece o-data pe an.
Pentru tnvetatorli $i institutorii, avand titlul provisoriu inainte de 1 Septembre 1893,
numirea definitiva se va da in urma numai a unui examen de practlca pedagogica.
Art. 60. Nimeni nu se p6te presinta mai mult de trei ori la acest examen, dupe care, daca nu
obtine media ceruta la articolul precedent, tnceteza de a face parte din corpul didactic $i nu
mai p6te fi numit nici suplinitor.
Art. 61. Invetatorli vor putea fi adrnisl la un examen de instituter dupe un serviciu de trei ani cu
titlu definitiv, daca vor fi recornandati de inspectorul de clrcurnscrlptiune. Examenul se va face
dupe programa scolelor normale de institutori. Cei cari vor obtinea nota 8 vor fi tnscrisi in
tabela de institutori, in urrma absolventilor scolelor normale de institutori din acelasi an, $i vor
fi nurniti la rendul lor cu titlu definitiv.
Art. 62. Semlnaristll cu certificatul de examen general al unui seminar superior, vor fi admlsi la
examenul general al scolelor normale de tnvetatorl, prevezut la art. 50 $i 51 $i, reusind, vor fi
tnscrisi pe tabela ca $i normalistii.
Pana la hirotonise ei vor avea lefa intrega de tnvetator; iar dupe hirotonire jumetate, pe
langa lefa intrega de parch.

CAPITOLUL V
DREPTURILE ~I DATORllLE CORPULUI DIDACTIC PRIMAR

Art. 63. Membrii corpului didactic primar depun, la intrarea lor in functiune, jurarnent de
credinta $i respect Regelui, Constltunei $i legilor terel,
Art. 64. Membrii corpului didactic primar sunt datori sa frecuenteze $C61a regulat, sa aplice
legile $i regulamentele, programele $i lnstructlunlle scolare, precum $i principiile didactico-
pedagogice, $i sa alba o purtare exernplara in societate.
Art. 65. Fie-care membru al corpului didactic primar, p6te fi obligat prin regulamente a lucra,
atat in $C61a prirnara, cat $i in cea cornplernentara, pana la maximum 32 ore pe septemana.
Art. 66. Absentele nemotivate, fie de la lectlunl, fie de la alte indatoriri impuse prin lege sau
regulamente, trag dupe dsnsele retinerea corespunzet6re din lefa.
Absentarea nemotivata de la clasa timp de 30 zile in cursul unui an se va considera ca
demisiune.
Art. 67. Afara de casurile prevezute prin legea de administratiune a ministerului, congedii nu
se pot acorda de cat pentru causa de bola $i de torta majora, bine dovedite. In orice cas,
suplinitorii vor fi nurniti din oficiu $i numai dintre pers6ne cari sa poseda capacitatea de a fi
tnvetatori $i institutori.
Art. 68. lnstitutorii $i tnvetatoril sunt datori a locui in comuna in care este sltuata $C61a unde
functloneza.
Art. 69. Este interzis institutorilor $i tnvetatonlor exercitiul ori-carui comerciu $i al ori-carei
profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functiunei.
Este de asemenea interzis direct $i indirect a vinde elevilor carti sau furnituri $C61are, in
afara de ceea ce va ordona ministerul instructiunei publice.

69
Art. 70. Membrii corpului didactic, cari vor c- lca Tndatoririlece result• pentru den$ii din prescrierile
articolelor precedente, vor fi supusl, dupe gravitatea culpei, la una din urmatorele pedepse:
1) Avertismentul;
2) Amenda cu o surna, care nu va intrece retrlbutiunea pe 10 zile;
3) Censura cu perderea lefei pe timp de 10 pfma la 30 zile;
4) Transferarea la o $C61a de acelasl grad, in aceeasl localitate;
5) Intarziarea termenului de gradatie cu un an;
6) Suspendarea pe timp de 2 pana la 6 luni;
7) Transferarea la o $COia de acelasi grad in o alta localitate;
8) Excluderea pana la maximum 2 ani;
9) Excluderea pentru tot-d'a-una din corpul didactic.
Sumele provenind din pedepsele banesci aplicate corpului didactic prin acest articol $i
prin art. 66, se vor versa in Casa scolelor,
Art. 71. Avertismentul se pronunta de catre inspectorul de clrcumspectiune.
Amenda $i censura de catre ministru, in urma raportului motivat al inspectoratului.
Transferarea in aceeasi localitate $i intarzierea termenului de gradatie, de catre
ministru, in urma unei cercetari facute de un inspector $i tuand $i avisul conslliulul permanent.
Suspendarea $i transferarea in alta localitate, de ministru cu avisul conform al
consiliului permanent.
A duoa transferare in alta localitate, facuta in termen mai mic de duoi ani, excluderea
tirnporara sau pentru tot-d'-una din corpul didactic se va pronunta de ministru, Tn urma
judecatel unei comisiuni.
Fie-care autoritate in drept a da o pedepsa, asa cum se speciflca in acest capitol, va
putea aplica $i pedepsele lnteriore,
Art. 72. Se instituie duce comisiuni judecatorescl, una in Bucuresci $i alta in lasl, compuse fie-care
din un profesor universitar $i duoi membri ai curtei de apel respective, nurnln prin decret regal.
Membrii comisiunei se vor reinoui, in termen de 6 ani, prin tragere la sorti a cate un
membru la fie-care duoi ani. Membrii e$i\i la sorti pot fi numiti din nou.
Hotartrlle comisiunei vor fi executorii $i fara recurs $i se vor inainta ministrului,
lmpreuna cu dosarul afacerei.
Art. 73. Suspendarea, transferarea in alta localitate $i excluderea nu se pot pronunta de cat
dupe ce lnvetatorul sau institutorul va fi fast chemat inaintea consiliului permanent sau a
comisiunei de judecata, asa cum s'a specificat la art. 71 spre a'sl face in persona apararea sa
in scris sau oral.
Art. 74. Inceteza de a face parte din corpul didactic tnvetatorii $i institutorii condarnnati pentru
crime sau delictele urmatore: fals, furt, tnselaclune, abus de incredere, marturle rninclnosa,
atentat la bunele moravuri, Tn casurile prevezute de art. 262, 263, 264, 267, 271 din codul
penal, delapidare de bani publci, mituire, percepere de taxe ilegale, spargere de sigiliuri,
sustrategere de acte Tn casul art. 204 din codul penal.
in timpul lnstructlunel $i la judecatel, tnvetatorll $i institutorii sunt suspendati de drept.
Art. 75. Membrii corpului didactic primar, cari s'a retras din tnvetament, pot reintra in vreme de
duoi ani cu titlul $i drepturile lor.
Art. 76. Mijlocele pentru perfectlonarea tnvetatorllor $i institutorilor sunt:
Cursurile de repetltiune, ce se vor putea tnfllnta la scolele normale; conterintele scolare
in cari, sub presedinta revisorului sau inspectorului scolar, membrii corpului didactic se vor
ocupa cu cestiunile amellorarei rnetodelor de tnvetarnent.
Tote confertntele scolare, convocate din ordinul inspectorilor, sunt obligatorii;
absentarea nernotivata de la conferlnte atrage dupe sine retinerea corespunzetore a lefei.
Art. 77. Membrii corpului didactic, cari vor perde cu timpul cunosclntele necesare exercltarel
profesiunei, vor putea fi tntrunitl, dupe avisul inspectorului, la scola norrnala cea mai
apropiata, spre a'si tmprospata cunosclntele,
Aceia cari vor refusa de a veni, sau cari nu vor reu$i a se pune in curent cu
cunoscintele necesare, vor putea fi exclu$i din corpul didactic de ministru, dupe propunerea
comisiunei profesorilor $C61ei normale, insarcinati cu cursurile de repetitiune.
Art. 78. Lefurile $i grada\iunile corpului didactic primar reman regulate prin legea din 6 Martie 1883.
Osebit de acesta, se va da o recompensa anuala de 180 lei:

70
 a) lnvetatorilor din scolele cu 1 tnvetator, cari vor fi frecuentate de minimum 60 copii
in total §i de 7 in clasa ultima:
b) Invetatorllor din scolele cu 2 tnvetatorl, cari vor fi frecuentate de minimum 120
copii in total §i de 16 in clasa ultima;
c) lnvetatorilor din scolele cu 3 tnvetatori, cari vor fi frecuentate de minimum 180
copii in total §i de 27 in clasa ultima;
d) lnvetatorilor din scolele cu 4 lnvetatori, cari vor fi frecuentate de minimum 240
copii in total §i de 40 in clasa ultlma,
Prin numerul copiilor dintr'o §C61a se lnteleqe acei cari au frecuentat regulat scola Tn tot
cursul anului §i au fost presenti la examen.
Recompensele acestea nu sunt socotite la gradatiune §i la regulararea dreptului la
pensiune.

CAPITOLUL VI
iNTRETINEREA §COLELOR PRIMARE
'
Art. 79.lnstructiunea este in sarcina Statului in tot ce privesce:
1) Apuntamentele personalului tnvetator:
2) Cheltuelile pentru materialul didactic, registre, imprimate etc., necesare §C61ei.
in sarcina comunelor vor fi:
1) Constructiunea sau chiria §i tntretinerea localului de §C61a §i a locuintei directorilor
scolelor urbane §i a dirigintilor scolelor rurale;
2) Cheltuelile pentru facerea, tntretlnerea §i reTnouirea mobilierului §C61ar;
3) Cheltuelile pentru iluminatul §C61ei §i lncalzlt:
4) Cheltuelile merunte pentru cancelaria §C61ei;
5) Remunerarea omenilor de serviciu necesari §C61ei;
6) Ajutarea copiilor seraci.
Minimul sumelor necesare pentru a face fata la aceste cheltueli se va fixa de ministerul
lnstructlunei pentru fie-care cornuna §i se va inscrie din oficiu in budgetele comunelor.
Comunale cari nu vor lntrebulnta regulat la destinatiunea lor sumele ast-fel Tnscrise in
budgete, vor perde dreptul de a face singure aceste plati; iar sumele necesare se vor incasa
direct de Stat din veniturile lor §i se vor versa tesaurului in comptul ministrului instructiunei.
in cas cand catune, cari tac parte din diferite comune, se reunesc pentru a forma 0
clrcurnscriptlune §C61ara, atunci fie-care cornuna va lua parte la cheltuelile scolare proportional
cu numerul locuitorilor din catunele deservite de §C61a, conform dlspositlunilor coprinse in art.
20, alin.11.
Art. 80. Daca comuna dispune de 6re-cari legate sau donatiunl facute de particulari in fav6rea
tnvetamsntulul primar din comun• , comuna sau Statul va avea a cheltui numai restul pan- la
complectarea sumei necesare pentru lntretlnerea scolelor primare din cornuna.

Dlsposltlunl transitorii
Art. 81. Modificarile aduse la legea tnvetamentului primar §i normal-primar se vor pune in
aplicare o-data cu promulgarea presentei l egi, afara de sporul lefilor prevezut la art. 21 §i 53 §i
0

de moditicarlle aduse la lntretlnerea tnvetamentului (art. 79), cari se vor aplica de cat de la 1
Aprilie 1897.
Art. 81. Regulamentul de punere in aplicare a acestei legi va determina intru cat §i cu ce
modificarl acesta lege se va aplica §i invetamentului primar din Dobrogea. Tn special,
regulamentul va avisa la urrnatorele puncte:
1) Scutirea de obligativitate a fetelor musulmane;
2) Regulamentarea scolelor confesionale;
3) Modificarea modului de recrutare a personalului didactic;
4) Simplificarea programei, spre a o pune de acord cu introducerea limbilor moderne
locale in invetamentul primar.
Art. 83. Scola norrnala de institut6re din Bucuresci se va transfora treptat in o §C61a secundara
de fete internat; iar aceea din Craiova in o §C61a profeslonala superlora de fete cu internat.
Art. 84. T6te legile §i regulamentele contrarii legei de fata sunt §i rernan abrogate.

71
 LEGE ASUPRA iNVATAMENTULUI SECUNDAR ~I SUPERIOR
(Sanctionata prin inaltul decret regal No. 1.097 din 23 Martie 1898,
publicata in Monitorul Oficial No. 283 din 24 Martie 1898)

CAPITOLUL I
DISPOSITIUNI GENERALE
'
Art. 1 lnvetamsntul secundar se da: pentru baeti in gimnasii §i licee; pentru fete in scolele
secundare de fete de gradul I §i II.
Invetamentul superior se da in Untversltati §i in institutele alipite pe l~mga Unlversltatl.
Art. 2. lnstructiunea secundara §i superiora este gratuita pentru fiii de Romani.
Fiii de straini pot fi prtrnitl in scolele de diverse grade de invetament, dac- vor fi locuri
disponibile, dupe ce se vor satisface cererile fiilor de Romani. Ei vor platl atunci o taxa care se
va fixa prin regulamente pentru fie-care §C61a, §i care se va versa la Casale scolelor. Ministerul
p6te dispensa, in parte sau in total, de plata acestei taxe pe scolaril rnerttosi §i seraci.

CAPITOLUL II
iNVETAMENTUL SECUNDAR
'
SECTIUNEAI
Organisare

Art. 3. Liceele au opt clase, fie-care de cats un an.

in primele patru clase obiectele de studiu sunt: religia; limbile romana, latlna, francesa
§i germana; istoria universala §i istoria terel; geografia generala §i geografia terel:
matematicele ratlonate elementare, cu apticatlunl la arpentagiu, nivelare, drenage, lriqatluni §i
cu notiuni de comptabilitate; elemente de flsica, chimie, sclinte naturale, cosmografie; notiuni
de igiena; notiunl de drept usual §i lnstructiuni clvica: caligrafie, desemn, musica vocala,
gimnastica. Aceste obiecte vor fi predate in asa mod, in cat sa formeze un ciclu complect de
cunoscinte. Ele sunt obligat6re pentru totl scolaril primelor patru clase.
in ultimele patru clase urrnatorele obiecte de studiu sunt obligat6re pentru toti scolarlt
religia; limbele rornana, francesa §i germana; istoria unlversala §i istoria terei; notiuni de
psichologie, de loqlca, de economie politica, drept usual §i instructiune civica; musica vocala
§i gimnastica.
Atara de acestea, scolaril cari se destina studiilor clasice §i cari vor forma sectiunea
clasica, vor mai urma obiectele urrnatore: limbele latina §i elena; repetltluni de matematice, de
stllnte fisice §i naturale, §i desemnul; iar cei cari vor forma sectlunea reala, obiectele urmatore:
una din limbile ltaliana sau englesa; geografia; matematicele rationate (algebra §i
trigonometria plana §i sferica, cu complemente §i cu teoria generala a ecuatlunilor cu o
necunoscuta: apllcatiunl la topografie, nivelare, drenage, lrlqatluni, elemente de geometrie
analitica cu duoe dimensiuni; notiunl de rnecanlca rationata §i de technologie; notluni de
geometrie descrlptiva): flsica, chimie, cosmografie, scilnte natuale, igiena, desemn liniar.
Sc61arii din sectiunea claslca vor putea Tnlocui studiul limbei elene prin studiul fisicei,
chimiei, scllntelor naturale, igienei §i geografiei, urmand aceste cursuri in comun cu elevii din
sectiunea reala.
Art. 4. Gimnasiile au patru clase, fie-care de cate un an. Programa lor de studiu este identica
cu a celor patru clase inferi6re ale liceelor.
Art. 5. Obiectele de studiu Tn §C61ele secundare de fete de gradul I sunt: religiunea; limbele
romana, francesa, germana; geografia generala §i geografia terei; istoria generala §i istoria
terei; artimetica §i geometria elementara rationate, cu aplicatiuni practice §i notiuni de
comptabilitate; elemente de cosmografie; elemente de sciinte naturale, de fisica §i de chimie;
notiuni de pedagogie, de igiena, de medicina §i de farmacie domestica, mai ales Tn vederea
crescerei §i ingrijirei copiilor; economia domestica, lucrul de mana, caligrafia §i desemnul,
musica vocala, gimnastica.

72
 Durata studiilor in scolele secundare de fete de gradul I va fi de cinci ani. Anul al
cincilea va fi in special consacrat studiilor necesare femeei.
Art. 6. Scolele secundare de fete de gradul II au menirea de a da o cultura generala mai tnalta
de cat scolele de gradul I. in acest scop, se vor desvolta !ii complecta in aceste scole studiile
din scolele de gradul I, adauqandu-se notiuni de psichologie, loqlca, economie politlca, drept
usual !ii instructiune clvlca, precum !ii una din limbile latina, itallana sau englesa.
Durata s'tudiilor in scolele secundare de gradul II, va fi de patru ani. in ele se vor primi,
prin concurs, absolventele primelor patru clase ale scolelor de gradul I.
Elevele cari vor absolvi cursul acestor scole, urmand studiul limbei latine, vor obtine un
certificat de absovire, care va purta rnentlunea: echivalent cu certificat de absolvire a studiilor
clasice moderne din licee. Acest certificat da dreptul de inscriere in Universitate, la facultatile
la cari, conform regulamentelor respective, se pot inscrie absolventil clasicismului modern din
licee.

SECTIUNEA II
Adrnlnlstratlunea lnterlora a scolelor secundare

Art. 7. Fie-care !?COia secundara de baeti este pusa sub conducerea unui director, !ii fie-care
!?COia secundara de fete sub a unei directore.
Directorii !ii directorele se numesc !ii se revoca prin decret regal.
Ei locuesc in localul scolel. Daca localul este nesuficient, ei primesc o indemnitate
pentru loculnta.
Art. 8. Directorii !ii dlrectorele scolelor secundare au sub conducerea lor tota admlnistratlunea
lnteriora a scolel.
Ei veghiaza la exacta aplicare a legilor, a regulamentelor, programelor !ii dlsposltiunllor
ministeriale, !ii sunt respunzetori de densa; controleza pe membrii corpului didactic ai scolel in
!?COia !ii afara din !?COia; pronunta !ii aplica pedepsele disciplinare, conform regulamentelor, !ii
cu reserva celor prevezute la art. 12, alin. Ill; controleza internatele !ii gazdele la cari locuesc
scolarli, avend dreptul de a cere inchiderea lor cand nu le-ar gasi in conditiunl bune de
moralitate sau de igiena; ingrijesc ca localul scolel sa fie Intretinut in buna stare !ii curat; tin in
buna requla cancelaria !ii archiva scolel: ptiveghiaza !ii sunt respunzetori de lntreqa zeste a
scolel, de care tin inventare in requla.
Art. 9. Directorii liceelor §i gimnasiilor se vor numi dintre personele urrnatore:
a) Profesorii titulari ai scolel, sau ai unui alt liceu sau gimnasiu, cari vor avea eel
putln 8 ani de serviciu ca profesori titulari §i etatea de 30 de ani eel putin:
b) Agregatii !ii docentil unei facultaf de litere sau de scilnte, cari vor avea etatea de
30 de ani eel putin;
c) Fostii profesori secundari sau superiori cu titlul definitiv, de litere sau sciinte,
trecuti la pensiune.
Directorele scolelor secundare de fete se vor numi dintre personele urrnatore:
a) Profesorele titulare ale scolel, sau ale unei alte scole secundare de fete, de gradul
I sau II, cari vor avea eel putin 8 ani de serviciu ca profesore titulare §i etatea de
30 de ani eel putln;
b) Personele cari vor avea o diploma de studii superiore, in litere sau sciinte, in etate
de 30 de ani eel putin;
c) Absolventele §COlei normale superiore de fete, sau ale unei alte !?Cole pedagogice
superiore echivalente, in etate de 30 de ani eel putin;
d) Fostele profesore de §Cole secundare de fete, cu titlul definitiv, trecute la
pensiune.
Daca directorul sau directora ocupa catedre chiar in §COia pe care o dirig, ei vor fi
supliniti pentru orele lor de curs, cari vor trece peste numerul de 8 pe septemana pentru licee
§i §colele cu internat, §i de 12 pe septemana pentru cele-alte §Cole. Vor fi asemenea supliniti
pentru catedrele ce ar ocupa in alte §Cole de cat aceea pe care o dirig, cu exceptie de acele
prevezute pentru directori la alin. b de mai sus. Suplinitorul va fi platit de minister.
Directorii de licee vor primi, afara de lefa §i gradatiunea ce vor fi avend ca profesori, o
lefa de 300 lei pe luna; iar eel de gimnasii §i de §Cole secundare de fete de gradul I, o lefa de

73
200 lei pe tuna. La scolele cari var avea internate, lefa directorilor §i directorelor va fi de 500
lei pe luna. Aceste lefi vor fi supuse gradatiunei, conform art. 36 din acesta lege; lnsa
gradatiunea cuvenita pentru densele nu se va mai pl- ti, din momentul ce va Tnceta
lnsarclnarea de director.
Cand directorul sau directora vor fi luati dintre fo§tii profesori pensionari, ei vor primi, pe
langa pensiunea lor, o diurna egala cu lefile prevezute la aliniatul precedent; aceste diurne nu
vor fi supuse gradatiunei.
Art. 10. Directorii §i direct6rele scolelor secundare nu pot ocupa nici o functiune publlca sau
prlvata, afara de casurile prevezute la art. 9. Ei nu pot dirige institute private de instrucnune,
nici profesa lntr'ensele, nici a prepara elevi In particular. Ei nu pot intreprinde comerciu sau
industrie, nici exercita veri-o profesiune liberala.
Art. 11. Pentru fie-care clasa va fi un profesor diriginte, care va avea sub a sa desosebita
priveghiare §i respundere ordinea §i disciplina clasei.
Profesorii diriginti se vor numi de ministru, dupe recomandarea directorului, dintre
profesorii scolei.
Profesorii diriginti vor dirige clasele lor dupe sistemul rotatiunei anuale.
Art. 12. Profesorii diriginti forrneza, sub presedinta directorului, consiliul scolar.
Consiliul scolar se aduna de cate ori este convocat de director.
El delioereza asupra cestiunilor prlvitore la bunul mers al §C61ei, cari 'i sunt supuse de
director. Pedepsa ellrntnarel unui scolar din §Cola pentru mai mult de §ese luni se aplica de
consiliul scolar. Cu tote acestea, in cas de urgenta, ea se pote aplica de director in mod
provisoriu, rernanend ca consiliul s- se pronunte in urrna.
Hotarlrile consiliului se iau cu rnaiorltatea voturilor. Tn cas de paritate, votul directorului
va avea preponderenta.
Art. 13. Toti profesorii scolel, tntruniti sub presedinta directorului, formeza conferlnta scolel.
Conferlnta se intrunesce cand e convocata de director.
Ea delioereza asupra cestiunilor cari 'i sunt puse sau de director, sau de inspectorat,
sau de minister.
Ea fixeza, dupe regulele stabilite in regulamente, cartile didactice ce vor fi lntrebulntate
in §Cola.

SECTIUNEA Ill
Sc61ari, cursuri ~i examene

Art. 14. Anul scolar in scolele secundare dureza de la 1 Septembre pana la 25 lunie inclusiv;
in acest interval sunt coprinse §i examenele anuale.
In acest interval, afara de Duminici, vor fi vacante de la 24 Decembre pana la 7
lanuarie inclusiv, de la Duminca Floriilor pana la Duminica Tomei inclusiv, precum §i
serbatorile cele mari bisericesci §i natlonale, cari se vor fixa de minister, §i al carer numer nu
va trece peste 15 pentru un an scolar.
Art. 15. Cererile de inscriere ale scolarilor se fac zilnic de 16-31 August inclusiv.
Pentru a fi lnscrlsl in clasa I, scolaril vor trebui sa poseda certificatil de absolvirea
tnvetarnentulul primar §i s- alb- versta de 11 ani eel putln, Dispense de verste pan· la un an
eel mult pot fi acordate numai de inspectorii generali ai tnvetementulul secundar.
Daca numerul cererilor de inscriere, cari implinesc aceste conditiuni, nu trece peste
numerul de locuri disponibile, conform art. 16, se vor inscrie totl copii cari au facut cerere.
Daca insa numerul cererilor trece peste numerul locurilor disponibile, se vor admite, pana la
concurenta locurilor disponibile, numai candldatli cari, in certificatul lor de absolvire a cursului
primar, vor avea, la promotiunea din ultima clasa prirnara, nota medie anuala cea mai mare la
limba rornana §i la aritmetica.
Certificatul de absolvire a cursului primar, in virtutea caruia s'a facut inscrierea, se va
conserva in archiva §Colei secundare timp de un an, dupe care se va restitui §Colarului.
Pentru a fi inscri§i in veri-o clasa secundara, alta de cat clasa I, §Colarii vor trebui sa
poseda certificatul de promovare in tote clasele precedente, conform regulelor ce se var stabili
prin regulamente.
Trecerea dintr'o §Cola in alta de programa diferita se va putea face, in urma unui

74
examen asupra diterentel dintre materiile predate in cele duce scole, in clasele cari preced pe
aceea in care se cere inscrierea. Regulamentul va hotart modul cum se var tine aceste examene.
Art. 16. Efectivul unei clase secundare nu va putea trece peste numerul de 50 de scolarl
pentru primele patru clase secundare, i;;i de 40 de scolari pentru cele-alte clase.
Numai in cas de trebulnta bine constatata, Statul va putea infiinta clase paralele, cari
var face parte integranta din i;;c61a.
Daca efectivul unei clase paralele se p6te distribui intre cel-alte clase identice ale
scolei, fara ca efectivul acestora sa treca peste efectivul maximum prevezut la alin I din acest
articol, acea clasa se va desfilnta.
Art. 17. La finele fle-carul an scolar, scolaril var fi supusi unui examen general asupra intregei
materii trecute in cursul anului.
Numai in cas de bola grava sau de alte cause de torta malora, recunoscute de director,
examenul de finele anului se va putea trece, in total sau in parte, intre 1 i;;i 5 Septembre din
acelasl an.
Prornotiunea scolarilor dintr'o clasa intr'alta se va face tinend serna de notele obtinute
la t6te obiectele in cursul anului, de notele de la examen, de purtarea i;;i de regularitatea
frecuentarel.
Nici un scolar nu se va promova dintr'o clasa, daca nu o va fi urmat pe deplin ca scolar
regulat. Cei cari, in urma examenului de la finele anului scolar, nu var indeplini condltlunlle
pentru a fi prornovatl, var repeta clasa inca un an scolar.
Un scolar nu p6te rernanea in aceeasl clasa mai mult de duoi ani in totul.
Se var exclude din i;;c61a i;;i din t6te scolele de acelasl fel scolaril cari, dupe duoi ani
petrecuti intr'o clasa, nu s'au putut promova.
Se va putea acorda, numai in mod exceptional, un al treilea an acelor elevi cari var fi
fast silltl sa absenteze de la i;;c61a un timp mai indelungat din causa de bola constatata.
Prin regulament se var stabili regulele pentru promotiune. pentru darea ~i controlarea
notelor scolarilor, precum i;;i pentru dlscipllna.
Art. 18. Dupe promovarea lor din ultima clasa de gimnasiu, liceu sau ~c61a secundara de fete
de gradul I sau II, scolaril se var supune la un examen general, in scop de a dovedi mai ales
influenta studiilor facute asupra cuqetarei lor.
Aceste examene se var face in zilele de 20 pana la 25 lunie inclusiv, chiar in scola
respectiva, inaintea unei comisiuni nurnlta de minister ~i cornpusa din patru profesori ai scolel,
sub presedinta unui profesor luat, pentru gimnasii i;;i scole secundare de fete de gradul I,
dintre profesorii de Universitate sau de liceu; iar pentru licee i;;i scole secundare de fete de
gradul II, dintre profesorii de Universitate.
$colarii cari var reusl la acest examen var obtlne un certificat de trecerea examenului
general, cu specificarea sectiunel pentru care au trecut examenul.
Pentru scolaril din sectiunea clasica, cari var fi inlocuit studiul limbei elene prin al fisicei,
chimiei, scllntelor naturale, igienei i;;i geografiei, certificatul va purta mentlunea speclala de
clasicism modern.
T6te certificatele de absovire var coprinde un extract din rnatricula, cu notele de
examen ale celor din urrna patru clase.

SECTIUNEA IV
Intern ate

Art. 19. Pe langa scolele secundare Statul p6te tnfllnta internate.

Se hotarasce prin regulamente daca intr'o i;;c61a cu intemat pot urma i;;i elevi externi i;;i
in ce conditluni anume, precum i;;i daca se pot admite i;;i semi-interni.
Art. 20. Directorul scolel secundare este in acelasl timp i;;i directorul internatului.
El e ajutat in adrninlstratiunea internatului de un personal administrativ ~i privighetor, al
carui numer se fixeza dupe numerul i;;c61arilorinterni.
Art. 21. Elevii interni pot fi bursieri sau solventi.
Bursele se pot da numai la fiii de romani lipsiti de mijl6ce dupe ordinea de merit.
in cas cand cererile de solventi sunt mai numer6se de cat locurile vacante, locurile de
solventi se var da tot dupe ordinea de merit.

75
 Cel putin o patrlrne din locurile de bursieri, in fie-care internat, de gimnasiu sau liceu,
va fi reservata pentru fiii de sateni, cari vor fi fost cei mai distinsl la studiu §i conduita in
scolele rurale.
Un regulament special va regula condltiunile admiterei bursierilor §i solventilor in intemate.
Cererile pentru locurile de bursieri sau de solventi trebue adresate ministerului pana la
20 August eel mai tarzlu: iar admiterile se vor face de la 1 pana la 1 O Septembre inclusiv.

SECTIUNEAV
Recrutarea corpului didactic secundar

Art. 22. Obiectele de studiu din gimnasii §i licee se impart in urrnatorele specialltati:
a) limba romana: b) limba latina; c) limba elena: d) limba francesa: e) limba germana; f)
limba ltallana: g) limba enqlesa; h) istoria; i) filosofia; j) dreptul usual; economia politlca §i
instructiunea civlca: k) geografia; I) matematicele cu comptabilitatea, technologia §i mecanica;
m) cosmografia; n) sctintele fisico-chimice cu igiena; o) scllntele naturale cu igiena; p) religia;
q) caligrafia; r) desemnul; s) desemnul liniar; t) musica vocala: u) gimnastica §i jocurile
gimnastice.
Speclalitatile de la litera a) pana la k) inclusiv formeza grupa llterara, acele de la litera
k) pana la o) inclusiv grupa sclintltlca.
Titularii speclalltatilor de la a) pana la p) inclusiv porta titlul de profesori; acei ai
speclalitatllor de la litera q) pana la litera u) titlul de maestri.
Art. 23. Pentru ca cine-va sa pota fi numit profesor la un gimnaziu sau liceu, pentru una din
speclalitatile din grupa llterara sau sciintifica, trebue sa fie roman, major, sa fi satisfacut legei
recrutarel, sa poseda certificatul de absolvirea liceului §i o diploma de llcentlat sau doctor in
litere sau scllnte, in dupe grupa din care face parte specialitatea la care se destina; sa fi urmat
un curs de pedagogie la o Universitate, precum §i tote conferintele §i lucrartle practice ale unui
seminar de pedagogie; sa fi trecut cu succes un examen de capacitate, dupe cum se arata la
art. 24. Pe langa acestea, se cere sa alba bune purtare.
Art. 24. Examenul de capacitate va avea de obiect sa probeze cunoscintele §i aptitudinea
necesara pentru a preda eel putln duoe specialltatl §i eel mult trei. Una din aceste specialltati,
pentru care candidatul trebue sa poseda diploma corespunzetore de licentiat sau doctor, va fi
specialitatea principala; cel-alte vor fi secundare. Examenul trecut pentru o slnqura
specialitate nu este valabil §i nu confera nici un drept pana nu se va trece cu succes §i eel
putin a duoa specialitate.
Examenul pentru o aceeasi specialitate va fi trecut intreg intr'o sinqura sesiune.
Examenele pentru diferitele speclalltaf pot fi trecute sau in aceea§i sesiune, sau in sesiuni
diferite dupe alegerea candidatului.
Nimeni nu se p6te presinta la examenul de capacitate pentru o specialitate mai mult de
cat de trei ori.
Examenele de capacitate se tree la fie-care duoi ani, in Bucuresci, d'inaintea unei
comisiuni formata de minister din profesori luatl din ambele Unlversitatl. 0 aceeasi comisiune
pote fi lnsarclnata cu examinarea pentru mai multe speclalitatl.
Membrii comisiunilor se numesc pentru un period de patru ani. La duoi ani ministerul
are dreptul de a reinoui o treime din numerul membrilor unei comisiuni.
In cas cand numerul locurilor vacante intr'o specialitate ar ti mai mare de cat al
candidatllor tnscrlsl pe tablou la examenele facute la epocile prevezute la alin. IV al acestui
articol, ministerul va putea dispune facerea unui examen suplimentar.
Examenele de capacitate vor consta in probe scrise, cari vor fi eliminatorii, probe orale
§i probe practice.
Lucrarile scrise ~i orale vor avea de obiect tote materiile speclalitatilor pentru cari se
preslnta candidatul, coprinse, pentru specialitatea prlncipala, in programa de liceu §i in acea
pentru llcenta respectlva: iar pentru cele secundare in programa de liceu ~i intr'o proqrarna
speclala care se va forma de minister. Probele orale vor fi extemporale.
Deosebit, candidatil pentru ori-ce specialitate var trebui sa fie exarnlnati oral §i
extempore din pedagogie. Acest examen are ca scop sa dovedesca intru cat candidatul este
familiarisat cu problemele pedagogice mai insemnate, precum §i modul cum se orlenteza in

76
literatura pedagogica.
Probele de practlca pedagogica var avea de obiect materiile de curs secundar. Ele se
var face inaintea elevilor unei clase secundare, dupe o preparare de 24 ore. Candidatul va
presinta comisiunei planul scris al lectlunei. Se var face eel putln trei lectiunl de fiecare
specialitate.
Candldatil la o specialitate scilntiflca experlmentala var fi obligati sa taca, pe langa
aceste probe, §i o preparatiune expertrnentala de puterea celor ce se dau la hcenta.
Var fi refusatl candldatli cari, la vei-una din probele enumerate la alin. VIII, IX, X §i XI
din acest articol, var fi obtinut o nota medie mai mica de 7,50, maximul fiind 10.
Resultatul examenului va putea fi anulat de ministru, dupe ce va lua avisul consiliului
permanent, in cas cand ar constata ca s'au petrecut nereqularitatl.
Art. 25. Se va tine la minister, pentru fie-care specialitate, cate un tablou in care se var inscrie,
dupe fie-care sesiune de examen, in ordinea de merit, candldatli cari au isbutit la examenele
de capacitate prescrise de art. 24. Candidatil tnscrlsi in tablou var putea fi numitl, conform art.
32, pentru specialitatea lor principala, la ori-ce clasa de liceu; iar pentru speclalltatile
secundare la clasele de gimnasiu §i la clasele interlore de liceu.
inscrierea in tablou este valabila duoi ani.
Candidatil cari nu var fi fast nurnlti in acest timp, var fi adrnlsl a se presinta la un nou
examen, pentru aceeast specialitate, la care, reuslnd, var fi lnscrlsl din nou in tablou la locul
ce var merita, in puterea acestui examen.
Art. 26. Cand numerul candidatllor lnscrlsl, conform art. 24 §i 25, in tablourile de capacitate
pentru limbile moderne, nu va fi suficient pentru a satisface nevoile tnvetarnentulul, ministerul
va putea admite, la examenul de capacitate, §i stralnl, cari tnsa var trebui sa dovedesca
cunosclnta limbei romane. Prin derogare la art. 24, stralnil var putea fi nurnltl numai cu o
singura specialitate.
Art. 27. in scolele secundare de fete tote cursurile, atara de religiune, se predau de profesore
sau de maestre.
Art. 28. Profesorele de la scolele secundare de fete de gradul I §i II se var numi dintre
absolventele scolel normale superiore de fete.
Se var tinea la minister duce tablouri: unul pentru absolventele sectiunel literare, altul
pentru ale sectiunel sclintlflce, in cari se var inscrie, in ordinea de merit, absolventele celor
duce sectluni ale scolel normale superlore de fete, in urma flecarul examen general de
capacitate, tinut dupe cum se prevede la art. 96 §i 97.
Art. 29. Profesorii de religiune in scolele secundare trebue sa fie clerici htrotonlti §i sa aiba
diploma de llcentiat sau de doctor in teologie.
Ei var trece un examen de capacitate asupra studiilor reliqlose §i asupra limbei romans.
Comisiunea exarninatore se va numi de ministru §i se va compune din duoi profesori ai
facultatel de teologie §i un profesor de la una din facultatile de litere. Probele la cari var fi
supusl var consta in probe scrise, cari var fi extemporale, §i probe de practica pedagogica.
Candldatli, cari var fi reuslt se var inscrie, dupe fie-care sesiune de examen, in ordinea
de merit, intr'un tablou de capacitate special.
Art. 30. Pentru a ocupa, intr'o §Cola secundara, postul de maestru, candidatul va trebui sa fie
roman, major, sa fi satistacut legea de recrutare (daca este barbat), §i sa fi trecut cu succes
un examen de capacitate pentru specialitatea sa.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru caligrafie, desemn §i desemn liniar,
candidatul trebue sa poseda diploma de absolvire a secnunei pedagogice a unei scole de arte
frurnose din tera sau a unei scole de desemn din strainatete. La examenul de capacitate pentru
desemnul liniar se var putea admite §i candldaf cari var poseda diploma de architect sau de inginer.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru rnuslca, candidatul trebue sa
poseda diploma unei scole speciale de musica din tera sau din strainetate.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru gimnastica, candidatul trebue sa
poseda certificatul unei §cole speciale de gimnastica, sau sa dovedesca ca a facut studii
speciale de acest fel.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru lucrul de mana, intr'o §Cola
secundara de fete, candidata trebue sa poseda diploma de absolvire a unei §COie profesionale
de gradul II.

77
 Examenul de capacitate se va tine, pentru fie-care specialitate, d'inainte, unor comisiuni
compuse din trei membri, nurnlti de minister. Alin. V de la art. 24 se aplica §i acestor
comisiuni.
Examenul de capacitate va consta din alcatuirea unui plan de curs arnenuntlt asupra
unei parti din materie §i din eel putin trei probe practice facute cu elevii unei clase secundare.
Pentru fie-care din aceste speclatitatl se va tinea la minister cate un tablou, in care
candidatii ce vor fi reusit la examenele de capacitate se vor inscrie, dupe fie-care sesiune, in
ordinea de merit. inscrierea in tablou este valabila duoi ani.
Art. 31. Daca un candidat inscris in veri-una din tabelele de capacitate, inainte de a fi numit
profesor sau maestru, da dovada de imoralitate sau de purtare nedernna, el va putea fi sters
din tabela de catre ministru, in urma hotarlrel motivate a consiliului inspectorilor
tnvetamentului secundar, aprobata §i de consiliul permanent de lnstructiune.
Art. 32. Cand un loc de profesor sau profesora, maestru sau rnaestra, va rernanea vacant,
acesta se va aduca la cunoscinta generala prin Monitorul Oficial, in termen de 15 zile eel mult.
Doritorii de a ocupa locul vacant vor petltiona la minister eel mult pana in o tuna de la data
publicaJiunei. Numirea se va face de ministru, dupe urrnatorea ordine de preferinta:
In prima linie va implini numerul de ore de curs ce are drept, in virtutea art. 37, sa
lrnpuna profesorilor sau maestrilor din acelasl oras:
in a duoa linie va numi dintre profesorii sau rnaestrll din acelasi oras, cari figureza pe
tabelele de capacitate respective §i cari vor fi facut cerere, preferind pe cei cari au mai putlne
ore de curs §i cu condltiune sa alba in favorea lor avisul consiliului inspectorilor secundari, dat
in urma cercetarei statutului personal al lor;
in a treia linie, dintre profesorii sau rnaestrli titulari de la alte scole secundare din alte
erase cari vor fi facut cerere, §i cu aceleasl conditiuni ca la aliniatul precedent;
in a patra linie, dintre cei tnscrisl in tablo ul de capacitate respectiv, cari tnca nu sunt
0

nurnlti, dupe ordinea inscrierei in tablou.

Pentru posturile de maestri, in cas de nevola, ministerul va putea angagia cu contract §i
stralnl.
Pana la numirea titularului, cursurile vor fi tacute de un suplinitor numit de minister sau
dintre profesorii ori rnaestril titulari de aceeasl materie, sau dintre cei tnscrisi in tabloul de
capacitate respectiv, sau dintre llcentlatil in litere sau in scllnte.
Art. 33. Ori-ce numire noua de profesor sau maestru se face cu titlul provisoriu prin decisune
rnlnlsterlala.
in timpul provisoratului, profesorii §i maestrii sunt supusl la o inspectiune speciala.
Cei cari se vor dovedi incapabili, imorali sau vatematori scolel, vor putea fi destltulti de
ministru, in urma hotarlrei, motivate a consiliului inspectorilor tnvetamentului secundar,
aprobata §i de consiliul permanent de instructiune.
in cas cand causa lnvocata contra profesorului sau maestrului va fi numai
incapacitatea, ministrul va putea sa acorde profesorului dreptate, ii va putea destitui, cu
aceeasl procedura ca la aliniatul precedent. Acesta arnanare nu se va putea acorda mai mult
decat de duoe ori aceleeasi persone.
Gel destituit in acest mod nu mai p6te reintra in corpul didactic.
Dupe trei ani de provisorat, profesorii §i maestrli, cari vor fi dat dovezi de aptitudine,
moralitate §i consclinta in implinirea datoriei lor, vor fi nurnlti definitiv, prin decret regal, in
urma raportului favorabil al consiliului inspectorilor secundari.
Profesorii §i rnaestril provisorii §i definitivi se numesc "titulari".

SECTIUNEA VI
Drepturile!ji datoriile corpului didactic secundar

Art. 34. Apuntamentele membrilor corpului didactic secundar se compun: din o parte fixa,
nurnlta "lefa", §i din parte variablla, nurnita "qradatiune",
Art. 35. Lefa fixa va fide 120 lei pe luna, pentru profesorii de licee §i gimnasii, pentru fie-care
4 ore sau fractiunl de 4 ore de curs pe septemana;
100 lei pe luna, pentru profesorele de §Cole secundare de fete de gradul I sau II, pentru
fie-care 4 ore sau fractiune de 4 ore de curs pe septemana;

78
 80 lei pe luna pentru profesorii de religiune, pentru fie-care 4 ore sau fractiune de 4 ore
de curs pe septemana;
70 lei pe luna, pentru maestri, pentru fie-care 4 ore sau fractiune de 4 ore de curs pe
septernana.
Aceste cifre var fi mlcsorate cu 20% pentru suplinitori. Dlferenta se va varsa la Casa
scolelor.
Pentru profesorii §i maestril din scolele normale, se var considera ca ore de curs orele
consacrate conterlntelor didactice facute cu scolarll, precum §i cele lntrebulntate de ei cu
scolaril In §C61a de aptlcatie, conform orariului stabilit prin regulamentul §C61ei.
Art. 36. Gradatiunea este crescerea lefei profesorilor §i rnaestrilor secundari, provisorii sau
definitivi, care Ii se da potrivit cu timpul lor de serviciu ln corpul didactic, In modul urmator:
15% dupe 5 ani de functlonare cu titlul provisoriu sau definitiv; 30% dupe 10 ani de
functionare, 45% dupe 15 ani de functionare, 60% dupe 20 ani de functionare.
T6te grada\iunile se var socoti la lefa cuvenlta pentru 12 ore de lectiune pe septemana.
Nu se tine Tn serna pentru grada\iune timpul petrecut In excluderea timporala din corpul
didactic ori tn congediu mai mare de trei luni. Se excepteza de la acesta dlsposltiune
congediile pentru cas de bola, pentru o lnsarcinare electlva, pentru numirea lntr'o functiune
administrativa scolara, pentru complectare de studii, sau pentru misiuni scllntiflce.
Gradatiunea se da de la Tnceputul anului budgetar care urrneza pe acela Tn care s'a
Tmplinit termenul pentru care ea se acorda,
Ea face parte integranta din apuntamente. Asupra ei se fac rennerl pentru pensiune, §i
ea cornpleteza la regularea drepturilor la pensiune.
Art. 37. in nici un cas leta totala a unui profesor sau a unui maestru, pentru curs tacut ln una
sau mai multe §C61e, nu va fi mai mica de cat lefa cuvenita pentru 12 ore de curs pe
septernana. Ministerul are tnsa dreptul a impune profesorilor §i rnaestrilor pana la 12 ore de
curs pe septernana tn specialltatlte lor, tn ori-ce §C61a secundara din acelasi oras.
El are asemenea dreptul a impune profesorilor §i rnaestrllor numerul de ore de curs de
specialitatea lor, pana la complectarea fractiunilor de unltatl de 4 ore de curs pe septemana,
prevezute la art. 35.
Art. 38. Profesorii §i rnaestrli provisorii §i definitivi au dreptul a cere adauqirea numerului orelor
lor de curs In speclalltatlle lor; aceste cereri var putea fi satisfacute dupe dispositlunlle art. 32.
Numerul de ore de curs, a-data acordat unui profesor, nu i se mai p6te mlcsora de cat cu
formele prevezute Tn acesta lege pentru excluderea din corpul didactic, afara de modificarile
ce ar resulta din schimbarea eventuala a programelor §i din desflintarea de clase. Profesorul
sau maestrul p6te Tnsa sa renunte de buna-vola la parte din numerul orelor sale de curs, cu
reducerea lefei, conform art. 35.
Nici Tntr'un cas un profesor sau maestru nu p6te avea mai mult de 24 ore de curs pe
septernana.
Art. 39. Profesorii §i rnaestrti sunt datori sa faca cursurile lor regulat, ast-fel cum sunt
prevezute Tn orare §i programe.
Ei sunt datori sa faca, atat ln clase, cat §i afara de clase, t6te lucrarile ce le sunt
impuse prin legi, regulamente, programe §i instruc\iuni ministeriale.
Ei sunt datori sa participe la t6te consiliile, conferin\ele §i comisiunile examinat6re la
cari var fi numi\i de autoritatea §C61ara. Cand Tnsa aceste Tnsarcinari ar reclama activitatea
profesorului sau maestrului Tn afara de §C61a, el va fi indemnisat dupe regulile ce se var stabili
prin regulament.
Art. 40. Ori-ce absen\a nemotivata la vre-una din Tndatoririle puse profesorilor §i mae§trilor
prin art. 39 trage dupe densa o re\inere din apuntamente, proportionala cu timpul absentat.
Aceste retineri se var versa la casa §C61elor.
in cas de recidiva, se var putea aplica §i alte pedepse disciplinare.
Art. 41. Nici un profesor sau maestru nu p6te parasi §C61a fara congediu.
Acel care va absenta Tn cursul unui an 30 de zile fara concediu sau fara motiv bine-
cuventat, apreciat de minister, va fi considerat ca demisionat.
Congediile se acorda:
a) Pentru casuri de b61a bine constatata. Daca congediul de b61a se prelungesce
peste un an, ministrul are dreptul, cu avisul conform al consiliului permanent, sa

79
 puna pe profesor sau maestru la pensiune din oficiu;
b) Pentru numirea intr'o functiune administrativa scolara sau pentru o tnsarcinare
temporara sciintifica:
c) Pentru complectarea studiilor in strainetate;
d) Pentru indeplinirea unui mandat electiv.
in casul cand congediul e mai lung de duoe luni, suplinitorul se numesce din oficiu de
minister §i se retribuesce cu 80% din lefa titularului §i in comptul acestuia. Gradatia va rernane
intrega titularului.
Cand congediul mai mare de duoe luni este acordat pentru causa de bola, suplinitorul
va primi numai 60% din Iefa titularului.
Art. 42. Membrii corpului didactic secundar nu vor putea fi asociati, directori, profesori sau
repetitori in institute private, unde se afla §COlari cari trecuenteza scola in care ei functioneza,
§i nici lectluni private sau repetitiunl nu pot da la asemenea scolarl.
Art. 43. Profesorii §i rnaestril secundari definitivi de ambele sexe sunt inamovibili. Ei nu pot fi
suspendatl, permutati sau exclusi din corpul didactic de cat in conformitate cu prescrierile
acestei legi.
Art. 44. Inceteza de a face parte din corpul didactic profesorii §i maestrii condarnnati pentru
crime sau pentru delictele urrnatore: fals, furt, lnselaciune, abus de incredere, calomnie,
rnarturle mlnclnosa, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici, mituire, percepere
de taxe ilegale, spargere de sigilii, sustragere de acte in casul art. 204 din codul penal.
in timpul tnstructiunel §i al judecatei, profesorii §i rnaestrli sunt suspendati de drept.
Art. 45. Membrii corpului didactic secundar, cari s'au retras din tnvetarnent prin demisiune, pot
reintra, in vreme de duoi ani, cu titlul §i drepturile lor.
Art. 46. Dupe 30 de ani se serviciu, ministerul pote pune din oficiu la pensiune pe un membru
al corpului didactic secundar, avend pentru acesta avisul conform al consiliului permanent.
Acesta se va pronunta, luand in considerare hotararea motivate a consiliului inspectorilor
tnvetamentutul secundar, precum §i statul personal cu notele de lnspectlune ale profesorului
sau maestrului; la nevoia, consiliul permanent pote hotarl o noua lnspectiune, facuta sau de
un inspector, sau chiar de unul din membrii sei.
Daca un profesor sau maestru este afectat de o infirmitate, de un vitiu sau de o bola
cronica, care '1-ar face neapt pentru indeplinirea fuctiunel sale, ministrul va putea orendul o
ancheta, la care sa ia parte eel putin §i doui profesori ai unei facultatl de medlcina.
Constatandu-se infirmitatea, vltlul sau bola cronica, ministrul, cu avisul conform al consiliului
permanent, va putea pronunta punerea la pensiune din oficiu a profesorului. Daca infirmitatea
sau bola cronica va proveni din causa functiunel, el va primi pensiunea ce i s'ar cuveni pentru
30 de ani de serviciu §i cu dispensa de etate.
Dupe versta de 70 de ani Irnplinlti, punerea la pesiune din oficiu a membrilor corpului
didactic secundar este obligatorie.
Art. 47. Este oprit membrilor corpului didactic secundar exercitlul orl-carui comerciu ~i al ori-
carei profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functiunel.
Art. 48. Membrii corpului didactic, cari vor calca indatoririle ce le sunt impuse prin legi sau
regulamente, sau vor da dovezi de incapacitate, de imoralitate, ori de rea purtare in societate,
vor fi supusl, dupe gravitatea culpei, la una din urmatorele pedepse:
a) Avertismentul;
b) Amenda , cu perderea lefei pe timpul de 1 pana la 15 zile;
c) Censura, cu perderea lefei pe timp de 1 pana la 30 zile;
d) Suspendarea pe timp de 2 pana la 6 luni, in timpul suspendarei, profesorul sau
maestrul va fi suplinit in comptul seu, suplinitorul fiind numit de minister, conform
art. 32, alin. VII, §i platlt cu 80% din lefa celui suspendat; gradatiunea tnsa va
rernanea intrega acestuia;
e) Permutarea;
f) Excluderea tirnporala din corpul didactic pana la maximum 2 ani; in timpul ei,
profesorul sau maestrul perde §i lefa §i gradatiunea;
g) Excluderea pentru tot-d'a-una din corpul didactic.
Art. 49. Dintre pedepsele prevezute la art. 48, ministrul sau un inspector general pote
pronunta pe cea de la lit. a.

80
 Ministrul, in urma raportului motivat al unui inspector, §i avand avisul consiliului
permanent, pote pronunta pedepsa de la lit. b; iar in urma raportului motivat al unui inspector
§i luand avisul conform al consiliului permanent, pedepsa de la lit. c. Sumele provenind din
arnenda §i censura se vor varsa la Casa scolelor. Amenda §i censura insa nu se pot aplica
unei §i acelelasi persone mai mult de 30 de zile in cursul unui an scolar,
Ministrul, dupe hotarlrea comisiunei de judecata prevezuta la art. 50. aplica pedepsele
de la lit. d, e, f §i g.
Art. 50. Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic secundar §i superior va fi
cornpusa din cinci membri, din cari duoi supleanti, nurnlf prin decret regal:
Duoi, din o lista de §ese, preslntata de Senatul Universltatel din Bucuresci, dintre
profesorii acelei Universitate:
Un profesor universitar, numit de ministru.
Dintre cei duoi supleantl, unul va fi luat din Universitatea din Bucuresci, eel-alt din
Universitatea din lasl,
Membrii comisiunei se numesc pe timp de §ese ani.
Ei se reinouesc, prin tragere la sorti a cate duoi membri, la fie-care duoi ani.
Membrii e§iti la sorf pot fi nurniti din nou.
Judecata se va face dupe ce acusatul va fi fost citat sa se presinte inaintea comisiunei.
El are dreptul a lua cunosclnta de acusare, de actele §i probele invocate contra sa. Acusarea
va fi sustlnuta de un delegat al ministerului, iar acusatul '§i va face apararea in persona, in
scris sau verbal, ori prin aparator ales de acusat dintre membrii corpului didactic.
Comisiunea lucreza cu trei membri. Atat delegatul ministrului, cat §i acusatul, au dreptul
de a recusa cate unul din membrii, tras la sorti de catre presedlntele comisiunei.
Comisiunea de [udecata, ascutand pe acusat, hotarasce daca sedinta e publlca sau nu.
Daca gasesce de cuvllnta, comisiunea pote dispune facerea unui supliment de
ancheta.
Comisiunea pote pronunta orl-care din pedepsele enumerate la art. 48.
Excluderea pronuntata in virtutea art. 48, lit. f §i g, se va face prin decret regal.
Hotarlrlle comisiunei vor fi executorii §i fara recurs §i se vor inainta tndata ministerului
trnpreuna cu dosarul afacerei.
Cand tnsa pedepsa pronuntata e cea prevezuta la art. 48, lit. g, profesorul exclus are
drept de a cere ministrului instructlunel revisuirea procesului. Ministrul, luand avisul conform al
consiliului permanent, hotarasce asupra cererei de revisuire.
Cand cererea de revisuire este adrnisa, dosarul; trnpreuna cu hotarlrea motivata a
consiliului permanent, se va inainta comisiunei de judecata prevezuta in acest articol.
Procesul in revisuire se [udeca de catre comisiunea complecta cornpusa din cei cinci
membrii.
Profesorul acusat are dreptul de a recusa pe unul dintre membrii comisiunei. In acest
cas, unul dintre membrii Senatului universitar din Bucuresci, tras la sorti, va inlocui pe
membrul reacusat.

CAPITOLUL Ill
SCOLE NORMALE

Art. 51. Scolele normale de tnvetatort §i tnvetatore, de institutori §i lnstitutore, ast-fel cum sunt
organisate prin legea tnvetarnentulul primar din 1896, sunt asimilate, intru tot ceea ce privesce
numirea, drepturile, datoriile, disciplina §i remunerarea corpului didactic, cu liceele §i
gimnasiile.
Cu tote acestea, aspirantii la catedra de pedagogie a unei scole normale, pe langa
condltiunlle prevezute la art. 23 pentru profesorii de curs secundar, vor trebui sa dovedesca ca
au lucrat in timp de un an intr'o §Cola de aplicatie alipita pe langa o §Cola normala de institutori
sau invetatori. Ei vor face duce probe de practica pedagogica: una intr'o clasa a unei §Cole
normale, pentru a dovedi competinta in predarea cursului de pedagogie, §i a duoa intr'o clasa
primara a §Colei de aplicatie. Probele se vor face in conditiunile prevezute la art. 24.
Aspirantii la ori-ce alte specialitati la §Colele normale vor trebuie sa fie intrebati, la

81
examenul de capacitate §i din pedagogie; deosebit ei vor trebui sa dovedesca ca au lucrat in
timp de eel putin un trimestru intr'o §Cola de aplicatle allplta pe langa o §Cola norrnala de
institutori sau tnvetatori.
Ministrul are dreptul de a permuta, in timpul provisoratului, pe profesorii unei scole
normale la un liceu sau gimnasiu, in urma raporturilor de lnspectlune §i ascultand §i pe
consiliul permanent.
lnstitutorii §i lnvetatorli de la scolele de apllcatiune, alaturate pe langa scolele normale,
sunt nurniti dintre lnvetatoril sau institutorii normallsti, in urma recornandatlunel direcorului
scolel normale, facuta dupe luarea avisului directorului scolel de aplicatlune. lnstitutorii vor
avea retributlunea de institutori, iar Invetatonl de 150 lei lunar. Dupe un stagiu de trei ani se va
putea conferi tnvetatorilor de la scolele de aplicatle de pe langa scolele normale de tnvetatori
titlul §i lefa de institutor, in urma recornandarel motlvata a directorului scolei normale, facuta
dupe luarea avisului directorului general. Cei cari vor dobendi ast-fel titlul de institutor, vor
putea continua actlonarea lor in scola de apllcatie in care 'si-au tacut stagiul de trei ani.
Directorul va fi ajutat in conducerea rnorala a scolel §i in prepararea scolarllor de un
numer de institutori sau tnvetatort recomandatl de densul §i nurnlti de minister. Ei vor locui in
§Cola si nu vor putea fi casatorltl. Retributiunea lor va fi aceea de institutor sau tnvetator dupe
gradul pe care 'I au.
Mae§trii de lucru manual sunt aslmilati rnaestrilor de la licee §i gimnasii in privirea
retributiunel, Ei se numesc de ministru, cu titlu provisoriu, dintre personele speciale. Numirea
definitiva se face dupe trei ani, in urma unui examen teoretic §i practic, tinendu-se serna §i de
resultatele dobendite in §cola.
lnstructia pentru exercltiile militare la scolele normale se va tncredinta unui militar numit
de minister dupe recomandarea ministerului de resboiu §i care va fi revocabil. El se va plati cu
o diurna ce se va fixa prin budget.
Ministerul va putea angaja prin contract §i straini ca maestri pentru diversele aplicatluni
practice.
Fie-care §Cola normala de tnvetaton va dispune de cate o intindere de loc lndestulatore
pentru lucrarile practice de aqrlcultura §i pomologie ce vor trebui facute de scolarl.
Profesorii §i maestri! scolelor normale vor putea fi obliqatl sa faca un curs suplimentar
pentru lnvetatorli §i institutorii rarnasl la scola normala pentru a se perfectlona, conform art. 77
din legea tnvetarnentulul primar §i normal. Pentru acesta lucrare ei vor primi o diurna peste
apuntamentele lor ordinare.

CAPITOLUL IV
SEMINARllLE

Art. 52. Corpul didactic al seminariilor de gradul I §i II este supus prescrierilor acestei legi in
tot ce privesce recrutarea, drepturile, datoriile, disciplina §i remunerarea, cu deosebirile
specificate in acest articol.
Profesorii de religiune §i de scilnte teologice se vor recruta conform art. 29. Lefa fixa a
acestor profesori va fi de 120 lei pe luna pentru fie-care 4 ore sau fractiune de 4 ore de curs
pe septemana.

.
CAPITOLUL V
iNVETAMENTUL SUPERIOR

SECTIUNEAI
Universitatile~i lrnpartlrea lor

Art. 53. Universitatile sunt duoe: una in Bucuresci §i alta in la§i.

Fie-care Universitate va coprinde:
Facultatea de teologie ortodoxa;
Facultatea de drept;

82
 Facultatea de medlcina:
Facultatea de filosofie ~i litere;
Facultatea de scilnte.
Art. 54. Facultatea de teologie va coprinde studiul scllntelor teologice ortodoxe.
Facultatea de drept va coprinde studiul scilntelor juridice ~i al sciintelor de Stat.
Facultatea de rnedlcina va coprinde studiul sciintelor medicale ~i al celor aiutatore.
Facultatea de filosofie ~i litere va coprinde studiile filosofice, literare, filolofice ~i istorice.
Facultatea de scllnte va coprinde studiul scllntelor matematice, fisico-chimice ~i
naturale.
Fie-care facultate va putea fi impartita in sectiunl.
Studiile universitare se vor face prin concursuri, conterinte ~i lucrarl practice in
seminare, in institute ~i in laboratorii.
Aceste lucrarl constituesc tnvetamentul normal al Unlversltatilor ~i se fac de profesori,
agregati ~i docentl, aiutati de personalul necesar.
Cursurile publice ~i conferlntele universitare sunt gratuite. Pentru lucrarlle in laborator
se va percepe de la fie-care student o taxa destinata a acoperi cheltuelile de material.
Studentii lipsiti de mllloce se vor putea dispensa de plata acestei taxe. Dispensa se va acorda
de catre rectorul Universltatel.
Art. 55. Afara de lucrarlle prevezute la art. 54, pe langa fie-care Universitate se vor putea face
cursuri libere ~i gratuite asupra orl-carel ramure de sclinte de catre persone cari nu apartin
corpului profesoral universitar.
Personele cari vor voi a deschide un asemenea curs, vor trebui sa alba invoirea
Senatului Universltatel, data dupe ce va fi luat avisul motivat al consiliului facultatei respective
~i aprobarea ministerului.
Un curs liber va putea fi inchis prin decisiune ministeriala, dupe ce se va avea avisul
Senatului Unlversltatel. In cas de urgenta. rectorul va putea suspenda cursul, aducend faptul
imediat in desbaterea Senatului Universltatel.
Art. 56. Fie-care Universitate este persona juridica, capabila de a dobandi ~i de a poseda.
Senatul universitar este representantul legal al Unlversltatel, El, ca persona juridica,
pote delega deplinele sale puteri rectorului sau unuia din membrii sei.
Unlversltatile sunt tntretlnute de Stat. Ele sunt supuse controlului ministrului
lnstructiunei publice ~i al cultelor.

SECTIUNEA II
studentl, cursuri, examene, diplome~i dlsclpllna

Art. 57. Nuse pot inscrie ca studenf in Universitate de cat absolventil liceelor.
Absclventii cu diploma ai seminariilor se pot inscrie in facultatea de teologie.
Art. 58. Studentil sunt datori sa frecuenteze regulat cursurile, conferlntele ~i lucrarile practice
ale facultatel sau sectiunei in care sunt tnscrlsl ~i sa treca regulat examenele prevezute in
regulament.
Studentii cari, in curs de duoi ani consecutivi, nu vor fi trecut examenele cuvenite,
conform disposltiunllor prevezute in regulamentul facultatel, vor fi stersl din matricula
facultatel.
Studentul sters din rnatrlcula nu se va putea reinscrie in aceeasi facultate de cat la
inceputul unui an scolar urmator ~i numai daca consiliul facultatel respective va admite acesta
reinscriere.
Pedepsele studentilor se vor putea aplica de decani, rector sau Senatul Universltatel,
dupe regulile stabilite prin regulamentul de ordine ~i dlsclpllna, Pentru abaterile comise in
afara de coprinsul unlversltatel, in calitate de studenti ~i in nume de studenti, aceste pedepse
se vor putea aplica ~i de ministru, luand avisul Senatului universitar.
In cas de turburari grave, Senatul Unlversltatel sau ministrul, - acesta din urma dupe ce
va lua avisul consiliului permanent de instructiune, - vor putea pronunta inchiderea tirnporara
a unuia sau mai multe cursuri.
Asociatlunile de studenf nu se vor putea forma de cat cu autorizarea Senatului
Unlversltatel. Acesta autorisare este revocabila.

83
 Regulamentul de ordine 9i disciplina a studentllor universitari, comun ambelor
Unlversltati, va fi elaborat de un consiliu campus din rectorii §i din decanii ambelor Universltatl
9i din un delegat al ministerului. Ministrul, dupe ce va fi luat avisul Senatelor ambelor
Universitati, va hotart asupra lui 9i'I va supune sanctiunei regale.
Art. 59. Anul scolar pentru Universltati incepe la 1 Octombre 9i se termina la 30 lunie. in acest
timp se coprind §i sesiunile de examene.
in acest interval, afara de Duminici, var fi vacante de la 24 Decembre pana la 7
lanuarie inclusiv, de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomei inclusiv, precum 9i
serbatorile cele mari bisericesci 9i nationals cari se var fixa pentru fie-care Universitate de
catre rectorat 9i al carer numer nu va trece peste 15 pentru un an scolar.
Art. 60. Fie-care Universitate va elibera duoe feluri de diplome: diploma de llcenta 9i diploma
de doctorat.
Facultatile de medlcina va elibera numai diploma de doctorat.
Un regulament comun elaborat de comisiuni mixte din ambele Universltatl, lmpreuna cu
deleqaf ai ministrului, va stabili cari sunt, pentru fie-care facultate §i sectlune, titulurile cu cari
se pot inscrie studentli, cursurile, conferintele 9i lucrarile practice, precum 9i examenele cari
privesc pe fie-care facultate 9i cari sunt necesare pentru obtinerea fie-carel diplome
universitare. Ministrul, dupe ce va fi luat avisul facultatilor respective, va hotart asupra lui 9i'I
va supune sanctiunei regale.
in nici un' cas numerul anilor de studiu in o specialitate nu va putea fi mai mic de trei
pentru licenta 9i de cinci pentru doctorat.
Examenele trecute inaintea Unlversltatllor pentru obtinerea unei diplome sunt examene
de Stat. Diplomele obtinute in virtutea acestor examene confera posesorilor lor tote drepturile
prevazute prin legi 9i regulamente.
Facultanle nu var putea conferi diplome fara trecerea tutulor examenelor prevezute in
regulament, nici titluri onorifice.
Art. 61. Diplomele 9i certificatele obtinute in streinatate sau de la scolele din \era neprevezute
in presenta lege, var putea fi recunoscute dupe ce se va fi stabilit echivalenta lor de catre una
din Unlversitatl.
Echivalenta diplomelor 9i certificatelor de absolvirea invetamentului secundar, se va
judeca de catre o comisiune cornpusa din rector, decanul facultatel de filosofie 9i litere 9i
decanul facultatei de sciinte.
Echivalenta diplornelor 9i certificatelor de studii universitare se va judeca de consiliul
facultatei respective, conform dlsposltlunilor prevezute in acesta prlvlnta in regulamentul fie-
carei facultati.

SECTIUNEA Ill
Corpul profeso'ral al Universitatilor

Art. 62. Corpul profesoral al Universltatilor se compune din profesori, agrega\i 9i docentl.
Art. 63. Docentii fac in Universitate asupra ori-carel ramure de scllnte, cursuri libere 9i gratuite
sau retribuite numai de studentil cari le asculta, in afara de cursurile facute de profesori 9i
agrega\i sau paralele cu acestea. Cursul facut de un docent nu se p6te deschide de cat cu
invoirea Senatului Universltatel, data dupe propunerea motivata a consiliului facultatei
respective 9i cu aprobarea ministerului. Cursul pote fi inchis prin decisiune rnlnlsterlala dupe
ce se va avea avisul Senatului Unlversitatel dat asupra propunerei motivate a consiliului
facultatel respective.
Docentii nu sunt salarlati pentru cursurile ce fac ca docentl, daca insa cursul facut de
un docent in timp de eel putln trei ani consecutivi, se recunosce ca presinta un deosebit
interes pentru tnvetarnentul universitar, Senatul, unit cu colegiul profesorilor facult• tei
respective, p6te propune ministerului, prin avis motivat, recun6scerea cursului ca obligator.
Docentul trece atunci ca agregat 9i va fi salariat ca atare de Stat sau din fondurile
unlversltatei.
Docentii mai pot ocupa in Universitate posturi de ajut6re la seminariile universitare,
conferentiari, 9efi de lucrari practice, prosectori sau preparatori, 9efi de lucrari in laboratorii,
asistenti de clinica in spitalele alipite pe langa facultatea de medicine. in acest cas ei primesc

84
lefa sau diurna functlunel ce ocupa.
Docentli var putea suplini, in cas de llpsa, pe agregati sau profesori, la cursuri §i la
examene. Pentru acesta se cere aprobarea rectorului; iar daca durata suplinirei trece de 15
zile, aprobarea ministerului.
Numerul docentllor de la o Universitate nu este limitat.
Art. 64. Pentru ca cine-va sa fie admis ca docent universitar trebue sa poseda diploma de
doctor pentru specialitatea respectlva, §i sa treca inaintea ei un examen de abilitare.
Candidatul preslnta facultatel la care voesce sa se abiliteze cererea sa, tnsotlta de un
memoriu asupra studiilor facute §i a lucrarllor sale scilntlflce. Facultatea, apreciand cererea
candidatului, o va supune aprobarel ministerului.
Examenul se anunta cu sese luni inainte §i se tine la Universitatea unde este vacanta,
inaintea unei comisiuni compusa din trei profesori numlf de decan, dintre profesorii facultatei
care represlnta specialitatea pentru care se face examenul, sau speclalltatile inrudite, §i din
duoi profesori universitari nurnitl de ministru. Presedlntele se va numi de ministru dintre
membrii comisiunei.
Examenul de abilitate va consta din:
a) 0 lucrare orlqinala, tiparita, din materia asupra carela se trece examenul. in nici
un cas acesta lucrare nu va putea fi lnloculta prin dlsertatiunea cu care candidatul
'sl-a obnnut titlul de doctor;
b) Un colloquiu asupra specialltatel pentru care se cere abilitatea;
c) Duoe lectiuni publice, facute dupe 24 de ore de preparare, asupra unor subiecte
date de facultate;
d) Candidatii pentru docenta in sciintele experimentale sau medicale var mai face §i
cate duoe lucrarl practice, in laborator sau in spital, asupra unor subiecte date de
facultatea §i in timpul fixat de densa.
Resultatul examenului de abilitate se consernneza intr'un raport, care va contlne
analisa motivate a probelor trecute de fie-care candidat.
Numirea docentitor se face de minister.
Docentul numit la o Universitate se p6te transfera la cealalta Universitate, daca acesta
transferare este adrnisa de consiliul facultatei la care docentul voesce sa se transfere.
Art. 65. Profesorii §i aqreqatll fac cursurile universitare fundamentale sau desvoltatore,
precum §i conferintele §i lucrarile practice, cari se raporta in mod nemijlocit la aceste cursuri.
Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, laborator sau institut universitar, ori de sef de
cllnica in spitalele alipite pe langa Unlversitati.
Art. 66. Un agregat p6te fi ridicat la gradul de profesor la catedra ce ocupa, daca a functlonat
deja in acea calitate timp de eel putln 5 ani consecutivi §i s'a distins prin lucrarlle sale stllntitlce
asupra materiei ce preda, sau prin val6rea cursului seu.
Asemenea numire se da de ministru, prin decret regal, dupe raportul motivat al
Senatului Universltatei, basat de avisul motivat al consiliului facultatei respective.
Art. 67. Tote catedrele universitare cari se var gasi in fiinta la promulgarea acei legi se var
conserva.
Profesorii universitari cari se var gasi atunci functionand cu titlul provisor sau definitiv
var fi conslderati, dupe aplicarea legei de fata. ca profesori.
Pentru viitor, crearea unei catedre universitare sau suprimarea unei catedre
universitare devenita vacanta se va face numai prin lege, dupe cererea facultatei respective §i
cu avisul conform al Senatului Universltatet.
Schimbarea de destlnatlune a unei catedre existente devenlta vacanta se va putea face
prin decisune minlsteriala, dupe cererea facultatel respective §i cu avisul conform al Senatului
Universltatei §i al consiliului permanent de lnstrucflune.
Art. 68. cand o catedra ocupata de un agregat sau de un profesor remane vacanta,
ministerul, in urma avisului consiliului facultatel respective tnsarcineza cu suplinirea ei pe unul
dintre docenti, dintre agregati sau dintre profesorii facultatei.
Art. 69. Pentru ocuparea unei catedre vacante se publica vacante prin Monitorul Oficial. Pana
in termen de duoe luni, candidatii adreseza cererile lor ministerului, insotite de un memoriu in
dublu exemplar, asupra titlurilor §i lucrarilor lor sciintifice. Ministerul inainteza cate un
exemplar din acest memoriu fie-careia din facultatile respective de la cele duoe Universitati.

85
 Senatul fle-carei Unlversltati, unit cu colegiul profesorilor facultatel respective, va avea
dreptul a recomanda ministerului, pentru locul vacante, cate un candidat, luat ori dintre cei ce
au f• cut cererea, sau in afara de den§ii. Recomandarea se p6te face:
a) Dintre profesorii ori agregatii unei din facultatile respective, cari au facut lucrarl in
specialitatea catedrei vacante;
b) Dintre docentil in exercltiu, cari ar fi functionand fara intrerupere de eel pu\in trei
ani ca docenti;
c) Dintre rornanli cari ocupa o functlune echivalenta cu aceea de profesor sau de
agregat intr'o Universitate straina;
d) Dintre ori-ce alte pers6ne cari se vor fi distins prin lucrari sciin\ifice de mare
tnsernnatate, in specialitatea carela apartlne catedra vacanta.
Pe langa acestea, daca catedra vacanta este de o clinlca, se mai cere ca eel recomandat
sa fi fost intern de spital, cap de clinica in acea specialitate, sau medic primar ori secundar.
Daca Universitatea nu gasesce pe nici unul care sa'i presinte garantii suficiente, pote
sa nu recomande pe nimeni. in ori-ce cas, raportul va fi motivat, §i va discuta titlurile §i
lucrarlle sctlntiflce ale candtdatilor pusl in causa,
Ministrul va da numirea unuia dintre candidafil recornandati de Universltatl. Are tnsa ~i
dreptul de a nu confirma pe nici unul din ei.
Daca numirea se face, conform acestui articol, ~i daca persona nurnita este deja
profesor universitar ea se va numi tot cu titlul de profesor.
Daca eel numit are gradul de agregat, el va putea fi numit ori tot ca agregat, ori ca
profesor; in acest din urrna cas, tnsa, el va trebui sa alba eel putln 5 ani consecutivi de
serviciu ca agregat, §i sa fi fost recomandat anume eel putln de una din cele doue Universltatl,
pentru acesta inaintare, pe basa lucrarllor sale originale in specialitatea pentru care i se cere
numirea.
Daca persona numlta apartine categoriilor c sau d, ea va putea fi nurnlta ca agregat
sau ca profesor, dupe durata §i lmportanta lucrarilor sale sclintiflce in specialitatea pentru care
se cere numirea.
Art. 70. in cas cand numirea nu se pote face conform art. 69, in lipsa de candidaf cari sa
lmpllnesca condi\iunile cuvenite, ministerul va publica concurs de agregati pentru catedra vacanta.
Concursul se va anunta eel putln cu sese luni inainte, §i se va tine la Universitatea
unde este vacanta, inaintea unei comisiuni, cornpusa din trei profesori nurniti de decan, dintre
profesorii facultatei cari represlnta specialitatea pentru care se face concursul sau
speclalltatile inrudite, ~i din doui profesori universitari nurnlti de ministru. Presedintele se va
numi de ministru dintre membrii comisiunei.
Candldafii vor trebui sa poseda titlul de doctor in specialitatea respectiva.
Concursul va consta din aceleasi probe ca §i cele enumerate la art. 64.
Resultatul concursului se supune la aprobarea ministrului care atunci va da numirea
candidatilor ce vor fi reusit.
Numirea de agregat, data in condi\iunile prevezute in acest articol, se va face cu titlul
provisoriu, pe termen de trei ani. Dupe acest timp, in urma raportului favorabil al Senatului
Universltatei, dat dupe propunerea consiliului facultatei respective, ministrul va putea face numirea
definitiva. Daca raportul nu este favorabil, se vor mai putea acorda agregatului inca duoe prelungiri
de cate un an. Daca nici dupe aceste intervale el nu va fi recomandat de Universitate pentru
numirea definitiva, el va inceta de drept de a mai face parte din numerul agrega\ilor.
Art. 71. Numirea de docent, precum §i aceea de agregat cu titlul provisoriu, se va face prin
decisiune ministeriala. Numirea de agregat cu titlul definitiv §i aceea de profesor se va face
prin decret regal.
Art. 72. Pentru numirile de la faculta\ile de teologie se aduc urmat6rele modificari la regulele
stabilite in articole precedente:
Nimeni nu pote obtine titlul de docent, agregat sau profesor, daca nu este cre§tin ortodox.
in cas de vacant~ a unei catedre, recomandarile cerute de art. 69 se vor face, una din
Senatul Universita\ei, unit cu colegiul profesorilor faculta\ei de teologie, ~i alta de Sf. Sinod.
Pentru rest, se va urma ca la art. 69.
Comisiunea pentru concursul de agregati, prevezut la art. 70, se va compune din trei
profesori ai facultatei de teologie, numiti de decan, §i duoi membri numiti de ministru, fie dintre

86
profesorii facultatel de teologie sau de litere, fie dintre alte pers6ne ce nu fac parte din
tnvetarnent. Presedtntele va fi numit de ministru dintre membrii juriului.
Art. 73. Fie-care din cursurile universitare pate fi facut de unul sau mai multi profesori sau
agregati. Din contra, acelasl profesor sau agregat pate fi lnsarclnat cu mai multe cursuri in
cadrul specialitatei sale. in aceasta privinta, ministerul va cere tot-d'a-una avisul consiliului
facultatel respective.
De asemenea profesorii §i agregatii pot fi obligati a face cursuri §i in alte facultati, insa
numai in materia care intra in sfera specialltatel lor. Pentru asemenea cursuri suplimentare ei
vor primi o dlurna.
Fie-care profesor sau agregat p6te face lectiunl suplimentare asupra ori-caror alte
materii in limita specialltatel sale, §i chiar in afara de specialitate; acesta tnsa numai cu
autorlsatiunea consiliului facultatei respective. in cas de controversa, profesorul va putea
apela la Senatul Unlversitatel, care se va pronunta asupra cererei, imediat §i in ultima
lnstanta, Asemenea cursuri sunt gratuite §i facultative, pentru studenti.
Art. 74. Agregatii definitivi §i profesorii universitari sunt inamovibili. Ei nu pot fi suspendati,
permutaf sau exclusi din corpul didactic de cat in conformitate cu prescrierile acestei legi.
Art. 75. Profesorii §i agregatii sunt obligati sa faca regulat cursurile §i conferintele cu cari sunt
tnsarcinetl, conform programelor §i regulamentelor. Numerul orelor de curs, conferinte sau lucrari
practice se determina de catre consiliul fie-carel facultati, care va cauta sa armonizeze lucrarile
facultatel cu nevoile de preqatlre ale fie-carel specialitaii. in ori-ce cas, numerul orelor de curs,
conterinte §i lucrari practice nu va fi mai mic de 6 ore pe septernana pentru fie-care profesor.
Ei sunt datori sa ia parte la examene, consilii de facultate sau de Universitate, sa
prirnesca §i sa tndeplinesca tnsarclnarlle de membri in Senatul universitar.
Ei sunt datori sa faca parte din juriile examinat6re in cari vor fi nurnltl, fie de rector, fie de
decani, fie de consilii, fie de ministru, conform legei §i regulamentelor. Cand tnsa aceste lnsarclnari
ar fi straine de Universitate, ei vor fi indemnisati dupe regulile ce se var stabili prin regulamente.
Ori-ce lipsa nejustificata de la una din aceste Tndatoriri va trage dupe densa o retinere
proportlonala din apuntamente, care se va varsa in Casa scolelor, in cas de recldiva, se vor
putea aplica §i alte pedepse disciplinare.
Art. 76. Dlsposltlunile articolelor 40, 41, 44, 45, 47 din acesta lege se aplica §i profesorilor §i
aqreqatilor universitari, cu deosebire ca alin, c de la art. 41 se suprlrna §i se inlocuesce cu
aliniatul urmator: c) Pentru numirea in functiunea de ministru.
Art. 77. Pedepsele disciplinare, la cari pot fi supusi profesorii, agregatii §i docentii universitari,
sunt cele enumerate la art. 48 din acesta lege, afara de cea de la alin. e. Dintre densele,
ministrul, cu avisul conform al consiliului permanent de lnstrucnune, p6te pronunta contra unui
profesor sau agregat pe cele de sub alin, a §i b; iar contra unui docent, pe cea de la alin. a.
Cele-alte pedepse se pot pronunta de comisiunea de judecata prevezuta la art. 50 din acesta
lege, ~i in formele prevezute acolo.
Art. 78. Dupe trei-zeci de ani de serviciu, un profesor sau un agregat universitar p6te ti pus la
pensiune din oficiu. Pentru acesta, ministerul va cere mai antelu avisul Senatului Unlversltatel,
unit cu colegiul profesorilor facultatel respective. Acest avis se va da prin vot secret cu bile §i
fara desbatere. El se va inainta apoi consiliului permanent de lnstrucflune, care se va
pronunta definitiv.
In cas cand avisul Universitatei este negativ, ministrul, in interesul invetamentului, p6te
cere din nou avisul Universitatei dupe trecerea de un an de la ultima provocare.
Dupe 40 ani de serviciu impliniti, profesorii §i agregatii universitari pot fi pu§i la pensie
din oficiu de catre ministrul instructiunei publice, cu avisul conform al consiliului permanent.
Dupe versta de 75 de ani Tmpliniti, punerea la pensie din oficiu a profesorilor
universitari §i a agregatilor este obligat6re.
Profesorii universitari, trecuti la pensiune in virtutea acestui articol, vor pastra titlul de
"profesori onorari".
Art. 79. Postul de profesor universitar este incompatibil cu acela de profesor secundar sau de
director de §C61a secundara. lncompatibilitatile acestea nu exista pentru agregati §i pentru docenti.
Art. 80. Profesorii universitari vor primi lefa de 900 lei pe luna, agregatii lefa de 500 lei pe luna.
Lefile profesorilor §i agregatilor universitari sunt supuse gradatiunei, conform art. 36.
Nimeni nu pate ocupa duoe catedre universitare, afara de casul suplinirei, prevezut la

87
art. 68. Catedrele suplinite se platesc cu lefe prevezute pentru agregati.
Profesorii §i agregatii cari var avea a dirige un institut, un laborator sau un semninar,
var mai primi o dlurna de 300 lei pe luna. Se excepteza institutele, laboratoriile §i seminarele,
a carer organisare este regulata prin legi speciale, §i ai carer directori se var plati cu leflle
prevezute in acele legi.
Salariile §i diurnele prevezute in acest articol se var rnicsora cu 20% pentru suplinitori.

SECTIUNEA IV
.
Administratiuneainteri6ra a unlversttatuor .
Art. 81. Fie-care Universitate se adrninlstreza de catre un rector, numit prin decret regal, pe termen
de trei ani, din o lista de trei pers6ne alese de consiliul universitar dintre profesorii in activitate.
Rectorul este reeligibil.
El are o diurna de 500 lei pe luna.
Rectorul trebue sa aiba versta de 40 de ani §i sa fi servit eel putin opt ani ca profesor
universitar.
Art. 82. Afacerile interi6re ale fie-carel facultatl sunt conduse de catre un decan ales de
consiliul tacultatel dintre profesorii ei in activitate, pe termen de duoi ani, §i confirmat prin
decret regal.
Decanul este reeligibil.
El are o diurna de 150 lei pe luna.
Decanul controleza regulata frecuentare la cursuri §i cele-alte lucrari ale membrilor
corpului didactic al facultatei.
El are atrtbutiuni disciplinare asupra studentilor, conform regulamentului.
El are sub autoritatea sa cancelaria facultatel,
El requleza examenele §i numesce comisunile examinat6re.
in lipsa decanului, functiunile sale sunt fndeplinite de eel mai vechiu dintre profesorii
facultatel.
Art. 83. Atat rectorul cat §i decanii pot fi revocaf prin decret regal, dat dupe un raport motivat
al ministrului. Cel revocat nu mai p6te fi reales timp de trei ani.
Art. 84. Rectorul admlnistreza Universitatea cu concursul Senatului universitar, care se
compune, afara de rector, din decanii facultatilor, §i din cate un membru ales de profesorii in
activitate ai tie-carel facultatl dintre den§ii. Membrii ordinari ai Senatului se aleg pe cats duoi
ani §i sunt reeligibili. Alegerea lor va fi contirmata de ministru.
Senatul e presidat de rector, sau, in lipsa, de eel mai vechiu dintre decani.
El se fntrunesce in §edinta ordinara a-data pe luna, §i in §edinte extraordinare de cate
ori este convocat de rector.
Senatul universitar, pe langa diversele atributiuni ce ii sunt date prin presenta lege, mai
are §i pe cele urrnatore:
a) Administreza averea proprie a Unlversitatei, conform actelor de donatiune sau de
fondatiune §i regulamentelor speciale, §i conformandu-se disposltiunllor coprinse
in legea Casei scolelor. La finele fle-carui an §C61ar el da serna publlca consiliului
universitar de modul cum a administrat averea Unlversltatel:
b) Prepara proiectul de budget al averei Unlversitatel §i fl supune la aprobarea
consiliului universitar;
c) Sa pronunta asupra acceptatiunel legatelor sau donatlunilor §i fndeplinesce
formele cerute de legi pentru intrarea in posesiune;
d) Se pronunta in cestiunile de disclpllna ale studentilor in casurile prevezute de
regulamentul de ordine §i dlsclpltna;
e) la cunoscinta de raporturile decanilor, facute in numele consiliilor de facultate, §i
adreseza ministerului, la finele fle-carui an §C61ar, un raport general asupra lucrarilor
facute in Universitate, asupra lipsurilor constatate §i a tmbunetatlrilor de adus;
f) Se pronunta in tote cestiunile asupra carora va fi consultat de rector sau de ministru.
Art. 85. Consiliul de facultate se compune din totl profesorii §i agregatii facultatel,
El este convocat §i presidat de decan, sau, in lipsa, de eel mai vechiu dintre profesori.
Consiliul de facultate, pe langa atributlunlle ce 'i sunt date prin presenta lege, mai are §i

88
pe cele urmatore:
a) Face orariul facultatei in asa chip in cat studentll facultatel sa pota audia tote cursurile
de cari au nevola pentru prepararea examenelor ce au sa treca atat in facultatea unde
sunt Inscrisl, cat §i cursurile inrudite sau alutatore de la alte facultati. Ministerul pote
interveni in acest sens la consiliul facultatel; el pote apela la Senatul Universitatei,
daca crede ca facultatea nu a tinut serna de aceste cerinte;
b) Discuta diversele cestiuni cari intereseza mersul studiilor precum §i disciplina in
facultate, iar resolutlunlle luate le supune Senatului universitar;
c) La finele fie-carul an scolar face o dare de serna de starea facultatel, pe care
decanul o lnalnteza Senatului universitar;
d) Formeza regulamentele facultatei, cari var fi supuse aprobarel ministerului.
La casurile prevezute la art. 63, 68 §i 70, sedintele consiliului de facultate se tin numai
cu profesorii facultatel.
Art. 86. Consiliul universitar se compune din totl ptofesorii §i agregatii Unlversltatel.
Atrlbutlunlle lui, afara de eel cari resulta din acesta lege, se for fixa prin regulament.
El se convoca de rector, sau de la sine, dupe cererea a trei membri ai Senatului, ori a
septe profesori. Elva fi consultat asupra cestiunilor de interes general al unlversltatel, cari i se
var supune de rector sau de Senat.
in ori-ce cas, el va tinea eel putin o §edinta pe an, in care va asculta raportul Senatului
asupra adrnlnlstratlunei averei Universltatei, §i va vota budgetul acestei averi.

SECTIUNEAV
Institute anexe pe langa Universitati

Art. 87. Pe langa facultatea de teologie va exista un internat teologic, in care studentii, tinuti in
disciplina indlspensablla viitorilor preotl, var fi exercltati in practica serviciilor reliqlose.
Studentil var fi bursieri sau solvenf prlrnlti prin concurs dintre absolventii sernlnarlsti cu
diploma. lntrand in internat, ei var lua obliqatiunea de a se hirotoni.
Directorul internatului va fi un cleric hirotonit, llcentiat sau doctor in teologie.
Art. 88. Studiile practice in facultatile de rnedlclna se var face in institutele, laboratoriile §i
clinicile alipite pe langa facultatl,
Numerul institutelor §i laboratoriilor, dotatiunea lor, personalul necesar la conducerea
lucrarilor, se fixeza de minister prin regulamente, dupe ce va lua avisul consiliului facultatei.
Clinicile se var face, in Bucuresci, in spitalele eforiei, spitalelor civile, iar in lasl in ale
epitropiei Sf. Spiridon. Aceste asezarnlnte var pune la disposltiunea facultatilor sale §i numerul
de paturi necesare tnvetarnentului clinic. Profesorii de clinici var fi de drept §efii acestor
servicii spitalicesci. Un regulament va hotarl raporturile intre profesorii de clinica §i
adrninistratiunlle spitalelor, precum §i condltiunile in cari se va face tnvetarnentul practic
medical in cele-alte servicii ale spitalelor.
Art. 89. Invetarnentul farmaceutic §i eel dentistic va fi alipit pe langa facultatea de mediclna din
Bucuresci.
Invetamentul teoretic §i practic al acestor speclalltati se va face in facultatea de
rnedlclna, in facultatea de sciinte §i in cursuri §i laboratorii specials anexate acestor facultatl.
Cursurile anexate se var face de agregati. Conditlunlle de admisibilitate ale studentilor var fi
aceleasi ca §i pentru studentli facuttatllor de rnedlclna. Regulamente specials, facute dupe
formele stabilite la art. 88, var hotarl: cursurile §i lucrarile practice trebue sa faca studentii in
facultati, in cursurile §i laboratoriile anexe, in farmacii sau spitale, precum §i examenele ce
trebue sa treca pentru a obtine titlul de farmacist sau de dentist.
Art. 90. Lucrarile practice la facultatile de filosofie §i litere se var face in seminarii universitare
alipite pe langa aceste facultati.
Lucrarile practice la facultatile de sciinte se var face in conferintele, in institutele §i in
laboratoriile alipite pe langa aceste facultati.
Numerul seminariilor universitare §i al laboratoriilor, organisatiunea, donatiunea §i
personalul lor se var hotari de minister prin regulamente, dupe ce va lua avisul consiliilor de
facultate. Tot prin regulamente ministerul pote intruni mai multe seminarii sau mai multe
laboratorii, cari, prin natura lor, pot fi combinate impreuna, organisandu-le intr'un singur

89
institut. Pentru acesta se va cere avisul consiliului facultatei respective.
Art. 91. Pe langa fie-care Universitate se va organisa cate un seminar pedagogic, menit a
pregati personalul didactic pentru invetamentul secundar.
l.ucrartle acestui seminar vor fi teoretice §i practice. Din punctul de vedere teoretic,
seminarul pedagogic are ca seep familiarisarea candidatilor cu dlscutlunile pedagogice §i cu
literatura pedagogica. Din punctul de vedere practic, semlnarlstli vor face practica dldactica
intr'o §Cola secundara de baetl, care va fi alipita pe langa seminar ca §Cola de apllcatie.
Lucrarile acestui seminar se vor conduce de catre un maestru de conferlnte, numit de
ministru dintre profesorii de pedagogie ai Universltatel, ori dintre profesorii sau agregatii
universitari cari i§i vor fi afirmat competinta in cestiuni de pedagogie teoretica §i practica.
Maestrul de conferinte va fi ajutat in lucrarile sale de mai multi repetitori, cari vor fi luaf dintre
agrega\ii facultatllor de filosofie, litere §i scllnte, sau dintre profesorii secundari cari vor fi
dovedit o cornpetinta speclala in materie pedagogica.
Scola de aplicatle a seminarului pedagogic va avea un director care va putea fi sau
conferentiarul de pedagogie, sau unul dintre repetitorii seminarului; in acest din urrna cas, el
va lucra sub conducerea maestrului de conferinte.
Studenff facultatei de filosofie, litere §i sciinte, cari se destina carierei didactice, sunt
obliqatl sa frecuenteze regulat lucrarile teoretice §i practice ale seminarului pedagogic,
conform art. 23 din acesta lege.
Art. 92. Personalul de §efi de lucrari, conferentlarl, aslstenti, prosectori, preparatori, ajutori,
desemnatori, custozi, mecanici, etc., necesar diverselor institute, laboratorii, clinice §i
seminarii, se numesc §i se revoca de ministru, dupe ce ia avisul directorului institutului,
laboratoriului, clinicei sau seminarului respectiv.
Art. 93. studennlor rornanl fara mijloce, afara de cei din facultatea de teologie, Ii se vor da
burse de studiu. Aceste burse se vor da prin concurs. 0 parte din burse vor fi in special
reservate studentilor cari se destine carierei didactice. Bursele vor fi de cate 100 lei pe tuna
eel putln.
Studentii bursieri vor fi supust unei supravegheri deosebite in ceea ce privesce studiile
§i purtarea lor. Ver perde burse cei cari nu vor fi exacti la cursuri, conferinte §i lucrari practice,
cei ce nu'si vor trece examenele cu succes la epocele fixate prin regulamente §i cei ce nu vor
avea purtare buna.

SECTIUNEA VI
Scola normal~superlora de fete

Art. 94. Se va infiinta o §Cola norrnala superlora de fete, destinata a prepara profesorele
pentru scolele secundare de fete.
Scola va fi impartita in duce secttuni: sectiunea llterara §i sectiunea sciintifica.
in sectlunea llterara se vor propune urmatorele materii: limba rornana, latlna, francesa
§i germana; istoria literaturilor antice §i moderne; istoria artelor; istoria generala §i istoria
Rornanilor; estetica; notiuni de economia polltica, dreptul usual §i lnstructiunea civica.
in sectiunea sciintifica se vor propune: matematicile cu comptabilitatea, cosmografia,
fisica, chimia, fisiologia, zoologia, botanica, mineralogia, geologia, igiena.
Geografia generala §i a Romanlei, psichologia, logica §i pedagogia se vor preda la
ambele sectiuni.
Curs~rile fle-carel sectluni vor fi de trei ani.
Art. 95. Cursurile, conferlntele §i lucrarile practice se vor face de mae§tri de conferinte
retribuiti cu diurna. Ei se numesc de minstru, dupe necesita\ile §COlei, dintre profesorii
universitari, agregati. docenti sau straini angagiati cu contract.
Lucrarile practice se vor face in laboratoriile Universitatei. Elevele anului al 111-lea vor
face practica pedagogica in o §Cola secundara de fete de gradul al duoilea, sub conducerea
maestrului de pedagogie §i a mae§trilor respectivi.
Art. 96. Promovarea elevelor dintr'o clasa in alta se face in urma unui examen anual, tinut in
presenta unui delegat al ministrului.
Dupe terminarea cursului, elevele vor trece un examen general de capacitate asupra
materiilor propuse in sectiunea in care au urmat, d'inaintea unei comisiuni compusa din

90
maestrii scolei §i din deleqati ai ministrului.
Examenul general va consta Tn probe scrise, cari sunt eliminatorii, Tn probe orale, cari
sunt extemporale, §i Tn probe de practlca pedagogica. Pe langa acestea, elevele sectiunel
scllntiflce vor face §i lucrari experimentale in laboratorii. Elevele ambelor sectiuni vor mai
trebui sa fie examinate, oral §i extempore, din pedagogie. Acest examen are ca scop sa
dovedesca Tntru cat elevele sunt familiarisate cu problemele pedagogice mai Tnsemnate,
precum §i modul cum se orienteza ele Tn literatura pedagogica.
Elevele cari reusesc la examenul general sunt Tnscrise Tn ordinea de merit in tabloul
prevezut la art. 28.
Elevele cari nu reusesc se pot presinta Tn o atta sesiune.
Elevele cari nu reusesc la trei sesiuni perd dreptul de a se mai presenta la examen.
Art. 97. La examenul general de capacitate, prevezut Tn acest articol, sunt admise §i
llcentlatele In filosofie, litere sau sciinte, cari vor fi urmat, ca externe sau ca solvents, in
internatul scolel normale superiore de fete, lucrarlle teoretice §i practice de pedagogie ale
anului al Ill-lea din acesta §Cola.
Nu sunt lnsa admise la lucrarlle de practica pedagogica, despre cari se face mentiune
Tn aliniatul de mai sus, de cat llcentiatele cari vor dovedi ca au audiat cursuri de pedagogie Tn
Universitate, §i au trecut un examen satlsfacetor asupra acestei materii. Deosebit, ele trebue
sa fie romance.
Art. 98. Tote elevele scolel normale trebuie sa fie romance. Ele sunt interne, bursiere sau
solvents. Ele se primesc prin concurs dintre absolventele scolelor secundare de fete de gradul
al duoi-lea, dintre absolventele scolelor normale de instltutore §i dintre fetele cari vor fii
posedand titluri echivalente cu acestea.
Art. 99. De la promulgarea acestei legi, nici un gimnasiu sau liceu nu se va mai putea lnfllnta
de cat printr'un anume proiect de lege.

CAPITOLULVI
DISPOSITIUNI FINALE $1 TRANSITORll

Art. 100. Acesta lege se va pune In aplicare de la 1 Septembre 1898, cu deosebire de

dlspositlunlle coprinse Tn art. 9, 35 §i 80, relative la salarii, cari nu se vor aplica de cat de la 1
Aprilie 1899, §i cu reservele coprinse Tn articolele urmatore.
Art. 101. Profesorii §i rnaestril de tnvetarnant secundar, de scole gimnasiale primare §i de
seminarii, cari vor fi functionand cu titlul provisoriu sau definitiv la punerea in aplicare a
acestei legi, vor pastra catedrele lor, asa cum vor fi in momentul acela. Lefa §i gradatiunea vor
continua a Ii se platl ca §i pana atunci, conform legei din 6 Martie 1883.
in cas cand remaniarea programelor ar reclama de la actualii profesori, prevezuf Tn
acest articol, o sporire de ore, numerul de ore ale unui profesor din acesta categorie nu pote fi
sporit peste 12, §i numai Tn scola unde profeseza.
Profesorii provisorii, cari se vor gasi functionand cu acest titlu la punerea in aplicare a
legei, vor obtine numirea definitiva, conform art. 33 din acesta lege.
Art. 102. Actualii profesori de curs secundar, de scole normale primare §i de seminarii, cari vor
cere, vor putea fi adrnisl sa treca examenul de capacitate, prevezut la art. 23, pentru o slnqura
specialitate, pe langa aceea pentru care au concurat deja, conform legei din 17 Martie 1879.
La acest examen ei vor fi dispensatl de condltlunea ceruta de art. 23, de a fi urmat un curs
pedagogic, trnpreuna cu tote conferlntele §i lucrarlle practice cari se tin de acel curs.
Celor cari vor reusi Ii se vor putea tncredlnta §i cursuri relative la specialitatea pentru
care au trecut examenul, in condltiunlle legei de fata. Tot-d'o-data lefa lor se va regula tot
dupe legea de fata. Cu tote acestea, termenele de gradatiune, ce se vor fi acordat deja dupe
legea din 6 Martie 1883, vor rernanea neschimbate.
Art. 103. Actual ii profesori §i maestri de curs secundar, de scole normale primare §i de
seminarii, vor putea cere adaugirea orelor de curs, in specialitatea in care profeseza, §i peste
numerul de 12 ore pe septem~ma. Ministrul va putea acorda acesta crescere, Tn urma
raportului favorabil al consiliului inspectorilor invetamentului secundar, §i cu avisul conform al
consiliului permanent de instructiune.

91
 in cas de lnduoiela, consiliul va putea lnsarclna pe unul din membrii sei, sau pe alta
persona alesa de densul, cu facerea unei cercetari suplimentare.
Cand numerul de ore de curs ale unui profesor sau masestru actual a fast rnarit peste
numerul de 12 pe septernana, conform dlspositiunllor din acest articol, salariul lui se va regula
conform art. 35 9i 36 din presenta lege.
in ori-ce cas, termenele de gradatiune ca9tigate de densul pana in momentul aplicarei
presentei legi vor rernane neschimbate.
Art. 104. Tinerii, cari vor fi obtlnut titlul de llcentlati in sciinte sau in litere inainte de punerea in
aplicare a acestei legi, precum 9i in anul care va urma punerea ei in aplicare, se vor admite la
examenul de capacitate prevezut la art. 23, cu dispensa conditlunel de a fi urmat un curs de
pedagogie la o Universitate, tmpreuna cu tote conferintele 9i lucrarile practice cari se tin de
acel curs.
Art. 105. in timp de duoi ani de la promulgarea acestei legi, actualii profesori 9i profes6re
suplinitori de cursul secundar, cari, in momentul promulqarel acestei legi, vor fi avand cinci ani
netntrerupti de functionare ca suplinitori, 9i cari vor fi recornandati pentru acesta de catre
inspectorul general al tnvetamentulut secundar, vor fi adrnisl a trece examenele de capacitate
prevezute la art. 24, fara obliqatiunea de a fi urmat un curs de pedagogie la Universitate, nici
conterentele 9i lucrarile practice ale unui seminar de pedagogie. Ei vor trebui tnsa sa faca
probele de practlca pedagogica prevezute la art. 24, alin. 2.
Art. 106. Profesorii suplinitori licentlatl cari, la promulgarea presentei legi, se vor gasi in
condltiunile prevezute in articolul de mai sus, vor fi adrnlsl a trace examenul de capacitate
numai pentru specialitatea pe care a suplinit'o.
Art. 107. Pana va e9i prim a prornotie de absolvente ale scolel normale superi6re de fete, vor fi
primite la examenul pentru inscrirea in tabelele de capacitate, prevezute la art. 28, licentlatele
in sciinte sau in filosofie 9i litere de la Unlversltafile romans sau de la Unlversltatlle stralne,
intru cat diplomele lor vor fi fast deja verificate. Examenul la care vor fi ele sustinute va fi
identic cu examenul general prevezut la art. 96, alin. I, Ill.
Candidatele la examenul de capacitate, cari se vor presenta in conditiunlle de mai sus,
in timp de trei ani de la promulgarea acestei legi, vor fi dispensate de dovada ca au urmat un
curs de pedagogie; ele vor trebui lnsa sa treca un examen oral, extempore din pedagogie, 9i
nu vor fi dispensate de probele de practica pedagogica.
Art. 108. in timp de trei ani de la promulgarea acestei legi, ministrul va avea dreptul a transfera, cu
avisul conform al consiliului permanent de instrucflune, pe profesorii 9i profes6rele de la scolele
normale primare cari nu au titlul de licenta, la o catedra de aceeasi materie de la un gimnasiu, curs
inferior de liceu sau 9c6la secundara de fete de gradul I, situate in acelasi oras, 9i cu pastrarea
drepturilor lor ca9tigate, in ceea ce privesce lefa 9i gradatiunea.
Art. 109. Aplicarea nouei orqanisatlunl a scolelor secundare, prevazuta in art. 3 pana la 6
inclusiv din acesta lege, se va face treptat in modul urrnator:
Nouele programe, elaborate inainte de 1 Aprilie 1899 in comunitate cu acesta lege, se
vor aplica, la 1 Septembre 1899, claselor I 9i V din gimnasii, licee 9i externate secundare de
fete, iar in anii urrnatori se vor aplica succesiv 9i claselor urrnatore. Pentru scolarf cari, la 1
Septembre 1899, se vor afla clasele II, Ill 9i IV, se vor forma programe de transitiune, ori sa le
perrnlta a trece, fara perdere, in timpul eel mai scurt, la nouele programe. Sc61arii din clasele
VI 9i VII de liceu vor termina liceul tot dupe actualele programe.
Actualul examen de bacalaureat se desfilnteza chiar de la promulgarea acestei legi.
Pentru scolarli din liceele Statului cari, in virtutea aliniatului precedent, vor termina liceul dupe
actualele programe, certificatul de absolvire a liceului va echivala cu diploma de bacalureat,
care se desfilnteza.
Pana la tinerea primului examen de absolvire de liceu, conform art. 18 din acesta lege,
scolarii de liceu, pregatiti in familie sau in institute private, vor fi datori a trece examenul de
clasa VII la unul din liceele Statului, inaintea unei comisiuni formata din profesori de ai liceului
9i dintr'un delegat al ministrului. Certificatul de promotiune din clasa VII, astfel obtinut, va
echivala pentru den9ii cu diploma de bacalaureat.
Pana la tlnerea primului examen de absolvire de liceu, conform legei de fa\a, 9colarii
pregatiti in familie sau in institute private, cari vor fi absolvit liceul inainte de aplicarea acestei
legi, 9i cari nu vor fi fast promovati din clasa VII in urma unui examen trecut la un liceu al

92
Statului, sau nu vor fi obtinut diploma de bacalaureat, pentru a se inscrie la Universitate, vor
trece un examen de admitere la Universitate. Acest examen se va face: pentru inscrierea in
facultatea de drept §i in cea de filosofie §i litere, asupra limbilor rornana, latina, elena §i
franceza; iar pentru facultatea de sclinte §i cea de rnediclna, precum §i pentru tnvetamentul
farmaceutic §i dentist, asupra limbilor romans §i francesa, asupra matematicilor §i a scllntelor
fisice ~i naturale. Comisiunea de examen se va compune din decan §i cate trei profesori, luati
respectiv din facultatea de filosofie ~i litere §i din cea de scllnte.
Art. 110. Transformarea actualelor licee, conform legei de fata, se va face dupe urmatorele norme:
in orasele unde sunt mai multe licee, clasice sau reale, se vor putea combina clasele
superiore din duoe licee intr'un singur liceu complect, cu sectlunlle prevezute in art. 3 din
acesta lege. Clasele inferi6re se vor organisa cu clase paralele, conform art. 16.
in orasele unde este un singur liceu, se vor organisa treptat sectiunlle prevezute la art. 3.
Art. 111. in timp de 3 ani de la promulgarea acestei legi, candldatil la titlul de docent
universitar se vor putea admite la examenul de abilitate numai cu diploma de llcenta, pentru
facultatlle de teologie, scilnte, filosofie §i litere.
Art. 112. Studentii actualelor scole normale superiore, cari se vor afla in §Cola in momentul
prornulqarli acestei legi, se vor trece intre bursierii universitari, prevezuti la art. 93, pana la
terminarea studiilor lor universitare, §i in condltlunile prevezute la acel articol. Pana la
complectarea studiilor lor, ei vor fi obligati a urma lucrarile seminarului pedagogic, atara de
cele-alte cursuri, conferinte §i tucrart privltore la specialitatea lor.
Art. 113. Crescerea budqetara, care resulta din fixarea lefilor directorilor §i directorelor scolelor
secundare, scolelor normale primare §i seminariilor, asa cum se prevede la art. 9 din acesta
lege, precum §i aceea care resulta din fixarea lefilor profesorilor universitari, asa cum se
prevede la art. 80, se va trnpartl in mod e~al asupra eel mult a patru exercltli budgetare
consecutive, tncepend cu 1 Aprilie 1899. In acest timp, lefile directorilor §i direct6relor
secundari se vor ridica succesiv pana la cifrele prevezute in art. 9, in ordinea vechimei
scolelor pe cari le dirig, Incepend cu scolele cele mai vechi §i terrninand cu cele mai nuoi. in
acelasi timp lefile profesorilor universitari vor fi ridicate gradat de la cifrele actuale la acea
prevezuta in art. 80, prin adause egale, in fie-care an. Termenele de gradatie ca~tigate de
densll pana in momentul aplicarei presentei legi vor remanea neschimbate.
Art. 114. Tote legile, regulamentele §i disposltiunlle anteriore legei de fata sunt §i rernan
abrogate din momentul prornulqarei acestei legi, in tot ce vor coprinde contrariu disposiflunllor ei.

93
 LEGE ASUPRA iNVATAMENTULUI PROFESIONAL
(Sanctionata prin inaltul decret regla No. 1.345 din 27 Martie 1899,
publicata in Monitorul Oficial No. 287 din 31 Martie 1899)

CAPITOLUL I
DISPOSITIUNI
I
GENERALE

Art. 1. Invetarnentul profesional are drept obiect studiul teoretic §i practic al agriculturei, al
silviculturei, cu industriile anexe §i derivate, al meseriilor §i al comerciului.
Ministerul lnstructlunel publice §i al cultelor este autoritatea suprema a tnvetarnentului
profesional. El are controlul asupra scolelor tntretlnute de Stat, de judete §i de comune, cum §i
asupra celor tnfilntate de particulari sau de asoclatluni private, pe care'I exerclta direct, sau
prin inspectorii tnvetarnentulul profesional.
Art. 2. Sc61ele de tnvetamant profesional se pot lnfilnta de catre Stat, judete §i comune, fie in
mod separat, fie in asociatlune unele c~ altele; particularii sau asoclatiunlle private pot
asemenea lnfiinta §C61i profesionale. In t6te casurile, autorisatla ministerului este
lndispensabila pentru deschiderea lor.
Judetele §i comunele, pentru a deschide asemenea §C61i, vor trebui sa alba
imputernicirea cuvenita, conform legei [udetene sau comunale.
Cheltuelile de tntretinere ale unei §C61i privesc in intregime pe autoritatea sau
autorltatile cari au tntlintat §C61a. Conducerea §i tntretinerea §C61ei se va face, dupe regulele
cari se vor stabili la creatiunea ei, prin tnteleqere cornuna intre ministerul lnstructlunei §i
fondatorii §C61ei, §i in conformitate cu prescrierile acestei legi. Timpul, pentru care se face
invoiala, va fi stabilit prin actul de intelegere.
in nici un cas, o §C61a nu se' p6te infiinta de catre judete, comune, asoclatiunl private,
sau de catre particulari, fie in mod separat, fie in asoclatlune, pentru un timp mai scurt de cat
10 ani. Pentru tot timpul cat [udetul sau comuna '§i-a luat obllqattunea a lntretlne o §C61a sau a
contribui la lntretinerea ei, partea de cheltueli care o privesce este obligat6re pentru densa, i
se inscrie din oficiu in budgetul seu pe fie-care an, pana la expirarea termenului invoelei.
Daca una din autorltatile intrate in asociatiune este Statul, partea de cheltueli privit6re
pe cei-alti asociati se versa pe fie-care an la tesaur, iar cheltuelile §C61ei se fac de catre Stat.
Art. 3. Invetarnentul profesional in scolele publice este gratuit pentru fii de Romani.
Fii de stralnl pot fi primlti in scolele profesionale publice, daca vor fi locuri disponibile,
dupe ce se vor satisface cererile fiilor de Romani. Ei vor plati atunci o taxa, care se va fixa prin
regulamente pentru fie-care §C61a, §i care se va versa la fondul §C61ei. Ministerul p6te
dispensa, in parte sau in total, de plata acestei taxe pe scolaril rnerltuosi §i saracl,
in nici un cas numerul stralnilor admisl nu va trece peste a cincea parte din numerul
total al elevilor §C61ei.
Art. 4. $c61ile profesionale se impart in §C61i profesionale de baeti §i §C61i profesionale de fete.

CAPITOLUL I
SCOLI DE AGRICULTURA CU INDUSTRllLE ANEXE ~I DERIVATE

Art. 5. Invetarnentul agricol se pred• pentru b- ieti, in scolile elementare de aqrlcultura, in

scolile inferi6re §i in §C61a superlora de aqrlcultura: iar pentru fete, in scoltle elementare de
qospodarie rurala.

SECTIUNEA I
Scali elementare de agricultura ~i de gospodarie rurala

Art. 6. Sc61ile elementare de agricultura au de scop tnvetarnsntul practic al agriculturei

rationale, in vederea culturei celei mici. in ele se vor putea in°veta §i cate una sau mai multe
din culturile §i industriile anexa agriculturei sau derivate dintr'ansa. Felul lnvetamentului va
varia potrivit trebulntelor regiunei.

94
 Durata invetamentului va fi de duoi ani. Invetarnentul va coprinde, pe lang• lnvetatura
practica a agriculturei §i a industriilor ei anexa sau derivate, repetltil asupra artimeticei,
geometriei §i geografiei din programa clasei a IV primare urbane, sau claselor a IV §i a V
primare rurale, cu adauqire de notiuni de comptabilitate slrnpla: aceste repetltil tnsa nu vor
putea ocupa pe scolarl mai mult de 4 ore pe septemana in timpul muncei carnpulul, nici de
duoe ore pe zi in timpul cand acesta munca este suspendata.
Restul timpului va fi consacrat lucrarllor practice, lnvetamentulul agricol §i lecturilor
folosit6re.
in regiunile de paduri se vor preda §i notiuni elementare de silvlcultura.
Invetarnentul agricol va fi exclusiv ' practic §i se va face pe terenul §C61ei,
lntrebulntandu-se scolarll ca lucratori. Prin regulamente se va hotarl ordinea §i felul lucrarilor,
Art. 7. Pentru fete se var infiinta §C61i elementare de gospodarie rurala, in cari sa se deprinda
cu practica gospodariei teranescl, cu utilisarea productelor, cu ingrijirea vitelor, etc. Aceste
§C61i vor fi sau de sine statatore, sau alaturate pe langa o §C61a elernentara de agricultura sau
pe langa o §C61a prtrnara de fete. Modul de functionare al acestor §C61i se va hotarl prin
regulamente.
Art. 8. $c61ile elementare de aqricultura se var lnfllnta prin comunele rurale.
O §C61a de acest fel, ca sa se pota deschide, va trebui sa dispuna de un teren de
cultura de o intindere de eel putin 20 hectare, de ecaretele, vitele §i instrumentele agricole
necesare unei exploatari de mic gospodar rural, de o sala de clasa §i de mobilierul de clase
necesar. in scollle elementare, cari se var specialisa in vltlcultura, hortlcultura §i pomologie §i
nu var poseda teren pentru cultura cerealelor, terenul de cultura va avea o intindere de eel
putin 10 hectare. Procurarea acestora va fi in sarcina [udetului, precum §i procurarea unei
sume de 500 lei pentru primele cheltueli de instalare §i exploatare.
Tote terenurile de terina, date pentru §C61a cu ocasia diverselor trnproprletarlrl, sau alt-
fel, coprinse in intinderea comunei §i a comunelor vecine, intr'o raza de 5 kilometri impregiurul
§C61ei, se var ceda §C61ei ca teren de cultura, §i se var rnlcsora cu atat obllqatiile [udetului in
ceea ce privesce procurarea terenului de cultura.
Daca numerul scolarllor este destul de mare §i daca desvoltarea §C61ei permite, se va
putea lua §i in arenda parnent pentru cultura, cu aprobarea ministerului, §i cu conditle ca sa
nu fie mai departe de cat la 5 kilometri de §C61a. Condltille in cari acest pamsnt arendat se va
lucra §i exploata vor fi intocmai aceteasi ca §i pentru pamentul proprietate a §C61ei.
Plata tnvetatorului pentru cate patru §C61i in fie-care judet va fi pe sema Statului; pentru
scolile cari s'ar infiinta peste acest numer, plata lui va fi pe serna celor cari vor infiinta acele §c61i.
Pana in trei ani de la punerea in aplicare a acestei legi, fie-care [udet va fi obligat a
procura cele necesare pentru lnfllntarea eel putln a unei §C61i elementare agricole.
Pana in §ese ani fie-care jude] va fi obligat a procura cele necesare pentru eel putin
patru §C61i elementare agricole.
in cas de neconformare, sumele cuvenite se vor inscrie din oficiu in budgetele
respective.
Art. 9. Fie-care §C61a elementara de aqrlcultura va fi pusa sub conducerea unui tnvetator, care
va avea asupra sa tot tnvetarnentul §C61ei, atat teoretic cat §i practic.
Pentru formarea tnvetatorllor §C61ilor elementare de agricultura, pe fie-care an se va lua
cate un numer fixat de minister, dupe trebuinta, dintre absolventii cu notele cele mai mari ale
§C61elor normale primare de invetatori, conform art. 56 din legea invetamentului primar §i
normal primar. Se var preferi acei cari vor fi dovedit mai multa aptitudine pentru lucrarile
agricole. Ace§tia, dupe ce var fi numiti ca invetatori, se var tramite sa urmeze, ca interni
bursieri ai Statului, in timp de un an, teoria §i practica lucrarilor de agricultura, horticultura,
crescerea §i ingrijirea vitelor, la una din §C61ile inferi6re de agricultura ale Statului; §i dupe
aceea, var lucra timp de un an §i jumetate, tot ca interni bursieri ai Statului, la una din fermele
model ale Statului, dependinte de ministerul domeniilor. Dupe trecerea acestui stagiu de duoi
ani §i jumetate, normali§tii var putea fi numiti invetatori in §C61ile elementare de agricultura, in
ordinea inscrierei lor in tabelul de capacitate pentru invetatori, §i dupe regulile prescrise de
legea invetamentului primar §i normal primar.
Art. 10. in°vetatorii normali§ti, numiti cu titlul provisoriu sau definitiv inainte de punerea in
aplicare a acestei legi, §i cari nu var avea etatea mai mare de 35 de ani, var putea dobendi

95
calificarea pentru a dirige o !iC61a elernentara aqrlcola, urmand in timp de duoi ani !ii jumetate
cursurile !ii lucrarlle unei §C61i inferi6re de aqricultura §i ale unei ferme model, conform art. 9,
alin. II. In tot timpul acesta ei vor primi o indemnisare de 30 lei pe tuna, atara de partea de
salariu §i gradatie la care vor avea drept in puterea alin. Ill din acest articol.
Numerul tnvetatorilor, cari vor putea fi adrnisl pe fie-care an a beneficia de acesta
disposltie, se va fixa' de minister. in cas cand numerul cererilor ar ti mai mare de cat acela al
locurilor disponibile, admiterea se va face prin concurs.
Invetatorli admlsi a beneficia de disposltille acestui articol vor fi pusi in congediu §i
suplinlti in comptul lor. Suplinitorul va primi 80% din salariu, iar tnvetatorul va primi 20% din
salariu §i gradatia.
Timpul petrecut ast-fel in congediu se va tine in sema pentru gradatie.
Nu vor putea beneficia de disposltllle acestui articol tnvetatoril cari, in ultimii cinci ani,
vor ti suferit vre-o pedepsa dlscipllnara mai mare de cat censura.
Art. 11. Invetatorii scolllor elementare de aqricultura se vor numi cu titlul provisoriu, prin
decisiune rninlsteriala.
in timp de trei ani de la numire, ei vor fi supusl unei supravegheri deosebite. Acei cari,
in acest timp, se vor constata ca poseda aptitudinea cuvenita pentru predarea agriculturei, vor
fi nurnitl cu titlul definitiv prin decret regal. Cel-alti vor fi trecuti ca tnvetatort de §C61a prlrnara
rurala, tot cu titlul provisoriu, afara de lnvetatorll cari vor fi obtinut mai inainte titlul definitiv in
tnvetarnentul primar. Numirea detinitiva Ii se va putea da dupe un nou termen de un an, in
modul prevezut la art. 59 din legea tnvetarnentului primar !ii normal primar.
Art. 12. Invetatorii scolltor elementare de' aqricultura vor primi lefa !ii gradatiunea de tnvetatori de
!iC61i primare rurale, conform legei invetamentului primar !ii normal primar. Ei au dreptul a se
folosi de ecaretele, vitele !ii instrumentele agricole ale scolel, pentru cultura terenurilor scolel.
Din venitul total al scolel, resultat din exploatarea terenului ei de cultura sau a celui luat cu
arenda, precum !ii din ori-ce alta origine, se vor scadea cheltuelile de exploatare, acele de
tntretinere a vitelor, precum §i o surna de 10 la suta din venitul brut, destinata a forma un fond de
reserva, din care sa se tntretina, sa se relnoulasca ecaretele, instrumentele §i vitele §C61ei. Din
ceea ce va mai remane din venit, dupe aceste scaderl, lnvetatorul va lua 20 la suta, iar restul va
servi pentru a forma fle-carul scolar un capital preportional cu timpul cat a lucrat in §C61a. Acest
capital i se va libera, cand va absolvi §C61a, sub forma de vite sau de instrumente agricole.
Art. 13. Se vor admite ca scolari in scollle elementare de aqricuttura absolventii cursului
primar, urban sau rural, !ii, daca vor fi locuri disponibile, !ii tineri cari nu au absolvit cursul
primar, dar cari poseda eel putln cunosclntele a trei clase primare §i au varsta de 14 ani.
Sc61arii cursului elementar de aqrlcultura vor fi dlspensati de urmarea cursurilor
complimentare, prevezute la art 32 din legea invatamentului primar §i normal primar.
Daca numerul total al scolarilor trece peste 50, pe 1anga tnvetatorut diriginte se va mai
adauqi un sef de culture, care sa'I ajute in conducerea §C61ei. Alegerea §i numirea lui se va
face tot in modul aratat la art. 9, 1 O §i 11. El va primi lefa §i gradatia de tnvetator de §C61a
prirnara rurala, tnsa fara drept de locuinta, nici la parte in beneficiile §C61ei. $efii de cultura
numiti in acest mod, dupe ce vor obtine numirea definitiva, vor putea fi inaintati ca diriginti de
§C61a elementara de agricultura in cas de vacanta.
$eful de cultura p6te sa fie §i un strain; in acest cas, el va fi angajat cu contract pentru
un termen nu mai lung de 10 ani.
Plata §efului de cultura va fi in sarcina autoritatei, care platesce §i pe invetatorul
diriginte al §C61ei.
in cas cand numerul cererilor de admisiune intr'o §C61a elementara de agricultura ar fi
mai mare de cat numerul locurilor disponibile, se vor admite de preferinta §C61arii din judetul
sau comunele cari contribuie la intretinerea §C61ei.
Sc61arii vor fi externi. Judetele §i comunele vor putea infiinta burse de ajutor pentru
§C61arii lipsiti de mijl6ce.
Pe 1anga fie-care !iC61a se va infiinta in comptul autoritatei care a infiintat §C61a cate o
cantina §C61ara. Sc61arii cari vor usa de densa vor pl• ti o tax• in folosul cantinei; cei cu totul
lipsiti de mijloce vor fi scutiti de plata acestei taxe.
Art. 14. Fie-care din invetatorii §C61elor elementare de agricultura va fi obligat a face pe fie-
care an cate eel putin §ese conferinte practice asupra agriculturei, pomologiei, grodinariei,

96
etc., pentru locuitorii sateni. Aceste conterlnte se vor face in zilele de Duminici sau serbatorl,
in satele vecine cu scola, i;;i vor fi tnsotlte de demonstratluni experimentale

SECTIUNEA II
Sc61i inferi6re de aqrlcultura

Art. 15. Sc6lile lnferiore de aqrlcultura au de scop de a da cunosclnte teoretice i;;i practice de
aqrlcultura pentru a forma buni gospodari rurali i;;i pentru a prepara pe tnvetatorll pentru
scolele elementare de aqrlcultura.
o i;;cola inferlora de aqrlcultura va trebui sa dlspuna de o intindere de parnent de eel
putin 100 hectare, de cladlrile, materialul i;;i vitele necesare.
Scola va fi pusa sub conducerea unui director, care va fi profesorul de scilnte agricole
al scolel, sau o alta persona cu cunoscinte speciale de aqricultura. El va fi lnsarcinat cu
conducerea exploatarei moslei scole].
Scola va avea trei clase de cate un an.
Invetarnentul teoretic va coprinde: cunoscinte de agricultura i;;i hortlcultura cu industriile
anexa, de crescerea i;;i lntretlnerea vitelor, de sciinte naturale, de aritmetica practica,
comptabilitate i;;i agrimensura. El se va da mai ales in timpul iernei, i;;i nu va coprinde in cei trei
ani mai mult de 600 lectiunl. Restul timpului se va consacra exclusiv lucrarilor practice, cari se
vor executa chiar de scolari in tot cursul anului.
in regiunile de paduri se vor preda i;;i cunoscinte de silvlcultura.
Art. 16. in scolele tnferiore de agricultura se vor prirni: a) absolventi ai scolilor normale primare
de tnvetatorl, conform art. 9, alin. II; b) tnvetatori normalisti cari nu au inca etatea implinita de
35 de ani, conform art. 10, alin. I; c) tineri cari vor fi absolvit o i;;cola elernentara de aqricultura:
d) tinerii cari vor ti absolvit cursul secundar inferior complect; e) tineri cari vor ti absolvit eel
putln duoe clase secundare.
Numerul primirilor din categoria a i;;i b se vor fixa de minister in fie-care an i;;i pentru fie-
care i;;c61a. Dupe ce se vor face primirile din aceste duoe categorii, in locurile ce vor mai
rernane disponibile se vor primi candidatl din cele-alte categorii, in ordinea lndicata la aliniatul
precedent, asa ca nu se vor admite candidati dintr'o categorie de cat dupe ce se vor fi admis
totl cei din categoria precedenta.
Daca numerul locurilor remase disponibile pentru o categorie de candidati este mai mic
de cat numerul candldatllor, se vor supune la concurs candidatil din acesta categorie.
Scolarii vor putea fi interni sau externi.
Scolarii interni vor fi bursieri tntretlnutl de Stat, de comune sau de judete, sau solventi.
Plata anuala pentru tntretinerea unui bursier lntretlnut de comune sau judete, sau a unui
solvent, va fi de 300 lei. Pentru repetentl, in anii de repetltie, plata va ti de 350 lei pe an.
Pentru externi, tnvetarnentul este gratuit.
Numerul scolarilor din fie-care i;;c61a nu va putea trece peste 120. in cas cand s'ar simtl
trebulnta a se da scolel o desvoltare mai mare, va trebui sa se rnaresca in proportle terenul,
cladirlle i;;i materialul de care dispune.
Toti scolarll vor fi obligati la munca manuala pe mosia scolel.
Trecerea unui scolar din o clasa in alta se va face in urma unui examen, trecut la finele
anului scolar, atat asupra cunosclntelor teoretice, cat ~i a lucrarllor practice. Prin regulament
se vor fixa condltiunlle de promotlune, precum i;;i sltuatia repetentilor.
Dupe terminarea scolel absolventii vor fi obligati sa mai treca un an i;;i jumatate intr'o
ferma model pentru complectarea educatiei lor practice. Atestatul de absolvire nu Ii se va
libera de cat dupe trecerea acestui timp de aplicatiune.
Art. 17. Venitul proven it din exploatarea terenului i;;i vitelor i;;c61ei se va intrebuinta in modul
aratat la art. 12, cu deosebire ca partea care se va da directorului ~colei va fi de 10%; iar
capitalul format fie-carui ~colar i se va libera, sub forma de vite de munca,de instrumente
agricole sau de seminta buna, in momentul cand va termina stagiul de practica la ferma model.
Art. 18. Profesorii de sciinte agricole, comptabilitate i;;i sciinte naturale de la i;;c61ele inferiore
de agricultura, se var numi dintre absolventii cu diploma ai unei i;;cole superi6re de agricultura.
Profesorii de sciinte agricole, pentru a fi numiti. pe langa diploma de absolvire a unei i;;cole
superiore de agricultura, vor mai trebui sa dovedeasca ca au fost ocupati in timp de eel putin

97
duoi ani in exploatarea unei mosli.
Numirea se va face de ministru, in urma avisului motivat al consiliului permanent al
lnstructiunel.
Profesorii de artirnetica §i aqrimensura se vor numi dintre absolventii cu diploma ai
scolei normale de institutori, tnscrisl in tabloul de capacitate pentru institutori, conform
normelor stabilite la art. 56 §i 57 din legea asupra tnvetamentului primar §i normal primar.
Art. 19. Salariul §i gradatiunea profesorilor scolelor interiore de aqrlcultura vor fi acele fixate
prin legea tnvetarnentulul primar pentru institutorii de §Coli primare urbane. Ei vor avea in
§cola loculnta §i tncalzltul.
Directorul, daca va fi profesor al scolel, va primi peste lefa §i gradatia sa de profesor, o
dlurna de 100 lei pe luna: daca nu este profesor al scolel, va primi o lefa de 300 lei pe tuna,
care va supusa gradatiei. in ori-ce cas, directorul va locui in §Cola.

SECTIUNEA Ill
Scola superi6ra de agricultura

Art. 20. Scopul scolel superiore de aqricultura este de a forma personalul didactic pentru
scolele lnteriore de aqricultura, personalul fermelor model ale Statului, buni administratori
pentru mosille particulare, precum §i personalul special necesar serviciilor ministerului de
aqrlcultura, industrie, comerciu §i domenii.
Scola va fi pusa sub conducerea unui director, luat dintre profesorii de scllnte agricole
ai scolel, sau dintre alte persone cu studii superiore de aqricultura.
Invetamentul in §Cola este teoretic §i practic, §i coprinde: agricultura generala §i
speclala; silvicultura §i economic forestlera: horticultura; pomologia; viticultura §i vlnltlcafla;
sclintele naturale; anatomia §i fisiologia anirnala; zootechnia §i notiunl de rnediclna veterinara;
entomologia apllcata: botanica aqrlcola: fisiologia §i patologia veqetala, cu studiul sernlntelor:
geologia §i mineralogia; fisica; chimia qenerala: chimia agricola §i technologia aqricola:
matematice §i geniul rural; comptabilitatea aqricola: economia pollttca: statistica; economia
rurala: dreptul administrativ §i leqislatla aqrlcola.
Medicul scolei va face §i conferinte de igiena speciala rurala.
Art. 21. in scola superiora de aqricultura se vor primi: a) tineri cari sa poseda certificatul de
trecerea cursurilor unei scole lnfertore de aqrlcultura, cu sau fara stagiul la ferma model,
prevezut la art. 16, alin. IX; b) absolventi ai sectlunel reale sau clasice moderne de liceu; c)
absolventi a eel putln sese clase ai sectlunei reale sau clasice moderne de liceu.
Admisiunea se va face in ordinea lndlcata la aliniatul precedent, asa ca nu se vor
admite candldati dintr'o categorie de cat dupe ce se vor fi admis toti cei din categoria
precedents.
Daca numerul locurilor remase disponibile pentru o categorie de candldati este mai mic
de cat numerul candldatllor, se vor supune la concurs candidatil din acesta categorie.
Numerul scolarilor din fie-care clasa nu va putea trece peste 40.
Scolarii vor fi toti interni, bursieri ai Statului, comunelor sau judetelor, ori solventl. Plata
anuala pentru un bursier lntretlnut de comune sau judete, sau pentru un solvent va fi de 500
lei. Pentru repetenti, in anii de repetitie, plata va fi de 700 lei pe ani.
Art. 22. Durata studiilor in §Cola superiora de agricultura este de patru ani, dintre cari duoi ani
§i jumetate in §Cola insa§i, §i un an §i jumetate de practica la una din fermele model ale
Statului. in timpul de practica la ferma model, §Colarii vor avea dreptul la intretinere §i la o
diurna de 40 lei pe luna.
Scolarii vor trece examenele anuale de promotiune. Ei nu vor fi admi§i la fermele model
de cat dupe trecerea cu succes a tutulor examenelor §COlei.
Diploma de absolvire a cursului intreg se va obtine dupe terminarea stagiului din ferma
model, in urma unui examen general, teoretic §i practic, trecut inaintea unei comisiuni
compuse din profesorii §Colei, dintr'un delegat al ministerului instructiei publice §i al cultelor, §i
din unul din administratorii fermelor model.
Se va crea o bursa de caletorie, care se va da prin concurs la fie-care trei ani. Se vor
admite la concurs absolventi cu diploma ai §COlei superiore de agricultura.
Bursierii vor fi trami§i, pe timp de trei ani, sa studieze pe loc diversele sisteme de

98
exploatatlune aqricola in strainatate, sa audieze cursuri §i sa faca lucrari teoretice §i practice
in scolele superi6re de aqricultura de acolo.
Art. 23. Profesorii de sciinte agricole de la §C61a superlora de aqricultura se vor numi dintre
absolventli cu diploma ai acestei §C61e, fo§ti bursieri in stralnetate, sau ai unei §C61e superi6re
de aqrlcultura din stratnetate, cari vor dovedi ca au facut un stagiu de practlca de eel putin
duoi ani. Numirea se va face de ministru, in urma avisului motivat al consiliului permanent al
lnstructnmel.
Profesorii de alte materii de cat cele agricole se vor numi dupe tablourile de capacitate
instituite prin art. 25 din legea asupra tnvetamentului secundar §i superior, §i dupe normele
stabilite in art. 22-25 din acea lege.
Salariul §i gradatiunea profesorilor §C61ei superi6re de agricultura vor fi acele fixate pentru
profesorii de licee §i gimnasii prin art. 35 §i 36 din legea Invetamentului secundar §i superior.
Directorul, daca va fi profesor al §C61ei, va primi, peste lefa §i gradatia sa de profesor, o
dlurna de 300 lei pe luna: daca nu este profesor al §C61ei, va primi o lefa de 500 lei pe luna,
care va fi supusa gradatiei. in ori-ce cas, directorul va locui in §C61a.

CAPITOLUL Ill
iNVETAMENTUL SILVIC

Art. 24. Pentru formarea personalului silvic servesce §C61a de silvicultura, pe langa care este
aliplta o sectiune de brigadieri pentru formarea personalului inferior.
Art. 25. invetamentul in §C61a de silvicultura este teoretic §i practic §i coprinde: silvicultura,
plantatluni §i lnsemlntarl: botanica, mineralogia, geologia §i zoologia; aritmetica, geometria,
algebra lnteriora §i trigonometria plana: topografia §i desemn de planuri; notluni de drept
administrativ; regularea cursului apelor; meteorologia §i climatologia; studiul vinatului §i al
pescuitului; amenagiamentul; debit §i exploatari: constructiunl forestiere; drumuri §i poduri
forestiere; fisica §i chimia; mecanica apllcata la sllvlcultura: industriile accesorii ale
silviculturei; dreptul silvic; comptabilitatea; adrnlnistratla §i statistica forestlera: escursiuni
forestiere (studii §i observatli generale, lucrari cu instrumente topografice, facerea unui proiect
de amenagiament, facerea unei trianqulatll).
Art. 26. Primirile scolanlor in scola de silvlcultura se vor face intocmai dupe regulele de la art.
21, alin. I, II §i Ill.
Numerul scolarilor de admis se va fixa pe fie-care an de minister dupe trebuintele
serviciului silvic.
Scolarii vor fi tof interni, bursieri intretinuti de Stat sau solventi. Plata anuala pentru
solventi va fi de 500 lei. Pentru repetentl, in anii de repetltie, plata va fi de 700 lei pe an.
Art. 27. Durata studiilor este de trei ani §i jumetate, dintre cari duoi ani de studiu teoretic §i un
an §i ju_metateca stagiari, pentru apllcafll sistematice de cultura §i exploatari de paduri.
In cursul stagiului de aplicatle se vor executa: lucrari de amenagare; de punere in
exploatare; de topografie §i triangulare; de constructtuni forestiere (case, ferestrae, drumuri);
de amellorari §i plantatluni.
Stagiul de apllcatie se va face la orl-ce padure unde se fac lucrari de acest fel, sub
conducerea profesorului de sciinte silvice, ajutat de un agent silvic.
in timpul stagiului de aplicatle, scolarll vor avea drept la locuinta §i la o diurna de 120 lei
pe luna,
Diploma de absolvire nu se va libera de cat dupe terminarea cu succes a studiului
teoretic §i a lucrarllor de stagiari.
Se va crea o bursa de caletorie, care se va da prin concurs la fie-care trei ani. Se vor
admite la concurs absolventi cu diploma ai §C61ei de silvicultura.
Bursierii vor fi trami§i, pe timp de trei ani, sa studieze pe loc diversele sisteme de
exploatare forestlera in strainetate, sa audieze cursuri §i sa faca lucrari practice in §c61ele
superi6re de silvicultura de acolo.
Art. 28. in sectia de brigadieri de pe lc!mga §C61a de silvicultura se vor primi, prin concurs, fo§tii
caporali §i sergenti romani din armata cari au certitificate de buna purtare. Concursul se va
face asupra citirei, scrierei §i aritmeticei elementare.

99
 Materiile tnvetarnentulul vor fi: cunoscllntele elementare de sciintele silvice,
matematice, administrative §i de leqlslatle silvlca,
Durata cursului va fi de un an.
Scolarii vor fi interni sau externi. lnternii vor fi bursieri sau solventl. Plata anuala pentru
un solvent va fi de 250 lei.
Absolventli vor trece un examen, in urma carula Ii se va libera un certificat.
Art. 29. Profesorii speciali de scilnte silvice de la scola de sllvicultura se vor numi dintre
absolvenfii cu diploma ai acestei scoll, fosti bursieri in stralnetate, sau dintre absolventil unei
scoli similare din strainetate. Numirea se va face de ministru, in urma avisului motivat al
consiliului permanent al lnstructiunel.
Profesorii de scllnte, altele de cat cele silvice, se vor numi dupe tablourile de capacitate
instituite prin art. 25 din legea asupra tnvetarnentului secundar §i superior, §i dupe normele
stabilite in art. 22-25 din acea lege.
Pentru specialltatlle cari nu sunt prevezute la art. 22 din acea lege, ministrul va putea
numi ca profesori ingineri cu diploma de la scola de poduri §i sosele din Bucuresci, sau de la o
§cola echivalenta din strainetate.
Personalul didactic al sectlunei de brigadieri se va lua dintre profesorii scolel speciale
de sllvicultura, sau dintre agentii silvici ai Statului, cari, in tot timpul functlonarei lor in acesta
calitate, se vor considera ca detasati §i'§i vor pastra dreptul lor la vechime §i la inaintare in
corpul silvic.
Salariul §i gradatiunea profesorilor scolel de sllvlcultura vor fi acele fixate pentru profesorii
de licee §i gimnasii prin art. 35, 36 §i 37 din legea asupra lnvetamentulul secundar §i superior.
Directorul va putea fi unul din profesorii scolel, sau un agent silvic superior. In primul
cas, el va primi, peste lefa sa de profesor, o diurna de 200 lei pe luna: in al duoilea cas, el va
primi lefa gradului, plus o diurna de 200 lei. In ori-ce cas, directorul va locui in §COia.
Salariul §i qradatiunea pentru profesorii de la sectiunea de brigadieri vor fi acele fixate
pentru institutorii scolelor primare urbane prin legea tnvetamentulut primar §i normal primar.
Aceste dtsposltli nu se aplica aqentilor silvici detasati in §COia, cari, pe langa salariul gradului
lor, vor primi o dlurna de 100 lei pe luna.

CAPITOLUL IV
TNVETAMENTUL
I
MESERllLOR

Art. 30. Invetamentul meseriilor se d- pentru b- leti, in scolele elementare, in scolele inferiore §i in
scolele superiors de meserii; pentru fete, in scolele elementare §i in scolele lnterlore de meserii.

SECTIUNEAI
Scoli elementare de meserii

Art. 31. Scolele elementare de meserii au de scop de a forma rneserlasl pentru industriile de
tot felul, §i in special pentru industria mica, care se pote exercita in casa sau in ateliere mici,
§i cu un utilagiu cat mai simplu §i mai eftin.
Scolele de acest fel vor putea fi pentru baeti sau pentru fete, nu insa mixte. Scolele de
menagiu pentru fete se vor socoti tot ca scoli elementare de meserii §i var avea aceeasi
organisatie.
In °fie-care §Cola se va putea preda ori numai o singura meserie, ori mai multe.
Scola va putea sa functioneze tot anul, sau numai o parte a anului, nu insa mai putin
de §ese luni pe an. Durata lnvetamentulul va fi de eel putin duoi ani pentru fie-care meserie;
absolventil tnsa vor putea continua a lucra in atelierul scolel pana la etatea de 18 ani,
beneficland de dlspositltle art. 37 din acesta lege. Se va face mentiune, pe certificatul lor de
absolvire, despre acest stagiu suplimentar de atelier, pe care'I var face ei.
Invetarnentul, pe lang• studiul practic al meseriilor, va coprinde: lecturi folosltore,
repetltil asupra aritmeticei, geometriei §i geografiei din programa clasei IV primare urbane sau
a claselor IV §i V primare rurale, cu adaugire de notiuni de comptabilitate; aceste cunoscinte
teoretice insa nu vor putea ocupa pe §Colari mai mult de opt ore pe septemana.

100
 Pentru unele meserii cari ar reclama acesta, invetamentl!_I tearetic va mai putea
caprinde desvoltaril asupra geometriei, desemnului §i madelagiului. In acest cas, se va putea
cansacra Invetamentulul teoretic pana la 12 ore pe septemana,
Tnvetanientul meseriilor va fi exclusiv practic §i se va face in atelierul scolei de catre
maestri speciali lntrebulntandu-se scolaril ca lucratorl, Prin regulamente se va hotarl ordinea
§i felul lucrarllor.
Pentru scolile de menagiu, lnvetamentul, pe lanqa repetitla asupra materiilor de clasele
primare aratate mai sus, va coprinde lecturi folositare asupra sciintelor de observatie
vulgarisate, economia casnica, horticultura, igiena, craitoria, cusatoria, tesetorla, impletiturile,
bucataria §i altele.
Art. 32. Scolile elementare de meserii se var infiinta prin comunele urbane §i prin cele rurale.
O §Cola de acest fel, ca sa se pota deschide, va trebui sa dispuna de locutnta pentru
unul din maestri, de un atelier prevezut cu tote sculele !ii lnstalatille necesare pentru tnvetarea
meseriilor respective, de mobilierul de clase necesar, §i de o surna de 500 lei, pentru fie-care
meserie predata in §Cola, pentru procurare de material de lucru. Reinauirea materialului §i a
sculelar usate se face din venitul atelierului scolei.
Invetarnentul meseriilor se va da de c- tre un maestru pentru fie-care meserie; unul din
maestri va fi directarul scolei §i va avea locuinta lntr'e: lnvetamentul teoretic se va da de catre
unul sau mai multi institutori sau tnvetatori din comuna, cari pentru acesta var primi o diurna.
Art. 33. Fie-care cornuna urbana re§edinta de judet, §i fie-care cornuna urbana neresedinta de
judet, dar avand populatie mai mare de 10.000 suflete, va fi obliqata ca, pana in trei ani de la
punerea in aplicare a acestei legi, sa lnfllnteze eel putin o scoata elernentara de meserii in
care sa se tnvete eel putin o meserie. Comunele urbane cu o populatie mai mare de 30.000
suflete var fi obligate a infiinta pana atunci eel putin duce de aceste scoll, sau una in care sa
se lnvete eel putin duce rneseril. Infiintarea, administrarea §i plata atat a personalului cat §i a
materialului acestor scoli, va fi in sarcina comunelar respective, cu reserva dreptului de control
al ministerului.
Pana in trei ani de la punerea in aplicare a acestei legi, fie-care judet va fi obligat a
procura cele necesare pentru tnftlntarea eel putin a unei §Coli elementare de meserii, in care
sa se lnvete eel putin o meserie, §i care va fi infiintata intr'o cornuna urbana cu o populatie
mai mica de 10.000 suflete, sau intr'o cornuna rurala. Pana in 6 ani, fie-care judet va fi obligat
a procura cele necesare pentru eel putln patru scotl elementare de meserii, dintre cari eel
putin trei prin camunele rurale. Pentru tote scolile prevezute in acest aliniat, cheltuelile de
local, de mobilier §i de material var fi in sarcina judetulul: diurna institutarului sau tnvetatorulul,
tnsarclnat cu cursurile tearetice, va fi in sarcina Statului; iar lefa maestrilor se va platl jumetate
de Stat §i jumetate de judet.
Pentru !iCOlile cari s'ar infiinta peste cele prevezute la alin. I !ii II din acest articol,
cheltuelile de infiintare §i de intretinere var fi in sema celor cari var infiinta acele !iCOli.
Tn cas de neconformare cu dispasitiile alin. I §i II din acest articol, sumele cuvenite se
var inscrie din oficiu in budgetele camunelor sau judetelor respective.
Art. 34. Pe langa atelierele principale, dependinte de Stat, judete §i comune, se va infiinta,
pana in trei ani de la punerea in aplicare a acestei legi, cate o §Cola de meserii, in care se var
inveta tote meseriile cari i!ii gasesc intrebuintarea in acel atelier. Aceste §Coli var fi puse sub
directiunea §efului atelierului pe langa care sunt alaturate; var avea insa budgetul lor §i
organisatia lor separata. Tntr'ensele se var executa lucari particulare, dupa comanda, sau
lucrari pentru trebuinta atelierului pe langa care sunt anexate.
Tnfiintarea, intretinerea §i administrarea acestor §Coli va fi in sarcina autoritatei de care
depinde atelierul pe langa care ele sunt anexate.
Art. 35. Mae§trii §Colilor elementare de meserii se var lua cu contract, dintre romani sau
straini, cari var dovedi ca'!ii cunosc bine meseria !ii ca au practicat'o in mod efectiv timp de eel
putin trei ani. Cantractul se va incheia de autoritatea sau autoritatile cari var avea dataria de a
plati salariul mae§trilor; el nu se va putea incheia pentru mai mult de 1 O ani, insa se va putea
reTnoui. Salariul se va fixa prin contract.
lnstitutorii sau invetatarii Tnsarcinati cu predarea lectiilor teoretice se var numi de
minister dintre institutorii sau invetatorii titulari din comuna; acesta numire este revocabila.
lnstitutorul insarcinat cu aceste lectii va primi o diurna de 80 lei pe luna pentru fie-care 10 ore,

101
sau fractlune de 1 O ore de lectli pe septernana, iar tnvetatorul o diurna de 50 lei pe luna,
pentru acelasl numer de ore. Aceste diurne vor fi in sarcina Statului, atara de casul prevezut
la art. 33, alin. I, cand ele sunt in sarcina comunelor.
Art. 36. Se vor admite ca scolari in scollle elementare de meserii, absolventil cursului primar
urban sau rural, §i daca vor fi locuri disponibile, §i tinerii cari nu au absolvit cursul primar, dar
cari poseda eel puttn cunoscintele a trei clase primare §i au versta de 14 ani. Acesti scolari vor
fi dispensati de urmarea cursurilor complimentare prevezute la art. 32 din legea
tnvetarnentulul primar §i normal primar.
Efectivul unei scoli nu va putea trece peste 30 scolari pentru fie-care maestru, nici de
70 scolari pentru fie-care instituter sau tnvetator.
Daca efectivul va fi mai mare, se va da maestrului cate un ajutor la fie-care numer de
30 scolarl, care va trece peste acel efectiv, §i se va numi cate un instituter sau tnvetator
pentru fie-care numer de 70 scolari. Diurna institutorilor sau tnvetatorilor ast-fel adaugiti,
precum §i lefa ajutorilor de maestri, se va platl de aceleasl autorltaf cari platesc pe primul
instituter sau invetator, sau pe maestrul scolei.
Daca scola se tntretlne numai de unele judete sau comune, scolaril din acele [udete
sau comune vor fi primitl cu preferinta in §COia.
Scolarii vor fi externi. Judetele §i comunele vor putea lnfllnta burse de ajutor pentru
scolarii llpsitl de rniiloce.
Pe langa fie-care §Cola se va infiinta. in comptul autoritatel care a lnfllntat scola, cate o
cantina scolara. Scolarii cari vor usa de densa vor plati o taxa in folosul cantinei; cei cu totul
lipsiti 37.
0
de mijloce vor fi scutiti de plata acestei taxe.
Art. In atelierul scolei se vor executa iucrari dupe comanda §i lucrari pentru lnstructia
scolarilor. Venitul atelierului, dupe scaderea cheltuelilor de material §i a unui fond de reserve
de 10% din venitul brut, destinat pentru reinouirea sculelor §i lntretinerea atelierului §i a scolel,
se va trnparti in modul urmator: pentru cei d'antelu 3.000 lei de venit net pe an, 50%
maestrului §i 50% scolarilcr: pentru partea din venitul net ce va trece peste acesti d'anteiu
3.000 lei, 15 % maestrului, 15% ajutorilor de maestri, daca sunt, §i tot restul scolarilor.
Daca in §Cola se tnvata mai multe meserii, repartisarea de mai sus se va face in parte
pentru venitul provenit de la fie-care meserie.
Partea din venit destinata scolartlor va servi pentru a forma fie-carul scolar un capital,
proportional cu timpul sederei lui in §Cola. Acest capital i se va restitui la esirea lui din §Cola,
parte sub forrna de scule §i de materiale de lucru, parte in bani.

SECTIUNEA II
Sc61i inferi6re de mesarll pentru baetl ~i fete
'
Art. 38. Sc61ele inferiore de meserii au de obiect tnvetarea a diverse meserii, cu scopul
exercltarei lor in mod industrial.
In fie-care din aceste scole se va preda eel putln o meserie.
Cursul acestor scole se va imparti in trei sectii: sectia preparatore, cea medie §i cea
superiora.
Sectia preparatore va coprinde duce clase de cate un an; intr'ensa elevii vor ti exercitati
in comun la lucrarile incepetore ale meseriei, §i se vor deprinde cu vieta de atelier.
Sectia medie va coprinde trei clase de cate un an; intr'ensa elevii se vor specialisa dupe
meserii, §i obiectul cursului este de a le da cunoscinta teoretica §i practica a acestei meserii.
Sectia superiora va coprinde duce clade de cate un an; intr'ensa elevii se vor
perfectiona in specialitatea lor, a§a ca sa p6ta dirige in§i§i un atelier.
0 §C61a inferi6ra de meserii p6te coprinde numai sectiile preparat6re §i medie, sau cate
trele sectiile.
Sc61ele cari vor coprinde numai sectiile preparat6re §i medie, se vor numi §C61e de
gradul I; cele cari vor coprinde §i sectia superi6ra se vor numi §Cole de gradul al II-lea.
O §Cola de gradul I nu se va putea ridica la gradul II de cat numai cand va avea un efectiv
permanent de eel putin 50 de elevi pentru atelierul de aplicatie prevezut la art. 39 de mai jos.
Afara de invetatura meseriilor, elevii vor face lecturi folosit6re, referit6re la meseria lor,
§i vor primi notiuni de religie, limba francesa sau germana, aritmetica §i geometrie practica,

102
comptabilitate, istorie, geografie, desemn §i caligrafie; pentru unele meserii, §i modelagiul;
Insa tote aceste cunosclnte nu vor putea ocupa pe elevi mai mult de 18 ore pe septernana in
sectia preparatore, de 12 ore in sectla medie, §i de 6 ore in sectia superiora.
Promotiunile din o clasa in alta se vor face in urma unor examene anuale, tinand serna
§i de aslduitatea, purtarea §i frecuentarea elevilor de peste an. Notele la rneserle vor avea
pentru prornotiune o valore lndoulta de acea a notelor de la cele-alte obiecte.
Dupe absolvirea fie-careia din cele duce d'anteiu sectii, elevi vor primi cate un certificat.
Elevii cari vor absolvi sectia superlora vor capeta diploma de maestru.
Art. 39. Pe langa fie-care §Cola va fi alaturat cate un atelier de lnstructiune, pentru fie-care din
meseriile cari se predau in §Cola, §i in care vor fi obligati a lucra elevii din sectille preparatore
§i medii.
Pe langa fie-care §Cola de gradul II se va alatura cate un atelier de aplicatle pentru
desevlrsirea instructlunel practice a elevilor. Modul de functlonare al acestor ateliere se
stabilesce prin regulament. Elevii din sectia superlora vor fi obllqati a_ face in atelierul de
aplicatie lucrari de specialitatea lor, ca iucratori cu ziua sau cu bucata. In aceste ateliere se
vor mai primi, tot ca lucratori cu ziua sau cu bucata, §i absolventi de ai scolelor de gradul II
pana la implinirea etatei de 21 de ani.
Art. 40. in scolele infe'riore de meserii se vor primi elevi, cari vor fi absolvit cursul primar §i cari
vor avea etatea de 11 ani lmpllnltl. Dispense de versta pana la un an eel mult pot fi acordate
numai de minster.
Absolventii unei scole elementare de meserii se vor primi in anul I al sectlunei medii a
unei scole interlore de meserii, in care se invata aceeasl meserie ca §i in scola elernentara din
care vin ei.
Daca numerul cererilor de admitere va fi egal sau inferior numerului de locuri
disponibile, elevii se vor primi fara a mai fi supusi la veri-o proba: in cas contrariu, ei se vor
supune unui concurs asupra citirei, scrierei, §i artimeticei elementare.
Numerul maximum de elevi ce se pot primi intr'o clasa este de 60 pentru sectia
preparatore §i medie, §i de 50 pentru sectia superiora.
Numerul elevilor cu care pote fi lnsarclnat un maestru de atelier nu va trece peste 30.
Daca efectivul va fi mai mare, se va da maestrului cate un ajutor la fie-care numer de 30
scolari care va trece peste acel efectiv.
Elevii vor fi toti externi.
Art. 41. Fie-care §COia de baeti va fi adrntnistrata de catre un director, §i fie-care §Cola de fete
de catre o directore, a carer autoritate §i drept de control se vor intinde asupra tutulor
serviciilor §i asupra intregului personal al scolei §i al atelierelor. Directorul sau directorea se va
numi dintre profesorii sau maestrli de atelier ai scolel, sau dintre alte persona cari sa alba
etatea de 30 ani lmpllnltl, o diploma de absolvire a unei scole de gradul II sau a unei scole
echivalente, §i care sa fi practicat intr'un atelier timp de eel putin trei ani una din meseriile ce
se predau in §COia. Directorul se va numi prin decret regal.
Conditiunlle de admisibilitate pentru cel-alti functionari ai scolel se vor fixa prin
regulamentul ei de administratie.
Art. 42. Invetarnentul teoretic va fi dat de un numer suficient de profesori §i maestri in scolele
de baetl, de profesore §i maestre in §colele de fete.
Personalul de invetamant practic in ateliere se va compune din: a) cate un maestru sau
o maestra pentru fie-care din meseriile cari se predau in §Cola; b) ajutori de mae§tri necesari
pentru dirigiarea invetamentului in ateliere, conform art. 40, alin. V.
invetamentul practic in sectia preparatore va fi condus de ajutorii de mae§tri, sub
priveghiarea maestrului meseriei respective.
La §COlile de gradul II, atelierul de aplicatie va avea mae§tri, ajutori de mae§tri §i
lucratori instructori speciali ai sei, in cas de trebuinta.
Art. 43. Profesorii sau profesorele de religie, limba romana, francesa §i germana, de
aritmetica, geometrie, comptabilitate, istorie §i geografie, precum §i mae§trii sau maestrele de
desemn §i caligrafie, se vor numi dupe tablourile de capacitate instituite prin art. 25, 26, 28 §i
30 din legea asupra invetamentului secundar §i superior, §i conform dispositiunilor art. 31, 32
§i 33 din acea lege.
Art. 44. Mae§trii §i maestrele de ateliere la §COlele de gradul I §i II, afara de cei de la atelierele

103
de apllcatle in scolele de gradul II, se vor numi dintre absolventil cu diploma, din tera sau
stretnatate, ai unei §C61e superi6re de meserii, sau, in lipsa acestora, dintre absolventil cu
diploma ai unei §C61e inferi6re de meserii de gradul II; in ambele casuri, candldatii cu diplome
din tera trebue sa fie obtinut prin concurs o bursa de calatorie, conform art. 51 §i 66 din acesta
lege, sau ca dupe absolvire sa fi practicat meseria tnca eel putln trei ani in atelierul de
apllcatie al unei scole inferi6re sau superi6re de meserii, sau intr'un atelier privat din tera sau
din strainetate, care sa numere eel putln 15 lucratori. Absolvenfii cari vor implini acesta
condltiune se vor inscrie in tablourile de capacitate, in ordinea clasiticarei lor, stabilita dupe
activitatea §i aptitudinea lor aratata in sectia superiora a §C61ei. Va fi un tablou de capacitate
pentru fie-care meserie.
in cas de vacanta a unui post de maestru de atelier intr'o §C61a lnferlora de meserii,
numirea se va face din tabloul de capacitate respectiv, in ordinea inscrierei. T6te regulele
prevezute la art. 31, 32, §i 33 din legea tnvetamentulul secundar §i superior vor fi aplicabile §i
in casul de fata.
Art. 45. Mae§'trii §i maestrele de atelier de apllcatie in scolile de gradul II se vor numi dintre
rnaestril sau maestrele de ateliere cari vor avea eel putin cinci ani de serviciu in acesta
calitate, sau dintre absolventii unei scoli de gradul II, cari vor fi obtlnut prin concurs o bursa de
calatorte, conform art. 51 §i 66 din acesta lege. Numirea se va face de minister, in urma
recomandarei unui inspector, §i cu avisul conform al consiliului permanent de instructiune.
Dupa eel numit functlona deja ca maestru intr'o §C61a inferiora de meserie a Statului, el
se va numi cu titlul cu care functiona deja in momentul numirei; in cas contrariu, el se va numi
cu titlul provisoriu.
Art. 46. Ajutorii §i ajut6rele de maestri de ateliere in scolile inferi6re de meserii se vor numi de
minister, dintre absolventli sau absolventele cu diploma ai unei §C61ei superi6re de meserii,
sau ai unei §C61ei inferi6re de gradul II, dandu-se preferinta celor cu nota de clasificare mai
rldlcata, dupe activitatea §i aptitudinea aratata in atelierul de aplicatle al §C61ei.
Ajutorii §i ajut6rele de rnaestril se numesc prin decisiune rninlsterlala, dupe
recomandarea directorului §C61ei, §i se revoca in urma raportului directorului §C61ei sau al unui
inspector.
Art. 47. Apuntamentele membrilor corpului didactic al scolilor inferi6re de meserii de gradul I §i
II se compun din leta §i gradatiune.
t.efa va fi: de 120 lei pe luna, pentru profesori in scolile de baetl, pentru fie-care 4 ore,
sau fractiune de 4 ore de curs pe septernana:
100 lei pe luna pentru profes6re, in scollle de fete, pentru fie-care 4 ore sau fractiune
de 4 ore de curs pe septemana:
70 lei pe luna pentru rnaestrli §i maestrele de desemn §i caligrafie, pentru fie-care 4 ore
sau fractiune de 4 ore de curs pe septernana:
360 lei pe luna pentru rnaestrli de ateliere;
300 lei pe tuna pentru maestrele de ateliere;
150 lei pe luna pentru ajutorii §i ajut6rele de rnaestrl.
Aceste cifre, afara de cea pentru ajutori §i ajut6re, se vor rnicsora cu 20% pentru
suplinitori; diferinta se va versa la Casa scolelor.
Gradatiunea se va calcula, pentru aceste lefi, conform art. 36 din legea asupra
tnvetarnentulul secundar §i superior.
Disposltlile art. 37 §i 38 din aceeasi lege se aplica §i profesorilor §i maestrilor
mentlonaf in acest articol, pentru care lefa este fixata dupe unltatile de 4 ore de curs.
Cornplectarile §i adauqirile de ore de curs, despre cari se vorbesce in acele articole, se vor
putea face intr'o §C61a secundara de acelasi sex din acela§i ora§.
Directorul sau direct6rea va primi, afara de lefa §i gradatiunea ce va fi avand ca
profesori sau maestru, o lefa de 200 lei pe luna in §Colile de gradul I, §i de 300 lei in §C61ile de
gradul II. El va locui in §c61a.
Art. 48. in cas de nevoia, mae§trii sau maestrele §i ajutorii lor se pot angagia §i cu contract,
dintre romani sau straini, pe termen mai lung de 1 O ani. in acest cas, salariul lor se fixeza
chiar prin contract.
Art. 49. Autoritatile din tera vor putea face, fara licitatie, comande de lucrari in atelierele
§C61elor inferi6re de meserii. Atelierele vor putea primi §i executa §i comande de la particulari.

104
Dtrectlile scolilor tnsa vor avea facultatea de a primi numai acele comande de la autoritatl sau
de la particulari, pe cari le ar crede potrivite, din punctul de vedere al lnstructiel practice a
scolarilor lucratori.

iar in atelierele de aplicatie §i plata elevilor lucratorl §i

Ceea ce va mai rernane se va distribui in modul urmator:
a
Din val6rea lucrarilor executate in ateliers se va retine costul materialelor intrebuintate,
lucratorilor cu ziua sau cu bucata.

30% va forma un fond special la disposltia directiei scolel, cari va servi la lmbunetatlrl
de ori-ce natura, privit6re la ateliers, la museul scolel, 9i in genere la pertectionarea tutulor
mijl6celor de tnvetament:
50% se va imparti intre scolarll lucratori proportional cu timpul cat a remas fie-care in
atelier 9i cu asiduitatea sa la lucru; capitalul ce se va forma ast-fel pentru fie-care scolar i se
va libera numai la absolvirea scolel, sub forrna de scule 9i de material de lucru, pentru a'i
permite sa se instaleze ca meserias:
20% se va repartisa intre directorul scolel, maestrii 9i ajutorii de maestri ai atelierelor
respective, dupe o norrna ce se va fixa prin regulament. Se va tlnea comptabilitatea deosebita
pentru fie-care atelier.
Art. 50. Directia scolei va avea dreptul a face cheltueli de ori-ce natura, din budgetul de
material al 9c61ei, pana la suma de 500 lei. in acest scop, Statul va pune la dispositlunea
scolei un capital de exploatare care nu va fi mai mic de 4.000 lei, 9i care va rernane in mod
permanent la dlsposltia ei, cornplectandu-se prin restituirea sumelor mai mici de 500 lei,
cheltuite 9i justificate prin acte.
Pentru cheltueli cari ar trece peste suma de 500 lei, dlrectia va cere mai antelu
autorlsatia ministerului.
Art. 51. Se vor crea un numer de burse de caletorii, cari se vor da prin concurs. Se vor admite
la concurs absolventi de ai scolilor inferi6re de meserii de gradul II. Bursierii vor fi trarnisl ca sa
studieze in fabrici din tera sau din strainetate, in condltlile ce se vor fixa printr'un regulament
special.
Art. 52. Pana in 5 ani de la punerea in aplicare a acestei legi, se va lnfllnta in fie-care din
principalele comune urbane eel putln cate o 9c6la lnferiora de meserii de gradul I, de baetl, in
care sa se tnvete eel putin o meserie. Localul acestor scoll se va procura de cornuna, iar
dotarea 9i lntretlnerea lor va fi pe jumetate in sarcina Statului 9i jumetate in a comunelor
repsective; partea de contributiune a comunelor se va versa ca venit la Stat, care va purta
apoi tote cheltuelile scolei. Numirea personalului acestor scoli 9i admlnistratla lor va fi in
sarcina Statului.
Scolile inferi6re de meserii, de baeti 9i de fete, cari se vor mai Inflinta peste cele
prevezute la aliniatul precedent 9i peste cele cari vor fi in fiinta la punerea in aplicare a
acestor legi, vor ti tn sarcina autoritatllor cari le vor tnfllnta, in privinta localului, instalarei,
tntretlnerei, administrafiunel 9i a numirei personalului.

SECTIUNEA Ill
Scolile superlere de meserii

Art. 53. Scolile superi6re de meserii vor servi pentru lnvetarea meseriilor cari reclarna
cunoscinte teoretice mai inaintate.
Pe langa fie-care din aceste scoli vor functlona ateliers de apllcatie, pentru desevlrslrea
tnstructlei practice a scolarllor. Modul de functlonare al acestor ateliers se stabilesce prin
regulament.
Durata tnvet- rnentulul va fi de sese ani, dintre cari cei duoi din urrna vor fi consacran
atelierelor de apllcatle.
Art. 54. Numerul scolarilor, in fie-care 9c6la, pentru primii patru ani de studiu, se fixeza la 250,
dintre cari parte vor ti interni, parte externi. lnternii vor fi parte bursieri, parte solventi. Fie-care judet,
care nu lntretine o 9c6la superiora de meserii, va avea in sarcina sa lntreflnerea a cate duoi
bursieri, cari se vor Tnscrie din oficiu in budgetele lor; cei-alti bursieri vor fi in sarcina Statului.
Pentru cei duoi ani de practica in atelierele de aplicatie toti 9colarii vor fi externi.
Bursierii judetelor, precum 9i solventii, vor plati Statului o taxa anuala de 500 lei de fie-care.
Pentru repetenti, in anii de repetitie, plata va fi de 700 lei pe ani.

105
Art. 55. Invetarnentul in primii patru ani de studiu va fi teoretic §i practic.
Invetarnentul teoretic va coprinde: scrierea, cunosclnte de fisica, chimie §i mecanisa,
necesare lucratorulul, limba francesa sau germana, aritmetica §i geometria practlca, notiuni de
technologie, rnasinele, comptabilitatea atelierelor, desemnul, schite §i modelagiul.
Invetamentul practic va ti dat Tn ateliere Speciale, al carer numer se va fixa dupe
trebuin3a.
In cei duoi ani din urma, cat scolarli vor lucra in ateliere de aplicatie anexate pe langa
scola, ei vor executa, in calitate de lucratori cu ziua sau cu bucata, iucrari de specialitatea lor.
Scolarii lucratori din atelierele de apllcatle vor avea facultatea de a urma un curs
complementar de lnstructiune teoretica, care va coprinde: elemente de rnecanlca practica:
fisica lndustriala: geometria descriptiva, cu aplicare la meserii; rnasinele: technologia
meseriilor; desemn §i schlte.
Dupe terminarea celor sese ani de studiu, scolarti vor obtine un certificat de absolvire a
scolel de meserii, cu aratarea specialitatel. Pentru scolarf cari vor fi urmat cursul teoretic
compli~entar, se va face deosebita mentiune in certificatele respective.
In atelierele de aplicatle se mai pot primi, tot ca lucratori cu ziua sau cu bucata, §i absolventi
ai cursului complect al scolelor superiors de meserii, pana la implinirea etatei de 21 ani.
Art. 56. in scolele superlore de meserii se vor primi: a) tineri cari s~ poseda certificatul de
absolvire a unei scotl lnferiore de meserii de gradul I pentru aceeasi meserie; b) absolventi ai
cursului secundar inferior complect; c) absolventi a eel putin duce clase secundare.
Admiterea se va face in ordinea lndlcata la aliniatul precedent, asa ca nu se vor admite
candidatl dintr'o categorie de cat dupe ce se vor fi admis toti cei din categoria precedenta.
Daca numerul locurilor remase disponibile pentru o categorie de candidaf este mai mic
decat numerul candldatilor, se vor supune la concurs candldatil din acesta categorie.
Locurile de bursieri se dau prin concurs. Pentru locurile de bursieri ai Statului,
concursul se va trece la §Cola; pentru acele de bursieri ai [udetelor, el se va trece inaintea
comisiilor intocmite de autoritatlle [udetene cari'i tramlt.
Daca numerul candldataor pentru locurile de solventi sau de externi este mai mare de cat
numerul locurilor disponibile, admisiunea solvenfilor sau a externilor se va face tot prin concurs.
Art. 57. Fie-care §Cola superiora de meserii va fi adrninlstrata de catre un director, a carul
autoritate §i drept de control se va intinde asupra tutulor serviciilor §i asupra intregului
personal al scolel §i al atelierelor de apllcatie.
Directorul va fi ajutat, §i, in cas de absenta, inlocuit de un sub-director.
Directorul, sub-directorul §i seful atelierelor de apllcatle vor fi numi\i prin decret regal dintre
inginerii cu diploma cari vor avea in ramura lor o practlca de eel putin cinci ani. Ei sunt revocabili.
Condltlunlle de admisibilitate pentru cel-alti functlonari se var fixa prin regulamentul de
administratie al scolel.
Art. 58. invetamentul teoretic va fi dat de un numer suficient de profesori.
Personalul de tnvetamant practic in ateliere se va compune din: a) cats un §ef de
ateliere pentru fie-care atelier; b) rnaestrii speciali, cate unul pentru fie-care meserie; c) ajutorii
de maestri §i lucratori instructori necesari pentru dirigerea lnvetamentului Tn ateliere.
Art. 59. Profesorii de la scolele superiore de meserii se vor numi de minister dintre inginerii cu
diploma de la o §cola din \era sau din strainetate, recunoscute de ministerul lucrarilor publice.
Profesorii de limbi moderne §i mae§trii de desemn, caligrafie §i scriere, se vor numi in
conformitate cu dispositiile legei inve\amentului secundar §i superior.
$efii de atelier, mae§trii speciali §i ajutorii de mae§tri, pentru fie-care meserie practicata
in aceste §COii, se var numi de minister dintre personele cari vor dovedi ca au absolvit o §COia
superiora de meserii din \era sau din strainetate, §i ca au lucrat in ateliere de specialitatea lor:
§efii de atelier §i mae§trii eel pu\in §ese ani, iar ajutorii de mae§tri eel putin trei ani.
Pana se va putea forma un personal roman de invetamant practic, vor putea fi angagiati
in mod provisoriu cu contract §i strainii cari ar intruni conditiunile de capacitate cerute.
Art. 60. Profesorii vor primi ca lefa cate 360 lei pe luna. La acesta cifra se va aplica grada\ia,
conform art. 36 din legea asupra invetamentului secundar §i superior. Ministerul are dreptul a
impune fie-carui profesor pana la 12 ore de curs pe septemana in §Cola.
Art. 61. Apuntamentele §efilor de ateliere, ale mae§trilor §i ajutorilor de mae§tri de ateliere, var
fi de trei clase, §'anume:

106
 a) Pentru ~efii de ateliere: clasa Ill, 400 lei pe luna; clasa II, 450 lei; clasa I, 500 lei;
b) Pentru rnaestrii speciali: clasa Ill, 300 lei pe luna; clasa II, 350 lei; clasa I, 400 lei;
c) Pentru ajutorii de maestri: clasa Ill, 200 lei pe luna; dasa II, 250 lei; clasa I, 300 lei.
Cei nou adrnlsl in serviciu var fi de clasa Ill. Tnaintarea de la o clasa la alta se va putea
face dupe un stagiu de eel putln trei ani, in urma rapertelor favorabile ale directlel §i ale
inspectorilor.
$efii de ateliere de clasa I, rnaestrli de clasa I §i ajutorii de maestri de clasa I var putea
primi, in aceleasi condltli, un spar de salariu de 10% din salariul acestor grade, dupe fie-care
cinci ani servlti in acest grad.
Acest spar nu se va aplica personalului strain angagiat cu contract.
Art. 62. Directorul, sub-directorul §i seful atelierului de aplicatle, daca face parte din corpul
technic, se va considera ca detasat §i se va platl cu lefa gradului, plus o diurna fixa de 200 lei
pe luna. Daca nu apartlne corpului technic, directorul va primi ca lefa 800 lei pe luna, sub-
directorul 500 lei §i seful atelierului de aplicatie 500 lei, si, in acest cas, aceste apuntamente
var fi supuse gradatiunei.
Art. 63. Autoritattle din tera var putea face, fara llcltatte, in atelierele scolelor superi6re de
meserii, comande de lucrari cari sa intre in specialitatea acestor ateliere. Atelierele var putea
primi §i executa §i comande de la particulari. Dlrectlile scolllor Insa var avea facultatea de a
primi numai acele comande de la autorltatl sau de la particulari, pe cari le-ar crede potrivite,
din punctul de vedere al lnstructiei practice a scolarllor lucratori.
Din val6rea lucrarllor executate in ateliere se va retlne costul materialelor lntrebulntate;
iar in atelierele de apllcatle, §i plata elevilor lucratori §i a lucratorllor instructori anqaqiatl, Ceea
ce va mai remane se va distribui in modul urmator:
30% va forma un fond special, la disposltla directorului §C61ei, care va servi la
lmbunetatlrl de ori-ce natura, privit6re la ateliere, la museul §C61ei, §i, in genere la
perfectionarea tutulor mijl6celor de tnvetamsnt;
50% se var repartisa intre scolarll lucratori proportional cu timpul cat a remas fie-care in
atelier §i cu asiduitatea sa la lucru; capitalul format in acest fel pe numele fle-carui scolar nu
se va remite celui in drept de cat numai dupe terminarea celor sese ani de studiu, sub forma
de scule §i de material de lucru, §i va servi pentru a'i permite sa se instaleze ca rneserias:
20% se var repartisa intre maestrli §i ajutorii de maestri ai atelierelor respective, dupe o
norma care se va fixa prin regulament.
Se va tinea comptabilitate deoseblta pentru fie-care atelier.
Art. 64. Directia §C61ei va avea dreptul a face cheltueli de ori-ce natura din budgetul de
material al §C61ei, pana la suma de 1.500 lei maximum. In acest scop, se va pune la
dlsposltiunea §C61ei un capital de exploatare care nu va fi mai mic de 25.000 lei, §i care va
rernanea in mod permanent la dlsposlna ei, cornplectandu-se prin restituirea sumelor mai mici
de 1.500 lei, cheltuite §i justificate prin acte.
Pentru cheltueli cari ar trece peste suma de 1.500 lei, dlrectia va cere mai antelu
autorisatla ministerului.
Art. 65. Prin derogare de la legea cornptabllltatel generale a Statului, se va face in regie, §i
fara licitatle, orl-ce furnltura de materiale pana la suma de 10.000 lei pentru fie-care trebuinta
a unei scoli §i din fie-care fond de cheltueli prevezut in budgetul ei anual.
Art. 66. Se va crea un numer de burse de caletorie, cari se var da prin concurs. Se var admite
la concurs absolvenf ai celor sese ani de studiu ai scolllor superi6re de meserii. Bursierii var fi
trami§i ca sa studieze in fabrici, ateliere. santlere sau exploatatluni importante din tera sau
strainetate, in conditiunile ce se var fixa printr'un regulament special.

SECTIUNEA IV
Scoli de meserii intretinute de comune ~i judete

Art. 67. Sc61ele de meserii infiintate, sau cari se var mai infiinta, de comune sau judete in
comptul lor, var putea avea orice organisatie ar voi sa le dea autoritatile cari le infiinteza §i le
sustin. Nu se va da insa autorisatia de deschidere de cat sc61elor cari var dispune de
instalatiile, materialul §i personalul necesar potrivit organisatiei lor; iar §c61elor carora Ii se va fi
acordat autorisatia §i carora cu timpul le-ar lipsi aceste conditii Ii se va retrage autorisatia.

107
 Daca Statul va contribui cu veri-o subventlune la tntretlnerea acestor scoll, personalul
didactic §i administrativ se va numi de eel ce va fi lnfllntat scola in conditille de capacitate
cerute de acesta lege.

CAPITOLUL V
iNVET AMENTUL COMERCIAL
'
Art. 68. Invetarnsntul comercial se da: pentru baeti in scolele elementare de comerciu, in
scolele superlore de comerciu §i in cursurile comerciale de sera §i de Durninlca: iar pentru fete
in scolele elementare de comerciu.
Art. 69. Durata cursurilor in scolele elementare de comerciu pentru baeti va fi de duoi ani, iar
in cele pentru fete de trei ani. Materiile de tnvetament var fi: lecturi §i compuneri cu privire la
comerciu; aritmetica practice cu elemente de calculul comercial §i notlunl de geometrie;
notluni de geografie cornerclala: lecturi din istoria patriei; cunoscerea productelor comerciale
din tera §i a celor mai principale din strainetate: notiuni elemen~are despre comerciu,
operatiunl comerciale §i comptabilitate; caligrafie §i scriere cornerclala. In scolele de fete se va
preda §i limba franceza sau germana.
Invetarnentul va fi dispus ast-fel in cat sa imiteze, pe cat este posibil, diverse operatluni
ale unui mic comerciant; in acest scop pe langa §Cola se va putea anexa un biurou comercial
pentru practica.
Se primesc ca scolari, in scolele comerciale elementare, absolventi de ai cursului primar.
Efectivul unei clase nu va putea trece peste 50 scolari. Daca numerul cererilor de
admisiune este asa de mare in cat acest efectiv ar trebui depasit, candldatii se var supune la
un concurs asupra citirei, scrierei §i aritmeticei.
in cas de trebulnta bine constatata ~i daca se dispune de rnliloce, se var putea crea
clase paralele.
Toti scolarii scolelor comerciale elementare var fi externi.
Pe langa fie-care ~cola se va infiinta cate o cantlna scolara in felul aratat la art. 13.
Art. 70. Cursurile comerciale se sera §i de Durnlnlca se var institui cu scopul de a inlesni
absolventilor scolelor comerciale elementare complectarea cunoscintelor lor comerciale,
precum §i cunoscinte de limbi straine.
Durata acestor cursuri va fi de trei ani cu un minimum de 6 ore de curs pe septernana.
Ele se var face in localul scolelor comerciale, elementare sau superiore, de catre profesorii
acestor scoli §i var fi puse sub conducerea §i priveghiarea directorului scolel respective.
Auditorii acestor cursuri var fi supusi la tnteroqatii §i examene §i la finele cursurilor var
primi un certificat.
Art. 71. in scolele comerciale §i superiore durata cursurilor var fi de patru ani. Materiile de
tnvetament va fi: limba romana, limba ~i corespondenta cornerclala franceza, germana ~i
italiana sau enqleza: studiul comerciului; comptabilitatea; corespondenta comerclala rornana;
biurou comercial; aritmetica rationata §i elemente de calcul algebric, cu aplicatil la operatllle
comerciale de schimb, banca, bursa, asiqurari; geografia generala economlca: elemente de
zoologie, botanlca, mineralogie, fisica §i chimia; studiul marfurilor §i technologia cornerclala:
lucrari de laborator (manipulatii de chimie §i incercari comerciale); economia politica cu
aplicatii la comerciu §i industrie ~i in special la economia comerciala §i industriala a terei;
notiuni de sciinta financelor §i de statistica; studiul economic al mijlocelor §i tarifelor de
transport §i de comunicatii pe uscat §i pe apa; notiuni de istoria comerciului §i a industriei;
elemente de legislatie comerciala; industriala, maritima, vamala §i fiscala; notiuni usuale de
drept civil §i administrativ; caligrafia §i desemnul.
Absolventii §Colelor comerciale superiore var fi obligati a face un stagiu de practica de
§ese luni in administratiile publice, la banci sau la institutele de credite, publice sau private,
sau intr'un museu comercial care va putea fi alaturat pe langa aceste §Coli.
Certificatul de absolvire al §Colei nu se va libera §Colarilor cari nu var fi facut cu
asiduitate acest stagiu de practica.
in §COlele comerciale superiore se var admite §Colari cari au absolvit cursul secundar
inferior. in locurile ce ar mai remane disponibile in urma acestor admiteri, se var primi §Colari
cari var avea etatea de 15 ani impliniti, in urma unui concurs facut asupra unei programe ce

108
se va hotart de minister din materiile tnvetarnentulut secundar inferior.
Efectivul unei clase nu va putea trece peste numerul de 40 de scolart, Daca numerul
cererilor de admisiune va fi asa de mare in cat acest efectiv ar trebui depaslt, admiterile se var
face prin concurs.
Toti scolaril var fi externi.
De var tnflinta la fie-care §Cola comerciala superiora cate 20 de stipendii pentru scolarii
tara rnllloce.
Se var crea duce burse de caletorie pentru studii comerciale, cari se var da prin
concurs la fie-care trei ani. Se var admite la concurs absolventi de ai scolelor comerciale
superiors. Bursierii var fi trami§i, pe timp de trei ani, sa studieze in strainetate organisarea
marilor intreprinderi industrials §i comerciale §i sa urmeze cursuri in scolele superiors de
comerciu de acolo.
Art. 72. Camerile de comerciu §i prirnarllle respective var contribui in mod egal spre a procura
mobilierul, Incalzltul §i luminatul scolelor comerciale elementare §i superiors ce se var lnfllnta
de azi inainte. Cele-alte cheltueli ale scolel var privi pe autoritatea care a lnfllntat'o. Statul va
continua a purta aceste cheltueli pentru scolele cari se var gasi trecute in budgetul seu la
punerea in aplicare a acestei legi. Localul pentru tote secrete de comerciu se va procura de
catre camerele de comerciu §i de primarlile respective.
Art. 73. Pentru ca cine-va sa pota fi numit profesor la o §Cola cornerclala elementara de baetl,
trebue sa fie roman, major, sa fi satlsfacut legea de recrutare, sa poseda certificatul de
absolvirea unei scole comerciale superiors, sa fi urmat in timp de eel putin un an un curs de
pedagogie la o Universitate, precum §i tote conterlntele §i lucrarile practice ale unui seminar
de pedagogie §i sa fie trecut cu succes un examen de capacitate in specialitatea respectiva.
Pentru a fi numit profesor de scllnte comerciale la o §Cola cornerclala superlora, se mai
cere, pe langa aceste conditii, sa fi fast bursier in strainetate, in condltlile prevezute la art. 71,
sau sa fi urmat acolo cursurile complecte ale unei scole superiors comerciale.
Examenul de capacitate prevezut in acest articol se va tine, §i numirea se va face in
felul §i dupe formele prescrise de legea tnvetamentulul secundar §i superior.
Cel-alti profesori ai scolelor comerciale superiors, precum §i rnaestrli de desemn §i
caligrafie, se var numi dupe tablouri de capacitate instituite in urma unor examene speciale,
tlnute dupe normele prevezute in legea tnvetamentulul secundar §i superior.
Art. 74. Pentru formarea personalului didactic al scolelor comerciale elementare de fete se var
infiinta burse cu cari se var trirnate in stralnetate absolvente cu diploma de ale scolel normale
de lnstltutcre, preterandu-se acele cu note mai mari la examenul de absolvire. Aceste bursiere
var urma in stralnetate, in timp de un an, cursuri lntr'o §Cola superlora comerciala §i se var
familiarisa cu operatiile comerciale.
Dupe tntorcerea in tera, aceste bursiere var fi inscrise intr'un tablou anume.
a
in cas de vacanta unei catedre tntr-o §COia cornerciala elernentara de fete, ministerul
va face numirea dupe ordinea inscrierei in tablou.
Art. 75. Apuntamentele membrilor corpului didactic al scolelor comerciale, atat elementare cat
~i superiors, se compun din lefa §i gradatiune.
Lefa profesorilor le va fi de 360 lei pe luna in scolele de baeti §i de 300 lei in scolele de
fete, iar a maestrilor de caligrafie §i desemn de 210 lei pe tuna. Aceste cifre se var mic~ora cu
20 la suta pentru suplinitori; diferinta se va versa la Casa §Colelor.
Gradatia se va calcula pentru aceste lefi conform art. 36 din legea invetamentului
secundar §i superior.
Profesorii §Colelor elementare de comerciu var putea fi obligati a face pana la 18 ore de
curs pe septemana, iar profesorii §i mae§trii §Colelor superiors pana la 12 ore pe septemana,
atat in §Cola cat §i la cursurile complimentare §i la cele de ucenici ce se fac in §Cola.
Directorul unei ~cole comerciale elementare de baeti, precum §i directorea unei §Cole
comerciale elementare de fete, va primi, afara de lefa §i gradatiunea ce va fi primind ca
profesor sau profesora, o lefa de 100 lei pe luna. in §colele superi6re acesta lefa va fi 200 lei
pe luna. Directorul sau directorea va locui in §Cola.
Art. 76. in cas de trebuinta se var putea angagia cu contract §i straini ca profesori in ~colele
comerciale, sau ca conducatori ai biurourilor comerciale alaturate pe langa ele. Durata
contractului nu va putea fi mai mare de 10 ani.

109
 CAPITOLUL VI
DISPOSITll COMUNE RELATIVE LA iNVETAMENTUL AGRICOL, SILVIC,
' INDUSTRIAL §I COMERCIAL

Art. 77. Pentru implinirea sarcinilor ce results din acesta lege, judetele l?i comunele var fi
autorisate a face imprumuturi la Casa scolelor in condltlile legei Casei scolelor, prornulqata la
1 Aprilie 1896.
Art. 78. Prin regulamente speciale se va hotarl, pentru fie-care fel de §COia de aqricultura, de
sllvlcultura, de meserii sau cornerclala, ziua inceperei anului scolar, vacantele l?i serbatorile,
epocile de inscriere §i examene, regulile de prornotiune §i de dlsciplina ale scolarilor,
Nici un scolar nu va putea, afara de casuri de forta maiora bine constatata, sa rernana
intr'o clasa mai mult de cat duoi ani.
Bursierii din scolele profesionale se var primi numai prin concurs l?i numai dintre elevii
lipsltl de mijloce. Stralnil nu pot fi bursieri.
Art. 79. Ori de cate ori va fi posibil, fie-care §cola elementara de aqrlcultura, va fi unita cu o
l?Cola elernentara de meserii. In acest cas, ordinea lucrarilor scol el or unite se va regula in asa
fel in cat totl scolarli sa urmeze lucrarile complecte ale ambelor scole.
Directiunea o va avea dirigintele scolel elementare de aqrlcultura.
Art. 80. Daca o §cola este lntrettnuta de judete sau de comune fara concursul Statului,
autorltatile cari au facut lnflintarea var avea dreptul ca, in cas de nesuflcienta de locuri, sa
pnmesca in §Cola, cu preferinta, pe copiii din judetul sau comunele cari lntretln scola.
Art. 81. Afara de casurile anume specificate prin acesta lege, ori-ce numire de tnvetator,
instituter, profesor sau maestru de desemn §i caligrafie se face cu titlu provisoriu, prin
decisiune ministeriala. Cei nurnlti in acest fel var fi supusi in totul prescrierilor art. 33 din legea
tnvetarnentulul secundar §i superior.
Pana la numirea unui titular, provisoriu sau definitiv, ministerul va putea ocupa locul cu
un suplinitor.
Suplinitorii nu au dreptul la gradatie, care se socotesce numai pentru timpul servit cu
titlu provisoriu sau definitiv.
Afara de casurile prevezute in acesta lege, maestril de atelier §i ajutorii de maestri se
numesc prin decisiune rnlnlsteriala: ei sunt revocabili de catre ministru, in urma raportului
motivat al directorului scolei sau al unui inspector.
Numirile tacute in puterea unui contract sunt valabile numai pentru timpul cat dureza
contractul.
Art. 82. Atara de casurile anume specificate in acesta lege, personalul didactic al scolelor
elementare §i lnferlore de aqrlcultura, al scolelor elementare de meserii §i al scolelor
comerciale elementare de fete, var fi supusl dispositillor art. 63-75 inclusiv din legea
tnvetarnentului primar §i normal primar; iar corpul didactic §i maestrli de desemn §i caligrafie ai
scolel superlore de aqrlcultura, ai acelei de sllvicultura, ai scolelor inferiore §i superiore de
meserii §i ai scolelor comerciale de baeti, var fi supusl dlsposltiunllor art. 39-50 inclusiv din
legea tnvetarnentulul secundar §i superior.
Art. 83. In 'atacerile care privesc tnvetamentui profesional, consiliul permanent al instructiunei
se va complecta cu un numer de §ese membri, numiti pe cate trei ani prin decret regal, §i
revocabili pe aceea§i cale, in urma unui raport motivat.
Dintre ace§ti membri, duoi var fi ale§i dintre persona competinte in cestiuni de
agricultura §i silvicultura, duoi pentru cestiuni de invetament al meseriilor §i duoi pentru
invetamentul comercial.
La fie-care data se var chema la desbateri acei duoi din ace§ti membri a carer
specialitate se refera la natura cestiunei ce este in desbatere.
Cand membri de invetament profesional var lua parte la desbaterile consiliului
permanent de instructie, ei var avea dreptul de vat deliberativ.
Art. 84. Statul, judetele, comunele §i camerele de comerciu var putea acorda burse de studiu
pentru l?Colarii romani saraci din diversele feluri de §Cole profesionale.
In fie-care an va avea lac o expositie la care var lua pa rte tote §COlele de agricultura,
silvicultura l?i cele de meserii, de ori-ce grad, cu producte §i lucrari din fie-care §cola. Se var
acorda diploma §i premii in bani §C61elor cari se var distinge. Premiile in bani se var repartisa

110
intre tnvetatort, maestri §i scolari, dupe normele prevezute respectiv la art. 12, 17, 37, 49 §i 63
din acesta lege.
Statul va inscrie pe fie-care an in budgetul seu o surna pentru plata acestor premii.
Judetele §i comunele vor putea §i ele contribui pentru acelasi seep.

CAPITOLUL VII
, PRIVITORE LA ~COLELE SECUNDARE
DISPOSITll

Art. 85. Unele scole secundare de baeti se vor putea transforma treptat in scole cu caracter
practic §i profesional, potrivit cu trebulntele locale §i in vederea unor apllcatli determinate.
Acesta transformare se va putea face prin lege speclala, Profesorii titulari de la acele
scole secundare i§i vor pastra drepturile dobendlte,
Pe langa scolele secundare de fete de gradul I, se va putea adaugi o clasa cornerciala in
care se vor preda exclusiv cunoscintele necesare comerciului. in acesta clasa se vor admite
absolventele a patru clase ale scolelor secundare de fete de gradul I. Absolventele clasei
comerciale vor trece un examen, dupe care Ii se va elibera un certificat de studii comerciale.

CAPITOLUL VIII
CURSURI PENTRU UCENICI ~I PENTRU ADUL TI

Art. 86. Pe langa scolele de meserii §i pe langa scolele comerciale se vor lnfllnta, in comunele
urbane, cursuri speciale, destinate pentru complectarea lnstructiunel ucenicilor din fabrici,
ateliere §i pravalll,
Aceste cursuri se vor tlnea sera §i in zilele de Duminici §i serbatori, in orele cari se vor
gasi mai potrivite, §i vor avea de obiect notluni asupra limbei rornane, a limbilor straine, a
aritmeticei §i geometriei elementare, a cornptabilltatel, cu adause, dupe lmpreqlurari, asupra
comerciului sau a diverse cunoscinte relative la anumite industrii.
Aceste cursuri vor fi puse sub conducerea directorului §Coli pe langa care se tin. Ele se
vor face de catre profesorii §i maestrli de tnvetament profesional in comptul orelor de lucru pe
cari ministerul are dreptul a le impune in virtutea acestei legi. Pentru orele suplimentare ce ar
mai fi necesare peste acestea, plata va fi in sarcina comunei.
Auditorii acestor cursuri vor trece examene asupra materiilor ce vor ti urmat, dupe care
vor capeta certificat.

CAPITOLUL IX
,
DISPOSITIUNI TRANSITORll

Art. 87. Acesta lege se va pune in aplicare cu incepere de la 1 Septembre 1899.

Art. 88. De la 1 Aprilie 1899, adrnlnistratla scolelor, dependinte pana acum de ministerul de
aqrlcultura, industrie, comerciu §i domenii, va trece sub autoritatea ministerului tnstructiunei
publice §i al cultelor, lmpreuna cu tote terenurile, cladlrile, rnaslntle, lnstalatiunlle §i vitele lor.
Sumele inscrise pentru aceste scole in budgetul ministerului de domenii se vor trece, pe ziua
de 1 Aprilie 1899, in budgetul ministerului lnstructlunel publice §i al cultelor.
Tot cu incepere de la 1 Aprilie 1899, inspectorul scolelor dependinte de ministerul
domeniilor, un sef de biurou, un ajutor de sef de biurou §i duoi coplsti din personalul divisiunei
agriculturei, industriei §i comerciului de la ministerul domeniilor, vor trece la ministerul
instructiunei publice §i al cultelor, unde se vor forma un biurou al tnvetamentulul profesional,
pe langa directla tnvetarnentulul secundar §i superior.
Art. 89. Membrii corpului didactic al invetamentului profesional, cari vor fi tunctlonand la
punerea in aplicare a acestei legi, vor pastra catedrele lor asa cum vor fi la 1 Septembre
1899. Lefa §i gradatia vor continua a Ii se platl ca §i pana atunci.
Ministerul are dreptul a spori pana la 12 ore pe septernana numerul orelor de curs ale
profesorilor actuali ai invetamentului profesional, cari nu ar avea acest numer de ore, platindu-li-se

111
atunci ~i lefa in conformitate cu acesta lege. Daca prin acesta sporire numerul de ore de curs
ale unuia din ei ar trece peste 12 pe septernana, §i daca catedra este din acele cari se platesc
proportional cu numerul de unitati de 4 ore pe septernana, in acest cas lefa acestor profesori
se va regula conform acestei legi.
Art. 90. Pana in trei ani de la punerea in aplicare a acestei legi, actualele profesore §i maestre
suplinitore de la scolele profesionale de fete, cari vor fi avend in momentul acela eel putin trei
ani nelntrerupti de suplintnta, vor putea fi numite ca profesore §i maestre cu titlul provisoriu, in
urma unui examen de capacitate instituit anume. Pentru a fi admise la acest concurs,
profesorele suplinltore vor mai trebui sa poseda certificatul de absolvire al liceului, iar
maestrele supllnltore, diploma de absolvire a unei scole profesionale complecte.
Tot pana in termen de trei ani, se vor admite la examenul de capacitate pentru limbi
moderne, in scolele lnterlore de meserii pentru fete, candidatele cari vor fi absolvit o §cola
secundara de fete ~i cari vor fi posedand studii speciale asupra limbei moderne respective,
precum §i acele cari vor fi absolvit liceul.
Art. 91. Scola profesionala superlora de fete din Craiova, lnftlntata prin art. 83 din legea
asupra invetamentului primar §i normal primar, este §i rernane desflintata.
Art. 92. Tote legile, regulamentele §i dlsposltille anterlore legei de fata sunt ~i reman abrogate
din momentul apticarel acestei legi, in tot ce vor coprinde contra dlsposltlilor ei.

112
 LEGE ASUPRA iNVETEMENTULUI PRIMAR, PRIMAR-PROFESIONAL,
PRIMAR-SUPERIOR $1 NORMAL-PRIMAR

(Sancfionata prin inaltul decret regal No. 2199 din 1896, cu rnodificartle introduse
prin legea sancnonata cu decretul No. 2108 din 5 Aprilie 1900,
§i publicata in Monitorul Oficial No. 75 din 5 lulie 1900)

CAPITOLUL I
FRECUENTAREA OBLIGATORIE

Art. 1. lnvetamentul primar este obligatoriu §i gratuit pentru rornani,

Tote actele relative la lnvetamentul primar sunt scutite de timbru.
Parintii §i tutorii copiilor de cetateni rornanl sunt datori a'i tralrnlte la scola publica
primara de la 7-14 ani impliniti.
Sunt dispensati de acesta obllqatlune aceia cari var dovedi ca dau copiilor lor
tnvetarnentul primar, ast-fel cum se hotarasce in aceasta lege, in familie sau in institute
private recunoscute de Stat.
Strainii, atara de acei cari locuesc in Dobrogea, vor plati o taxa ce se va fixa prin
regulamentul de aplicatlune al legei de fata.
Ministerul, in casuri exceptionale, va putea acorda dispense.
Incas de lnsuflcienta de locuri, se var preferi copiii de rornanl.
Art. 2. Pentru copiii bolnaviclosl, slabi sau nedesvoltaf la minte, intrarea in §cola se pate
ingadui §i la o versta mai lnalntata.
Var fi exclusl din scolele publice copiii lipsiti cu desevlrslre de inteligenta §i cei atinsl de
bole sau de infirmitati, cari ar putea lntluenta in mod vatemator asupra celor-alti.
Art. 3. Copiii cari in cei 7 ani obligatorii nu var ajunge a poseda materiile scolel primare ce
frecuenteza, var putea fi tndatorati a mai frecuenta scola inca un an.
Elevii cari var absolvi lnvetamentul primar al scolei la care urmeaza, §i cari vor trece
examenul final inainte de 7 ani de frecuentare, var fi scutlti de cel-alti ani obligatorii,
exceptandu-se casurile privitore la clasele de repetire.
Art. 4. Ori-ce scutire sau excludere facuta in alte condltluni de cat cele prevedute la articolele
precedente este nula §i atrage dupe sine pedepsirea celui ce a dat'o.
Art. 5. Listele copiilor de ambe-sexe in etate de scola se var forma in fie-care an, prin
recens7ment in vacanta de Pasce, pe catune §i pe clrcumscriptlunl scolare,
In comunele rurale ele se fac de catre primari, trnpreuna cu unul din tnvetatorf din
cornuna, sau cu unul din lnvetatoril din o cornuna limitrofa, delegati de reviser.
in comunele urbane eie se fac de catre primar, impreun~ cu un instituter delegat de
reviser pe clrcurnscriptiune scolara.
Cheltuelile de transport §i de hrana pentru tnvetatorii delegati in comune mai
indepartate sunt in sarcina acelor comune §i se respund de primarii respectivi.
Listele var fi inaintate dirigintilor §i directorilor de scale pana la 10 lunie al fle-carui an.
in comunele urbane, unde' var fi mai multe clnscumscrlptil scolare, recensemintul
copiilor in versta de scola se va face dupe 25 Aprilie, iar listele se var inainta la finele lui lunie.
Primarul §i tnvetatorul sau institutorul cari nu vor fi facut sau nu var fi inaintat listele la
timpul hotarlt, cari var fi falsificat sau var fi lasat sa se falsitlce listele in ori-ce sens ar fi se var
pedepsi cu o amenda de la 25-100 lei in comunele rurale §i de la 100-500 lei in cele urbane.
Aceste amenzi se var versa in Casa scolelor,
Art. 6. lnvetatoril §i lnvetatoarele in comunele rurale, iar in comunele urbane primarii, sunt
datori sa aviseze in scris, eel putin cu o septemana inainte de deschiderea cursurilor, pe
representantii legali al copiilor in versta de scola de epoca deschiderei cursurilor, punendu-le
in acelasi timp in vedere penalitatile la cari var fi supusi in cas de a nu'§i traimite copii la §cola.
Representantii legali ai copiilor sunt datori a inscrie pe copii la §Cola cu trei dile inainte
de deschiderea cursurilor.
Incas de neinscriere a copiilor de catre parinti. tutori §i de nedeclaratiune din partea lor

113
ca voesc a le da tnstructlunea in familie sau in institute private recunoscute de Stat, copii vor fi
lnscrisl din oficiu.
Art. 7. lnstitutorii §i tnvetatorii scolelor publice vor tine registre de chemare, prin cari sa se
constate, pentru fie-care clasa, absentele elevilor.
Parintii sunt datori sa motiveze d'inaintea tnvetatorilor absentele copiilor lor.
Absentele sunt socotite pe jumetate di.
Singurele motive valabile pentru scuzarea absentelor vor fi: bola copilului, bola grea in
familie, impedicarea resultand din dificultati accidentale ale comunlcatiilor.
in cas de alte motive, exceptional invocate de catre parintl, ele vor fi apreciate de
tnvetatorul diriginte al scolel, care nu va putea admite ca valabile ast-fel de motive de cat
maximum pentru 10 absente in acelasl an.
Art. 8. lnstitutorul sau tnvetatorul avlseaza prin scris, §i in comunele rurale §i prin graiu, pe
parintii copiilor cu absente nejustificate, ca in cas de recidlva vor fi pedepsltl.
Autoritatile comunale, urbane §i rurale sunt obligate sa distribue tote avisurile privitore
la amendi, precum §i cele prevedute la art. 6, prin agentii lor, parintilor sau representantilor
legali ai copiilor in versta de scola.
in cas de recidlva, represintantul legal al copilului va fi pedepsit de ministrul
lnstructiunel, prin delegatul seu, cu o amenda de 10 bani de absenta,
Daca absentele nemotivate se repeta totusl, in cursul acelulasi an scolar, amenda se
pote ridica treptat pana la maximum de 50 bani de absenta,
Amenda se pote aplica in tote gradele sale in cursul unui an; ea pote fi repetata in anul
urmator, dar lncepand din nou de la gradul antelu
Art. 9. Executarea amendei se face de perceptor in termen de 10 zile de la primirea
cornunicarel. Sumele incasate se varsa la Casa scolelor.
Art. 10. Representantil legali, ai carer copii nu se presinta la examenele de finele anului
scolar, vor fi condarnnati la o amenda de duoi lei.
Daca copiii nu se preslnta la examenul ultimului an scolar, representantli lor legali vor fi
condarnnati la o amenda de 5 lei.
Amendele se executa de perceptor §i se varsa in Casa scolelor.
Art. 11. Reprezentantil legali ai copiilor cari, conform art. 1, au declarat ca le dau lnstructlunea
primara in familie sau in institute private recunoscute de Stat, vor fi datori, sub aceleasi
penalltati, sa aduca pe copii la scolele publice, pentru trecerea tutulor examenelor de fine de
an. Pentru examenele anului anteiu, al duoilea §i al treilea, ministrul va putea trarnlte un
delegat al seu in scolele private recunoscute de Stat, d'inaintea carula sa se treca examenul;
dansul va controla §i vida matriculele scolel.
Copiii cari nu vor reusl la examen, dupe duce lncercari, vor fi lnscrlsl din oficiu in
scolele publice.
Copiii cari, din deosebite tmpreqlurari de forta malora, recunoscute de minister, nu au
putut trece examenele anuale, vor putea fi adrnlsl sa treca sau nu examen de mai multe clase
de o-data, sau un examen general al tnvetamentului primar.
Un regulament special va determina modul in care se trece examenele prevedute in
acest articol §i va fixa taxele ce representantil legali ai copiilor sunt datori sa plateasca pentru
trecerea lor.
0 parte din produsul taxelor va servi la plata examinatorilor; iar restul se va versa in
Casa scolelor.
Art. 12. Patronii §i stapanli sunt supusl la aceleasi indatoriri ca §i parintii §i tutorii copiilor. in
cas de a contraveni la obliqatlunlle legei de fata, Ii se vor aplica amendi intreite de cat cele
aplicate parlntilor in casuri analoge.
Art. 13. Parlntii sunt datori sa cumpere cartile §i materialul §Colar necesar copiilor.
Tn com unele rurale, aceste carti se vor vinde de catre invetatori, conform instructiunilor
0

date de minister.
Un regulament special va determina modul de alcatuire §i de distribuire al cartilor
didactice de curs primar.
Art. 14. Revisorii §Colari sunt datori ca, in inspectiunile lor, sa cerceteze, in primul loc, daca
prescrierile asupra obligativitatei se aplica.
Daca vor constata ca aceste prescrieri nu se aplica din pricina invetatorilor sau

114
directorilor de scole, ii vor condamna la o arnenda egala cu aceea la care ar fi trebuit sa fie
supusi representantil legali ai copiilor.
Art. 15. Obligativitatea, ast-fel cum este statornlclta in acest capitol, se va aplica treptat in fie-
care comuna, pe rnasura ce se va constata de catre ministerul instructlunel publice ca
localurile de §Cola sunt suficiente pentru populatla in versta de §Cola a comunei.
Pana atunci, obligativitatea se va aplica in ordinea urmatore:
1) Copiilor de parlntl rornanl, cari au fost tnscrisl de buna-vola in registrele scolel la
inceputul anului scolar;
2) Copiilor mai mici ai parlntilor cari au mai multi copii in versta de scola:
3) Copiilor cari au domiciliul lor mai aprope de scola,
in fie-care din aceste categorii, obligativitatea se va aplica de preferlnta baetllor.
Copiii o-data tnscrlsi rarnan supusi obligativitatii.

CAPITOLUL II
iNVETAMENTUL PRIMAR
'
SECTIUNEAI
Dispositi'uni generale

Art. 16. Invetarnentul primar se da in scolele primare §i in cursurile primare complimentare §i

de repetire.
Art. 17. Materiile de lnvetament in scolile primare sunt:
lnstructiunea morala §i reliqioasa, catechismul §i ruqaclunlle, citirea, scrierea, limba
romans. aritmetlca practica §i notiuni elementare de geometrie, notiuni de istoria rornanilor §i
de geografie, de sciinte naturale §i fisice, de igiena; desemnul, musica vocala, jocuri
gimnastice, exercltit miltare sl, pe cat posibil, lucrul manual §i lucrarl practice agricole.
Aceste materii se vor divide, prin programa analltica, in trei cursuri progresive, §i
anume: cursul inferior, mediu §i superior.
Art. 18. Elevii vor fi impartiti in clase dupe gradul instructiunei lor.
Promovarea dintr'o clasa intr'alta se va face in urma unui examen de finele anului.
Art. 19. Ministerul pote introduce sistemul rotatiel la scolele cu duoi sau mai multi tnvetatorl
sau lnvetatore, institutori sau institutore.

SECTIUNEA II
Scolele rurale

Art. 20. in ori-ce catun, unde se afla un numer de 40 copii in versta de scola, se va infiinta o
scola prirnara rurala.
in cas cand catunele nu sunt departate unele de altele de cat de 3 kilometri §i
cornunlcatlunea intre densele e usora, ele vor forma o clrcumscriptiune scolara §i o aceeasi
§Cola le va deservi pe tote, chiar daca ar face parte din comune deosebite.
Art. 21. in tote catunele mai departate de cat 3 kilometri de o scola, §i unde nu se gasesc un
numer de 40 de copii in versta de scola, se va tnfiinta o scola de catun,
Materiile de predat in asemenea scole sunt acele ale cursului inferior.
in aceste scole cursurile se vor preda, fie in unele dile ale septernanel, de catre
tnvetatoril scolelor celor mai apropiate, cari vor fi obligati a face acest serviciu cu un spar de
lefa de lei 20 pe luna, sau de catre un ajutor numit de catre ministerul instructlunel publice §i
platit cu o diurna de 40 lei pe tuna, sau numai in unele luni ale anului de catre un tnvetator
titular, lnsarcinat a preda cursurile in mai multe scole de catun.
Art. 22. Durata studiilor in scolile primare rurale este de 5 ani.
Art. 23. Numerul total al dilelor de vacante, impreuna cu Duminici §i serbatori bisericesci §i
nationale, nu va trece peste 150.
Epoca inceperei §i finitului anului §COiar, precum §i aceea a vacantelor din cursul anului
§i chiar a micilor vacante, pe cari copiii le pot capeta in decursul anului §Colar in anumite
timpuri ale recoltei din diferitele regiuni ale terei, se vor fixa prin regulament.

115
Art. 24. Scolele primare rurale de regula sunt mixte.
Daca numerul scolarilor nu trece peste 80, scola va avea un singur tnvetator;
Daca numerul scolaraor regulati este cuprins intre 80 §i 140, scola va avea duoi invetatori;
De la 140 la 200, trei tnvetatori:
De la 200 la 260, patru tnvetatori: in scolele rurale cu patru tnvetatorl, durata cursului
complect va putea ti redus la patru ani.
Scolele urbane, situate in comunele rurale, var fi transformate in scole rurale. in
suburbiile comunelor urbane se var putea infiinta scole rurale.
Art. 25. ln scolele rurale mixte, unde nu functioneaza de cat tnvetatort barbati, predarea lucrului de
mana la fete pate fi incredintata unor maestre speciale, platite de cornuna §i numite de reviser.
Art. 26. Invetatorli din scolele mixte var fi tnvetatorl sau tnvetatore,
Locurile al 2-lea, al 3-lea, §i al 4-lea de tnvetator nu se var da la tnvetatorl de cat in
lipsa de rnvetatore.
Art. 27. Duminica §i serbatorile elevii var fi condusi la blserica de catre tnvetatorli lor, pentru a
asista la serviciul divin §i a forma corul bisericesc.
Art. 28. Langa fie-care §Cola rurala, sau cat se pate mai in apropiere, va fi o gradina a scolei de eel
putin o jumetate de hectar, in care invetatorul va face cu scolarii practica lucrarilor agricole.
Cultura se va face ast-fel ca sa servesca de model satenilor. Produsul va apartinea
tnvetatorulul.
Terenul pentru gradina scolel se va da, pe proprietatlle Statului, de catre Stat; iar pe
proprletatlle private de catre comuna, putendu'I lua acesta din pamanturile remase ei dupe
legea rurala,
Art. 29. Acolo unde scola poseda pamenturi in terlna, acestea se var arenda prin llcltatiune §i
venitul se va versa in Casa scolelor,
Ori-ce alte bunuri ar ti donate scolelor de catre comune sau particulari var fi supuse tot
acestui regim, afara numai daca actul de donatiune nu hotarasce alt-fel.
Art. 30. Pe langa scolele rurale se var infiinta, pe cat posibil, ateliere pentru lnvetarea lucrului
manual.
Lectiile se var preda de tnvetatori, §i pentru acesta Ii se var da un spar de 10 la suta
asupra onorariului lor.
Elevii dlspensati de a mai urma la scola, conform art. 3, var fi totusi obllqatl a lucra in
atelier eel putin a-data pe septernana.

SECTIUNEA Ill
Scolele urbane

Art. 31. in fie-care cornuna urbana se va infiinta un numer de scole primare suficient pentru a
da instructiune tutulor copiilor in versta de scola din acea cornuna.
Fie~care scola va avea o clrcurnscrlptlune determinata a orasulul, lrnpartirea comunei
in clrcurnscrlptiunl scolare se va face de catre primar, in Inteleqere cu un delegat al
ministerului de instructlune: ea pate diferi de clrcumscrlptlunile administrative.
Scolele primare urbane sunt scole de baeti sau de fete, sau scole mixte.
Cursurile var dura patru ani §i var fi tmpartlte in patru clase.
Anul scolar incepe la 25 August §i se termina la 25 lunie.
Tn §Colele de baeti pentru anul I §i al II-lea var fi de regula institutore.
Numai in cas de lipsa var fi §i institutori.
Se respecta drepturile ca§tigate.
Tn §Colele de fete var fi numai institutore.
Numerul elevilor unei clase nu va trece peste 80.

SECTIUNEA IV
invetamentul complementar

Art. 32. Tn §Colele primare rurale invetatorul va fi dator a face, fara adaus de salariu, pe fie-
care septemana cate eel putin duoe ore de conferinte §i cursuri complementare pentru
absolventii cursului primar cari n'au implinit inca etatea de 14 ani.

116
 Frecuentarea acestor conferinte §i cursuri complementare este obligatorie pentru acei
absolventl p~ma la implinirea etatel de 14 ani; ea se va rnentione in certificatul de absolvirea
cursului primar.
Art. 33. Comunale urbane §i rurale vor putea institui, cu cheltuiala lor, cursuri pentru adulf
asupra materiilor cursului primar.
Aceste cursuri vor fi de duoe ore pe septernana eel putln, §i nu se vor putea deschide
de cat cu eel putln cinci auditori in comunele rurale §i cu eel putin deze auditori in cele urbane,
avend pentru cele d'anteiu autorisarea inspectorului de clrcumscrlptlune, iar pentru cele din
urrna autorisarea ministerului.
Ele nu se vor putea face de cat de catre Invetatorll sau institutorii in exercltlu, sau de
catre persona cari vor poseda eel putin titlurile necesare pentru a fi tnvetatori sau institutori.
Persona care va conduce un curs de adulti intr'o cornuna rurala va avea dreptul la o
plata de eel putin 10 lei pe luna: iar in cele urbane de eel putin 30 lei pe tuna,
Art. 34. Cei cari vor fi absolvit materiile cursului primar, urrnand la cursurile de adulti, vor
obtine un certificat constatand acesta. Acest certificat va da dreptul de a se presinta inaintea
unei comisii instituite la epoci determinate, pentru a trece un examen general de materiile
cursului primar §i a obtine certificatul de absolvent al cursului primar.
Art. 35. in comunele rurale mai populate se pot tntlinta gradini de copii.

CAPITOLUL Ill
SCOLELE NORMALE

SECTIUNEA I
Dlsposltlunl generale

Art. 36. Scolele normale sunt asezarnlnte de Stat a carer menire este de a forma corpul
didactic al scolelor primare urbane §i rurale.
Ele se impart dupe destlnatiunea lor: in score normale de tnvetatorl, scole normale de
tnvetatore, scole normale de institutori §i scole normale de institutore.
Rornanli singuri sunt admisibili in aceste scole.
Art. 37. Scolele normale sunt internate. Elevii vor fi bursieri sau solventi.
Ministerul va putea, dupe trebuinta, sa adauge o sectie normala de tnvetatore la unele
din externatele secundare de fete.
Atat bursierii cat §i solventii se primesc prin concurs. Bursele se vor da concurentilor
cari vor obtine notele cele mai mari §i vor dovedi ca sunt lipsiti de mijloce.
in secrete normale de Invetatorl nu se vor admite de cat fii de Romani, dandu-se
precadere fiilor de tnvetatorl §i institutori cari au isbutit la concurs.
in cas cand elevii primiti ca solvenf se vor distinge prin sirqulnta §i buna lor purtare §i
vor indeplini §i conditlunea de paupertate, ei vor putea fi prlmlti intre bursieri.
Art. 38. Pe langa fie-care scola normala se va anexa o scola prlrnara de aplicatiune.
Art. 39. in fie-care din scolele normale de tnvetatorl §i de institutori se va preda
instructla mllltara,

SECTIUNEA II
Scolele normale de invetatori

Art. 40. Pentru prepararea corpului didactic al scolelor primare rurale vor servi scolele normale
de lnvetatori, scolele normale de tnvetatore §i externatele cu sectla norrnala,
Art. 41. Durata cursurilor este de cinci ani in tote scolele normale de tnvetatori sau tnvetatore,
Anul al V-lea va ti consacrat, mai ales, practicei pedagogice.
Art. 42. Programa studiilor obligatorii va coprinde: religia §i morala, limba rornana, limba
francesa sau germana, istoria, geografia, matematicele, sclintele fisico-naturale cu nottunl de
aqrlcultura, hortlcultura §i foresterie, igiena §i medicina populara, psichologia §i pedagogia,
desemnul §i caligrafia, notiunl de drept constitutional administrativ §i economia polltica, lucrul
manual, musica vocala §i instrurnentala, gimnastica, jocurile gimnastice §i pentru baieti

117
lnstructia rnllltara, iar pentru fete economia casnica.
Art. 43. Pentru a fi primit in scolele normals de tnvetatorl se cere diploma de absolvire a unei
scoll primare, precum §i un certificat de buna purtare.
in scolele normals de tnvetatori pot fi primiti §i absolventil tnvetarnantului primar
superior, urmand §i o limba rnoderna, sau al unui gimnasiu, d'a dreptul in clasa Ill, in urma
unui examen ce se va stabili prin regulament.
Art. 44. Asilul "Elena Domna" va coprinde trei sectiuni: 1) secnunea prirnara, care va putea
servi ca scola de aplicatlune pentru scola normala: 2) Sectlunea proteslonala cu diferitele
meserii, §i in care se var lnveta §i lucrarile de menagiu; 3) Scola normala de tnvetatore, care
va fi separata de cele-alte duce sectiuni §i va avea o directie deoseblta.
in cele d'antelu duce sectluni ale asilului nu se primesc de cat: orfane provenind din
asistenta publica; orfane de tata §i de mama, sau de tata eel putin, sau copile de ale militarilor
invalidi 'din resbel. in cas de a fi mai multe cereri de cat vacante, se var primi fara concurs:
anteiu orfanele provenind din aslstenta publlca: in rendul al duoilea orfanele de tata §i de
mama, absolut lipsite de mijloce.
in sectiunea norrnala elevele se var primi prin concurs; la concurs var fi admise: 1)
elevele absolvente ale sectiunel primare a asilului; 2) fiice ale tnvetatorllor §i institutorilor cari
au servit cu disfinctie 10 ani in tnvetamant; 3) ori-ce alte fete in llpsa de concurente suficiente
din cele d'anteiu duce categorii, apartinend la familii cu o purtare rnorala bine dovedlta.
Concurentele var trebui sa posedeze certificatul de absolvire a tnvetamentulul primar §i sa
probeze ca au avut o condulta exernplara.
Concursul de admitere in sectiunea normala a asilului "Elena Domna" se va tine in
Bucuresci, lasi §i Craiova, d'inaintea aceleeasl comisiuni. '
Absolventele a trei clase din sectiunea norrnala au dreptul a fi primite la concurs pentru
scola norrnala de institutore.
Art. 45. in scolele normals nu se va putea primi de cat numerul de eleve prevedut prin buget:
primirea de eleve supranumerare este interdlsa.
Art. 46. in scolele normals de tnvetatore pot fi admise d'a-dreptul in clasa Ill absolventele
externatelor secundare, in urma unui examen ce se va stabili prin regulament.

SECTIUNEA Ill
Scolele normale de institutori

Art. 47. Pentru formarea corpului didactic primar urban servesc: scola norrnala de institutori
din Bucuresci §i scola normala de institutore din lasi, cari se var mentlne numai pe cat timp
necesitatea lor va fi absolut slmtita.
Programa studiilor scolelor normals de institutori §i institutore va coprinde acelea§i
materii, cu diterenta ca lucrul manual pentru fete e inlocuit cu lucrarile in atelier pentru baeti.
Materiile programei comune sunt: religia §i morala, psichologia §i pedagogia, limba
rornana, una sau duce limbi moderns, matematicele, comptabilitatea, scilntele fisice §i
naturals, geografia, istoria, notiunl de drept constitutional, administrativ, comercial §i economia
politlca, igiena §i medicina populars, desemnul §i caligrafia, musica vocala §i instrumentala,
gimnastica §i jocurile gimnastice.
in scola de institutori se adauga §i instructia rnllitara, iar pentru institutore economia casnica.
Art. 48. Durata cursurilor scolelor normals de institutori §i institutore este de 5 ani, ultimul an
fiind consacrat mai ales exercltlllor de practlca pedagogica.
Art. 49. Nu var fi prlrnlti la concurs pentru clasa I a scolelor normals de institutori de cat
absolventil a 4 clase de gimnasiu sau a unui alt curs secundar declarat echivalent.
Pentru scola norrnala de institutore se va concura asupra materiilor ce se predau in
cele 4 clase ale §Colelor secundare de fete.
Concursurile pentru §Colele normals de institutori §i institutore se var tine in Bucuresci,
la§i §i Craiova, d'inaintea acelora§i comisiuni.

118
 SECTIUNEA IV
Examene

Art. 50. Promovarea elevilor dintr'o clasa in alta se va face in urma unui examen de fine de an
tinut in presenta unui delegat al ministerului.
Dupe terminarea cursului intreg al scolel, elevii se supun la un examen general asupra
materiilor propuse in scola,
Acest examen consta din probe in scris, cari sunt eliminatore, probe orale §i probe de
practice pedagogica.
Art. 51. Examenul general se va trece in fie-care scola d'inaintea unei comisiuni nurnita de
minister din persona straine scolei §i din profesorii materiilor asupra carora se face examenul.
Art. 52. Oandldatii cari nu reusesc la acest examen se pot presenta intr'o noua sesiune.
Candldafii cari nu reusesc la trei examene nu se mai pot presenta la nici un alt examen.

SECTIUNEAV
Corpul didactic'al scolelor normale

Art. 53. Modul §i condltlunile, numirea, drepturile §i datoriile corpului didactic al scolelor
normale se vor regla prin legea tnvetarnentului secundar.
Retributiunea profesorilor din aceste scole va fi aceeasi ca §i a profesorilor de la
gimnasiile clasice.
Art. 54. Directorii §i directorele scolelor normale pot fi luatl §i dintre alte persona de cat
profesorii scolei, cari tnsa sau distins prin lucrarile lor pe terenul pedagogic sau cultural, cari
sunt licentlati sau doctori, sau cari, din o causa bine justiflcata, tnceteza a mai fi profesori.
Directorii sunt lnsarclnatl cu conducerea rnorala §i administrativa a internatelor, cu
supraveghiarea §i stricta indeplinire a indatoririlor impuse prin legi §i regulamente corpului
didactic al scolelor normale.
Cand directorul unei scole normale nu este profesor al scolei, el primesce o retributiune
eqala cu lefa de profesor.
Art. 55. Directiunea scolel normale de apllcatle, anexata pe linga fie-care scola norrnala, este
lncredlntata profesorului de pedagogie de la acea scola, care, pe langa cursul seu, mai este
tnsarcinat sa asiste la cursurile scolel primare, sa faca lectiunl model §i sa tina conferinte cu
elevii ultimei clase a scolel in care preda.
Pentru acesta lnsarcinare el va fi retribuit cu o diurna egala cu lefa unui institutor primar.

CAPITOLUL IV
NUMIREA CORPULUI DIDACTIC PRIMAR

Art. 56. Dupe terminarea examenelor generale, prevedute la art. 50 §i 51, comisiunile
examinatore lnalnteaza ministerului listele celor reusltl, intocmite in ordinea clasltlcarei §i cu
notele obtinute de fie-care absolvent.
La minister se vor alcatul §i tine duoe tabele:
Una pentru institutori §i institutore;
Alta pentru tnvetatori §i lnvetatore.
in fie-care din aceste tabeie absolventil respectivi din tote scolele VOr fi lnscrisl in
ordinea clasificatiunei.
in casul c'and 2 sau mai multi absolventi au aceeasl medie, ei vor fi claslflcati §i numif
dupe rnarlrnea mediei notelor de rnaternatlca §i limba romana de la examenul de capacitate.
Dupe fie-care examen general se inscriu in tabele, tot dupe norma stabilita mai sus, §i
in urma celor tnscrlsl in anul precedent, nouii candidatii reusltl.
inscrierea in tabele nu e valablla de cat pentru 5 ani; 'tot in acest interval pot reintra in
tnvetarnent, cu drepturile ce le aveau in momentul demlsionarel, tnvetatorii §i institutorii
demislonatl. Acei cari nu au fost nurnlti in acest interval pot trece din nou examenul general,
§i, in cas de reusita, vor fi lnscrlsl pe tabela la locul ce'I avusese inainte.
Cei cari sunt Inscrisl pe tabela de institutori §i institutore pot fi numiti, daca cer,

119
tnvetatorl §i tnvetatore inaintea celor lnscrlsl in tabela de tnvetatorl §i tnvetatore.
Acei nurnitl in ast-fel de condltluni la scolele rurale cu titlul provisor, cari vor functlona
fara intrerupere timp de 3 ani, data la care vor fi recornandati §i printr'un raport al
inspectorului, nu vor mai pierde dreptul de a fi nurniti ca institutori.
Art. 57. La ori-ce vacanta de tnvetator sau instituter, numirea se va face din tabelele
respective, in ordinea inscrierei.
Cand persona tnscrlsa nu voesce a fi nurnlta la locul devenit vacant, atunci va fi stersa
de la numerul de ordine capatat §i adauqata la finea tabelei.
Art. 58. Personele cari au obtlnut numirea provisorie vor fi supuse, in timpul provisoratului, la o
inspectiune speclala,
lnvetatorii §i institutorii provisorii, incapabili sau imorali, pot fi destltuiti de minister, in
urma hotarlrel motivate a consiliului inspectorilor tnvetarnentului primar §i a avisului conform al
consiliului permanent, dupe ce vor fi ascultati in apararea lor.
Art. 59. Dupe 3 ani de provisorat, membrii corpului didactic primar sunt datori a se presenta
d'inaintea unei comisiuni nurnita de minister, pentru a trece un nou examen.
Acest examen consta din duoe probe: una externporala, asupra principalelor materii ale
lnvetamentulul scolei ce au absolvit; a duoa, de practica pedagogica. Aceia cari vor obtinea
nota 7 la fie-care proba vor fi nurnlti cu titlul definitiv.
Acest examen se trece o-data pe an.
Pentru tnvetatorf §i institutori avend titlul provisoriu inainte de 1 Septembre 1893,
numirea definitiva se va da in urma numai a unui examen de practica pedagogica.
Invetatorli §i institutorii cari vor avea, la punerea in aplicare a acestei legi, o vechime
mai mare de 12 ani in corpul didactic, lncepend de la numirea lor cu titlul provisoriu, sunt
scutiti de examenul de definitivat.
Art. BO. Nimeni nu se pote presinta mai mult de 3 ori la acest examen, dupe care, daca nu
obtine media ceruta la articolul precedent, tnceteza de a face parte din corpul didactic §i nu
mai pote ti numit nici suplinitor.
Art. 61. La fie-care 3 ani se vor tine examene pentru inaintarea pe loc a tnvetatorilor. Ele se
vor face dupe programa scolelor normale de institutori §i dupe normele stabilite pentru
examenul absolventilor acestor scole, cu privire la numerul §i felul probelor §i la notele de
obtinere pentru inscrierea in tabloul de clasificare.
La examenul pentru inaintarea pe loc, vor putea fi admisl tnvetatorli avend un servicu
de 3 ani cu titlul definitiv, daca vor fi recomandatl de inspectorul de circurnscrlptle in unire cu
inspectorul general.
Invetatorii cari vor reusi la examen, vor capeta titlul de institutori §i vor fi platiti cu
salariul de 120 lei pe luna, la care se va socoti grada\ia, conform legei de fata; ei vor continua
insa a servi tot in lnvetamentul rural.
Numerul de locuri pentru care se vor tine asemenea examene se va fixa prin budget; el
Insa nu va fi mai mic de 10, nici mai mare de 20 pentru fie-care an. Examenul depus, ori-care
ar fi notele obtinute nu da nici un drept acelora cari n'au reuslt intre primii 10 sau 20, dupe
numerul locurilor fixate prin budget.
in lipsa de absolventi ai scolelor de institutori, tnvetatoril cari vor fi capatat titlul de
institutori in felul aratat in acest articol, vor putea fi transferati la o scola prirnara urbana din
oras, cu salariul de 160 lei pe luna, dupe ce vor fi servit ca institutori la o scola rurala timp de 6
ani §i daca vor fi recornandati pentru acesta de catre inspectorul de clrcumscrlptiune in unire
cu inspectorul general.
Art. 62. Sernlnaristll cu certificatul de examen general al unui seminar superior, vor fi adrnisl la
examenul general al scolelor normale de lnvetatori, prevedut la art. 49 §i 50 sl, reusind, vor fi
lnscrls: pe tabela ca §i normali§tii.
Pana la hirotonire ei vor avea lefa intrega de invetator; iar dupe hirotonire jumetate, pe
langa lefa de paroh.
Art. 63. I nainte de a fi numiti in invetament, institutorii §i invetatorii vor fi supu§i unui examen
medical, excludendu-se cei 'a carora 'stare ii face neapti pentru cariera. invetatorii §i institutorii
atin§i de veri-o infirmitate sau bola cronica, care ii face neapti pentru indeplinirea functiei lor,
sau periculo§i pentru sanatatea copiilor, vor putea fi scoti de ministru la pensie - acordandu-le-
se pensiunea termenului urmator, ce Ii s'ar cuveni dupe anii servi\i deja, - cu avisul conform al

120
consiliului permanent, in urma cercetarei unei comisiuni, constltuita din inspectorul general al
tnvetarnentului primar, medicul [udetulul §i un medic specialist, delegat de minister.

CAPITOLUL V
DREPTURILE ~I DATORllLE CORPULUI DIDACTIC

Art. 64. Membrii corpului didactic primar depun, la intrarea lor in functiune, jurarnent de
credinta §i respect Regelui, Constltutiel §i legilor tarii.
Art. 65. Membrii corpului didactic primar sunt datori sa frecuenteze scola regulat, sa aplice
legile §i regulamentele, programele §i tnstructiunlle scolare, precum §i principiile didactico-
pedagogice §i sa alba o purtare exemplara in societate.
Art. 66. Fie-care membru al corpului didactic primar pote ti obligat prin regulamente a lucra,
atat in scola prlrnara, cat §i in cea complernentara, pana la maximum 32 ore pe septernana.
Art. 67. Absentele nemotivate, fie de la lectluni, fie de la alte indatoriri impuse prin lege sau
regulamente, trag dupe densele retinerea corespundetore din lefa.
Absentarea nemotivata de la clasa timp de 30 dile in cursul unui an, se va considera ca
demisiune.
Art. 68. Afara de casurile prevedute, prin legea de administratiune a ministerului, congedii nu
se pot acorda de cat pentru cause de bola §i de forta majora, bine dovedite. in ori-ce cas,
suplinitorii vor fi nurnlf din oficiu §i numai dintre persone cari sa posede capacitatea de a fi
tnvetaton §i institutori.
Art. 69. lnstitutorii §i tnvetatorf sunt datori a locui in comuna in care este sltuata scola unde
functloneza.
Art. 70. Este interdis institutorilor §i tnvetatorilor exercltiul ori-carul comerciu §i al orl-carei
profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functiunei.
Este de asemenea interdis direct §i indirect a vinde elevilor carti sau furnituri scolare, in
afara de ceea ce va ordona ministerul lnstructlunei publice.
Art. 71. Membrii corpului didactic, cari vor calca indatoririle ce resulta pentru densil din
prescrierile articolelor precedente, vor fi supusl, dupe gravitatea culpei, la una din urrnatoarele
pedepse:
1) Avertismentul;
2) Amenda cu o surna care nu va intrece retrlbutiunea pe 10 dile;
3) Censura, cu perderea lefei pe timp de 10 pana la 30 dile;
4) Arnanarea acordarel titlului definitiv pe timp de eel mult un an;
5) Intardiarea termenului de gradatie cu un an;
6) Suspendarea pe timp de 2 pana la 6 luni, cu perdere totala sau partiala a
salariului;
7) Transferarea la o scola de acelasl grad, in o alta localitate;
8) Excluderea pana la maximum de 2 ani;
9) Excluderea pentru tot-d'a-una din corpul didactic.
Sunele provenind din pedepsele banesci aplicate corpului didactic prin articol ~i prin art.
67 se vor versa in Casa scolelor.
Art. 72. in interesul aducerii la un loc a tnvetatorilor, sot §i sotle, ministerul va putea face
permutarile necesare, cu avisul conform al consiliului permanent.
Art. 73. Avertismentul se pronunta de catre inspectorul de clrcumscriptiune.
Amenda §i censura de catre ministru, in urma unui raport motivat al inspectoratului.
Arnanarea acordarii titlului definitiv pe timp de eel mult un an §i tntardlarea termenului
de gradatie, de catre ministru, in urma unei cercetari facute de un inspector §i luand §i avisul
consiliului permanent.
Suspendarea §i transferarea in alta localitate, de ministru, cu avisul conform al
consiliului permanent.
A duoa transferare in alta localitate, facuta in termen mai mic de duoi ani, excluderea
timporara sau pentru tot-d'-una din corpul didactic se va pronunta de minister, in urma
judecatel unei comisiuni.
Fie-care autoritate in drept a da o pedepsa asa cum se speclfica in acest articol va

121
putea aplica !?i pedepsele inferiore.
Art. 74. Se institue duce comisiuni judecatorescl, una in Bucuresci !?i alta in lai;;i, compuse fie-care
din un profesor universitar !?i duoi membri ai Curtei de apel respective, numiti prin decret regal.
Membrii comisiunei se var reinoui, in termen de 6 ani, prin tragere la sorti a cate unui
membru la fie-care duoi ani. Membrii e$ili la sorti pot fi nurnitl din nou.
Hotarlrlle comisiunei var fi executorii ~i fara recurs, ~i se var inainta ministerului,
lrnpreuna cu dosarul de afaceri.
Art. 75. Suspendarea, transferarea in alta localitate ~i excluderea nu se pot pronunta de cat
dupe ce tnvetatorul sau institutorul va fi fast chemat inaintea consiliului permanent sau a
comisiunei de judecata, asa cum s'a specificat la art. 73, spre a'sl face in persona apararea
sa, in scris sau oral.
Art. 76. I nceteza de a face pa rte din corpul didactic tnvetatorli ~i institutorii condamnati pentru
crime sau delictele urmatore: fals, furt, lntelaclune, abus de incredere, rnarturle mlnclnosa,
atentat la bunele moravuri, in casurile prevedute de art. 262, 263, 264, 267, 271 din codul
penal, delapidare de bani publici, mituire, percepere de taxe ilegale, spargere de sigiliuri,
sustragere de acte, in casul art. 204 din codul penal.
In timpul lnstructlunel ~i al [udecatei, invetatorii ~i institutorii sunt suspend a ti de drept.
Art. 77. Mijlocele pentru perfectionarea tnvetatorilor !?i institutorilor sunt:
Cursurile de repetinune ce se var putea infiinta la scolele normale; conferlntele scolare
in cari, sub presedintia revisorului sau inspectorului scolar, membrii corpului didactic se var
ocupa cu cestiunile amellorarei metodelor de tnvetament.
Tote conferintete scolare, convocate din ordinul inspectorilor, sunt obligatorii;
absentarea nemotivata de la conferinta atrage dupe sine retlnerea corespundetore a lefei.
Art. 78. Membrii corpului didactic, cari var perde cu timpul cunoscintele necesare exercitarel
profesiunei, var putea fi lntrunitl, dupe avisul inspectorilor, la scola norrnala cea mai apropiata,
spre a'sl trnprospata cunoscintele.
Aceia cari var refusa de a veni, sau cari nu var reusi a se pune in curent cu
cunosclntele necesare, var putea fi exclusi din corpul didactic de ministru, dupe propunerea
comisiunei profesorilor scolei normale, insarcinati cu cursurile de repetinune.
Art. 79. Lefa tnvetatorilor $i tnvetatorelor se flxeza la lei 90 pe luna. Lefa institutorilor $i
institutorelor la lei 160 pe tuna, iar in orasele cu o populatiune mai mare de 30.000 locuitori, se
va acorda o lndernnisatle de 40 lei.
Gradatia se requleza ast-fel: se acorda un spar de 1 O la suta asupra salariulul, cu
incepere de la anul budgetar in care tnvetatorul sau institutorul implinesce 10 ani de la
numirea cu titlu provisoriu. La fie-care 5 ani se va adauqa cate 10 la suta, Nu var fide cat 4
termene de gradatie. Gradatia se va tine in serna la calcularea pensiei.
lnstitutorii ~i institutorele, tnvetatoril $i tnvetatorete, cari var avea titlul provisoriu la
punerea in aplicare a acestei legi, var continua a se bucura de lefa pe care o var avea in acel
moment. Gradatiunile lor rernan regulate prin legea de la 6 Martie 1883.

.
CAPITOLUL VI
iNTRETINEREA $COLELOR PRIMARE

Art. 80. lnstructiunea este in sarcina Statului, in tot ce privesce:

1) Apuntamentele personalului tnvetatoresc:
2) Cheltuelile pentru materialul didactic, registre, imprimate etc., necesare scolel.
In sarcina comunelor var fi:
1) Constructlunea sau chiria $i lntretlnerea localului de $COia $i a locuintei directorilor
scolelor urbane !?i a dirigintilor scolelor rurale;
2) Cheltuelile pentru facerea, tntrennerea ~i reinouirea mobilierului scolar:
3) Cheltuelile pentru iluminatul scolei $i lncaldit;
4) Cheltuelile merunte pentru cancelaria scolel:
5) Remunerarea omenilor de serviciu, necesari scolei:
6) Ajutarea copiilor seraci.
Minimul sumelor necesare pentru a face fata la aceste cheltueli se va fixa de ministerul

122
instructlunel pentru fie-care cornuna i;;i se va inscri din oficiu in budgetele comunelor.
Comunele cari nu var lntrebulnta regulat la destlnatlunea lor sumele ast-tel inscrise in
budgete, var perde dreptul de a face singure aceste plati; iar sumele necesare se var incasa
direct de Stat din veniturile lor i;;i se var versa tesaurului in comptul ministerului instructiunei.
In cas cand catunele, cari fac parte din diferite comune, se reunesc pentru a 'torma o
clrcumscriptlune scolara, atunci fie-care cornuna va lua parte la cheltuelile scolare proportional
cu numerul locuitorilor din catunele deservite de scola, conform dlsposltlunilor coprinse in art.
20, alin.11.
Art. 81. Daca comuna dispune de ore-cari legate sau donatluni facute de particulari in favorea
tnvetamentulul primar din comuna, comuna sau Statul va avea a cheltui numai restul pana la
complectarea sumei necesare pentru tntretinerea scolelor primare din cornuna.

.
CAPITOLUL VII
iNVETAMENTUL PRIMAR SUPERIOR

Art. 82. Se var tnfllnta treptat, in diferite parti ale regatului, scole primare superiore de baeti,
Durata studiilor in aceste scole va fi de 3 sau 4 ani.
Nu se var primi in aceste scole de cat absolvenf ai tnvetarnentulul primar.
Materiile obligatorii de predat in aceste scole primare superiore var fi: religiunea, limba
romana, o lirnba rnoderna, numai in scolele de oras, predata in scopul practic de a lnveta pe
elevi cu conversatia dilnica i;;i care va putea fi facultatlva pentru elevi; aritmetica elernentara cu
apllcetlunl practice, elemente de geometrie, comptabilitatea i;;i tinerea registrelor, notiunl de
flsica, chimie i;;i sciinte naturale, cu aplicatle la agricultura i;;i industrie; geografia, istoria
natlonala cu nottuni sumare de istorie generala; caligrafie, desemn, muslca, lucru manual,
gimnastica i;;i jocuri gimnastice.
La aceste scoli se var putea alipi sectli profesionale.
Art. 83. Numerul maxim al elevilor dintr'o clasa va fi de 50.
in cas de mai multe cereri de cat locuri disponibile, locurile, se var da prin concurs
asupra limbei rornane i;;i matematicilor din ultima clasa a tnvetarnentulul primar.
Art. 84. Scolele primare superiore var fi supuse, in ce privesce prornotlunea elevilor, disciplina
lor, la aceleasi norme ca i;;i gimnasiile.
Art. 85. Personalul didactic al scolelor primare superiore se va compune din institutori cu titlu
definitiv, absolvenf ai scolelor normale de institutori, sau ai liceului, cate unul pentru fie-care clasa,
Pentru comptabilitate, limbile modeme, desemn, lucrul manual i;;i alte indeletniciri, care s'ar
crede de cuviinta sa se introduca in aceste scoli, ministerul pate sa angageze i;;i alte persone cari
fac sau nu parte din corpul didactic, platindu'i cu diume ce se var fixa prin regulamente.
lnstitutorii, cei d'antelu tnscrist in tabloul de capacitate, au primul drept de a deveni
institutori in scolele primare superiore.
Lefa acestor institutori este de 225 lei pe tuna. Gradatiile remanend fixate prin legea de
la 6 Martie 1883.
In privlnta disciplinei i;;i celor-alte indatoriri, institutorii scoelor primare superiore sunt
aslrnllatl celor-altl institutori.
Unul dintre institutorii scolel va fi tnsarclnat cu directla.
Art. 86. La scolele primare superiore din centrurile rurale se va putea da o desvoltare mai
mare notiunilor agricole i;;i alatura ferme de experienta.
In' unele scole primare superiore, ministerul va putea da o intindere mai mare
desemnului i;;i introduce i;;i modelagiul.
Art. 87. Absolventli scolel primare superiore se bucura de aceleasl avantagii ca i;;i absolventil
gimnasiilor, afara de dreptul de a se inscrie in cursul superior al liceelor.
Art. 88. Pe mesura ce se var infiinta i;;coli primare superiore, se var desfiinta clasele paralele
de la gimnasii i;;i licee prin ordonanta ministeriala.
De asemenea, prin legea budgetara, i;;colele secundare var putea fi inlocuite prin i;;cole
primare superiore. Profesorii titulari de la acele i;;coli secundare 'i;;i var pastra drepturile dobendite.
Ministrul instructiunei publice va fi in drept a'i intrebuinta in ori-ce i;;cole secundare
pentru materii identice sau inrudite.

123
 CAPITOLUL VII
iNVETAMENTUL PRIMAR PROFESIONAL

Art. 89. Invetarnentul profesional se da in scolele profesionale de baetl §i in scolele

profesionale de fete, precum §i in ateliere alipite pe langa scoli primare superiore de baeti, sau
pe langa externatele secundare de fete.
Art. 90. in scolele profesionale, durata cursurilor se va fixa prin regulamente. in tot casul, cea
mai mare parte din timp va fi consacrata exclusiv lucrului, desemnului ~i limbilor straine.
Materiile de studii §i felurile de meserii se vor fixa prin decisii ministeriale pentru diferite
scole. Ca exemplu, vor fi in scolele de fete: rufarle, broderie, croitorie, corsetarie, impletituri,
flori artificiale, facere de rnanusl §i de palarii, pictura §i sculptura: iar pentru baetl: croitorie,
clobotarie, rotarie, strunqarie, lucrul de fer, zidarle, pictura lndustrlala, modelagiu, etc.
Pentru fete se vor putea crea ~i scole de menagiu, spalatorte, bucatarle, etc.
Materiile de studiu, in scolele profesionale, sunt: religia, citirea de bucatl alese, o llrnba
rnoderna, predata in scopul practic de a tnveta pe elevi cu conversatia dllnlca §i care va putea
fi facultativa: aritmetica practica cu notiunl de geometrie, comptabilitatea §i tinerea registrelor,
desemnul ~i gimnastica.
Scolele profesionale dau certificate de studiu pentru una sau mai multe profesiuni.
Art. 91. in scolele profesionale se admit absolventii cursului primar.
Numerul elevilor dintr'o clasa sau dintr'un atelier se va fixa prin regulament. Tot prin
regulament se va fixa §i concursul, la care vor fi supusi candidatil, in cas de vor fi mai multe
cereri de cat locuri.
Scolele profesionale sunt asemenate, in ce privesce disciplina elevilor, drepturile §i
disciplina corpului didactic, scolelor primare superiore.
Art. 92. Ministerul va putea acorda burse de caletorle in stralnetate celor mai buni absolventi
ai scolelor profesionale, pentru a se perfectlona in profesiunea lor.
De asemenea ministerul va putea plasa, Tn diferite stabilimente industriale, pe elevii
mai lnaintatl sau pe absolventil scolelor profesionale, tot pentru a se perfectlona in
profesiunea lor.
Art. 93. Studiile vor fi predate in scolele profesionale de institutori sau institutore, cari vor fi obligati
a da acelasi numer de ore de lucru ca §i institutorii sau institutorele din Invetarnentul primar.
in privlnta lefei §i a modului de numire Se aplica aceleasl norme ca §i la scolele primare
superiore.
Ministerul pote sa nurnesca, pentru limbile moderne §i desemn, §i alte persone cari fac
sau nu parte din corpul didactic, platindu-i cu diurne ce se vor fixa prin regulamente.
Art. 94. Actualele scole profesionale de fete se vor transforma, treptat, conform nouei
orqanlsari. Profesorele titulare vor fi lntrebulntate in tnvetarnentul secundar de fete §i, pe cat
posibil, in aceeasl localitate, pentru materii identice sau similare. Profesorele titulare de
desemn §i limbile moderne, cari se predau in scola, vor rernane pe langa actualele scole
profesionale de fete cu drepturile lor ca§tigate.
Art. 95. Profesiunile vor fi predate de maestril sau maestre.
Mae§trii sau maestrele se numesc de ministru, direct cu titlul provisoriu, dintre
personele cari au facut o scola de specialitatea lor, in tera sau in strainetate, cari au facut
lucrari de o valore recunoscuta in specialitatea lor.
Pe langa dovedirea studiilor sau lucrarllor tacute, Ii se va mai cere, inainte de a fi nurnitl
cu titlul provisoriu, sa faca mai multe lectii practice de specialitatea lor d'inaintea unei
comisiuni nurnita de ministru.
Aceste comisiuni sunt numite pe trei ani §i difera pentru fiecare specialitate.
Numirea definitiva nu Ii se va da de cat dupe trei ani de provisorat §i dupe ce aceeasl
comisiune sau un inspector ori delegat special va fi urmat mai mult timp mersul scolel §i va fi
constatat bunele resultate obtinute de maestrul sau maestra cu titlul provisoriu.
Pentru aceste locuri, ca §i pentru limbile moderne, ministrul pote angaja §i straini sau
straine, cu contracte pana la un termen de 10 ani §i cu o diurna ce se va fixa intre ministru §i
intre cei angajati.
Ajutorele de mae§trii §i de maestre se vor numi dupe acelea§i norme.
Mae§trii ~i maestrele cu titlul definitiv i§i pastreza locurile lor.

124
 Lefa rnaestrilor §i maestrelor va fi, dupe localltati, pana la 300 lei pe luna. Drepturile
castlqate se respecta,
Pe viitor, dlrectia scolelor profesionale va fi in tot-d'a-una data unui maestru sau unei
maestre.
La scolele profesionale de baeti var fi institutori §i maestri: la scolele profesionale de
fete, institutore §i maestre.
Art. 96. In localitatile in cari populatla scolara este mica, se pot alipi una sau mai multe sectli
profesionale pe langa scolele primare superiors de baeti sau pe langa externatele secundare
de fete, sau pe langa scolele profesionale private.
Art. 97. Regulamentele var fixa alcatuirea atelierelor, lucrul absolventllor scolelor profesionale
in aceste ateliers, partea rnaestrilor §i elevilor din ca§tigul atelierelor, precum §i ajutorele de
dat celor mai buni absolventi, pentru a se putea stabili in profesiunile lor.
Art. 98. Ministrul va putea alcatul, in una din scolele profesionale, studii superiors in fie-care
meserie pentru formarea personalului de rnaestrll §i maestre din scolele profesionale.
Art. 99. $cola de menagiu de pe langa sectiunile normala §i profeslonala ale asilului "Elena
Domna" pastreza actuala sa organisare.

Dlsposltlunl transitorii

Art. 100. Modificarile aduse la legea tnvetamentului primar §i normal primar se var pune in
aplicare a-data cu promulgarea presentei legi.
Art. 101. Regulamentul de punere in aplicare a acestei legi va determina intru cat §i cu ce
modlflcarl acesta lege se va aplica §i lnvetamentului primar din Dobrogea. In special,
regulamentul va avisa la urrnatorele puncte:
1) Scutirea de obligativitate a fetelor musulmane;
2) Regulamentarea scolelor confesionale;
3) Simplificarea programei, spre a o pune de acord cu introducerea limbilor moderne
locale in tnvetarnentul primar.
Art. 102. Tote legile §i regulamentele contrarii legei de fata sunt §i rernan abrogate.

125
 LEGE ASUPRA iNVETAMENTULUI SECUNDAR SI SUPERIOR

(Sancfionata prin inaltul decret regal No. 1097 din 23 Martie 1898, cu modificarile introduse
prin legea sancfionata cu inaltul decret regal No. 2108 din 5 Aprilie 1900,
~i pubficata in Monitorul Oficial No. 72 din 1 lulie 1900)

CAPITOLUL I
DISPOSITIUNI GENERALE
'
Art. 1 Invetarnentul secundar se da: pentru baeti, in gimnasii 9i licee; pentru fete, in scolele
secundare de fete de gradul I 9i II.
Invetarnentul superior se da in Universttaf 9i in institutele alipite pe langa Universltatl.
Art. 2. lnstructlunea secundara 9i superiora este gratuita pentru fii de romani.
Fii de stralnl pot fi prlrnif in scolele de diverse grade de tnvetarnent, daca vor fi locuri
disponibile, dupe ce se vor satisface cererile fiilor de romani. Ei vor platl atunci o taxa, care se
va fixa prin regulamente pentru fiecare scola, 9i care se va varsa la Casa scolelor, Ministerul
pote dispensa, in parte sau in total, de plata acestei taxe pe 9colarii rnerltuosi ~i seraci.

CAPITOLUL II
iNVETAMENTUL SECUNDAR
'
SECTIUNEAI
Organizarea

Art. 3. Liceele au 7 clase, fie-care de cats un an.

Tn primele patru clase obiectele de studiu sunt: religia; limbile rornana, latina, duoe limbi
moderne, notiuni de istoria universala 9i istoria terei, geografia elernentara, matematicele
elementare cu aplicatluni practice 9i notiuni de compatibilitate, elements de fisica, chimie,
sclinte naturals ~i cosmografie.
Aceste materii sunt obligatore pentru toti scolarii primelor patru clase.
in ultimele trei clase, sunt obligatore pentru tof scolaril: religia, limba romana, duoe
lirnbi moderne, igiena, istoria unlversala 9i istoria terel, geografia, notiuni de psichologie,
logica, ~i economie politica, nottunl de lnstructle civlca.
Afara de acestea, scolaril cari se destina studiilor clasice 9i cari vor forma sectiunea
clasica, vor mai urma urmatorele studii: limba latina 9i limba elena: cei cari vor forma
sectiunea reala, matematicele rationale, fisica, chimia, cosmografia ~i sciintele naturals.
Scolarii din sectiunea clasica vor putea inlocui studiul limbie elene prin studiul fisicei,
chimiei 9i sclmtele naturale, urrnand aceste cursuri cu elevii din sectiunea reala.
Desemnul, musica, gimnastica, lucrul manual, scrima ~i exercitiile militare se predau in
tot liceul 9i sunt comune tuturor sectlunilor.
Pana la infiintarea unui numer insemnat de scole primare superiors, elevii cursului
inferior de licee vor putea fi dlspensatl de studiul limbei latine. in acest cas, ei nu se vor putea
inscrie la nici una din sectille cursului superior.
Programele se vor alcatui ast-fel in cat in clasa 7-a a liceului eel mai mare numer de
ore sa fie dat limbilor clasice in sectia clasica, matematicilor in sectia reala.
in licee, ca 9i in cele-alte scole secundare, se pot introduce 9i alte studii de cat cele
prevedute in lege, tnsa numai facultativ.
Ori de cats ori intr-un liceu sau lntr'o alta 9cola secundara se vor preda mai multe limbi
moderne de cat impune obligatoriu programa acelei scole, elevii sau elevele au dreptul sa
alega pe acele la cari vor sa urmeze.
In licee, ca 9i in cele-alte 9cole secundare, orele pentru studiile propriu dise nu pot fi
mai mult de 4 pe di, 9i se va lasa in tot-d'a-una liber eel putin un dupe pranz al unei dile din
septemana 9i in lunile de vera un altul, prins numai cu indeletnicirile corporals.

126
Art. 4. Gimnasiile au patru clase, fie-care de cate un an. Programa lor de studiu este identica
cu a celor patru clase inferiore ale liceelor.
Art. 5. Obiectele de studiu in scolele secundare de fete de gradul I sunt: religia, limba romana,
una sau duoe limbi moderne, geografia, notiuni de istoria generala §i istoria terel, aritmetica §i
geometria elernentara cu aplicatluni practice §i notluni de comptatibilitate elemente de sclinte
naturale, de fisica §i de chimie, notiunl de pedagogie, de igiena, de rnedlcina §i de farmacie
dornestlca, lucrul de mana, caligrafia §i desemnul, musica, gimnastica.
Durata studiilor in scolele secundare de fete de gradul I va fi de 5 ani. Anul al cincilea
va ti in special consacrat studiilor necesare femeei.
Art. 6. Scolele secundare de fete de gradul II au 7 ani de studiu.
in aceste scole se predau aceleasl materii ca in scolele de gradul I, dar mai desvoltate
~i se adauqa §i notiuni de psichologie, logica ~i rnorala, precum §i eel putin limbile latlna sau
engleza.
in ultimii trei ani scolei, parte din eleve vor putea fi dispensate de unele materii de
studiu, in schimbul unei desvoltari mai mari a limbilor moderne §i artelor.
in aceste scoll intra absolventele scolei primare.
Elevele cari vor absolvi cursurile acestor scole complecte se vor putea inscrie de-a
dreptul la facultatile de rnediclna §i la scola de farmacie.
Cand aceste scole ar fi internate, eel putin trei sferturi din locuri se vor da solvente, a
carer taxa anuala va fi eel putln de lei 1000 pe an, deosebit de plata pentru musica instrumentala
§i fara putinta de a fi dispensate de plata taxei, sub nici un motiv ~i in nici un cas.
Un sfert din locuri se va da la bursiere, cari se vor primi prin concurs.

SECTIUNEA II
Adrnlnlstratlunea interiora a scolelor secundare

Art. 7. Fie-care scola secundara de baeti este pusa sub conducerea unui director, ~i fie-care
§Cola secundara de fete sub a unei directore.
Directori §i directorele se numesc §i se revoca prin decret regal.
Ei locuesc in localul scolel. Daca localul este nesuficient, ei primesc o indemnitate
pentru loculnta,
Art. 8. Directorii §i directorele scolelor secundare au sub conducerea lor tota adrnlnlstratlunea
interlora scolel.
Ei veghiaza la exacta aplicare a legilor, a regulamentelor, programelor ~i disposlfiunllor
ministeriale, §i sunt respundetori de dansa; controleza pe membrii corpului didactic al scolel in
indeplinirea datoriilor lor; priveghiaza conduita scolarllor in scola ~i atara din scola; pronunta §i
aplica pedepsele disciplinare, conform regulamentelor, §i cu reserva celor prevedute la art. 12,
alin. Ill; controleza internatele ~i gazdele la cari locuesc scolarii, avand dreptul de a cere
inchiderea lor cand nu le-ar gasi in conditluni bune de moralitate sau igiena; ingrijesc ca
localul scolel sa fie tntretinut in buna stare ~i curat; tin in buna regula cancelaria §i archiva
scolei; priveghiaza §i sunt respundetori de intrega zestre a scolei, de care tin inventare in
requla.
in ora§ele in cari sunt mai multe §Cole secundare, ministerul, dupe recomandarea
inspectorului general, pate insarcina pe unul din directori cu controlul tutulor sau unora din
~colele secundare din acel ora§. in acest cas, directorul ast-fel insarcinat are, fata cu acele
§Cole, atributiunile unui inspector al invetamantului secundar.
Art. 9. Directorii liceelor §i gimnasiilor se vor numi dintre personele urmatore:
a) Profesorii titulari ai §Colei sau al unui alt liceu sau gimnasiu, cari vor avea eel putin
8 ani de serviciu ca profesori titulari ~i etatea 30 de ani eel putin;
b) Agregatii unei facultati de litere sau de sciinte, cari vor avea etatea de 30 ani eel putin;
c) Fo~tii profesori secundari sau superiori cu titlul definitiv, de litere sau sciinte,
trecuti la pensiune.
Directorele ~colelor secundare de fete se vor numi dintre personele urmatore:
a) Profesorele titulare ale §Colei sau ale unei alte §Cole secundare de fete, de gradul
I sau II, cari vor avea eel putin 8 ani de serviciu ca profesore titulare §i etatea de
30 ani eel putin;

127
 b) Personale cari vor avea o diploma de studii superiore, in litere sau sciinte, in etate
de 30 ani eel putln;
c) Absolventele scolei normale superiore de fete sau unei alte scole pedagogice
superiore echivalente, in etate de 30 ani eel putln;
d) Fostele profesore de scole secundare de fete, cu titlul definitiv, trecute la pensiune.
Daca directorul sau directorea ocupa catedra chiar in scola pe care o dirig, ei vor fi
suplinitl pentru orele de curs cari vor trece peste numerul de 8 pe septernana, pentru licee §i
scolele cu internat, §i de 12 pe septernana pentru cele-alte scole. Ver fi asemenea suplinltl,
pentru catedrele ce ar ocupa in alte scole de cat aceea pe care o dirig, cu exceptle de acele
prevadute pentru directori la alin. b de mai sus. Suplinitorul va fi platlt de minister.
Directorii de licee vor primi, afara de lefa §i gradatiunea ce vor fi avand ca profesori, o
lefa de 300 lei pe luna: iar cei de gimnasii §i de scole secundare de fete de gradul I, o lefa
pana la 200 lei pe luna. in scolele cari vor avea internate, lefa directorilor §i directorelor va fi
pana la 500 lei pe tuna,
cand directorul sau directorea vor fi luati dintre fostil profesori pensionari, vor primi, pe
langa pensiunea lor, o diurna egala cu lefile prevedute la aliniatul precedent; aceste diurne nu
vor fi supuse gradatiunei.
Art. 10. Directorii §i directorele scolelor secundare nu pot ocupa nici o functlune publlca sau
privata, afara de casurile prevadute la art. 9. Ei nu pot dirige institute private de instructiune,
nic profesa intrensele, nici a prepara elevi in particular. Ei nu pot intreprinde comerciu sau
industrie, nici exercita veri-o profesiune liberala.
Art. 11. Pentru fie-care clasa va fi un profesor diriginte care va avea sub a sa deoseblta
priveghiare §i respundere ordinea §i disciplina clasei.
Profesorii diriginti se vor numi de ministru, dupe recomandarea directorului, dintre
profesorii scolei.
Profesorii diriginti vor diriga clasele lor dupe sistemul rotatlunel anuale.
Art. 12. Profesorii diriginti forrneza, sub presedinta dlrectorului, consiliul scolar,
Consiliul scolar se aduna de cate ori este convocat de director.
El dellbereza asupra cestiunilor privitore la bunul mers al scolei, cari ii sunt supuse de
director. Pedepsa ellrnlnarel unui scolar din scola, pentru mai mult de sese luni, se aplica de
consiliul scolar. Cu tote acestea, in cas de urqenta, ea se pate aplica de director, in mod
provisoriu, rernanend ca consiliul sa se pronunte in urrna.
Hotarlrlle consiliului se iau cu majoritatea voturilor; in cas de paritate, votul directorului
va avea preponderenta.
Art. 13. Toti profesorii scolel, lntrunltl sub presedinta directorului, forrneza conferinta scolel.
Conferlnta se intrunesce cand e convocata de director.
Ea delibereza asupra cestiunilor cari'i sunt puse sau de director, sau de inspectorat,
sau de minister.
Ea fixeza, dupe regulele stabilite in regulamente, cartile didactice ce vor fi Intrebulntate
in scola.

SECTIUNEA Ill
Scolari, cursuri §i examene

Art. 14. Anul scolar, in scolele secundare, dureza de la 1 Septembre pana la 25 lunie inclusiv;
in acest interval sunt coprinse §i examenele anuale.
in acest interval, atara de Duminici, vor fi vacante de la 24 Decmbre pana la 7 lanuarie
inclusiv, de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomei inclusiv, precum §i serbatorile cele
mari blserlcesti §i nationale cari se vor fixa de minister §i al carer numer nu vor trece peste 15
pentru un an scolar.
Art. 15. Cererile de inscriere ale scolarllor se fac in dilele de la 16 pana la 31 August inclusiv.
Pentru a fi tnscrlsi in clasa I, scolaril vor trebui sa poseda certificatul de absolvire al
tnvetamentului primar §i sa aiba versta de 10-12 ani. Dispense de versta, pana la un an eel
mult in plus, pot fi acordate numai de inspectorii generali ai invetamentului secundar. Pentru
absolventii §Colelor primare rurale, versta maximala este de 13 ani, cu putinta unei dispense
de §ase luni.

128
 Daca numerul cererilor de inscriere cari implinesc aceste conditll trece peste numerul
locurilor disponibile, se vor supune totl unui concurs asupra limbei romans §i aritmeticei din
ultima clasa §i se vor inscrie numai cei clasatl antetu
Vor fi dispensatl candldatil cu certificate de absolvire cu media 8 in cele duoe din urma
clase; iar daca acesti candldatl sunt mai numerosl de cat numerul locurilor, se vor supune la
concurs intre ei.
Certificatul de absolvire a cursului primar, in virtutea carula s'a facut inscrierea, se va
conserva in archiva scolei secundare timp de un an, dupe care se va restitui scolarulul.
Pentru a fi Inscrlsl in veri-o clasa secundara, alta de cat clasa I, scolarli vor trebui sa
poseda certificatul de promovare in tote clasele precedente, conform regulelor ce se vor stabili
prin regulamente.
Trecerea dintr'o §Cola la alta de programa diferita se va putea face, in urma unui examen
asupra diferentei dintre materiile predate in cele duoe scole, in clasele cari preced pe aceea in
care se cere inscrierea. Regulamentul va hotarl modul cum se vor tine aceste examene.
Art. 16. Efectivul unei clase secundare nu va putea trece peste numerul de 50 de scolari
pentru primele patru clase secundare §i de 40 de scolari pentru celelalte clase.
Numai in cas de trebulnta bine constatata Statul va putea lnfilnta clase paralele. Nici'o-
data nu se va putea infiinta clasa I paralela daca nu este prevaduta in budget.
Daca efectivul unei clase paralele se pate distribui intre cele-alte clase identice ale
scolel, fara ca efectivul acestora sa treca peste efectivul maximum prevadut la alin I. din acest
articol, acea clasa se va desfilnta.
Art. 17. La finele flecarui an scolar, scolarli vor fi supusi unui examen general asupra intregei
materii trecuta in cursul anului. Numai in cas de bola grava sau de alte cause de forta rnalora,
recunoscute de director, examenul de finele anului se va putea trece, in total sau in parte,
intre 1 §i 5 Septembre din acelasi an.
Nici un scolar nu se va promova dintr'o clasa daca nu va fi urmat pe deplin ca scolar
regulat. Cei cari, in urma examenului de la finele anului scolar, nu vor indeplini condltlunile
pentru a fi prornovatl, vor repeta clasa inca un an scolar.
Examenele de corlqenta se desfinteaza.
Promovarea elevilor se va face de conterinta clasei.
.. Un scolar nu pate remanea repetent in aceeasl clasa mai mult de duoi ani in totul, nici
a fi mai mult de duoe ori repetent in tot cursul liceului. Se vor exclude din tote scolele Statului
de acelasi fel, scolaril cari cad in acesta categorie.
$colarilor, cari ar face cerere, inainte de examen, sa fie arnanati pentru un alt an
scolar, din priclna de bola in cursul anulul, Ii se va putea acorda acesta favore. In asemenea
cas, anul ast-fel repetat nu se numera in numerul anilor de repetenta prevedut mai sus.
Prin regulament se vor stabili regulele pentru prornotiune, pentru darea §i controlarea
notelor scolarllor, precum §i pentru dlsciplina.
Art. 18. Examenul ultimei clase este §i examenul de absolvire al scolei. El da dreptul la o
diploma de absolvire.
Diploma de absolvire a gimnasiului da dreptul de a se inscrie in scolele speciale pentru
care nu se cere un titlu superior, §i la tote functlunile publice pentru cari nu se cere un alt titlu.
Diploma de absolvire a liceului da tote drepturile pe cari legile le-au dat diplomei de
bacalaureat, afara de acela de a se inscrie la Universitate.
Un regulament va determina conditluntle examenului pe care vor avea sa'l treca elevii
cari au urmat in scolele private, pentru a obtine asemenea diploma de absolvire.
Pentru a se putea inscrie in Universitate, absolventii liceelor vor trebui sa treca
examenele de admitere.
Acest examen se trece, a-data pe an, in luna lui Septembre, in la§i §i Bucuresci, in
localul Universitatei, d'inaintea unor comisii compuse din 3 pana la 5 membri §i numite de
ministru dintre profesorii de licee §i de Universitate.
Candidatii la acest examen sunt supu§i la probe scrise §i la probe orale; §i unele §i
altele se fac mai ales in scop de a dovedi influenta studiilor asupra formarei cugetarei.
Probele scrise vor consta dintr'o compositiune in limba romana, o compositiune intr'o
limba moderna, ~i pentru absolventii sectiei clasice o tema latina; iar pentru absolventii sectiei
reale trei probleme din matematicile ce se predau in cei din urma duoi ani de liceu.

129
 Probele orale var consta din traducerea §i comentarea unor bucatl din autorii latini,
greci, rornani sau moderni, dupe diferitele sectluni, §i din tntrebari asupra istoriei ~i filosofiei
pentru sectia clasica, asupra sclintelor fisico-naturale pentru sectia reala.
Candldatil resplnsl de trei ori nu se mai pot presinta la examenul de admitere.
Diploma examenului de admitere clasic da dreptul de a se inscrie la facultanle de litere,
teologie, drept ~i medlclna. Cea de la modern in facultatile de drept ~i mediclna, ~i cea de la
real la facultatlle de scllnte ~i rnedicina, ~i sectia sciintelor de Stat de la facultatea de drept.
Sunt dispensatl de acest examen candldatll cari, in eel din urma trei ani de liceu, au
avut eel putln nota 7 ca mijlocie a mediilor.

SECTIUNEA IV
lnternate

Art. 19. Pe langa scolele secundare, Statul pate Infilnta internate.

Se hotarasce prin regulament daca intr'o scola cu internat pot urma ~i elevi externi ~i in
ce conditiunl anume, precum ~i daca se pot admite ~i semi-interni.
Art. 20. Directorul scolei secundare este in acelasi timp ~i directorul internatului.
El e ajutat in adrnlnlstratiunea internatului de un personal administrativ ~i privighetor, al
carui numer se fixeza dupe numerul scolarilor interni.
Art. 21. Elevii interni pot fi bursieri sau solventl,
Bursele se pot da numai la fiii de Romani lipsiti de mijloce dupe ordinea de merit.
in cas cand cererile de solventi sunt mai nurnerose de cat locurile vacante, locurile de
solventi se var da tot dupe ordinea de merit.
Cel pufln o patrirne din locurile de bursieri in fie-care internat de gimnasiu sau liceu, va fi
reservata pentru fiii de sateni cari var fi fast cei mai dlstinsi la studiu ~i conduita in scolele rurale.
Un regulament special va regula conditiunile admiterei bursierilor ~i solventilor in intemate.
Cererile pentru locurile de bursieri sau de solventi trebue adresate ministerului pana la
20 August eel mai tardiu: iar admiterile se var face de la 1 pana la 10 Septembre inclusiv.
In liceele internate, bursele nu pot fi mai multe de cat 1 /4 din numerul total al locurilor.
Taxa solventilor se flxeza prin regulament. Ea nu pate fi in nici un cas mai mica de
1000 lei pe an.
Semi-solventil sau semi-bursierii nu se pot admite sub nici un pretext.
Se pot admite, in anumite casuri, ~i elevi externi, primind hrana in internat ~i repetltii,
pentru care se va fixa o taxa speciala.
Se var tntilnta, de asemenea, pe langa gimnasiile §i liceele externate, repetitori cari sa
ajute pe elevi in prepararea lecnunllor.
Pentru acoperirea cheltuielilor tacute cu repetitorii, cu materialul didactic, cu biblioteca
scolei, cu materialul de laboratorii, cu iluminatul ~i tncalditul salilor peste orele de clasa, fie-
care elev va plati o taxa de 48 lei pe an pentru gimnasiu §i 72 pentru cursul superior de liceu.
Conferinta scolel va putea dispensa de taxe pe elevii lipsltl de mijloce, fara ca proportla
dispensatilor sa pota trece de 1/2 din numerul total al elevilor.

SECTIUNEAV
Recrutarea corpulul didactic secundar

Art. 22. Obiectele de studiu din gimnasii ~i licee se impart in urmatorele speclalitatl:
a) limba romana: b) limba latina; c) limba elena: d) limba francesa: e) limba germana; f)
limba ltaliana: g) limba enqlesa: h) istoria; i) filosofia; j) economia polltica ~i instructiunea
civics: k) geografia; I) matematicele cu comptabilitatea, technologia ~i mecanica; m) scllntele
fisico-chimice, cu igiena; n) sciintele naturale, cu igiena; o) religia; p) caligrafia; q) desemnul; r)
musica vocala: s) gimnastica ~i jocurile gimnastice.
Speclalltatile de la litera a) pana la j) inclusiv formeza grupa literara, acele de la litera I
pana la n inclusiv grupa sciintifica.
Titularii specialitatilor de la litera a pana la o inclusiv porta titlul de profesori; acei ai
specialitatilor de la litera p pana la litera s titlul de mae~tri.
Geografia face parte din ambele grupe.

130
Art. 23. Pentru ca-cine-va sa pota fi numit profesor la un gimnasiu sau liceu pentru una din
speclalitatlle din grupa llterara sau scllntltlca, trebue sa fie Roman, major, sa fi satlsfacut legea
recrutaril, sa poseda certificatul de absolvirea liceului ~i o diploma de licentlat sau doctor in
litere sau sciinte, dupe grupa din care face parte specialitatea la care se destlna: sa fi urmat
un curs de pedagogie la o Universitate, precum ~i tote conferintele ~i lucrarile practice ale unui
seminar de pedagogie; sa fi trecut cu succes un examen de capacitate, dupe cum se arata la
art. 24. Pe langa acestea se cere sa alba buna purtare.
Art. 24. Examenul de capacitate va avea de obiect sa probeze cunosclntele ~i aptitudinea
necesara pentru a preda eel putln duoe speclalitaf ~i eel mult trei. Una din aceste speclalttatl,
pentru care candidatul trebue sa poseda diploma corespundetorede tlcentiat sau doctor, va fi
specialitatea prlnclpala: cele-alte vor fi secundare. Examenul trecut pentru o sinqura
specialitate nu este valabil ~i nu confera nici un drept pana nu se va trece cu succes ~i eel
putin a duoa specialitate; nici limba enqleza, nici limba ltallana, nu se pot socoti in numerul de
duoe speclalltati prevadutemai sus.
Examenul pentru o aceeasi specialitate va fi trecut intreg intr'o slnqura sesiune.
Examenele pentru diferitele speclalltati pot fi trecute sau in aceeasi sesiune, sau in sesiuni
diferite, dupe alegerea candidatului.
Nimeni nu se pote presinta la examenul de capacitate pentru o specialitate mai mult de
trei ori.
Examenele de capacitate se tree la fie-care duoi ani, in Bucuresci, d'inaintea unei
comisiuni formata de minister, din profesori luati din ambele Unlversitatl.0 aceeasi comisiune
pote fi tnsarclnata cu examinareapentru mai multe specialitatl.
Membrii comisiunilor se numesc pentru un period de patru ani. La duoi ani ministerul
are dreptul de a reinoui o treime din numerul membrilorunei comisiuni.
In cas cand numerul locurilor vacante intr'o specialitate ar fi mai mare de cat al
candidatllor tnscrisl pe tablou, la examenele facute la epocile prevedute la alin. IV al acestui
articol, ministerulva putea dispune facerea unui examen suplimentar.
Examenelede capacitatevor consta in probe, scrise, cari vor fi eliminatorii,probe orale
~i probe practice.
l.ucrarlle scrise ~i orale vor avea de obiect tote materiile speclalltatilor pentru cari se
presinta candidatul, coprinse, pentru specialitatea princlpala, in programa de lucru ~i in cea
pentru licenta respectlva; iar pentru cele secundare, in programa de liceu. Ministerul va
intocmi programe analitice pentru aceste examene. Probele orale vor fi extemporale.
Deosebit, candidatll pentru ori-ce specialitate vor trebui sa fie examlnati oral ~i.
extempore din pedagogie. Acest examen are scop sa dovedeasca intru cat candidatul e
familiarisat cu problemele pedagogice mai insemnate, precum ~i modul cum se orienteza in
literatura pedagogica.
Probele de practica pedagogicavor avea de obiect materiile de curs secundar. Ele se
vor face inaintea elevilor unei clase secundare dupe o preparare de 24 ore. Candidatul va
presinta comisiunei planul scris al lectiunel. Se vor face eel putin trei lectiuni de fie-care
specialitate.
Candldatli la o specialitate scilntiflca experimentala vor fi obligati sa faca, pe langa
aceste probe, ~i o preparatiune experlrnentalade puterea celor ce se dau la llcenta. Vor fi
scutltl de acesta proba candidatii cari au trecut llcenta inainte cu 5 ani de la promulgarea
acestei legi.
Vor fi refusati candldatiicari la verificare din probele enumeratela alin. VIII, IX, X, XI din
acest articol vor fi obtinut o nota medie mai mica de 7 ,50, maximulfiind 10.
Resultatul examenului va putea fi anulat de ministru, dupe ce va lua avisul consiliului
permanent,in cas cand ar constata ca s'au petrecut nereqularltati.
Art. 25. Se va tine la minister, pentru fiecare specialitate,cate un tablou in care se vor inscrie,
dupe fie-care sesiune de examen, in ordinea de merit, candldatil cari au isbutit la examenele
de capacitateprescrise de art. 24.
Oandldatii Inscrlsl in tablou vor putea fi numiti conform art. 32 pentru specialitatea lor
principala, la ori-ce clasa de liceu; iar pentru speclalltatilesecundare la clasele de gimnasiu ~i
la clasele inferiore de liceu.
inscrierea in tablou este valabila 5 ani.

131
 Tot in acest interval pot reintra in lnvetarnent profesorii dernlslonatl cu drepturile ce le
aveau in momentul demlsionarel.
Candldatii, cari nu vor fi fost nurnitl in acest timp, vor fi adrnisl a se presinta la un nou
examen pentru aceeasi specialitate, la care, reuslnd, vor fi tnscrisl din nou in tablou la locul ce
vor merita in puterea acestui examen.
Art. 26. Pentru limbile moderne se pote trece examen de capacitate fara ca candidatul sa alba
un titlu universitar superior absolvirei liceului pentru scolele de fete. Pentru aceste materii pot
trece examenul §i absolventele scolelor private. Examenul se face numai asupra acestor limbi.
Despre acesti candidati se vor tine tabele deosebite. Candldatii §i candidatele, lnscrlsl
conform art. 25 §i 28, var fi preferati. Ministerul pote angaja pentru limbile moderne profesori
sau profesore straine, cu titluri ce se vor fixa prin regulament, cu contract pana la un termen
de 1 O ani §i cu o diurna egala cu lefa ce ar fi luat profesorul daca era Roman.
Cunoscinta limbei rornane pentru profesorii de cursul inferior e necesara.
Art. 27. In scolele secundare de fete tote cursurile, atara de religiune, se predau de profesore
sau de maestre.
Art. 28. Profesorele de la scolele secundare de fete de gradul I §i II se var numi dintre
absolventele scolei normale superiore de fete.
Se vor tine la minister duoe tablouri: unul pentru absolventele sectiunel literare, altul
pentru ale sectlunei sciinfiflce, in cari se var inscrle, in ordinea de merit, absolventele celor
duoe sectiunl ale scolei normale superiore de fete, in urma flecarui examen general de
capacitate, tinut dupe cum se prevede la art. 89.
Pana la crearea scolei normale superiore de fete, profesorele scolelor secundare de
fete se vor numi prin concurs, la care var fi admise absolventele scolelor secundare de gradul
II scolelor normale primare §i absolventele ori carei alte scole echivalente.
Art. 29. Profesorii de religiune in scolele secundare §i cei de materii religiose §i filosofice in
seminarii trebue sa fie clerici hlrotonlti §i sa alba diploma de doctor sau licentlat in teologie.
Candldatii nehlrotonltl vor putea fi prlmlti la examen, lnsa var fi nurnltl numai dupe hirotonisire.
Ei vor trece un examen de capacitate asupra studiilor religiose §i asupra limbei rornane.
Comisiunea examinatore se va numi de ministru §i se va compune din duoi profesori ai
facultatei de teologie §i un profesor de la una din facultatlle de litere. Probele la cari vor fi
supust vor consta in probe scrise, cari sunt eliminatorii, probe orale, cari vor fi extemporale, §i
probe de practica pedagogica.
Candldatii cari var fi reusit se var inscrie dupe fie-care sesiune de examen, in ordinea
de merit, intr'un tablou de capacitate special.
Art. 30. In scolele secundare rnaestril §i maestrele se numesc de minister, direct cu titlul
provisoriu, dintre personele cari au facut o scola de specialitatea lor in tera sau in strainatate
sau au facut lucrari de valore, recunoscuta in specialitatea lor.
Pe langa dovedirea studiilor sau lucrarilor facute Ii se va mai cere, inainte de a fi nurnlti
cu titlul provisoriu, sa faca mai multe lucrari §i lectii practice de specialitatea lor cu succes,
d'inaintea unor comisiuni numite de ministru. Aceste comisiuni sunt numite pe trei ani §i difera
pentru fie-care specialitate.
Numirea definitiva nu Ii se va da de cat dupe trei ani de provisorat, §i dupe ce un
delegat special al ministerului, trnpreuna cu un inspector al tnvetarnentulul secundar, vor fi
cercetat mai mult timp mersul scolei §i vor fi constatat bunele resultate obtinute de maestru
sau maestra cu titlul provisoriu.
Pentru aceste locuri, ministrul pate angaja §i strainl sau stralne, cu contracte pana la un
termen de 10 ani, §i cu o dlurna de fixat intre ministru §i intre maestri sau maestrele angajate.
Art. 31. Daca un candidat, Inserts in veriuna din tabelele de capacitate, inainte de a fi numit
profesor sau maestru, da dovada de imoralitate sau de purtare nedernna, el va putea fi sters
din tabela de catre ministru, in urma hotarirei motivate a consiliului inspectorilor
invetamentului secundar, aprobata §i de consiliul permanent de instructiune.
Art. 32. Cand un loc de profesor sau profesora, maestru sau maestra, va remanea vacant,
acesta se va aduce la cunoscinta generala prin Monitorul Oficial in termen de 15 dile eel mult.
Doritorii de a ocupa locul vacant vor petitiona la minister eel mult pana in o luna de la data
publicatiunei. Numirea se va face de ministru, dupe urmatorea ordine, de preferinta:
In prima linie va implini numerul de ore de curs ce are drept, in virtutea art. 35, sa

132
trnpuna profesorilor sau rnaestrllor din acelasl oras;
in a duoa linie, dintre profesorii sau rnaestrll titulari de alte scoll secundare din alte
erase, cari var fi facut cerere, cu conditiune sa alba in favorul lor avisul consiliului inspectorilor
secundari, dat in urma cercetarei statutului lor personal;
in a treia linie, dintre cei tnscrisi in tabloul de capacitate respectiv, cari tnca nu sunt
numiti dupe ordinea inscrierei in tablou;
' in a patra linie ministrul va putea acorda spar de ore peste numerul de 15, in
conformitate cu dlsposltiunile art. 35, daca avisul consiliului inspectorilor e favorabil
profesorului sau maestrului.
Pana la numirea titularului, cursurile var fi facute de un suplinitor numit de minister sau
dintre profesorii ori rnaestrii titulari de aceeasi materie, sau dintre cei lnscrisl in tabloul de
capacitate respectiv, sau dintre llcentlatil in litere sau in scllnte.
Art. 33. Orl-ce numire noua de profesor sau maestru se face cu titlul provisoriu prin decisiune
mlnisteriala.
in timpul provisoratului, profesorii §i maestril sunt supusl la o lnspectiune speciala.
Cei cari se var dovedi incapabili, imorali sau vatematori scolel var putea fi destltuiti de
ministru, in urma hotararei motivate a consiliului inspectorilor tnvetarnentulul secundar
aprobata §i de consiliul permanent de instructiune.
in cas cand causa lnvocata contra profesorului sau maestrului va ti numai
incapacitatea, ministrul va putea sa acorde profesorului sau maestrului Inca un an, dupe care,
daca nu va veni indreptare, ii va putea destitui cu aceeasi procedura ca la aliniatul precedent.
Acesta arnanare nu se va putea acorda mai mult decat de duce ori aceleasl persona.
Gel destituit in acest mod nu mai pate reintra In corpul didactic.
Dupe 3 ani de provisorat, profesorii §i rnaestrll, cari var fi dat dovedi de aptitudine,
moralitate §i consclinta in implinirea datoriei lor, var fi numlti definitiv, prin decret regal, in
urma raportului favorabil al consiliului inspectorilor secundari.
Profesorii §i maestril provisorii §i definitivi se numesc "titulari".

SECTIUNEA VI
Drepturile !Jii datoriile corpului didactic secundar

Art. 34. Apuntamentele membrilor corpului didactic secundar se compun: din o parte fixa
nurnlta "lefa", §i din o parte variabila nurnita "qradatiune".
Art. 35. Lefa fixa va fi de 420 lei pe luna pentru profesorii de licee §i gimnasii; de 300 lei pentru
profesorele de scole secundare de fete; de 200 lei pe tuna pentru profesorii de religiune;
De 200 lei pe luna pentru maestri.
Aceste cifre var fi micsorate cu 20 la suta pentru suplinitori. Diferenta se va versa la
Casa scolelor,
Pentru profesorii §i rnaestril din scolele normale se var considera, ca ore de curs, orele
consacrate conterintelor didactice facute cu scolarti, precum §i cele tntrebuintate de ei cu
scolarf in scola de apllcatie, conform orariului stabilit prin regulamentul scolel,
Profesorii §i maestrii din scolele secundare sunt datori sa faca pana la 15 ore de curs
pe septernana, in ori-ce scola secundara din acelasl oras, din materiile specialitatei sale sau
unei speclalltati inrudite.
Profesorilor de limbi moderne, de comptabilitate §i rnaestrllor Ii se pot complecta cele
15 ore de lucru §i in scolele primare superiore, sau in scolele primare profesionale.
Ministrul este in drept sa irnpuna profesorilor §i rnaestrllor in plus pana la 5 ore de curs
pe septemana, in care cas ei var primi o dlurna; profesorii de 20 lei pe ora, profesorele de 15 lei
pe ora, rnaestrii, maestrele §i profesorii de religiune de lei 10 pe ora. Aceste diurne nu
constituesc un drept pentru profesor sau maestru §i tnceteza indata ce inceteza §i sporul de ore.
Orele, a-data date, nu se pot lua de cat pentru a se da unui profesor numit din nou,
pentru a i se constitui cele 15 ore, sau prin faptul schimbarei programului studiilor.
Art. 36. Gradatiunea este crescerea lefei profesorilor §i mae§trilor secundari, provisorii sau
definitivi, cari Ii se da, potrivit cu timpul lor de serviciu in corpul didactic, in modul urmator: 1 o
la suta dupe 10 ani de functionare cu titlul provisoriu sau definitiv; 20 la suta dupe 15 ani de

133
functionare: 30 la suta dupe 20 ani de functlonare: 40 la suta dupe 25 ani de functlonare.
Tote qradatiunlle se vor socoti numai la lefa cuvenita pentru 15 ore de lectlunl pe
septernana.
Nu se tine in serna, pentru gradatiune, timpul petrecut in excludere tlrnporara din corpul
didactic ori in congediu mai mare de 3 luni; Se excepteza de la acesta disposltlune congediile
pentru cas de bola, pentru o lnsarclnare electlva, pentru numirea intr'o functiune
adrnlnistrativa scolara, pentru complectare de studii, sau pentru misiuni sctlntiflce.
Gradatiunea se da de la inceputul anului budgetar care urrneza pe acela in care s'a
implinit termenul pentru care ea se acorda.
Ea face parte integranta din apuntamente. Asupra ei se tac retineri pentru pensiune !?i
ea cornpleza la regularea drepturilor la pensiune.
Art. 37. Profesorii !?i rnaestrii sunt datori sa faca cursurile lor regulat, ast-fel cum sunt
prevedute in orare !?i programe.
Ei sunt datori sa faca, atat in clase, cat !?i afara de clase, tote lucrarile ce le sunt
impuse prin legi, regulamente, programe !?i instructluni ministeriale.
Ei sunt datori sa participe la tote consiliile, confertntele !?i comisiunile examinatore la
cari vor fi nurnitl de autoritatea scolara, Cand insa aceste lnsarclnari ar reclama activitatea
profesorului sau maestrului in afara de scola, el va fi indemnisat dupe regulile ce se vor stabili
prin regulament.
Art. 38. Ori-ce absents nemotlvata la veri-una din indatoririle puse profesorilor !?i rnaestrilor
prin art. 37 trage dupe densa o retlnere din apuntamente, proportional cu timpul absentat.
Aceste retinerl se vor versa la Casa scolelor.
Art. 39. Nici un profesor sau maestru nu pote parasl scola fara congediu.
Acei care va absenta in cursul unui an 30 de dile fara congediu sau tara motiv
binecuventat, apreciat de minister, va fi considerat ca demisionat.
Congediile se acorda:
a) Pentru casuri de bola bine constatata. Daca congediul de bola se prelungesce
peste un an, ministrul are dreptul, cu avisul conform al consiliului permanent, sa
puna pe profesor sau maestru la pensiune din oficiu;
b) Pentru numirea intr'o functlune adrnlnistratlva scolara sau pentru o lnsarcinare
temporara scllntiflca:
c) Pentru complectarea studiilor in stralnetate:
d) Pentru indeplinirea unui mandat electiv.
in casul cand congediul e mai lung de duoe luni, suplinitorul se numesce din oficiu de
minister !?i se retribuesce cu 80 la suta din lefa titularului !?i in comptul acestuia. Gradatla va
rernane intrega titularului.
Cand congediul mai mare de duoe luni este acordat pentru causa de bola, suplinitorul
va primi numai 60 la suta din lefa titularului.
Art. 40. Membrii corpului didactic secundar nu vor putea fi asoclati, directori, profesori sau
repetitori in institute private, unde se afla scolari cari frecuenteza scola in care ei functioneza,
!?i nici lectluni private sau repetltiunl nu pot da la asemenea scolarl,
Art. 41. Profesorii !?i maestrli secundari definitivi de ambele sexe sunt inamovibili. Ei nu pot fi
suspendatl, perrnutati sau exclusl din corpul didactic de cat in conformitate cu prescrierile
acestei legi.
Art. 42. lnceteza de a face parte din corpul didactic profesorii !?i maestrli condamnati pentru
crime sau pentru delictele urrnatore: fals, furt, tnselaclune, abus de incredere, calomnie,
rnarturie rnlnclnoasa, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici, mituire, percepere
de taxe ilegale, spargere de sigilii, sustragere de acte in casul art. 204 din codul penal.
in timpul instructiunel !?i al judecatei profesorii !?i rnaestrii sunt suspendati de drept.
Art. 43. Dupe 30 de ani se serviciu, ministerul pote pune din oficiu la pensiune pe un membru
al corpului didactic secundar, avend pentru acesta avisul conform al consiliului permanent.
Acesta se va pronunta, luand in considerare hotarirea motivata a consiliului inspectorilor
invetamentului secundar, precum !?i statul personal cu notele de inspectiune ale profesorului
sau maestrului; la nevoia, consiliul permanent pote hotari o noua inspectiune, facuta sau de
un inspector sau chiar de unul din membrii sai.
Daca un profesor sau maestru este afectat de o infirmitate sau de o bola cronica, care

134
l-ar face neapt pentru indeplinirea functiunei sale, ministrul va putea orendui o ancheta la care
sa ia parte eel putln ~i doui profesori ai unei facultatl de rnedlclna. Constatandu-ss infirmitatea
sau bola cronlca, ministrul, cu avisul conform al consiliului permanent, va putea pronunta
punerea la pensiune din oficiu a profesorului, acordandu-l-se pensiunea termenului urrnator ce
i s'ar cuveni dupe anii serviti deja.
inainte de numirea ca titulari, candldatii vor fi exarninaf de unul sau mai multi medici §i
nu vor fi nurnlti daca se va constata ca n'au constltutla flsica necesara pentru acesta carlera.
Dupe versta de 65 de ani lmpllnltl, punerea la pensiune din oficiu a membrilor corpului
didactic secundar este obligatorie.
Art. 44. Este oprit membrilor corpului didactic secundar exercitiul orl-carul comerciu §i al ori-
carei profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functlunei.
Art. 45. Membrii corpului didactic, cari vor calca indatoririle ce le sunt impuse prin legi sau
regulamente, sau vor da dovedi de incapacitate, de imoralitate, ori de rea purtare in societate,
vor fi supusl, dupe gravitatea culpei, la una din urmatorele pedepse:
a) Avertismentul;
b) Amenda, cu perderea lefei pe timp de 1 p~ma la 15 dile;
c) Censura, cu perderea lefei pe timp de 1 pana la 30 dile;
d) Suspendarea, pe timp de 2 pana la 6 luni; in timpul suspendarei, profesorul sau
maestrul va ti suplinit in comptul seu, suplinitorul fiind numit de minister, conform
art. 32, alin. VI, ~i platlt cu 80 la suta din lefa celui suspendat; gradatiunea insa va
rernanea intrega acestuia;
e) Permutarea;
f) Excluderea ternporara din corpul didactic, pana la maximul de 2 ani; in timpul ei,
profesorul sau maestrul perde §i lefa §i gradatiunea;
g) Excluderea pentru tot-d'a-una din corpul didactic.
Art. 46. Dintre pedepsele prevedute la art. 45, ministrul sau un inspector general pote
pronunta pe cea de la lit. a.
Ministrul, in urma raportului motivat al unui inspector ~i luand avisul consiliului
permanent, pote pronunta pedepsa de la lit. b: iar in urma raportului motivat al unui inspector
§i luand avisul conform al consiliului permanent, pedepsa de la lit. c. Sumele provenind din
arnenda §i censura se vor varsa la Casa scolelor. Amenda §i censura lnsa nu se pot aplica
uneia §i aceleeasi persona mai mult de 30 de dile in cursul unui an scolar,
Ministrul, dupe hotarlrea comisiunei de judecata, preveduta la art. 47, aplica pedepsele
de la lit. d, e, f §i g.
Art. 47. Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic secundar §i superior va fi
cornpusa din cinci membri, din cari duoi supleantl, nurniti prin decret regal.
Duoi, din o lista de sese, presintata de Senatul Unlversltatel din Bucuresci, dintre
profesorii acelei Universitati:
Duoi, din o llsta de sese, preslntata de Senatul Universitatel din lasl, dintre profesorii
acelei Universltati:
Un profesor universitar, numit de ministru.
Dintre cei duoi supleantl, unul va fi luat din Universitatea din Bucuresci, eel-alt din
Universitatea din la§i.
Membrii comisiunei se numesc pe timp de sese ani.
Ei se reinouesc prin tragere la sorti a cate duoi membrii, la fie-care duoi ani.
Membrii e§iti la sorti pot fi nurnlti din nou.
Judecata se va face dupe ce acusatul va fi fost citat sa se presinte inaintea comisiunei.
El are dreptul a lua cunosclnta de acusare, de actele ~i probele invocate contra sa. Acusarea
va fi sustinuta de un delegat al ministerului, iar acusatul i§i va face apararea in persona, in
scris sau verbal, ori prin aparator ales de acusat dintre membrii corpului didactic.
Comisiunea tucreza cu trei membri. Atat delegatul ministerului, cat ~i acusatul, au
dreptul de a recusa cate unul din membrii, care atunci se Tnlocuesce prin cate unul din cei
duoi supleantl, tras la sorti de catre presedlntele comisiunei.
Comisiunea de judecata, ascultand pe acusat, hotarasce daca sedinta e publica sau nu.
Daca gasesce de cuviinta, comisiunea pote dispune facerea unui supliment de ancheta.
Comisiunea pote pronunta ori-care din pedepsele enumerate la art. 45.

135
 Excluderea pronuntata in virtutea art. 45, lit. f §i g, se va face prin decret regal.
Hotarlrlle comisiunei var fi executorii §i fara recurs §i se var inainta tndata ministerului
trnpreuna cu dosarul afacerei.
Cand tnsa pedepsa pronuntata e cea preveduta la art. 45, lit. g, profesorul exclus are
drept de a cere ministrului lnstructlunel revisuirea procesului. Ministrul, luand avisul conform al
consiliului permanent, hotarasce asupra cererei de revisuire.
Cand cererea de revisuire este adrnisa, dosarul, trnpreuna cu hotarlrea rnotlvata a
consiliului permanent, se va inainta comisiunei de judecata prevaduta in acest articol.
Procesul in revisuire se judeca de catre comisiunea cornplecta, cornpusa din cei 5 membrii.
Profesorul acusat are dreptul de a recusa pe unul dintre membrii comisiunei. In acest
cas, unul dintre membrii Senatului universitar din Bucuresci, tras la sorti, va inlocui pe
membrul recusat.

CAPITOLUL Ill
Scolele normale

Art. 48. Scolele normale de lnvetatori §i tnvetatore, de institutori §i institutore, ast-fel cum sunt
organisate prin legea lnvetarnentulul primar din 1896, sunt asimilate, intru tot ceea ce privesce
numirea, drepturile, datoriile, disciplina §i remunerarea corpului didactic, cu liceele §i gimnasiile.
Cu tote acestea, aspirantii la catedra de pedagogie a unei scale normale, pe langa
condltiunlle prevedute la art. 23 pentru profesorii de curs secundar, var trebui sa dovedesca
ca au lucrat in timp de un an intr'o scola de apllcatle alipita pe langa o scola norrnala de
institutori sau tnvetatorl. Ei var face duoe probe de practlca pedagogica: una intr'o clasa a unei
scole normale, pentru a dovedi competinta in predarea cursului de pedagogie, §i a duoa intr'o
clasa primara a scolel de apllcatie. Probele se var face in conditlunile prevedute la art. 24.
Asplrantil la ori-ce alte speclalitatl la scolele normale var trebuie sa fie lntrebatl, la
examenul de capacitate §i din pedagogie; deosebit ei var trebui sa dovedesca ca au lucrat in
timp de eel putin un trimestru intr'o §Cola de aplicatle allplta pe langa o scola norrnala de
institutori sau tnvetatori.
Ministrul are dreptul de a permuta, in timpul provisoratului, pe profesorii unei scole
normale la un liceu sau gimnasiu, in urma raporturilor de inspectiune §i ascultand §i pe
consiliul permanent.
lnstitutorii §i lnvetatorii de la scolele de aplicatiune, alaturati pe langa scolele normale,
sunt nurnlti dintre institutorii sau tnvetatorli norrnalistl, cari var fi functionand ca titulari la o
scola prirnara urbana sau rurala, in urma recomandatlunei directorului scolel normale, facuta
dupe luarea avisului directorului scolei de aplicatlune. lnstitutorii §i tnvetatorli, ast-fel numlti,
var fi supllnlti din oficiu la catedrele lor pe tot timpul cat var functlona la scolile de apllcatie.
lnstitutorii var avea retributlunea de institutori, iar tnvetatorli de 120 lei lunar. Dupe un stagiu
de 3 ani se va putea conferi tnvetatorllor de la scolele de apllcatie de pe langa scolele normale
de tnvetatori, titlul §i lefa de instituter, in urma recomandarei rnotivata a directorului scolei
normale, facuta dupe luarea avisului directorului §Colei de aplicatie §i a unui raport special al
inspectorului. lnstitutorii vor putea continua functionarea lor in §Cola de aplicatie in care §i-au
facut stagiul de 3 ani.
Directorul va fi ajutat in conducerea morala a §Colei §i in prepararea §colarilor de un
numar de institutori sau invetatori recomandati de dansul §i numiti de minister. Ei var locui in
§cola §i nu var putea fi casatoriti. Retributiunea lor va fi aceea de instituter sau invetator dupe
gradul pe care 'I au.
Mae§trii de lucru manual sunt asimilati mae§trilor de la licee §i gimnasii, in privirea
retributiunei. Ei se numesc de ministru, cu titlu provisoriu, dintre personele speciale. Numirea
definitiva se face dupe 3 ani, in urma unui examen teoretic §i practic, tinendu-se sema §i de
resultatele dobendite in §Cola.
Ministerul va putea angagia prin contract §i straini ca mae§tri pentru diversele
aplicatiuni practice.
Fie-care §Cola normala de invetatori va dispune de cate o intindere de lac indestulatore
pentru lucrarile practice de agricultura §i pomologie ce var trebui facute de §Colari.

136
 Profesorii ~i rnaestrii scolelor normale var putea fi obligati sa faca un curs suplimentar
pentru lnvetatoril §i institutorii trarnisl la scola normala pentru a se perfectlona, conform art. 78
din legea tnvetarnentulul primar §i normal. Pentru acesta lucrare ei var primi o dlurna peste
apuntamentele lor ordinare.

CAPITOLUL IV
SEMINARllLE

Art. 49. Corpul didactic al seminariilor de gradul I §i II este supus prescrierilor acestei legi in
tot ce privesce recrutarea, drepturile, datoriile, disciplina §i remunerarea.

CAPITOLUL V
iNVETAMENTUL SUPERIOR

SECTIUNEAI
Universitatile~i lmpartlrea tor

Art. 50. Unlversltatile sunt duce: una in Bucuresci §i alta in lasi.

Fie-care Universitate va coprinde:
Facultatea de teologie ortodoxa;
Facultatea de drept;
Facultatea de mediclna:
Facultatea de filosofie ~i litere;
Facultatea de sclinte.
Art. 51. Facultatea de teologie va coprinde studiul sclintelor teologice ortodoxe.
Facultatea de drept va coprinde studiul sciintelor juridice §i al scilntelor de Stat.
Facultatea de rnediclna va coprinde studiul sclintelor medicale §i al celor aiutatore.
Facultatea de filosofie §i litere va coprinde studiile filosofice, literare, filologice §i istorice.
Facultatea de sciinte va coprinde studiul scintelor matematice, fisico-chimice §i naturale.
Fie-care facultate va putea fi impartita in sectiuni.
lrnpartirea in sectluni pate ori-cand fi modificata de catre ministru, cerend §i avisul
consiliului facultatei respective.
Studiile universitare se var face prin cursuri, conterinte §i lucrari practice in seminare, in
institute §i in laboratorii.
Aceste lucrari constituesc lnvetamentul normal al Universltatllor §i se fac de profesori §i
aqreqatl, ejutati de personalul necesar.
Cursurile publice §i conferintele universitare sunt gratuite. Pentru lucrarlle in laborator
se va percepe de la fie-care student o taxa destinata a acoperi cheltuelile de material.
Studentii llpslti de mijloce se var putea dispensa de plata acestei taxe. Dispensa se va acorda
de catre rectorul Unlversltatel.
Unele din cursurile Universitatel pot sa fie comune la mai multe facultatl §i scole
superiore. De asemenea studentil unei facultati pot fi obliqati sa urmeze §i la unele cursuri de
la alta facultate.
Se var putea lnfiinta pe langa fie-care facultate cursuri complimentare. Studiile
complimentare var putea fi coordonate spre a forma o scola speclala. Scolele speciale, ast-fel
formate, var putea conferi grade, daca var fi fast autorisate prin un decret regal.
Pe langa facultatile mai sus aratate, ministrul pate lnflinta unul sau mai multe cursuri
publice, pe timp scurt sau pe timp maximum de 10 ani, asupra unor materii ce se propun sau
s'ar putea propune in diferite facultatl §i cari se var Incredlnta profesorilor §i Invetatorilor din
strainetate. Acesti profesori var propune cursurile intr'una din limbile moderne cari se tnvata in
scolele nostre secundare.
Un regulament va fixa modalltatile. Plata acestor profesori se va fixa prin buna
tnteleqere intre profesori §i ministru.
Art. 52. Afara de lucrarlle prevedute la art. 51, pe langa fie-care Universitate se var putea face

137
cursuri libere §i gratuite asupra orl-carei ramure de sclinte, de catre persone cari nu apartin
corpului profesoral universitar.
Personele cari var voi a deschide un asemenea curs, var trebui sa alba invoirea
Senatului Untversitatel, data dupe ce va luat avisul motivat al consiliului facultatel respective §i
aprobarea ministerului.
Un curs liber va putea fi inchis prin decidune mlnlsteriala, dupe ce se va avea avisul
Senatului Unlversitatel. In cas de urqenta, rectorul va putea suspenda cursul, aducand faptul
imediat in desbaterea Senatului Unlversitatei.
Art. 53. Fie-care Universitate este persona juridica, capabila de a dobendi §i de a poseda.
Senatul universitar este representantul legal al Universitatei. El, ca persona juridlca,
pate delega deplinele sale puteri rectorului sau unui din membrii sei.
Unlversltanle sunt tntretlnute de Stat. Ele sunt supuse controlului ministrului
lnstructiunei publice §i al cultelor.

SECTIUNEA II
Studenti, cursuri, examene, diplome §i disciplina

Art. 54. Nu se pot inscrie ca studenti in Universitate de cat absolventli liceelor cari au trecut
examenul de admitere, cu exceptiunea preveduta la art. 18, aliniatul ultim.
Absolvenni cu diploma al seminariilor se pot inscrie in facultatea de teologie.
Art. 55. Studentii sunt datori sa frecuenteze regulat cursurile, conterlntele ~i lucrarile practice ale
facultatel sau secnunei in care sunt lnscrisi §i sa treca regulat examenele prevedute in regulament.
Studentii facultatei de teologie var fi datori sa urmeze la facultatea de litere cursul de
limba latina §i de limba greca, obllqatl fiind a lucra in seminariile acestor cursuri.
Studentii cari, in curs de duoi ani consecutivi, nu var ti trecut examenele cuvenite, conform
dlsposlnunilor prevedute in regulamentul facultatei, var fi §ter§i din matricula facultatet.
Studentul sters din rnatricula nu se va putea reinscrie in aceeasi facultate de cat la
inceputul unui an scolar urrnator, §i numai daca consiliul facultatei respective va admite
acesta reinscriere.
Pedepsele studentilor se var putea aplica de decanul, rector sau Senatul Unlversltatel,
dupe regulele stabilite prin regulamentul de ordine §i dlsciplina, Pentru abaterile comise in
atara de coprinsul Unlversltatei, in calitate de studenti §i in nume de studenti, aceste pedepse
se var putea aplica §i de ministru, luand avisul Senatului universitar.
In cas de turburari grave, Senatul Universitatel sau ministrul - acesta din urrna dupe ce
va lua avisul consiliului permanent de lnstructiune, - var putea pronunta inchiderea ternporara
a unuia sau mai multe cursuri.
Asociatiunile de studenti nu se var putea forma de cat cu autorizarea Senatului
Universitatei. Acesta autorisare este revocabila.
Regulamentul de ordine §i disclplina al studentilor universitari, cornuna ambelor
Unlversitatl, va fi elaborat de un consiliu campus din rectorii §i din decanii ambelor Universltati
§i din un delegat al ministerului. Ministrul, dupe ce va fi luat avisul Senatelor ambelor
Universltatl, va hotart asupra Jui §i'I va supune sancfiunel regale. •
Art. 56. Anul scolar pentru Universltaf incepe la 1 Octombre §i se termina la 30 lunie. In acest
timp se coprind §i sesiunile de examene.
In acest interval, afara de Duminici, var fi vacante de la 24 Decembre pana la 7
lanuarie incluslv, de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomei inclusiv, precum §i
serbatorile cele mari blsericesti §i natlonale, cari se var fixa pentru fie-care Universitate de
catre rectorat §i al carer numer nu va trece peste 15 pentru un an scolar.
Art. 57. Fie-care Universitate va elibera duce feluri de diplome: diploma de llcenta §i diploma
de doctorat.
Facultatile de drept, de litere, de scilnte §i teologie nu var putea elibera diploma de
doctor de cat dupe ce un decret regal va fi hotarat acesta. 0 asemenea dispositiune se pate
oricand desfiinta tot printr'un decret regal.
Facultatile de medicina va elibera numai diploma de doctorat.
Un regulament comun, elaborat de comisiuni mixte din ambele Universitati. impreuna
cu delegati ai ministrului, va stabili cari sunt, pentru fie-care facultate §i sectiune, cursurile,

138
conterintele §i lucrarile practice, precum §i examenele cari privesc pe fie-care facultate §i cari
sunt necesare pentru obtinerea fle-carel diploma universitare. Ministrul, dupe ce va fi luat
avisul facultatilor
un respective, va hotart asupra lui §i'I va supune sanctiunei regale.
In nici cas numerul anilor de studiu in o specialitate nu va putea ti mai mic de trei
0

pentru llcenta §i de cinci pentru doctorat.

Examenele trecute inaintea Universltatilor, pentru obtinerea unei diploma, sunt
examene de Stat. Diplomele obtlnute in virtutea acestor examene confers posesorilor lor tote
drepturile prevedute prin legi §i regulamente.
Facultatile nu vor putea conferi diploma tara trecerea tutulor examenelor prevedute in
regulament, nici titluri onorifice.
Art. 58. Diplomele §i certificatele obtinute in strainetate sau de la scole din tera, neprevedute
in presenta lege, vor putea ti recunoscute, dupe ce se va stabili echivalenta lor de catre una
din Universitati.
Echlvalenta diplomelor §i certificatelor de absolvirea lnvetamentulul secundar se va
judeca de catre o comisiune compusa din rector, decanul facultatei de filosofie §i litere §i
decanul facultatei de sciinte.
Echivalenta diplomelor §i certificatelor de studii universitare se va judeca de consiliul
tacultatei respective, conform dlsposltiunllor prevedute in acesta privinta in regulamentul fie-
carel facultati.

SECTIUNEA Ill
Corpul profesoral al Universitatilor

Art. 59. Corpul profesoral al Unlversltatilor se compune din profesori §i agregati.

Art. 60. Profesorii §i agregatii fac cursurile universitare fundamentale sau desvoltatore,
precum §i conferintele §i lucrarile practice, cari se raporta in mod nemijlocit la aceste cursuri.
Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, laborator sau institut universitar, ori de sef de
clinlca in spitalele alipite pe langa Universitati.
Art. 61. Tn fie-care facultate, afara de cea de 'teologie, vo~ fi agregati.
Numerul aqreqatilor se va fixa prin regulament. In nici un cas el nu pote trece peste
numerul profesorilor.
La facultatea de mediclna §i de drept, agregatii cari nu mai primesc lefa nu se mai
socotesc in numerul de mai sus.
La facultatile de drept §i de medlcina, agregatii nu primesc lefa de cat in primii 5 ani dupe
numirea lor. Ei insa continua a avea acleasl drepturi §i datorii ca §i agregatii cari primesc lefa.
Lefa aqreqatilor la facultatile de litere §i de sclinte este de lei 500 pe luna, la facultatile
de mediclna §i de drept de 300 lei pe luna.
Art. 62. La facultatile de drept §i de rnedlclna agregatii se numesc prin concurs.
Concursurile se tin la epoci fixate prin regulament, d'inaintea unei comisiuni compusa
din 2 deleqati alesl de facultatea respectiva dintre profesorii facultatel, un delegat ales de
facultatea corespundetore de la cea-alta Universitate §i duoi deleqati nurnitl de ministru.
Concursul se va tine pe speclalltati: medicina §i chirurgie, la facultatea de medlcina:
drept §i sclinte de Stat la facultatea de drept.
Pentru a fi admis la examenul de agregati, candidatii trebue sa aiba diploma de doctori din
tera sau din strainetate. Pana csnd facultatile nostre vor da titlu de doctor, licenta va fi suficienta.
· La concurs, se va tine antelu in 'sema lucrarile originale ale candidatilor; in urma vor fi
probe scrise, lectiuni publice §i lucrari practice.
Comisiunea va putea recomanda ministrului pe candidati pentru a fi numiti chiar numai
pe baza lucrarilor. Tn cas cand examenul nu va da nici un resultat sau comisiunea, timp de 2
luni de la convocarea ei, nu va recomanda pe nimeni, ministrul pote numi d'a dreptul agregat
pe ori-ce persona care intrunesce conditiunile legei. Nu va putea insa numi pe nici unul din
candidatii declarati de comisiune insuficienti la acel examen.
~·omisiunea va putea lucra §i decide' cu majoritatea membrilor presenti.
In nici un cas, nimeni nu pote fi numit agregat pentru clinica, daca nu a fost intern de
spital, cap de clinica, medic primar sau secundar in acea specialitate.
Comisiunile vor putea recomanda ministrului, fara a mai tine concurs, pe romanii cari

139
ocupa o functiune insemnata intr'o Universitate straina.
Ministrul pate aproba sau nu ast-fel de recornandari, de asemenea el pate anula
concursurile tinute.
Tn facultatile de litere ~i de sciinte agregatii se numesc de ministru dintre personele
recomandate de catre Senatul Universitatei, trnpreuna cu colegiul profesorilor facultatel respective.
Pentru fie-care lac de agregat in facultatile de litere ~i de sciinte, cele dupe Unlversltati
recornanda, cum s'a aratat mai sus, ministrului cate unul sau duoi candldati, putend acelasl
candidat fi recomandat de ambele Unlversltati.
Nu pot fi recomandaf de cat acei cari au titlul de licentiati sau doctori in specialitatea
respectiva ~i au facut lucrari insemnate in specialitatea lor.
Ministrul pote numi pe ori-care din cei recomandaf sau pe nici unul. De asemenea Senaturile
Universitatilor pot sa nu recomande pe nimeni; in acest cas insa incherea lor va fi motivata.
Toti agregatii din tote facultatile sunt supusl contirmarel, dupe o functiune de 3 ani.
Dupe acest timp, in urma raportului favorabil al Senatului Unlversltatel, dat dupe propunerea
consiliului facultatel respective, ministrul va putea face confirmarea. Daca raportul nu este
favorabil, se va mai putea da agregatului inca duoe prelungiri de cate trei ani. Daca nici dupe
aceste intervale el nu va ti recomandat de Universitate pentru confirmare, va inceta de drept a
mai face parte din numerul aqreqatilor.
Docentli abllitati in momentul prornulqarel legei de fata, devin de drept agregati cu titlul
provisoriu, daca var fi recomandati de consiliul facultatel respective.
Tn eel d'anteiu duoi ani, cari' var urma dupe prornulqarea acestei legi, jumetate din locurile
de agregati ce se var prevedea in budget pentru facultatile de drept ~i de rnedicina, var fi nurnlti
dupe normele stabilite in acest articol, pentru agregati de la facultatiie de litere ~i sciinte.
Art. 63. Cand o catedra ocupata de un agregat sau de un profesor remane vacanta,
ministerul, in urma avisului consiliului facultatei respective, tnsarcmeza cu suplinirea ei pe unul
dintre agregatii sau dintre profesorii facultatel.
Art. 64. Numerul profesorilor din fie-care facultate va fi eel putin numerul prevedut in legea
budgetara din momentul promulqarei acestei legi.
Tn cas de vacanta a unui lac de profesor, Senatul fle-carei Unlversitati, unit cu Colegiul
profesorilor facultatei respective, va recomanda ministrului cate un candidat, putend fi aceeasi
persona luata dintre aqreqati cu o vechime de eel putin duoi ani in gradul de agregat, sau
dintre actuali suplinitori cu aceeasi vechime, sau dintre agregatii sau candldatli doctori sau
licentiati in specialitatea respectiva ~i dlstlnsl prin lucrari originale de o reala notorietate.
Ministrul da numirea.
El are tnsa ~i dreptul de a nu confirma pe nici unul din cei recomandati, dupe cum ~i
Senatul Unlversitatel are dreptul a nu recomanda pe nimeni, rnotivand insa hotarlrea sa.
Senatul Unlversltatel, unit cu colegiul facultatel, pate recomanda ~i strainl cari s'au
distins prin lucrari sciintifice de mare tnsemnatate.
Ministrul mai pate numi ~i dintre rornanli ajun~i profesori extraordinari in Unlversltatlle
renumite din stralnetate. Tn acest cas profesorul intra cu vechimea ce avea in ac'ea
Universitate in ceea ce privesce dreptul sau la gradatiune.
Profesorii facultatei de teologie var trebui sa fie cre~tini-ortodoc~i. La numirea lor,
deosebit de recomandarea Senatului Universitatei, va recomanda ~i Sf. Sinod un candidat.
Ministrul va alege.
Art. 65. Actualele catedre universitare se pastreza.
Destinatiunea lor, in cas de ar fi vacante, pote fi schimbata prin decisie ministeriala,
dupe cererea facultatei respective sau prin legea budgetara.
La facultatile de litere ~i sciinte, in cas de vacanta de o catedra de profesor, se pate
recomanda ~i un agregat din alta specialitate, remanend ca, cu specialitatea devenita
vacanta, sa fie insarcinat un agregat.
Art. 66. Fie-care din cursurile universitare pate fi facut de unul sau mai multi profesori sau
agregati. Din contra, acela~i profesor sau agregat pate fi insarcinat cu mai multe cursuri in
cadrul specialitatei sale. Tn aceasta privinta. ministerul va cere tot d'a-una avisul consiliului
facultatei respective.
De asemenea profesorii ~i agregatii pot fi obligati a face cursuri ~i in alte facultati, insa
numai in materia care intra in sfera specialitatei lor. Pentru asemenea cursuri suplimentare ei

140
var primi o diurna.
Fie-care profesor sau agregat pate face lectluni suplimentare asupra ori-caror alte
materii in limita specialitatei sale, §i chiar in afara de specialitate; acesta insa numai cu
autorlsatlunea consiliului facultatei respective. In cas de controversa, profesorul va putea
apela la Senatul Unlversitatei, care se va pronunta asupra cererei, imediat §i in ultlrna
lnstanta. Asemenea cursuri sunt gratuite §i facultative pentru studentl,
Art. 67. Agregatii §i profesorii universitari sunt inamovibili. Ei nu pot fi suspendatl, permutati
sau exclusi din corpul didactic de cat in conformitate cu prescrierile acestei legi.
Art. 68. Profesorii §i agregatii sunt obliqatl sa faca regulat cursurile §i conterintele cu cari sunt
insarcinati, conform programelor §i regulamentelor. Numerul orelor de curs, conterinte sau lucrari
practice se determina de catre consiliul fie-carel facultatl, ~are va cauta sa armoniseze lucrarile
facultatel cu nevoile de pregatire ale fie-carel speclalitati. In ori-ce cas, numerul orelor de curs,
conferinte §i lucrart practice nu va fi mai mic de 6 ore pe septernana pentru fie-care profesor.
Ei sunt datori sa ia parte la examene, consilii de facultate sau de Universitate, sa
prlrnesca §i sa indeplinesca tnsarcinarile de membri in Senatul universitar.
Ei sunt datori sa faca parte din juriile examinatore in cari var fi nurnln, fie de rector, fie de
decani, fie de consilii, fie de ministru, conform legei §i regulamentelor. Cand insa aceste insarcinari
ar fi straine de Universitate, ei var fi lndemnlsatl dupe regulile ce se var stabili prin regulamente.
Ori-ce lipsa nejustificata de la una din aceste indatoriri va trage dupe densa o retinere
proportionala din apuntamente, care se va versa in Casa scolelor. In cas de recidiva, se var
putea aplica §i alte pedepse disciplinare.
Art. 69. Dlspositlunlle articolelor 25, alin. Ill, 38, 39, 42, 44 din acesta lege se apllca §i
profesorilor §i aqreqatilor universitari, cu deosebire ca alin. c de la art. 39 se suprlrna §i se
inlocuesce cu aliniatul urrnator: c) Pentru numirea in functiunea de ministru.
Art. 70. Pedepsele disciplinare, la cari pot fi supusl profesorii §i agregatii universitari, sunt cele
enumerate la art. 45 din acesta lege, afara de cea de la alin. e. Dintre densele, ministrul, cu
avisul conform al consiliului permanent de lnstructiune, pate pronunta contra unui profesor sau
agregat pe cele de sub alin. a §i b. Celelalte pedepse se pot pronunta de comisiunea de
judecata preveduta la art. 47 din acesta lege, §i in formele prevedute acolo.
Art. 71. Dupe trei-deci de ani de serviciu, un profesor sau un agregat universitar pate fi pus la
pensiune din oficiu, cu avisul conform al consiliului permanent.
De asemenea pate fi pus din oficiu la pensie §i agregatul universitar care a trecut
versta de 70 ani tmpllniti.
Profesorii universitari trecuti la pensiune in virtutea acestui articol var pastra titlul de
profesori onorari.
Art. 73. Profesorii universitari var primi leta de 800 de lei pe luna: agregatii conform art. 61 din
acesta lege.
Lefile profesorilor §i aqreqatllor universitari sunt supuse gradatiunei, conform art. 36.
Nimeni nu pate ocupa duce catedre universitare, afara de casul suplinirei, prevedut la
art. 63. Catedrele suplinite se platesc cu lefa preveduta pentru agregati.
Profesorii §i agregatii cari var avea a dirige un institut, un laborator sau un seminar, var
mai primi o dlurna de 300 lei pe luna. Se excepteza institutele, laboratoriile §i seminarele, a
carer organisare este regulata prin legi speciale, §i ai carer directori se var platl cu lefile
prevedute in acele legi.
Salariile §i diurnele prevedute in acest aliniat se var rnlcsora cu 20% pentru suplinitori.
Directorii laboratoriilor de pe langa catedrele de clinici nu sunt platiti.

SECTIUNEA IV
Adrnlnlstratlunea interiora a Universitatilor

Art. 74. Fie-care Universitate se administreza de catre un rector, numit prin decret regal, pe termen
de trei ani, din o lista de trei persona alese de consiliul universitar dintre profesorii in activitate.
Rectorul este reeligibil.
El are o diurna de 500 lei pe luna.
Rectorul trebue sa aiba varsta de 40 ani §i sa fi servit eel putin opt ani ca profesor
universitar.

141
Art. 75. Afacerile interiore ale fie-carei facultati sunt conduse de catre un decan ales de
consiliul facultatel dintre profesorii ei in activitate, pe termen de duoi ani, §i confirmat prin
decret regal.
Decanul este reeligibil.
El are o diurna de 150 lei pe luna.
Decanul controleza regulata frecuentare la cursuri §i cele-alte lucrarl ale membrilor
corpului didactic al facultatei.
El are atrlbutiuni disciplinare asupra studentllor, conform regulamentului.
El are sub autoritatea sa cancelaria facultatei.
El requleza examenele §i numesce comisunile examinatore.
In lipsa decanului, functiunlle sale sunt indeplinite de eel mai vechiu dintre profesorii
facultatei.
Art. 76. Atat rectorul, cat §i decanii pot fi revocati prin decret regal, dat dupe un raport motivat
al ministrului. Gel revocat nu mai pote fi reales timp de trei ani.
Art. 77. Rectorul adrninistreza Universitatea cu concursul Senatului Universitar, care se
compune, atara de rector, din decanii facultatilor §i din cate un membru ales de profesorii in
activitate ai fie-carei facultati dintre den§ii. Membrii ordinari ai Senatului se aleg pe cate duoi
ani §i sunt reeligibili. Alegerea lor va fi conflrrnata de ministru.
Senatul e presidat de rector, sau, in lipsa, de eel mai vechiu dintre decani.
El se intrunesce in §edinta ordinara o-data pe luna, §i in sedinte extraordinare de cate
ori este convocat de rector.
Senatul universitar, pe langa diversele atributiunl ce ii sunt date prin presenta lege, mai
are §i pe cele urrnatore:
a) Administreza averea proprie a unlversitatel, conform actelor de donatiune sau de
fondatiune §i regulamentelor speciale, §i conformandu-se dlspositlunllor coprinse
in legea Casei scolelor. La finele fie-carul an scolar el da serna publica consiliului
universitar de modul cum a administrat averea Unlversltatel:
b) Prepara proiectul de budget al averei Unlversltatei §i ii supune la aprobarea
consiliului universitar;
c) Se pronunta asupra acceptlunei legatelor sau donatiunilor §i indeplinesce formele
cerute de legi pentru intrarea in posesiune;
d) Se pronunta in cestiunile de dlsclplina ale studentilor in casurile prevedute de
regulamentul de ordine §i disclplina:
e) la cunosclnta de raporturile decanilor, facute in numele consiliilor de facultate, §i
adreseza ministerului, la finele fle-carui an scolar, un raport general asupra
lucrarilor facute in Universitate, asupra lipsurilor constatate §i a lmbunetatlrllor de
adus;
f) Se pronunta in tote cestiunile asupra carora va fi consultat de rector sau de
ministru.
Art. 78. Consiliul de facultate se compune din toti profesorii §i agregatii facultatl',
El este convocat §i presidat de decan, sau, in llpsa, de eel mai vechiu dintre profesori.
Consiliul de facultate, pe langa atrlbuftunile ce'i sunt date prin presenta lege, mai are §i
pe cele urmatore:
a) Face orariul facultatei in asa chip in cat studentii facultatei sa pota audia tote
cursurile de cari au nevoia pentru prepararea examenelor ce au sa treca, atat in
facultatea unde sunt lnscrisl, cat §i cursurile inrudite sau ajutatore de la alte facultati.
Ministerul pote interveni, in acest sens, la consiliul facultatel; el pote apela la
Senatul Unlversltatel, daca crede ca facultatea nu a tinut sema de aceste cerinte:
b) Discuta diversele cestiuni cari intereseza mersul studiilor, precum §i disciplina in
facultate, iar resolutiunile luate le supune Senatului universitar;
c) La finele fie-carul an scolar face o dare de serna de starea facultatei, pe care
decanul o lnalnteza Senatului universitar;
d) Forrneza regulamentele facultatei, cari vor fi supuse aprobarei ministerului.
La casurile prevedute la art. 62 §i 63, §edintele consiliului de facultate se tin numai cu
profesorii facultatei.
Art. 79. Consiliul universitar se compune din toti profesorii §i agregatii Universitatei.

142
Atrlbutlunlle lui, afara de cele cari resulta din acesta lege, se vor fixa prin regulament.
El se convoca de rector, sau de la sine, dupe cererea a trei membri ai Senatului, ori a
septe profesori. El va fi consultat asupra cestiunilor de interes general al Universltatel, cari i se
vor supune de rector sau de Senat.
In ori-ce cas, el va tinea eel putln o sedinta pe an, in care va asculta raportul Senatului
asupra adrnlnlstratiunel averei Unlversltatei §i va vota budgetul acestei averi.

SECTIUNEAV
Institute anexe pe langa Universitati

Art. 80. Pe langa facultatea de teologie va exista un internat teologic, in care studentll, tinuti in
disciplina lndlspensabila viitorilor preoti, vor fi exercitati in practica serviciilor religiose.
Studentil vor fi bursieri sau solventi, prirnitl prin concurs dintre, absolventli cu diploma.
lntrand in internat, ei vor lua obliqatlunea de a se hirotoni.
Directorul internatului va fi un cleric hirotonit, llcentlat sau doctor in teologie.
Art. 81. Studiile practice in facultanle de rnedictna se vor face in institutele, laboratoriile §i
clinicile alipite pe langa facultatl.
Numerul institutelor §i laboratoriilor, dotatiunea lor, personalul necesar la conducerea
lucrarilor, se flxeza de minister, prin regulamente, dupe ce va lua avisul consiliului facultatel.
Clinicile se vor face in Bucuresci, in spitalele eforiei, spitalelor civile, iar in lasl la ale
epitropiei Sf. Spiridon. Aceste asezarninte vor pune la dlspositlunea facultatllor salele §i
numerul de paturi necesare lnvetamentului clinic. Profesorii de clinlca vor fi de drept §efii
acestor servicii spitalicesci. Un regulament va hotarl raporturile intre profesorii de cllnlca §i
adrninlstratlunlle spitalelor, precum §i conditlunlle in cari se va face tnvetarnentul practic
medical in cele-alte servicii ale spitalelor.
Art. 82. I nvetarnentut farmaceutic §i eel dentistic va fi alipit pe langa facultatea de rnediclna din
Bucuresci.
I nvetarnentul teoretic §i practic al acestor specialltati se va face in facultatea de
rnedlcina, in facultatea de sciinte §i in cursuri §i laboratorii speciale anexate acestor facultatl,
Cursurile anexate se vor face de agregati. Conditlunile de admisibilitate ale studentilor vor fi
aceleasl ca ~i pentru studentii facultatilor de medlclna. Regulamente speciale, facute dupe
formele stabilite la art. 83, vor hotart: cursurile §i lucrarlle practice ce trebue sa taca studennl
in facultati, in cursurile §i laboratoriile anexa, in farmacii sau spitale, precum §i examenele ce
trebue sa treca pentru a obtine titlul de farmacist sau de dentist.
Art. 83. Lucrarlle practice la facultanle de filosofie §i litere se vor face in seminariile
universitare alipite pe langa aceste facultati.
Lucrarlle practice la facultatile de sciinte se vor face in conterintele, in institutele §i in
laboratoriile alipite pe langa aceste facultatl.
Numerul seminariilor universitare §i al laboratoriilor, orqanlsatiunea, dotatlunea §i
personalul lor se vor hotarl de minister prin regulamente, dupe ce va lua avisul consiliilor de
facultate. Tot prin regulamente ministerul pate intruni mai multe seminarii sau mai multe
laboratorii, cari, prin natura lor, pot fi combinate trnpreuna, orqanlsandu-le intr'un singur
institut. Pentru acesta se va cere avisul consiliului facultatel respective.
Art. 84. Pe langa fie-care Universitate se va organisa cate un seminar pedagogic, menit a
preqatl personalul didactic pentru tnvetamentul secundar.
l.ucrarile acestui seminar vor fi teoretice §i practice. Din punctul de vedere teoretic,
seminarul pedagogic are de scop familiarisarea candidatllor cu dlscutiunlle pedagogice §i cu
literatura pedagogica. Din punctul de vedere practic, semlnarlstti vor face practica dldactica
intr'o ~cola secundara de baeti. care va fi alipita pe langa seminar ca §Cola de aplicatie.
Lucrarile acestui seminar se vor conduce de catre un maestru de conferinte, numit de
ministru dintre profesorii de pedagogie ai Universitatei, ori dintre profesorii sau agregatii
universitari cari i§i vor fi afirmat competinta in cestiuni de pedagogie teoretica §i practica.
Maestrul de conferinte va fi ajutat in lucrarile sale de mai multi repetitori, cari vor fi luati dintre
agregatii facultatilor de filosofie, litere §i sciinte. sau dintre profesorii secundari, cari vor fi
dovedit o competinta speciala in materie pedagogica.
Scola de aplicatie a seminarului pedagogic va avea un director care va putea fi sau

143
conferentlarul de pedagogie, sau unul dintre repetitorii seminarului; in acest din urma cas, el
va lucra sub conducerea maestrului de conferinte.
Studentii facultatel de filosofie, litere 9i sciinte, cari se destlna carierei didactice, sunt
obligati sa frecuenteze regulat lucrarlle teoretice 9i practice ale seminarului pedagogic,
conform art. 23 din acesta lege.
Art. 85. Personalul de sef de lucrarl, conterentlari, asistenti, prosectori, preparatori, ajutori,
desemnatori, custodi, mecanici, etc., necesar diverselor institute, laboratorii, clinice 9i
seminarii, se numesc 9i se revoca de ministru, dupe ce ia avisul directorului institutului,
laboratoriului, clinicei sau seminarului respectiv.
Art. 86. Studen\ilor rornani fara mijloce, afara de cei din facultatea de teologie, Ii se vor da burse de
studiu. Aceste burse se vor da prin concurs. 0 parte din burse vor ti in special reservate studennlor
earl se destlna carierei didactice. Bursele vor fi de cate 100 lei pe luna eel pu\in.
Studentii bursieri vor fi supusi unei supravegheri deosebite in ceea ce privesce studiile
9i purtarea lor. Vor perde bursa cei cari nu vor fi exacti la cursuri, conterinte 9i lucrari practice,
cei ce nu'sl vor trece examenele cu succes la epocile fixate prin regulamente 9i cei ce nu vor
avea purtare buna.

SECTIUNEA VI
Scola normalA supertora de fete

Art. 87. Se va infiin\a o 9cola normala superlora de fete, destinata a prepara profesorele
pentru scolele secundare de fete.
~cola va fi impartita in duoe sectluni: sectiunea llterara 9i sectiunea scilntlffca.
In sectiunea llterara se vor propune urmatorele materii: limbile rornana, latina, francesa,
germana 9i engleza facultativa, istoria literaturilor antice 9i moderne; istoria artelor; istoria
generala 9i istoria rornanilor: estetica; notiuni de economia polltica 9i instructiunea civlca.
in sectiunea sctintiflca se vor propune: matematicile cu comptabllltatea, cosmografia,
fisica, chimia, fisiologia, zoologia, botanica, mineralogia, geologia, igiena.
Geografia generala 9i a Rornaniel, psichologia, logica 9i pedagogia se vor preda la
ambele sectiuni.
Cursurile fie-carel sectluni vor fi de 3 ani.
Art. 88. Cursurile, contenntele 9i lucrarile practice se vor face de rnaestrii de conferinte
retribulti cu dlurna. Ei se numesc de ministru, dupe necesitatile scolei, dintre profesorii
universitari, aqreqatl, profesori de liceu sau strainl angaja\i cu contract.
Lucrarile practice se vor face in laboratoriile Unlversitatel. Elevele anulul al Ill-lea vor
face practice pedagogica in o scola secundara de fete de gradul al duoilea, sub conducerea
maestrului de pedagogie 9i a rnaestrllor respectivi.
Art. 89. Promovarea elevelor dintr'o clasa in alta se face in urma unui examen anual, tinut in
presents unui delegat al ministrului.
Dupe terminarea cursului, elevele vor trece un examen general de capacitate asupra
materiilor propuse in sectiunea in care au urmat, d'inaintea unei comisiuni cornpusa din
rnaestrli scolei 9i din deleqati ai ministrului.
Examenul general va consta in probe scrise, cari sunt eliminatorii, in probe orale, cari
sunt extemporale, 9i in probe de practica pedagogica. Pe langa acestea, elevele sectiunei
sclintlflce vor face 9i lucrari experimentale in laboratore. Elevele ambelor sectiunl vor mai
trebui sa fie examinate, oral 9i extempore, din pedagogie. Acest examen are de scop sa
dovedesca intru cat elevele sunt familiarisate cu problemele pedagogice mai insemnate,
precum 9i modul cum se orienteza ele in literatura pedagogica.
Elevele cari reu9esc la examenul general sunt inscrise in ordinea de merit in tabloul
prevedut la art. 28.
Elevele cari nu reui;;esc se pot presinta in o alta sesiune.
Elevele cari nu reu9esc la trei sesiuni perd dreptul de a se mai presinta la examen.
Art. 90. Tote elevele 9colei normale trebuie sa fie romance. Ele sunt interne, bursiere sau
solvente. Ele se primesc prin concurs dintre absolventele 9colelor secundare de fete de gradul
al duoilea, dintre absolventele 9colelor normale de institutore 9i dintre fetele earl vor fi
posedand titluri echivalente cu acestea.

144
Art. 91. De la promulgarea acestei legi, nici un gimnasiu sau liceu nu se va mai putea lnfllnta
de cat printr'o anume lege.

CAPITOLUL VI
DISPOSITIUNI FINALE $1 TRANSITORll

Art. 92. Acesta lege se va pune in aplicare treptat. Decrete regale vor fixa data la care
diferitele ei parti vor fi puse in aplicare l?i forma in care se va trece de la starea actuala la noua
stare de lucuri.
Art. 93. Profesorii l?i maestril de lnvetamant secundar, de scole primare l?i de seminarii, cari
vor fi functionand cu titlul provisoriu sau definitiv la punerea in aplicare a acestei legi, vor
pastra catedrele lor asa cum vor fi in momentul acela. Lefa l?i gradatiunea vor continua a Ii se
platl ca l?i pana atunci, conform legei din 6 Martie 1883.
Ei tnsa reman obligati de a face pana la 12 ore de lectiuni pe septernana.
Acesti profesori pot cere l?i ministerul le pote acorda dreptul de a fi supusi regimului
legei de fata.
Profesorii provisorii, cari se vor gasi functionand cu acest titlu la punerea in aplicare a
legei, vor obtine numirea definitiva conform art. 33 din acesta lege.
Art. 94. Tinerii cari vor fi obfinut titlul de licentiati in scllnte sau in litere inainte de punerea in aplicare
a acestei legi, precum §i in anul care va urma punerea ei in aplicare, se vor admite la examenul de
capacitate prevedut la art. 23, cu dispensa conditiunei de a fi urmat cu curs de pedagogie la o
Universitate,impreuna cu tote conferintele l?i lucrarile practice cari se tin de acel curs.
Art. 95. Actualii suplinitori nellcentiatl, cari au o vechime mai mare de 15 ani, precum l?i cei
llcennati cu o vechime de 10 ani, la inceputul anului scolar, vor putea fi nurnlti titulari, dupe
avisul conform al consiliului inspectorilor.
Asemenea vor putea fi numiti cu titlul provisoriu suplinitorii cari vor dovedi ca au depus in
trecut concurs pentru o catedra sirnllara cu cea pe care o ocupa §i au obtlnut eel putln nota 7,50.
Suplinitorii cari au obtlnut tlcenta inainte de promulgarea legei din 1898 vor putea fi
adrnlsl la examenul de capacitate numai pentru specialitatea lor. Pentru acestia proba scrisa
nu este eliminatorie, iar proba practica va avea coeficientul duoi.
Art. 96. Femeile stralne, membri ai corpului didactic, vor putea obtlne pensie, conform
retlnerilor ce Ii s'au facut de la numirea in tnvetarnent,
Art. 97. Crescerea budqetara, care resulta din fixarea lefilor directorilor l?i directorelor scolelor
secundare, scolelor normale primare l?i seminariilor, asa cum se prevede la art. 9 din acesta
lege, precum l?i aceea care resulta din fixarea lefilor profesorilor universitari, asa cum se
prevede la art. 73, se va trnpartl in mod cat mai egal asupra eel mult a patru exercitii
budgetare consecutive, lnceplnd cu 1 Aprilie 1899. in acest timp, lefile directorilor ~i
directorelor secundari se vor ridica succesiv pana la cifrele prevedute in art. 9 in ordinea
vechimei scolelor pe cari le dirig, incepind cu scolele cele mai vechi §i terrnlnand cu cele mai
nuoi. in acelasi timp lefile profesorilor universitari vor fi ridicate gradat de la cifrele actuale la
aceia preveduta in art. 73, prin adause egale, in fie-care an. Termenele de gradatie castiqate
de densil pana in momentul aplicarel presentei legi vor remanea neschimbate.

CAPITOLUL VII
iNVETAMENTUL SPECIAL

Art. 98. Invetarnentul special, dependent de ministerul instructlunel publice, coprinde scolele
de arte frumose l?i conservatoriile de rnusica l?i declamatiune.
Atat scolele de arte frumose, cat l?i conservatoriile sunt persona juridice, capabile de a
dobendi l?i de a poseda. Taxele platite de elevi revin acestor scole.
Art. 99. !;)colele de arte frumose sunt destinate a pregati maestri de desemn l?i caligrafie din
scolele secundare, a produce desemnatori, pictori, sculptori de arta industriala l?i decorative,
precum §i pictori, sculptori l?i archltectl.
Actualele scole de arte frumose vor fi treptat transformate, ca se respunda acestui
scop. Fie-care din ele va putea fi alcatuita ast-fel in cat sa corespunda in tot sau in parte

145
numai scopului pentru care sunt create.
Scolele de arte frumose se vor impaf1i in divisiuni. Conform cu divisiunile §i studiile, ele
var libera diploma de absolvire.
Regulamente vor determina conditiile de admisibilitate ale elevilor, versta maxima §i
minima la cari ei pot fi adrnisl, trnpartlrea orelor de lucru, probele la cari sunt supusi elevii
pentru a obtine diploma de absolvire, modul in care elevii actualelor scole de bele-arte §i cei ai
scolei libere de arhltectura var putea trece in nouile scole, taxele ce elevii vor trebui sa
plateasca pentru materialul tntrebuintat, precum §i condltlile in cari elevii silitori pot fi
dispensatl de aceste taxe.
Art. 100. Conservatoriile de musica §i de declamatiune sunt menite a crea maestri de muslca
vocala §i lnstrurnentala pentru scolele Statului, maestri de coruri, artistl pentru musica
lnstrurnentala §i vocala §i pentru teatrele de drama, comedie ~i musica.
Regulamentele vor fixa condltlile de admisibilitate, numerul maximal al elevilor sau
elevelor de dat unui profesor, numerul orelor de lucru, obligatoriu pentru fiecare profesor,
obiectele de studiu §i trnpartirea orelor, dovedile de dat de catre elevi pentru a primi diploma
de absolvire §i obliqatlunea pentru elevii stlpendlsti de a servi pe scenele teatrelor
subventionate de Stat un numer de ani dupe terminarea studiilor.
Art. 101. Pe lfmga scolele de arte frumose §i conservatorii vor fi §i stipendii.
De asemenea absolventii cu merite superiore vor fi trami§i in strainetate spre a'sl
complecta studiile.
Art. 102. Membrii personalului didactic din scotele de tnvetament special porta numele de
profesori.
Ei au aceleasi drepturi §i datorii ca §i profesorii de scole secundare. Articolele
respective din acesta lege le sunt aplicabile.
Profesorii scolelor de arte frumose §i al conservatoriilor vor avea o lefa ce se va fixa prin
regulamentul de punere in aplicare al acestei legi. Acesta lefa se va fixa dupe irnportanta obiectului
de studiu. o-oata lefa fixata prin regulament, ea nu se va mai putea micsora, pentru profesorul
care s'a bucurat de densa, de cat prin lege. Gradatla se va aplica la lefa fixata prin regulament.
Profesorii actuali var continua a se bucura de lefurile §i gradatiile stabilite prin budgetul
in curs la promulgarea legei de fata.
Art. 103. Profesorii §i profesorele scolelor speciale se numesc direct, cu titlul provisoriu de
catre ministru, dintre personele cari au urmat o scola de specialitatea lor in tera sau in
stralnetate, sau au o netagaduita reputatle artistica in specialitatea lor. Aprecierea studiilor
facute cat §i a reputatiunel artistice netagaduite se va face de o comisiune de 3 membri,
numiti de ministru dintre omeni competent'.
Numirea definitiva nu se va da de cat dupe 3 ani de provisorat §i dupe ce o comisiune
numlta de ministru, tmpreuna cu directorul scolelor de arte frumose, daca este vorba de un
profesor de arte frumose sau al conservatoriilor, daca este vorba de conservatoriu, va
constata resultatele profesorului sau profesorei cu titlul provisor.
Pentru aceste locuri ministrul pote angaja §i stralnl sau stralne cu contract pana la un
termen de 1 O ani §i cu o diurna ce se va fixa intre ministru §i maestrul angajat.
Art. II. Pe baza art. 100, de sub art. XI al legei modificatore prornulqata cu decretul No. 2108
din 5 August 1900, acesta lege asupra invetamentului secundar §i superior se va pune in
aplicare cu incepere de la 1 lulie 1900, in tote prescriptlunile ei, afara de cele coprinse in
articolele urrnatore: art. 3, art. 5, art. 6 alin. 1-111 inclusiv, art. 18, alin. V-Xll inclusiv, §i art. 54
alin. I, art. 35 §i art. 36.
Art. Ill. Programele de studii pentru licee, gimnasii §i scole secundare de fete de gradul 1-iu §i
al II-lea, prevedute la art. 3, 5 §i 6 alin. 1-111 inclusiv, se var pune tn vigore de la 1 Septembre
1901. Pana atunci se var aplica in aceste scole programe de transltiune de la starea actuala
la cea hotarita prin legea de fata.
Art. IV. Articolul 18 alin. V-Xll inclusiv §i articolul 54 alin. I, privitore la examenele de admitere
in Universitate, se vor aplica cu Tncepere de la 1 Septembre 1901.
Art. V. Articolele 35 §i 36, privitore la lefile §i gradatiunile profesorilor secundari numiti dupe
prescriptiunile legei de fata. se var pune in aplicare printr'un anume decret, in conformitate cu
dispositiunile art. 100 de sub art. XI al legei de la 5 Aprilie 1900.

146
 LEGE
ASUPRA iNVETAMENTULUI PROFESIONAL
'
(Sancfionata prin decretul No. 1345 din 27 Martie 1899, cu rnodiflcarile
introduse prin legea sancnonata cu decretul No. 2108
din 5 Aprilie 1900 ~i publicata in Monitorul Oficial No. 79 din 9 iulie 1900)

CAPITOLUL I
DISPOSITIUNI GENERALE

Art. 1 - lnvetamantul profesional pentru baeti incepe din scolele primare superiore, §i pentru
fete din scolele profesionale.
Pe langa acestea, in vederea unei speciallsarl mai desevtrsite, se afla la ministerul de
instructie scolele de comerciu §i la ministerul de aqrlcultura, comerciu, industrie §i doemnii
scolele de aqrlcultura, de sllvlcultura §i scolele de arte §i meserii.
Art. 2 - $colele de tnvetarnent profesional se pot lnfllnta de catre Stat, judete §i comune, fie in
mod separat, fie in asociatiune unele cu altele; particularii sau asociatiunile private pot
asemenea infiinta scoli profeslonale. In tote casurile autorisafia 'ministerului este
indispensablla pentru deschiderea lor.
Judetele §i comunele, pentru a deschide asemenea scole, vor trebui sa alba
imputernicirea cuvenlta, conform legei judetene sau comunale.
Cheltuelile de lntretlnere ale unei scole privesc in intregime pe autoritatea sau
autoritatile cari au tnfilntat scola. Conducerea §i tntretlnerea scolel se va face dupa regulele
cari se vor stabili la creatlunea ei, prin lnteleqere comuna intre ministerul tnstructiunei §i
fondatorii scolel §i in conformitate cu prescrierile acestei legi. Timpul pentru care se face
invoiala va fi stabilit prin actul de intelegere.
In nici un cas 0 §COia nu se pate lnflinta de catre judete, comune, asociatiunl private
sau de catre particulari, fie in mod separat fie in asoclatiune, pentru un timp mai scurt de cat
10 ani. Pentru tot timpul cat judetul sau comuna §i-a luat obliqatlunea a lntretlne o scola sau a
contribui la tntretinerea ei, partea de cheltueli care o privesce este obligatore pentru densa, §i
se inscrie din oficiu in budgetul seu pe fiecare an, pana la expirarea termenului invoelei.
Daca una din autorltatile intrate in asoclatlune este Statul, partea de cheltueli privitore
pe cei alti asociati se varsa pe fiecare an la tesaur, iar cheltuelile scolei se fac de catre Stat.
Art. 3 - lnvetamentul profesional in scolele publice este gratuit pentru fii de rornanl.
Fii de stralni pot fi prirnitl in scolele profesionale publice daca vor fi locuri disponibile,
dupe ce se vor satisface cererile fiilor de rornanl. Ei var platl atunci o taxa care se va fixa prin
regulamente pentru fie-care scola §i care se va versa la fondul scolei, Ministerul pote
dispensa, in parte sau in total, de plata acestei taxe, pe scolarll merltuosi §i seraci.
In nici un cas numerul stralnllor adrnlsl nu va putea trece peste a cincea parte din
numerul total al elevilor scolel.

CAPITOLUL II
iNVETAMENTUL AGRICOL

Art. 4 - Pentru tnvetarnentul agricol exista scole speciale de duoe grade:

a) $cole practice sau inferiore, §i
b) $cola centrala de aqrlcultura de la Herastrau.
Invetarnentul practic se va preda in scolele practice de aqrlcultura: iar in scola centrala
de aqrlcultura de la Herastrau se va preda sciinta agricola, necesara unei bune administratiuni
de mo§ie, remanend ca pentru invetamentul superior sa se creeze catedre speciale pe langa
Universitatile din la§i §i Bucuresci.
Art. 5 - Positiunea personalului didactic la §Colele practice va fi egala cu aceia a institutorilor,
iar profesorii de la §Cola centrala de la Herastrau vor apartine invetamentului secundar.

147
 SECTIUNEA I
$colele practicede aqrlcultura

Art. 6 - $colele practice de aqricultura au de seep de a da notlunl elementare de aqricultura !j>i

a deprinde pe elevi in mod practic cu o cultura rationala.
Art. 7 - $colele de agricultura practlca se vor asedea tot-d'auna pe una din moslile Statului,
din cari Ii se vor afecta o intindere de teren de 100 hectare.
Nici o scola noua ne se va putea deschide pana nu va fi mai anteiu complect inzestrata
cu tote cladlrile !j>i cu tot materialul necesar pentru buna lor functionare.
Art. 8 - In scolele practice de agricultura se primesc numai tineti cari au terminat cursul primar
cu versta de 16 ani lrnpllniti, !j>i vor trece un examen de admitere din citire, scriere !j>i din
arltrnetica elernentara, dupe programul ce se va intocmi de ministru.
Art. 9 - Elevii sunt interni !j>i vor fi intretinuti de Stat, judet !j>i comune sau de particulari.
Art. 1 o - Invetarnentul in scolele practice de agricultura dureza duoi ani.
Lectiunile teoretice in numer de 240 pe an, se vor face, cu deosebire in timpul iernei,
asupra urrnatorelor materii: notluni de aqricuttura, de crescerea !j>i lntretlnerea vitelor,
horticultura, comptabilitatea slmpla, aritmetica !ii notiuni de agrimensura.
Restul timpului se consacra exclusiv lucrarllor practice, cari se vor executa de elevi in
tot cursul anului.
Art. 11 - Se va da elevilor rnerltuosl, la terminarea studiilor, premii, consistand in vite de
rnunca, instrumente sau sernlnta buna.
Aceste premii nu se vor elibera de cat la stabilirea premiantului ca gospodar.
Art. 12 - Absolventli scolelor practice vor fi obligati sa treca un an !j>i jumetate la fermele model
pentru complectarea experlentei lor.
Numai dupe acest timp de aplicatiune Ii se va libera atestatul de absolvire.

SECTIUNEA II
Scola centrala de agricultura

Art. 13 - Scopul scolel centrale de aqricultura este de a forma personalul fermelor model ale
Statului, buni administratori pentru rnosille particulare, precum !j>i personalul special necesar
serviciului ministerului de aqrlcultura, industrie, comerciu !j>i domenii.
Art. 14 - In scola se admit tineri, prin concurs, cari au versta de eel putin 16 ani, cu eel putln 4
clase gimnasiale, chiar cand ei nu au urmat !j>i cursul de latina cu tnvetarnentul primar
superior, ori un alt curs echivalent.
Absolventll de liceu se admit fara concurs, cand numerul lor va ti mai mic de cat acela
al locurilor vacante.
Art. 15 - Elevii sunt interni, bursieri ai Statului, judetului sau comunelor, precum !j>i solvenf
particulari.
Art. 16 - Durata studiilor este de 4 ani, din cari 2 !j>i jumetate in scola centrala de aqrlcultura !j>i
18 luni in practica la una din fermele model ale Statului.
Elevii cari nu vor trece cu succes examenele scolel nu vor fi adrnisi la fermele model;
iar diploma de absolvire a cursului intreg nu se va elibera de cat dupe un examen general,
teoretic !j>i practic, care se va depune inaintea unei comisiuni cornpusa din profesorii scolel, un
delegat al ministerului !j>i unul din administratorii fermelor model.
Art. 17 - Invetarnentul este teoretic !j>i practic !j>i coprinde urrnatoarele materii:
1) Agricultura generala, speciala !j>i asolamentele, precum !j>i economia forestiera;
2) Economia politica, statistlca !j>i economia rurala:
3) Matematicele !j>i geniul rural;
4) Anatomia !j>i fisiologia anlrnala, zootehnia !j>i notiuni de rnedlclna veterinara:
5) Sciintele naturale, botanica aqricola, geologia !j>i mineralogia;
6) Comptabilitatea agricola;
7) Horticultura, viticultura !j>i entomologia aplicata;
8) Fisica, chimia generala !ii agricola, tehnologia agricola;
9) Dreptul administrativ !j>i legislatia agricola.

148
 La fie-care curs, profesorii §i conferentlarli sunt obliqati a face apllcatiunlle ce cornporta
materiile predate atat in laboratoriu cat §i la ferma scolel, cum §i excursiuni.
Medicul scolei va fi conferentiar de igiena speciala rurala.

SECTIUNEA Ill
Ferm1ele-model

Art. 18 - Se var lntilnta in tara eel putln 3 ferme model pe mosii ale Statului, alese de
ministerul agriculturei.
Scopul lor este:
a) A servi ca model de cultura amellorata a rnoslilor mari din regiunea in care se var afla;
b) A deprinde in timp de un an §i jumetate pe elevii absolventi ai scolelor practice §i
al scolelor centrals de agricultura cu practica lucrarilor agricole §i ale unei bune
adrninistratiunl de rnosle:
c) A servi la trnbunetatlrea raselor de cai de rnunca, boi, oi §i rlmatorl.
Art. 19 - Fie-care terrna model va avea in cladiri, maslni §i vite o zestre care nu va putea fi cu
timpul mai mica de 500.000 lei.
Art. 20 - in capul fie-carei ferme model se va afla un administrator al exploatatlunel, care va
avea sub ordinele sale tot personalul ce se va gasi necesar bunei functlonarl, precum §i pe
elevii practicanti.
Art. 21 - Administratorul se recruteza numai dintre omenii cu studii speciale, avend diploma
unei scole superiors sau secundare de aqricultura, din tera sau stralnetate, §i eel putin un an
de practica ca administrator la veri-o ferma slrnllara sau la veri-o mosle mare, recunoscuta ca
bine cultlvata §i lnzestrata. Ei pot fi parnentenl sau straini.
Art. 22 - Personalul superior este dater a lnltla pe elevii practlcanti cu munca ratlonala in tote
ramurile adrninlstratiunel unei rnosti.
Art. 23 - Retrlbutiunea personalului va fi fixata prin budgetul de cheltueli. Elevii practicanti ai
scolei centrals de aqricultura var avea dreptul la tntretinere §i la 40 lei pe luna: iar acei ai
scolelor practice var avea dreptul la lntretmere §i var fi obligati la munca manuala, platlndu-ll-se
munca dupe preturlle celor-alf muncitori.

CAPITOLUL Ill
lnvetamentul silvic

Art. 24 - Pentru formarea unui personal silvic bine instruit se tnflinteza o scola speciala de
silvlcultura, pe langa care se va alipi o sectiune de brigaderi, menita a creia personalul inferior.
Art. 25 - $cola va fi lnstalata la una din padurile principale ale Statului.
Art. 26 - Durata cursurilor va fi de 3 ani §i jumetate, din cari duoi ani studiul teoretic §i un an §i
jumetate ca stagiari pentru aplicari sistematice de cultura §i exploatarl de paduri.
Diploma de absolvire nu se va elibera de cat dupe terminarea cu succes a studiului
teoretic §i a lucrarilor de stagiar.
Art. 27 - Numerul elevilor admisibili anual se va fixa de minister dupe trebuinta serviciului
silvic. Ei var fi interni.
Art. 28 - Nimeni nu va fi admis in scola speciala de silvlcultura daca nu va proba:
a) Ca este sanetos:
b) Ca a terminat 4 clase gimnasiale, cursul primar superior, sau un alt curs echivalent;
c) Ca a tacut practica de sllvlcultura, in timp de un an, ca asistent la un §ef de ecol.
Strainll nu var putea fi adrnisl de cat in urma unei tncuvilntarl specials a ministrului, ei
var ti tot-d'a-una solventl.
Art. 29 - Cand var fi mai multi asplrantl de cat locurile fixate de minister, se va tine concurs
dupe un program anume stabilit.
Fii de silvicultori, cari var intruni condltlunlle de sub articolul precedent, var fi preferlti la
note egale.
Art. 30 - Materiile care se var preda in scola sunt:
a) Silvicultura, planta~uni §i insemantari;

149
 b) Botanica, mineralogia, zoologia ~i geologia;
c) Aritmetica, geometria, algebra inferiora ~i trigonometria plana;
d) Topografia ~i desemn de planuri;
e) Novuni de drept administrativ;
f) Regularea cursurilor apelor;
g) Meteorologia ~i climatologia;
h) Studiul venatului ~i al pescuitului;
i) Excursiuni forestiere (studii ~i observatluol generale, lucrari cu instrumente topografice);
j) Amenagiamentul;
k) Debit ~i exploatarl;
I) Constructluni forestiere;
m) Drumuri ~i poduri forestiere;
n) Fisica ~i chimia;
o) Mecanica aplicata la silvlcultura;
p) Dreptul sivic;
r) Comptatibilitatea;
s) Admlnlstratia ~i statistica forestiera:
t) Excursiuni forestiere (facerea unui proiect de amenagiament ~i a unei trlanqulatii):
Art. 31 - La finele tle-carui an se va tine examen de tote materiile predate.
Absolventii vor face lucrari de aplicatiune.
Art. 32 - in cursul stagiului de aplicatlune se vor executa:
a) Lucrari de amenagiare;
b) Lucrari de puneri in exploatarl;
c) t.ucrari de topografie ~i triangulare;
d) tucran de constructiunl forestiere (case, ferestre, drumuri);
e) t.ucrart de ameliorare ~i plantatiuni.
Patru ocole silvice vor servi la practica stagiarilor pentru lucrari technice ~i administrative.
Art. 33 - in timpul stagiului de aplicatie,elevii vor avea dreptul la locuinta ~i la o diuma lunara de 120 lei.
Strainii nu vor avea dreptul la acesta diurna.

Sectiunea de brigadieri

Art. 34 - in scola de brigadieri se primesc, prin concurs, dupe un program intocmit de

minister, fo~tii caporali ~i serqentl rornani din arrnata, cari au certificate de buna purtare.
Materiile lnvetamentului vor fi:
Cunoscintele elementare din sclintele silvice, matematice, administrative ~i legislatie silvica.
Personalul didactic se recruteaza din profesorii scolei speciale de sllvicultura ~i din
agentii silvici ai Statului. Durata cursului va fi de un an. Elevii vor fi interni, lntretinuti de Stat,
cornuna, stabilimente publice ~i de catre particulari.

CAPITOLUL IV
iNVETAMENTUL ARTELOR ~I MESERllLOR

Art. 35 - Invetamentul artelor ~i meseriilor se va preda la scolele de arte ~i meserii ale Statului
~i va avea drept scop de a preqatl meseriasi necesari industriei ~i agriculturei.
Art. 36 - Pe langa fie-care din aceste scoli vor fi lnfllntate ateliere de apllcatiune pentru
desevlrslrea instructiunel practice a elevilor.
Un regulament va stabili modul de functionare a acestor ateliere.
Art. 37 - Durata tnvetamentulul va fi de 6 ani in cari cei din urma duoi ani vor fi consacrati
atelierelor de apllcatiune.
Numarul elevilor in fie-care scola, pentru primii 4 ani de studiu, se flxeza pana la 250.
Dintre acestla 50 vor fi bursieri ai Statului, 70 bursieri ai [udetelor ~i comunelor resedinte de
judete, ~i se vor inscrie din oficiu in budgetele lor.
' in casul in care ar fi interni, bursierii judetelor ~i comunelor, precum ~i solventil, vor da
statului o taxa anuala de lei 500.

150
 SECTIUNEA I
Materiile invetamentului

Art. 38 - Invetarnentul, in primii 4 ani de studiu, va fi teoretic §i practic.

Acel teoretic va coprinde:
Scrierea, notiuni de fislca §i mecanica necesare lucratorulul, aritmetica §i geometria
practlca, notiuni de technologie, rnaslnlle agricole, comptabilitatea atelierelor, desemnul §i
schite.
' Invetarnentul practic va fi dat in ateliere speciale, in vederea urmatorelor profesiuni:
Divisiunea ferarlei: 1. feraria
2. tacatusena
3. ajustagiul
4. turnatorla
5. cazangeria de fer §i ararna
6. tinichigeria
Divisiunea lemnarlei: 7. dulgheria
8. tarnplarla
9. rotaria §i carutarla
1 o. rnodelaria
Numerul atelierelor va putea ti sporit dupe trebulnta.
Art. 39 - Dupe terminarea celor d'anteiu 4 ani de studiu teoretic §i practic, elevii vor trece in
atelierele de apllcatiune anexate la scola, pentru a practica meseriile lor in timp de duoi ani,
executand, in calitate de lucratori cu ziua sau cu bucata, diferite lucrari de specialitatea lor.
Art. 40 - Elevii lucratori din atelierele de aplicatie vor avea facultatea de a urma un curs
complimentar de instructlune teoretica care va coprinde elemente de rnecanlca practica, flsica
industrlala §i geometrie descrlptiva cu apllcatiune la meserii, rnaslnele, technologia meseriilor,
desemn §i schlte.
Art. 41 - Dupe terminarea celor 6 ani de studiu, elevii vor obtine un certificat de absolvire al
scolel de meserii, cu aratarea specialitatel. Pentru elevii ce vor fi urmat cursul teoretic
complimentar se va face osebita rnentlune pe certificatele respective.

SECTIUNEA II
ADMITEREA ELEVILOR

Art. 42 - Pentru admiterea in scola se va cere versta de la 13-16 ani.

Stralnil pot fi adrnisl in aceste scole ca externi solventi, in proportiune de 1/5 din locurile
vacante.
Art. 43 - Bursierii Statului vor fi primitl numai prin concurs, dupe un program identic cu acel al
scolel primare. Acei ai [udetelor §i comunelor vor trece un asemenea concurs inaintea
comisiunilor intocmite de autorltatlle judetene sau comunale care'i trarnlt, Candldafii la burse
vor trebui sa dovedesca ca au absolvit lnvetamentul primar.
Art. 44 - Cel-lalf elevi vor fi primiti in §Cola in urma unui examen, prin care sa dovedesca ca sciu
scrie §i citi §i ca posed cunoscintele de aritrnetica, geometrie §i desemn asa cum se predau in
scola primara, preferindu-se, la egalitate de note, pe acei cari au terminal scola prirnara.
In cas cand numerul candldatllor va intrece pe acela al locurilor vacante, se va precede
la un concurs pentru primirea elevilor.

SECTIUNEA Ill
Personaluladministrativ§i de tnvetament

Art. 45 - $colele de meserii vor fi administrate de catre un director, a carul autoritate §i drept
de control se va intinde asupra tuturor serviciilor §i a intregului personal al scolei §i al
atelierelor de aplicatiune.
Directorul va fi ajutat sl, in cas de absenta, inlocuit de un sub-director.
Art. 46 - Directorul, sub-directorul §i seful atelierelor de aplicatlune vor fi numiti dintre inginerii
cu diploma cari vor avea in ramura lor o practica de eel putin 5 ani.

151
 Conditiunile de admisibilitate pentru cel-alti functlonari vor fi fixate prin regulamentul de
administratiune ce se va intocmi.
Art. 47 - Dlrecttunea scolel va putea angaja lucratori instructori in atelierele de elevi, !i)i
lucratcri-aiutori in atelierele de aplicatlune. potrivit trebuintei ce se va slmtl. Plata lucratorilor
instructori sau ajutori se va face din produsul lucrarilor executate in ateliere.
Art. 48 - Personalul de tnvetarnent practic in ateliere va ti campus din:
$efi de ateliere, cate unul pentru fie-care din divisiuni.
Mae!i)tri speciali, cate unul pentru fie-care din meseriile aratate la art. 38.
Ajutorii de maesm !i)i lucratoriiinstructorinecesari pentru dirigiareainvetamentuluiin ateliere.
Ver fi trei clase de sef de ateliere, de maestn !i)i ajutore.
Cei noui adrnlsl in serviciu vor fi de clasa Ill. inaintarea de la o clasa la alta se va putea
face dupe un stagiu de eel putln trei ani.
Art. 49 - Pentru a ti numit profesor, se cere diploma unei scole de inginerie din tera sau din
strainetate, recunoscuta de ministerul lucrarilor publice.
Acesti profesori vor fi nurnlti de minister fara concurs, pe basa numai a diplomelor !i)i a
practicei ce poseda.
Pentru cursul de desemn !i)i schlte nu va fi absolut obligatorie diploma de inginerie.
Candidatil la functiunile de sef de atelier, de maestru sau de ajutor, vor trebui sa
dovedesca ca au absolvit o scola industrlala sau profeslonala a Statului sau din strainetate, !i)i
ca au practicat in ateliere de specialitatea lor: sefll de atelier !i)i maestrti eel putin 6 ani, iar
ajutorii de maestru eel putin trei ani.
Art. 50 - Numirea personalului de tnvetarnent teoretic !i)i practic se va face de catre minister.
Revocarea acestui personal se va face de catre minister, dar tot-d'a-una rnotlvata prin
resultatul unei anchete sau printr'un raport motivat al directlunel scolel.
Pana se va putea forma un personal de tnvetarnent practic roman, vor putea fi
anqaqiati, in mod provisoriu, !i)i stralnii cari ar intruni condltiunlle de capacitate cerute.
Art. 51 - Apuntamentele personalului administrativ !i)i de tnvetarnent al scolelor de meserii
sunt hotartte ast-fel:
1 Director 800 lei lunar
1 Sub-director 500 lei lunar
Secretar-comptabil al scolel 300 lei lunar
Comptabil al atelierelor de apllcatie 300 lei lunar
Profesori 350 lei lunar
Magasiner al scolei 250 lei lunar
Magasiner al atelierelor de aplicatle 250 lei lunar
Pedagogi-supraveghetori 150 lei lunar
$ef al atelierelor de aplicatle 500 lei lunar

Clasa I Clasa II Clasa Ill

$efi de atelier 500 450 400
Mae!i)tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400 350 300
Ajutori de maestri 300 250 200
Retrlbutiunlle personalului de serviciu vor fi fixate de budget.
Art. 52 - $efii de atelier clasa I, rnaestni clasa I !i)i ajutorii de maestri clasa Ivor primi un spar
de salariu de 1/10 din salariul acestor grade, dupe fie-care 5 ani serviti in acest grad,
lncepend a curge de la al 10-lea an.
Acesta gradatiune nu se va aplica personalului strain angagiat cu contract.

SECTIUNEA IV
Mijloce de invetament

Art. 53 - Mijlocele de tnvetarnent vor coprinde in special:

Un atelier de Invetarnent practic pentru elevii primilor ani de studii;
Un atelier de apllcatiune pentru complectarea lnstructlunel practice a elevilor lucratorl:
Un muzeu technologic !i)i de arta industriala.
O blblloteca technologica.

152
 SECTIUNEAV
Dispositiuni diverse

Art. 54 - Pe langa fie-care din scolele de meserii ale Statului se vor lnfllnta cursuri libere de
Duminlca §i de sera, la dlsposltiunea ucenicilor §i lucratortlor ocupaf in industria privata sau in
atelierele Statului.
Art. 55 - Autoritatlle din tera vor putea face, in atelierele de aplicatlune ale scolelor de meserii,
comande de lucrari, lntrand in specialitatea acestor ateliere, tara licltatle.
Atelierele de aplicatiune vor putea primi §i executa §i comande de la particulari.
Dlrectiunea scoalelor vor avea tnsa facultatea de a primi numai acele comande de la
Stat sau de la particulari, pe cari le-ar crede potrivite din punctul de vedere al lnstructiunei
practice a elevilor lucratort,
Art. 56 - Din valorea lucrarilor executate in ateliere prin elevii primilor patru ani de studiu se va
retlne costul materialelor tntrebulntate: restul va fi depus, la finele fle-carui trimestru, la casa
de depuneri, forrnand un fond special la disposltlunea dlrectiunel scolel §i va servi:
1. La organisarea de concursuri intre elevii primilor patru ani de studiu §i acordarea
unui numer ore-care de premii in bani, scule sau medalii acelora dintre elevii ce s'ar distinge
in executarea lucrarilor de atelier. Aceste premii vor fi remise celor in drept numai dupe
terminarea celor sese ani de studiu;
2. La lmbunetatirl de ori-ce natura, privitore la ateliere, la museul scolei §i, in genere, la
perfectlonarea tutulor mijlocelor de tnvetarnent,
3. La plata lucratorilor instructori angajati.
Art. 57 - Din valorea lucrarilor executate in atelierele de aplicatiune, dupe ce se va scadea
plata elevilor lucratori §i a lucratorilor ajutori, se va retlne, in comptul capitalului de exploatare
al acestor ateliere, costul materialelor tntrebulntate, precum, §i cele-alte cheltueli generale §i
de tntretinere ce se vor fi produs.
Beneficiul rarnas va fi depus, la finele fle-carui trimestru, la casa de depuneri, pentru a
servi in modul urmator:
20 la suta vor rarnane la dlspositlunea dlrectlunei scolel, pentru a fi lntrebuintatl la
lrnbunet- tirea §i complectarea lnstalatlunllor §i utilagiului atelierelor de aplicatlune:
50 la suta vor fi reservati pentru a fi distrlbulti elevilor lucratorl, in proportiune cu valorea
lucrarilor executate de catre fie-care din ei, la terminarea scolei:
30 la suta vor fi pusl la dlspositlunea ministerului, pentru a fi tntrebuintati in ajutore
celor mai distlnsl absolventi ai scolel, trami§i ca sa studieze in fabrici, ateliere, santiere sau
exploatatiuni importante din tera sau strainetate, in condltlunlle ce se vor fixa printr'un
regulament special.
Art. 58 - Directiunea scolel va avea dreptul a face cheltueli de ori-ce natura din budgetul de
material al §Colei pana la suma de 1500 lei maximum. In acest scop se va pune la
disposltlunea scolel un avans de eel putin 5000 lei, care va remane in mod permanent la
disposltiunea dlrectiunel, cornplectandu-se prin restituirea sumelor mai mici de 1500 lei,
cheltuite §i justificate prin acte. Pentru cheltueli cari ar intrece suma de lei 1500, dlrectiunea
va cere mai antelu autorisatlunea ministrului.

CAPITOLUL V
iNVETAMENTUL COMERCLAL

Art. 59 - Invetarnentul comercial este de duoe grade: de gradul antelu §i de gradul al duoilea.

~colele de gradul anteiu

Art. 60 - La aceste scoll durata cursurilor va fi de trei ani.

Art. 61 - Materiile tnvetarnentutui vor fi:
a) Limba romana;
b) Limba francesa;
c) Limba germana;

153
 d) Aritmetica;
e) Geografia §i lstoria;
f) Scilntele de comptoir (corespondents comerciala, cunosclntele despre schimb §i
comptabilitate);
g) Nofiuni de chimie, flslca §i cursul marfurllor:
h) Caligrafia §i desemnul.
Art. 62 - in scolele de gradul anteiu se var primi numai tineri de la 11-14 ani cari var ti absolvit
scoala prlrnara. Tinerii rornanl vor fi primlf fara plata, iar straintl var plati o surna anuala, care
se va tixa prin regulamentul acestei legi.

~colele de gradul al duollea

Art. 63 - Durata cursurilor va ti de trei ani.

Materiile tnvetamentulul var fi:
a) Limba francesa:
b) Limba germana;
c) Limba ltaliana sau enqleza:
d) Geografia politlca, comerciala §i statlstica:
e) Matematicele;
f) lstoria naturals:
g) Fisica, chimia, cursul rnarfurllor §i technologia;
h) Comptabilitatea cu biuroul comercial §i corespondents comerciala:
i) Dreptul comercial, maritim, administrativ §i vamal;
k) Economia politica:
I) Caligrafia §i desemnul;
m) lgiena.
Art. 64 - in scolele de gradul al duoilea se var primi numai tineri avand eel pu\in 16 ani
lmpllnlti §i cari vor fi absolvit cursul primar superior, urrnand §i o lirnba rnoderna, patru clase
gimnasiale sau un alt curs echivalent, sau cursurile scolei comerciale de gradul anteiu. Tinerii
rornani var fi prlmlti fara plata, iar strainil var plati o surna anuala, care se va fixa prin
regulamentul acestei legi.
Toti elevii var fi externi.
Se var infiinta la fie-care scola de gradul a duoilea cate 20 stipendii pentru §Colarii fara mijloce.
Se vor putea acorda absolven\ilor stipendii pentru practica in casele comerciale §i de banca.
Art. 65 - Profesorii scolelor de comerciu, de ori-ce grad, se considera ca apartinand
tnvetamentului secundar.
Acei de limbi §i de caligrafie §i desemn pot fi §i straini.
Art. 66 - Camerile de comerciu §i primartile respective vor contribui, in mod egal, spre a
procura localul, mobilierul, lncalzltul §i iluminatul scolelor inferiore de comerciu.
$colele comerciale de gradul anteiu se vor desfiinta pe rnasura ce se vor lnflinta
scolele primare superioare.

CAPITOLUL VI
DISPOSITIUNI DIVERSE
'
Art. 67 - Unele scoli secundare de baetl se vor putea transforma treptat in scoli cu caracter
practic §i profesional, potrivit cu trebulntele locale §i in vederea unor apllcatlunl determinate.
Profesorii titulari de la acele scole secundare i§i vor pastra drepturile dobandlte.
Art. 68 - Pe langa scolele de meserii §i pe langa scolele comerciale se vor infiinta. in
comunele urbane, cursuri speciale destinate pentru complectarea instructlunei ucenicilor din
fabrici, ateliere §i pravalii.
Aceste cursuri se var tine sera §i in zilele de Dumineci §i sarbatori, in orele cari se vor
gasi mai potrivite, §i vor avea de obiect notiunl asupra limbei rornane, a limbilor stralne, a
aritmeticei, a geometriei elementare, a compatibllltatel, cu adause, dupe trnpreqturart, asupra
comerciului sau a diverse cunoscinte relative la anumite industrii.
Aceste cursuri var fi puse sub conducerea directorului scolel pe langa care se tin. Ele

154
se vor face de catre profesorii §i maestrii de tnvetarnent profesional ce vor dori a face aceste
lectiuni, precum §i de alte persone competinte.
Daca aceste cursuri vor da rode seriose, ministerul va putea acorda diurne profesorilor
ce pun mai rnulta sarguinta.

CAPITOLUL VII
DISPOSITIUNI TRANSITORll

Art. 69 - scoteie de aqricultura §i sllvlcultura astazi existente, precum §i scolele de arte §i

meserii astazi existente, tree la ministerul agriculturei, industriei, comerciului §i domeniilor.
lmpreuna cu aceste scole trece la ministerul agriculturei, comerciului, industriei §i domeniilor
personalul din admlnistratia centrala, care trecuse la ministerul de instructiune puollca,
Tot ast-fel sumele inscrise pentru aceste scole in budgetul ministerului agriculturei,
comerciului, industriei §i domeniilor.
La acelasi minister se trece §i averea rnoblla §i irnoblla, d'arnpreuna cu suma prevezuta
in budget pentru institutul zootechnic.
Ministerul agriculturei, industriei, comerciului §i domeniilor le va putea anexa scolei
centrale de aqrlcultura de la Herastrau sau trece la o ferma model.

155
 LEG EA
ASUPRA iNVATiMANTULUI SECUNDAR ~I SUPERIOR
. ~ 1912 ~

Cu rnodiflcarlle introduse prin: legea publicata in Monitorul Oficial Nr. 225 din 9 lanuarie
1914; legea publicata in Monitorul Oficial No. 269 din 5 Martie 1914; Decretul-lege No. 441 din
29/1919 publicat in Monitorul Oficial No. 248 din 2 Februarie 1919; Decretul-lege No. 1978 din
20 Maiu publicat in Monitorul Oficial No. 30 din 24 Maiu 1919; Decretul-lege No. 2061 din 22
Maiu publicat in Monitorul Oficial No. 31 din 26 Maiu 1919; Decretul-lege No. 2704 din 30
lunie 1919 publicat in Monitorul Oficial No. 62 din 4 lulie 1919; Decretul-lege No. 3328 din 6
August 1919 publicat in Monitorul Oficial No. 89 din 8 August 1919; Decretul-lege no. 3597 din
29 August 1919 publicat in Monitorul Oficial No. 101 din 23 August 1919; Decretul-lege No.
3667 din 17 August publicat in Monitorul Oficial No. 106 din 30 August 1919; Decretul-lege no.
4439 din 21 Oct. 1919 publicat in Monitorul Oficial No. 153 din 25 Oct. 1919; Decretul-lege no.
4861 din 17 Noiembrie publicat in Monitorul Oficial No. 172 din 19 Noiembrie 1919; legea
pubticata in Monitorul Oficial No. 225 din 9 lanuarie 1924; legea promulgata cu D.R. No. 4804
din 16 Noiembrie 1922 publicat in Monitorul Oficial No. 184 din 23 Noiembrie 1922; legea
promulgata cu D.R. No. 3905/923 publlcata in Monitorul Oficial No. 98 din 4 august 1923;
legea promulgata cu D.R. No. 2571 din 24 lulie 1924 publicat in Monitorul Oficial No. 101 din
26 lulie 1924; legea promulgata cu D.R. No. 799 din 3 martie 1925 publicat in Monitorul Oficial
No. 50 din 4 Martie 1925; legea prornulqata cu D.R. No. 888 din 7 Martie 1925 publicat in
Monitorul Oficial No. 54 din 8 martie 1925.

CAPITOLUL I
Dispozitiunigenerale

Art. 1 - lnvatarntntut secundar se da: pentru baeti in gimnazii §i licee; pentru fete in scoalele
secundare de fete de gradul I §i II.
lnvatarntntu superior se da in unlversltati §i in institutele alipite pe langa universitati.
Art. 2 - tnstructiunea secundara §i superioara este gratuita pentru fiii de rornani.
Fiii de straini pot fi prirnif in scoalele de diverse grade de invatamant, daca vor fi locuri
disponibile, dupa ce se vor satisface cererile fiilor de rornanl. Ei vor plati atunci o taxa, care se va
fixa prin regulamente pentru fiecare scoala, 9i care se va varsa la Casa scoalelor, Ministerul poate
dispensa, in parte sau in total, de plata acestei taxe pe scolarii merituosl §i saraci.

CAPITOLUL II
invatamantulsecundar

SECTIUNEAI
Organizare

Art. 3 - Liceele au opt clase, fiecare cate un an. in primele patru clase obiectele de studiu
sunt: religia, limbile romans, latina, franceza §i germana; istoria universala §i istoria tarii;
matematicele ratlonate elementare, cu aplicatiunl la arpentagiu, nivelare drenage, lrlqatiunl 9i
cu notiunl de comptabilitate; elemente de flzlca, chimie, stilnte naturale, cosmografie, notluni
de igiena, notiunl de drept uzual 9i lnstructie clvica; caligrafie, desemn, muzica vocala,
gimnastica. Aceste obiecte vor fi predate in asa mod tncat sa formeze un ciclu complet de
cunostinte. Ele sunt obligatoare pentru totl scolarll primelor patru clase. In ultimele patru clase
urrnatoarele obiecte de studiu sunt obligatoare pentru totl scolarl: religia, limbile romans,
franceza, germana §i enqleza, istoria unlversala §i lstorla tarii; notlunii psichologie, de logica,
de economie politica, drept uzual 9i lnstructiune clvlca: muzica vocala 9i gimnastica.
Afara de acestea, scolarli cari se destlna studiilor clasice §i cari vor forma sectiunea
claslca, vor mai urma obiectele urmatoare: limbile latina §i elena, repeti\iuni de matematice, de
§tiinte fizice §i naturale, §i desemnul, iar cei cari vor forma sectiunea reala, obiectele

156
urrnatoare: geografia, matematicele ratlonate (algebra §i trigonometria plana §i sferica cu
complemente §i cu teoria qenerala a ecuaflunllor cu o necunoscuta: aplicafiunl de topografie,
nivelare, drenage, irigatiuni, elemente de geometrie analltica cu doua dimensiuni; notluni de
mecanlca rationata §i de technologie, notluni de geometrie descriptlva): fizlca, chimie,
cosmografie, stiinte naturale, igiena, desemn liniar.
in sectiunea reala, in unele licee, ministrul va putea introduce daca va gasi de cuviinta,
studiul limbei italiene sau engleze, sau unele studii privitoare la comerciu §i aqricultura cari
tnsa nu vor ocupa mai mult de trei ore pe saptamana in fiecare clasa.
$colarii din sectiunea claslca vor putea inlocui studiul limbei elene prin studiul fizicei,
chimiei, sttlntelor naturale, igienei §i geografiei, urmand aceste cursuri in comun cu elevii din
sectiunea reala.
Art.' 4 - Gimnaziile au patru clase, fiecare clasa cate un an. Programa lor de studiu este
ldentlca cu a celor patru clase inferioare ale liceelor.
Pe langa gimnazii §i licee se va putea adaoqa cate o clasa consacrata la studii
practice, cu apllcatie fie comerclala, fie profeslonala, fie aqricola, in care se vor putea admite
scolari prornovaf din a IV-a clasa de gimnaziu sau de curs inferior de liceu. Examenul de
absolvire de clasa IV nu va fi cerut pentru inscrierea in aceasta clasa. Absolventli acestei
clase vor obtine un certificat special.
Art. 5 - Obiectele de studiu in scoalele secundare de fete gradul I sunt: religiunea, limbile:
rornana, franceza, germana; geografia generala §i geografia tarii; notiunl de geologie §i
cosmografie; istoria generala §i istoria tarii; aritmetica §i geometria elementara rationata, cu
aplicatiuni practice §i notiuni de contabilitate; elemente de §tiinte naturale §i de anatomie, de
flzlca §i chimie; nonunl de igiena, puericultura §i medlclna domestica, notiuni de rnorala §i
instructiune civica, curs de educatie, desemn, caligrafie, muzlca vocala, gimnastica,
gospodarie §i lucru.
Durata studiilor in scoalele secundare de fete gradul I va fi de cinci ani. Anul al cincilea
va fi Tn special consacrat studiilor necesare femeei.
Vor urma in clasa V (complernentara) elevele cari nu pot continua studiile in scoala
secundara de gradul II, ori in sectla cornerclala.
Examenul de absolvire al scoalei secundare de gradul I are loc dupa terminarea anului
V (complimentar), cand se elibereaza diploma de absolvire.
Art. 6 - $coala secundara de fete de gradul II are menirea de a da o cultura qenerala mai
Innalta decat scoalele de gradul I. in acest scop, se vor desvolta §i completa in aceasta scoala
studiile din scoalele de gradul I, adauqandu-se notiuni de psichologie, etica, logica, pedagogie
precum §i una din limbile: latina, italiana sau engleza; apoi notiuni de istoria artelor §i a
civilizatiunii, curs de dictiune, pictura, dans §i, in mod facultativ, muzica.
$coalele secundare de fete de gradul II vor cuprinde 2 sectiuni: a) clasico-modern, cu
limba latina §i cu o mai mare desvoltare a §tiintelor §i matematicilor; b) moderna, fara limba
latina, cu o desvoltare a culturei generale §i artistice.
Numai diploma de absolvire a sectiunii clasico-moderne da dreptul titularei a urma
acelea~i studii superioare, ca §i absolventii sectiei clasice moderne a liceelor.
In clasa V clasico-moderna se vor primi - in limita locurilor disponibile - absolvente a
patru clase de §Coala secundara de gradul I, pe baza unei selectionari, al carei modalitati se
vor prevedea prin regulament.
in clasa V moderna se vor primi oricare dintre absolventele a patru clase de §Coala
secundara de gradul I. Numai daca numarul cererilor intrece pe eel al locurilor disponibile,
alegerea se va face pe baza unei selectionari, ale carei modalitati se vor prevedea prin
regulament.
Durata studiilor in ambele sectiuni este de patru ani.
Pe langa §Coalele secundare de gr. I sau de gradul II va putea functiona cate o
sectiune comerciala a doui ani, in care se vor primi, in limita locurilor disponibile, absolvente a
patru clase secundare de gradul I. Daca numarul cererilor intrece pe eel al locurilor
disponibile, alegerea se va face pe baza unei selectionari ale carei modalitati se vor prevedea
prin regulament.
Diploma ori certificatul de absolvire al sectiunei comerciale nu se va elibera elevilor cari
nu vor fi facut cu harnicie un stagiu de 6 luni de practica in banci, ori in institute de credit

157
publice ori private, ori lntr-un muzeu comercial sau Tntr'o cunoscuta casa de cornert cu
autorizarea §i sub controlul dlrectlunli scoalei.

SECTIUNEA II
Adrnlnlstratlunea interioaraa scoalelor secundare

Art. 7 - Fiecare scoala secundara de baeti este pusa sub conducerea unui director §i fiecare
scoala secundara de fete sub a unei directoare.
Directorii §i directoarele se numesc §i se revoca prin decret regal.
Ei locuesc in localul scoalei, Daca localul este nesuficient, ei primesc o indemnitate
pentru locuinta.
Art. 8.- Directorii §i directoarele scoalelor secundare au sub conducerea lor toata
admlnlstratiunea interloara a scoalel,
Ei veghiaza la exacta aplicare a legilor, a regulamentelor, programelor §i dispozltiunllor
ministeriale §i sunt raspunzatorl de dansa: controleaza pe membrii corpului didactic ai scoalei
la indeplinirea datoriilor lor; priveghiaza conduita scolarllor in scoala §i afara de scoala;
pronunta §i apllca pedepsele disciplinare, conform regulamentelor, §i cu rezerva celor
prevazute la art. 12 alin. Ill; controleaza internatele §i gazdele la cari locuesc scolarli, avand
dreptul de a cere Tnchiderea lor, cand nu le-ar gasi in condltluni bune de moralitate sau de
igiena; ingrijesc ca localul scoalei sa fie tntretlnut Tn buna stare §i curat; tin in buna regula
cancelaria §i arhiva scoalei: priveghiaza §i sunt raspunzatori de intreaga zestre a scoalel, de
care tine inventare in requla,
Art. 9. - Directorii liceelor §i gimnaziilor se vor numi dintre persoanele urmatoare:
a) Profesorii titulari ai scoalel, sau al unui alt liceu sau gimnaziu, cari vor avea eel
putln 4 ani de serviciu ca profesori titulari §i etatea de 30 de ani eel putln:
b) Agregatii §i docentii unei facultatl de litere sau de §tiinte, cari vor avea etatea de
30 ani eel putin:
c) Fostll profesori secundari sau superiori, cu titlul definitiv, de litere sau stlinte,
trecuti la pensiune.
Directoarele scoalelor secundare de fete se vor numi dintre persoanele urrnatoare:
a) Profesoarele. titulare ale scoalel, sau ale unei alte scoale secundare de fete de
gradul I sau II, cari vor avea eel putin 6 ani de serviciu ca profesoare titulare §i
etatea de 30 ani eel putln;
b) Absolventele scoalei normale superioare de fete sau al unei alte scoale
pedagogice superioare echivalente, in etate de 30 ani eel putln;
c) Fostele profesoare de scoale secundare de fete, cu titlul definitiv, trecute la
pensiune.
Art. 1 O - Directorii §i directoarele scoalelor secundare nu pot ocupa nici o functlune publlca
sau prlvata, afara de cazurile prevazute la art. 9. Ei nu pot dirige institute private de
instructiune, nici profesa intr'insele, nici a prepara elevi in particular.
Ei nu pot Tntreprinde comerciu sau industrie, nici exercita vreo profesiune liberala.
Art. 11 - Pentru fiecare clasa va fi un profesor diriginte, care va avea sub a sa
deoseblta priveghere §i raspundere ordinea §i disciplina clasei.
Profesorii diriginti se vor numi de ministru, dupa recomandarea directorului, unul dintre
profesorii scoalel,
Profesorii diriginti vor dirige clasele lor dupa sistemul rotatlunli anuale.
Art. 12 - Profesorii diriginti formeaza sub presedintla directorului consiliul scolar.
Consiliul §Colar se aduna ori de cate ori este convocat de director.
El delibereaza asupra chestiunilor privitoare la bunul mers al §Coalei, cari-i sunt supuse
de director. Pedeapsa eliminarii unui §Colar din §Coala pentru mai mult de §ase luni se aplica
de consiliul §Colar. Cu toate acestea, Tn caz de urgenta ea se poate aplica de director Tn mod
provizoriu, ramanand ca consiliul sa se pronunte in urma.
HotarTrile consiliului se iau cu majoritatea voturilor. Tn caz de paritate, votul directorului
va avea preponderenta.
Art. 13 - Toti profesorii §Coalei, Tntruniti sub pre§edintia directorului, formeaza conferinta
§Coalei.

158
 Conferlnta se Intruneste cand e convocata de director.
Ea flxeaza, dupa regulile stabilite in regulamente, cartile didactice ce vor fi tntrebulntate
in scoala.

SECTIUNEA Ill
~colari, cursuri §i examene

Art. 14 - Anul scolar in scoalele secundare dureaza de la 1 Septemvrie pana la 25 lunie

inclusiv; in acest interval sunt cuprinse §i examenele anuale.
In acest interval, atara de Duminici, vor fi vacante de la 24 Decemvrie (6 lanuarie) pana
la 7 (20 lanuarie) inclusiv, de la Duminica Floriilor pana la Duminica Tomei inclusiv, precum §i
sarbatorile cele mari blsericestl §i nationale cari se vor fixa de minister §i al carer nurnar nu va
trece peste 15 pentru un an scolar.
Art. 15 - Cererile de inscriere ale scolarllor se fac in zilele de 16 pana la 31 august inclusiv.
Pentru a fi tnscrisl in clasa I, scolarii vor trebui sa posede certificatul de absolvire a
invatamantului primar §i sa alba virsta de 11 ani eel putin. Dispense de vtrsta pana la un an
eel mult pot fi acordate numai de inspectorii generali ai invatamantului secundar.
Daca numarul cererilor de inscriere cari implinesc aceste conditlunl nu trece peste
nurnarul de locuri disponibile, conform art. 17, se vor inscrie totl copiii cari au facut cerere.
Daca tnsa numarul cererilor trece peste numarul, locurilor disponibile, se vor supune toti unui
concurs asupra limbei romans §i aritmeticei din ultima clasa prlrnara §i se var inscrie numai
cei clasati tntal,
Art. 16 - Pentru acoperirea cheltuielilor facute cu materialul didactic, cu biblioteca scoalei, cu
materialul de laboratorii §i cu repararea strlcaciunilor aduse localului §i mobilierului, fiecare
elev al scoalelor secundare va plati o taxa de 30 lei pe an pentru gimnazii, cursul inferior de
liceu §i scoalele secundare de fete de gradul I, §i de 50 lei pe an pentru cursul superior de
liceu §i scoalele secundare de fete gradul II.
Aceste taxe vor fi marite cu 50 la suta pentru elevii repetenti din toate clasele secundare,
afara de acei de clasa I de gimnaziu, liceu §i scoala secundara de fete de gradul I.
Acest adaos de taxa nu se va impune lnsa elevilor ce var fi rarnas repetenti din cauza
unei boale grave care sa fi durat eel putln 3 luni in timpul lunilor de clasa.
Confertnta scoalel va putea dispensa de taxe pe scolarf merltuosi §i llpsltl de mijloace,
fara ca proportia dlspensatilor sa poata trece peste a treia parte din nurnarul total al scolarllor
flecarel clasei. De aceste dispense nu vor putea beneficia scolaril repetenti.
Pentru a fi tnscrlst in vreo clasa secundara, alta decat clasa I, scolaril vor trebui sa
poseada certificatul de promovare din toate clasele precedente, conform regulilor ce se var
stabili prin regulamente.
Trecerea dintr'o scoala in alta de proqrarna diferita se va putea face in urma unui examen
asupra diferentei dintre materiile predate in cele doua scoale in clasele cari preced pe aceea in
care se cere inscrierea. Regulamentul va hotarl modul cum se vor tine aceste examene.
Art. 17 - Efectivul unei clase secundare nu va putea trece peste numarul de 60 scolari pentru
clasa I de gimnaziu, liceu §i scoale secundare de fete de gradul I de gimnaziu; de 50 scolari
pentru celelalte clase de gimnaziu §i scoale secundare de fete de gradul I, pentru clasele II, Ill,
IV §i V de liceu §i pentru clasa I de §Coala secundara de fete de gradul II §i de 40 §Colari
pentru celelalte clase de liceu §i de l?Coala secundara de fete de gradul I.
Numai in caz de trebuinta bine constatata Statul va putea infiinta clase paralele, cari
vor face parte integranta din l?Coala.
Daca efectivul unei clase paralele se poate distribui intre celelalte clase identice ale
§Coalei, fara ca efectivul acestora sa treaca peste efectivul maximum prevazut la alin. 1 din
acest articol, acea clasa se va desfiinta.
Art. 18 - La finele fiecarui an §Colar se va incheia situatia fiecarui §Colar dupa notele obtinute
de dansul la fiecare materie.
Promotiunea dintr-o clasa in alta a §Colarilor din gimnaziu, §Coale secundare de fete de
gradul Hu §i din primele 4 clase (cursul inferior) ale liceelor, se va face tinand seama de
notele obtinute la toate obiectele in cursul anului, de purtarea §i de regularitatea frecuentarii.
Pentru elevii ultimelor 4 clase de liceu, §i pentru elevele l?Coalelorsecundare de fete de

159
gradul al II-lea prornotiunea se va face tinandu-se searna de normele aratate mai sus precum
§i de rezultatele unui examen anual de fiecare clasa, ce se va tine intre 10 §i 20 lunie.
Modalitatea prornotiunllor se va stabili in mod amanuntit prin regulament.
Nici un scotar nu se va promova dintr'o clasa daca nu va fi urmat pe deplin ca scolar
regulat. Cei cari in urma incheierei situatlei dela finele anului scolar nu vor indeplini
condlfiunlle pentru a fi promovati vor repeta clasa inca un an scolar,
Un scolar nu poate ramanea in aceasl clasa mai mult de doi ani. in cursul inferior el nu
poate ramane repetent mai mult de doua ori, iar in cursul superior mai mult decat o singura data.
Se va exclude din scoala §i din toate scoalele publice de acelasi fel scolarti cari vor
trece limitele ingaduite prin aliniatul precedent.
Se va putea acorda numai in mod exceptional inca un an de repetare acelor elevi cari vor
fi silitl sa absenteze de la scoala un timp mai indelungat din cauza de boala bine constatata.
Prin regulament se vor stabili regulile pentru prornotlune, pentru darea §i controlarea
notelor scolarilor, precum §i pentru dlsciplina.
Art. 19 A - Elevii cari au promovat clasa IV-a a gimnaziilor, liceelor sau scoalelor secundare de
fete sunt declarati absolventi ai gimnaziului, cursului liceal inferior sau ai scoalei secundare de
fete gradul 1-iu.
Art. 19 8 - inscrierea in clasa V-a a liceului sau scoalel secundare de fete de gradul al II-lea,
de orice categorie - scoale de Stat, confesionale, ori particulare, cu sau fara drept de
publicitate - se va face numai pe baza depunerii unui examen de admitere al carui scop este
da a alege dintre absolventll cursului inferior pe cei mai bine pregatiti in limita locurilor
disponibile in clasa V-a. Examenul va consta din probe generale asupra materiilor
fundamentale: limba rornana, istoria rornanllor §i geografia Romaniel §i din probe Speciale in
legatura cu categoria scoalel sau a sectlunli pentru care concureaza elevul. Comisiunile de
examinare vor fi alcatulte din profesori ai scoalei, Ministerul avand dreptul sa nurneasca un
delegat al sau cu titlul de presedinte al comisiunii, acolo unde va crede de cuvilnta.
Acest examen se va tine numai la scoalele Statului, iar la scoaiele cu drept de
publicitate numai pentru proprii lor elevi.
Elevii reuslti la acest examen §i cari nu vor avea loc la scoala Statului, la care au depus
examenul, vor avea dreptul sa se inscrie la alte scotl ale Statului unde se vor gasi locuri libere
sau a intra in invatamantul particular.
in timp de' 5 ani de la promulgarea acestei legi, liceele din Basarabia vor rezerva
jumatate din locurile din clasa V-a pentru cei mai bine claslflcati din absolven\ii celorlalte scoli
secundare inferioare (gimnazii, scoli medii) din Basarabia, cari vor fi tnscrlsl pe baza notelor
de prornotiune a clasei a IV-a. Nici o clasa a V-a noua nu se va putea lnftlnta la orice fel de
scoala secundara decat cu prealabila autorlzatie a ministrului, data pe baza avizului conform
al consiliului permanent al instructiunli, iar nurnarul elevilor din fiecare clasa va fi eel fixat prin
art. 17 al legii in vigoare.
Art. 19 C - Dupa promovarea lor din ultima clasa a liceelor sau scoaletor secundare de fete de
gradul al II-lea de orice categorie - scoale de stat, confesionale sau particulare, cu sau fara
drept de publicitate - elevii §i elevele vor depune un examen de bacalaureat, al carui scop
este de a verifica cunostlntele dobandite de elevi la materiile de studiu cele mai importante §i
de a dovedi influenta studiilor facute asupra formarll cuqetarii lor.
Examenele de bacalaureat se depun inaintea unei comisiuni speciale instituite de
minister in orasele de resedinta ale regiunilor scolare. Vor fi doua sesiuni: una de vara intre 25
lunie ~i 10 lulie §i una de toamna intre 15-30 Septembrie. Fiecare comisiune se alcatueste din
§apte membri, dintre cari: §ase vor fi numiti dintre profesorii titulari dela clasele superioare ale
liceelor Statului, iar al ~aptelea membru, care este §i pre§edintele comisiunii, dintre membrii
corpului didactic universitar, profesor, agregat sau conferen\iar definitiv de la faculta\ile de
litere sau de §tiin\e, sau dintre fo~tii inspectori ~colari ai inva\amintului secundar. Aceste
insarcinari sint obligatorii; neindeplinirea lor va atrage aplicarea sanc\iunilor prevazute pentru
refuz de serviciu legalmente datorit.
Examenul va consta atit din probe scrise cat §i orale ~i se va face asupra materiilor
fundamentale: limba §i literatura romana, istoria romanilor, geografia Romaniei, instruc\ia
civica, la cari se vor adauga o limba moderna, precum §i doua materii speciale in raport cu
categoria ~coalei sau a sec\iunii pe care a urmat-o candidatul. Elevii cari au urmat un liceu cu

160
alta limba de predare decat limba rornana, vor putea depune examenul asupra acestor doua
materii speciale Tn limba respectiva. In acest seep comisiunea se va putea completa numai Tn
caz de nevoe cu eel mult doi membri cari sa examineze in limba respectlva. Competinta
acestor membri este limitata la speclalltatile pentru cari au fest numiti.
In localltatile
'
unde sunt licee de Stat, daca nurnarul absolventilor de licee trece de 100,
'
ministrul va putea constitui comisiuni in condltlile de mai sus.
Art. 19 D - Candidatll reu§iti la examenul de bacalaureat vor primi o diploma de bacalaureat,
care se va elibera de minister prin intermediul inspectoratelor regionale pe formular uniform.
Pe tot cuprinsul teritoriului Statului roman nu se va putea organiza §i depune nici un
altfel de examen de bacalaureat, maturitate sau absolvire de liceu §i nu se va putea libera nici
o altfel de diploma recunoscuta de Statul roman, decit cele prevazute in aceasta lege.
Diplomele similare obtinute in strainatate nu sunt considerate ca valabile decat cu conditla
de a ti supuse veriticarii Consiliului permanent al lnstructlunli, care poate acorda sau respinge
echlvslenta pur §i simplu sau poate dispune o examinare complernentara a candidatului.
Art. 19 E - Numai bacalaureatul da dreptul de inscriere in invatamantul superior. Pentru
serviciul militar cu termen redus §i pentru admiterea in functiunl publice, absolvirea unei clase
a liceului este deajuns.
Art. 19 F - Notarea raspunsulu elevilor din invatamantul secundar se va face cu cifre dela 1 - 10.
Art. 19 G - Un regulament special va desvolta dlspozltlunile cuprinse in articolele de mai sus.

SECTIUNEA IV
Intern ate

Art. 20 - Pe langa scoalele secundare Statul poate lnfllnta internate.

Se hotara§te prin regulamente daca lntr'o scoala cu internat pot urma §i elevi externi §i
in ce condltiunl anume, precum §i daca se pot admite §i semiinterni.
Art. 21 - Directorul scoalei secundare este in acelas timp §i directorul internatului.
El e ajutat in adrnlnlstratiunea internatului de un personal administrativ §i privighetor, al
carui numar se fixeaza dupa nurnarul scolarilor interni.
Art. 22 - Elevii interni pot fi bursieri sau solventi. Bursele se pot da numai la fiii de romani lipsiti
de mijloace §i dupa ordinea de merit.
In caz cand cererile de solventi sunt mai numeroase decat locurile vacante, locurile de
solvenf se vor da tot dupa ordinea de merit.
Cel putln o patrirne din locurile de bursieri, in tiecare internat de gimnaziu sau liceu, va ti
rezervata pentru tiii de satenl cari vor ti fest cei mai distin§i la studiu §i conduita in scoalete rurale.
Un regulament special va regula condltiunile admiterii bursierilor §i solventilor in intemate.
Cererile pentru locurile de bursieri sau de solventi trebue adresate ministerului pana la
20 August eel mai tarzlu: iar admiterile se vor face dela 1 pana la 10 Septembrie inclusiv.

SECTIUNEAV
Recrutarea corpulul didactic secundar

Art. 23. Obiectele de studiu din gimnazii §i licee se impart in urmatoarele specialltatl:
a) limba rornana; b) limba latina; c) limba elena: d) limba franceza: e) limba germana; f)
istoria; g) filosofia; h) dreptul uzual, economia politica §i lnstructiunea clvica: i) geografia; j)
matematicele cu contabilitatea, technologia §i mecanica; k) cosmografia; I) §tiintele flsico-
chimice cu igiena; m) stilntele naturale cu igiena; n) religia; o) §i p) caligratia §i desemnul; q)
desemnul liniar; r) muzica vocala: s) gimnastica §i jocurile gimnastice.
Speclalitatile dela litera a) pana la i) inclusiv formeaza grupa llterara, acele dela i) pana
la m) inclusiv grupa §tiintifica.
Titularii speclalltatlior de la a) pana la n) inclusiv poarta titlul de profesori; acei ai
speclalltatilor de la litera o) pana la s) titlul de mae§tri. ·
Art. 24 - Pentru ca cineva sa poata fi numit profesor la un gimnaziu sau liceu, pentru una din
specialitatile din grupa literara sau §tiintifica, trebuie sa fie roman, major, sa fie satisfacut
legea recrutarii, sa poseada certificatul de absolvirea liceului §i diploma de licentiat sau doctor
in litere sau in §tiinte, dupa grupa din care face parte specialitatea la care se destina, sa ti

161
urmat un curs de pedagogie la o universitate, precum !?i toate conterlntele !?i lucrarlle practice
ale unui seminar de pedagogie; sa fi trecut cu succes un examen de capacitate, dupa cum se
arata la art. 25. Pe langa aceasta se cere sa alba buna purtare.
Art. 25 - Examenul de capacitate va avea de obiect sa probeze cunostlntele !?i aptitudinea
necesara pentru a preda eel putin doua speclalltati !?i eel mutt trei. Una din aceste specialitati,
pentru care candidatul trebue sa poseada diploma corespunzatoare de llcentlat sau de doctor,
va ti specialitatea principala: celelalte vor fi secundare. Speclalltatile de la h) !?i k) de la art. 23
nu pot fi alese ca speclalltati principale. Pentru materiile cari figureaza numai in programul
cursului superior de liceu nu se pot trece examene de capacitate decat ca specialitatl
principale. Examenul trecut pentru o singura specialitate nu este valabil !?i nu confera nici un
drept pana nu se va trece cu succes examenul !?i pentru eel putin a doua specialitate. Daca
specialitatea este acea de la litera g; ca specialitate secundara nu se va putea alege nici una
din acele de la literele h !?i k, afara numai daca nu se va trece examenul !?i pentru a doua
specialitate secundara din grupa literara sau !?tiintifica.
Examenul pentru o aceeasi specialitate va fi trecut intr'o slnqura sesiune. Examenele
pentru diferite speclalitati pot fi trecute sau in aceeasi sesiune sau in sesiuni diferite, dupa
alegerea candidatului.
Nimeni nu se poate prezinta la examenul de capacitate pentru o specialitate mai mult
decat de trei ori.
Examenele de capacitate se tree la fiecare trei ani alternativ la Bucuresti !?i la lasl
inaintea unei comisiuni formate de minister din eel putin trei profesori sau agregati luati din
ambele unlversltatl. Unul din membrii comisiunii poate fi luat !?i dintre profesorii definitivi din
invatamintul secundar, care sa alba titlul de licentlat sau doctor in specialitatea respective !?i
sa alba o vechime de eel putln 6 ani cu titlul definitiv in care sa fi profesat materia respectiva.
0 acelasi comisie poate fi tnsarcinata cu examinarea pentru mai multe speclalltatl.
Membrii comisiunilor se numesc pentru un period de sease ani. La trei ani, ministerul,
are dreptul de a reinoi o treime din nurnarul membrilor comisiuni. Ca punct de plecare pentru
calcularea perioadelor se va lua ziua de 1 Octombrie 1908.
in caz cand nurnarul locurilor vacante intr'o specialitate va fi mai mare decat al
candldatilor tnscrlsl pe tablou la examenele facute la epocile prevazute la alin. IV al acestui
articol, ministerul va putea dispune facerea unui examen suplimentar.
Examenele de capacitate vor consta din probe scrise cari vor ti eliminatorii, probe orale
!?i probe practice.
l.ucrarlle scrise !?i orale vor avea de obiect toate materiile specialltatilor pentru cari se
prezinta candidatul, coprinse pentru specialitatea prlncipala, in programa de liceu !?i in cea
pentru llcenta respectiva, iar pentru cele secundare, in programa speclala, care se va forma
de minister. Probele orale vor ti extemporale.
Deosebit, candidatii pentru orice specialitate vor trebui sa fie exarninati oral !?i
extempore din pedagogie. Acest examen are de scop sa dovedeasca, intru cat candidatul e
familiarizat cu problemele pedagogice mai insemnate precum !?i modul cum se orlenteaza in
literatura pedagogica.
Probele de practica pedagogica vor avea de obiect materiile de curs secundar. Ele se
vor face inaintea elevilor unei clase secundare dupa o preparare de 24 de ore. Candidatul va
prezenta comisiunii planul scris al lectlunii. Se vor face doua lectiuni de fiecare specialitate.
Candidatii la o specialitate !?tiintifica experirnentala vor fi obligati sa faca, pe langa
aceste probe, o preparatiune experlrnentala de puterea celor ce se dau la licenta.
Vor fi refuzati candidatii cari la vreuna din probele enumerate la al. VIII, IX, X ~i XI din
ace st articol vor fi obtinut o nota medie mai mica de 7 ,50 maximum fiind 10.
Rezultatul examenului va putea fi anulat de ministru, dupa ce va lua avizul consiliului
permanent, in caz cand ar constata ca s'au petrecut neregularitati.
Art. 26 - Se va tine la minister pentru fiecare specialitate cate un tablou in care se vor inscrie,
dupa fiecare sesiune de examen, in ordinea de merit, candidatii cari au izbutit la examenele
de capacitate prescrise la art. 25. Candidatii inscri~i in tablou vor putea fi numiti conform art.
33 pentru specialitatea lor principala, la orice clasa de liceu; iar pentru specialitatile
secundare, la clasele de gimnaziu ~i inferioare de liceu.
Cu toate acestea, candidatii abilitati dupa 1 Octombrie 1898 ca specialitate secundara

162
pentru materii cari figureaza numai in cursul superior, var putea fi nurniti in cursul superior, iar
profesorii nurnlti dupa 23 Martie 1898 cu titlul provizoriu, pentru o singura specialitate, fara sa
se fi abilitat §i la o a doua specialitate, precum §i cei nurniti in baza art. 95 din legea dela
1900, var putea fi tnsarctnatl, pana la completarea nurnarulul legal de ore cu predarea §i de
alte materii alese de catre profesorii respectivi, de preferlnta dintre cele cuprinse in examenele
titlului lor universitar.
Tablourile de capacitate se var publica in fiecare an la 1 Mai prin Monitorul Oficial §i
prin Buletinul Ministerului.
Tnscrierea in tablou este valabila 6 ani.
Candldatil cari nu var fi fast nurnif in acest timp var fi admisi a se prezenta la un nou
examen, pentru acelasi specialitate, la care reuslnd, var fi inscri§i din nou in tablou la locul ce
var merita in puterea acestui examen.
Art. 27 - Cand nurnarul candldatllor tnscrlsi conform art. 25 §i 26, in tabelele de capacitate
pentru limbile moderne streine nu va ti suficient pentru a satisface nevoile invatamantului,
ministerul cu avizul conform al consiliului inspectorilor secundari §i al consiliului permanent de
mstrucnune, va putea admite la examenul de capacitate §i stralnl, cari tnsa var trebui sa
dovedeasca cunostinta limbii rornane. Candldatil de acest fel nu var fi tnsa adrnisl a concura
decat pentru limba lor rnaterna §i naticnala. Prin derogarea la art. 125 stralnii de acest fel var
putea fi numltl numai cu o singura specialitate.
Art. 28 - ln scoalele secundare de fete, toate cursurile atara de religie se predau de
profesoare §i maestre.
Pentru ca cineva sa fie nurnlta profesoara la o scoala secundara de fete pentru una din
speclailtatile literare sau §tiintifice, trebuie sa fie romance rnaiora: sa poseada certificatul de
absolvirea liceului sau a unei scoale secundare de fete gradul II §i o diploma de llcenta sau de
doctor in litere sau in stiinte dupa specialitate, sau o diploma stralna echivalenta: sa fi urmat
un curs de pedagogie la o universitate precum §i toate conferintele §i tucrarile practice ale
unui seminar de pedagogie; sa alba o buna purtare; sa fi trecut un examen de capacitate dupa
prevederile legei.
Obliqafiunea lucrarilor practice la un seminar pedagogic nu se apllca pentru examenul
din 1920; totusi posesiunea certificatului doveditor al absolvirei seminarului pedagogic este un
motiv de lntaetate la medii egale.
Art. 29 - Dlspozluunile art. 25, 26 §i 27 cari lndica modalitatea tineril examenelor de capacitate
pentru profesorii secundari se aplica §i pentru profesoare, cu urrnatoarele deosebiri §i excepfiuni:
a) Nu se pot alege ca speclalltati: religia, I. elena, dreptul §i economia polltica,
desenul liniar.
b) Pentru toate probele unde se cere candidatllor barbaf programa liceului se va
cere candidatelor femei programa scoalelor secundare de fete de gradul II. La
examenul de capacitate pentru filozofie se va chestiona §i asupra educatlel; iar la
eel de istorie asupra istoriei artelor §i clvllizatlunli, conform programelor respective.
c) Probele de practica pedagogica se var tine inaintea elevelor unei scoale
secundare de fete, exceptional se var tine §i la liceu in clasele cursului inferior.
d) Examenele se var tine pentru toate speclalltatile, inaintea acelorasi comisiuni §i in
acelas timp, cu candidafil la examenele de capacitate pentru aceleasi materii
pentru invatamintul secundar al baetllor,
e) Nu se var numi comisiuni de examene de capacitate speciale decat pentru lucru
de mana §i pentru gospodarie.
f) Se var intocmi tablouri de capacitate deosebite pentru baeti §i fete, in care
candidatii §i candidatele reu§ite se var inscrie in ordinea clasificatiunii.
Art. 30 - Profesorii de religiune in §Coalele secundare trebue sa fie clerici hirotonisiti §i sa aiba
diploma de licenta sau de doctor in teologie.
Candidatii nehirotonisiti var putea fi primiti la examenul de capacitate, insa var fi numiti
numai dupa hirotonie. Ei var trece un examen de capacitate asupra studiilor religioase §i
asupra limbii romane. Comisiunea examinatorie se va numi de ministrul §i se va compune din
doi profesori ai facultati de teologie §i un profesor dela una din facultatile de litere. Probele la
cari var fi supu§i var consta din probe scrise, cari var fi eliminatorii, probe orale, cari var fi
extemporale, §i probe de practica pedagogica.

163
 Candidatii cari vor fi reuslt se vor inscrie, dupa fiecare sesiune de examen, in ordinea
de merit, intr'un tablou de capacitate special.
Pentru a fi numltl profesori cu titlul provizoriu, ei vor dovedi ca au biserica in orasul in
care este vacanta catedra, sau ca nu au biserica.
Art. 31 - Pentru a ocupa intr'o scoala secundara, postul de maestru, candidatul va trebui sa fie
roman major, sa fi satisfacut legea de recrutare (daca este barbat) $i sa fi trecut cu succes un
examen de capacitate pentru specialitatea sa.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru caligrafie, desemn $i desemn liniar,
candidatul trebuie sa poseada diploma de absolvire a sectiunil pedagogice a unei scoale
speciale de arte frumoase din tara sau a unei scoale speciale de desen din strainatate. La
examenul de capacitate pentru desemnul liniar se vor putea admite $i candldaf cari vor
poseda diploma de arhitect sau inginer.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru rnuzlca, candidatul trebue sa
poseada certificat de absolvire a eel putin 4 clase gimnaziale, diploma unei scoale speciale de
rnuzica care sa dovedeasca eel putin cunostinta urmatoarelor materii:
a) principiile muzicei, solfegiul $i dictatul muzical; b) armonia, c) cantul coral.
Cunostinta elernentara a unui instrument este indispensabila $i se va dovedi printr'un certificat
deosebit, in caz cand regulamentul scoalel dela care ernana diploma nu o cuprinde.
Pentru a fi admis la examenul de capacitate pentru gimnastica, candidatul trebue sa
poseada certificatul de absolvire a eel putin patru clase secundare sau diploma unei scoale
normale de invatatori $i certificatul unui curs oficial de gimnastica. Daca acest certificat ernana
de la o scoala sau un curs special de gimnastica din strainatate, el va trebui sa fie recunoscut
de minister.
Pentru a fi adrnisa la examenul de capacitate de gospodarie in scoalele secundare §i
profesionale de fete, candidata trebuie sa poseada pe langa diploma de absolvire a unei
scoale secundare de fete de gradul II, liceul, scoala profeslonala de gradul II, ori scoala
norrnala de invatatoare, certificatul de absolvire a unui curs normal al unei scoale de menaj
din tara ori din stralnatate. Absolventele unei scoale de menaj vor trebui sa capete echivalarea
diplomei lor.
Ver putea fi admise la primul examen de capacitate $i acele dintre absolventele scoalel
secundare de gradul I, care, avand diploma unei scoale de menaj, se vor gasi funcfionand la 1
Septembrie 1912 in invatamantul urban menajer, sau ca maestre suplinitoare de gospodarie.
Pentru a fi adrnisa la examenul de capacitate pentru lucru de mana intr'o scoala
secundara de fete, candidata trebue sa poseada diploma de absolvire a unei scoale
profesionale de gradul II.
Pentru fiecare din aceste speclaiitati se va tine la minister cate un tablou, in care
candidatii §i candidatele cari vor fi reusit la examenele de capacitate se vor inscrie dupa
fiecare sesiune in ordinea de merit. inscrierea in tablou este valablla patru ani.
Art. 32 - Daca un candidat inscris in una din tabelele de capacitate, inainte de a ti numit
profesor sau maestru, da dovada de imoralitate sau de purtare nedernna, el va putea fi sters
din tabela de catre ministru, in urma hotararei motivate a consiliului inspectorilor
invatamantului secundar, aprobata §i de consiliul permanent de lnstructlune,
Art. 33 - Cand un Ice de profesor sau profesoara, maestru sau rnaestra, va rarnanea vacant,
acesta se va aduce la cunostlnta generala prin Monitorul oficial in termen de 15 zile eel mult.
Doritorii de a ocupa locul vacant vor petitiona la minister eel mult pana in o luna de la data
publlcatiunll. Numirea se va face de rninistru, dupa urmatoarea ordine de preferinta. in prima
linie va implini numarul de ore de curs ce are drept, in virtutea art. 37, sa impuna profesorilor
sau mae§trilor din acela§ era$.
in a doua linie va numi dintre profesorii sau mae§trii din acela§ era$, cari figureaza pe
tabelele de capacitate respective §i cari vor fi facut cerere, preferind pe cei cari au mai putine
ore de curs §i cu conditiune sa aiba in favoarea lor avizul consiliului inspectorilor secundari,
dat in urma cercetarii statului personal al lor.
in a treia linie, dintre profesorii sau mae§trii titulari dela alte §Coale secundare, din alte
ora§e, cari vor fi facut cerere §i cu acelea§i conditiuni ca la aliniatul precedent.
in a patra linie, dintre cei inscri§i in tabloul de capacitate respectiv, cari insa nu sint
numiti dupa ordinea inscrierii in tablou.

164
 Pentru posturile de maestri, in caz de nevoe, ministerul va putea angaja cu contract §i straini.
Pentru desemnul liniar, in caz cand numirea nu s'ar putea face dupa tablourile de
capacitate, ministerul va putea lnsarclna cu cursul pe un inginer sau architect cu diploma, care
in acest caz va fi platlt cu cate 15 lei pe luna pentru fiecare ora de curs pe saptamana. Cel
numit in acest fel pierde insa beneficiul numirii in caz cand indatoririle sale de inginer sau
architect 1-ar obliga sa se transfere in alta localitate.
Profesorii §i rnaestril, necesari pentru aplicarea alin. V dela art. 3 §i alin. II dela art.4 din
aceasta lege se vor numi prin concurs, trecut inaintea unui juriu de trei membri nurnln de minister §i
a carui modalitate se va fixa prin regulament. Profesorii §i maestrf numlti in acest mod vor fi supusi
la aceleasi drepturi §i indatoriri ca §i la cellalti profesori §i maestri de curs secundar.
Pana la numirea titularului, cursurile vor fi facute de un suplinitor numit de minister sau
dintre profesorii ori rnaestrii titulari de aceasl materie sau dintre cei lnscrlsl in tabloul de
capacitate respectiv, sau dintre llcentianl in litere sau in stlinte.
Art. 34 - Orice numire noua de profesor sau maestru se face cu titlu provizoriu prin decisiune
rnlnlsteriala.
in timpul provizoratului, profesorii §i maestrll sunt supusi la o inspectlune speclala.
Cei cari se vor dovedi incapabili, imorali sau vatarnatort scoalel, vor putea fi destitulti de
ministru, in urma hotararei motivate a consiliului inspectorilor invatamantului secundar,
aprobata §i de consiliul permanent de lnstructiune.
In caz cand cauza invocata contra profesorului sau maestrului va ti numai
incapacitatea, ministrul va putea sa acorde profesorului sau maestrului inca un an, dupa care,
daca nu va veni indreptare, ii va putea destitui, ci acelasi procedura ca la aliniatul precedent.
Aceasta arnanare nu se va putea acorda mai mult decat de doua ori aceleiasl persoane.
Cel destituit in acest mod nu mai poate reintra in corpul didactic.
Dupa trei ani de provizorat, profesorii §i rnaestrll, cari vor fi dat dovezi de aptitudine,
moralitate §i cunostlnta in indeplinirea datoriei lor, vor fi nurniti definitiv, prin decret regal, in
urma raportului favorabil al consiliului inspectorilor secundari.
Profesorii §i maestrii provizorii §i definitivi se numesc titulari.
Art. 35 - Toate numirile §i transferarlle de profesori §i maestri provizorii §i definitivi, care se vor
face fara respectarea prescriptiunilor prevazute de art. 33-34 inclusiv, vor ti nule de drept.

SECTIUNEA VI
Drepturile !ii datoriile corpului didactic secundar

Art. 36 - Apuntamentele membrilor corpului didactic se compun: din o parte fixa, nurnita
"leafa", §i din o parte variabila nurnita "qradatlune''.
Art. 37A - Profesorii §i rnaestrli din scoalele secundare sunt datori sa faca un minimum de 15
ore de curs pe saptamana in orice scoala din aceleasi oras, in care se predau materii din
speclalltatile lor. Se specifica ca numai in cazul cand aceste 15 ore nu se pot complecta cu
ore din specialitatea materiilor pentru care profesorul a trecut concurs sau examen de
capacitate, i se va complecta catedra cu ore din materiile cari fac parte din preqatirea llcentel
sale in universitate §i asupra carora a dat examen conform regulamentelor fiecarel facultatl.
Dupa 20 ani de serviciu efectiv, fie ca suplinitori, fie ca titular, obligatia saptarnanala e
redusa la 12 ore.
Grupul de ore format din minimum 15 sau 12 ore forrneaza "catedra" profesorului.
Acest numar de ore formeaza limita minima pentru catedrele celor doua categorii de profesori,
sub care llrnlta nu se pot scadea sub nici un motiv, afara de deqrevarile prevazute la articolul
urmator, Orice reductiune facuta din orele unei catedre existente spre a inlesni creierea unei
catedre noui sunt interzise sub sanctiunea nulitatii numirii sau transferarli efectuate.
Nu se vor considera ca formand catedre, putand ti ocupate prin titulari noui, decat
grupele de minimum 12 ore. Orice grupari de ore sub aceasta limita nu vor putea fi ocupate de
titulari, ci se vor publica vacante spre a se distribui ca ore suplimentare.
Cand o catedra care are mai putin de 15 ore pe saptamana se incredinteaza unui
profesor cu mai putin de 20 ani in invatamant, ministerul este obligat a-i complecta numarul
legal de ore la prima vacanta de ore in specialitatile sale, putandu-se lua §i din orele
suplimentare ale alter profesori, daca acestea nu fac parte din materiile pentru care ace§tia au

165
trecut examenul de capacitate.
Profesorilor cari actualmente au catedre cu mai putin de 15 respectiv 12 ore, Ii se vor
complecta nurnaru de ore dupa cum se speciflca in alineatul de mai sus in aceleasl conditiuni.
Art. 37B - Profesorii de ~tiinte fizico-chimice §i naturale beneficiaza de o reductlune de o ora
din numarul obligatoriu de ore de curs saptarnanal, fiindu-le necesara la preqatlrea
materialului pentru dernonstratiuni ~i experiente §i pentru buna lntretinere a colectiunllor
scoalel. Tot asa se scade pentru profesorul diriginte o ora de curs pe saptamana, pe care este
obligat conform regulamentului de organizare a dirigintilor, sa o consacre chestiunilor de
educatie §i dlsclpllna cu elevii clasei sale.
Nu se bucura de aceste deqrevari decat profesorii ale carer catedre sunt formate din
minimum 15 ore efectiv. Catedrele necomplecte sau cele reduse ale profesorului cu 20 ani
vechime nu se bucura de aceste deqrevari,
Directorii liceelor, ai seminariilor complecte, precum §i directoarelor scoalelor
secundare de fete de gradul II, sunt obligati a face pana la maximum 10 ore de curs
saptamanal §i minimum 6 ore, iar directorii gimnaziilor, ai seminariilor necomplecte, precum §i
directoarele scoalelor secundare de gradul I pana la maximum 12 ore de curs saptamanal §i
minimum 8 ore.
Art. 37C - Profesorii §i rnaestrf secundari au dreptul sa-sl complecteze catedrele lor de 15
respectiv 12 ore cu tnca 5 pe langa numarul orelor catedrei de baza. Ministrul este obligat ca
la cererile profesorului sa-l dea aceste ore suplimentare in toate cazurile cand sunt ore
vacante din specialitatile examenului sau de capacitate in orasul in care el functloneaza.
Aceste ore suplimentare se acorda cu avizul consiliului inspectorilor generali ai invatamantului
secundar; pentru refuzarea lor trebue ca avizul consiliului inspectorilor sa fie motivat.
Aceasta complectare de ore se poate face numai dupa cererea profesorului, dar §i din
inltiatlva ministerului, ~i este obligatorie pentru profesor.
Directorii nu pot lua ore suplimentare.
Aceste ore suplimentare, odata date unui profesor sau maestru fac parte integranta din
catedra sa §i nu i se pot lua sub nici un motiv.
Afara de aceste ore din specialitatea examenului de capacitate celelalte ore
suplimentare, date din materiile licentei, pot fi luate pe baza unui raport motivat al directorului
scoalei, avand in favoarea sa avizul consiliului de inspectori generali secundari.
Se pot da unui profesor, dupa cererea sa, ore suplimentare din materii inrudire cu
specialitatea licentel sale: acestea pot fi de asemenea luate pe baza unui raport motivat al
directorului scoalei §i cu avizul consiliului de inspectori.
Art. 370 - Leafa profesorilor cu titlu provizoriu va fi de 450 lei lunar, iar a profesorilor cu titlu definitiv
va fi de 550 lei lunar. Aceasta leafa e socotita pentru minimum 15 respectiv 12 ore saptamanal.
Orele suplimentare peste acest nurnar se vor plati cu cate 50 lei ora. in nici un caz
leafa totala a unui profesor pentru cursul facut in una sau mai multe scoale nu va fi mai mica
decat leafa cuvenita pentru 15 ore de curs pe saptamana,
Profesorii suplinitori sunt platiti cu 350 lei lunar. Diferenta de 100 lei intre leafa ce
prirneste suplinitorul §i leafa buqetara de 450 lei se varsa la Casa :;>coalelor. Orele
suplimentare ale profesorului se platesc cu 25 lei ora.
Art. 37E - Profesoarele scoalelor secundare de fete sunt asimilate profesorilor secundari in ceea
ce priveste obligatiunile §i retributunile. Dlspozifiunile art.38A-D le sunt intru totul aplicabile.
Art. 37F - Profesorii de religie au catedra formata din 10 ore §i sunt platiti cei provizorii cu 300
lei lunar, iar cei definitivi cu 350 lei lunar.
Suplinitorii primesc 250 lei lunar; diferenta de 50 lei se va varsa Casei :;>coalelor.
Profesorilor de religie Ii se poate da tnca pana la 5 ore suplimentare, fie de curs, fie ore de
educatie religioasa §i rnorala. Aceste ore se vor platl cu 40 lei ora.
Art. 37G - Mae§trii §i maestrele cari poseda absolvirea liceului ca §Coala de pregatire generala
!iii o ~coala speciala, cu caracter de invatamant universitar, pentru pregatirea lor profesionala,
sunt asimilati profesorilor atat ca titlu cat !jji ca retributiune.
Ceilalti mae!jjtri cari nu indeplinesc conditiunile de mai sus, primesc o leafa initiala de
350 lei lunar cand au titlul provizoriu §i de 400 lei cand au titlul definitiv. Suplinitorii sunt
retribuiti cu 300 lei lunar; diferenta de 50 lei se va varsa la Casa :;>coalelor. Orele suplimentare
ce se pot da acestor categorii de mae§tri se vor plati cu 30 lei ora.

166
 Obllqatlunile de serviciu §i numarul de ore suplimentare ce se pot acorda maestrilor
sunt la fel cu acelea ale profesorilor.
Mae§trii de desemn liniar cari poseda diploma de ingineri sau arhltectl §i sunt abllltati
pentru aceasta specialitate sunt aslrntlati profesorilor cu titlu §i retirlbutlune.
Art. 38 - Gradatiunea este cresterea lefei profesorilor §i maestrilor secundari, provizorii sau
definitivi care Ii se da potrivit cu timpul lor de serviciu in corpul didactic in modul urmator: 25 la
suta dupa 5 ani de functionare cu titlu provizoriu sau definitiv; 50 la suta dupa 1 o ani de
functionare: 75 la suta dupa 15 ani de functlonare: 100 la suta dupa 20 ani de functionare.
Se mai acorda in mod exceptional §i o a cincea gradatiune, numlta gradatie de merit,
tot cu·25 la suta la leafa de baza a unui numar de cei putln 10 la suta dintre profesorii §i
rnaestrii care au implinit 25 ani de serviciu, pentru merite deosebite in tnvatarnant. Ea se
acorda de minister pe baza avizului Consiliului inspectorilor generali, dat in urma recomandarii
inspectorilor de specialitate §i al clrcumscrlptlei respective. Toate gradatiile se vor socoti la
ultima leafa de baza cuvenlta pentru 15 ore pe saptamana pentru profesori §i maestri, la leafa
cuvenlta pentru catedra de 12 ore pentru profesoare §i la cea de 10 ore pentru profesorii de
religie. Profesorii de religie cari au dreptul la gradatiune §i ca preof vor trebui sa opteze pentru
una din aceste gradatiuni.
Nu se tine seama pentru gradatie timpul petrecut in excludere ternporara din corpul
didactic, ori in concediu mai mare de 6 luni in cursul unui an, exceptandu-se numai concediile
pentru indeplinirea unei functiunl administrative, exercitarea unui mandat electiv, sau pentru
misiuni stilntlflce tncredintate de minister.
Gradatlunea se da de la inceputul anului bugetar care urmeaza pe acele in care s'a
implinit termenul pentru care ea se acorda.
Ea face parte integranta din apuntamente. Asupra ei se fac retineri pentru pensiune §i
ea cornpteaza la regularea drepturilor la pensiune.
Profesorii §i rnaestrtl cari au doua catedre obtinute conform legilor anterioare, sunt
obliqatl a face 20 ore de curs saptarnanal. Retributiunea lor va fi formata din doua pafti: o
leafa de baza, pentru grupul de 12 ore dupa categoria careia ii apartine profesorul, §i un
adaos pentru restul de ore suplimentare, conform prevederilor art. 370, alin. II §i 37G, alin. I.
Aceste doua pafti unificate sunt considerate ca formand un singur salariu care va conta ca
atare cand i§i va regula drepturile la pensie. Gradatia va fi de 25 la suta §i se va da numai la
leafa de baza a acestor profesori.
Art. 39 - Profesorii §i rnaestrli sunt datori sa taca cursurile lor regulat, astfel cum sunt
prevazute in orare §i programe.
Ei sunt datori sa taca, atat in clase cat §i afara de clase, toate lucrarlle ce le sunt
impuse prin legi, regulamente, programe §i lnstructluni ministeriale.
Ei sunt datori sa participe la toate consiliile, conferintele §i comisiunile la care vor fi nurnltl
de autoritatea scolara. Cand tnsa aceste insarcinari ar reclama activitatea profesorului sau
maestrului in afara de §Coala, el va fi indemnizat dupa regulile ce se vor stabili prin regulament.
Art. 40 - Orice absenta nemotivata la vreuna din indatoririle puse profesorilor §i
mae§trilor prin art. 39, atrage dupa dansa o retinere din apuntamente, propoftionala cu timpul
absentat. Aceste retineri se vor varsa la Casa §Coalelor.
in caz de reddiva se vor putea aplica §i alte pedepse disciplinare.
in cazul cand concediul e mai lung de doua luni, suplinitorul se nume§te din oficiu de
minister §i se retribue§te cu 80 la suta din leafa titularului.
Art. 41 - Nici un profesor sau maestru nu poate parasi §Coala tara concediu.
Acel care va absenta in cursul unui an 30 de zile fara concediu sau fara un motiv bine
cuvantat, apreciat de minister, va fi considerat ca demisionat.
Concediile se acorda:
a) Pentru cazuri de boala bine constatate. Daca concediul de boala se prelunge§te
peste un an, ministrul are dreptul, cu avizul conform al consiliului permanent, sa puna pe
profesor sau pe maestru la pensiune din oficiu;
b) Pentru numirea intr'o functiune administrativa §Colara sau pentru o insarcinare
temporara §tiintifica;
c) Pentru complectarea studiilor in strainatate;
Art. 42. - Profesorii de curs secundar §i superior, pot fi numiti mini§tri, secretari generali,

167
directori de admlnlstratil speciale, prefectl, directori de prefecturi, primari sau ajutori de primari
cu rezerva ca odata cu incetarea tnsarclnarli la care au fest chernatt sa'$i reia de drept
catedrele ce au avut cu toate drepturile ca$tigate in invatamant.
Art. 43 - Membrii corpului didactic secundar nu vor putea fi asociatl, directori, profesori sau
repetitori in institute private unde se afla scolari cari frecventeaza scoala in care ei
functioneaza $i nici lectluni private sau repetltluni nu pot da la asemenea scolari,
Art. 44 - Profesorii $i rnaestrli secundari definitivi de ambele sexe sunt inamovibili. Ei nu pot fi
suspendatl, perrnutati sau exclusl din corpul didactic, decat in conformitate cu prescrierile
acestei legi.
Art.45 - Inceteaza de a face parte din corpul didactic profesorii $i maestrii condarnnati pentru
crime sau pentru delictele urmatoare: fals, furt, tnselaclune, abuz de incredere, calomnie,
marturie rnlnclnoasa, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici, mituire, percepere
de taxe ilegale, spargere de sigilii, sustragere de acte in cazul art. 204 din codul penal.
in timpul instructlunli $i al [udecatl! profesorii $i rnaestril sunt suspendati de drept,
Pot fi suspendati dela catedrele lor $i profesorii cari in timpul razboiuul $i al ocupatiuoii au
avut o atitudine antinatlonala, nepotrivita cu caracterul $i indatoririle functiunii lor. Aceasta
suspendare se aplica profesorilor atunci cand ea devine necesara in interesul ordinei, disciplinei
scolare $i a demnitatii corpului didactic. Suspendarea se pronunta de ministru cu avizul consiliului
permanent. Ea dureaza pana la judecarea profesorului de catre. comisiunea de judecata,
Art. 46 - Membrii corpului didactic secundar, cari s'au retras din invatamant prin demisiune,
pot reintra in vreme de doi ani, cu titlul $i drepturile lor.
Pentru aceasta se cere avizul favorabil al consiliului inspectorilor secundari dat in urma
cercetarli statulul personal $i aprobarea ministrului.
Art. 47 - Dupa 30 de ani de serviciu, ministerul poate pune din oficiu la pensiune pe un
membru al corpului didactic secundar, avTnd pentru aceasta avizul conform al consiliului
permanent. Acesta se va pronunta luand in considerare hotararea motivate a consiliului
inspectorilor invatamantului secundar, precum $i statul personal cu notele de inspecnune ale
profesorului sau maestrului; la nevoe consiliul permanent poate hotart o noua lnspectiune,
facuta sau de inspector sau chiar de unul din membrii sal.
Daca un profesor sau maestru este afectat de o infirmitate, de un vitiu sau de o boala
cronlca, care l'ar face neapt pentru indeplinirea functlunei sale, ministrul va putea orindui o
ancheta la care sa ia parte eel putin $i doi profesori ai unei facultaf de medicina. Constatandu-
se infirmitatea, viciul sau boala cronlca, ministrul, cu avizul conform al consiliului permanent,
va putea pronunta punerea la pensiune din oficiu a profesorului. Daca infirmitatea sau boala
cronlca va proveni din cauza functiunel el va primi pensiunea ce i s'ar cuveni pentru termenul
in cursul caruia a incetat a functlona $i cu dispensa de etate.
Dupa varsta de 65 de ani lmpllnitl, punerea la pensiune din oficiu a membrilor corpului
didactic secundar este obligatorie.
Art. 48 - Este oprit membrilor corpului didactic secundar exercltiul orlcarui comerciu $i al
orlcarel profesiuni incompatibile cu demnitatea caracterului lor sau cu indatoririle functlunei.
Art. 49 - Membrii corpului didactic cari vor calca indatoririle ce le sunt impuse prin legi, sau
regulamente, ori de rea-purtare in societate, vor fi supusi dupa gravitatea culpei, la una din
urrnatoarele pedepse:
a) Avertismentul;
b) Amenda, cu pierderea lefii pe timp de 1 pana la 15 zile;
c) Cenzura, cu pierderea lefii pe timp de 1 pana la 30 zile;
d) Suspendarea pe timp de 2 pana la 6 luni; in timpul suspendarii profesorul sau
maestrul va fi suplinit in comptul sau, suplinitorul va fi numit de minister, conform
art.33, alin, VII $i platit cu 80 la suta din leafa celui suspendat; gradatiunea insa va
ramane intreaga acestuia;
e) Permutarea;
f) Excluderea temporara din corpul didactic pana la maximul de 2 ani; in timpul ei,
profesorul sau maestrul perde $i leafa $i gradatiunea;
g) Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic.
Art. 50 - Contra unui profesor sau maestru secundar definitiv, ministrul sau un inspector
general poate pronunta dintre pedepsele prevazute la art. 49 pe aceea dela lit. a.

168
 Ministrul in urma raportului motivat al unui inspector, §i luand avizul consiliului
permanent, poate pronunta pedeapsa dela lit. b; iar in urma raportului motivat al unui
inspector §i luand avizul conform al consiliului permanent, pedeapsa dela lit. c; Sumele
provenite din arnenda §i cenzura se var varsa la Casa scoalelor, Amenda §i cenzura nu se pot
aplica uneia §i acelelasl persoane mai mult de 30 de zile in cursul unui an scolar.
Ministrul, dupa hotararea comisiei de judecata, prevazuta la art.51, aplica pedepsele de
la lit. d, e, f, §i g.
Art. 51 - Comisiunea de judecata a membrilor corpului didactic secundar §i superior va fi
cornpusa din cinci membri din cari doi supleanti nurnif prin decret regal.
Doi din o llsta de sease, prezentata de senatul universltatll din Bucuresti, dintre
profesorii acelei unlversltatl.
Doi din o lista de sease, prezentata de senatul universltatli din lasl, dintre profesorii
acelei unlversltati.
Dintre cei doi supleanti, unul va fi luat din universitatea din Bucuresti, celalalt din
universitatea din lasl.
Membrii consiliului se numesc pe timp de sease ani. Ei se reinoesc prin tragerea la
sorti a cats doi membri la fiecare doi ani.
Membrii e§iti la sorti pot fi nurniti din nou.
Judecata se va face dupa ce acuzatul va fi fast citat sa se prezinte inaintea comisiunei.
El are dreptul a lua cunostinta de acuzare, de actele §i probele invocate contra sa. Acuzarea
va fi sustlnuta de un delegat al ministerului, iar acuzatul i§i va face apararea in persoana, in
scris sau verbal, ori printr'un aparator ales de acuzat dintre membrii corpului didactic.
Comisiunea lucreaza cu trei membri. Atat delegatul ministerului cat §i acuzatul au
dreptul de a recuza cate unul din membri, care atunci se lnlocueste prin cate unul din cei doi
supleanti, tras la sorti de catre presedintele comisiunii.
!;)edintele consiliului de judecata nu sunt publice. Daca gase§te de cuvilnta, comisiunea
poate dispune facerea unui supliment de ancheta.
Comisiunea poate pronunta oricare din pedepsele enumerate la art. 49.
Excluderea pronuntata la art. 49 lit. f §i g se va face prin decret regal.
Horararlle comisiunii var fi executorii §i fara recurs §i se var inainta de lndata
ministerului, lmpreuna cu dosarul afacerei.
cand tnsa pedeapsa pronuntata e cea prevazuta a art. 49 lit. g, profesorul exclus are
drept de a cere ministerului lnstructiunei revizuirea procesului. Ministrul luand avizul conform
al consiliului permanent, hotaraste asupra cererii de revizuire.
Cand cererea de revizuire este admlsa, dosarul, trnpreuna cu hotararea motlvata a
consiliului permanent se va inainta comisiunei de judecata prevazuta in acest articol.
Procesul de revizuire se judeca de catre comisiunea cornplecta compusa din cinci
membri.
Profesorul acuzat are dreptul de a recuza pe unul dintre membrii comisiunii. in acest
caz unul din membrii senatului universitar din Bucurestl va inlocui pe membrul recuzat.
Art. 52. - Contra profesorilor §i maestrilor secundari cari functioneaza cu titlul
provizoriu, ministrul sau un inspector general poate pronunta pedeapsa dela lit. a din art. 49;
ministrul pe cea dela lit. b; ministrul cu avizul conform al consiliului permanent, pe cele dela lit.
c, d, e §if.
Daca o pedeapsa se pronunta contra unui profesor sau maestru care in ultimii cinci ani
nu a mai suferit nici o pedeapsa decat un singur avertisment, ministrul, apreciind poate sa
suspende aplicarea pedepsei timp de un an pentru cele dela lit. a §i b, dela art. 49; trei ani
pentru cea dela lit. c §i de cinci ani pentru cele de la lit. d, e, f §i g. Daca insa pedeapsa a fast
pronuntata de comisia de judecata, ministrul nu poate uza de dreptul definit de acest articol
decat daca comisia de judecata, in sentinta sa da avizul ca ministrul poate, daca crede, sa
uzeze de acest drept.
Daca, pana la expirarea termenului de suspendare a pedepsei, profesorul sau maestrul
condamnat nu s'a mai facut vinovat de nici o. alta vina, ministrul va pronunta radierea
pedepsei §i atunci situatia profesorului sau maestrului condamnat va redeveni aceea§i ca §i
cand pedeapsa nu s'ar fi pronuntat.
Daca insa, in urma radierii pedepsei, profesorul sau maestrul condamnat se va face

169
vinovat de o noua culpa ca sa-t faca pasibil de o pedeapsa mai mare decat avertismentul,
pedeapsa care i se va aplica va fi eel putin eqala cu pedeapsa radiata, oricare va fi culpa lui
cea noua.
Daca una din pedepsele de la lit. a, b, c, d, e sau f dela art.49, a fast pronuntata contra
unui profesor sau maestru, cari in ultimii cinci ani, inainte de pronuntarea pedepsei, nu mai
suferise nici o alta pedeapsa decat un singur avertisment, daca pedeapsa a §i fast apllcata
celui vinovat, dar daca el nu se mai face vinovat de nici o noua vina care sa fie pasiblla de o
pedeapsa mai mare decat avertismentul, pana intr'un termen respectiv egal cu acele
prevazute la alin. 1 din acest articol, socotit din ziua cand s'a terminat aplicarea pedepsei,
ministrul va putea pronunta radierea pedepsei. Daca insa pedeapsa a fast amenda, cenzura,
suspendarea sau excluderea ternporara, nu se va restitui celui condamnat suma retinuta din
leafa lui. Dlspozltlunile alin. Ill din acest articol se apllca §i radierii de pedeapsa facuta
conform aliniatului de fata.

CAPITOLUL Ill
~coalele normale

Art. 54 - 9coalele normale de invatatori §i invatatoare, de institutori §i institutoare, astfel cum

sunt organizate prin legea invatamantului primar din 1896, sunt asimilate intru tot ceea ce
priveste numirea, drepturile, datoriile, disciplina §i renumerarea corpului didactic cu liceele §i
gimnaziile.
Llcentlatli in filosofie doritori a ocupa catedrele de pedagogie dela scoalele normale,
trebuie sa fi facut un an practlca pedagogica intr-o scoata de apllcatie a unei scoale normale
§i sa treaca un examen special de capacitate in filosofie §i pedagogie. Acest examen va
cuprinde urrnatoarele probe: a) o proba scrisa din filosofie §i una din pedagogie; b) examen
general din filosofia generala cu deoseblta inslstenta asupra psihologiei §i logicei aplicate la
pedagogie; c) examen oral la pedagogie, didactica qenerala §i speciala a invatamantului
normal §i primar; d) o lectie practlca cu elevii unei scoale normale e) o lectle practlca lntr'o
clasa prirnara a scoalei de apllcatie de pe langa o scoala norrnala.
Candldatil cari nu var fi avut posibilitatea de a face practica de un an intr-o scoala de
aplicatie, var putea fi admlsl sa treaca examenul cu rezerva, in caz de reusita, de a nu fi
lnscrisl pe tabela de capacitate decat dupa efectuarea acelei practice.
Candidatil la acest examen de capacitate, cari au trecut examenul de capacitate de
filosofie, sunt scutlti de proba scrisa §i orala la filosofie.
Licentiatii doritori a ocupa §i celelalte catedre dela scoalele normale var trebui, pe langa
examenele de capacitate ale speclalitatll respective, sa dovedeasca o practica de eel putln trei
luni intr'o scoata de apllcatie a unei scoale normale.
Llcentlatli doritori a ocupa §i celelalte catedre dela scoalele normale, var trebui pe langa
examenele de capacitate ale speclalltatil respective sa dovedeasca o practica de eel putin trei
luni intr'o §Coala de aplicatie a unei §Coale normale.
Profesorii de pedagogie dela §Coalele normale pot cere sa fie trecuti ca profesori de
filosofie la licee. Pentru celelalte specialitati, ministerul are dreptul sa permute in timpul
provizoratului, pe profesorii respectivi la un liceu sau gimnaziu, in urma rapoartelor de
inspectiune §i ascultand pe consiliul permanent.
Mae§trii de lucru manual sunt asimilati mae§trilor dela licee §i gimnazii in privirea
retributiunii. Ei se numesc de ministru cu titlu provizoriu, dintre persoanele speciale. Numirea
definitiva se face dupa trei ani, in urma unui examen teoretic §i practic, tinandu'se seama §i de
rezultatele dobandite in §Coala.
Ministrul va putea angaja prin contract §i straini ca mae§tri pentru diverse aplicatiuni
practice.
Fiecare §Coala normala de invatatori va dispune de o intindere de lac indestulatoare
pentru experientele §i lucrarile practice de agricultura, horticultura, pomicultura §i silvicultura.
Pentru predarea acestor §tiinte aplicate se var numi speciali§ti.
Seminariile
Art. 55. - Corpul didactic al seminariilor este asimilat cu corpul didactic al liceelor §i

170
gimnaziilor, in tot ce priveste drepturile, datoriile, disciplina i;;i remunerarea.
in ceea ce prlveste recrutarea, corpul didactic al seminariilor, afara de profesorii de
stlinte religioase i;;i de rnaestrli de rnuzica religioasa, se va recruta dupa regulele puse in
aceasta lege, pentru recrutarea corpului didactic al liceelor §i gimnaziilor.
Profesorii de stlinte religioase §i maestrli de rnuzlca religioasa se vor numi prin
concurs, trecut inaintea unei comisii de trei membri numitl de minister §i dupa o modalitate
care se va fixa prin regulament.
Pentru a fi admis la concurs, pentru o catedra de stllnte religioase, candidatul va trebui
sa fie roman, crestin ortodox, cu titlu de llcentlat sau doctor in teologie, candidat sau magistru
al unei academii ortodoxe din stralnatate: iar pentru o catedra de rnuzica blsericeasca sa fie
roman crestin ortodox, licentlat in teologie sau absolvent al unui seminar teologic complect §i
absolvent al unui conservator de rnuzica.
Profesorii de stllnte religioase ca §i maestrli de muzica blsericeasca vor fi clerici;
nehlrotonlsltii rau§iti la concurs, nu vor putea ocupa catedra decat dupa hirotonie.
Candldafil tnscrlsi la concursuri publicate dar retinute, pana la 1916, i§i pastreaza
drepturile lor.
Llcentiatll in teologie se dispenseaza de absolventa conservatorului de rnuzlca pe un
period de doi ani dela primul concurs tinut pe baza legii.

CAPITOLUL V
invatamantul superior

SECTIUNEAI
Universitatile !ii tmpartlrea lor

Art. 56 - Sunt doua unlversltati: una in Bucurestl i;;i alta la last.

Fiecare universitate va cuprinde:
Facultatea de teologie ortodoxa:
Facultatea de drept;
Facultatea de rnedlcina:
Facultatea de filosofie §i litere;
Facultatea de stilnte.
Universltatile sunt lntretlnute de Stat. Ele sunt supuse controlului ministerului
lnstructlunii §i cultelor.
Art. 57 - Facultatea de teologie cuprinde studiul stllntelor teologice ortodoxe;
Facultatea de drept cuprinde studiul stllntelor juridice §i al stllntelor de Stat;
Facultatea de medicina cuprinde studiul stiintelor medicale cu cele ajutatoare §i
invatamantul farmaceutic;
Facultatea de filosofie §i litere cuprinde studiile filosofice, literare, filologice §i istorice;
Facultatea de stllnte cuprinde studiul stilntelor matematice, fizice, chimice, naturale §i al
apllcatlunllor lor.
Fiecare facultate va putea fi impartita in sectiunl.
Art. 58 - Studiile universitare se vor face prin un nurnar de cursuri i;;i prin confermte §i lucrari
practice in seminarii, in institute, in laboratorii §i in clinice.
Aceste cursuri i;;i lucrari constituesc invatamantul normal al unlversltatilor, menit sa dea
o preqatire teoretica §i practlca cu caracter general; ele se fac de catre profesori titulari,
profesori agregati, conterentiarl §i docentl, ejutati de personalul necesar.
Fiecare facultate va putea determina prin regulament sectlunile in cari se pot lmpartl
cursurile generale obligatorii pentru fiecare sectlune, precum §i pe acele de specializare,
menite a da studentilor o preqatire §tiintifica superioara intr'o directle anurnlta, fie teoretica, fie
practlca, apllcata la cerintele agricole, igienice, juridice, comerciale s.rn.d,
Cursurile de specializare vor putea fi facute §i de conterentlarl.
Ministerul, luand avizul conform al consiliului facultatii respective, poate crea posturi de
conferentiari pentru anumite cursuri teoretice sau de §tiinta aplicata, i;;i numai dupa trei ani de
functionare neintrerupta poate crea catedre, prin legi speciale acolo unde asemenea cursuri

171
au devenit necesare; in acest scop se va lua avizul consiliului facultatii respective !?i al senatului
universitar. Odata cu crearea catedrei se va prevedea prin acelas proect de lege !?i fondul pentru
instalarea laboratorului, carnpul de experiente ori a seminarului necesar acestei catedre.
Art. 59 - in viitor, pe langa unele facultati se va putea organiza un invatamant superior agricol,
comercial, dentistic, medico-legal, electrotehnic s.rn.d, cu acelas caracter de !?tiinta aplicata.
Aceasta se va face prin lege, in urma avizului consiliului facultati' !?i al senatului universitar.
inscrierea in fiecare dintre aceste scoale superioare Se Va face prin cancelaria facultaff
la care este allplta scoala.
Regulamentele speciale, intocmite de catre consiliul facultatll, vor arata condltiunile de
functionare a scoalel.
Consiliul facultatll respective, odata cu avizul relativ la necesitatea infiintarii vreunei
asemenea scoale speciale, va arata ministerului cari sunt cursurile ce se pot face in comun cu
studentil obisnuitl ai acelei facultatl !?i cari sunt cursurile speciale pentru cari trebuesc create
posturi de conferentlari, in conformitate cu dispozltiunlle art. 58 din aceasta lege, precum !?i
titlurile pe baza carora poate cineva cere inscrierea in fiecare din aceste scoale.
Universitatea, poate libera, in aceleasi conditiunl ca !?i cele prevazute la art. 67,
diploma de Stat acelora cari vor fi absolvit cu succes toate examenele teoretice !?i practice, ce
se vor cere prin regulamentele speciale de functionare ale acestor scoale.
Art. 60 - Prin regulament se vor fixa taxele ce se vor percepe de la studenti pentru lnscrlptli,
examene !?i diploma.
Pentru lucrarile de laborator se va percepe de la fiecare student o taxa destinata a
acoperi cheltuielile de material.
Studentii lipsiti de mijloace se vor putea dispensa de plata acestor taxe. Dispensa se va
acorda de rectorul unlversltatll, dupa propunerile decanilor.
Art.61 -Afara de lucrarile prevazute de art.58, !?i 59, pe langa fiecare universitate se vor putea
face cursuri !?i conterlnte libere !?i gratuite asupra orlcarel ramure de !?tiinta !?i de catre
persoane cari nu apartin corpului universitar roman.
Persoanele cari vor voi sa deschida un asemenea curs, vor trebui sa aiba invoirea
senatului universitatii, data dupa ce va fi luat avizul motivat al consiliului facultatil respective !?i
aprobarea ministerului.
Un curs va putea fi inchis prin decizie mlnlsterlala, dupa ce se va avea avizul senatului
unlversitatll.
in caz de urqenta, rectorul va putea suspenda cursul, aducand faptul imediat in
desbaterea senatului universltatll.
Art. 62 - Fiecare universitate este persoana juridlca, capablla de a dobandi !?i a poseda.
Drepturile pe cari universitatea le poate avea ca persoana jurldlca se vor exercita de
catre rector !?i senatul universitar. Senatul va putea delega depline puteri rectorului.

SECTIUNEA II
Studenti, audlentl, cursuri,'examene, diploma ~i dlsclpllna

Art. 63 - Numai absolventii liceelor se pot inscrie ca studentl universitari.

La facultatea de teologie se pot inscrie absolventii cu diploma ai seminarului, precum !?i
absolventii sectiunll clasice a liceelor, acestia din urrna numai cu avlzul favorabil al facultatll,
Studentli cari vor fi facut studiile secundare in scoale stralne se vor inscrie, dupa ce vor
fi obtlnut echivalarea certificatelor lor conform dispozlttunilor legii.
Art. 64 - Consiliul profesoral al fiecarei facultati va decide daca admite ca audienti !?i persoane
cari nu poseda diploma de absolvire a unui liceu ori seminar, insa au varsta de 17 ani impliniti;
audientii pot frecuenta unele cursuri !?i lua parte la unele lucrari de seminar ori laborator,
intrucat prin aceasta nu s'ar stinjeni activitatea studentilor !?i daca profesorii respectivi
consimt. Audientii pot fi admi!?i, dupa a lor cerere !?i dupa invoirea consiliului facultatii, a trece
examene asupra cursurilor sau partilor de curs audiate !?i asupra lucrarilor practice pe cari le-
au urmat, in scop de a obtine certificate universitare.
Art. 65 - Studentii sunt datori sa frecuenteze regulat cursurile, conferintele !?i lucrarile practice
ale facultatii sau sectiunii in care sunt inscri!?i !?i sa treaca regulat examenele prevazute in

172
regulament. Studentli cari in curs de 2 ani consecutivi nu vor fi trecut examenele cuvenite,
conform dlspozltlunllor prevazute in regulamentul facultatli, vor fi stersl din matricula facultatli.
Studentul stets din matrlcula nu se va putea reinscrie in aceeasi facultate decat la
inceputul unui an scolar urmator §i numai daca consiliul facultatll respective va admite aceasta
reinscriere.
Pedepsele studentilor se vor putea aplica de decan, rector sau senatul unlversltatil
dupa regulele stabilite prin regulamentul de ordine §i discipllna.
Pentru abaterile comise in afara de cuprinsul universltatli, in calitate de studenti, aceste
pedepse se var putea aplica §i de minister, luand avizul senatului universitar.
in caz de turburari grave, senatul universitar sau ministrul, acesta din urma dupa ce va
lua avizul senatului universitar, vor putea pronunta inchiderea ternporara a unuia sau a mai
multor cursuri.
Asoclatiunlle de studenti nu se vor putea forma decat cu autorizarea senatului
unlversltatii. Aceasta autorizare este revocabila.
Regulamentul de ordine §i disclpllna al studentilor universitari va fi elaborat de un
consiliu compus din rectorii §i decanii ambelor unlversitati §i de un delegat al ministerului.
Ministerul, dupa ce va fi luat avizul senatelor ambelor universltati, va hotarl asupra lui sl'l va
supune sanctlunii regale.
Art. 66 - Anul scolar pentru unlversltatl incepe la 1 Octombrie §i se terrnina la 30 lunie.
in acest interval se cuprind §i sesiunile de examene.
in acest interval in afara de Duminici, vor fi vacante dela 24 Decembrie la 7 lanuarie
inclusiv §i dela Duminica Floriilor la Duminica Tomei inclusiv, precum §i sarbatorile cele mari
blserlcesti §i nationale,
Art. 67 - Fiecare universitate va libera doua feluri de diplome: diploma de licenta §i diploma de
doctor.
Fiecare facultate mai poate libera certificate universitare de cursurile §i lucrarile
practice urmate, precum §i de examenele date de catre audienti.
Dreptul de a libera asemenea certificate se acorda unlversltatil, in urma cererii facultatil
in care se va specifica pentru fiecare categorie de certificate pentru ce anume studii §i lucrari
se acorda.
Asemenea certificate nu se pot echivala cu diplomele de Stat §i nu confera nici intr'un
caz, celor ce le poseda, drepturi analoge. ·
Art. 68 - Regulamentele fiecarel facultatl se vor elabora de catre o comisiune compusa din
profesorii acelei facultati, Prin regulamente se vor stabili cari sunt, pentru fiecare facultate §i
sectiune, titlurile cu cari se pot inscrie studentli §i audlentii; apoi cursurile, conferintele,
lucrarile practice, clinicile precum §i examenele cari privesc fiecare facultate §i cari sunt
necesare pentru obtinerea flecarei diplome universitare; de asemenea §i conditllle in cari se
libereaza certificatele universitare.
Pentru facultatlle de litere §i stllnte, regulamentele vor trebui sa tina searna de
dispozltlunlle art. 23, 24 §i 25 din aceasta lege. Ministerul va hotarl asupra regulamentului §i'I
va supune sanctiunei regale.
in nici un 'caz nurnarul anilor de studlu in o specialitate nu va putea fi mai mic de trei ani
pentru licenta §i de cinci ani pentru doctorat.
Art. 69 - Pentru a dobandl doctoratul in drept fiecare candidat va aprofunda o specialitate,
despre care diploma sa va contine o mentiune speclala. in acest scop candidatul va urma eel
putin doua cursuri speciale pentru doctorat, in afara de acele generale.
Facultatile de drept vor propune regulamentarea acestor cursuri generale.
Facultatile de medicina vor libera diploma de doctor in medicina, de licentiat §i de
doctor in farmacie, de doctor in specialitatea artei dentare, precum §i certificate de
specializarea in medicina legala; acestea din urma se vor acorda doctorilor in medicina cari
au facut studii §i lucrari practice speciale in institutele de medicina legala dela fiecare
universitate.
Facultatile de litere pot sa libereze diploma de licentiat sau doctor in: a) filologia
clasica, b) filologia moderna, c) studii filosofice, d) studii istorice cu geografia.
Facultatile de §tiinte pot sa libereze diploma de licentiat sau doctor in: a) matematica,
b) §tiinte fizice, c) §tiinte chimice, d) §tiinte naturale, e) §tiinte aplicate.

173
 Examenele trecute inaintea unlversitatllor pentru obtlnerea unei diploma sunt examene
de Stat.
Diplomele obtinute in virtutea acestor examene confera posesorilor lor toate drepturile
prevazute prin legi $i regulamente.
Doctorii in drept var fi dlspensati de stagiul in barou $i de jurnatate din stagiul cerut
pentru a fi numiti in magistratura.
Facultatile nu pot conferi diploma fara trecerea tuturor examenelor prevazute in
regulament, nici titluri onorifice, afara numai de certificatele universitare prevazute de art. 67.
Art. 70 - Pentru o mai stransa legatura intre diferitele facultati, studentli unei facultatl var fi
obliqatl prin regulamente sa frecuenteze anumite cursuri $i lucrari practice la alte facultatl.
Cum de pllda studentii facultatllor de drept var urma cursurile de rnedlclna legala la facultatile
de mediclna, drept canonic la facultatea de teologie, logica la facultatile de litere $i altele cari
se var stabili de consiliile facultanlor respective.
Odata prevazute prin regulamente, aceste cursuri comune devin obligatorii, iar studentil
var fi obllqati sa treaca toate examenele $i lucrarile legale de acele cursuri, facandu-li-se
mentiune despre aceasta in diploma.
' in atara de aceste cursuri comune obligatorii, orice student al unei facultati poate - in
mod facultativ - frecuenta cursuri $i lucrarl practice de la alte facultati $i trece examene, avand
numai aprobarea profesorilor $i a decanilor respectivi $i daca nu impiedica pe studentli
obi$nu~ti ai facultatii in lucrarile lor.
In caz cand au trecut cu succes examenele teoretice $i practice, ele var fi rnentlonate in
diploma.
Studentil se var supune in totul regulamentelor facultatil $i ale laboratorului ori
seminarului unde doresc a urma $i var fi obliqatl a platl taxele oblsnulte de inscrlptle, de
laborator, ori de seminar. Rectorul, dupa propunerea decanului, poate sa acorde scutiri de
taxe acelor lipsitl de mijloace $i merltuosi.
Art. 71 - Diplomele $i certificatele obtlnute in strainatate vor putea fi recunoscute la noi, dupa
ce se va fi stabilit de minister echivalarea lor, lntrucat exista reciprocitate intre cele doua tari
respective $i lntrucat aceste diploma $i certificate au valabilitate in tara care le-a emis.
Cand intre programul studiilor unei scoale straine $i programul scoalei similare din tara,
cu care se cere echivalenta, va fi deosebire de materii, candidatul va trebui sa treaca pentru a
obtine echivalenta un examen de diterenta asupra materiilor pe cari programul scoalel stralne
nu le poseda.
Echlvalenta diplomelor $i certificatelor de studii universitare se va judeca de consiliul
facultatil respective, conform dlspozltiunllor prevazute in regulamentul flecarel facultatl, dupa
ce se va fi stabilit mai lntalu de Minister echivalarea cu bacalaureatul, potrivit art. 19 D, alin. Ill
din aceasta lege.
SECTIUNEA Ill
Corpul protesoral universitar

Art. 72 - Corpul profesoral al uruversltatilor se compune din profesori titulari, profesori

agregati, conterentlari $i docenti.
Nurnarul acestora din urma va fi limitat pentru fiecare facultate de catre consiliul
profesoral al tacultatil.
Art. 73 - Docentli fac in universitate, asupra oricarei ramuri de $tiinta, cursuri paralele sau
complimentare de acelea facute de catre profesorii titulari $i profesorii agregati. Cursurile
facute de catre docenti sunt libere $i gratuite sau retribuite numai de catre studentii cari le
asculta. Cursul facut de un docent nu se poate deschide decat cu invoirea senatului
universitatii, data dupa propunerea motivata a consiliului facultatii respective $i cu aprobarea
ministerului.
Cursul poate fi inchis prin deciziune ministeriala, dupa ce se va avea avizul senatului
universitatii, dat asupra propunerii motivate a consiliului facultatii respective.
Docentii var putea suplini, in caz de lipsa, pe profesorii agregati sau profesorii titulari, la
cursuri $i la examene.
Pentru aceasta se cere aprobarea decanului facultatii respective; iar daca durata
suplinirii trece de 15 zile, aprobarea ministerului.

174
Art. 74 - Pentru ca cineva sa fie admis docent universitar, trebue sa poseada diploma de
doctor, sa probeze ca a facut studii universitare de specialitate §i sa treaca inaintea unei
comisiuni, constituita din sanul facultatii, un examen de abilitare.
Candidatul prezinta facultatii la care voeste sa se abiliteze cererea sa tnsotlta de un
memoriu asupra lucrarilor §tiintifice §i studiilor facute. Examenele se anunta cu sase luni
inainte §i se vor tine la universitatea unde este vacanta. Cu examinarea candidatllor va fi
insarcinata o comisiune, care se va alcatui conform dlspozltiunllor al. 1 ~i 2 ale art. 83.
Comisiunile de docenta, cari functioneaza la data promulqarf legii de fata. ori cari ar fi
stadiul lucrarilor vor fi refacute in conformitate cu dispozltiunlle al. 1 §i 2 ale art. 83.
Examenul de abilitare va consta din:
a) O lucrare originala tiparita, din materia asupra careia se trece examenul, pe langa
lucrarea de doctorat. Comisia va hotarl daca teza de doctorat se poate socoti
printre lucrarlle ~tiintifice ale candidatului;
b) Un colocviu asupra speclalltatli pentru care se cere abilitarea;
c) Doua lecnunl publice, facute dupa 24 ore de preparare, asupra unor subiecte date
de comisiune;
d) Candidatil pentru docenta in stlintele experimentale sau medicale vor face §i cate
doua lucrarl practice, in laborator sau spital, asupra unor subiecte date de
comisiune §i in timpul fixat de dansa,
Rezultatul examenului de abilitare se consernneaza intr'un raport, care va contine
analiza rnotlvata a probelor.
Numirea docentilor se va face de minister. Docentul care timp de trei ani de la numire
nu va fi tacut curs §i care nu ocupa nici un post intr'un institut, laborator, clinlca sau seminar,
va pierde calitatea de docent.
Docentul numit la o universitate, se poate transfera la cealalta universitate, daca
aceasta transferare este adrnlsa de consiliul facultatii la care voeste docentul sa se transfere.
Art. 75 - Profesorii titulari §i profesorii agrega\i fac cursurile universitare, precum §i conferintele
§i lucrarile practice, cari se raporta in chip nemijlocit la aceste cursuri, putand fi aiutatl la
aceasta de preparatori, aslstenti, sef de lucrari sau de conterentiarl recrutati dupa modalitatile
prevazute in aceasta lege.
Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, laborator, institut universitar, ori de
clinica, in spitale alipite pe langa unlversltati.
Art. 76 - Profesorii agregati iau rang imediat dupa profesorii titulari. Ei iau parte de drept in
consiliile facultatli: insa la deliberarlle consiliului facultatii in unire cu senatul universitar nu pot
lua parte decat cu voce consultatlva. Au drept de vot la alegerile senatoriale pentru Senatul tarll.
Art. 77 - In profesor agregat poate fi ridicat la rangul de profesor titular, la catedra ce ocupa,
daca a functlonat deja in aceasta calitate timp de eel putln trei ani consecutivi.
Numai vechimea singura nu constitue un drept la ridicarea in gradul de profesor, ci
trebuie ca profesorul agregat sa se fi distins prin lucrarile sale asupra materiei ce preda,
lucrari facute in timpul functionarf ca agregat asupra materiilor ce preda,
Asemenea numire se da de ministru prin decret regal, dupa raportul motivat al
senatului unlversitatll, bazat pe avizul motivat al unei comisiuni compus din cinci membri,
profesori titulari, dintre cari trei sa fie ai facultatil respective. Pre§edintele va fi numit de
ministru dintre profesorii titulari ai facultatii respective. Tn caz de respingere, agregatul va
putea cere din nou, dupa doi ani, sa fie ridicat la rangul de profesor. Tn acelea§i conditiuni o
asemenea cerere se poate reanoi la fiecare trei ani.
Pentru facultatea de teologie - ~i numai pana la infiin\area unei facilitati similare la la§i -
senatul universitar din Bucure§ti va desemna pe ceilalti trei membri ai comisiunii ale§i dintre
profesorii facultatilor de litere sau drept din ambele universitati dupa inrudirile catedrei.
Art. 78 - Pentru viitor crearea unei catedre, suprimarea sau schimbarea de destinatie a unei
catedre universitare devenita vacanta se va face numai prin lege, dupa crearea facultatii
respective ~i cu avizul senatului universita\ii, sau dupa propunerea ministrului ~i dupa ce se va
lua avizul conform al senatului universitatii, unit cu consiliul profesorilor facultatii respective.
Numai dupa satisfacerea acestor conditiuni se vor putea trece, pe viitor catedre in
budgetul ministerului instructiunii.
Art. 79 - Cand o catedra ocupata de un profesor titular ram€me vacanta, ministerul

175
lnsarclneaza cu suplinirea ei pe unul dintre profesorii titulari, profesorii agregati. docentil sau
conterentiarll facultatli, care va fi fost recomandat cu majoritate de consiliul profesoral al
facultatii respective.
Pentru suplinire,consiliulfacultatiitrebuie sa recomandeministeruluiun suplinitoreel mai
tarzlu pana la 20 zile dela data cand catedraa devenit vacanta.in caz cand consiliulfacultatil nu
se contormeazadlspozltlunllde mai sus, ministerulva numi un suplinitordin oficiu.
Art. 80 - Pentru ocuparea unei catedre vacante, ministerul, pana in termen de trei luni dela
data cand s'a produs vacanta, o va publica prin Monitorul Oficial ~i prin Buletinul Oficial al
ministerului. Pana in termen de doua lunii candldatn adreseaza cererile lor ministerului,
lnsonte de un memoriu asupra titlurilor ~i lucrarilor lor ~tiintifice. Ministerul lnalnteaza aceste
memoriifacultatll respective.
Nimeni nu poate candida daca nu este cetatean roman, daca nu poseda diploma de
doctor, proband ca a facut studii universitarein specialitateapentru care candideaza.
Cand catedra vacanta este de clinlca, se mai cere candidatilor sa fi fost asistenti de
clinlca, ori medici primari sau secundari in acea specialitate la unul din spitalele eforiei: ale
asezamintelor Brancovenesti ori ale Sf. Spiridon din lasl, sau sa fi fost patru ani interni ai
clinicelor din stralnatate,cari se vor determinaprin regulament.
Art. 81 - Daca o catedra rarnanevacanta ~i pana in termen de 60 zile libere dela data primei
aparitiunl a publicatlunil de vacanta in Monitorul Oficial, profesorii titulari ai facultatil
respective, tntruniti in consiliu, vor putea propune ca sa fie numit cu titlul de profesor o
persoana care sa se fi distins lntr'o activitate ~tiintifica neintrerupta de eel putln 5 ani in
specialitatea catedrei vacante §i prin lucrari de mare valoare, afara de acele cari au servit
pentru obtinerea titlului de doctor.
Propunereatrebuie sa fie facuta de eel putin doua treimi din nurnarulprofesorilortitulari
ai facultatil respective§i va putea cuprinde chiar mai multe persoane,daca fiecare dintre ele a
intrunit acest numar de voturi. Aceasta propunere va trebui sa aiba ~i avizul favorabil al
senatului universitarunit cu consiliulfacultatil respective.
Rectorul unlversltatil, lnauntrul termenului prevazut de al. 1, va inainta propunerea
ministerului, care daca nu este vorba de conterentlarli definitivi existenti in momentul
prornulqarli legii de fata, o va supune unei comisiuni cornpusa din patru profesori titulari
ocupand catedre identice cu aceea la care s'a facut propunereade numire.
Daca la facultate nu exlsta profesori titulari de acelast specialitate se va desemna in
comisiune un profesor titular, care ocupa o catedra de o specialitateindeaproape lnrudlta cu
catedra vacanta:
a) Pentru facultatile de drept, litere ~i ~tiinte. membrii comisiunii vor fi desemnaf de
consiliul facultatii unde exista catedra vacanta ~i de consiliile celorlalte facultatl similare, cate
unul de fiecare facultate;
b) Pentru facultatile de rnedlcina doi membri vor fi desernnati de consiliul facultatil
unde exista catedra vacanta, iar cellalti doi vor fi desemnati de consiliile
respectiveale celorlalte doua facultatll de medicina;
c) Pentru facultatea de medicina veterinara ~i pentru facultatea de farmacie
comisiunea se va compune dintr'un membru desemnat de facultatea unde exista
catedra vacanta, iar ceilalti trei, desemnati cate unul de fiecare din cele trei
facultatHde medicina;
d) Pentru facultatile de teologie comisiunea se va compune din doi membri
desemnaticate unul de fiecare facultate §i va fi complectatacu doi membri din Sf.
Sinod desemnatide senatul universitatiiunde este catedra vacanta.
Comisiuneaconstituita conform dispozitiuniloralin. precedentese va intruni de urgenta
la ministerul instructiunii~i va lucra sub pre~edintiacelui mai vechiu profesor.
Fiecare membru al comisiunii este dater a face cate un raport separat, in care i~i va
consemna aprecierilesale asupra valorii §tiintifice a persoanelorpropuse de consiliul facultatii
unde exista catedra vacanta.
Deciziunea de recomandare a uneia din aceste persoane se va da de comisiune cu
majoritatede voturi.
Persoana recomandatade comisiune va fi numita profesor titular la catedra vacanta.
Ministerul poate insa refuza numirea,motivandhotararea sa.

176
 in cazul cand comisiunea nu recornanda nici una din persoanele propuse de consiliul
facultatll, precum $i in cazul cand nu se pronunta in termen de 30 de zile libere dela data cand
propunerea untversltatil a fost trtrnlsa ministerului, se va urma procedura norrnala de recrutare
a profesorilor universitari $i se va dispune inceperea concursului de aqreqatie conform
dispozltiunilor art. 83.
Propunerile ce s'ar gasi la data prornulqarii legii de fata facute pe baza art. 81 abrogat,
se vor supune din nou consiliilor profesorale respective spre a fi facute in conformitate cu
dlspozltlunile legii de fata $i aceasta daca au fost inaintate de universitate ministrului in
termen de 60 de zile dela data primei aparitiunli a publicatlunil de vacanta a catedrei in
Monitorul Oficial.
Art. 82 - Cand un profesor titular sau profesor agregat va voi sa se transfere la o catedra
slrnilara publicata vacanta, el va adresa cererea sa ministerului pana in termen de o luna dela
publicarea vacantei.
Cererea sa va fi de urqenta $i cu precadere cornunicata ambelor unlversitati. Senatul
fiecarel unlversitatl, unit cu consiliul facultati respective, va judeca cererea $i i$i va inainta
ministerului raportul ce mult pana la expirarea termenului din publicatiune.
in caz cand ambele unlversltati, cu majoritate, vor fi pentru transferarea petitionarulul,
ministerul va transfera pe profesorul titular sau profesorul agregat astfel recomandat, care i$i
va pastra toate drepturile c8$tigate la prima catedra.
in acelas mod se va proceda $i in cazul cand doi sau mai multi profesori titulari sau
profesori agregatidivergenta
0
vor fi cerut transferarea.
in caz de intre cele doua universitatl, profesorul va putea fi recomandat de
senatul universitar trnpreuna cu consiliul facultatil caret apartine catedra vacanta, pe baza
lucrarilor sale de o reala valoare $tiintifica in acea specialitate.
Numai dupa ce se va pronunta asupra acestor cereri a profesorilor universitari cari au
cerut numirea lor la catedra slrnilara vacanta, se va proceda la cercetarea titlurilor $i meritelor
celorlaltl candidati.
Art. 83 - Cu examinarea candidatllor va fi lnsarclnata o comisiune de sapte membri, dupa cum
urmeaza:
1. Patru membri delegati de consiliul facultatii unde e vacanta catedra, dintre profesorii
titulari speclallsti ai acelei facultati ori din alta facultate, ori dintre profesorii universitari
onorifici; unul din acestl patru membri ar putea fi chiar o persoana straina de universitate, dar
sa fie roman $i cu o reputatle $tiintifica bine stabllita.
2. Trei membri deleqatl de celelalte facultatl similare in modul urrnator:
a) Pentru facultatile de drept, litere $i stllnte, cei trei membri cari intregesc
comisiunea vor fi deleqati, cate unul din fiecare din facultante similare dela
celelalte trei unlversltati:
b) Pentru tacultatile de medicina, cei trei membri cari intregesc comisiunea vor fi
delegati de celelalte doua facultati $i anume: facultatea cea mai veche va delega
doi membri, iar cea mai noua unul;
c) Pentru facultatea de medlclna veterinara cei trei membri cari intregesc comisiunea
vor fi desemnatl cate unul de fiecare din cele trei facultati de medicma;
d) Pentru facultatile de teologie cei trei membri cari intregesc comisiunea vor fi
desemnati astfel: doi de catre senatul unlversltatli unde e catedra vacanta, dintre
membrii Sf. Sinod, iar al treilea de cealalta facultate de teologie;
e) Ministerul desemneaza ca pre$edinte pe unul din membrii delegati de consiliul
facultatii unde e vacanta catedra.
Nu pot face 'parte din comisiunea examinatoare persoane inrudite sau aliate pana in al
patrulea grad inclusiv. Se recuza orice inrudit sau aliat in acela$ grad cu vreunul din candidati.
Examinarea la care vor fi supu$i candidatii va consta din urmatoarele probe:
a) Lucrari $tiintifice tiparite, afara de acele cari au servit pentru obtinerea titlului de
doctor.
Lucrarile prezentate vor trebui sa dovedeasca o neintrerupta preocupare $tiintifica; in
tot cazul e necesar ca parte din ele sa fi fost tiparite cu eel putin 6 luni inainte de declararea
catedrei vacante.
Lucrarile vor fi cercetate $i apreciate de fiecare membru al comisiunii; cu redactarea

177
raportului asupra lucrarilor comisiuni va lnsarclna pe unul sau doi dintre membrii sal, in urrna
va avea loc un colocviu public intre membrii comisiunii §i fiecare candidat in parte asupra
celor cuprinse in una sau mai mute dintre lucrarlle ce a prezentat acel candidat; la colocviu
pot sa asiste §i cellalti candldati.
b) Probe didactice in nurnar de trei, cari vor consta din:
1. 0 prelegere publica asupra unui subiect tras la sortt dintr'un nurnar de chestiuni
fixate de comisiune; 2. Celelalte doua probe pot varia dupa natura catedrei §i aprecierea
majoritatii comisiunii; aceste probe pot fi examene clinice, lucrari practice in laborator,
comentarea §i discutarea unor lucrari de specialitate sau chiar tot prelegeri.
Pentru fiecare din aceste probe se va da candidatului un timp de preqatlre lasat la
aprecierea comisiunii.
Cand candldatli cari au cerut de la minister, in termen legal, ocuparea catedrei sunt
profesori titulari sau profesori aqreqatl universitari, precum §i romanii cari ocupa o functiune
echivalenta cu aceia de agregat ori profesor intr'o universitate straina, ale caret diploma sunt
recunoscute de universitate, acestia vor fi scutitl de colocviu §i de probele dldactlce.
Modalitatile dupa cari va lucra comisiunea se vor fixa prin regulament. In tot cazul
comisiunea va lucra totdeauna cu majoritate, presedintele nu va lipsi dela nici o proba.
Membrul care a lipsit de la o proba nu mai poate lua parte la lucrarile comisiunii.
Fiecare membru i§i va nota separat §i in mod obligator impresiunile §i aprecierile
asupra valorii lucrarilor §i asupra fiecarel probe in parte a flecarui candidat. Aceste note se vor
anexa dosarului.
Dupa terminarea tuturor probelor, comisiunea incheie un referat arnanuntit §i motivat
asupra rezultatului examenului, recomandand cu majoritate pe eel reuslt. Abtinerea unui
membru prezent de a'sl da parerea pentru sau contra incheierii referatului, precum §i
neprezentarea fara motiv la o §edinta a comisiunii, se va considera ca un refuz de serviciu.
Comisiunea poate tnsa sa nu recomande pe nici un candidat, motivind aceasta hotarlre,
Opiniile separate vor fi de asemenea motivate.
Presedintele este obligat ca, eel mai tarziu in zece zile dela terminarea examenului sa
inainteze dosarul tucrarilor rectorului universitatii respective, care dispune tiparlrea ori
poligrafierea raportului coimisiunii, spre a fi distribuit membrilor Consiliului facultatii §i senatului
cu eel putin 7 zile inainte de convocare.
Rectorul convoaca senatul universitar trnpreuna cu consiliul facultatll respective spre a
cerceta formele prin cari a trecut examenul, precum §i referatele §i a recomanda, sau nu,
ministerului - spre a fi numit - pe candidatul prezentat de comisiune. Recomandarea se face
cu majoritate §i va fi rnotivata. De asemenea vor fi motivate §i opiniile separate.
Dosarul complet al lucrarllor va fi inaintat ministerului, tara tntarzlere,
Ministerul nurneste pe candidatul recomandat; insa poate §i refuza numirea motivand
aceasta hotarare.
in acest caz, precum §i in cazul cand senatul, unit cu consiliul facultatil, nu recornanda,
sau in cazul cand comisiunea nu a prezentat spre recomandare pe nici un candidat, ministerul
va dispune publicarea din nou a catedrei vacante.
Numirea se face cu titlul de profesor agregat, afara de cazul cand persoana
recomandata va fi functlonat la o catedra simllara cu titlul de profesor titular. in toate cazurile
de numire se vor publica in Monitorul Oficial §i in Buletinul Ministerului referatele comisiunii §i
raportul senatului universitar, unit cu consiliul facultatii respective, precum §i deciziunea
ministerului.
Art. 84 - in caz cand universitatea nu ar inainta raportul privitor la numirea de profesor agregat
sau profesor titular pana in trei luni dela data cand au fost inaintate facultatilor memoriile
candldatllor, ministerul va face o invitare unlversltatil: §i daca pana intr'o luna dela data
acestei tnvltarl nu s'a inaintat dosarul lucrarllor, ministerul face o a doua invitare; iar daca
dupa 15 zile dela data acestei noui invitari universitatea nu a inaintat raportul sau, ministrul va
putea numi deadreptul, ca profesor agregat, pe orice persoana care _ar indeplini conditiile
cerute de lege, chiar in lipsa rapoartelor ce nu i s'au prezentat. In acest caz decizia
ministerului va arata motivele numirii facute.
Lunile lulie, August §i Septembrie nu conteaza in termenele mentionate in acest articol.
Art. 85 - Numirea de profesor agregat §i de profesor titular se va face prin decret regal.

178
Art. 86 - Nimeni nu poate obtine titlul de docent, conferentlar, profesor agregat sau profesor
titular la facultatea de teologie daca nu este crestln-ortodox,
Se vor recomanda de preferinta clerici hlrotonlti.
Art. 87 - Fiecare din cursurile universitare poate fi facut de unul sau mai multi profesori titulari
ori profesori aqreqatl, Din contra acelas profesor titular sau profesor agregat poate fi
insarclnat cu mai multe cursuri in cadrul speclalltatli sale; in aceasta privinta ministerul va cere
totdeauna avizul facultatii respective. Nimeni insa nu poate fi titularul a doua catedre
universitare.
Fiecare profesor titular sau profesor agregat poate face lectluni suplimentare asupra
oricaror alte materii in limita speclalltatil sale, §i chiar in afara de specialitate; aceasta numai
cu autorizatiunea consiliului facultatii respective.
in caz de controversa, profesorul va putea apela la senatul universltatii, cari se va
pronunta asupra cererii, imediat §i in ultima instanta, Asemenea cursuri sunt gratuite §i
facultative pentru student.
Art. 88 - Profesorii agregati §i profesorii titulari universitari sunt inamovibili. Ei nu pot fi
suspendatl, permutati sau exclusi din corpul didactic decat in conformitate cu prescrierile
acestei legi.
Art. 89 - Profesorii titulari §i profesorii agregati sunt de drept directorii laboratorului, ai
seminariilor §i clinicelor §i ai institutelor universitare in legatura cu catedra ce ocupa: mai pot fi
medici sef de spitale unde au §i clinicele respective, pot suplini catedre universitare vacante §i
pot face cursuri §i in alte facultatl insa numai in materia care intra in sfera specialitatii lor.
Pentru fiecare din aceste tnsarclnari ei vor primi o diurna.
Pe viitor profesorii titulari §i profesorii agregati nu vor putea fi profesori secundari in
scoalele secundare, seminarii, scoale militare secundare ori profesionale publice.
Profesorii aqreqatl vor putea insa fi repetitori, in seminariile pedagogice.
lncornpatlbllltatlle acestea nu exista pentru docenti.
Art. 90 - Pentru cursuri altele decat cele ce se predau de profesorii titulari §i de profesorii
agregati. ministerul, cu avizul conform al consiliului facult~tii, poate tnsarcina anume persoane
cu predarea acestor cursuri in calitate de conterentiart. lnsarcinarea se poate da pentru un
studiu sau un grup de studii, dupa cum se va prevedea in regulamentele speciale ale facultatilor.
Conferentiarul va fi obligat ca, in termen de o luna dela data Insarcinaril ce a primit, sa
depuna la decanat un plan detaliat, ai cursului ori al suplimentului de curs ce urmeaza a face.
Consiliul facultatil, cu avizul profesorului titular, va putea modifica acest plan.
Conterentiaril vor fi nurnlti de preferinta dintre aslstenti ori §efi de lucrari, cari vor fi
trecut cu succes examenul de docenta prevazut de art. 7 4. Numai in lips a acestora se va lua
dintre docentii cari nu figureaza in personalul laboratoriilor, seminariilor ori clinicelor.
Conterentiaril nu vor capata titlul definitiv dupa trei ani decat daca vor fi facut lucrari
§tiintifice §i cursul lor §i daca cursul lor va fi capatat un succes recunoscut, in urma propunerii
motivate a eel putin cinci profesori, sau dupa cererea ministrului.
Propunerea va fi exarninata de consiliul profesoral al facultatii unit cu senatul
universitar. Ministrul va putea da numirea ceruta de universitate sau ova putea refuza.
Salariul sau va fi supus gradatiunii dupa aceleasi norme ca §i al profesorilor sau
aqreqatllor.
Postul de conferentiar definitiv este incompatibil cu acela de profesor secundar in
scoalele publice; conferentiarii pot fi tnsa repetitori in seminariile pedagogice.
Insarclnarea data unul conferentiar suplinitor dureaza atat timp cat se simte nevoia de
ea. Retragerea lnsarcinarll se face de minister, luand avizul conform al facultatii respective.
Conferentiarul care face parte din personalul unui laborator, clinica ori seminar
prime§te o diurna de 150 lei lunar peste salariul ce prime§te in institutul din care face parte.
Cand conferentiarul nu face parte dintr'un laborator, seminar ori clinica, va primi 450 lei
lunar.
Art. 91 - Profesorii titulari, profesorii agregati §i conferentiarii sunt obligati sa faca regulat
cursurile §i conferintele cu cari sunt insarcinati. conform programelor §i regulamentelor.
Numarul orelor de curs, conferinte sau lucrari practice pe saptamana se determina de catre
consiliul fiecarei facultati, care va cauta sa armonizeze lucrarile facultatii cu nevoile de
pregatire ale fiecarei specialitati. Ei sunt datori sa ia parte la examen, consilii de facultate sau

179
de universitate. Profesorii titulari mai sunt datori sa prlrneasca §i sa indeplineasca Insarclnarile
de membri in senatul universitar.
Membrii senatului universitar cari in timp de sase luni vor lipsi, ori din ce cauza, cinci
§edinte de la senat, vor fi conslderaf de drept ca dernlslonati din aceasta tnsarclnare: iar daca
sunt §i decani, vor fi conslderati dernlsionatl §i din decanat.
Ei sunt datori sa faca parte din juriile examinatoare in cari vor fi nurnltl, fie de rector, fie
de decani, fie de consilii, fie de ministru, conform legii §i regulamentelor. Cand tnsa aceste
rnsarclnart ar fi in afara de universitate, ei vor putea fi indemnlzaf dupa regulele ce se vor
stabili prin regulament.
Orice lipsa nejustificata dela una din aceste indatoriri va atrage dupa dansa o retinere
proportionala din apuntamente, care se va varsa la Casa $coalelor. in cazul de recldiva, se
vor putea aplica §i alte pedepse disciplinare.
Art. 92 - Ministerul va inlesni publicarea cursurilor, conferlntelor §i a tratatelor de lucrarl
practice ale profesorilor titulari, ale profesorilor agregati §i ale conterentiarllor. Cand consiliul
facultatii opineaza cu majoritate a se tiparl atari lucrari, ministerul va fi obligat a o face.
Art. 93 - Dlspozltiunile articolelor 40, 41, 45, 46, din aceasta lege se aplica §i profesorilor
titulari, profesorilor agregati universitari, cu deosebire ca alin. c dela art. 41 se suprtrna §i se
Inloculeste cu alin. urmator,
c) Pentru numirea in functiunea de ministru.
Art. 94 - Dupa 30 de ani de serviciu, un profesor titular sau un profesor agregat universitar
poate fi pus la pensiune din oficiu. Pentru aceasta, ministerul va cere mai tntalu avizul
senatului unlversltatii, unit cu consiliul profesorilor facultatil. Acest aviz se va da prin vot
secret, cu bile §i fara dezbatere.
in caz cand avizul universltatli este negativ, ministrul, in interesul invatamantului, poate
cere din nou avizul unlversitatii, dupa trecerea de un an dela prima convocare.
Dupa 35 ani de serviciu trnpllnitl, profesorii titulari §i profesorii agregati universitari pot fi pusl
la pensie din oficiul de catre ministerul lnsnuctiunll, cu avizul conform al senatului universitar.
Dupa varsta de 70 de ani lmpltnltl punerea la pensie din oficiu a profesorilor titulari §i a
profesorilor agregati universitari este obligatorie.
Profesorii universitari trecuti la pensiune in virtutea acestui articol vor pastra titlul de
profesori onorifici.
Art. 95 - Profesorii titulari universitari vor primi salariul de 1000 lei lunar, iar profesorii agregati
salariul de 600 lei lunar.
Salariile profesorilor titulari §i ale profesorilor agregati universitari sunt supuse
gradatiunii conform art. 38.
Catedrele suplinite se platesc cu salariul prevazut pentru profesorii agregati. Salariile
prevazute in acest articol se vor micsora cu 20 la suta pentru suplinitori in folosul Casei $coalelor.

SECTIUNEA IV
Administratia
I
interioara a unlversltatllor
'

Art. 96 - Fiecare universitate se administreaza de catre un rector numit prin decret regal, pe
termen de trei ani, din o lista de trei persoane alese de consiliul universitar dintre profesori
titulari in activitate.
Rectorul este reeligibil o slnqura data in continuare.
El are o diurna de 500 lei pe luna.
Rectorul trebuie sa aiba varsta de 40 ani §i sa fi servit eel pLJtjn opt ani ca profesor universitar.
Art. 97 - Afacerile interioare ale flecarei facultati sunt conduse de catre un decan, ales de consiliul
facultatii dintre profesorii titulari in activitate, pe termen de doi ani §i confirmat prin decret regal.
Decanul este reeligibil o singura data in continuare.
El are o diurna de 300 lei pe luna.
Decanul controleaza regulata frecuentare la cursuri §i celelalte lucrari ale membrilor
corpului didactic al facultatii. El are sub autoritatea sa cancelaria facultatii.
El reguleaza examenele §i numeste comisiunile examinatoare.
in lipsa decanului, functiunile sale sunt indeplinite de eel mai vechiu dintre profesorii
titulari ai facultatii.

180
Art. 98 - Atat rectorul cat §i decanii pot fi revocati prin decret regal, dat dupa un raport motivat
al ministerului. Cel revocat nu mai poate ti reales timp de trei ani.
Art. 99 - Rectorul administreaza universitatea cu concursul senatului universitar, care se
compune, atara de rector, din decanii facultatllor §i din cate un membru ales de consiliul
facultatil dintre profesorii ei titulari. Membrii ordinari ai senatului se aleg pe cate doi ani §i nu
sunt reeligibili in perioada imediat urmatoare. Alegerea lor este conflrrnata de ministru.
Senatul e prezidat de rector sau, in llpsa, de eel mai vechiu dintre decani.
El se lntruneste in §edinta ordinara odata pe luna §i in sedinte extraordinare de cate ori
este convocat de rector.
Senatul universitar, pe langa diversele atrlbutiunl ce ii sunt date prin prezenta lege, mai
are §i pe cele urmatoare:
a) Admlnistreaza averea proprie a unlversitatli, conform actelor de donatiune sau de
fundatiune §i a regulamentelor speciale §i contormandu-se dlspozltlunllor cuprinde
in legea Casei scoalelor. La finele flecarui an scolar el da searna publica
consiliului universitar de modul cum a administrat averea unlversltatil.
b) Prepara proiectul de buget al averii unlversltatil §i ii supune la aprobarea
consiliului universitar.
c) Se pronunta asupra acceptatiunli legatelor sau donatlunilor §i lndeplineste formele
cerute de legi pentru intrarea in posesiune.
d) Se pronunta in chestiunile de discipllna ale studentilor, in cazurile prevazute de
regulamentul de ordine §i discipllna.
e) la cunostinta de rapoartele decanilor, facute in numele consiliilor de facultate §i
adreseaza ministerului la finele flecarui an scolar, un raport general asupra
lipsurilor constatate §i a Imbunatatlrllor de adus.
f) Se prononta in toate chestiunile asupra carora va fi consultat de rector sau ministru.
Art. 100 - Consiliul de facultate se compune din totl profesorii titulari §i profesorii
agregati ai facultatll, Conferentlarii vor lua parte cu voce consultatlva §i numai la
intocmirea orariilor.
El este convocat §i prezidat de decan sau, in lipsa, de eel mai vechiu dintre profesorii titulari.
Consiliul de facultate, pe langa atrlbutlunile ce ii sunt date prin prezenta lege, mai are §i
pe cele urmatoare:
a) Face orariul facultatil in asa chip, tncat studentil facultatil sa poata audia toate
cursurile de cari au nevoie pentru prepararea examenelor ce au sa treaca, atat in
facultatea unde sunt lnscrisl cat §i cursurile inrudite sau alutatoare dela alte
facultatil. Ministerul poate interveni in acest sens la consiliul facultatii; el poate apela
la senatul unlversitanl, daca crede ca facultatea nu a tinut searna de aceste cerinte:
b) Dlscuta diversele chestiuni cari intereseaza mersul studiilor, precum §i disciplina
in facultate, iar rezolutiunile luate le supune senatului universitatii;
c) La finele flecarui an scolar face o dare de searna de starea facultatii, pe care
decanul o lnainteaza senatului universitar;
d) Forrneaza regulamentele facultattl cari vor fi supuse aprobaril ministerului.
in cazurile prevazute de art. 77, 79, 81, 87 §i 105, consiliul facultatli se tine numai cu
profesorii titulari ai facultatli.
Art. 101 - Consiliul universitar se compune din toti profesorii titulari §i profesorii agregati ai
universitatii. Atributiunile lui atara de acele cari rezulta din aceasta lege ,se vor fixa prin regulament.
El se convoaca de rector sau dela sine dupa cererea a trei membri ai senatului ori a
§apte profesori; cererea va fi trimisa rectorului, care va convoca consiliul de urgenta.
El va fi consultat asupra chestiunilor de interes general al universitatii, cari i se vor
supune de rector sau de senat.
Tn orice caz el va tine o §edinta pe an, in care va asculta raportul senatului asupra
administratiunii averii universitatii §i va vota bugetul acestei averi.

181
 SECTIUNEAV
Institute anexe pe langa untversltatt

Art. 102 - Pe lc~nga facultatea de teologie va exista un internat teologic, in care studentil, tinuti
in disciplina lndlspensabila viitorilor preotl, vor fi exercltaf in practica serviciilor religioase.
Studentii vor fi bursieri sau solventi, prirnlti prin concurs dintre absolventii semlnarlsti cu
diploama. lntrand in internat vor lua obllqatlunea de a se hirotini. Directorul internatului va fi un
profesor dela facultatea de teologie cleric hirotonit sau in caz de lipsa, laic.
Art. 103 - lnvatarnantut farmaceutic constituie o sectiune a facultatilor de medlcina. Studentii
cari se destin~ acestui invatamant vor urma parte din cursuri in comun cu studentil del a 0

facultatile de stiinte §i parte cu cei dela rnediclna. Regulamentele specials ale tacultatllor
respective vor determina aceste cursuri.
Art. 104 - Studiile practice in facultatile de medicina se vor face in institutele, laboratoriile §i
clinicile alipite pe langa facultatl.
Nurnarul institutelor §i laboratoriilor, dotatiunea lor, personalul necesar la conducerea
lucrartlor, se flxeaza de minister, prin regulamente, dupa ce va lua avizul consiliului facultatil.
Cursurile de cunlca §i de terapeutlca se vor face in Bucuresti in spitalele Eforiei civile,
iar in la§i in ale Epitropiei Sf. Spiridon.
Aceste asezarninte vor continua a pune la dispozitla facultatilor salile §i nurnarul de
paturi necesare tnvatamantulu' clinic §i terapeutic, cari se vor gasi functionand la punerea in
aplicare a legii de fata. Pe viitor cheltuielile pentru tnfllntarea §i Intretinerea de noui clinici vor fi
in sarcina ministerului instrucflunil, Profesorii de clinlca :;;i de terapeutlca vor fi de drept sefii
acestor servicii spltalicesfi. Un regulament va hotarl raporturile dintre profesorii de cllnica :;;i de
terapeutlca §i adrnlnlstratiile spitalelor, precum :;;i condltlunlle in cari se va face invatamantul
practic medical in celelalte servicii ale spitalelor.
Art. 105 - Lucrarlle practice la facultatile de §tiinte vor avea loc in institutele, seminariile §i in
laboratoriile alipite pe langa aceste facultatl. Studentii facultattlor de teologie, drept, litere §i
filosofie, precum §i acei ce urrneaza sectla matematicilor, vor face lucrari practice in seminarii,
ce se vor lnfllnta treptat pe langa fiecare catedra universitara,
Prin regulamente, ministerul poate intruni mai multe seminarii sau mai multe laboratorii,
cari prin natura lor pot fi reunite, orqanlzandu-le intr'un singur institut. Pentru aceasta va cere
avizul conform al consiliului facultatll respective.
Directorul unui laborator, al unui seminar sau al unei clinici prlrneste o dlurna de 100 lei
lunar; directorii institutelor cari cuprind mai multe laboratorii, clinici ori seminarii, precum :;;i
directorii celor doua institute de rnedlclna leqala, dela ambele universltatl, primesc o dlurna de
300 lei lunar.
Directorul fiecarui laborator, seminar ori cuntca este dater a Tnainta anual decanului un
raport de activitatea lnstitutlei in cursul unui an scolar.
Art. 106 Treptat cu organizarea :;;i cu inzestrarea seminariilor, se va lnfllnta prin buget cate un
asistent la fiecare seminar.
La orice laborator sau clinlca directorul va fi ajutat de eel putin un asistent. Dupa
nurnarut studentilor, dupa importanta :;;i extensiunea lucraritor de laborator ori clinica, pe langa
un asistent se mai pot adauqa unul sau mai multi preparatori, al doilea asistent sau prosector,
ori un sef de lucrari. Crearea postului de :;;ef de lucrari nu se poate face decat prin lege, in
urma avizului consiliului facultatii respective.
Gradele acestor functionari in ordine crescatoare sunt: preparator, asistent, §Sf de
lucrari. Prosectorii :;;i :;;efii de clinica sunt egali in grad cu asistentii. Ei vor primi salariul de 250
lei lunar preparatorul; 300 lei lunar asistentul; prosectorul sau §eful de clinica; 450 lei lunar
§eful de lucrari.
Pentru suplinitori se vor face retineri de 20 la suta in folosul Casei ~coalelor.
Aceste salarii vor fi supuse gradatiei, §i anume la eel mult patru gradatii de 15 la suta
fiecare, ce se vor acorda numai acelora cari functioneaza cu titlul provizoriu ori definitiv §i la
intervals de eel putin 5 ani una de alta. Primele doua gradatii se vor acorda numai pe baza
vreunei lucrari ori observatii :;;tiintifice, pe care directorul laboratorului, seminarului ori clinicei,
sau consiliul facultatii a apreciat-o ca merita a fi data publicitatii, §i cari lucrari se vor fi publicat
in ultimii cinci ani inainte de acordarea gradatiei. A treia gradatie se va acorda numai acelora

182
cari, pe langa condltla aratata mai sus, var fi trecut cu succes !?i examenul de docenta
prevazut la art. 74. Ultima gradatie se acorda la eel putln cinci ani dupa a treia !?i in aceleasi
condittuni ca !?i primele doua: in tot cazul dupa zece ani dela acordarea celei de a treia
gradatie, se va acorda flecarui functionar !?i gradatia a patra.
Decanul cu avizul consiliului facultatii, va propune ministerului, prin raport motivat, cui i
se cuvine a se acorda o grada\ie.
Art. 107 - Ministerul nurneste personalul unui laborator, seminar ori al unei clinice dupa
recomandarea directorului.
Nimeni nu poate fi numit asistent, prosector, !?ef de lucrart ori asistent de ctlnica, daca
nu are titlul de licentiat ori doctor !?i daca nu a facut un stagiu de eel putin cats doi ani in
fiecare dintre gradele inferioare, in acelas laborator sau clinica, ori in altele similare. Pentru
!?efii de lucrarl, titlul de doctor este obligator. Ca preparator se pot numi !?i studentii care au
absolvit facultatea; iar la rnedlclna dintre acei cari au trecut examenele primilor patru ani, cu
obliga\ia ca eel mult in trei ani dela data numirii sa ob\ina titlul respectiv de llcentiat ori doctor;
in caz contrar vor fi consideratl ca dernlslonatl,
Numirea se face cu titlul suplinitor; numai !?efii de lucrari se numesc dintr'o data cu titlul
provizor, cu conditiune de a fi trecut examenul de capacitate prevazut in acest articol.
Dupa trei ani de functionare cu titlul suplinitor, fie chiar !?i in grade deosebite,
preparatorii !?i aslstentli sunt obliqatl a se prezenta la un examen de capacitate, ce se va trece
in fata unei comisiuni alcatulte din directorul laboratorului, clinicei ori seminarului, un membru
delegat de minister dintre profesorii facultatll in specialitate; la caz de dlverqenta, parerea
directorului laboratorului va avea preponderenta.
La examenul de capacitate se pot prezenta, cu conslmtamantul directorului, !?i doctorii
cari vor fi lucrat Tntr'un laborator, Tntr'o ciinlca sau in seminar similar, eel putin doi ani dupa
obtinerea titlului de doctor.
Examenul va consta din probe orale !?i practice asupra cursului !?i lucrarllor ce preda
directorul institutiel !?i va avea lac dupa modalltaf ce se vor reglementa.
Pentru acelas laborator, examenele de capacitate nu pot avea lac la intervale mai mici
ca 2 ani.
Directorul laboratorului, seminarului, ori al clinicei poate cere motivat arnanarea cu un
an, !?i numai o singura data, a permisiunii de a se prezenta la acest examen vreunul din
subalternii sal,
Acei cari nu isbutesc a trece cu succes examenul de capacitate sunt obliga\i a se
presenta a doua oara dupa trecerea de doi ani; daca nici de asta data nu isbutesc, var fi
obligati a parasi laboratorul.
Atat aslstentil, cat !?i preparatorii suplinitori, dupa trecerea examenului de capacitate, se
numesc de catre minister cu titlul provizoriu.
Dupa trei ani de functionare cu titlul provizoriu, acelora cari nu var fi suferit nici o alta
penalitate mai mare ca avertismentul, Ii se poate acorda titlul definitiv, in urma unui raport
favorabil al directorului laboratorului, seminarului ori al clinicei respective. Numirea se face
prin decret regal.
Sunt scutlti de acest stagiu de trei ani acei cari dupa lndlcafla directorului lor de
laborator, seminar ori clinica, var fi petrecut eel putln un an in strainatate !?i var produce
certificate satisfacatoare apreciate de director !?i de modul cum !?i-a tntrebulntat timpul acolo.
Suplinitorii acelor plecatl in concediu in scopul aratat la aliniatul precedent var primi
50% din salariul titularului.
Art. 108 - Personalul laboratoriilor, seminariilor !?i al clinicilor este dator sa ajute pe director in
lucrarile !?tiin\ifice, la conducea !?i supravegherea laboratorului !?i a lucrarllor practice ale
studentllor !?i in preqatlrea lucrarllor pentru curs.
Asisten\ii, !?efii de lucrari !?i asimila\ii lor nu mai pot avea in afara de laborator alta ocupatie
cu caracter permanent; aceia ai faculta\ii de medicina pot fi medici de spital sau dispensariu.
Ei sunt datori a se indeletnici !?i cu cercetari speciale, pentru a contribui la progresul
!?tiintei. Regulamentele speciale var cuprinde amanuntele functionarii laboratoarelor,
seminariilor, a clinicilor, precum !?i drepturile !?i indatoririle personalului.
Art. 109 - Dupa 30 ani de serviciu, un preparator, asistent, prosector ori !?ef de lucrari
poate fi pus la pensiune din oficiu.

183
 Pentru aceasta ministerul va cere avizul consiliului facultatii. Cand avizul este negativ,
ministerul, in interesul invatamantului, poate cere, dupa trecerea de un an, din nou avizul facultatll,
Dupa varsta de 65 ani lmplintl punerea la pensie din oficiu este obligatorie.
Art. 110 - Un preparator, asistent, prosector ori sef de lucrarl poate cere 9i obtine transferarea
sa la un laborator, clinica ori seminar similar, cu toate drepturile ca9tigate, numai daca
directorul ori seful lnstltutiel la care doreste a se transfera consimte in scris la aceasta.
Art. 111 - Pe langa fiecare universitate se va organiza cate un seminar pedagogic, menit a
preqatl personalul didactic pentru invatamantul secundar.
Lucrarlle acestui seminar vor fi teoretice 9i practice. Din punctul de vedere teoretic,
seminarul pedagogic are de scop familiarizarea candldatilor cu dlscutiunl pedagogics 9i cu
literatura pedagogica. Din punctul de vedere practic, seminaristil vor face practice dldactlca
lntr'o scoala secundara de baieti 9i una comerciala, cari vor fi alipite pe langa seminar, ca
scoale de aplicatie: iar seminaristele vor face practica didactica in cate una din scoalele
secundare sau normale de fete din la9i 9i Bucuresti, dupa modalltatl ce se vor regulamenta.
Prin regulament se va putea determina 9i alta modalitate a functionaril seminariilor.
Lucrarile acestui seminar se vor conduce de catre profesorul titular, ori profesorul
agregat de pedagogie al unfversltatli, sau de alta personalitate pedagogica recunoscuta, in
calitate de maestru de conferinte al seminarului pedagogic 9i ca director al scoalei de aplicatie
alipita pe langa seminar.
El va avea titlul de director al seminarului universitar 9i va primi pentru aceasta
lnsarcinare o dlurna de 500 lei lunar.
Maestrul de conferinte va fi ajutat in lucrarile sale de mai multi profesori seminariali, cari vor
fi luati dintre profesorii agregati 9i conferentiaril facultafilor de filosofie, litere, teologie 9i stiinte, sau
dintre profesorii secundari cari vor fi dovedit o competlnta speclala in materie pedagogica.
Numirea, precum 9i detasarea profesorilor seminariali se va face de minister, dupa
recomandarea directorului seminarului.
Studentii facultatilor de filosofie, litere, teologie 9i stilnte cari se destina carierii
didactics, sunt obligati sa frecuenteze regulat timp de doi ani lucrarile teoretice 9i practice ale
seminarului pedagogic conform art. 24 din aceasta lege, precum 9i dlspozitiunilor cuprinse in
regulamentul special al seminariilor pedagogice.
Repetitorii vor fi platiti cu diurne socotite pe baza de 40 lei lunar de fiecare lecnune
saptarnanala pentru studii 9i religie 9i de 25 lei lunar de fiecare ora pe saptamana pentru
dexterltati. Ei sunt obligati a lua parte la toate discutille, lucrarlle practice 9i lectiunlle
atlnqatoare studiului ce predau, fara nici un alt supliment de plata.
Seminarul pedagogic fiind un institut universitar de experimentare pedagogica va avea
un regulament special in ce prlveste functlonarea scoalel de aplicatie, precum 9i organizarea
lucrarilor teoretice 9i practice ale seminarului. Acest regulament se va face de director, luand
avizul consiliilor facultatilor de filosofie, litere, 9tiinte 9i teologie, in cari avize se vor putea da 9i
lnforrnatluni potrivite cu privire la metoda logica speciala de cercetare a flecarui studiu, in
conformitate cu fazele de dezvoltare a diferitelor 9tiinte. Regulamentul se va supune cu raport
motivat aprobarii ministerului.
Art. 112 - Studentilor romani fara mijloace, afara de cei din facultatea de teologie, Ii se vor da
burse de studiu. Aceste burse se vor da prin concurs. 0 parte din burse vor fi in special rezervate
studentilor cari se destina carierei didactice. Bursele vor fi de cate 100 lei pe luna eel putin.
Studentii bursieri vor fi supu9i unei supravegheri deosebite in ceea ce prive9te studiile
9i purtarea lor. Vor pierde bursa acei cari nu vor fi exacti la cursurile, conferintele 9i lucrarile
practice, cei ce nu i9i vor da examenele cu succes la epocile fixate prin regulament 9i cei ce
nu vor avea purtare buna.
Art. 113 - De la promulgarea acestei legi nici un gimnaziu sau liceu nu se va mai putea infiinta
decat printr'un anume proect de lege, nu pe cale bugetara.

SECTIUNEA VI
Penalitati

Art. 114 - Pedepsele disciplinare la cari pot fi supu9i profesorii agregati, conferentiarii,
docentii, 9efii de lucrari, asistentii cu asimilatii lor 9i preparatorii sunt cele enumerate la art. 49

184
din aceasta lege, afara de aceea dela aliniatul e.
Art. 115 - Ministerul, cu avizul conform al senatului universitar, poate pronunta contra unui
profesor titular ori profesor agregat pe acele de sub aliniatul a §i b; iar contra unui docent pe
aceea de sub aliniatul a.
Celelalte pedepse se pot pronunta de catre comisiunea de judecata prevazuta la art. 51
din aceasta lege §i in formele prevazute acolo.
Art. 116 - in contra unui conferentiar ori §ef de lucrarl, decanul, cu avizul conform al consiliului
facultatll, rectorul sau ministrul pot pronunta pedeapsa de sub litera a; ministrul, cu avizul
conform al senatului universitar, §i pe acele de sub litera b §i c.
in contra unui preparator ori asistent definitiv, ori in contra oricarui functlonar asimilat
cu acestia, directorul laboratorului poate pronunta - o singura data - pedeapsa de sub litera a;
decanul cu avizul conform al consiliului facultatil §i pe aceea de sub litera b; rectorul sau
ministrul §i pe aceea de sub litera c; ministrul cu avizul conform al senatului universitar §i pe
aceea de sub litera d.
Cand §eful de lucrarl, asistentul, preparatorul ori aslmllatll lor, functioneaza cu titlul
provizoriu, in fiecare din cazurile citate la liniatele precedente se poate aplica o pedeapsa cu
un grad superior, in ordinea aratata la art. 49.
Orice pedeapsa mai mare decat acele prevazute in aliniatele precedente se apllca de
catre ministru in urma unei hotararl a comisiunii de judecata, asa cum se prevede la art. 51
din aceasta lege. in caz de grava abatere dela datoriile lor, preparatorii §i aslstentil vor putea fi
tndepartati de catre ministru, in urma unui raport motivat al directorului §i cu avizul consiliului
facultatli.
bispozitiile art. 53 se aplica §i functionarilor prevazuti la art. 114 din aceasta lege.
Preparatorii ori asistentii suplinitori §i asimllatii lor pot fi lnlocultl de catre ministru, in
urma unui raport motivat al directorului laboratorului, seminarului ori clinicii.
Art. 117 - Orice membru al corpului didactic secundar ori superior, precum §i orice functlonar
titular al laboratoriilor, seminariilor, clinicilor §i observatorului astronomic, fiind exclus din
invatamant in urma unei sentinte a comisiunii de judecata, poate sa-§i dobandeasca
pensiunea sa imediat in raport cu anii servlf in tnvatarnant. Pentru a-sl exercita acest drept,
eel condamnat va face o cerere ministerului lnstructiunll, care va lua §i avizul comisiunii de
judecata, daca este lac, sau nu, a se da urmare cererii facute.

CAPITOLUL VII
Dlspozltlunl finale ~i tranzitorii

Art. 118 - Aceasta lege se va pune in aplicare din ziua prornulqarli afara de dlspoztlunile in
legatura cu budgetul, cari vor fi completate definitiv in bugetul anului 1913-1914.
Art. 119 - Profesorii titulari, profesorii aqreqati, docentil universitari, conterentiarti, directorii de
laboratorii §i de institute universitare, profesorii §i maestrii de invatamant secundar, de scoale
normale §i seminarii, cari se var gasi functlonand cu titlul provizoriu sau definitiv in momentul
punerii in aplicare a acestei legi, var pastra toate drepturile ca§tigate in invatamant.
Agregatii dela facultatea de mediclna, nurnlti in virtutea legii din 15 aprilie 1900 §i cari
se var gasi functlonand cu titlul definitiv in momentul prornulqarii acestei legi, precum §i
agregatii provizorii, la oricare facultate, var fi conslderaf ca profesori agregati, bucurandu-se
pe viitor de toate drepturile ce le acorda legea de fata.
Art. 120 - Timp de doi ani dela promulgarea acestei legi, candidatele la examenele de
capacitate pentru invatamantul secundar al fetelor, cari var avea trei ani nelntreruptl de
suplinire in invatamant, var fi dispensate pentru a se inscrie la examenele de capacitate de
preqatire pedagogica; tnsa nu pot fi dispensate de examenul oral din pedagogie, nici de
probele de practica pedagogica.
Art. 121 - in vederea reorqanizarll invatamantului farmaceutic la ambele unlversltatl, catedrele
de chimie analitica §i de analiza a alimentelor §i a bauturilor dela facultatea de §tiinte din
Bucure§ti vor trece la cea de medicina, iar la universitatea din la§i se va infiinta o catedra de
chimie analitica cu analiza alimentelor §i a bauturilor la facultatea de §tiinte, iar la facultatea de
medicina o catedra de farmacie chimica §i galenica.

185
Art. 122 - Pentru ocuparea catedrelor vacante pentru care se vor fi trimis unlversltatllor
memoriile candldafllor in momentul prornulqarli acestor legi, recornandarlle i;;i numirile se vor
face dupa dlspozitiile legii din 1901.
Art. 123 - Preparatorii, aslstentil, i;;efii de lucrari, prosectorii laboratoriilor i;;i ai clinicilor, cari se
vor gasi functlonand in momentul punerii in aplicare a legii de fata, neintrerupt in aceeasl
lnstltutie, ori in lnstltutil similare, de 5 ani, vor fi numlti cu titlul provizoriu, in urma recomandarli
favorabile a directorului laboratorului, ori a sefului clinicei respective, fara a mai fi obligati sa
treaca examenul de capacitate, conform legii.
Acei cari se vor gasi functionand de 10 ani pot fi nurnlti cu titlul definitiv, in urma
raportului favorabil al directorului laboratorului ori al clinicei respective.
Acei cari nu vor avea un raport favorabil din partea directorului de laborator, ori de
clinica, vor trebui sa treaca examenul de capacitate.
Nu pot fi nurnlti cu titlul provizoriu ori definitiv, oricatl ani vor fi servit, preparatorii i;;i
aslstentil cari nu sunt licentlatl, precum i;;i sefll de lucrari cari nu sunt doctori.
Acei cari functloneaza in prezent cu titlul de sef de lucrari de mai putin ca 5 ani, i;;i nu
sunt doctori, vor fi nurnlti, dupa promulgarea legii, cu titlul de asistent.
Gradatllle, tnsa se vor aplica dupa indeplinirea a 5 ani de functionare cu titlul provizoriu
ori definitiv in conformitate cu dlspozitlunlle legii de fata.
Art. 124 - Conterentlarii actuali provizorii, daca vor fi trecut examenul de docenta cu
distinctiune, i;;i daca lucrarile lor vor fi capatat in universitate un succes deosebit, vor putea
dobandi numirea lor cu titlul definitiv dupa recomandarea consiliului facultatii in urma lnltiativel
luate de eel putin cinci dintre profesorii titulari, sau dupa cererea ministrului, aceasta tnsa
numai in timp de 2 luni dela punerea in aplicare a acestei legi. Propunerea profesorilor sau
cererea ministrului, va fi exarnlnata de consiliul facultatii unit cu senatul universitar. Rezultatul
va fi inaintat ministrului care va putea face numirea definitiva ceruta de universitate, sau o va
putea refuza.
Validarea drepturilor prevazute la art. 124 i;;i 125 se va face de catre ministru, luand
avizul conform al consiliului permanent,
Art. 125 - Femeile straine, membri ai corpului didactic, vor putea obtine pensie potrivit cu
retlnertle ce Ii s'au facut dela numirea in tnvatarnant, in conformitate cu legea pensiilor civile.
Art. 126 - Din personalul actual necesar observatillor i;;i cercetarllor i;;tiintifice dela observatorul
meteorologic i;;i astronomic, acei cari poseda diploma de licentlat ori doctor, dupa
recomandarea directorului instltutlel, trei vor fi eqalati in drepturi i;;i obligatii cu i;;efii de lucrari,
doi cu asistentil: cellalti vor pastra sltuatla actuala, avand dreptul la cate o gradatie de 15 %
din cinci in cinci ani. Numarul functlonarilor se va fixa prin regulament de consiliul facultatll. Pe
viitor Ii se apllca toate dispozitille legii de fata privitoare la personalul laboratoriilor.
Art. 127 - Studenfil cari au inceput studiile universitare pentru licenta ori pentru doctorat sub
prevederile legii din 1901 vor putea termina studiile in conformitate cu dlspozltltle acelei legi.
Art. 128 - Pana in termen de trei luni dela promulgarea legii de fata, consiliile facultatllor vor
inainta ministerului proiectele de regulamente pentru punerea in aplicare a unor articole din
lege, unde se prevad asemenea regulamente.
Art. 129 - Toate legile, regulamentele i;;i dispozitllle anterioare legii de fata, privitoare la
invatamantul secundar i;;i superior i;;i contrarii dispozltlunilor ei, sunt i;;i raman abrogate in
momentul prornulqarli acestei legi.
Art. 130 - La imprimarea legii invatamantului secundar i;;i superior se vor introduce modificarile
din prezenta lege numerotandu-le articolele din nou.
Art. final - Legea invatamantului secundar i;;i superior dela 1898, impreuna cu modificarile ce i
s'au adus pana la 1912, se aplica in intreaga tara in ceea ce privei;;te invatamantul secundar.

186
 LEGE
pentru
iNVATAMANTUL PRIMAR AL STATULUI

(Scoale de copii, scoale primare, scoale 9i cursuri de adulti, scoalele 9i clasele speciale
pentru copii debili 9i anormali educabili)

§i
iNVATAMANTUL NORMAL~ PRIMAR
din 26 lulie 1924

TITLUL I
iNVATAMANTUL PRIMAR

.
SECTIUNEA I

CAPITOLUL I
Dlspozltlunl generale

1. inva\amantul primar formeaza primul grad al lnvatarnantulul.

El cuprinde:
1. $coala de copii mici (gradinile de copii);
2. $coala prlrnara:
3. $coalele i;;i cursurile de adulti:
4. scoatete i;;i clasele speciale pentru copii debili i;;i anormali educabili.
2. lnvatamantul primar se preda:
in scoalele Statului (scoale publice);
in scoalele sau institutele particulare autorizate de Stat §i in familie, conform legii
inva\amantului particular.
3. $coalele primare publice sunt nu numai acelea lnfllntate in conformitate cu aceasta
lege de catre Stat, ci §i acelea lnfllntate de catre comune sau judete, cu autorizarea
Ministerului lnstructiunii, prin care se va face numirea §i plata personalului didactic.
4. indrumarea l;;i supravegherea generala a inva\amantului primar sunt in sarcina Statului,
care le exerclta prin Ministerul lnstrucfiunll.
Nici o scoata nu se poate tnfiinta tara autorizarea Ministerului lnstructiunli §i fara a se
conforma cu dispozltiunlle legii in vigoare.
Ministerul lnstructlunii tntocmeste regulamentele 9i programele de inva\amant ale
scoalelor prevazute la art. 3 al acestei legi; cerceteaza §i aproba regulamentele de conducere
§i func~onare, precum §i programele scolare particulare.
5. lnvatarnantul primar este unitar in tot cuprinsul tarll.
6. invaiamantul primar este obligatoriu §i gratuit in conditiunlle prevazute de aceasta lege.
Parlntli, tutorii §i totl acei cari au sub autoritatea sau ingrijirea lor copii orfani, cetateni
rornanl, sunt datori sa dea copiilor lor lnstructlunea elernentara, absolut indispensablla oricarui
cetatean, cuprinzand programul complet al scoalel primare, astfel cum e prevazut in aceasta
lege.
7. Invatamantul primar in scoalele Statului se preda in limba rornana,
in cornunele cu populatie de alta lirnba decat limba rornana, Ministerul Instructlunil
Publice va tnfllnta scoale primare cu limpa de predare a populatiel respective, in aceeas
proportie ca §i in comunele romanestl. In aceste scoale studiul limbii rornane va fi insa
obligatoriu in nurnarul de ore stabilit prin regulament.
8. Cetatenil de origine romana, care sl-au pierdut limba materna sunt datori sa-§i
lnstruiasca copiii numai la scoalele publice sau particulare cu limba romana de predare.
9. in scoalele primare de orice fel, fie publice, fie particulare, nu se pot introduce alte
manuale didactics decat acelea aprobate de Ministerul lnstructiunll,
10. Se socotesc absolvenf ai inva\amantului primar §i se bucura de toate drepturile

187
recunoscute de legi, numai acei elevi cari au trecut cu succes programul complet al celor
sapte ani ai scoalel primare, asa cum e prevazut in aceasta lege.

SECTIUNEA II
CAPiTOLUL II
Obligativitateainvatamantului

A. Dispozitiuni generaleasupra obligativitatii

11. Tnvatam~ntul primar este obligatoriu pentru coplil tuturor cetatenilor rornani.
El este gratuit in scoalele Statului.
Toate actele relative la invatamantul primar sunt scutite de timbru.
12. Parlntll, tutorii §i totl cei prevazuti la art. 6, cetateni romani, sunt datori sa-§i trlrnita copiii
la scoala prlrnara de Stat §i anume:
dela 5 - 7 ani in scoalele de copii mici;
dela 7 - 16 ani impliniti la scoalele primare;
dela 16 - 18 ani la scoalele sau la cursurile de adulti.
In Imprejurarile in cari Ministerul ar crede necesar, el va putea admite, ca copiii sa
poata urma in scoala primara, dela varsta de 6 ani.
Sunt scutiti de aceasta obliqatiune:
1. Aceia cari dovedesc ca dau copiilor educatiune §i instructiune, astfel cum se
hotareste prin aceasta lege, in institute particulare recunoscute de Stat, sau in familie;
2. Aceia cari n'au loculnta statornlca Cu toate acestea, daca i§i stabilesc locuinta eel
putin 60 de zile intr'o localitate, ei sunt datori sa-sl lnstrueasca copiii intr'o scoala publica,
particulara sau in familie;
Deasemenea sunt scutltl de obligativitate:
3. Copiii atin§i de vreo infirmitate fizica sau intelectuala, care ii face incapabili de a
urma chiar o scoala sau o clasa pentru copiii anormali.
4. Copiii atinst de boale sau infirmitati cari ar putea lnfluenta in mod vatarnator
asupra celorlati:
5. Copiii cari termina invatamantul primar al scoalel la care urrneaza §i obtin certificatul
de absolvire a celor sapte clase obligatorii ale scoalei primare, inainte de varsta de 16 ani,
sunt scutiti de ceilaltl ani obligatorii de tnvatamant.
13. Copiii bolnaviclosl, slabi sau nedesvoltati la minte, pot fi ingaduiti sa lnceapa
instructiunea lor prirnara la o varsta mai lnalntata.
14. Scutirea §i arnanarea prevazute la art. 12 No. 3 §i 4 §i la art. 13, se acorda numai de
inspectorul regional pe temeiul constatarllor unui medic oficial.
15. Grice scutire sau amanare, tacute in alte conditluni sau pentru alte motive decat cele
prevazute in articolele precedente, sunt nule §i atrag dupa sine pedepsirea celui ce le-a dat,
de catre Ministerul lnstructlunii, cu amenda dela 200-500 lei.
16. Pentru copiii intarziati la minte, pentru cei atin§i de boale contagioase sau de infirmitati
fizice §i intelectuale, cari nu-i fac incapabili de a capata invatamantul primar, se vor Inffinta
clase sau scoale speciale.

B. Recensamantulcopiilor la varsta de scoala

17. In fiecare an se va intocmi, pe sate §i pe clrcumscrlptli scolare, lista copiilor de ambele
sexe in etate dela 5-16 ani, obliqati a urma la scoala.
18. Recensarnantul copiilor in varsta de scoala primara, adica dela 5 pana la 16 ani, se
face in modul urmator:
Primariile, prin oficiile starii civile §i birourile pentru mi§carea populatiei, sunt obligate
ca, intre 15 Aprilie §i 15 Maiu, sa inainteze, uneia din directiunile §Coalelor primare din
circumscriptie, lista copiilor in varsta dela 5-16 ani din acea circumscriptie.
Dupa primirea listelor, directiunile §Coalelor primare dintr'o circumscriptie §Colara se vor
intruni §i, dupa ce vor verifica tablourile dupa cum se va indica prin regulament, vor alcatui
tablourile definitive de cei recenzati, le vor repartiza pe §Coale, unde se vor comunica fiecarui
parinte, tutore etc., intre 15 lunie - 5 lulie ca copilul figureaza pe tabelele de recensamant dela
§Coala respectiva, cu invitatiunea ca la 1 Septemvrie viitor, sa se prezinte la directiunea

188
scoalel, ca sa'l inscrie.
Comunlcarlle catre parintl, tutori, etc., se fac in comunele rurale prin primarille locale;
iar la erase prin potltle.
Directorii, primarii §i organele politlenestl cari nu var face comunicarile de mai sus, var
fi pedepslti de Ministerul lnstructiunll cu arnenda dela 200 - 500 lei.

C. inscrierea copiilor in scoale

19. intre 1-10 Septemvrie, toti parlntii, tutorii, patronii §i cei prevazutt la art. 6 sunt obligati
sa se prezinte la dlrectiunea scoalei din circurnscrlptia lor, spre a inscrie copiii.
Aceia cari voesc a da copiilor lor lnstructiunea in familie sau in scoale particulare
recunoscute de Stat, sau la o scoala din alta clrcumscriptie, sunt datori sa depuna, la scoala
clrcumscrlptiel de care tin, declaratiunea scrlsa, aratand institutul sau scoala in care ii var
tnvata, sau ca ii instruiesc in familie.
' Dlrectiunile scoalelor primare var alcatui tablouri de toti lnscrlsli, iar cei neprezentaf
pentru inscriere var fi tnscrlsl din oficiu §i dati in urmarlre pentru nesupunere la obligativitate.
20. Primarii §i organele lor executive, directorii de scoale primare §i de scoale de copii mici,
cari nu var fi intocmit listele la timpul hotarat, var fi pedepslti de Ministerul lnstructiunll cu
amends dela 500 - 1000 lei; iar acei cari var fi falsificat sau var fi lasat sa se falsifice listele, in
orice sens ar fi, var fi trimi§i inaintea tnstantelor penale.
21. Parintii, tutorii §i cei prevazuti la art. 6 cari nu-sl inscriu copiii, asa cum prevede art. 19,
var fi arnendati de Ministerul lnstructlunii cu arnenda dela 100 - 300 lei, iar copiii var fi tnscrisi
din oficiu.

D. Frecuentarea scoalel. Aplicarea obligativitatiiinvatamantului.

22. Cursurile scoalelor primare §i ale scoalelor de copii mici incep le 15 Septemvrie.
23. Invatatoarele scoalelor de copii mici §i invatatorii scoalelor primare sunt datori sa tina
registre de chemare, in cari var nota regulat absentele motivate §i nemotivate ale scolarllor din
fiecare clasa.
Parintll, tutorii §i cei prevazutii la art. 6, sunt datori sa anunte pe invatatori de
absentarea copiilor lor, in termen de 3 zile dela data cand copiii au inceput sa absenteze;
absentele se var motiva in eel mult 15 zile.
Absentele se socotesc pe zile intregi, indiferent de nurnarul orelor de lectii dintr'o zi.
24. Singurele motive de cari se va tine searna la motivarea absentelor, var fi: 1) boala
copilului; 2) boala grea in familie; 3) boala molipsitoare sau moarte in familie; 4) impiedecarea
provocata de greutati tntamplatoare ale cornunicatlei.
In cazul cand parintii, tutorii §i cei prevazutl la art. 6 lnvoaca alte motive, acestea var fi
apreciate de directorul scoalei, care nu le va putea admite ca valabile decat pentru maximum
20 absents in cursul aceluias an scolar, afara de copiii din clasa I, al carer numar de absente
motivate va putea fi de 30; iar pentru cei din gradinile de copii nu va trece de 60.
25. in cazul cand parintii fac declaratluni false, spre a obtine motivarea absentelor copiilor,
ei var fi pedepsiti cu o amenda de 100 lei, deosebit de amenda la care var fi impu§i pentru
absentale copiilor.
26. Amenzile pentru absente nemotivate se dau de delegatia comitetului §Colar.
La sfar§itul fiecarei saptamani, directorii §Coalelor inainteaza delegatiei comitetului
§Colar, lista §Colarilor cari au absentat nemotivat 3 zile dela §Coala.
Delegatia comitetului §Colar cheama pe reprezentantii ai caror copii absenteaza pentru
prima oara dela §Coala §i le atrage atentiunea ca se expun la pedepse, daca nu trimit copiii la
§Coala; §i aplica penalitatile prevazute de lege celor cari sunt in recidiva.
La 15 §i 30 ale fiecarei luni, delegatia comitetului inainteaza perceptorului lista pentru
incasarea amenzilor la cari au fast impu§i parintii, ai caror copii au absentat nemotivat.
Perceptorul procedeaza la incasari, conform art. 29.
27. Amenzile se pronunta din 15 in 15 zile.
Pentru primele absente nemotivate dintr'o perioada de 15 zile, facute de §Colari,
amenda va fi egala, pentru fiecare zi de absenta, cu o patrime din pretul zilei de munca. Pretul
zilei de munca se va stabili prin regulament.
Aceasta amenda ramane in suspensie pana la o noua absenta.

189
 Daca in timp de 3 luni dupa pronuntarea amenzii de mai sus, copilul nu mai
absenteaza dela scoala, amenda nu se va mai executa.
Daca absentele nemotivate se repeta in saptarntnue urmatoare, amenzile se vor ridica
treptat, adauqtndu-se §i prima arnenda.
Pentru absentele nemotivate din a doua perioada de 15 zile, se va aplica o arnenda
egala, pentru fiecare zi de absents cu 1/2 din pretul zilei de rnunca.
Pentru absentele nemotivate din a treia perioada de 15 zile, se va aplica o arnenda
egala, pentru fiecare zl de absenta, cu pretul unei zile de rnunca,
Delegatia comitetului scolar tnmaneaza perceptorului listele de amenzile pronuntate,
pentru a le executa conform legii de urrnarire.
Parintli, tutorii §i cei prevazuti la art. 6 cari vor ramanea refractari §i dupa aplicarea
acestor patru amenzi, vor fi trlrnlsl inaintea Judecatorlel de ocol.
Actiunea de dare in judecata, procedura §i executarea hotararilor sunt scutite de timbru
§i taxe.
Actele §i constatarile incheiate de deleqatia comitetului scolar sau de directorul scoalel
tac proba in justitle pana la inscrierea in fals.
Judecata se va face de urgenta. pe baza actelor cari sustin actiunea, fara sa fie
necesara prezenta vreunui reprezentant al comitetului scolar. Paratul va fi condamnat la
amends pe fiecare zl, pana in ziua cand copilul incepe sa vina regulat la scoala sau pana la
Tncheierea anului scolar.
Paratul nu are dreptul de opozltle, ci numai de apel la tribunal in cinci zile libere dela
pronuntarea hotararil, daca a fost prezent §i dela comunicare, daca a fost absent.
Apelul se judeca de urgenta §i cu precadere dupa aceleasi norme ca §i la prima
instanta.
Judecatorul de ocol §i procurorul tribunalului vor trimite perceptorului spre executare
extrase depe hotararlle pronuntate §i rarnase definitive.
28. Amenzile pronuntate de [ustitie se pot transforma in inchisoare, socotindu-se 20 lei de
fiecare zi de inchisoare, in caz de vadita rea vointa a partntilor, tutorilor §i a celor prevazuf la
art. 6 din aceasta lege, cari nu-sl trimit copiii la scoala.
inchisoarea nu poate trece de 5 zile in cursul unei luni.
Prefacerea amenzilor in zile de inchisoare se pronunta de judecatorul de ocol, ca prirna
si ultima instanta.
Amenda va fi repetata in fiecare an, lncepand din nou dela amenda cea mai mica.
29. Perceptorii fiscali, in comunele rurale §i cei comunali in comunele urbane, sunt datori
sa incaseze amenzile prevazute la art. 27, in termen de 20 zile dela primirea listelor de
amenzi, liberand chltante din registrele comitetului scolar.
Pentru amenzile incasate, perceptorul va beneficia de o rerniza de 15%.
Amenzile neincasate pana in 20 zile dela primirea listelor, nu se mai pot urmari, iar
perceptorul vinovat de neglijenta va fi amendat cu o suma egala cu aceea a amenzilor neincasate.
In caz de recidiva, perceptorul va fi amendat cu indoitul sumelor ce trebuia sa incaseze.
Perceptorul contravenient va fi dat in judecata de catre organele §Colare §i condamnat
de judecatorul de ocol respectiv la amenzile de mai sus.
Perceptorii cari se vor dovedi ca au varsat comitetului bani dela dan§ii, fara a fi incasat
de fapt amenzile in termenul de 20 zile, cu gandul de a le Tncasa mai tarziu, vor pierde remiza
cuvenita §i dreptul de a Ii se restitui sumele varsate.
30. La sfar§itul fiecarei luni, delegatia comitetului §COiar verifica depe registrul chitantier
daca perceptorul a incasat amenzile §colare in termen. in cazul cand constata ca amenzile
n'au fost incasate, delegatia comunica fara intarziere revizoratului §Colar, care va face
intervenirile necesare pentru pedepsirea perceptorului, in conformitate cu art. 29.
Daca comitetul §Colar neglijeaza sa faca verificarea sau comunicarea, el este impus la
plata amenzii pe care era dater s'o plateasca perceptorul. Directorii de §Coale vor urmari
aducerea la indeplinire a acestor dispozitiuni.
31. Parintii §i tutorii copiilor obligati a urma la gradinile de copii, acolo unde acestea exista,
sunt urmariti in acela§ mod ca §i parintii copiilor dela §Coalele primare propriu zise, cu
deosebire ca amenzile la cari sunt impu§i, se reduc la jumatate.
32. Reprezentantii legali ai carer copii nu se prezinta la examenul de absolvire a §Coalei

190
primare, fara motiv valabil, var fi lrnpusl la o arnenda de 500 lei, iar copiii var continua a fi
supusi obligativitatii, p~ina la varsta de 16 ani.
33. Patronii §i stapanii sunt supusl la aceleasl indatoriri ca !ii parintii §i tutorii. in cazul cand
ar contraveni la dispozltlunlle privind obligativitatea prevazuta in aceasta lege, Ii se var aplica
aceleasi amenzi.
34. Parintli §i tutorii ai carer copii urmeaza in institute particulare, sunt supusl la aceleasl
pedepse pentru absentarea nernotivata a copiilor dela scoala ca §i acei cari au copii la
scoalele publice.
Directorii !ii conducatorli scoalelor particulare sunt datori sa comunice revizoratului
scolar absentele nemotivate ale scolarilor. Revizoratul scolar va indeplini, fata de acesti copii,
obligatiunile impuse delegatiilor comitetelor scolare.
'in caz de necornunicare in termenele prescrise de lege la art. 27, directorii institutelor
particulare sunt supusi la pedepse prevazute de art. 37.
35. Penalltetlle prevazute la art. 32 se apllca §i reprezentantilor copiilor, cari, conform art.
19, au declarat ca le dau lnstructle primara in familie sau in scoalele particulare recunoscute
de Stat §i cari nu var prezenta copiii la examenul de absolvire a invatamantului primar; in
acelas timp, Ministerul va aplica scoalelor particulare pedepsele cari se var prevede in legea
tnvatamantului particular.
' in legea lnvatamantulul particular se var prevedea normele dupa cari se var trece
examenele elevilor pregatiti in familie §i in scoalele particulare autorizate de Stat.
36. Copiii cari nu var urma primii trei ani ai unei scoale secundare, vor fi obllqatl sa urmeze
neaparat restul de ani in tnvatamantul primar.
37. Invatatoarele scoalelor de copii mici, invatatorii scoalelor primare, cari nu vor nota
absentele elevilor, directorii cari nu vor intocmi §i inainta la timp lista copiilor absentati
nemotivat §i deleqatii comitetului scolar, cari nu var pronunta amenzile §i nu var trimite
perceptorilor listele de amenzi in termenele prescrise de lege, var fi impu§i de Ministerul
lnstructiunll sa plateasca ei amenzile pe cari trebuiau sa le plateasca parintii §i tutorii elevilor.
Membrii corpului didactic primar, cari prin neglijenta sau reaua lor volnta, nu var
indeplini obllqatlunlle de mai sus, pe langa amenzile la cari vor fi lmpusi, vor fi trlmisl §i in
judecata comisiilor disciplinare instituite prin lege.
38. lnspectorii §i revizorii scolari sunt datori ca in lnspectlunile lor sa cerceteze, in primul
lac, daca toate dipozitlunlle asupra obligativitatii invatamantului scoalel se aplica.
Daca var constata ca aceste dispozltlunl nu se apllca din pricina directorilor ori
tnvatatorllor, a comitetelor scolare sau a directorilor §i conducatorilor institutelor particulare
recunoscute de Stat, var propune tndata pedepsele prevazute in articolele precedente.
39. Obligativitatea astfel cum este statornlcita in acest capitol se va aplica treptat in fiecare
cornuna, pe rnasura ce se va constata de catre Ministerul instructlunii ca localurile de scoale
§i personalul didactic sunt suficiente pentru populatia in varsta de scoala a comunei.
Pana atunci obligativitatea se va aplica in ordinea urmatoare:
1. Copiilor de cetatent romani cari au fast tnscrisl de bunavoie la scoala la inceputul
anului §Colar;
2. Copiilor mai mici ai parintilor cari au mai multi copii in varsta de §Coala;
3. Copiilor cari au inlesnirea de comunicatie sau locuinta mai aproape de §Coala.
La fiecare din aceste categorii, obligativitatea se va aplica, cu precadere baietilor;
Copiii odata inscri§i, raman supu§i obligativitatii §i impufii la amenzi in caz de absente
nemotivate, pana la absolvirea fiCoalei primare sau implinirea varstei de 16 ani. Daca un copil
implinefite 16 ani in cursul unui an §Colar el e obligat sa urmeze la §Coala pana la sfar§itul
anului §Colar.
40. Parintii sunt datori sa procure copiilor lor cartile §i materialul §Colar necesar. in caz de
refuz, §Colarii vor fi socotiti ca absenti nemotivat dela §Coala §i parintii lor impu§i la amenzi
pana la procurarea caftilor.
Parintii saraci, a carer saracie va fi constatata de comitetul §Colar, in baza unui certificat
oficial fara timbrul emanat dela primaria locala, vor fi scutiti de aceasta obligatiune §i cele
necesare se var procura de catre comitetul §Colar in marginile mijloacelor de care dispune.
41. Toate in§tiintarile referitoare la aplicarea obligativitatii invatamantului se trimit parintilor,
tutorilor §i celor prevazuti la art. 6, in comunele rurale de primarie, prin agentii sai sau prin

191
jandarmi, iar in cele urbane prin politie.
42. In toate cazurile de abateri sau neexecutarea dispozltlllor referitoare la obligativitatea
invatamantului, Ministerul lnstructiunil are dreptul sa aplice pedepsele prevazute in lege,
tuturor organelor lnsarclnate cu executarea ei.
43. Toate amenzile prevazute in acest capitol pot fi marlte sau rnicsorate, pe cale de
regulament. Amenzile se varsa comitetelor scolare respective.

SECTIUNEA Ill
A!}ezamintele de invatamant primar

CAPITOLUL 1111

~coalele de copii mici (gradinile de copii).

Caminurile de copii. Scopul !}i organizarea lor

44. $coala de copii mici e primul asezamant de educatie in care copiii sunt lntruniti spre a fi
supraveqheaf §i a Ii se da ingrijirile pe cari le reclarna desvoltarea lor fizica, rnorala §i
intelectuala.
Ea are de scop a completa educatia din familie, a favoriza desvoltarea normata a
trupului §i a slrnturilor copiilor §i a-i preqati astfel, pentru a urma cu mai mult folos
lnvatamantul primar.
45. ' $coalele de copii mici sunt mixte. in ele se primesc copii dela varsta de 4 pana la 7 ani.
Dela 4 pana la 5 ani frecuentarea este facultativa: iar dela 5 la 7 ani este obligatorie; in toate
localltatlle in cari ar exista asemenea scoale, cu restrlctiunlle prevazute la art. 12.
46. Programa de invatamant cuprinde:
a) Deprinderea cu ordinea, curatenla, ascultarea, bunacuvilnta, activitatea proprie, etc;
b) lntuirea filntelor §i lucrurilor din cercul de vleata al copiilor, cu convorbirile respective;
c) Scurte ruqaciunl, povestiri, poezii usoare, cantari, jocuri §i rniscarl tnsotlte de cantari:
d) Ocupatiuni, ca: lucran manuale potrivite varstei, desen liber §i exercltii pentru
cultivarea slrnturllor §i a tndernanaril, pllrnbari scolare.
47. Anul scolar dureaza 40 pana la 42 saptamani, cu 20-24 ore de lectiunl pe saptarnana
pentru copii.
Arnanuntele functlonaril acestor scoale se vor hotarl prin regulament.
48. §coalele de copii mici se vor infiinta oriunde se va slmtl nevoie.
lnflintarea lor este in sarcina Statului.
Comunele, [udetele §i particularii pot Inflinta scoale de copii mici, cu autorizarea
Ministerului lnstructiunil.
49. $coalele de copii mici vor avea, pe langa sala de clasa, §i o sala §i curte de joc §i un
teren cat de mic pentru gradina cu pomi §i flori.
$coalele de copii mici pot avea salile de clasa in acelasl corp de cladire cu scoala
prlrnara: dar vor avea curte §i leslre separate. Conducerea acestei scoale de copii va fi, in
acest caz, in seama tnvatatoarel respective.
50. Dispozitiile art. 161 §i urmatoarele, privitoare la cladirea §i tntretlnerea localului §i
mobilierului scolar, materialul didactic §i plata personalului de serviciu se apllca §i scoalelor de
copii mici.
51. in cartierele de lucratori §i la sate, unde nu exlsta scoale de copii mici, se pot infiinta
Carnine de copii, in cari vor fi intruniti §i supravegheati copiii dela 2 - 7 ani, pe timpul cat
parintii_lor sunt ocupati cu lucrul in fabrice §i ateliere, sau afara, la munca campului.
In localitatile unde exista §Coale de copii mici, se pot primi §i copii dela 2 la 4 ani, in
conditiunile de mai sus.
Conducerea acestor camine se va incredinta unei ajutoare de invatatoare de §Coala
pentru copii mici.
52. Numarul copiilor cari urmeaza regulat intr'o §Coala de copii mici nu poate trece de 80.
Daca numarul copiilor cari frecuenteaza §COala va trece de 40 se va infiinta postul al
doilea. Pe langa fiecare post se poate numi, acolo unde nevoia cere, §i o ajutoare de

192
tnvatatoare de copii mici.
Conducerea scoalei de copii mici se va tncredinta uneia dintre invatatoarele de copii
mici, in aceleasi conditlunl ca ~i numirea directoarelor de invatamant primar.
Pe langa aceste scoale var putea functlona comitete de patronaj, in condltiunlle
prevazute in legile §i regulamentele speciale.
53. Conditlunlle de recrutare §i numire, drepturile §i datoriile personalului didactic al
scoalelor de copii mici sunt aceleasi ca §i ale membrilor invatamantului primar.
54. lnspectarea §i controlul scoalelor de copii mici se va face de organele de control ale
scoalelor primare, iar pentru controlul §i indrumarea pedagogica pot fi numite §i inspectoare
speciale.

CAPITOLUL IV
~coaleleprimare

A. Scopul~i organizarealor
55. $coalele primare formeaza al doilea asezamant de educatlune §i lnstructlune, in care
se dau copiilor cultura elernentara indispensablla oricarui cetatean §i cunostlnte cu caracter
practic, utilitar, variind dupa necesltatile vletii locale, felul de ocupatie a locuitorilor ~i lnclinarlle
elevilor.
56. $coala prlrnara cuprinde sapte clase, de cate un an fiecare.
A. Primele patru clase formeaza temelia celorlalte grade de invatamant. in ele se dau
elementele de cultura generala, indispensabile elevilor cari voiesc sa urmeze in scoale de un
grad mai inalt.
in primele patru clase primare se predau materiile urrnatoare:
a) lnstructlunea religioasa §i rnorala:
b) Limba romans: cetirea, scrierea, exercltil gramaticale;
c) Aritmetica practica §i notiuni elementare de geometrie;
d) Notiunl de istoria Rornanilor, de geografie §i drept civic;
e) Notluni de stiinte naturale §i fizice cu apllcatiunl practice;
f) Notiunl de igiena;
g) Desen, cant, educatiune flzica;
h) Lucrul manual §i lucrarl practice agricole (la sate) cu baietii §i lucrul de mana §i
gospodaria cu fetele.
Programul analitic al acestor patru clase va fi acelas pentru toate scoalele.
B. in celelalte trei clase se continua, se tntareste §i se cornpleteaza cultura generala din cele
dintai patru clase, dandu-se in acelas timp o deosebita desvoltare invatamantului practic utilitar.
Materiile de invatamant sunt cele din primele patru clase, cu desvoltarile necesare,
corespunzatoare varstei'. in aceste trei clase se stablleste legatura stransa dintre scoala §i
vleata: stirnuland interesul §i dand Indrumari pentru una din ramurile de activitate practica:
agricultura §i anexele ei; meserie §i cornert, tlnand searna de cerintele regionale; se da
elevilor o cultura sociala ~i nationala, cuprinzand educatie cetateneasca, chestiuni de morala,
igiena individuala §i sociala §i educatie fizica.
Programa analitica a acestor trei clase din urma va varia dupa natura localitatii, dupa
felul de ocupatiune a locuitorilor §i dupa inclinarile §Colarilor.
Ministerul lnstructiunii, in intelegere cu Ministerul lndustriei §i cu acela al Muncii, va
intocmi patru programe analitice, §i anume: o programa cu caracter agricol, una cu caracter
industrial, alta cu caracter comercial §i o programa cu caracter profesional §i gospodarie
pentru fete. in aplicarea lor fiecare din aceste programe pot suferi insa variatiuni ~i pot fi
adaptate la toate imprejurarile locale §i trebuintele practice ale locuitorilor, dupa propunerile
facute de regiunile §Colare §i aprobate de Minister.
57. $coalele complete cu 7 clase se var infiinta pe masura ce se var forma elementele
didactice necesare: in tot cazul, pana in termen de 5 ani dela promulgarea acestei legi, toate
§Coalele var trebui sa aiba 7 clase.
in centrele mari de populatie, cand imprejurarile cer §i mijloacele locale permit, se var
numi de Minister mae~tri speciali pentru predarea cuno~tintelor practice sus citate.

193
58. Promovarea elevilor dintr'o clasa in alta se va face in modul ce se va stabili prin
regulament. La sfar§itul celor sapte clase se va da examen de absolvirea invatamantului primar.
Certificatele de absolvirea cursului primar se vor libera numai elevilor cari au terminat
cele 7 clase primare §i au reuslt la examenul de absolvire.
59. $colarii cari au trecut cu succes primele patru clase, pot continua lnstructiunea lntr'o
scoala secundara teoretica sau practica, obtlnand adeverinta de terminarea celor 4 clase,
valabila numai pentru inscrierea in asemenea scoala. Ei raman supusi obligativitatii
lnvatamantulut §i sunt datori Sa termine eel putin 3 Clase in scoala in care s'au inscris. in cazul
cand se retrag din scoala inainte de terminarea celor trei clase secundare, sunt obligati sa
frecuenteze ultimele clase corespunzatoare ale scoalei primare pana la absolvirea
invatamantului primar sau implinirea varstei de 16 ani. Directorii scoalelor secundare sunt
datori sa comunice directorilor de scoale primare, la cari acesti scolari au terminat clasa a IV-
a, retragerea lor din scoala secundara.
60. Certificatul de absolvirea scoalel primare se poate echivala cu certificatul de absolvire
al scoalel secundare curs inferior, cu caracter teoretic sau practic, in urma unui examen de
diferenja, ce se va stabili prin legea invatamantului secundar §i a celui profesional.
61. Invatarnantul religios §i moral este obligatoriu. Materia de studiu va fi stabilita de
autorttatile superioare religioase, in Inteleqere cu Ministerul lnstructiunll.
Ea se preda, in localul scoalei, doua ore pe saptarnana de invatator, daca este de
aceeas confesiune cu elevii, dar poate fi predata §i de preot.
Cand invatatorul este de alta confesiune, sau elevii apartin mai multor confesiuni,
eclesiasticii cultelor respective ingrijesc, in mod gratuit, de lnstructiunea §i educatiunea
religioasa a scolarilor rezervandu-li-se ore speciale in orariul scoalel, astfel ca invatamantul
oblsnuit sa nu fie tulburat in mersul sau, nici scolarii sa nu fie lmpiedlcatl de a veni exact la
orele hotarate pentru predarea celorlalte lectiuni.
62. Anul scolar incepe la 15 Septemvrie §i se incheie la 10 lulie. Nurnarul total al zilelor de
vacanta, lrnpreuna cu Dumineci §i sarbatori blserlcestl §i nationale, nu va trece de 150.
Sarbatorile blserlcesti §i nationale se vor fixa prin regulament. Pentru copiii cari sunt de
alte confesiuni, sarbatorile principale ale cultului lor se vor fixa de autoritatea religioasa a
cultului respectiv, cu aprobarea Ministerului lnstrucnuntl.
lnspectorii regiunilor respective vor putea acorda vacante regionale, dupa trebuintele
localitatilor; la aceste scoale insa, lectiunlle se vor prelungi cu atatea zile cat a tinut vacanta acordata
63. La toate scoalele urbane §i rurale, nurnarul orelor de lectlunl pentru scolarii claselor I §i
II va fide 24 pe saptemana: iar pentru cei din clasa Ill §i a IV-a, de 28.
Numarul orelor de lectiuni teoretice §i indeletniciri practice pentru clasa V, VI §i a VII a
§COalelor din comunele urbane, va fi dela 12 la 24 pe saptamana. Lectiunile se tin anul §Colar intreg.
La §coalele din comunele rurale, anul §Colar pentru aceste clase va dura eel putin 5
luni, de preferinta lunile de iarna, cu lectiuni zilnice; iar numarul de ore va varia dela 20 pana
la 24 pe saptamana, dupa numarul inva'tatorilor. in celelalte luni ale anului §Colar, elevii vor fi
adu§i eel putin 6 ore pe saptamana spre a'§i continua invatamantul §i lucrarile practice din
epocile respective.
64. Dumineca §i sarbatorile, invatatorii vor duce la biserica elevii de aceea§ confesiune cu
ei, spre a asista la serviciul divin §i a forma coruri biserice§ti.

B. infiintarea!ii functionarea!iCOalelorprimare
65. in fie~are comuna' urbana §i rurala se vor infiinta atatea §Coale cate sunt necesare,
spre a da instructiune tuturor copiilor in varsta de §Coala (intre 7 - 16 ani), socotindu-se cate
60 §Colari de sala de clasa §i invatator, pentru clasa I-IV, §i 40 §Colari de sala de clasa §i
invatator pentru clasa V-Vll primara.
' in orice sat mai departat de 3 km. de §Coala sau cu comunicatie grea, se va infiinta o
§Coala primara, daca in sat sunt eel putin 30 copii in varsta de §Coala (7 - 1 o ani).
in cazul cand mai multe sate su nt mai apropiate de 3 km. §i comunicatia intre ele este
0

lesnicioasa, ele vor forma o circumscriptie §Colara §i vor avea o §Coala comuna, chiar daca ar
face parte din comune deosebite.
in localitatile mai departate de 3 km, de §Coala §i unde se gase§te un numar mai mic de 30
copii sau cu populatie impra§tiata, se va putea infiinta o §Coala cu un invatator ambulant.

194
 in localitatile cu popula~uni minoritare in cari se vor gasi un nurnar apreciabil de copii de
origina romans, in varsta de scoala, se va putea infiinta o scoala cu limba de predare romana.
66. Daca nurnarul scolarilor nu trece de 60, scoala va avea un singur invatator.
Daca nurnarul scolarllor e cuprins intre 60-120, se va lnfllnta al doilea post de invatator.
Dela 120-160 de scolarl, scoala va avea 3 invatatori.
Dela 160 pana la 220 scolarl, 4 invatatori.
Daca numarul scolarllor trece de 220 in primele patru clase, se va tnfilnta o scoala
noua, care va fi de fete.
Nu se poate lnfllnta un nou post de tnvatator, daca nurnarul elevilor, cari au urmat
regulat in cursul anului scolar expirat, nu a atins nurnarut elevilor prevazuf mai sus, in
posturile existente.
Posturile se tntllnteaza prin decizie minlsteriala publicata in Monitorul Oficial.
67. Daca intr'o localitate va fi o singura scoala prlrnara, ea va fi rnixta: daca vor fi mai
multe, se vor face scoale deosebite pentru fete.
in scoalele mixte, cu eel putin doi invatatori, fetele din clasele V, VI §i VII vor forma o
sectie deosebita §i vor fi instruite de o invatatoare.
Elevii !ii elevele, cari termina clasa IV-a a scoalelor mixte, vor fi repartizate in clasa V-a la
scoalele din apropiere asa incat sa fie 40 scolari de clasa §i de invatator, cu acelas fel de program.
68. Comunale urbrane §i rurale vor fi lmpartite in clrcumscrlptli scolare, cari se vor fixa de
catre comitetul scolar comunal in lnteleqere cu un reprezentant al Ministerului lnstructlunli,
dupa normele cari se vor prevedea in regulament.
69. La scoalele mixte cu un singur post, se va numi de preferlnta ca invatator un barbat,
La scoalele mixte cu mai multe posturi, eel putin unul din ele va fi ocupat de un
invatator barbat.
La scoalele de baieti vor fi de regula tnvatatorl barbatl; in cele dlntal trei clase se vor
putea numi tnsa §i invatatoare.
La scoalele de fete se vor numi tnvatatoare.
70. Dlrectlunea scoalelor mixte §i a scoalelor de baieti o va avea un barbat. Dlrectiunea
scoalelor de fete o va avea o invatatoare.
Postul de director sau de directoare se va Incredinta invatatorului sau tnvatatoarel de
gradul eel mai inalt §i cu avizul inspectorului primar.
71. La scoalele mixte, lucrul de mana §i qospodarla fetelor se vor preda de invatatoare; iar
in caz cand nu sunt tnvatatoare se vor putea numi maestre speciale, platite de Stat sau
comitetele scolare.
72. Lucrarlle §i indeletnicirile practice cu lamuririle teoretice necesare din clasa V pana la
clasa VII-a se vor preda de invatatori; iar acolo unde nevoia cere §i mijloacele permit,
Ministerul poate numi §i absolventi ai §Coalelor speciale, echivalente cu liceul.
Personalul didactic, care preda la aceste 3 clase superioare §i care nu are numarul
complet de ore, va functiona la un grup de §Coale.
La lucrarile practice §Colarii pot fi grupati §i pe specialitati nu numai pe clase.
in aceste trei clase superioare, invatatorii pot preda pe clase sau pe materii.
73. Tot in scopul unei bune utilizari a tuturor puterilor didactice dintr'o §Coala, invatatorii §i
invatatoarele clasei I §i II pot fi obligati sa-§i completeze numarul obligator de ore, predand la
clasele V-Vll, sau dexteritatile la clasa Ill §i IV, pentru ca invatatorii acestor din urma clase sa
poata preda la randul lor obiecte de studiu la clasele V-Vll.
74. Daca numarul §Colarilor din ultimele trei clase dela unele §Coale primare urbane sau
rurale e mic, §i nu se poate forma cu ei un grup de 40 !iCOlari, revizorul §Colar poate contopi
cursurile mai multor !iCOale apropiate, intr'unul comun, spre a folosi mai bine puterile
didactice, de cari §Coalele dispun !ii de a concentra mijloacele materiale, in care caz,
comunele prin comitetele §Colare respective, vor contribui fiecare la intretinerea §i dotarea
acestor cursuri comune, cu o cota parte.
75. Fiecare §Coala va avea langa ea, sau cat se poate mai in apropiere, o gradina §Colara,
in care invatatorii vor face cu !iCOlarii experientele §i lucrarile practice agricole, prevazute de
program. La §Colile rurale, terenul de gradina va avea o intindere de eel putin 1/2 ha.
Produsul culturilor din gradina !iCOlara apartin directorului §Coalei.
76. Deosebit de terenul pentru gradina §Colara, fiecare §Coala rurala va trebui sa dispuna

195
de eel putin 4 ha, teren de cultura In tarlna.
Pentru aplicarea lnvatamantului practic agricol cu elevii, se va delimita din acest teren o
lntindere de trei hectare, spre a servi la camp de experienta,
Carnpul de experienta va fi cultivat sistematic de tof lnvatatorii §i lnvatatoarele scoalel,
trnpreuna cu elevii din ultimele clase, dupa normele ce se vor prevedea In regulamentul de
aplicare a legii.
Venitul ce se va realiza se va lmparti tntre toti lnvatatorii Insarcinatl cu conducerea
lucrarilor practice.
Terenul ce mai rarnane dupa formarea carnpulul de experlenta, se va arenda
lnvatatorilor §i lnva\atoarelor cari vor cere, In lntindere proportionala cu vechimea lor In
lnvatamant, cu greuta\ile familiare §i cu terenul propriu sau dotal ce poseda fiecare §i cu
respectarea art. 134. No. 8. alin.11.
Pretul arendei va fi cu 50% mai putin decat arenda ce se obtlne In localitate pentru
terenurile de aceea§ calitate §i se va evalua de o comisiune nurnita In conditlunlle ce se vor
prevedea prin regulament.
Orice alte bunuri ar fi donate scoalelor, vor fi supuse tot acestui regim, afara de cazul,
cand actul de donatiune hotareste altfel.
77. Acolo unde revizorul trnpreuna cu comitetul scolar gasesc ca este nevoie sa se faca o
cultura sistematica mai tntlnsa cu elevii celor trei clase superioare, se va rezerva o parte mai
mare decat un ha sau tot terenul din tarlna, pentru a se cultiva In regie. Venitul, In acest caz,
se repartizeaza In proportie de 10% lnvatatcrului de practica aqricola, 25% elevilor, iar restul
de 65% se va varsa comitetului scolar.
78. Pe langa scoalele primare din erase §i sate se vor lnfllnta ateliere pentru tnvatarea
lucrului manual §i pentru lndeletnicirile practice.
Pana la dotarea tuturor scoalelor cu teren de gradina §i atelier de lucru manual, gradina
§i atelierul unei scoale pot servi unui grup de scoale apropiate.

CAPITOLUL V
~coalele~i cursurilede adulti

A. Scopul~i organizarea
lor
79. $coalele §i cursurile de adultl au de scop sa dea tinerilor §i adultilor cari n'au terminat
scoala prlrnara, cunostlntele elementare cele mai necesare In vlata.
80. Cursurile pentru adulti vor dura, In comunele rurale, minimum 4 luni anual, de preferinta
In lunile de lama, cu eel pufin 12 ore de lectiuni pe saptamana. In timpul celor 4 luni, In restul
anului, elevii vor fi adusi la cursuri doua ore pe saptamana.
Tn comunele urbane, cursurile vor dura minimum 6 luni, anual, cu eel putin 12 ore de
lectiunl pe saptarnana In timpul celor 6 luni. In restul anului, adultll vor fi adusl la 'cursuri 6 ore
pe saptarnana.
Zilele §i orele de cursuri se vor combina astfel ca sa \ina searna de ocupatiile adulfilor,
81. Programa acestor scoale sau cursuri de adulti va cuprinde chestiunile mai lnsemnate §i
cu aplicare practlca din programa primelor 4 clase primare §i va fi alcatuita astfel ca sa poata
fi trecuta In doi ani de studiu.
Tnva\amantul In §Coalele §i cursul de adul\i se va preda In limba romana.
Adul\ii cari vor voi sa ob\ina un certificat echivalent cu certificatul de lnva\amant primar
vor urma regulat Inca un an, cu un program anumit dupa care vor da un examen de absolvire.
Examenul de 4 clase primare, precum §i eel de absolvire a 7 clase, se trece lnaintea unui
delegat al Ministerului.
82. Cursurile de adulti se tin In localurile §Coalelor primare In fabrice §i ateliere particulare
§i de Stat, In localurile puse la dispozi\ie de corporatiunile de meseria§i, de societa\ile
culturale §i ori unde se pot lntruni spre a fi instrui\i 10 adul\i.
83. Comunele In cari se vor gasi eel pu\in 10 adul\i supu§i obligativita\ii, vor lnfiin\a prin
Comitetele §Colarecursuri de adul\i, dand local, mobilier, luminat, lncalzit §i celor lipsi\i de mijloace
materialul necesar lnva\amantului; plata personalului didactic prive§te pe Ministerul lnstruc\iunii.
84. Ministerul de Rasboi va organiza cursuri de adul\i In cazarmi, avand In vedere

196
poslbllitatile armatei §i nevoile ei de preqattre profesionala. Aceste cursuri se vor organiza atat
pentru soldatil nestiutorl de carte, cat §i pentru cei care nu stiu romaneste.
Dispozltiunlle privitoare la cursurile de adulti se vor introduce in mod obligatoriu in
programele anuale de lnstructle ale armatei.
85. Atelierele, fabricele §i toate intreprinderile industriale §i comerciale, particulare §i de
Stat, etc., cari au in serviciul lor eel putin 30 de adulti obllqatl sa urmeze cursurile, sunt
datoare sa deschlda cursuri de adultl in interiorul lor §i sa le dea local, mobilier, luminat,
lncalzlt §i rechisite scolare, fara plata, Daca voiesc tnsa, pot sa trirnita pe acesti adulti la
scoala de adultl cornunala, dar vor suporta toate cheltuielile invatamantului.
cand numarut adultilor este mai mic de 30, atunci ii vor trimite la scoalele sau cursurile
de adultl din veclnatate, suportand pentru ei toate cheltuielile invatamantului.
86. Cu inceperea anului scolar 1924-1925, comitetele scolare din intreaga tara sunt
obligate sa creeze scoale sau cursuri de adultl in toate comunele. Aceea§ obliqatle o au
deasemenea patronii fabricelor §i intreprinderilor specificate la articolul precedent.
87. Ministerul lnstructlunli va controla §i supraveghea de aproape organizarea, conducerea
§i mersul regulat al scoalelor §i cursurilor de adultl, obliqand pe comune, pe patroni, pe
intreprinderi, etc., a se conforma dlspozltiunllor legii de fata.
88. Daca comunele, fabricele, intreprinderile comerciale sau industriale, etc., particulare
sau de Stat, refuza sa Infllnteze cursuri de adultl, Ministerul lnstructlunil le va lnfllnta §i
tntretine in socoteala lor §i le va urmari veniturile, inscriind din oficiu in bugetele lor sumele
cheltuite cu lntretlnerea acestor cursuri.

B. Obligativitateacursurilorde adulf
89. Frecuentarea cursurilor de adulti este obligatorie §i gratuita atat pentru tinerii nestiutori
de carte cat §i pentru cei cari n'au absolvit tnvatamantul primar. Aceasta obligativitate se
impune tinerilor dela varsta de 12 pana la 18 ani trnpllniti. Sunt scutiti de restul anilor
obligatorii acei cari voi fi absolvit mai inainte invatamantul primelor patru clase primare.
Adultil, cari cad sub prevederile acestui articol, sunt datori sa urmeze la scoala sau cursul
eel mai apropiat, care s'ar gasi pana la departare de trei km, de locuinta sau serviciul lor.

C. Recensamantul~i inscrierea adultllor

90. Recensarnantul tinerilor §i adultilor dela 12-18 ani nestiutori de carte sau cu invatamant
primar neterminat, se face in acelas timp cu recensarnantul copiilor in varsta de scoata.
Primarlile prin oficiile starii civile §i birourile pentru rnlscarea populanunil, patronii,
stapanli, conducatorii fabricelor, atelierelor §i intreprinderilor comerciale §i industriale,
particulare §i de Stat, sunt obligati ca intre 15 Aprilie - 15 Maiu sa inainteze uneia din
directiunile §Coalelor primare din circumscriptia de care tin, lista adultilor supu§i obligativitatii.
in acela§ timp patronii, stapanii, conducatorii fabricelor, etc. sunt datori sa declare daca
inteleg ca adultii sa urmeze cursurile in interiorul intreprinderii lor, sau sa-i trimita la §Coala de
adulti comunala.
' in cursul anului ei sunt datori sa comunice directiunii §Coalei primare din circumscriptia
de care tin, numele tinerilor §i adultilor ie§iti sau angajati din nou in serviciu.
91. Parintii, tutorii, etc. tinerilor supu§i obligativitatii §Coalelor de adulti, sunt datori sa-i
inscrie la cursurile de adulti, la data care se va fixa prin regulament.
92. Directorii §Coalelor primare sunt datori sa comunice revizoratului §Colar lista tuturor
tinerilor §i adultilor supu§i obligativitatii invatamantului adultilor.
Revizorul §Colar repartizeaza elevii pe §COii §i cursuri, stabilind in acela§ timp cursurile
sau §Coalele, cari trebuesc sa functioneze in localurile proprii ale intreprinderilor comerciale §i
industriale, particulare sau de Stat.
93. Parintii, tutorii, etc. minorilor cari nu vor face declaratiunile pentru inscrierea acestora la
cursurile de adulti; patronii, stapanii conducatorii fabricelor, atelierelor §i intreprinderilor, etc., cari
vor refuza sa trimita lista cu adulti, sau vor omite ori arata neexact adultii din serviciul lor, vor fi
supu§i la acelea§i amenzi, ca acelea la cari sunt supu§i parintii copiilor in varsta de §Coala.
94. Penalitatile prevazute la art. 20 pentru organele insarcinate cu facerea lucrarilor
recensamantului copiilor in varsta de §Coala, se aplica de Ministerul lnstructiunii, §i in cazurile
de abateri dela lege, la facerea recensamantului adultilor supu§i obligativitatii.

197
D. Frecuentarea cursurilor de adulti
95. Parintii, tutorii, patronii, stapanll, conducatoril lnstitutlunllor, fabricelor, atelierelor §i
intreprinderilor comerciale §i industriale de tot felul, particulare §i de Stat, sunt datori sa trimita
la cursurile de adulti, cele mai apropiate, copiii, respectiv personalul pe care ii au in serviciul
lor, afara numai daca aceste cursuri se tin in interiorul intreprinderii lor conform art. 85.
In zilele in cari se tin cursuri, ei sunt datori, conform art. 8 din legea asupra muncii
minorilor §i art. 26 din legea pentru organizarea meseriilor sa le dea din timpul de lucru in
atelier, orele necesare pentru asistare la cursuri, fara nici o reducere din salariu sau impunere
de rnunca suplirnentara.
Patronii, stapanll §i conducatorii fabricelor sau atelierelor, etc., cari ar impiedica
frecuentarea cursurilor, cari ar tndeparta din serviciu, sau ar refuza sa angajeze in serviciul lor
lucratorl, pe motivul ca acestia ar trebui sa urmeze cursul de adulti, vor fi pedepsiti cu amenda
dela 300 pana la 500 lei, pentru fiecare adult in parte.
Constatarea abaterilor de mai sus, se va face de organele scolare, trnpreuna cu un
delegat al Ministerului Muncii.
in cazul cand vina pentru nefrecuentarea cursurilor cade asupra tinerilor §i adultilor, ei,
respectiv reprezentantil lor legali, vor fi supusi la aceleasi amenzi ca cele prevazute la art. 27.
96. Amenzile pentru nefrecuentarea cursurilor de adulti se apllca de Ministerul lnstructiunil
§i se ecsecuta in acelas mod ca §i amenzile prevazute pentru neindeplinirea obligativitatii
tnvatamantulut primar.
Ele pot fi marite sau rnicsorate pe cale de regulament.
97. Tinerii §i adultil, sunt datori sa vina regulat la cursuri, sa se poarte cu respect fata de
corpul didactic, sa alba o purtare frateasca cu camarazii lor, sa pastreze llnlstea §i sa fie atenti
in timpul lectiunilor.
In cazuri grave de nedisclpllna ei vor fi pedepsin cu inchisoare politieneasca dela 1 - 3
zile, dupa intervenirea consiliului scolar.

E. Personaluldidactic al scoalelor §i cursurilede adulti

98. Cursurile de adultl vor fi conduse de un director. Daca cursurile se tin la o scoala
primara, directorul acestei scoale va conduce §i cursul de adulti,
Daca cursurile se tin in localul unei intreprinderi de Stat sau particulare, directorul va ti
numit de Ministerul lnstructiunli, fie dintre membrii corpului didactic ai scoalei primare, din
apropiere, fie dintre personalul intreprinderii, cu cultura necesara, Retributia directorului cade
in sarcina intreprinderii respective.
Directorul poarta raspunderea mersului scoalei de adulti, el supravegheaza in special
aplicarea obligativitatii.
Directorii sunt datori sa tina lista de prezenta a tinerilor §i a adultilor obligati sa urmeze
cursurile de adulti; ei vor comunica revizorului scolar lista celor ce absenteaza.
99. Po! preda la cursurile de adulti:
a) lnvatatorll titulari;
b) Tnvatatorii suplinitori;
c) Preotii §i alte persoane cari ar fi absolvit eel putin o scoala secundara, echivalenta
gimnaziului.
Tn cazuri exceptionale insa, cand nu se gasesc persoane cari sa indeplineasca
conditiunile de mai sus, se pot numi §i alte persoane insa numai cu prealabila aprobare a
Ministerului lnstructiunii.
Daca la o §Coala primara se infiinteaza un curs de adulti. corpul didactic respectiv e
obligat sa predea cursul.
100. Numirile corpului didactic la §Coalele §i cursurile de adulti se fac de sustinatorii acestor
§Coale, cu obligatiunea insa de a se conforma legii §i de-a fi obtinut autorizarea Ministerului
I nstructiunii.
101. Retributiunea membrilor corpului didactic, insarcinat cu aceste cursuri, se va calcula
luand de baza plata orei de curs din invatamantul primar, socotita leafa cu gradatia, cu
conditiunea ca invatatorul sa aiba eel putin 15 auditori.
' in caz cand° numarul auditorilor' este peste 15, plata orei de curs se va calcula
proportional cu numarul elevilor.

198
 in caz cand nurnarul auditorilor este sub 15, plata orei de curs se va reduce
proportional cu nurnarul.
Retributla celorlalte persoane lnsarclnate cu aceste cursuri §i cari nu fac parte din
corpul didactic va fi calculate dupa aceleasl norme, la leafa de suplinitori.
Plata acestor retrlbutiuni cade in sarcina sustlnatorilor scoalel,

CAPITOLUL VI
$coalele §i casele speciale pentru copii debili §i anormali educabili

A. Scopul §i organizarea lor

102. Se vor lnfllnta scoale sau clase speciale:
1. Pentru copiii tntarzlaf la minte, cari au trebuinta de metode §i procedee speciale
pentru instruirea lor;
2. Pentru copiii slabi, bolnavlclosl, sau predispusi la tuberculoz, pentru a putea sa
beneficieze cat mai mult timp de aer curat;
3. Pentru copiii cu apucaturl rele, neasociabili, sau vlclosl, spre a Ii se da indrumarea
rnorala speciala, necesitata de starea lor, §i a se evita contagiunea morala a celorlaltl copii;
4. Pentru copiii orbi §i surdo-rnuti, spre a Ii se da putinta sa fie lnstrultl §i educatl,
103. Clasele de copii tntarzlati la minte pot functiona pe langa unele scoale primare, dar se
pot infiinta §i scoale speciale cu internat sau externat.
Aceste clase sau scoll pot functlona §i pe langa instltutiunlle medicale de specialitatea.
Numarul elevilor unei clase nu va trece de 15.
invatamantul va fi de preferinta practic, utilitar.
104. Pentru copiii slabi, bolnaviclosl sau predispusl la tuberculoza se vor lnfllnta scoale in
localttetile speciale (munte, mare, etc.), arnenajand astfel salile de clasa, tncat sa se dea
elevilor posibilitatea sa se foloseasca cat mai mult de scare §i aer curat.
105. Pentru copii cu apucaturl rele, neasociabili sau vlclosl, se vor lnflinta scoale de
Tndreptare cu internat, cu seep de a-i Tmpiedica sa devina elemente periculoase societatll.
106. Pentru copiii orbi §i surdo-rnuti se vor tnfllnta scoale speciale prevazute cu internat.
in aceste scoale se primesc copii in varsta dela 7-16 ani, predandu-li-se programa
scoalel primare §i indeletniciri practice.
$colarii sunt interni. Se admit bursieri, semi-bursieri §i solventi. Taxele de tntretinere se
vor fixa prin regulament.
107. Clasele speciale §i scoalele pentru copiii tntarzlaf la minte, scoalele de indreptare, de
orbi §i de surdo-rnuti vor fi inzestrate cu toate mijloacele de invatamant special §i cu uneltele
§i aparatele trebuincioase diverselor meserii §i indeletniciri practice.
108. Aceste scoale speciale se vor Inflinta §i lntretinea de Ministerul lnstructlunli in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice §i al Ocrotirilor Sociale.
Un regulament special va fixa modalltatile acestei colaborari, Directiva §i controlul
invatamantului in aceste scoale o are numai Ministerul lnstructiunll.
Judetele, comunele §i asezarnintele sau lnstltutiunile particulare, etc., pot §i ele infiinta
asemenea scoale cu autorizarea Ministerelor lnstructlunli §i Sanatatii Publice, sub controlul
carora vor functiona.

B. Personalul didactic al §Coalelor speciale pentru copii debili §i anormali educati

109. !;)coalele §i clasele pentru copiii debili §i anormali sunt puse sub controlul medical al
unui medic specialist, care va supraveghea elevii din punct de vedere fizic §i mintal in tot
timpul §ederii lor in aceste §Coale.
110. Aceste §Coale sunt conduse de un director cu pregatire speciala, care va fi retribuit
potrivit gradului sau. Se vor preferi medici-pedagogi cari au facut specialitate in aceasta
ramura. ·
Ministerul lnstructiunii va organiza cursuri speciale pentru pregatirea personalului
didactic dela aceste §Coale.
111. Personalul didactic al §Coalelor §i claselor de anormali se compune din invatatori
titulari, Tnvatatori asistenti §i mae§tri.

199
 Tnvatatorii titulari se numesc dintre invatatorii asistenn cu un stagiu de doi ani intr'o scoala
slmilara de anormali ~i in urma unui examen special sau dintre absolventii cursurilor speciale.
Tnvatatorii aslstenti se numesc dintre absolventli distin~i cu diploma ai scoalelor
normale ~i in urma recomandartl directorului scoalel normale !ii a profesorului de pedagogie.
Mae~trii de rnuzlca, desen, lucru manual, etc., se numesc dintre persoanele cari au
calificatle pentru specialitatea lor.
_f'ersonalul didactic este numit ~i retribuit de Ministerul lnstructiunli.
112. tnvatatorli titulari sunt platiti cu leafa ~i gradatia sporita cu 50%; iar lnvatatortl asistenti
~i maestril, cu salariul de invatator.

SECTIUNEA IV
Personalul didactic ai scoalelor primare

CAPITOLUL VII
Conditiunilede numire; transterarlle !ji numirile;
scoaterea la pensie a personaluluididactic

A. Conditiunilede numire a personaluluididactic

113. Nici o persoana nu poate fi numlta la o scoala de copii mici sau la o scoala prirnara,
spre a preda invatamantul, daca nu poseda titlul de capacitate pentru functiunea ce i se
tncredinteaza.
Pe langa titlul de capacitate, candidatii ~i candidatele trebuie sa mai indeplineasca
urrnatoarele conditlunl:
a) Sa fie cetatenl rornani:
b) Sa se bucure de drepturile cetatenesf !ii de o buna reputatie:
c) Sa nu fi suferit de nici o condamnare judecatoreasca pentru crime sau delicte
contra cinstei !ii a bunelor moravuri;
d) Barbatii sa fi satlsfacut legea recrutaril:
e) Sa stie rornaneste:
f) Sa fie sanatos.
Normatistii cari nu au implinit varsta de 21 ani la obtinerea titlului de capacitate var fi
numiti in invatamant, in mod provizoriu.
114. La scoalele de copii mici se numesc invatatoare dintre absolventele cu examen de
capacitate al scoalelor normale de invatatoare de scoale de copii mici.
La scoalele primare se numesc invatatori ~i invatatoare dintre absolventil cu examen
de capacitate al scoalelor normale de baieti ~i fete.
115. Personalul didactic al invatamantului primar se compune din invatatori titulari !ii
tnvatatori suplinitori.
' Invatatorli titulari sunt:
a) lnvatatorii provizorii, nurnitl dintre absolventii cu examen de capacitate al scoalelor
normale;
b) Tnvatatorii definitivi, numitl dintre lnvatatorll provizorii dupa trei ani de functionare !ii
in urma unui examen (examen de definitivat);
c) Tnvatatorii Inalntati, de gradul al II-lea, numlti dintre invatatorii definitivi, dupa trei
ani de functionare ~i in urma unui ecsamen (examen de inaintare);
d) Tnvatatorii inaintati de gradul intai, nurnltl dintre invatatorii lnaintatl de gradul II,
dupa 6 ani de functlonare !ii in urma unei lnspectiunl speciale.
In lipsa de invatatori, absolventi ai scoalelor normale; pe langa aceste patru categorii
de invatatori titulari, personalul didactic al invatamantului primar va mai cuprinde ~i invatatori
suplinitori cari se impart in:
a) Tnvatatori stagiari, numiti dintre absolventii cursului inferior de invatamant
secundar (gimnazial);
b) Tnvatatorii-ajutori, numiti, fie dintre invatatorii stagiari dupa 4 ani de functionare, fie
dintre absolventii cursului superior de invatamant secundar (liceu), sau dintre
absolventii ~coalelor normale, fara diploma de capacitate.

200
 Invatatorlt-aiutort, provenlti dintre stagiari §i absolventi de liceu, dupa un an de
functionare §i in urma unui examen de capacitate, tree in invatamant in categoria invatatorilor
provizorii ie§iti din scoalele normale §i se bucura de aceleasl drepturi ca §i acestla.
invatatorii-ajutori, provenitl din scoalele normale, i§i rnentin dreptul de a se prezenta trei
ani consecutivi la examenul de capacitate.
Pentru lucrarile manuale §i indeletnicirile practice se pot numi maestri dintre absolventil
de scoale speciale echivalente cu liceul.
116. invatatorii provizorii ie§iti din scoalele normale se recruteaza astfel:
Dupa terminarea examenului de capacitate, tinut la fiecare scoala normala, directorii
scoalelor normale tnalnteaza Ministerului §i lnspectoratelor regionale respective, cate un
tablou cu numele candldatilor cari au obtinut diploma de capacitate, ordinea clasiflcatlel §i
media obtinuta de catre fiecare. Aceste tablouri se vor trece, atat la Minister, cat §i la regiunea
scolara respectiva, intr'un registru special, pe scoale §i in ordinea promotiilor.
inscrierea in tablou e valablla numai patru ani; dupa patru ani acela cari voiesc sa fie
nurnlti in invatamant, sunt obligati sa treaca din nou examenul de capacitate §i, daca reusesc,
vor fi mentlnuti pe tablou in locul ce-l avusese mai inainte.
Numirea acestor invatatori se face cu titlul provizoriu dupa tablourile de capacitate, in
ordinea de vechime §i de clasificatie.
in timpul functionarii, invaiatorii §i invatatoarele cu titlul provizoriu vor fi supusi la
lnspectiuni cat mai dese, de cari se va tinea seama in mod deosebit la examenul de definitivat.
117. Semlnarlstll, cu certificatul de absolvire al unui seminar, vor fi adrnisi la examenul de
capacitate al scoalelor normale pentru obtinerea diplomei de lnvatator sl, reusind, vor fi
lnscrisl in tabelul de capacitate ca §i norrnallstli. Fiind nurnlti invatatori, ei se vor bucura de
toate drepturile normallstllor.
Preotii nu vor putea lua posturi de tnvatatorl decat in parohia lor §i nu vor putea fi
directori la scoalele unde exista un normalist tnvatator.
118. invatatorii definitivi se numesc dintre invaiatorii provizorii, dupa trei ani de funcfionare
efectiva la o scoala dintr'o comuna rurala §i dupa ce au trecut examenul de definitivat inaintea
unei comisiuni nurnita de Minister.
Toti invatatorii §i invatatoarele, cari ,au functionat trei ani efectiv cu titlul provizoriu, sunt
obligati sa se prezinte la acest examen. Ei vor inainta lnspectoratului regional cererile de inscriere.
lnspectorul regional va inainta comisiunii examinatoare tabloul cu toate cererile tnsotite
de procesele-verbale de inspectie, anexate statelor personale, cari vor ti luate in considerare
de comisia examinatoare.
Examenul se tine odata pe an la scoalele normale. El consta din trei probe: o proba
scrisa de limba rornana, o proba orala asupra materiilor principale ale scoalelor normale §i o
proba de practica pedagogica.
Numai candidatii cari au obtinut media 7 la fiecare proba vor fi numiti cu titlul definitiv.
Numirea se face de Minister cu decret regal.
Nimeni nu se poate prezenta mai mult de trei ori la examenul pentru numirea cu titlul
definitiv. Acei cari nici la a treia incercare nu obtin media prevazuta mai sus, sau absenteaza
de trei ori nemotivat, inceteaza in mod obligatoriu de a mai face parte din corpul didactic.
invatatorii cari au obtinut titlul definitiv pot fi transferati la posturile vacante din
comunele urbane, in ordinea vechimei, a clasificatiei la examenul de definitivat §i dupa
recom~ndarea inspectorului primar respectiv, tinand seama de dispozitiunile art. 119 §i 126.
119. lnvatatorii inaintati de gradul al II-lea se numesc dintre invatatorii definitivi dupa trei ani
de functionare efectiva cu acest titlu §i dupa ce au trecut examenul de inaintare. Examenul de
inaintare se tine la fiecare doi ani inaintea unei comisiuni numite de Minister, la regiunile
§Colare, la una din §Coalele normale. Examenul consta din doua probe scrise: una cu subiect
pedagogic sau din istoria literaturii romane, iar a doua cu subiect §tiintific in legatura cu mediul
in care traiesc invatatorii; o proba orala asupra unui autor, care se va fixa de Minister odata cu
publicarea examenului, §i o proba de practica pedagogica cu elevii din ultimii trei ani ai §Coalei
primare. Fiecare din aceste trei probe este eliminatorie.
La acest examen nu sunt admi§i decat invatatorii §i invatatoarele cu titlul definitiv, cari
vor fi recomandati de inspectoratul general, in urma unei inspectii speciale facute de
inspectoratul primar. Deasemeni se cere ca pedepsele suferite de candidati sa fie prescrise.

201
 Invatatorii definitivi cari doresc a se prezenta la acest examen var trimite cererile lor
inspectoratelor regionale respective cu eel putin un an inainte de examen.
Numai candldatil cari var obtine media 7,50 la fiecare proba var fi tnaintati.
Tnaintarea se face prin decizie mtnisterlala.
Candidatll reusltl var fi tnscrisl pe un tablou in ordinea clasitlcaril. Ei vor fi preferiti in
ordinea de vechime 9i claslflcatle, la transferarile in comunele urbane inaintea tnvatatorllor
definitivi, insa in urma tnvatatorilor de gradul I.
120. Invatatorii tnaintati de gradul I se numesc dintre invatatorii lnaintati de gradul II, dupa 6
ani de functionare cu acest titlu 9i in urma unei lnspecfil speciale.
Ei trebue sa fi desfasurat o deosebita activitate in 9coala 9i afara din 9coala pe teren cultural.
Sa fi fast notati la toate lnspectiile cu nota bine; sa nu fi avut nici o pedeapsa mai mare
decat avertismentul, iar pedepsele mai mari sa fi fast radiate.
lnspectorul primar va face o lnspectie speclala, cercetand intreaga activitate din timpul
stagiului 9i cu un raport motivat, va face propuneri inspectorului general respectiv, care i9i va
da avizul motivat 9i daca se va crede necesar va face el tnsust o lnspectie speciala.
Tablourile intocmite de inspectoratele regionale 9i lnsotite de avizele motivate ale
inspectorilor var ti inaintate consiliului inspectorilor generali, cari i9i var de avizul.
Inaintarlle se fac de ministru, prin decizie rninlsterlala.
121. Invatatorli stagiari se numesc dintre absotventli gimnaziului 9i var functiona la scoalele
de copii mici 9i la primele patru clase in postul 2, 3 sau 4, §i numai in llpsa de inva\atori titulari
sau ajutori la scoalele cu un singur post.
Dupa patru ani de functlonare, inva\atorii stagiari pot fi nurniti inva\atori ajutori.
122. lnvatatorf ajutori se numesc dintre inva\atorii stagiari in conditiunile art. 121 sau dintre
absolventii liceului 9i absolventil scoalelor normale, fara diploma de capacitate.
Dupa un an de functionare 9i in urma unui examen de capacitate, inva\atorii ajutori pot fi
numi\i invatatori provizorii, bucurandu-se de aceleasi drepturi ca §i norrnalistli. Cei reul?i\i la
examen se inscriu in tabloul de capacitate, in urma absolven\ilor norrnaiistl din acelas an scolar.
Atat invatatorii stagiari, cat l?i invatatorii ajutori, absolventi de liceu, sunt obllqati a urma,
cei dintal 2 ani, iar cei din urrna un an la cursuri speciale de cultura generala 9i preqatire
pedagogica. Aceste cursuri se tln in fiecare an vara, timp de cate doua luni la scoalele normale.
Un regulament special va hotart modalitatea tineril cursurilor pedagogice, programa lor
9i examenul de capacitate.
Tnva\atorii suplinitori (stagiari l?i ajutori) pot fi Inloculti la inceputul anului scolar, prin
ocuparea postului de catre un titular, iar in cursul anului scolar numai pe baza constatarilor, la
lnspectii sau anchete.
123. Dlspozltlunile art. 122 se aplica 9i absolventilor 9coalelor speciale echivalente cu liceul,
numiti pentru lucrarile manuale 9i indeletnicirile practice.

B. Transferarilepersonaluluididactic
124. In fiecare an se va publica de Minister in Monitorul Oficial l?i Buletinul Oficial al
Ministerului lnstruc\iunii, intre 15 - 30 lanuarie, tabloul posturilor vacante din intreaga tara, in
inva\amintul primar din comunele rurale 9i urbane.
Pana la 1 Aprilie membrii titulari ai corpului didactic primar, cari doresc a fi transfera\i in
locurile publicate vacante sau ce eventual ar deveni vacante prin transferarile altora, var
inainta cererile lor de transferare inspectoratelor regionale respective. Cand transferarea se
cere pentru o 9coala din o alta regiune, inspectorul regional care a primit cererea, este obligat
ca pana la 15 Aprilie sa o inainteze regiunii unde se gasel?te 9coala la care s'a cerut
transferarea. Aceasta cerere va fi inso\ita de avizul motivat al inspectorului primar respectiv.
125. Transferarile se fac de catre inspectoratele regionale respective intre 15-30 Aprilie.
Dupa ce var fi aprobate de Minister, ele se publica in Buletinul Oficial al Ministerului
lnstruc\iunii l?i se comunica de indata candida\ilor.
Transferarile intra in vigoare pe ziua de 1 Septemvrie.
126. Pentru ca un inva\ator sa poata fi transferat, se cere sa aiba recomandarea
inspectorului primar respectiv, bazata pe statul sau personal.
In cazul cand sunt mai multi candida\i pentru acela9 loc se vor lua in considera\ie in
ordinea de preferin\a:

202
 a) Cei cari au un grad mai mare in invatamant;
b) Cei cari au ncta mai mare in acelas grad;
c) Cei cari au interese familiare;
d) Cei cari au interese materiale;
e) Cei cari sunt mai vechi.
Transferari la scoalele din comunele urbane nu se vor face decat dintre inva\atorii
lnalntatl de gradul I, actualii institutori, invatatorii lnalntatl de gradul II §i invatatorii definitivi, in
conformitate cu dispozltlunlle art. 118 §i 119, alineatul ultim.
Cei pedepslti cu transferarea pot obtine o noua transferare numai dupa prescrierea
pedepsei.

C. Numirile personaluluididactic
127. Tntre 15 - 30 Mai se va publica de Minister in Monitorul Oficial §i in Buletinul Ministerului
lnstructiunii toate locurile ramase vacante in inva\amantul primar dupa facerea transferarilor.
In ziua de 1 lulie toti normallstlt cu diploma de capacitate se vor prezenta la
inspectoratele regionale unde doresc a fi nurnltl spre a-§i alege locurile in lnvatarnant,
Cei cari nu pot veni i§i vor inainta cererile pana la 25 lunie indicand in ordinea de
preferinta locurile ce doresc a ocupa. Cererile vor fi tnsottte de un certificat medical ca sunt
apti a ocupa functiuni in invatamant.
Candidatii prezenti vor fi supusi unui examen medical.
Tn acelas timp cu norrnallstil se vor prezenta la alegarea locurilor §i invatatorii
reintegrati in tnvatarnant, cari i§i aleg posturile in urma normatistllor.
invatatorii 'normali§ti cari termina stagiul militar in cursul anului in care se publlca
locurile vacante, au dreptul sa se prezinte in anul acela, §i la data de mai sus, inaintea
termlnarii stagiului militar, spre a-sl alege locuri in tnvatarnant,
La alegerea locurilor, cand sunt mai multi candidatl pentru acelas loc, se vor lua in
conslderatle in ordinea de preferinta:
a) Vechimea pe tabloul de capacitate;
b) Claslflcatla;
c) lnteresele familiare;
d) lnteresele materiale.
Tablourile intocmite de inspectoratele regionale var fi inaintate Ministerului spre a le
aprova §i a face numirile.
128. Numirile se fac pe ziua de 1 Septemvrie prin decizie minlsterlala §i cu titlu provizoriu.
Ele se publlca in Buletinul Oficial al Ministerului lnstructiunli.
129. Numirile §i transferurile in invatamantul primar nu se pot face decat la datele §i in condi\iunile
prevazute in aceasta lege. Toate numirile §i transferarile cari se var face fara respectarea acestor
dlspozinunl sunt nule de drept. Functionarii cari ar face, ar propune sau ar impiedica numiri §i
fransferarl ori pedepse impotriva dispozltiunilor legii, sunt raspunzatori disciplinar catre Ministerul
lnstruc\iunii Publice §i baneste catre partea vatarnata prin actul lor nedrept.

D. Scoatereala pensie a personaluluididactic

130. Membrii corpului didactic primar pot fi scosi la pensie din oficiu de Minister in
urmatoarele condltluni:
1. Cand implinesc varsta de 65 de ani; in acest caz, punerea la pensie este obligatorie;
2. Pentru incapacitate profeslonala:
3. in caz de boala (infirmitate, vltiu, boala cronlca), care le face lmposlblla indeplinirea
functiunii lor, sau ii face perlculosl pentru sanatatea copiilor.
' In fiecare an, inspectoratul regional va alcatui tabloul cu membrii corpului didactic
primar din regiunea sa, cari cad in categoriile de mai sus.
Tabloul cu membrii cari intra in categoria a doua va fi inaintat comisiunii scolare §i
comisiunii medicale ale regiunii, iar tabloul cu eel dela categoria a treia va fi inaintat comisiunii
medicale depe langa regiune.
Dupa ce aceste comisiuni i§i var de avizul motivat, pentru fiecare caz in parte,
Ministerul se va pronunta, avand pentru aceasta avizul conform al Consiliul permanent.
Consiliul permanent poate hotarl noui cercetari §i investiga\iuni, inainte de a se pronun\a.

203
 CAPITOLUL VIII
Drepturile §i datoriilor corpului didactic. Concedii

A. Drepturile §i datoriile
131. Toti membrii titulari ai corpului didactic primar din scolile publice se bucura de drepturile
acordate prin lege. Ei nu pot fi transferaf dintr'o localitate in alta, decat pe baza cererii lor sau
ca rnasura disclplinara.
132. La intrarea lor in functiune membrii corpului didactic titulari depun juramant de credinta
9i respect Regelui, Constltutiel §i legilor tarll.
133. Membrii corpului didactic primar sunt datori:
1. Sa frecuenteze regulat scoala, dand exemplu de ordine, punctualitate 9i staruinta.
pentru educatia 9i instructla copiilor, ce le sunt tncredlntati:
2. Sa aplice legile 9i regulamentele, programa 9i lnstructlunlle autoritatilor scolare:
3. Sa aplice, la predarea lectiilor, principiile 9i normele de educatle 9i invatamant
tntipartnd in spiritul copiilor, prin invatatura, exemple 9i fapte, precepte morale, insuflandu-le
sentimentul datoriei, al iubirii de patrie 9i tron 9i respectul pentru asezarnlntele tarll;
4. Sa ea parte la confenntele scolare hotarate de autorltatile scolare:
5. Sa alba o purtare exernplara atat la scoala, cat 9i in societate.
6. Sa locueasca in comuna in care e sltuata scoala la care funcnoneaza, sau daca
locueste in alta cornuna veclna, dlstanta sa nu fie mai mare de indoitul razei scolare,
7. Sa serveasca 1 O ani in invatamantul Statului, conform obliqatiunii luate la admiterea
in scoala normala. In timpul acesta ei nu pot obtine concedii pentru alte motive decat cele
prevazute la art. 130, No. 1, 2, 3 9i 4.
134. Misiunea invatatorului, avand un caracter educativ, cultural 9i de armonie sociala, el nu
poate savar9i fapte cari i-ar stirbl prestigiul §i l-ar compromite activitatea §i autoritatea sa. De
aceea este interzis membrilor corpului didactic primar:
1. A face aprecieri jignitoare asupra credlntelor religioase ale parintilor scolanlor:
2. A preda impotriva religiei 9i a ordinei in Stat;
3. A manifesta, prin graiu §i fapta, dlspret fata de religie, limba, patrie §i natiune:
4. A face agitatii impotriva formei de guvemamant, a ordinei de Stat §i a lua parte la greve;
5. A exercita orice fel de cornert sau vreo profesiune, care l-ar putea impiedica dela
indeplinirea indatoririlor sale de invatator sau ar fi incompatiblla cu demnitatea caracterului
chernaril sale. Daca vreun invatator sau invatatoare mai lndeplineste vreun serviciu sau
functiune, afara de cea scolara, e dator s'o comunice revizoratului scolar.
6. A face specula din vanzarea cartilor 9i rechizitelor scolare
7. A fi arendasi, ingrijitori sau administratori de mosll, fie pe numele lor, fie pe numele
altora, fie prin persoane interpuse; sau de a servi cu sau fara leafa, sub orice nume ar fi, la
proprietari sau arenda9i, in scopul exploatarii mo9iei, padurii 9i oricarei intreprinderi industriale
9i comerciale.
8. A face specula de pamanturi tarane9ti, a avea carciuma sau depozite de bauturi
spirtoase, pe numele lor sau al altora.
Cu toate acestea, invatatorii cari nu au 1 O ha pamant al lor propriu sau dotal, pot lua in
arenda 9i cultiva pamant, pana la o intindere de maximum 1 O hectare, inclusiv pamantul lor,
fara sa poata insa arenda pamantul luat in arenda.
9. A deschide sau conduce 9coala de invatamant particular, de orice fel 9i de orice
grad, fara autorizarea Ministerului.
135. lnvatatorii pot face parte din consiliul de administratie al bancilor populare 9i al societatilor
cooperative sate9ti, de orice fel, afara de acelea pentru comertul de bauturi spirtoase.
Ministerul poate incuviinta functionarea membrilor corpului didactic primar la Centrala
bancilor populare 9i a cooperativelor sate9ti. In timpul cat vor indeplini serviciul la Centrala
bancilor populare 9i cooperativelor sate9ti, ei sunt pu9i in disponibilitate dela postul de
invatator, dar Ii se rezerva dreptul de a reintra in invatamant, cu toate drepturile ca9tigate
pana in momentul punerii in disponibilitate, lufmd locuri in invatamant, in acelea9i conditiuni
ca 9i cei reintegrati.
136. Membrii corpului didactic primar sunt obligati a lucra efectiv, atat in 9coala; cat 9i afara
din 9coala, ca activitate didactica, pana la maximum 30 ore pe saptamflna.

204
137. Absentele nemotivate, fie dela lecnunl, fie dela indatoriri impuse prin lege sau
regulamente, trag dupa sine deosebit de alte pedepse disciplinare, retlnerea corespunzatoare
din leata. Sumele retlnute se varsa comitetului scolar respectiv.
Absentarea nemotivata dela scoala §i dela celelalte indatoriri obligatorii, timp de 30 de
zile, in cursul unui an, se va considera ca demisiune.
138. Membrii corpului didactic primar, cari s'au retras din tnvatarnant, pot reintra in timp de doi
ani cu titlul §i drepturile lor.
Pentru aceasta se cere avizul favorabil al Consiliului permanent, dat in urma cercetarii
statului personal §i avizul inspectoratului regional respectiv.
Nici o persoana nu poate fi reintegrata mai mult de doua ori.
Cei cari au obtlnut dreptul de reintegrare i§i aleg postul in acelas timp §i in urma
normallstilor cu diploma de capacitate, la scoalele din comunele rurale.
Persoanele cari se gasiau in momentul retragerii la o scoala dintr'o cornuna urbana, in
baza drepturilor ca§tigate pe temeiul legii anterioare, pot fi reintegrate in posturi urbane, daca
exlsta aceste posturi.

B. Coneedii
139. Afara de cazuri de forta rnalora, bine dovedite, membrii corpului didactic primar nu pot
parasl postul fara concediu aprobat.
Cazurile de forta maiora sunt: boala grava, moarte in familie §i chemare la exercitarea
drepturilor cetatenesti.
Concedii se pot acorda:
1. Pentru boala personala bine dovedita:
2. Pentru boala contagioasa in familie;
3. Pentru cazuri de forta maiora;
4. Pentru studii de perfectlonare didactlca, in sectla pedagogica depe langa
Universitate, sau ca bursier in stralnatate;
5. Pentru chemare temporala intr'o functiune administrativa pendinte de Ministerul
lnstructiunii sau pentru exercitarea unui mandat electiv. ·
Cazurile de boala se constata de medicul oficial din localitate (medic de plasa, medic
de [udet, medic de spital, medic comunal), cand boala nu reclarna un concediu mai mare de
doua luni; constatarea se face insa de comisia rnedicala depe langa inspectoratul regional
cand boala reclama un concediu mai mare. Ministerul prin organele sale de control §i sanitare,
poate verifica aceste cazuri.
Concediile, ce nu tree de doua luni, se aproba de inspectoratul regiunii respective.
Concediile ce tree peste acest termen se aproba de Minister.
Membrii corpului didactic primar, pusl in concediu pentru cazuri de boala bine
constatate, primesc leafa §i gradatia, in timpul cand sunt bolnavi, in modul urmator:
Pentru cazurile de boala pana la 6 luni, ei primesc leafa §i gradatia lntreaqa, afara de
cei atlnsi de tuberculoza deschisa, cari primesc leafa §i gradatia intreaga pe timp de un an.
Pentru alte 3 luni de concediu ei primesc 1/2 din salariu §i gradatie.
Membrii corpului didactic sunt scosl la pensie sau pusl in disponibilitate cu dreptul de
reintegrare, dupa 9 luni de concediu de boala in cursul unui an; iar cei tuberculosi dupa 15 luni.
Pentru boala contagioasa in familie, precum §i pentru studii in sectia pedagogica de pe
langa Universitate, invatatorii primesc leafa §i gradatia tntreaqa.
Pentru studii in stralnatate ca bursieri, precum §i pentru exercitarea unui mandat
electiv, lnvatatorll primesc gradatia §i 25 la suta din leafa de baza.
in leg ea de organizare a Ministerului se vor stabili drepturile la salariul de tnvatator ale
0

celor chemati in functluni administrative pendinte de Ministerul lnstructiunli.

Membrii corpului didactic primar cari in cursul carierei lor vor avea un total de opt ani de
concedii, obtlnute pentru orice fel de motive, afara de insarcinarile de administratie, control in
invatamant §i serviciul militar, se vor considera demisionati din invatamant.
Timpul petrecut in concediu pentru boala, pentru studii, chemarea in functiuni
administrative pendinte de Ministerul lnstructiunii §i exercitarea unui mandat electiv se
socote§te la gradatie §i la pensie.
Timpul petrecut in concediu, fara drept la leafa, se scade din timpul valabil pentru

205
gradatii §i pensie.
Toate sumele retinute dela cei in concediu raman Ministerului, la fondul pentru plata
suplinitorilor.
in toate cazurile de concedii, suplinitorii se numesc din oficiu.
140. Membrii corpului didactic pot obtlne detasari la alta scoala, in cazurile prevazute de
regulament.

CAPITOLUL IX
Dlstlnctlunl ~i recompense

141. Spre a incuraja §i rasplati pe membrii corpului didactic primar, cari se disting printr'o
deoseblta activitate culturala §i econornlca-soclala prin scoala, Ministerul lnstructiunli va
acorda urmatoarele distinctlunl §i recompense:
1. Adrese de rnulturnire personale §i publice;
2, Medalii: Rasplata muncii pentru invatam€mt clasele: Ill, II §i I;
3. O gradatie de merit 25 la suta, la ultima leafa de baza:
4. Membrii de onoare ai invatamantului, la iesirea la pensie.
142. Aceste dlstlnctluni §i recompense se acorda in modul urmator:
a) Adresele de multurnlre se acorda pe baza raportului motivat al inspectorului primar §i
cu avizul inspectorului sef de regiune. Cel propus trebuie sa fi destasurat o activitate rodnica
in scoala §i afara din scoala, prin implinirea datoriei §i prin anumite actluni sau initiative cu
caracter cultural, national, artistic, economic in folosul scoalei sau al locuitorilor;
b) Rasplata muncii pentru invatamant (cl. Ill, II, I) se acorda de ministru pe baza
raportului motivat al inspectorului sef regional §i cu avizul conform al inspectorului general
respectiv, §i anume: clasa Ill, dupa o vechime de eel putin 6 ani in invatamant; clasa II, dupa o
vechime de eel putln 10 ani; iar clasa I, dupa o vechime de eel putin 15 ani.
Cei propusi pentru aceasta distinctiune trebue sa fi destasurat o deosebita activitate in
scoata §i afara din scoala pe teren cultural.
Sa fi fost notati la toate inspectiile cu nota bine;
Sa fi obtinut eel putin 2 adrese de rnulturnlrl;
Sa fi creat pe langa §coala sau sa fi condus un atelier de indeletniciri practice;
Sa alba cor scolar, biblioteca scolara §i populara, cursuri de adulti: cand scoala poseda
gradina §i camp de experiente, ele trebuie sa fie ingrijite sistematic.
Ei trebuie sa fi dat 70% absolventi din cei lnscrlsl in clasa IV §i VII, atat la scoala
prlrnara, cat §i la clasele corespunzatoare ale cursurilor de adulti;
c) Gradatia de merit (25% la ultima leafa de baza)
Aceasta gradatie de merit se acorda de ministru pe baza raportului motivat al
inspectorului primar §i in urma unei cercetari locale facute de inspectorul regional §i cu avizul
conform atat al inspectorului general respectiv, cat §i al consiliului permanent. Cel recomandat
trebuie sa aiba un stagiu de eel putin 15 ani ca invatator definitiv §i sa fi desfa§urat o activitate
de seama, atat in §coala, cat §i afara de §coala, pe teren cultural.
Sa nu fi avut nici o pedeapsa.
Sa fi fost notat in tot timpul functionarii sale la eel putin 1/2 din numarul inspectiilor, cu
nota foarte bine §i la celelalte cu bine.
Safi obtinut Rasplata muncii pentru invatamant cl. I;
Sa fi creat sau sa fi condus eel putin doua ateliere pentru indeletniciri practice.
Sa aiba cor §Colar, biblioteca §Colara §i populara, cursuri de adulti; cand §Coala poseda
gradina §i camp de experienta, ele trebuie sa fie cultivate sistematic.
Sa se manifeste prin publicatiuni de interes didactic.
Ei trebuie sa fi dat 80% absolventi. din cei inscri§i in cl. IV §i VII, atat la §Coala primara,
cat §i la clasele corespunzatoare ale cursurilor de adulti.
Acordarea distinctiunilor §i recompenselor se va publica in Monitorul Oficial §i in
Buletinul Ministerului lnstructiunii.
Adresele de multumire §i Rasplata muncii pentru invatamant se acorda din oficiu, dupa
propunerea inspectorului primar §i in conditiunile de mai sus.

206
 Gradatia de merit se acorda pe baza cererilor inaintate de fiecare candidat, care
doreste s'o obtlna.
Daca un candidat a fast respins de trei ori succesiv la acordarea gradatiei de merit, el
n'o mai poate cere, decat dupa un nou stagiu de 5 ani;
d) Membrii de onoare ai tnvatamantulut se numesc dintre invatatorii ie§iti la pensie
dupa 35 de ani de serviciu.
Ca un tnvatator sa poata obtine acest titlu, el trebuie sa nu fi avut nici o pedeapsa, sa fi
fast notat bine la toate lnspectiile, sa fi avut o activitate rodnica §i sa fi obtinut recomandarea
inspectorului primar §i a inspectorului general.
Membrul de onoare face parte de drept din comitetul scolar al scoalel §i din comisia
scolara a regiunii; in acest din urrna caz insa numai cu vat consultativ.

CAPITOLULX
Pedepsele corpului didactic primar. Comisiile de [udecata

A. Pedepsele
143. Membrii corpului didactic primar cari se var abate dela indatoririle ce rezulta pentru ei
din legile, regulamentele scolare §i dispozltiunlle ministeriale var fi pedepslti, dupa gravitatea
culpei lor, cu una din pedepsele urrnatoare:
1. Avertismentul confidential;
2. Avertismentul public;
3. Amenda cu pierderea salariului dela 1-10 zile
4. Censura cu pierderea salariului dela 11-30 zile;
5. Intarzierea termenului de gradatie cu un an;
6. Suspendarea pe timp de 2-6 luni cu pierderea dreptului la leafa §i gradatie pe
acest timp;
7. Transferarea la o scoala dintr'o alta localitate;
8. Excluderea din invatamant dela 1-2 ani;
9. Excluderea din invatamant pentru totdeauna.
Sumele cari provin din pedepsele bane§ti aplicate corpului didactic se varsa comitetului
scolar respectiv.
144. Avertismentul confidential se pronunta de catre inspectorul primar.
Avertismentul public §i amenda se pronunta de catre inspectorul regional, pe baza unui
raport motivat al inspectorului primar sau a constatarilor sale personale.
Censura se pronunta de catre ministru, pe baza unui raport motivat al inspectorului
regional sau a inspectorului general.
Pedepsele dela No. 5-9 sa apllca de ministru, pe baza avizului comisei regionale de
judecata, §i anume:
Intarzlerea termenului de gradatie §i suspendarea din serviciu dela 2-6 luni se pronunta de
comisia reqionala de judecata in ultima instanta §i se aplica tndata ce au fast aprobate de ministru.
Transferarea, excluderea din invatamant dela 1-2 ani §i excluderea pentru totdeauna
din invatamant se pronunta de comisia reqionala cu drept de apel la comisia centrala de
judecata, Apelul se declare chiar la sedinta in care s'a pronuntat pedeapsa.
Daca eel condamnat nu este de fata, el are drept de apel in termen de 15 zile dela
pronuntarea sentlntei.
Au dreptul de apel atat condamnatul cat §i inspectorul care a sustlnut acuzarea.
Daca nu se declare apel in sedlnta in care s'a pronuntat pedeapsa, hotararea
comisiunii regionale de judecata rarnane definitiva.
Fiecare autoritate in drept de a da o pedeapsa, asa cum se speciflca in acest articol, va
putea aplica §i pedepsele inferioare.

B. Comisiile de judecata ~i functlonarea lor

145. Pe langa inspectoratele regionale se institue cate o comisie de [udecata, care judeca
pe toti membrii corpului didactic primar dela toate lnstltunlle §i scoalele de sub administrarea
inspectorului regional respectiv.

207
146. Modul de compunere !ii funcnonare a acestei comisiuni de [udecata se prevede in
legea de organizare a adrninlstratiunii Ministerului.
Atat invinuitul, cat !ii delegatul Ministerului cu sustinerea acuzartl au dreptul sa recuze,
fara aratare de motive, pe unul din membrii asesori ai comisiunii, afara de presedinte, Locul
celui recuzat e ocupat de drept de membrul sau supleant.
Acuzarea e sustinuta de inspectorul care a facut ancheta. Ministerul poate da delegate
§i altui inspector, spre a sustine acuzarea. Apararea o face invinuitul in scris sau verbal,
personal, sau ajutat de un singur aparator ales de el dintre membrii corpului didactic
dependent de Minister.
$edintele comisiunii nu sunt publice.
Daca gase§te de cuvnnta, comisiunea poate dispune sa se faca supliment la ancheta.
147. Pe langa Ministerul lnstructiunil se institue in Bucuresti o comisiune centrala de
judecata ca tnstanta suprerna dlsclplinara pentru intreg personalul administrativ §i didactic
dependent de Ministerul lnstructlunii.
Modul de compunere §i functionare al comisiunii centrale de [udecata se prevede prin
legea de organizarea a Ministerului.
Comisiunea centrala de judecata, ca ultirna lnstanta, judeca apelurile facute contra
pedepselor pronuntate de catre comisiunile de judecate regionale.
Atat invinuitul cat §i delegatul Ministerului, lnsarcinat a susfine acuzarea, au dreptul sa
recuze cate unul din membrii asesori ai comisiunii, atara de presedinte. Membrul recuzat e inlocuit
de drept printr'un membru supleant, conform dispozi\iunii din legea de organizare a Ministerului.
Acuzarea e sustlnuta de un inspector general, delegat de Ministru.
Apararea scrisa sau verbala si-o face vinovatul in persoana sau ajutat de un singur
aparator, ales de el dintre membrii corpului didactic in functiune.
Comisiunea poate pronunta oricare din pedepsele enumerate la art. 143. in caz de
paritate de voturi, parerea presedintelui prepondereaza.
Excluderea pentru totdeauna din corpul didactic primar se face prin decret regal.
148. Hotararlle comisiunii centrale de judecata sunt definitive !ii executorii; ele nu sunt
succeptibile de recurs in casatle. Aceste hotararl se tnainteaza Ministerului tmpreuna cu
dosarul afacerii, spre executare.

C. Revizuireaproceselor
149. Cand comisiunea reqionala de judecata sau comisiunea centrala de judecata pronunta
excluderea pentru totdeauna din corpul didactic, eel exclus are dreptul sa ceara in termen de
3 luni dela pronuntarea hotararil, revizuirea procesului, producand dovezi noua in sustinerea
cauzei sale §i justlflcand ca s'a gasit in imposibilitate de a le cunoaste ~i a le prezenta in
cursul procesului.
Daca cererea de revizuire este admlsa, in principiu, de instanta care a pronuntat
hotararea definitiva, judecata se va urma in fond de aceeas instanta, dupa normele generale
de judecata prevazute mai sus.
in caz cand, in urma [udecatil de revizuire, comisia de judecata pronunta achitarea, sau
una din pedepsele dela 1-7 inclusiv, de sub art. 143, inculpatul relntra in toate drepturile
prevazute prin aceasta lege.

D. Denumireapedepselor
150. Pedepsele !ii efectele lor se prescriu de drept:
a) Avertismentele §i amenda dupa un an dela data pronuntarli:
b) Censura ~i lntarzierea termenului de gradatie, dupa trei ani dela data pronuntaril:
c) Suspendarea, transferarea in alta localitate ~i excluderea ternporara dupa cinci ani
dela data pronuntarll.
151. Autorltatile in drept a aproba aplicarea unei pedepse pot sa suspende aplicarea ei cu
urmarile ce decurg din ea; daca in ultimii cinci ani invatatorul n'a mai suferit nici o pedeapsa
mai mare decat avertismentul public.
in cazul, cand pedeapsa a fost hotarata de comisia centrala de judecata, Ministerul nu
va putea uza de dreptul de suspendare a aplicarii pedepsei, decat numai atunci cand comisia
da avizul, in sentinta sa, ca ministrul poate sa uzeze, daca crede, de acest drept.

208
 ln toate cazurile, suspendarea aplicaril unei pedepse se decide numai in momentul
aplicaril ei.
152. Daca pana la expirarea termenului de prescriere a unei pedepse suspendate,
invatatorul nu s'a facut vinovat de nici o alta vlna, care sa-l atraga aplicarea vreunei alte
pedepse, ministrul va putea pronunta radierea complete a pedepsei, §i atunci sltuatia
tnvatatorulu' condamnatva redeveni aceeas ca §i cand pedeapsanu s'ar fi pronuntat,
153. Cand un invatator este pedepsit cu una din pedepsele dela 1-8 inclusiv, prevazute la
art. 143, §i pedeapsaa fast aplicata §i executata, ministrulva putea radia pedeapsaaplicata §i
executata, dupa un termen de doua ori mai mare decat eel cerut de art. 150 pentru prescriere,
daca in tot acest timp invatatorul nu s'a mai facut vinovat de nici o vina noua, care sa-l atraga
aplicareavreunei alte pedepse.
Prin radierea pedepsei, nu se va restitui celui condamnatsuma retinuta din salariu.

E. lndspartarea din tnvatamant

154. Inceteaza de a face parte din corpul didactic invatatorii condarnnati pentru crime §i
delicte infamante,in cazurile prevazutede codul penal.
ln timpul lnstructiunli§i al judecatiiinvatatoriisunt suspendatide dreptdin serviciu.In caz de
clasarea afacerii,sau achitare,ei i§i primescsalariul§i gradatiape tot timpulsuspendaril,

CAPITOLUL XI
Mijloacele de perfectlonare a membrilorcorpului didactic primar

155. Pentru perfectionarea, completarea §i redobandlrea cunostintelor profesionale

necesare membrilorcorpului didactic primar se vor o organiza:
a) Pentru tntretinerea §i perfectionarea cunostlntelor, se vor organiza conferinte
didactice generale §i cercuri culturale;
b) Pentru completarea cunostlntelor practice §i teoretice, necesare predarii
invatamantului in cele trei din urrna clase primare §i pentru predarea dexterltatilor se vor
organiza cursuri speciale pe langa scoalele normale sau scoalele speciale;
c) Pentru redobandirea cunostlntelor pierdute, se vor organiza cursuri de repetitie pe
langa scoalele normale.
Conferentele generale. In fiecare an membrii corpului didactic se vor intruni in localul
scoalei normale dela resedinta judetulul, in conterinte generale, spre a se ocupa cu
chestiunile generale de invatamant primar, in vederea perfectlonarli mijloacelor de
tnvatarnant.Conferentelegeneralevor dura trei zile.
Cercuri culturale. In fiecare luna membrii corpului didactic primar se intrunesc o zi in
cercuri culturale restranse, spre a-si largi prin dlscutluni sfera lor de cunostinte teoretice §i
practice, privitoare la invatamant. Ei sunt obliqati a tine §i o conterentain tata satenilor,potrivit
modalitatilorce se vor fixa prin regulament.
Participareala conterentelegenerale §i la cercurile culturale este obligatorie.
Absentarea nernotlvatadela conterenta §i cercuri culturale atrage dupa sine retinerea
corespunzatoarea lefii §i, eventual, pedepse disciplinare.
Cursuri de campletarea cunostintelor.In fiecare an, in timpul vacantel, se vor organiza
pe langa scolile narmale sau pe langa §Caalele speciale, cursuri speciale in vederea
dabandirii de naui cuna§tinte pentru membrii carpului didactic primar, chemati sa predea in
ultimele trei clase primare. Aceste cuna§tinte var fi teoretice §i practice §i in raport cu
programade studii a acestar clase primare.
Cursuri de repetitie. Membrii carpului didactic primar, cari var pierde cu timpul
cuno§tintele necesare exercitarii prafesiunii lar, var putea fi intruniti, dupa propunerea
inspectarului regional respectiv, la a §COala narmala, spre a-§i redabandi cuno§tintele
pierdute. Acei cari vor refuza sa vina var fi cansiderati demisianati din invatamant. Cursurile
var dura daua luni in timpul verii. Cei cari nu vor reu§i la examenul ce se va da la sfar§itul
cursurilar,vor fi obligati sa urmeze inca un curs in anul viitor §i daca nici in urma unui al dailea
examen nu §i-au putut redobandi cuno§tintele,vor fi exclu§i din invatamant de catre minister.
156. Tnvatatoriide alta limba, cari functianeaza la §Caalelede Stat, var fi intruniti la cursuri

209
pentru lnvatarea limbii romane, a istoriei §i a geografiei Romaniel, a lnstructlunll civice !ii a
practicei pedagogice.
Cursurile var dura doua luni in timpul verii. Candidatii var fi obligati a da, la terminarea
cursurilor, un examen suplimentar de capacitate pentru aceste materii; modalitatea acestui
examen se va fixa prin regulament.
Cei cari nu var reusi var fi obligati a mai urma inca o vara aceste cursuri §i a da
examen. in caz de nereuslta pierd dreptul de a mai functiona in invatamant.

CAPITOLUL XII
Salariile corpului didactic primar

157. Salariile membrilor corpului didactic primar se compun din o parte flxa, numita leafa, §i
din o parte varlabila, numlta gradatie.
Leafa titularilor se rnentine cea actuala pana ce se va fixa prin statul de retrlbutiuni al
functlonarilor publici.
Leafa suplinitorilor este de 75 la suta din aceea a unui lnvatator cu titlu provizoriu.
Gradatia este cresterea lefii invatatorilor §i se da, potrivit cu timpul servit in corpul
didactic, in modul urrnator: 25% dupa cinci ani; 50% dupa 1 O ani; 75% dupa 15 ani; 100%
dupa 20 de ani §i 125% dupa 25 de ani.
Toate gradatiile se socotesc la ultima leafa de baza, cuvenita invatatorului.
Suplinitorilor, devenlti titulari, Ii se var socoti la gradatii anii servlf in invatamant, in
modul urmator:
a) Pentru totl anii de suplinire, chiar daca tree de 5, Ii se va acorda o singura grada\ie;
b) Cand anii de suplinire sunt mai putini de 5, se var adauqa la timpul servit ca titulari §i
var forma un termen de grada\ie.
Gradatla se da dela inceputul anului bugetar care urmeaza pe acela in care invatatorul
lmpllneste noul termen de qradatie. Ea face parte integranta din leafa §i conteaza la regularea
drepturilor la pensie.
Nu se tine in searna pentru gradatie timpul suspendarli din serviciu, al excluderii
temporare din corpul didactic §i nici concediile date fara drept la leata,
Deosebit de leafa §i qradatie, membrii corpului didactic primar au drept la aceleasi
lndemnlzari date in aceleasi conditiunl, ca §i celorlalti functlonarl ai Statului.
158. Plata suplinitorilor de titulari in concediu, afara de cazurile prevazute la art. 139 se va face
din salariul titularului, iar diferenta intre leafa ce se plateste suplinitorului §i salariul titularului se
va varsa la fondul general pentru plata suplinitorilor, conform art. 139, alin. penultim.
159. Membrii corpului didactic primar §i normallstii, cari nu sunt originari din judetele de mai
jos §i cari var merge sa functioneze in judetele: Bihor, Salaj, Satul-Mare, Maramure§,
Odorheiu, Ciuc, Trei Scaune, Mure§-Turda, Turda-Aries, Hunedoara, Vi§nita. Vascautl,
Cotmani, Zastavna, Hotin,Tighina, Cetataa-Alba, Ismail, Dorostor §i Caliacra, §i-§i var lua
angajamentul ca var servi eel putln 4 ani la scoalele din aceste judete, var primi, pentru tot
timpul cat var funcfiona la aceste scoale, un spar de leafa de 50 la suta: termenele de gradatie
Ii se var socoti din 4 in 4 ani; iar stagiul cerut de art. 118, 119 §i 120 pentru tnalntari, Ii se va
reduce cu un an.
Acestor invatatori Ii se va acorda o prima de deplasare, egala cu de trei ori salariul
lunar cu accesoriile, la cei casatoriti, §i cu de doua ori la cei necasatoriti.
invatatorilor cari i§i ieau angajamentul ca se fixeaza pentru totdeauna in localitatile de
mai sus termenele de gradatie Ii se var socoti din 3 in 3 ani §i var putea primi §i un lot de
colonizare de 10 hectare, din cele disponibile.
invatatorii, cari cei locuri la §Coalele din judetele de mai sus, trebue sa aiba
recomandarea inspectorului primar din localitatea in care func\ioneaza; iar normali§tii
recomandarea directorului §Coalei normale pe care au absolvit-o.
Toate dispozi\iunile de mai sus se aplica numai timp de 10 ani dela promulgarea
acestei legi; dupa expirarea acestui termen, invatatorii de mai sus intra in prevederile
generale ale legii de fata.
in caz cand Minlsterul va gasi de cuviin\a, poate dispune, in condi\iunile de mai sus, ca

210
totl absolventli scoalelor normale sa fie obliqati a face un stagiu de trei ani in scoalele din
aceste judete, inainte de a avea dreptul sa-§i aleaga locuri in scoalele din restul regatului.
160. In ca'z de deces al unui invatator, sotia §i copiii minori beneflclaza timp de 6 luni de
leafa §i gradatia tntreaqa a celui decedat. Tot astfel, in caz de deces al unei invatatoare
vaduve, copiii minori se bucura sase luni de leafa §i gradatia intreaga a mamei.
Daca au locuinta in nature, rnostenltoril au drept desemenea sa ocupe sase luni
locuinta scoalei.

SECTIUNEAV
Procurarea mllloacelor materiale de invatamant

CAPITOLUL XIII
Intretlnerea scoalelor primare

161. Intretinerea invatamantului primar este in sarcina comunelor.

Statul contribuie cu plata personalului didactic.
Toate celelalte cheltuieli sunt in sarcina comunelor, cari le efectueaza prin comitete
scolare.
ln centrele cu populate de alta limba decat limba romans, in care comunele lntretln, potrivit
aliniatelor de mai sus, scoale primare cu limba de predare romana, Statul va contribui intr'o
rnasura echitabila la tntretinerea scoalelor primare minoritare particulare, cu drept de publicitate.
162. Comunale sunt datoare sa procure localuri tncapatoare pentru toti copiii §i tof adultii
obligati sa primeasca lnstructiunea prlrnara; sa procure mobilier §i material scolar.
Ele au sarcina:
a) A construi, a repara §i a tntretine localul de scoata §i loculnta directorului scoalel;
b) A dota §i a tntretine mobilierul scolar;
c) A inzestra scoalele cu material didactic;
d) A ingriji de curatenla, lncalzltul §i luminarul localului de scoala §i tncalzltul locuintel
directorului;
e) A da sumele necesare pentru cheltuielile rnarunte de cancelarie f/i a procura
registrele f/i imprimatele obligatorii;
f) A plati oamenii de serviciu, necesari scoalei:
g) A ajuta scolarli saracl, dandu-le carti, haine, infiintand cantine §i carninurl scolare.
163. Pana la cladlrea localurilor proprii, comunele sunt datoare sa inchirieze pentru scoale §i
locuinta directorilor localuri corespunzatoare scopului.
Alegerea §i inchirierea acestor localuri se face cu avizul favorabil al unei comisiuni,
care se va stabili prin regulament.
164. In fiecare an, in luna lulie, la sfarsitul anului scolar Ministerul va intocmi tabloul de
nouile creatiunl scolare pentru anul ce urrneaza.
165. Tablourile cu nouile creatiuni se vor comunica prin inspectoratele regionale respective
comitetelor scolare, judetene f/i comunale, pana la 15 August. Acestea vor lua masuri ca
organele in drept Uudetul f/i comuna) sa dea sumele necesare pentru nouile creatiuni §i dotari.
166. Daca comunele, fie urbane, fie rurale, in termen de o luna nu vor procura mijloacele
necesare pentru nouile creatiuni, sau vor refuza sa prevada in bugetele lor cheltuielile la cari
sunt obligate prin art. 162 Ministerul lnstructiunii inscrie din oficiu in bugetele comunelor
sumele necesare.
167. Reparatia localurilor §Colare, a locuintei directorului §Coalei, precum f/i reparatia
mobilierului, se vor face de comitetul §Colar, in timpul vacantei cu sumele ce le are la
dispozitie §i cu ajutorul comunei.
168. Localurile de §coala servesc numai pentru invatamant §i scopuri culturale. Tn ele nu se
pot face petreceri, jocuri, lntruniri publice, etc.
169. Tn apropiere de §Coala pana la o departare de 100 metri in linie dreapta, nu se pot
deschide In viitor carciumi, hanuri, restaurante sau alte stabilimente, cari ar debita bauturi
spirtoase nici fabrici, mori sau alte intreprinderi cari turbura lini§tea §Coalei sau primejduesc
sanatatea sau educatia copiilor.

211
 Ministerul lnstructlunii va dispune strarnutarea !ii. la nevoie inchiderea stabilimentelor
de felul celor aratate in alineatul precedent, daca s'ar deschide in apropierea unei scoll.
170. Cand mai multe catune, cari fac parte din comune deosebite, se reunesc intr'o slnqura
clrcurnscrlptle scolara, atunci fiecare cornuna va lua parte la cheltuielile de lntretlnere a
scoalel, proportional cu nurnarut locuitorilor deservif de scoala,

CAPITOLUL XIV
constructta localurilor scolare

171. Comunale sunt obligate sa-§i construeasca, sa-!ii completeze sau sa-§i transforme
localurile scolare in termen de 5 ani dela promulgarea acestei legi, potrivit nevoilor
invatamantului, prevazute prin aceasta lege !ii conform planurilor-tip, regulamentelor §i
lnstructiunllor date de Minister.
172. Constructiunlle, prefacerile, adaogirile sau lmbunatatlrile necesare localurilor se fac in
comunele urbane de catre comune prin comitetele scolare comunale !ii in comunele rurale
prin comitetul scolar judetean: acestea, la randul lor, pentru fiecare scoala in parte, fac
tucrarue prin comitetele scolare respective.
Cand va fi nevoie, se vor tnfllnta comitete de constructie pentru construirea localurilor
de scoala, comitete de constructie, cari pot lucra singure sau in unire cu comitetele scolare.
Legea comitetelor scolare va indica functlonarea acestor comitete.
173. $coala trebue sa dispuna de sali de clasa incapatoare, luminoase, aerisite !ii
lndestulatoare pentru populatia scotara: cancelarie, ateliere de lucru manual; baie scolara, acolo
unde Imprejurarile permit; sala de blblioteca §i muzeu scolar: sala pentru canfma curte spatloasa
de joc; teren pentru gradina scolara; locuinta pentru director §i pentru omul de serviciu.
Salile de clasa vor fi astfel dispuse, ca sa se poata face din doua sali una, pentru
contertnte, teatru scolar §i prolectlunl cinematografice, cand nu este o sala speclala.
174. Comitetul scolar comunal §i comitetul scolar judetean din lnltiatlva lor proprie sau din
tnltlativa comitetelor scolare rurale sau urbane, tinand seama de necesltatlle invatamantului,
decid in fiecare an localurile de scoata cari trebuie sa fie construite, completate, prefacute sau
inzestrate cu mobilier scolar.
Deciziunile lor, odata aprobate de Ministerul tnstructiunll, sunt obligatorii pentru comune
§i sunt comunicate comunelor respective pana la 1 Septemvrie ale fiecarul an.
Ministerul lnstructlunll poate obliga comunele ca sa cladeasca localurile scolare ce va
socoti de cuvlinta, !ii in acest caz, se va da precadere localurilor desemnate de Minister.
175. Comitetele scolare comunale sunt datoare ca, in termen de 3 luni, sa gaseasca terenul
pe care se va cladl scoala, iar consiliul comunal sa gaseasca mijloacele necesare pentru
ridicarea constructlunlt.
176. Terenul pentru cladirea localului de scoala, pentru curtea de joc §i gradina §Colara sunt
de utilitate publica.
Daca comuna nu poseda teren in locul unde e necesara ridicarea localului de §Coala, are
drept sa expropieze terenurile libere pentru cauza de utilitate publica §i in lipsa de terenuri libere
sau suficiente poate expropria !ii terenuri cu cladiri, conform legii generale de expropriere.
Terenul de expropriate propus de o comisiune compusa din: pre§edintele comitetului
§Colar, revizorul §Colar, medicul comunal (de preferinta un medic §Colar) §i inginerul judetului
sau arhitectul comunei; iar in comunele rurale din: pre§edintele comitetului §Colar, revizorul
§Colar, medicul de plasa !ii inginerul judetului sau conducatorul tehnic.
Bunul expropriat nu poate fi luat in posesiune de comuna mai inainte ca hotararea de
expropriere sa fi ramas definitiva §i executorie §i pretul platit.
177. Odata terenul ales, se intocmesc planurile §i devizele lucrarilor.
Planurile §i devizele pentru localurile §i mobilierul §Colar din comunele rurale vor fi
intocmite de serviciul tehnic judetean in termen de 3 luni, avandu-se in vedere planurile-tip §i
instructiunile Ministerului.
Ele vor fi deasemenea examinate de revizorul §Colar §i de medicul primar al judetului.
Planurile §i devizele localurilor §i mobilierul §Coalelor din comunele urbane vor fi
intocmite de serviciul tehnic comunal, in acela!i termen §i cu acelea§i modalitati ca mai sus,

212
fiind examinate de revizorul scolar §i de medicul primar al orasului sau medicul scolar.
Planurile astfel intocmite vor fi inaintate comitetului scolar judetean pentru scoalele
rurale §i comitetului scolar comunal urban pentru scoalele urbane, cari vor decide §i din punct
de vedere tehnic §i din punct de vedere al devizelor.
178. Ministerul lnstructlunli, prin Casa li)coalelor, va intocmi devize §i planuri-tip de localuri §i
mobilier scolar, pe cari le va pune la dispozltia comunelor §i judetelor.
179. Daca comunele, fie urbane, fie rurale, refuza aducerea la indeplinire a diapozitlunllor
cuprinse in articolele de mai sus, Ministerul de lnstructiune inscrie din oficiu in bugetele
comunelor, sumele necesare pentru constructil ce trebuie contractate in acest scop, facand
intervenirile necesare la Ministerul de lnterne.
In acest caz Ministerul lnstructlunil, prin Casa scoalelor, execute lucrarlle, acorda sau
contracteaza imprumuturi in numele §i in contul comunelor respective, iar sumele cuvenite
pentru plata anuitatllor inscrise din oficiu in bugetele comunei se lncaseaza de Stat §i se
varsa la tezaur in contul Casei scoalelor sau pentru achitarea imprumutului. Anuitatea platita
de cornuna va fi egala cu aceea pe care Statul o plateste pentru a-sl procura capitalul dat
Casei scoalelor sau eel contractat in socoteala comunelor.
180. Constructlunile §i lucrarile decise trebuie sa se efectueze in campania de lucru a anului
urmator.
181. Sumele afectate in bugetele comunelor pentru cladirea localurilor de scoalele primare
§i nelntrebuintate in exercltiul bugetar respectiv se vor consemna §i lntrebulnta in anii
urmatori.
182. Casa scoalelor, in limita mijloacelor sale, acorda comunelor imprumuturi sau mijloce§te
contractarea imprumuturilor cu garantia Statului pentru constructla localurilor de scoala primara.
183. Casa scoalelor acorda deasemenea subventii comunelor sarace cu cari sa se ajute la
construirea localurilor de scoale primare §i la dotarea lor.
Comunele cari au obtinut subventil sunt datoare sa tnceapa lucrarile in anul pentru care
s'a acordat subventia: in caz contrariu pierd subventia obtinuta.
Comunele carora Ii s'au impus din oficiu inscrierea sumelor pentru executarea lucrarllor
n'au drept la subventie dela Stat.
184. Ministerul lnstructlunll are dreptul sa supravegheze §i sa controleze toate construcmte
de scoale ce se executa de catre comune.

SECTIUNEA VI
lnstltutlunl din jurul scoalel

CAPITOLUL XV
Biblioteci scolare, populare !ii pedagogice

185. Pe langa scoalele primare se var lnfilnta biblioteci scolare cu carti instructive §i morale, cu
scopul de a cultiva in copii, gustul de citit §i a Ii se imbogati mintea cu cunostintele folositoare.
Bibliotecile scolare sunt conduse de invatatori.
Pe langa bibliotecile scolare pot functlona biblioteci populare cu scopul de a raspandi in
popor cunostinte folositoare.
Un consiliu de adrnlnlstratle alipit la comitetul scolar supravegheaza functionarea
bibliotecilor scolare §i populare.
186. Comitetul §Colar prevede in bugetul sau sumele necesare pentru procurarea cartilor.
Statul §i judetul contribuie la alimentarea bibliotecilor cu carti prin subventiuni §i donatiuni.
Bibliotecile §COlare §i populare se inzestreaza cu carti alese din lista intocmita de
comisiunea bibliotecilor de pe langa Ministerul lnstructiunii. Pentru introducerea altar carti se
va cere aprobarea revizorului ijcolar.
187. Personalul de control al §Coalelor supravegheaza func\ionarea bibliotecilor §Colare §i
populare.
188. Pe 18nga §Coalele normale se vor infiin\a biblioteci pedagogice inzestrate cu carti de
literatura, istorie, geografie, §tiin\a, pedagogie §i didactica, spre a fi utilizate de membrii
corpului didactic pentru cultura lor generala lji profesionala.

213
 Bibliotecile pedagogice [udetene functioneaza sub supravegherea directorului scoalel
normale, care va organiza serviciul de imprumutare a cartllor la domiciliu invatatorilor.

CAPITOLUL XVI
Cantinele §i camtnele scolare

189. Comitetele scolare singure sau in asoclate cu orqanlzatiunile sau socletatlle de

ajutorare a copiilor, pot Inflinta cantine scolare pe langa scoalele de copii mici §i scoalele
primare, cu scopul de a ajuta cu hrana pe copiii saraci, pe cei cu locuinta departate de scoala
sau ai carer parintii lipsesc in timpul zilei de acasa spre a-i inlesni sa frecuenteze scoala.
Ministerul poate obliga comitetele scolare salnftlnteze cantine pe langa scoalele la cari
urrneaza copii din localltattle departate unde nu s'ar putea infiinta scoale.
in cazul acesta, Ministerul lnstructlunli contribuie cu jum~tate din suma necesara pentru
intretinerea cantinei.
190.' Pe langa scoalele de copii mici §i scoalele primare se pot lnfflnta camlne in cari scolaril
var fi adapostlti §i supraveqhlati in orele libere pana la sosirea parintilor lor dela munca
carnpului sau din fabrici §i ateliere.

CAPITOLUL XVII
Casele de economie §colara

191. $colarii var depune sume la Casa de economie, cu scopul de a fi deprlnsi cu economia
§i prevederea.
Casele de economie scolara functioneaza sub conducerea tnvatatorilor §i
supravegherea directorilor.
Sumele depuse se varsa lunar la casele publice cari indeplinesc oficiul de casa de
economie.
192. Se var intocmi regulamente speciale pentru functionarea bibliotecilor scolare, populare
§i pedagogice a caselor de economie scolara, a cantinelor §i carnlnelor scolare.

CAPITOLUL XVIII
Excursiunile scolare

193. Pe langa excursiunile prevazute in programa scoalel, fiecare scoala va face eel putin
odata pe an o excursiune atara din comuna.
Comitetele scolare var forma prin colecte, subscrlptli, contributil benevole sau cotizatll
un fond special al excursiunilor.
Programul excursiunilor se va stabili in lnteleqere cu revizorul scolar.

CAPITOLUL XIX
Serviciul medical scolar

194. Comunele var organiza serviciul medical scolar prin comitetele scolare respective.
in comunele rurale, medicii de [udet §i de plasa var vizita cat de des scoalele, spre a se
lncredlnta despre igiena localurilor §i despre starea sanltara a invatatorilor §i a elevilor din
aceste asezaminte.
in comunele urbane, precum §i in comunele rurale, cu populate mare §i cu mai multe
scoli, se var numi medici, cari var fi special tnsarclnaf cu serviciul medical scolar.
Acest serviciu va ti anexat la serviciul de igiena §i salubritate publica al comunei.
Numirile medicilor scolari se var face de catre admlnlstratlile comunale prin comitetele
scolare.
Cand mijloacele permit, comitetul scolar poate angaja temporar medici speclallstl de

214
ochi, nas, gat, medici stomatologi, etc.
195. Serviciul medical scolar se va ocupa de toate chestiunile cari se refera la igiena scolara
~i sanatatea copiilor:
a) El va supraveghea, prin vizite cat mai dese, condltiile igienice ale localurilor de scoale:
b) El supravegheaza sanatatea copiilor din scoale prin examlnari individuale,
interesandu-se daca Ii se dau ingrijirile pe cari le reclarna starea sanatatii lor;
c) El organizeaza trnpreuna cu comitetele scoalelor respective, la asezamintele sau
organizatiile de asistenta sau de prevedere soclala ajutorarea elevilor debili, predispusl
la boale, limfatism, scrofuloza, etc. cari au nevoie de ingrijiri speciale, instituind
tratamentele necesare fie la scoala, fie afara de scoala, in familie, in dispensarii, in
clinici, organizeaza colonii scolare in regiuni climaterice la munte, la mare etc.;
d) El ia masurile necesare spre a combate propagarea boalelor contagioase,
dlspunand inchiderea totala sau partlala a scoalelor ~i desinfectarea localurilor.
Copiii cari vin pentru prima data la scoala vor fi supusl unui examen medical.
Pentru cei gasiti ca prin contactul lor cu cellalti copii pot fi vatarnaton acestora, se var
lua masurl speciale.
Rezultatul examlnaril flecarui copil va fi inregistrat intr'o foaie de sanatate, care se va
pastra la scoala. Examenul se va repeta in cursul anului, notandu-se le fiecare examinare
rezultatul in foaia de sanatate.
La absolvirea scoalei medicul va examina din nou pe scolar §i va nota in foaia de
sanatate acest ultim examen. Pe baza acestor constatari, medicii scolari vor sfatui §i indruma
pe copii spre ocupatiunl potrivite starll lor fizice §i sanitare.
Foaia de sanatate va Insoti pe elev in tot timpul §Colaritatii sale in diferitele grade de
tnvatarnant,
196. Ministerul lnstructlunli, prin organele sale de control sanitar, va supraveghea §i indruma
serviciul sanitar scolar,
197. Ministerul lnstrucfiunli, in unire cu Ministerul Sanatatii Publice, va organiza un serviciu
medical scolar, Se var crea clrcurnscrlptil medicale scolare conduse de un medic scolar
inspector, ajutat de medici scolarl urbani §i medici scolarl rurali.
Retrlbutiunile lor vor fi prevazute in bugetul Ministerul lnstructiunli, un regulament
special va organiza acest serviciu.
198. Cheltuielile de personal §i de material necesare acestui serviciu cad in sarcina
comunelor, cari var fi ajutate de comitetele scolare §i la nevoie de Ministerul tnstructlunii §i de
Ministerul Sanatatii Publice.

TITLUL II
iNVATAMANTUL NORMAL-PRIMAR

CAPITOLUL XX
Scopul ~i organizarealui

199. $coalele normale sunt asezaminte de Stat, a carer menire este de a forma corpul didactic al
scoalelor de copii mici ~i al scoalelor primare. Ele vor avea aceeas organizare in toata tara.
Pentru preqatlrea personalului didactic al scoalelor primare vor fi scoale normale de
invatatori §i invatatoare; iar pentru preqatirea corpului didactic al scoalelor de copii mici vor fi
scoale normale speciale.
La scoalele normale de invatatoare se vor putea lnsa lnfllnta sectil speciale pentru
preqatirea corpului didactic al scoalelor de copii mici (daca se va simti nevoie).
200. Durata cursurilor scoalelor normale este de 7 ani; primii trei ani au menirea de a da elevilor
o cultura generala corespunzatoare aceleea din gimnaziu, cu acelas program, iar in ultimii patru
ani, pe langa completarea culturii generale, se va da o deosebita atente pregatirii profesionale,
tinandu-se seama ca invatatorul ie§it din ~coala normala sa poata preda cu succes, pe langa
invatamantul teoretic, §i indeletnicirile practice utilitare prevazute in ultimii trei ani din programa
§Coalei primare §i sa desfa§oare in comuna sa toate formele de activitate culturala, patriotica,
sociala §i economica, pe cari le reclama inaintarea vietii unei comune.

215
201. Programa materiilor de tnvatarnant a scoalelor normale va cuprinde: religia §i morala
crestlna: limba §i literatura romana; cunoasterea folclorului romanesc precum §i mijloacele de
cercetarea lui; limba franceza sl, in mod facultativ o alta limba straina rnoderna, acolo unde
Ministerul va gasi de cuviinta: istoria Rornanllor §i elemente de istorie unlversata, dandu-se
atentle evenimentelor cari sunt in legatura cu istoria nationala: geografia Romanlel (cu
speciala atentlune pentru geografia econornica §i notluni de geografia universala §i geografia
matematica), matematica (aritmetica, geometria §i notiuni de algebra §i agrimensura); notiuni
de contabilitate §i comert; stiintele fizico-chimice §i naturale; notiunl de agronomie §i anexele
ei, cu apticatlunl practice; gospodaria §i geniul rural; stlintete pedagogice psicologia, logica,
pedagogia, didactica, inclusiv pedagogia §i istoria pedagogiei ca leqislatla scolara §i practica
pedagogica; datoriile invatatorilor; higiena §i medicina populars: notluni de drept constitutional
§i administrativ §i economie politlca; caligrafia §i desenul artistic; muzica vocala, blsericeasca
§i lnstrurnentala: educatia fizlca: lucrul manual §i economia casnica (la scoalele de fete) §i
materiile de tnvatarnant prevazute in plus in programa gimnaziului.
in soalele normale de invatatoare pentru copii mici se va avea in vedere mai mult
psicologia copilului mic §i puericultura; iar desenului, muzicii, educatiunli fizice §i lucrului manual
Ii se var da o deosebita atennune in vederea desvoltarii aptitudinilor respective la copii mici.
La lucrul manual se va da o deosebita atentle pregatirii materialului didactic necesar in
scoala primara sau in scoala de copii mici.
invatamantul comercial, agricol §i al lucrului manual se va preda in vederea pregatirii
invatat9rilor pentru a putea fi aplicat de ei, in mod practic utilitar, in ultimii trei ani ai scoalei primare.
In scoalele normale in cari var fi elevi ai unei mlnorltatl, in proportle de eel putin 20% se
va preda pentru acestia, in mod obligatoriu §i limba lor rnaterna in asa fel ca sa poata preda in
aceasta limba; deasemenea §i religia.
202. Pe langa fiecare scoala normala va functlona cate o scoata de aplicatle, care face parte
integranta din scoala norrnala.
Profesorul de pedagogie al scoalei normale este obligat sa faca lec\ii practice model pentru
invatatorii scoalel de aplicatie §i pentru normalistil practicanfi, sa asiste la lectiile lor practice §i sa
\ina cu ei conferente de critica lec\iunilor §i conferente cu caracter didactic general.
El este de drept directorul §Coalei de aplicatie subordonat directorului §COalei normale.
Ceilalti profesori de asemenea sunt \inuti a face lec\ii model dupa specialitatea obiectului lor
de predare, luand parte §i la critica lectiunilor.
203. Fiecare §coala normala va dispune de o intindere de teren indestulatoare pentru
experientele §i lucrarile practice de agricultura, horticultura, pomicultura §i silvicultura.
Pentru predarea acestor §tiinte aplicate se vor numi speciali§ti.
204. Pe langa §Coalele normale de baieti §i de fete vor functiona ateliers pentru aplicatiunile
practice prevazute in programa analitica a acestor §Coale.
Pentru predarea cuno§tin\elor teoretice §i practice a acestor materii de invatamant se
vor numi profesori sau mae§tri cu pregatire speciala.

CAPITOLUL XXI
Elevii ~coalelornormale

205. $coalele normale sunt internate; in ele se primesc, prin concurs, numai fiii §i fiicele de
cetateni romani.
?06. Concursul se tine in fiecare an pentru clasa I, cu absolventii celor patru clase primare.
In limita locurilor disponibile se vor primi prin concurs in clasele a II-a, a Ill-a $i a IV-a §i elevii
cu I, II, Ill clase gimnaziale.
207. Elevii vor fi bursieri, semibursieri §i solventi.
Normele pentru \inerea concursului de admitere in §Coalele normale se vor stabili prin
regulamentul de aplicarea prezentei legi.
Bursele §i semibursele se vor acorda numai concurentilor cari var obtine cele mai mari
medii §i var dovedi ca sunt lipsiti de mijloace.
Elevii semibursieri $i solven\i, cari se var distinge in timpul §Colaritatii lor prin sarguinta
la invatatura §i buna purtare, var putea fi admi§i ca bursieri daca vor face dovada ca sunt
lipsiti de mijloace.

216
 Toti elevii scoalelor normale, la admiterea lor in scoala, i§i vor lua angajamentul in
scris, prin reprezentantii lor legali, sa serveasca eel putin 10 ani in invatamantul Statului sl, cu
autorizarea Ministerului lnstructlunil, §i invatamantul particular.
Absolventii normallsti, cari nu vor intra in invatamant §i invatatorii cari-1 vor parasi
inainte de expirarea acestui termen, vor fi dati in urmartre, ei sau reprezentantli lor legali, sa
restitue Statului cheltuielile facute cu lntretinerea §i lnstrucfiunea lor in scoalele normale.
Elevii normalistl, cari vor parasl scoala normala, sunt obliqatl a restitui Statului sumele
cheltuite cu intretinerea lor.
208. In scoala normala de tnvatatoare, dela Azilul "Elena Doamna" se vor primi de
preferlnta, la merite egale, pe baza concursului: a) absolventele sectiel primare a Azilului
"Elena Doamna"; b) orfanele de razboi: c) fiicele tnvatatorllor; d) fiicele de satenl.
In sectia normala a scoalei "Eparhiale din Chi§inau", se vor primi cu preferinta fiicele
preotilor.
' In scoala normala "Orfelinat" din Predeal se vor primi cu preferinta fiicele orfane ale
membrilor corpului didactic.
209. Promovarea elevilor dintr'o clasa intr'alta se va face in baza mediilor anuale §i in
condltiunile prevazute in regulament.
Dupa terminarea cursului intreg al scoalel normale, elevii depun un examen general
asupra materiilor propuse in scoata dupa normele ce se vor stabili printr'un regulament
special. Acest examen va consta din probe scrise cari sunt eliminatorii, probe orale §i probe
de practica pedagogica.
Examenul se va depune la fiecare scoala norrnala, in fata unei comisiuni formate din
profesorii scoalel, sub presedintia unui delegat al Ministerului lnstructlunil sau a directorului
scoalei, Acest examen constitue examenul de capacitate care da dreptul la numirea in
invatamantul primar.
210. Candldatli, cari nu reusesc la acest examen trei ani consecutivi, pierd acest drept §i vor
fi nurnlti in invatamant ca lnvatatorl ajutori, bucurandu-se de drepturile acestora, cu obliqatia
tnsa de a servi in invatamant 1 O ani.

CAPITOLUL XXll
Corpul didactic ai scoalelor normale primare

211. Corpul didactic al scoalelor normale se va recrute dupa normele stabilite in legea
tnvatarnantului secundar.
212.' Profesorii scoale I or normale sunt aslmilaf cu cei secundari in tot ce priveste drepturile,
datoriile §i remuneratia.
213. Invatatorf scoalelor de aplicafie depe langa scoalele normale se vor recrute dintre
absolventii cei mai distin§i ai scoalelor normale respective, cu titlul definitiv in lnvatamant.
In 'fiecare an, intre 15-30 lunie se vor publica locurile ce devin vacante la' scoalele de
apllcatie cu inceputul anului scolar viitor.
Candldatii doritori de a ocupa aceste locuri vor adresa cererile Ministerului lnstructlunli
pana in ziua de 15 August.
Ei, vor fi numif de Minister dupa ordinea de merit, tlnandu-se seama de:
a) Media notelor examenelor de capacitate §i definitivat care in nici un caz sa nu fie
mai mica de 8;
b) Recomandarea directorului scoalei normale unde a invatat;
c) Notele obtinute la inspectlile organelor de control in timpul functlonarll in invatamant.
Ei vor fi nurnlti pe timp de 3 ani.
Ei vor primi salariul de invatator inaintat de gra~ul II §i vor avea locuinta §i intretinerea
in internatul §Coalei normale daca nu vor fi casatoriti. In schimbul intretinerii in internat ei vor
ajuta pe director in conducerea §Coalei.
Dupa trei ani de functionare la §Coala de aplicatie, in baza recomandarii directorului
§Coalei normale §i a profesorului de pedagogie, §i a unei inspectii speciale facuta de
inspectorul general, ei pot fi asimilati cu invatatorii inaintati de gradul I §i chemati a-§i alege
locuri in invatamant.

217
 Cei cari nu sunt recomandati a fi tnalntati invatatori de gradul I tree in invatamantul cu
gradul ce au avut in momentul numirii la scoala de apllcatie.

CAPITOLUL XXlll
Conducerea ~i administrarea scoalelor normale primare

214. sccaiete normale sunt conduse de un director. Directorul poate fi ajutat de un

subdirector.
215. Directorii scoalelor normale au sub conducerea lor toata administrarea interloara a scoalei.
Ei vegheaza la exacta aplicare a legilor, a regulamentelor, a programelor 9i
dlspozltlunilor ministeriale 9i sunt raspunzatori de aceasta. Ei controleaza pe membrii corpului
didactic ai scoalel in indeplinirea datoriilor lor 9i privegheaza conduita scolarilor in scoala 9i
atara din scoala. Ei sunt raspunzaton de buna stare a localului 9i de intreaga avere a scoalel.
216. Directorii sunt tnsarcinatl cu conducerea rnorala 9i admlnistrativa a internatului.
217. Directorii au dreptul sa institue conferente cu caracter didactic sau educativ pentru
elevii scoalel cu concursul profesorilor cari sunt obligati. in afara de orele de clasa, sa
conlucreze cu directorul in mod efectiv.
218. Numirile 9i revocarlle directorilor 9i subdirectorilor, drepturile 9i datoriile lor se stabilesc
prin legea de organizare a adrnlnistratiel Ministerului lnstructlunil.

CAPITOLUL XXIV
Dlspozltlunl tranzitorii

219. Pana la completarea scoalelor primare cu sapte clase, actualele scoale primare vor
libera certificate de absolvire a patru clase primare, ca 9i in trecut; iar elevii cari vor obtine
aceste certificate nu mai sunt supusi obliqativitatii frecuentarii ultimelor 3 clase ale
tnvatarnantulul primar.
220. in timp de un an dela punerea in aplicare e acestei legi, Ministerul tnstrucuuni' va
0

revizui toate posturile de tnvatatori 9i cornpletandu-le in conformitate cu art. 66, va desflinta pe

acelea cari rarnan cu mai putln de 20 elevi, iar invatatorii respectivi vor fi transferatl,
bucurandu-se de dispozitiunlle prevazute la transferari.
221. Cu incepere din anul acesta se vor organiza in timpul vacantel de vara, pe langa
scoalele normale, cursuri pentru completarea cunostlntelor teoretice 9i practice necesare
lnvatatorllor chemati a preda in ultimele 3 clase ale scoalei primare.
Organizarea acestor cursuri se va face prin regulament.
222. Actualii institutori i9i pastreaza titlul ce au avut.
223. invatatorii suplinitori cu studii inferioare absolvirii gimnaziului, cari la data promulqaril
acestei legi vor avea cinci ani de suplinire, au dreptul sa dea la o scoala normals examen de
absolvirea gimnaziului 9i reusind, sa fie nurniti invatatori ajutori in conditlunile art. 121 9i 122.
Ei sunt obligati. pentru a fi nurnlti invatatori ajutori, sa urmeze, in timp de 2 ani, in
timpul verii, doua cursuri de cultura generala 9i de preqatire pedagogica prevazute la art. 122.
lnvatatoru cari, la promulgarea legii acesteia, au o vechime de eel putin 15 ani ca
suplinitori in rnvatamant. vor putea fi lnalntatl invatatori provizorii in urma unui raport favorabil
al inspectorului primar respectiv 9i a unei lnspectli speciale.
Acei cari au indeplinit acest stagiu in intregime in invatamantul urban, vor putea fi
nurnlti in acest invatamant cu titlu provizoriu, iar dupa un nou stagiu de 3 ani 9i pe baza unei
alte inspectii speciale vor obtine definitivatul.
Suplinitorii 9i suplinitoarele cu studiile a eel putin 5 clase secundare sau normale, cari
s'au prezentat la vreun examen de instituter 9i institutoare 9i cari vor fi trecut toate probele,
precum 9i practica pedagogica, obtinand la aceasta din urma proba eel putin media 7 9i cari
vor avea mai mult de 20 de ani de suplinire, numai in invatamantul urban, dovedind ca in
acest interval au fost bine notati la inspectiuni, vor fi numiti la promulgarea acestei legi cu titlul
definitiv in invatamantul primar urban, cu avizul favorabil al inspectoratului respectiv.
Suplinitorilor numiti astfel Ii se vor socoti anii serviti pentru a-9i regula drepturile de

218
pensie, daca vor depune retinerile ce ar fi trebuit sa Ii se faca pe trecut.
224. Incadrarlle membrilor corpului didactic primar din teritoriile alipite se vor face in urma
verlflcaril actelor de catre comisiunile alcatulte in acest scop in conformitate cu drepturile lor §i
cu dispozitiunile legii de fata.
225. Tnv~tatorii §i institutorii de limba §i religia rnahomedana, cari in momentul promulqarti
acestei legi se vor gasi functlonand pe langa scoalele primare rurale §i urbane publice din
Dobrogea §i din Cadrilater, cari sunt absolvenf ai seminarului musulman al Statului §i cari au
o vechime in invatamant de eel putln 5 ani, vor putea fi numiti cu titlu provizoriu pe baza
recomandarli inspectorului clrcumscrlpftunil respective, in urma unei lnspectluni speciale.
226. Toate scoalele §i lnstltutiunile speciale pentru educatiunea §i instructiunea copiilor §i
tinerilor anormali tree sub directiva §i controlul Ministerului lnstructlunti.
Actualii profesori §i candidaf de profesori a acestor scoale §i institutii speciale pentru
copii anormali i§i pastreaza drepturile ca§tigate.
Actualii profesori ai acestor scoale cari au diploma liberata de comisiunea
examinatoare medico-pedagogica a Universttatll din Cluj §i cari au o vechime de 15 ani de
serviciu pe teren scolar, sunt aslrnilatl cu profesorii secundari in tot ce priveste salariul,
drepturile §i datoriile.
227. Preotii romani, cari au functionat ca invatatori la scoalele romans din Ardeal, Bucovina
§i Basarabia §i s'au retras din invatamant in timpul dela 1918 pana astazl, pot reintra in
tnvatarnant cu toate drepturile castiqate, in timp de 2 ani dela promulgarea acestei legi, pe
baza avizului consiliului permanent §i al inspectoratului regiunii in care au functionat.
Preotil rornanl din toata tara, absolventi ai seminariilor superioare, cari n'au examenul
de capacitate de invatator, pot trece acest examen §i intra in tnvatarnant in aceleasi conditiunl
ca §i normalistli.
Pentru acest scop se va institui in fiecare an, timp de 3 ani dela promulgarea acestei
legi, cate o sesiune speciala de examen de capacitate.
228. Tnvatatorii minoritari dela scoalele Statului, cari au reusit in anul 1923 la examenul de
limba rornana, nu vor mai trece un alt examen. Daca insa, la lnspectlunile ce Ii se vor face, se
va constata ca ei nu au cunostlnte suficiente pentru predarea limbii romans, a istoriei
Rornanilor, a geografiei Rornaniel §i a instructlel civice in limba rornana, ei vor fi trirnlsl la
cursurile §i examenele prevazute la art. 156.
229. Pana la stabilirea condiflunllor de recrutare a corpului didactic al scoalelor normale, prin
noua lege a invatamantului secundar, raman in vigoare dlspozitiunile art. 54 din actuala lege a
invatamantului secundar, cu urmatoarele deosebiri:
1. Llcentlafll in filosofie, doritori a ocupa catedrele de pedagogie dela scoalele normale,
trebuie sa fi facut un an de practica pedagogica intr'o scoala de apllcatie a unei scoale
normale §i sa treaca un examen special de capacitate de filosofie §i pedagogie. Acest examen
va cuprinde urmatoarele probe: a) o proba scrisa din filosofie §i una din pedagogie; b) examen
oral din filosofia generala cu deosebita insistenta asupra psihologiei §i logicei aplicate la
pedagogie; c) examen oral de pedagogie, didactica generala §i speciala a invatamantului
normal §i primar; d) o lectie practica cu elevii unei §Coale normale; e) o lectie practica intr'o
clasa primara a §Coalei de aplicatie depe langa o §Coala normala.
Candidatii, cari nu vor fi avut posibilitatea de a face practica de un an in o §Coala de
aplicatie, vor putea fi admi§i sa treaca examenul cu rezerva, in caz de reu§ita, de a nu fi
inscri§i pe tabela de capacitate decat dupa efectuarea acelei practice.
Candidatii la acest examen de capacitate, cari au trecut examenul de capacitate de
filosofie, sunt scutiti de proba scrisa §i orala de filosofie.
2. Licentiatii doritori a ocupa §i celelalte catedre dela §coalele normale vor trebui, pe
langa examenele de capacitate ale specialitatii respective, sa dovedeasca o practica de eel
putin 3 luni intr'o §Coala de aplicatie a unei §Coale normale.
230. Situatiunea §i functionarea actualelor §Coale normale particulare (confesionale) se va
stabili prin legea invatamantului particular.
231. Un regulament va prevedea cu deamanuntul punerea in aplicare a acestei legi.
232. Toate legile, regulamentele §i dispozitiunile anterioare acestei legi, privitoare la
invatamantul in §Coalele de copii mici §i in eel primar §i normal-primar §i contrare
dispozitiunilor ei, sunt §i raman abrogate din momentul promulgarii acestei legi.

219
 LEGE
asupra
iNVATAMANTULUI PARTICULAR
Din 22 Decemvrie 1925

TITLUL I
invatamantul in scoalele particulare

SECTIUNEA I

CAPITOLUL I
Dlspozltlunl generate

1. lnvatarnantut §i educatia elevilor se pot face, in afara de scoalele Statului §i in scoalele

particulare (ale confesiunilor, ale cornunltatilor, ale particularilor) sau in familie.
2. Se nurneste scoala partlculara orice scoala infiin1ata, condusa §i tntretinuta din ini1iativa
partlculara cu scopul de a da instructle §i educatie la eel putin 10 copii in mijlocie pe clasa. La
tnvatarnantut primar numarul copiilor poate fi §i de minimum 20 pe scoala.
3. Aceste scoale se pot lnfiinta numai de cetateni rornani: fie individual, fie constituiti in
societatil culturale sau cornunltatl religioase, recunoscute ca persoane juridice.
Nu se pot tnflinta astfel de scoale de catre societanle culturale, ordinele catuqarestl §i
de conqreqatiile scolare dependinte de orqanlzatli din alte State.
Pentru copiii de cetatenl ai unui Stat strain se pot Infilnta, de comunltatile respective
recunoscute de Stat, scoale particulare in cari tnsa nu pot fi primlti nici copii de cetatenl
rornani, nici copii de supusi ai altar State, decat ai aceluia caruia apartine comunitatea care a
tnfltntat scoala.
4. Nici o scoala particulara nu se poate infiin1a decat pe baza unei autorizatiuni date de
Ministerul lnstructlunii.
5. Toate scoalele particularesunt puse sub supravegherea§i controlul Ministerului de lnstruc~une.
6. Orice scoala particulara corespunde direct cu autorltatile publice referitor la toate
chestiunile de control §i supraveghere.
Dispozi\iunile de ordin principial se var comunica de Minister l?i de organele sale
scoalelor respective atat prin sustlnatorll lor, cat l?i direct scoalelor.
Necomunicarea ordinelor Ministerului catre scoale, de catre sustinatorl, atrage dupa
sine rnasuri da penalitate pentru scoala.

CAPITOLUL II
Categoriile de scoale particulare

7. $coalele particulare pot fi:

a) $coale de copii mici (gradini de copii);
b) $coale primare;
c) $coale de grad secundar cu inva\amant teoretic sau practic.
8. Nu se pot infiin\a pe cale particulara scoale normale §i scoale superioare cu caracter
universitar.
9. scoelete de copii mici (gradinele de copii) l?i scoalele primare particulare functloneaza
numai cu programa Statului; iar celelalte pot avea §i programe proprii.
10. Numai scoalele de copii mici §i scoalele primare pot fi mixte, scoalele mixte nu pot avea
internate comune.

CAPITOLUL Ill
Autorizarea de functlonare a scoalelor particulare

11. Pentru autorizarea de deschidere §i functionare a unei scoale particulare sau a unei
noua clase, infiin1atorul sau sustinatorul ei trebue sa inainteze Ministerului lnstruc\iunii prin
inspectoratul regiunii respective, eel mai tarzlu pana la 1 lanuarie care precede inceputul

220
anului scolar in care ar fi sa tnceapa scoala, o cerere insotita de anexele trebuincioase in care
sa se arate:
a) Felul scoalel ce lntentloneaza sa deschida:
b) Limba de predare;
c) Programa de studii daca e a Statului sau e proprie. In cazul cand programa va fi
proprie, se va alatura ~i textul amanuntlt al acesteia in dublu exemplar;
d) Schita localului §i a curtil cu indlcatla cubajului §i intrebulntartl flecarel lncaperi §i a
suprafetei pentru curte;
e ) Mobilierul §i materialul didactic ce va poseda;
f) Dovada ca poseda fondurile sau veniturile necesare pentru asigurarea exlstentel
scoalel, a salariului personalului administrativ §i corpului didactic al scoalei eel
putin pentru un an.
g) Lista personalului administrativ §i a corpului didactic, tnsotlta de actele necesare
din cari sa rezulte ca tndepllneste conditiunile specificate mai jos, pentru a putea
obtlne dreptul de functlonare, se va inainta cu eel putln trei luni inainte de
inceperea anului scolar,
Pe baza referatului inspectorului de regiune §i cu avizul conform al Consiliului permanent,
Ministerul hotareste §i, in caz de aprobare, autorizatia se publlca in Monitorul Oficial §i in
Buletinul Ministerului, cu precizarea conditlunllor generale de functionare. l;)coalei i se va libera o
autorizare sernnata de ministru spre a fi prezentata la cererea organelor de control:
12. Nici un fel de schimbare nu se va putea aduce la cele stabilite prin actul de autorizatle
decat cu invoirea scrlsa a Ministerului data in urma avlzulul Consiliului permanent.
13. l;)coala partlculara care va fi gasita ca functioneaza fara autorizatle se va inchide
imediat pe cale adrninlstratlva, conducatorul scoalel va pierde dreptul de a mai lnflinta scoale
particulare; iar sustinatorul scoalei va fi dat in judecata tribunalului, spre a fi condamnat la o
amenda de 5000-10.000 lei.

CAPITOLUL IV
Autorizarea de functlonare a personaluluididactic
sl administratival scoalalor particulare

14. Grice scoala partlculara va trebui sa alba un director raspunzator de mersul scoalel §i de
pazirea legilor ~i regulamentelor scolare, precum §i personal didactic §i de conducere suficient.
Directorul unei scoale de baieti va fi barbat, iar al unei scoale de fete, femee. La
gradinile de copii conducerea o va avea o femee.
15. Nimeni nu va putea functlona intr'o scoala particulara ca director, profesor, institutor §i
tnvatator decat in puterea unei autorizaflunl a Ministerului instructiunii, care va fi lndlviduala §i
data in urma avizului conform al Consiliului permanent.
Cererile vor fi adresate Ministerului in termen de o tuna dela numire, iar Ministerul
trebuie sa se pronunte in timp de 6 luni.
Persoanele cari au diplomele respective liberate de Statul roman sau de scoalele
normale confesionale cu drept de publicitate, conform legii nu mai au nevoie de acest aviz.
Autorizatiunea se publica in Monitorul Oficial §i in Buletinul Ministerului ~i va trebui sa
cuprinda gradul §i categoria scoalei la care are dreptul sa functloneze, specialitatile §i limba de
predare. Celui autorizat i se va libera un exemplar spre a fi aratat organelor de control, la cerere.
Tn §Coalele particulare confesionale pot functiona ca profesori §i persoane cari apartin
ordinelor religioase intrucat indeplinesc conditiunile prevazute in aceasta lege.
16. Directorul sau directoarea unei §Coale particulare, precum §i intregul ei personal
didactic se nume~te de sustinatorul §Coalei ~i trebue sa indeplineasca urmatoarele conditiuni:
a) Sa aiba cetatenia romana;
b) Sa poseada titluri identice cu membrii corpului didactic dela §Coalele de acela§
grad ale Statului;
c) Sa cunoasca limba romana. Dovada cunoa§terii acestei limbi se face pentru
diplomatii §Coalelor romane§ti cu posedarea diplomelor acestor ~coale, iar pentru
ceilalti cu certificate ca au trecut un examen de limba romana, istoria Romaniilor,

221
 geografia Romaniel 9i Consfltutla tarii, inaintea unei comisiuni;
d) Sa nu fi suferit nici o condamnare penala pentru fapte infamante;
e) Sa nu fi fost pedepsit la scoalele Statului cu excluderea.
Afara de aceste conditiunl, directorul sau directoarea vor mai dovedi ca au eel putln 5
ani de functlonare in invatamantul de Stat sau particular 9i ca nu au suferit pedepsa
suspendaril, din invatam€mt in ultimii 5 ani.
La scoaleie primare cu un singur invatator nu se cere nici un stagiu.
17. Cetatenll stralni vor putea fi adrnisl sa functloneze in invatamantul particular numai in
mod exceptional pentru predarea limbii lor materne, pentru dexterltati 9i pentru limbile
moderne 9i cu aprobarea speciala a Ministerului, data cu avizul conform al Consiliului
permanent 9i publicata in Monitorul Oficial 9i Buletinul Ministerului. Ei vor trebui sa alba
califlcatla slrnllara gradului de invatamant de la scoalele Statului, pentru cari cer autorizare.
Cetatenli straini nu pot fi directori.

CAPITOLUL V
Conditiunile ce trebuie sa indeplineasca localurile de scoale particulare

18. Pentru ca localul destinat unei scoale particulare sa poata fi aprobat, trebuie sa
indeplineasca toate conditiunlle de igiena cari se vor prevedea in regulament 9i sa aiba eel
putin atatea sali de lectll cate clase vor functlona.
La scoalele primare vor putea functiona doua sau mai multe clase in aceeas sala:
nurnarul elevilor nu trebuie insa sa treaca de eel prevazut in lege.
La orice cerere da autorizare sau de schimbare de local, Ministerul va numi o
comisiune cornpusa din inspectorul scolar respectiv 9i un medic oficial, care va vizita localul 9i
i9i va da avizul motivat.
19. Nici o scoala particulara nu poate fi lnstalata intr'un local a caret veclnatate va fi
recunoscuta ca periculoasa pentru moralitatea 9i sanatatea elevilor.
20. Orice scoala particulara trebuie sa fie inzestrata cu mobilier suficient, precum 9i cu
materialul didactic necesar invatamantului ce se preda intr'insa.

CAPITOLUL VI
Dlspozltlunl privitoare la administrarea ~I functlonarea scoalelor particulare

21. Directorul 9i membrii corpului didactic ai unei scoale particulare, tara exceptle, depun la
primirea autorlzatiunii de functionare, in fata inspectorului de regiune, [uramant de credlnta
Regelui Constitutiei 9i legilor tarii.
22. Ei sunt datori sa frecuentaze scoala regulat, sa aplice programele, regulamentele 9i
instructlile scolare, precum 9i principiile didactico-pedagogice 9i sa alba o purtare exernplara
in societate.
23. corespondenta flecarel scoale particulare cu autorltante publice se face exclusiv in
limba rornana; iar in adrninistratia lnterioara afara de cazurile prevazute de art. 26 se poate
intrebuinta limba de predare a 9coalei.
24. Orice 9coala particulara e obligata sa aiba pe frontispiciul localului inscriptia in limba
Statului, ~i facultativ !?i in limba de predare a !?COalei; iar in sala festiva, in salile de cursuri,
precum 9i in cancelarie, portretele Suveranilor.
25. $coalele particulare nu pot folosi stema tarii pe imprimate 9i 9tampile.
26. $coalele particulare sunt datoare sa tina in cea mai deplina regula !?i sa prezinte la
cererea personalului de control cataloagele, matricolele, statele de plata personalului, registre
de numele, locuinta, nationalitatea, confesiunea 9i limba materna, a elevilor, precum $i orice
alte acte 9i registre ce s'ar impune prin regulamente speciale.
Toate aceste registre, matricole, cataloage etc. vor fi scrise obligator in limba romana $i
facultativ in limba de predare a 9coalei.
27. $coalele particulare nu au dreptul sa elibereze nici un fel de diploma; ele nu pot da
decat adeverinte, cari sa constate studiile facute in !?Coala. Forma acestor adeverinte va fi

222
fixata de Minister pentru fiecare fel de scoala: ele vor fi redactate in limba romana §i in limba
de predare a scoalei.
28. in scoalele particulars nu se va putea intrebuinta nici o carte tlparita §i nici o harta sau
tablou care sa nu fie aprobate de Minister. Intrebulntarea manuscriselor este lnterzlsa.
Cartlle §i hartlle neaprobate, precum §i manuscrisele cari se vor gasi lntrebuintate lntr'o
scoala particulara se vor confisca, iar directorul §i profesorul de specialitate vor fi trimlsl
inaintea comisiunii disciplinare.
29. in scoalele particulars, tara exceptle, este interzisa orice incercare de a se exercita
vreo influenta asupra credintel religioase a copiilor §i a parlntilor,
30. Sustinatorll sau directorul unei scoale particulars sunt datori sa angajeze personalul
didactic al scoalel prin invoeli scrise §i sa-l retrlbuiasca cu aceleasi salarii §i lndernnlzatii cu
cari sunt retrlbulti membrii corpului didactic dela scoalele similare ale Statului.
31. Nici o scoala particulars nu va putea primi fonduri, subventii §i donatluni de orice natura
din strainatate decat cu stirea §i prealabila aprobare a Ministerului lnstructlunil. Transmiterea
acestor fonduri se va face intotdeauna prin intermediul Ministerului.
Nerespectarea acestei dispozttlunl atrage dupa sine inchiderea scoalei.
32. Ministerul de lnstructiune are dreptul de control asupra tuturor fondurilor scoalelor
particulars.
33. Elevii scoalelor particulars vor fi supusl de catre sustlnatoril scoalelor regulelor
disciplinare la cari sunt supusi §i elevii scoalelor publice. Ei nu pot forma §i nici face parte din
nici o asoclatie scolara sau extrascolara decat numai in baza unor statute aprobate de
Ministerul lnstructlunli §i sub controlul organelor Ministerului tnstructlunll.

CAPITOLUL VII
Limba de predare la scoalele particulare

34. Limba de predare in scoalele particulars, frecuantate de elevi ai carer parintl sunt de
origina rornana, este limba Statului.
35. Limba de predare in scoalele particulare, frecuentata de elevi a carer limba rnaterna
este alta decat a Statului, se va stabili de sustlnatorli scoalel, in aceste scoale nu se vor primi
tnsa decat elevi a carer llrnba materna este aceeas cu limba de predare a scoalel.
36. in scoalele particulare evreesti limba de predare este limba rornana sau limba
evreeasca.
37. $coalele particulare conduse de ordine calugare§ti §i conqreqatli scolare recunoscute
vor avea ca limba de predare limba rornlna.
38. in scoalele particulars, in cari se primesc numai elevi ai carer parinti sunt cetatenl
stralnl, limba de predare va fi aceea stabilita de sustlnatorii scoalel.
39. Oricare ar fi limba de predare a unei scoale particulars, limba romana, istoria Rornanlei
§i geografia Rornanlel se vor preda in limba romans in toate scoalele de orice grad §i
categorie Tncepand din clasa Ill-a primara, in numarul de ore stabilit prin regulament.
Aceste materii nu se pot preda decat de profesori calificati care cunosc limba romana.

SECTIUNEA II
'
CAPITOLUL VIII
~coalele particulare cu programe proprii

40. $coalele particulare cu programs proprii sunt numai §Coalele secundare cu invatamant
teoretic §i practic.
$coalele primare cu programa proprie nu se pot infiinta.
41. Programele proprii, deosebite de ale Statului, nu trebuie sa cuprinda nimic contrariu
ordinei publice, bunelor moravuri, legilor, institutiunilor §i intereselor tarii.
in §Coalele secundare cu programs proprii limba de predare va fi aceea stabilita de
sustinatorii §Coalei.
Oricare ar fi programa adoptata, ea va trebui sa cuprinda §i invatamantul obligatoriu in

223
limba Statului, al limbei romans. istoria Rornanllor, geografia Rornaniel §i dreptul constitutional
al tarii, in nurnarut de ore care se va stabili prin regulament.
42. Programele proprii vor fi analitice §i prezentate Ministerului spre aprobare, in dublu
exemplar, odata cu cererea de autorizare a scoalel, precum §i ori de cate ori se cere
modificarea lor.
43. Elevii cari au urmat scoalele particulare cu proqrama proprie nu au nici un drept $i nici
nu pot pretinde vreun examen de diferenta. De asemenea nu pot obtine pentru strainatate
certificate recunoscute de Statul roman.

SECTIUNEA Ill

CAPITOLUL IX
$coalele particularecu programaStatului

A. $coalele de copii mlci (gradini de copii)

44. $coalele particulare de copii mici (gradini de copii) aplica in mod obligatoriu eel putin
programa Statului. Ele sunt frecuentate de copii de ambele sexe la varsta dela 4-7 ani.
45. Orice scoala de copii mici (gradina de copii) particulara, va fi condusa de o invatatoare
de copii mici care va avea cetatenla romana §i va trebui sa indeplineasca toate condltlile
cerute invatatorilor dela scoatele de copii mici ale Statului.
46. Localul unei scoale de copii mici particulare trebuie sa cuprlnda, pe langa salile
destinate exercitlilor copiilor, un loc acoperit $i o curte cu gradina pentru jocuri §i recreatiunl.
Salile de exercltii, curtea $i gradina trebuie sa indeplineasca conditiunlle regulamentului.
47. Daca intr-o scoata de copii mici (gradina de copii) particulara sunt admlsi §i copii de
origine rornana, invatamantul se va face numai in limba romana. in scoalele de copii mici,
frecuentate numai de copii ai carer parinti apartin rninorltatilor, lectiunile se vor face in limba
materna a copiilor. Se vor face tnsa intuitii $i conversatil §i in limba rornana o ora pe zi.

B. $coale primare particulare

48. $coalele primare particulare au in mod obligatoriu eel putin aceleasi programe §i
aceleasi regulamente ca §i scoatete primare ale Statului.
49. Limba de propunere intr'o scoala prlrnara particulara cu programa Statului se va hotart
in conformitate cu articolele dela cap. VII din legea de fata.
50. invatamantul primar fiind obligatoriu, parintii §i tutoril, cetatenl rornani, ai carer copii
urrneaza in scoalele primare particulare, sunt supusi la aceleasi pedepse pentru absentarea
nemotivata a copiilor dela scoala, ca §i acei cari au copii la scoalele publice, pedepse
prevazute de art. 35 din legea invatamantului primar public.
Directorii scoalelor primare particulare sunt datori sa comunice revizoratului scolar
respectiv absentele nemotivate ale scolarilor. Revizoratul scolar va indeplini fata de acestl copii
obligatiunile impuse prin legea lnvatarnantulul primar public delegatilor comitetelor scolare.
'in caz de necomunicare la termenele prescrise de art.' 29 din acea lege directorii
scoalelor particulare vor fi irnpusl de Ministerul lnstructiunil sa plateasca ei amenzile pe cari
trebuiau sa le plateasca parintii §i tutorii elevilor.
51. La finele fiecarui an §Colar elevii, fii de cetateni romani, din §COalele particulare, sunt
obligati a trece examene de clasa inaintea unei comisiuni numita de inspectorul primar, dupa
propunerea revizorului §Colar.
in acest scop, directiunile §Coalelor primare particulare sunt datoare sa inainteze in
cursul lunii Aprilie, revizoratului §Colar respectiv, lista elevilor cari urmeaza a trece examenul
anual §i de absolvire. Aceasta lista va fi insotita, de extractul de na§tere pentru copiii cari
depun examenul de clasa I, sau de certificatul public de promovarea clasei precedente pentru
elevii cari tree examen de celelalte clase.
52. Revizoratul §Colar va face distribuirea elevilor la §coalele publice din localitate §i
examinarea se va face de corpul didactic al acelei §Coale, iar acolo unde nu exista §Coala
publica, comsiunea numita de inspectorul circumscriptiei respective va examina in localul
$Coalei particulare.

224
53. !i)coalele primare particulare cari au un minimum de 20 copii de fiecare clasa pot cere
ca examenul de clasa sa se faca in localul scoalel particulare.
Examenul de absolvire insa se va depune numai la scoalele Statului, dupa normele
prevazute in legea tnvatamantulul primar al Statului.
54. Fiecare elev va depune o taxa de examinare ce se va fixa prin regulament, la cererea
directorului scoalel. Ministerul poate inlocui aceasta taxa cu o surna totala, pe care Ministerul
o va hotart, din care sa se plateasca diurna examinatorilor.
55. lnstitutorii §i invatatorii scoalelor publice cari dau lectluni in institute particulare sau au
suferit o pedeapsa mai mare decat amenda, ce n'a fost rldicata sau prescrisa, nu pot face
parte din nici o comisiune.
56. Directiunlle scoalelor primare particulare cari nu se vor conforma dispozitlunllor din art.
51 al acestei legi, netrlmitandu-sl elevii la examen, pe de o parte vor plati pentru fiecare elev
neprezentat la examen amenda prevazuta de art. 32 din legea invatamantului primar public,
iar pe de alta Ii se va aplica avertismentul cu punerea in vedere ca la o a doua abatere Ii se va
retrage autorizatia. Elevii cari n'au trecut examenul de fine de an, vor fi lnscrlsl din oficiu la
scoala prirnara a Statului.

C. ~coala de grad secundar cu programaStatului

57. in scoalele particulare de grad secundar cu programa Statului se inscriu la clasa I
numai elevi cari poseda adeverinte de terminarea primelor patru clase primare, adeverinte
vizate de revizoratul respectiv.
Adeverlnta de terminarea acestor clase fiind valabila numai pentru inscrierea in
scoalele secundare, elevii rarnan supusl obliqatlvltatil §i sunt datori sa termine eel putin trei
clase in scoala secundara partlculara in care s'au inscris. in cazul cand se retrag din ~coala
inainte de terminarea acestor trei clase, sunt obliqatl sa frecuenteze ultimele clase
corespunzatoare ale scoalei primare pana la absolvirea invatamantului primar sau implinirea
varstei de 16 ani.
Directorii scoalelor particulare secundare sunt datori sa comunice directorilor de scoale
primare, in cari acesti elevi au terminat clasa IV, retragerea lor din scoala secundara, spre a Ii
se aplica obligativitatea prescrlsa de lege.
58. Este interzis scoalelor secundare particulare de e examina elevi pregatiti in familie, de
a tine examene de admitere in clasa V sau de bacalaureat, precum §i de a face examene de
promovare, de corilenta pentru elevii lor sau pentru elevii corilenf dela alte scoale particulare
sau dela scoalele publice.
inscrierea elevilor in clasa V a scoalelor secundare particulare nu se poate face decat
in urma unui examen de admitere tinut la liceele de Stat, in conformitate cu dlspozltiunlle legii
invatamantului secundar.
De asemenea, examenul de bacalaureat se depune inaintea comisiunilor instituite de
Minister, in conformitate cu dlspozltiunlle aceloras legi.
59. Elevii scoalelor secundare particulare cu programa Statului, cari vor sa obtina
certificate de Stat, vor trece clasa cu clasa examene particulare la scoala Statului.
Sunt admi§i la aceste examene elevii cari se vor inscrie la scoala de Stat de aceeas
categorie din localitate. inscrierea se va face eel mai tarziu pana la 1 Noemvrie.
Cererea va fi insotita de extractul de nastere, certificatul de promovare al clasei precedente §i
de recipisa de plata, la o cassa puolica, a taxelor de examinare, cari vor fi fixate prin regulament.
La cererea scoalel, Ministerul poate admite ca, in locul taxei de examinare depusa de
fiecare elev in parte, sa se depuna o surna totala hotarata de Minister, din care sa se
plateasca diurne membrilor examinatori.
60. Orice elev particular de curs secundar, inscris la acest examen, va fi supus in cursul
unui an scolar, pentru fiecare clasa, la doua examinarl;
a) Una prelirnlnara, intre 25 lanuarie - 5 Februarie, §i
b) Alta de fine de an, intre 1 - 25 lunie, afara de clasa VIII, la care examenul se va
termina la 20 lunie.
Modalitatea acestor examinari se va arata prin regulament
61. Promotiunea se va face dupa acelea§i norme dupa cari se face promotiunea elevilor
dela §Coalele secundare ale Statului.

225
 SECTIUNEA IV

CAPITOLULX
~coalele particulare cu drept de publicitate

62. Ministerul va acorda scoalelor particulare cu programa Statului, cari indeplinesc

conditluni de functionare, prevazuta in aceasta lege, o autorizare speclala de scoale
particulare cu drept de publicitate.
63. Pentru ca o scoala partlculara cu programa Statului sa poata obtine dreptul de
publicitate, trebuie sa tndeplineasca urmatoarele condltluni:
a) Sa alba o vechime de functionare requlata, cu autorizarea Ministerului, de eel
putln un an, in cari sa fi dat bune rezultate;
b) Sa alba local cu sall pentru fiecare clasa $i cu sall de apllcatiunl, in invatamantul
secundar, iar in invatamantul primar cate o sala pentru fiecare post de invatator,
cari sa indeplineasca conditlunile pedagogice $i de igiena scolara, precum $i
dotatiunea de materialul didactic necesar;
c) Sa alba: la scoalele primare cu un singur post un invatator titular, iar la cele cu mai
multe posturi eel putin 2 invatatori titulari; la scoalele secundare eel putin 2 profesori
titulari pentru cursul gimnazial $i eel putin 4 profesori titulari pentru cursul superior;
d) Studiile sa cuprinda eel putin materiile prevazute in programele analitice ale
scoalelor similare de Stat, $i ca intindere de materie $i ca nurnar de ore de cursuri;
e) Sa alba in cea mai deplina ordine matricolele, cataloagele, condicile, dosarele $i
registrele cerute de regulamentele similare ale Statului;
f) inscrierile $i cursurile sa se faca intocmai dupa regulile stabilite de regulamente
pentru elevii scoalelor Statului $i la datele fixate pentru aceste scoale.
64. Pentru dobandirea dreptului de publicitate, sustinatorul sau directla scoalei particulare
va face, in cursul lunii lanuarie, o cerere, tnsotlta de actele necesare, din care sa se constate
ca scoala lndepllneste condltiunlle aratate in aceasta lege.
Cererea Impreuna cu actele, se trimite Ministerului lnstructlunii prin inspectoratul de
regiune.
Ministerul, printr'un delegat al sau, cerceteaza la fata locului daca scoala lndeplineste
toate conditiunile prescrise in legea de fa\a, precum $i nevoile culturale locale personalitatea
directorului $i seriozitatea corpului didactic al scoalei.
Pe baza raportului acestui delegat, Consiliul permanent i$i da avizul sau motivat.
Aprobarea sau respingerea cererii se da de ministru in conformitate cu acest aviz.
Daca in timp de 6 luni Ministerul nu raspunde, scoala se deschide.
Administrarea, conducerea $i indrumarea pedagogica in aceste scoale revin
sustlnatorului scoalei: Ministerul lnstructlunli rezervandu-sl dreptul de control $i supraveghere.
65. in scoalele particulare cu drept de publicitate, prornotlunea elevilor se face conform cu
normele prevazute in legile $i regulamentele scoalelor similare ale Statului.
Examenul de absolvire prevazut in legea inva\amantului primar se va depune la scoala
respectiva cu profesorii scoalei, Ministerul avand dreptul de a trimite eel putln doi delega\i din
care unul va prezida examenul. Sustinatorul scoalei poate s8-$i trirneata representantul sau.
Tnscrierea elevilor in clasa V~a $COalelor secundare particulare cu drept de publicitate
nu se poate face decat in urma unui examen de admitere in conformitate cu dispozi\iunile
respective din legea invatamantului secundar $i numai pentru proprii lor elevi. La $COalele
particulare confesionale cu drept de publicitate pot trece acest examen $i elevii de la celelalte
$Coale confesionale cu drept de publicitate daca au aceea$i limba de predare.
66. Examenul pentru ob\inerea diplomei de bacalaureat pentru elevii $COalelor particulare
cu drept de publicitate se depune inaintea comisiunilor instituite de Minister, in conformitate cu
dispozi\iunile respective din legea invatamantului secundar.
67. Matricolele se vor \inea in doua exemplare din cari unul se va trimite autorita\ii
superioare respective $i anume: eel de curs primar la revizorat, iar eel de curs secundar la
inspectoratul regional.
Direc\iunile $COalelor sunt datoare sa inainteze acest exemplar in termen de 15 zile
dupa incheierea definitiva a situatiunii elevilor pe anul respectiv.

226
 Matricolele cari raman la scoala vor fi vizate de inspectorii scolari respectivi.
68. $coalele particulare cu drept de publicitate pot libera adevertnte 9i certificate cari sa
constate studiile facute in scoala. Forma lor va fi ftxata de Minister; ele vor fi redactate in
limba romans 9i in limba de predare a scoalel.
Certificatele nu vor fi valabile decat cu viza Ministerului.
Adeverlntele eliberate elevilor pentru inscrieri in scoalele secundare sau pentru
transferari la alte scoale, de asemenea nu vor fi valabile decat cu viza revizorului pentru
scoalele primare 9i a inspectorului respectiv pentru cele secundare.
Duplicatele nu se pot elibera decat numai in caz de pierdere a originalului 9i numai de
catre autoritatea care I-a eliberat 9i cu indeplinirea formelor prevazute de regulament.
69. La finele fiecarul an scolar organele de control respective vor cerceta matricolele
scolare, veriflcand mediile 9i absentele scolarilor, cornparand exemplarul de rnatrlcula trimis
Ministerului cu cataloagele de clasa.
Nici in cataloage, nici in matrlcula nu este permis nici o stersatura sau corectura de
ncta decat daca va avea motivarea scrisa 9i semnata de invatator sau de profesor la rubrica
observatlunl.
Orice abatere sau nerequla constatata va atrage dupa sine luarea de rnasuri
disciplinare in conformitate cu legile 9i regulamentele in vigoare.

.
SECTIUNEAV

CAPITOLUL XI
lnternatele particulare

70. lnternatele particulare sunt lnstltultti in cari se da lntrettnere, educatle 9i rneditatle

elevilor scoalei pe langa care functioneaza internatul, sau elevilor dela alte scoale de Stat sau
particulare. lnternate mixte nu sunt admise.
71. lnternatul este condus de un director, fie laic, fie cleric, actual sau fost membru al
corpului didactic, cu o vechime de eel putin 5 ani de functionare in invatamant 9i de gradul din
care fac parte elevii internatului.
72. Pedagogii internatului trebui sa fie eel putin absolventi ai scoalel celei mai inalte din care
sunt elevii cari primesc educatia in internat 9i sa nu fie mai tineri de 18 ani.
Directorul 9i pedagogii nu pot avea in afara de invatamant alta ocupatiune care sa-l
impiedice a-sl exercita in mod constlinclos misiunea lor de educatori.
73. Localul in care este instalat un internat trebuie sa cuprinda: a) sall suficiente pentru
dormitoare; b) sali de studii; c) o infirmerie pentru boale oblsnuite 9i una de izolare pentru
boale contagioase; d) o curte pentru recreatiunl.
74. Dormitoarele trebuie sa fie dispuse astfel tncat pentru fiecare copil sa fie un spatiu de
eel putin 12 me.
'In aceeas sala nu pot fi asezati copii cari au mai mult de trei ani dlterenta de varsta.

.
SECTIUNEA VI

CAPITOLUL XII
Azilurile religioase evreestl ~i musulmane

75. Pentru inceputul educatlei religioase a copiilor evrei 9i musulmani, dela 5-7 anl, se pot
tnfilnta, in dependents de organizarea cultului mozaic 9i musulman, aziluri religioase, in cari
catiheti calificati, avand autorizarea Ministerului Cultelor 9i a Ministerului lnstructiunii, pun
bazele acestei educatiunl. In aceste aziluri nu se poate face decat educatle religioasc\i.
76. Programa va ti unica pentru toate azilurile cultului respectiv 9i va fi intocmita de
reprezentannl cultului 9i supusa Ministerului Cultelor 9i a Ministerului lnstrucfiunli spre aprobare.
77. Limba de propunere in aceste aziluri va fi limba romana sau limba evrelasca pentru
evrei 9i limba turca pentru musulmani, dupa alegerea autoritatii religioase.

227
78. Daca in aceeas clrcurnscriptie scolara exlsta scoala de copii mici a Statului, elevii
azllului religios sunt obligati sa urmeze [urnatate din zi la aceasta scoala. Daca nu exista
gradina de copii a Statului, susflnatorll azilului sunt obliqati sa destine o ora pe zi conversatillor
§i tntultiei in limba rornana.
79. Pentru ca un catihet de azil religios sa obtina autorizarea trebuie sa indeplineasca
condiflunile generale cerute oricarui director de scoala: ca titlu de studii insa e suficient sa
prezinte un certificat de califlcatie dela Ministerul Cultelor.
80. Este interzis ca un azil religios sa fie frecuentat de copii de alta religie decat cea
rnozaica pentru azilurile mozaice §i cea rnusulmana pentru azilurile musulmane.

SECTIUNEA VII

CAPITOLUL XIII
Controlulinvatamantuluiparticular

81. Controlul scoalelor particulare se face de Minister, prin revizorii, inspectorii scolarl §i
delega\ii sai speciali, acesti din urma au autorizatia scrisa cari au dreptul sa viziteze localul, sa
asiste la lectii §i la examene, sa examineze §i sa cerceteze arhiva, incheind procese verbale
la constatarile facute.
82. Directiunile scoalelor particulare sunt datoare sa lnlesneasca acest control, dand toate
lamurirlle de cari organele de control vor avea nevoe.

.
SECTIUNEA VIII

CAPITOLUL XIV
Penalltati

A. Penalltatlle aplicate scoalel

83. Cand o scoala particulars se abate dela legile 9i regulamentele scolare, precum 9i dela
dlspozltitle ministeriale, i se va aplica un prim avertisment, tlxandu-l-se termen de eel mult 3
luni pentru indreptare.
Dupa un nou control cu rezultat negativ i se va aplica un al doilea avertisment, fixandu-i-se
iara9 eel mult 4 luni pentru indreptare.
Daca nici dupa acest termen indreptarea nu se constata, se va inchide scoala sau i se
va ridica dreptul de publicitate, daca ii are, dupa gravitatea culpei.
84. Pronuntarea pedepselor din articolul precedent se da pe baza unui proces-verbal
incheiat de organele de control respective §i semnat de directorul sau sustinatorul scoalel.
Refuzul semnarli acestui proces-verbal de catre directorul sau sustinatorul scoalel se va
consemna in procesul-verbal de catre organul de control care a anchetat.
85. Aceste pedepse se aplica in modul urrnator:
a) Intalul avertisment de inspectorul sef al regiunii scolare sau de inspectorul general;
b) Al doilea avertisment de Ministru;
c) inchiderea scoalel 9i ridicarea dreptului de publicitate de catre Ministru, cu avizul conform
al Consiliului permanent, care va chema inaintea sa pe director, iar la scoalele particulare
confesionale, pe susfinatoril scoalel, spre a-9i face apararea in persoana in scris sau verbal.
$edinta nu va fi publica,
86. in cazuri exceptionale 9i urgente tnsa, cand 0 9coala particulara ar compromite
moralitatea 9i sanatatea copiilor, ori ar propaga idei impotriva religiei, moralei, legilor,
institutiilor 9i intereselor superioare ale tarii, Ministrul va putea inchide 9coala provizoriu, pana
ce Consiliul permanent se va pronunta conform articolului precedent, cand inchiderea va
putea sa ramana definitiva.
inchiderea provizorie a unei 9coale nu poate dura mai mult de trei luni.
87. Cand inchiderea 9coalei particulare a fost pronuntata, autoritatile administrative sunt
datoare sa ia masuri pentru executarea sentintei 9i eventual pentru a impiedica redeschiderea ei.

228
 Functlonarii, in a carer atributie ar cadea aceasta indatorire i;;i n'ar indeplini-o, var ti
pedepslti pentru refuz de serviciu, conform statutului funcfionarilor.

B. Penalltatl aplicate personalului didactic

88. Membrii corpului didactic particular cari calca indatoririle ce rezulta pentru dansil din
Legea de fata sunt supusi la urmatoarele pedepse:
a) Avertismentul confidential;
b) Avertismentul public;
c) Amenda pe 10 zile in folosul Casei scoalelor:
d) Ridicarea definitiva a autorizatlel.
89. Avertismentul confidential se pronunta de inspectorul scolar regional sau de inspectorul
general; avertismentul public i;;i amenda, de ministru, pe baza raportului unui inspector scolar;
ridicarea ternporara i;;i definitiva a autorizatlel, de ministru, cu avizul conform al comisiunii de
judecata a regiunii scolare respective.
90. Contra sentintel comisiunii generale de judecata eel condamnat are dreptul sa faca
apel la comisia centrala de judecata in aceleasi condltiunl ca i;;i membrii corpului didactic dela
scoalele Statului.
91. La scoalele cu drept de publicitate disciplinarea corpului didactic al scoalel apartine
autoritatllor scolare respective.
Ministerul, prin organele sale respective, aduce la cunostinta sustinatorllor de scoale
abaterile comise de membrii corpului didactic al scoalei i;;i daca autoritatea scolara respectlva
nu ia masurile disciplinare necesare in termen de o luna, sau cand Ministerul gasei;;te ca
rnasurile luate sunt insuficiente, Ministerul aplica el pedepsele, urrnandu-se dupa norma
stabllita in articolele de mai sus.
92. In cazurile exceptionale prevazute la art. 86, Ministerul poate suspenda din tnvatarnant
un membru al corpului didactic particular pana la judecarea lul; suspendarea nu poate tnsa
trece de 6 luni.
93. Inceteaza de a face parte din corpul didactic particular profesorii, institutorii i;;i invatatorii
condamnati pentru crime i;;i delicte infamante, in cazurile prevazute de codul penal.
In timpul lnstructiunli i;;i al [udecatii, membrii corpulul didactic particular sunt suspendati
de drept din serviciu.

TITLUL II
,
iNVATAMANTUL iN FAMILIE

.
SECTIUNEA IX

CAPITOLUL XV
Elevii pregatiti in familie

Dlspozltlunl generale
94. Elevii pregatiti in familie sunt adrnisl sa treaca examenul pentru cursul primar i;;i
secundar dupa programele scoalelor publice. Cei cari var reusl var fi promovati i;;i var obtine
acelea~i drepturi ca i;;i elevii promovati din scoalele primare i;;i secundare ale Statului.
95. lnscrierea lor se va face numai la scoala de Stat in localitate, de aceeas categorie
pentru care elevul e preqatlt, unde se va pastra o arhiva speciala pentru elevii invatamantului
particular fie pregatiti in familie, fie in scoalele particulare.
$coalele particulara cu sau fara drept de publicitate nu pot inscrie pentru examen i;;i nici
examina elevii pregatiti in familie.
96. Pentru inscrierea la examen se cer aceleasi acte cu cari un elev regulat se poate
inscrie in clasa respectiva la o scoala a Statului.
97. Elevii pregatiti in familie var platl aceleasl taxe de examen ca i;;i elevii $coalelor
particulare.

229
 CAPITOLUL XVI
Examinarea elevilor de curs primar pregatiti in familie

98. Reprezentantii legali ai copiilor de cetatenle rornana cari conform art. 19 din legea
invatamantului primar public au declarat ca le dau lnstructiunea primara in familie, sunt datori
sa aduca copiiilor la scoalele de Stat pentru trecerea examenelor de clasa la finele flecarui an
scolar,
99. Cererea de examinare se va adresa directorului scoalei primare publice din
circurnscrlptla in care domlciliaza reprezentantul legal al copilului in cursul lunii Mai.
Cererea va fi insotita de recepisa de vanzare la o casa publica a taxei de examinare,
precum §i de extractul de nastere - pentru copiii cari depun examen la clasa I - sau de
certificatul general de promovare a clasei precedente, pentru elevii cari tree examene de
celelalte clase.
100. Copilul spre a fi admis sa depuna examen de clasa I va trebui sa alba varsta de 7 ani
lmplinttl.
101. Heprezentanf legali cari nu se vor conforma indatoririi de a-§i trimite copiii la scoala
publica pentru examinare, la finele fiecarul an vor fi supusi la amenda prevazuta de art. 36 din
legea invatamantului primar public, iar copiii vor fi lnscrisl din oficiu la scoala prlmara a
Statului, cu inceperea anului scolar urrnator, daca n'au justificat lipsirea.
102. Copiii cari, din diferite lmpreiurarl de forta rnajora, recunoscuta de inspectorul scolar
regional, nu au trecut examenul anual de clasa, vor putea fi admlsl sa dea examen de mai
multe clase deodata, sau un examen general de terminarea primelor patru clase primare.
In ceea ce priveste ultimele trei clase ale invatamantului primar, ei pot fi adrnlsi sa dea
deodata examenul de doua sau cate trele clasele, numai dupa eel putin un an dela trecerea
examenului de clasa IV.

CAPITOLUL XVII
Examinarea elevilor de curs secundar pregatiti in familie

103. Elevii preqatitl in familie, ca sa fie tnscrlsi la examen pentru absolvirea clasei I
secundara, trebuie sa prezinte adeverinta scoalei de terminarea celor patru clase primare;
inscrierea la examen pentru o clasa urmatoare se face pe baza certificatului de promovare a
clasei precedente.
104. Nu vor fi adrnlsl la examene particulare de curs secundar elevii elimlnati din scoalele
publice, pe tot timpul cat au fost elirninatl.
105. Elevii, fie pregatiti in familie, fie preqatitl in scoalele particulare secundare, cari au pierdut
ani scolari, sau cari arata o deosebita apllcatie la invatatura, pot trece examene particulare de
doua clase secundare intr'un an, indeplinind anumite condltiuni, cari se vor specifica in
regulament.
106. Tnscrierea §i examinarea elevilor de curs secundar, preqatitl in familie, se vor face dupa
aceleas dlspozltlunl cari se apllca §i elevilor scoalelor particulare.

SECTIUNEAX
'
CAPITOLUL XVIII
Dlspozltlunl tranzitorii ~i finale

107. ln timp de trei luni dela promulgarea acestei legi, toate scoalele particulare de ori §i ce
categorie sunt obligate a inainta Ministerului lnstructlunll, prin inspectoratele regionale respective,
toate actele doveditoare ca scoala lndeplineste condlfiunile prevazute in aceasta lege.
Ministerul se va pronunta in timp de un an de la primirea actelor.
$coalele cari nu indeplinesc condltiunlle prevazute in aceasta lege nu vor putea fi inchise
decat dupa ce susnnatorll sau directorii lor vor fi chernaf inaintea Consiliului permanent.
108. Membrii corpului didactic care au functionat efectiv timp de 10 ani in invatamantul

230
particular sau public, In baza unei autorizatluni dobandite pe cale legala, vor putea obtine
autorizaflunea de a functiona mai departe In lnvatamantul particular, fara a fi obligati sa
Indeplineasca conditiunea de studii ceruta la punctul b, art.16 al acestei legi; nu pot fi lnsa
scutltl de celelalte condltluni prevazute la art. 16.
Pentru lnvatatorii i;;i profesorii musulmani din judetele Durostor i;;i Caliacra, timpul de a fi
functlonat efectiv In tnvatarnant se reduce la minimum cinci ani.
Barbatii cari functioneaza la scoalele confesionale de fete In momentul prornulqaril
acestei legi vor putea functlona mai departe pana la eslrea lor la pensie.
109. Membrii corpului didactic ai scoalelor particulars cari nu cunosc limba rornana vor fi
obliga\i a depune In termen de 5 ani un examen de limba rornana, iar cei cari predau istoria
Romanllor, geografia Romanlei i;;i Constltutia tarii, sunt obliqatl a da In acest timp i;;i examen la
aceste materii In rornaneste.
Cei cari nu vor reusi, pierd dreptul de a mai functiona In lnvatamantul particular.
Membrii corpului didactic cari au reuslt la examenul de limba rornana In 1923, 1924 §i
1925 sunt dispensatl de acest examen; deasemenea cei cari au 55 de ani Implinitl, sau peste
30 de ani de functlonare In scoala.
Membrii corpului didactic cari, desi au reuslt la examenul de limba romana, se vor
constata la lnspectluni ca nu poseda de ajuns aceasta limba, vor fi obllqatl a urma cursurile
specials, sub sanctiunea retragerii autorlzatiel.
110. Actualele scoale cu drept de publicitate vor putea functiona mai departe cu acest drept
In limitele legii de fata, daca probeaza ca I-au posedat lnainte de 1 Decemvrie 1918, sau ca
au obtinut prin autorlzari specials acest drept dela 1918 pana astazl §i daca lndeplinesc
conditiunlle legii de fata, facand o cerere Ministerului In aceasta privin\a, In termen de trei luni
dela promulgarea acestei legi, aratand i;;i mijloacele din cari se sustln.
Acela§ drept 11 vor avea §i scoalele din Vechiul Regat cari au fost asimilate din anul
1921 sau scoalele Statului, daca lndeplinesc conditlunlle legii de fata.
111. $coalele cari s'au bucurat de dreptul de publicitate, cand pierd acest drept, vor depune
matricolele tor la scoalele publice de aceeas categorie din localitate. Daca nu exista scoata de
Stat In localitate, directorii scoalelor private particulars vor lnainta aceste matricole
revizoratului scolar respectiv; iar ai scoalelor secundare, inspectoratului scolar de regiune.
112. Ministerul lnstructiunll poate transforma, potrivit trebulntelor culturale ale populatlunii,
unele din actualele scoale particulars In scoale de Stat, tntrucat sustinatorii lor sau minoritatea
respectlva prin reprezentantil ei legali, vor cere Statului aceasta sarcina. in acest caz scoalele
vor trece la Stat cu lntreaga lor arhiva, dotatle i;;i materialul didactic, daca acestea sunt
proprietatea sustlnatorilor scoalei sau a locuitorilor cari cer aceasta transformare.
Pentru scoalele particulars confesionale i;;i cornunltatile religioase se vor considera ca
reprezentanti legali autoritatile superioare biserice§ti sau ale comunita\ii religioase pe cari ele
le vor declara In scris Ministerului lnstructiunii.
113. Prin derogare dela art. 8, §Coalele normale particulars cari existau lnainte de 1
Decemvrie 1918, i;;i cari au functionat nelntrerupt pana astazi, vor putea functiona §i In viitor,
lntrucat se vor conforma dispozi\iunilor legii lnvatamantului primar i;;i normal, precum §i legii de
fata; In acelea§i condi\iuni va putea functiona i;;i i;;coala normala germana catolica din
Timi§oara.
Programa acestor §Coale va cuprinde eel pu\in materiile prevazute In programa
i;;coalelor normale de Stat.
Toate celelalte dispozi\iuni prevazute In aceasta lege pentru §Coalele de grad secundar
cu programa Statului, se aplica i;;i acestor i;;coale normale, cu o singura deosebire ca nu se va
trece decat un singur examen de absolvire, dupa ultima clasa. Acest examen se va depune
lnaintea comisiunii compuse din profesorii §Coalei §i 2 delegati ai Ministerului, luati dintre
profesorii i;;coalelor de Stat, dintre cari unul va fi profesor de limba romana, istoria Romanilor,
geografia Romaniei. Ppre§edintele va fi desemnat de ministru dintre cei doi delega\i ai sai;
parerea pre§edintelui este hotaratoare In stabilirea situatiei §Colare a elevilor. La acest
examen poate asista i;;i reprezentantul sustinatorului i;;coalei.
Diplomele de capacitate dela aceste §Coale normale vor fi vizate de Ministerul
lnstructiunii.
$coalele normale lnfiin\ate lnainte da 1 Decemvrie 1918 §i cari au continuat sa

231
functioneze pana astazl, nu var mai putea face inscrieri de nai elevi cu incepere dela
pramulgarea acestei legi.
114. Un regulament va prevedea cu deamanuntul punerea in aplicare a acestei legi.
115. Pentru taate chestiunile cari nu sunt prevazute in aceasta lege var servi ca norrna legile
§i regulamentele gradului corespunzator al invatamantului de Stat.
116. §i eel din urrna - Toate regulamentele §i dispozltlunlle anterioare acestei legi, privitoare
la invatamantul particular, §i contrarii dlspozltiunllor ei, sunt §i rarnan abrogate din momentul
prornulqarii legii de fata.

232
 LEGE
PENTRUiNVATAMANTULSECUNDAR
din 15 Mai 1928

.
SECTIUNEAI

CAPITOLUL I
Dlspozltlunl generate

1. lnvatarnantu' secundar face parte din al doilea grad de tnvatamant. El are de scop sa
dea absolventllor primilor patru ani de invatamant primar, elementele esentlale ale unei culturi
generale, preqatindu-l in acelasl timp pentru a putea urma in tnvatamantul superior.
2. Invatarnantul secundar se preda: '
in scoalele Statului (scoale publice)
in scoalele sau institutele particulare autorizate de Stat §i in familie, conform legii
lnvatamantulul particular.
3. ' Invatarnantul secundar se imparte in doua cicluri cari se succed: inferior cu durata de
trei ani §i superior, cu durata de patru ani.
Cand scoala secundara functioneaza numai cu ciclul inferior, se nurneste gimnaziu; cand
ea funcnoneaza numai cu ciclul superior, sau cu arnandoua ciclurile unite, se nurneste liceu.
Clasele gimnaziale se nurneroteaza I, II, Ill, iar clasele liceale IV, V, VI, VII.
Nurnarul maxim de clase cu care poate functlona o scoala secundara in viitor se
flxeaza la 6 pentru ciclul inferior §i la 8 pentru ciclul superior.
4. invatamantul secundar va fi acelas pentru baieti ca §i pentru fete, cu adaptarea
corespunzatoare a programelor. Var functiona scoale numai pentru baieti §i scoale numai
pentru fete.
Ministerul lnstructlunii, cu avizul conform al Consiliului Permanent va putea totusi
autoriza functionarea de gimnazii mixte, acolo unde se va simti nevoia.
5. Indrurnarea §i supravegherea generala a invatamantului secundar sunt in sarcina
Statului, care le exercita prin Ministerul lnstructiunll.
Ministerul lnstructiunll lntocmeste regulamente de aplicare ale legilor de invatamant,
precum §i programele analitice ale scoalelor secundare de Stat §i particulare. scoatele
particulare pot sa-§i tntocrneasca regulamente de ordine §i functionare lnterioara, precum §i
eventuale programe suplimentare; acestea nu sunt valabile decat cu aprobarea prealabila a
Ministerului.
6. in scoalele secundare de orice fel, fie publice, fie particulare, nu se pot folosi alte
manuale didactice decat cele aprobate de Ministerul lnstructiunll.

CAPITOLUL II
lnfllntarea scoalelor secundare

7. O scoala secundara teoretica, fie gimnaziu, fie liceu, se lnfllnteaza de Ministerul

instructiunli, avand in prealabil avizul conform al Consiliului Permanent. Aceasta condifie este
lndispensablla §i pentru transformarea unui gimnaziu in liceu §i pentru tnflintarea de
divizionare noui pe langa cea dintalu clasa a unui gimnaziu sau a unui liceu.
Pentru lnflintarea de clase divizionare pe langa celelalte clase, afara de I-a clasa a
gimnaziului sau a liceului (clasa IV), daca lnfitntarea lor este necesltata de continuarea
fireasca a unei clase precedente, care a fost infiintata in conditille aliniatului precedent, este
necesara numai aprobarea Ministrului.
Transformarea scoalelor secundare teoretice in scoale practice se face prin decizie
mlnlsterlala, cu avizul Consiliului Permanent.
8. Comitetele scolare var putea tntllnta §i tntretlne clase divizionare §i scoale secundare
numai in condltlunile aratate in art. 6 §i 7, precum §i cu implinirea condltlunilor din Legea
speclala a comitetelor scolare,
9. Particularii, fie individual, fie constitultl in socletatl culturale sau cornunltati religioase,

233
pot infiinta scoale secundare particulare, numai conformandu-se legii de fata §i legii
invatamantului particular.

CAPITOLUL Ill
Limba de predare in scoalale secundare

1 o. invatamantul in scoalele secundare de Stat se preda in limba romana.

Alte limbi decat cea rornana pot figura in programele de invatamant, numai ca obiecte
de studiu, iar nu ca llrnba de predare pentru alte materii.
in scoalele cu populatle mlnoritara lmportanta, va putea figura in programa de
tnvatarnant, ca obiect de studiu facultativ, §i limba rninorltara respectiva.
11. ' in regiunile cu populatlune rninorltara in numar precurnpanitor se vor putea lnflinta in
condltlunile prevazute la art. 7 §i 8 pe l~nga liceele de Stat, sectiunl in cari invatamantul sa se
predea in limba rnlncritatlt respective. In aceste sectiuni vor fi prirnitl numai elevi de aceeas
nationalltate §i a carer limba rnaterna este aceeas cu limba de predare a sectiunii respective.
0 astfel de sectiune se poate tntiinta numai in cazul cind se va inscrie un nurnar minim
de 30 de elevi de ctasa in gimnaziu §i de 25 de elevi de clasa in cursul superior.
Oricare ar fi limba de predare a sectiunii minoritare, limba romana, istoria Rornanilor,
geografia Romanlei §i tnstructtunea civica se vor preda obligatoriu in limba rornana.

CAPITOLUL IV
Anul scolar, inscrieri. Promotlunl. Diploma

12. Anul scolar in scoalele secundare dureaza dela I Septemvrie pana la 25 lunie inclusiv.
Cursurile se tin in toate zilele afara de Dumineci §i de sarbatorile blsericesti ~i natlonale
enumerate prin regulament.
Vor fi doua vacante: vacanta Craciunulul, dela 22 Decemvrie - 7 lanuarie inclusiv §i
vacanta Pastilor, dela Duminica Floriilor - pana la Duminica Tomei.
13. Efectivul unei clase secundare nu poate trece de 50 elevi in clasele ciclului inferior §i
de 40 in clasele ciclului superior.
14. Tnscrierea elevilor se face de catre reprezentantii lor legali. Prin inscrierea unui elev in
scoala, reprezentatul sau legal recunoaste implicit ca se va supune legilor, regulamentelor §i
programelor scolare ~i ca va purta respect §i deferenta scoalei §i reprezentantilor ei.
15. inscrierea elevilor in prima clasa a gimnaziilor se va face, pe baza prezentarii
adeverintel de terminarea primelor 4 clase primare. in cazul cand nurnarul elevilor prezentaf
la inscriere va fi mai mare ca acela al locurilor disponibile, se va tinea un examen de admitere.
Copiii de stralni vor fi adrnisi numai dupa ce se vor fi inscris tof copiii de cetateni
rornanl.
Elevii audienti nu se admit.
16. Dispozitiunile legii invatamantului primar, referitoare la obligativitatea acestui
invatamant cuprinse in art. 11-43 ale legii, fiind aplicabile tuturor copiilor in varsta de 7-16 ani,
urrneaza ca elevii cari nu vor termina pana la varsta de 16 ani gimnaziul sau primele 3 clase
ale invatamantului secundar practic, sunt obliqatl sa urmeze cursul complementar pana la
terminarea lui sau pana la varsta de 16 ani.
17. Promovarea dintr'o clasa intr'alta a gimnaziului se face pe baza notarilor anuale §i a
unui examen de sfar§it de an, dupa normele prevazute in regulament. Elevii reu~iti la
examenul de clasa Ill dobandesc un "Certificat de absolvire a gimnaziului", care le confera
drepturile prevazute de lege.
18. inscrierea in prima clasa a liceului (clasa IV) - §Coale de Stat sau ~coale particulare
(ale confesiunilor, ale comunitatilor, ale particularilor), cu sau fara drept de publicitate - se va
face numai pe baza depunerii unui examen de admitere. Scopul acestui examen este de a
alege, in limita locurilor disponibile, dintre absolventii gimnaziilor, pe cei mai apti pentru a
urma cu succes studiile liceale. Examenul consta din probe asupra materiilor fundamentale:
limba romana, istoria Romanilor, geografia Romaniei, matematicile §i limba franceza.
Acest examen se va tinea numai la liceele Statului pentru toti elevii cari doresc sa se

234
Tnscrie Tn clasa I-a (clasa IV) a liceului. La scoalele particulare, cu drept de publicitate, el se
tine numai pentru proprii lor elevi, sau pentru elevii dela alte scoale cu drept de publicitate,
cari au aceeas llrnba de predare.
Comisiunile de examinare vor fi alcatulte din profesorii scoalei sub presedlntia unui
profesor, delegat al Ministerului.
Nota-medie pentru reuslta la acest examen va fi eel putin 6. Elevii reu§iti la examenul
de admitere, tlnut la scoalele de Stat §i cari nu au loc in scoala la care au depus examenul, au
dreptul a se Tnscrie la alte licee ale Statului unde se vor gasi locuri libare.
19. Absolventli cursului primar complet - cu 7 clase - pot fi prlrnltl In orice clasa
gimnaziala, in urma unui examen de diferenta de clasele anterioare §i in limita locurilor
disponibile.
Atat acesti absolventi cat §i absolventli scoalelor de invatamant aplicat la curs inferior
pot fi tnscrisl la examenul de admitere pentru clasa IV de liceu, daca vor fi trecut in prealabil
cu succes examenul de diferenta a claselor anterioare.
20. Promovarea dintr'o clasa intr'alta a liceului se face tlnandu-se seama de notarile din
cursul anului, precum §i de rezultatele unui examen de sfar§it de an.
Elevii cari promoveaza ultima clasa de liceu, dobandesc un "Certificat de studii liceale", care
le contera drepturile prevazute de legea de recrutare, de legile pentru admisiune in functiuni
publice, nu tnsa pentru admiterea in Universitati §i in alte institutiuni de invatamant superior.
21. Absolventil liceelor de Stat sau particulare (ale confesiunilor, comunltatilor §i ale
particularilor) cu sau fara drept de publicitate, cari doresc sa continue studiile in invatamantul
superior trebuie sa depuna un examen de bacalaureat. Scopul acestui examen este de a
verifica cunostlntele dobandite de elevi la materiile de studiu cele mai importante, a dovedi
influenta studiilor facute asupra formarli, cuqetaril lor sl, cu chipul acesta a selectiona dintre
absolventii liceului, pe cei ce dovedesc ca sunt in stare sa urmeze cu folos studiile de
specializare universitare.
Examenele de bacalaureat se depun inaintea unor comisiuni speciale, instituite de
Minister in orasele de resedlnta ale regiunilor scolare.
Comisiunile vor avea de examinat aproximativ cate 200 de candidati. Vor fi doua
sesiuni: una de vara intre 25 lunie §i 10 lulie §i una de toarnna intre 15 - 30 Septemvrie.
Fiecare comisiune se alcatueste din 7 membri, dintre cari: 6 vor fi nurnlti dintre
profesorii titulari dela clasele superioare ale liceelor Statului, iar al saptelea membru, care este
§i presedtntele comisiunii, dintre membrii corpului didactic universitar, profesor agregat sau
conferentiar definitiv dela facultatile de litere sau de stiinte sau dintre fo§tii inspectori scolarl ai
tnvatarnantului secundar. Comisiunile vor fi Tntocmite din profesori din alte localitati decat cele
din cari provin elevii de examinat; aceasta lnstructiune nu se aplica §i presedtntilor. in orasele
cu mai multe scoale, comisiunile pot fi alcatulte §i din profesori localnici cu conditla ca ei sa nu
alba de examinat candidatii dela scoalele la cari ei functloneaza. Aceste lnsarcinarl sunt
obligatorii; neTndeplinirea lor va atrage aplicarea sanctiunllor prevazute pentru refuz de
serviciu, legalmente datorit.
Examenul va consta atat din probe scrise cat §i orale §i se va face asupra materiilor
urrnatoare: limba §i literatura rornana, istoria Rornanilor, geografia Rornanlel, instructlunea
clvlca, limba §i literatura franceza, §i §tiintele naturale la cari se adauga Inca doua materii
desemnate de Minister Tn fiecare an.
Elevii cari au urmat un liceu cu alta limba de predare decat limba romana vor putea
depune examenul asupra acestor doua materii speciale §i in limba romana. in acest scop,
comisiunea se va completa, numai in caz de nevoie, cu eel mult inca doi membri cari sa
examineze Tn limba respectiva. Competenta acestor membri este limitata la specialitatile
pentru cari au fost numiti.
Candidatii, cari au fost respin§i in opt sesiuni la examenul de bacalaureat, nu mai au
drept sa se prezinte la acest examen.
22. Candidatii reu§iti la examenul de bacalaureat vor primi o "Diploma de bacalaureat", cari
se va libera de Ministerul lnstructiunii prin intermediul inspectoratelor regionale pe un formular
uniform.
Pe tot cuprinsul teritoriului Statului Roman nu se va putea organiza §i depune nici un alt
examen de bacalaureat, maturitate sau absolvire de liceu §i nu se va putea libera nici o altfel

235
de diploma recunoscuta de Statul Roman, decat cele prevazute in aceasta lege. Orice
dlspozitlunl cuprinse in legi anterioare, cari contravin acestei dlspozltlunl, se abroqa.
Numai bacalaureatul trecut in condltiunlle de mai sus da dreptul de inscriere in
invatamantul superior.
Pentru serviciul militar cu termen redus §i pentru admiterea in functiunl publice este de
ajuns prezentarea "certificatului de studii liceale" doveditor al prornotlei ultimei clase a liceului.
Pentru inscrierea in Universltatl §i scoalele superioare speciale bacalaureaff var urma
cursurile unui an preqatitor, ce se va organiza printr'un regulament special.
23. Diplomele de bacalaureat sau de maturitate obtlnute in strainatate, fie de cetatenil sau
supusil rornani, fie de cetatenil sau supusli straini nu sunt considerate ca valabile dacat cu
conditiunea de a fi supuse verlflcarf Consiliului Permanent al instructiunti, care poate acorda
sau respinge echivalenta, sau poate dispune o examinare cornplementara a candidatului.
Consiliul Permanent va da echlvalenta diplomelor de bacalaureat sau de maturitate
obtlnute in stralnatate, lntrucat exlsta o perfecta reciprocitate intre cele doua tari respective §i
intruca! aceste diplome au deplina valabilitate in tara care le-a emis.
In ceea ce priveste certificatele de tnvatarnant
§i 0
secundar, pe langa conditiunile din
aliniatul precedent se mai cere ca scolarltatea programele sa fie asemanatoare. In caz
contrar, Consiliul Permanent stabileste examenul de diferenta ce trebuie sa se depuna §i
clasa in care poate fi primit elevul.
24. Nici o autoritate nu are dreptul de a elibera copii sau duplicate de pe diplomele sau
certificatele scolare, conform normelor inscrise in legile §i regulamentele de tnvatamant,
25. Notarea raspunsurilor elevilor din invatamantul secundar se va face cu cifre dela 1-10.
26. Repetarea clasei in cursul inferior nu este admisa mai mult de doua ori; iar in cursul
superior mai mult decat o singura data.
Elevul care a ramas repetent din cauza de boala nu intra in aceasta categorie.

SECTIUNEA II
Dlspozltlunl speciale

CAPITOLUL V

27. invatamantul secundar se preda in gimnazii §i licee.

28. Gimnaziul are de seep desvoltarea lntellqentel §i aptitudinilor elevilor, contlnuand a le
da cultura generala elernentara §i Indrurnarlle de ordin educativ incepute in primele pentru
clase primare preqatlndu-l, fie pentru a urma cursul superior al liceului, fie pentru a urma
scoale speciale de grad corespunzator.
Materiile de studiu ce se predau in gimnaziu sunt:
a) Materiile literare §i stlintlflce: religia, limba rornana, notiunl de limba latlna in legatura
cu limba romans, istoria Romanllor §i istoria unlversala in legatura cu istoria Hornanlel, limba
franceza, geografia generala §i geografia Rornanlel, lnstructiunea clvica, matematicele, §i
stlintele fizice, chimice, naturale §i agricole, notiuni de higiena.
b) Arte §i dexterltatl, Comune: muzica, caligrafia, desenul ~i modelajul, educatiunea
fizica. Speciale, la baieti: lucrul manual in ateliere; iar la fete: lucrul de mana §i gospodaria,
aceasta din urrna se va prevedea numai in mod practic.
29. Liceul lntreqeste cultura generala pentru a forma cugetarea proprie §i a constitui baza
necesara pentru studiile de specializare ce se var face in Universitate sau in scoalele speciale
superioare fara insa a incepe aceasta specializare din liceu. Liceul desavar~e~te in acela§
timp opera educativa inceputa in §Coala primara §i continuata in gimnaziu.
Materiile de studiu care se predau in liceu sunt:
a) materiile literare §i §tiintifice: religia, limba romana, latina, notiuni de limba §i cultura
elina, limba franceza, istoria universala §i istoria Romanilor, geografia generala §i geografia
Romaniei, filosofia, sociologia, economia politica cu dreptul constitutional §i administrativ,
matematicele, ~tiintele fizico-chimice §i naturale, higiena. Afara de limba franceza se va mai
invata §i o a doua limba moderna care va fi dupa §Coale: germana sau engleza.
b) Arte §i dexteritati. Comune: muzica, desenul artistic §i linear, educatiunea fizica.

236
Speciale, la baieti: lucrul manual in ateliere; iar la fete: lucrul de mana §i gospodaria; aceasta
din urrna se va preda numai in mod practic.
30. Ministerul lnstructlunll va alcatui programele de invatamant cari vor cuprinde dlstributia
materiilor pe clase §i gruparea lor in catedre, lnstructlunl metodice pentru fiecare materie §i
tabele analitice ale acestor materii. Programele vor fi astfel coordonate lncat sa raspunda
scopului liceului de a da cultura generala. Nurnarul maxim de ore pe saptamana pentru toate
materiile §i dexteritatlle nu va trece de 28 pentru gimnaziu §i 30 pentru liceu in fiecare clasa.
Pe langa obiectele de studii obligatorii dela art. 28 §i 29 se vor putea adauqa §i altele
facultative, limba ltaliana etc., dupa trebuintele scoalei §i posibilitatile de realizare.
31. Educatiunea rnorala constituie una din preocuparile de capetenle ale liceului. In afara
de tendinta educativa generala a materiilor de lnvatamant ce se predau in liceu, educatiunea
rnorala se va urmari prin lectii §i exercltli speciale, cu scopul de a cultiva lnsuslrlle sufletesti
ale elevilor, Iormandu-le deprinderii de viata clnstita, ordonata §i dlsclptinata, necesara omului
§i cetateanulul,
32. In programele de invatamant ale scoalelor secundare va figura religia ca materie de
studiu. Organizarea acestui studiu se face de Ministerul lnstructlunll, in lnteleqere cu
autoritatlle religioase respective, in ceea ce priveste chestiunile de programa §i manualele de
tnvatarnant. Pentru predarea religiei elevilor apartinand altor culte decat religiei ortodoxe §i
greco-catolice romane, se pot concentra la un loc elevii mai multor clase din aceeas scoala,
sau dela mai multe scoale secundare din aceeas localitate, in cazul cand nurnarul acestor
elevi pe clase este prea mic.
33. Educatiunea flzlca va figura in programele de invatamant ale scoalelor secundare de
baieti §i de fete, cu un nurnar de patru ore pe saptamana de fiecare clasa.

SECTIUNEA Ill
Personaluldidactic al scoalelor secundare

CAPITOLUL VI
condttluntle de numire. Modul de recrutare

A. Dlspozltlunl generale
34. Materiile de studiu din invatamantul secundar se predau de profesori §i rnaestrt.
Profesorii predau materiile de tnvatarnant teoretic, iar rnaestrii predau invatamantul artelor §i
al dexterltatllor,
Profesorii §i maestrli sunt provizorii sau definitivi. Provizorii sunt cei nurnitl in baza
examenului de capacitate; ei pot deveni definitivi dupa 3 ani de functlonare, conform
dlspozltiunllor art. 63. $i unii §i altii se numesc titulari.
Catedrele neocupate de titulari pot ti ocupate de suplinitori.
35. In liceele de fete, corpul didactic cu exceptiunea profesorilor de religie, va fi format
numai din profesoare §i maestre femei.
In gimnaziile de baieti. profesorii §i rnaestril de dexteritati - afara de religie §i gimnastica -
pot fi §i femei, in lipsa barbatilor, in cursul superior al liceului, insa, numai barbati.
Dispozitiunile de mai sus nu se aplica scoalelor particulare cu drept de publicitate pentru
profesorii barbati §i femei cari se gasesc functionand in momentul promulqaril legii de fata.
36. Pentru ca cineva sa fie numit profesor sau maestru trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditiuni:
a) Sa fie cetatean roman;
b) Sa fie major §i sa se bucure de drepturile cetatene§ti §i de o buna reputatie;
c) Sa nu fi suferit nici o condamnare penala care ar atrage sanctiunea corectionala;
d) Barbatii sa fi satisfacut legea recrutarii;
e) Sa fie absolvent al invatamantului secundar cu diploma legala (bacalaureat sau titlul
echivalent cu bacalaureatul: certificat de maturitate sau vechiul certificat de absolvire);
f) Sa aiba studiile de specialitate §i examenele de capacitate prevazute in articolele
urmatoare conform cu specialitatea careia se destina;
g) Sa cunoasca bine limba romana;

237
 h) Sa nu fie atinse de vreo boala sau vreo infirmitate lncornpatlbita cu functiunea de
profesor.
37. Membrii corpului didactic secundar sunt functlonari publici; fiindu-le aplicabile acele
dispozitiunl generale din partea I-a a statutului funcfionarllor publici cari nu sunt modificate prin
dispozitiunile speciale ale legii de fata.

B. Dlspozltlunl speciale
a) Profesorii
38. Pentru ca cineva sa devlna profesor de invatamant secundar (gimnaziu sau liceu},
trebuie ca pe langa condtlunlle generale dela art. 36 sa fie doctor sau llcentiat al unei facultati
de litere sau de stlinte, cu diploma legal recunoscuta, sa fie absolvent al unui seminar
pedagogic i;;i sa fi trecut cu succes un examen de capacitate pentru eel putln o materie
prlnclpala i;;i doua materii secundare. Candldatil la catedrele de stilnte fizico-chimice i;;i
naturale vor prezenta i;;i un certificat ca sl-au lnsuslt tehnica experirnentala trnpusa prin
programele tnvatarnantulut secundar.
Ca materie principata nu poate fi aleasa decat una din materiile cari figureaza in
programa liceului (curs superior), cu exceptia dreptului i;;i economiei politice; acestea nu pot fi
alese decat ca materii secundare.
Una din materiile secundare poate fi tnlocuita printr'o arta sau dexteritate, in cazul cand
candidatul a absolvit scoala respectiva.
Pentru materiile facultative modul de recrutare a profesorilor se va indica prin
regulament.
Nu se admit angajamente de profesori cu contract.
Profesorul de higiena va trebui sa fie in licee medicul scoalei.
39. Examenul de capacitate se trece intre 15 lanuarie i;;i 15 Aprilie, in sesiuni anuale, la
una din unlversltati, prin rotatle, inaintea unei comisiuni numite de Ministerul lnstructiunli.
Comisiunile se numesc pe trei ani i;;i sunt formate din cate 5 membri, din cari: 2
profesori sau agregati definitivi dela una din Universltati, doi profesori de liceu, licentiati sau
doctori, cu o vechime de eel putin cinci ani cu titlul definitiv i;;i al cincilea, un profesor
universitar pentru pedagogie.
Membrii vor fi alesi astfel lncat comisiunea sa poata examina trei speclalltef asociate.
40. Examenul de capacitate consta din probe scrise, colocvii i;;i probe practice pedagogice;
pentru speclalltatile i;;tiintifice cari cornporta lucrari practice, candidatil vor trece i;;i o proba de
laborator.
Probele se noteaza cu note numerice de la 1-10. Pentru a obtine nota medie a
examenului de capacitate, aceste note se aduna intre ele, adauqandu-se i;;i nota de absolvire
a Seminarului pedagogic cu 1/2 coeficient.
Se considera ca resplnsi candldatli cari la specialitatea princlpala au obtinut nota medie
tnterloara lui 7,50, iar la cele secundare o nota medie inferioara lui 7.
41. Rezultatul flecarul examen de capacitate se aproba de Ministerul lnstrucfiunil dupa
cercetarea Consiliului Permanent. Anularea unui examen se poate face numai pe baza
avizului conform al Consiliului Permanent pentru grave abateri dela dispozitiunile legii ~i
regulamentului; in acest caz se va tinea imediat un nou examen de capacitate.
42. Candldatil reusiti dobandesc o diploma de capacitate, in care sunt indicate materiile
trecute, cu mediile i;;i cu numarul de clasificare.
Ministerul lnstructlunii tntocrneste tablouri de capacitate pe sesiuni i;;i materii, in cari
candidatll reu~iti vor fi trecuti in ordinea de clasificare, cu mediile lor. Tablourile se vor publica
in Monitorul Oficial ~i in Buletinului Ministerului lnstructiunll in cursul lunii Mai ~i servesc la
numirile de profesori titulari ce se fac pe 1 Septemvrie ce urmeaza.
Candidanl tnscrisl pe tablou, cari nu au fast nurniti in cursul anului la o catedra vacanta,
vor fi retnscrlsi in anul urmator in tablou inaintea celor reuslti cu aceeai;; medie. Reuslta la un
examen de capacitate da dreptul celui reusit sa fie inscris in tabloul materiei respective ~ase
ani consecutivi.
inscrierea pe tabloul unei materii principale este aceea care da candidatului drept la
numire, indicand anul ~i ordinea lui de clasificare.
Un candidat se poate prezenta numai de trei ori la examenul de capacitate.

238
43. Profesorii de religie se recruteaza in condltiunlle aratate la art. 38, cu deosebirea ca
acestora Ii se cere sa alba doctoratul, sau llcenta in teologie, sau diploma de absolvirea
studiilor superioare teologice ale confesiunii respective, avand in acest caz la baza diploma de
bacalaureat sau de maturitate. Ei pot fi dlspensati de a trece examenele de capacitate pentru
alte materii in atara de religie. Acesf profesori trebuie sa fie preoti hirotonltl, insa nu var putea
indeplini functiunea de parch §i nu var putea servi decat la bisericile cu eel putin doi preoti in
localltatile unde au §i catedra.
44. Profesorii de religie pentru alte confesiuni decat cea crestina ortodoxa, profesorii de
materii facultative, precum §i cei de limbi minoritare se recruteaza prin concurs publicat de
Ministerul lnstructlunil pentru catedrele cari au capatat stabilitate, in conditlunlle ce se
precizeaza prin regulament.

b) Mae~trii
45. Pentru a deveni maestru de rnuzlca, desen §i caligrafie §i educatiune fizica candidatul
trebuie ca, pe langa condltlunlle generals dela art. 36 sa indeplineasca §i pe urrnatoarele:
a) Sa fie absolventul unei instltutiunl superioare de cultura speciala, aslmilata cu
tnvatarnantul universitar, avand o diploma echlvalenta cu licenta;
b) Sa fie absolvent al Seminarului pedagogic;
c) Sa fi trecut cu succes un examen de capacitate.
Pentru indeplinirea condltlunli dela litera a, se infiinteaza pe langa conservatoare §i
scoalele de belle-arte, sectlunl normale pentru preqatirea rnaestrllor respectivi, iar pe langa
Unlversltati cate un institut de educatle fizlca.
Maestri recrutati in aceste condltluni var purta titlul de profesori.
46. Examenul de capacitate pentru acesti maestri se depune in fata unor comisiuni
intocmite din 3 membri, dintre cari 2 profesori dela scoalele speciale, respective, unul dintre ei
putand fi inlocuit printr'un maestru de liceu, cu vechime de eel putin 5 ani ca definitiv, al treilea
membru va ti un profesor de pedagogie.
Examenul consta din probe scrise §i practice de specialitate §i probe practice pedagogice.
Media de clasificare se calculeaza dupa normele de la art. 40.
Candldatii reusltl var fi tnscrisl pe tablourile de capacitate intocmite dupa prevederile
art. 42. Var fi 3 tablouri: unul pentru muzica, altul pentru desen §i caligrafie, al treilea pentru
educatiunea flzlca. Ei dobandesc diploma de capacitate ca maestru §i var putea preda
materiile specialltatilor lor la arnandoua ciclurile scoalel secundare.
47. Pana la formarea maestrllor in conformitate cu dispozltlunea din art. 45-46, predarea
artelor §i dexterltatilor va putea fi lncredintata §i la rnaestrli cari indeplinind conditiunile
generale aratate la art. 36, lit. a, b, c, d, g §i h, mai indeplinesc §i pe urrnatoarele:
a) Sa fie eel putin absolvenf de liceu;
b) Sa fi absolvit o scoala de specialitatea respectiva cu caracter eel putin de
invatamant liceal;
c) Sa posede un certificat de practica pedagogica, facuta timp de un an pe langa un
maestru definitiv de specialitatea respectiva dela un liceu, liberat prin directla liceului;
d) Sa fi trecut cu succes probele unui concurs special, instituit de Ministerul
lnstructlunil in condltlunlle ce se var specifica prin regulament.
Candldatli reu§iti la acest concurs var dobandi cate un "Certificat de capacitate pentru
rnaestrt" valabil timp de 3 ani, pentru numirea in specialitatea respectiva.
48. Pentru a deveni maestru de lucrul manual la §Coalele secundare de baieti, maestra de
lucru de mina sau de gospodarie la §Coalele secundare de fete, candidatii trebuie sa
Tndeplineasca conditiunile generale dela art. 36 litera a, b, c, d, g, h, precum §i urmatoarele
conditiuni speciale:
a) Pentru lucrul manual la baieti, sa aiba diploma de absolvire a unei §Coale normale
§i a unei §Coale de meserii de grad liceal;
b) Pentru lucru de mana la fete, sa aiba diploma de absolvire a unei §Coale
profesionale de gradul II;
c) Pentru gospodarie la fete, sa aiba diploma de absolvire a unei §Coale normale sau
a unei §Coale profesionale de gradul II, precum §i certificatul de absolvire a unei
§Coale normale de menaj.

239
 Pe langa aceste titluri pentru toate aceste speclalltatt, candldatil vor trebui sa treaca un
examen de capacitate dupa modalitatile ce se vor prevedea in regulament.
Vor fi 3 tablouri de capacitate pentru aceste specialitati: unul pentru lucru manual la
scoalele de baieti, al doilea pentru lucru de mana, la scoalele de fete §i al treilea pentru
qospodarie.
Predarea lucrului de mana §i a gospodariei la gimnaziile de fete se face de o aceeas
rnaestra, nurnita de pe tabloul de capacitate de gospodarie.
49. Daca un candidat inscris in vreuna din tabelele de capacitate, inainte de a fi numit
profesor sau maestru, da dovada de imoralitate sau de purtare nedernna, el va fi sters din
tabela de catre Ministru, in urma hotararll motivate a Consiliului lnspectorilor Generali,
aprobata §i de Consiliul Permanent.
50. Fiecare membru al corpului didactic secundar va avea un stat personal de serviciu tlnut
in triplu exemplar: unul la scoala, altul la inspectoratul regional §i altul la Minister.
Statul personal cuprinde toate datele personale, §i de serviciu, precum §i toate
constatarlle facute de organele de control asupra activltatli profesorului.

CAPITOLUL VII

Alcatuirea catedrelor. Transferarlle. Numirea. Definitivarea ti trecerea in pensie a

profesorilor §i rnaestrllor din invatamantul secundar

A. Alcatulrea catedrelor
51. Materiile de studiu, ce se predau in licee §i gimnazii, se grupeaza in catedre.
Compunerea catedrelor se tntocrneste prin programele de studii cari fixeaza orele §i clasele
ce compun o catedra,
Catedrele sunt alcatuite pe cat posibil din ore dela o slnqura scoala §i de o sinqura
materie. Orele de completare sau suplimentare se pot da §i la o alta scoala secundara din
localitate.
Orele de studii, negrupate in catedre sunt alipite pe langa catedrele existente ca ore
complementare sau suplementare, in raport cu obligatia de serviciu a profesorului respectiv,
sau se ocupa de suplinitori. ln bugetul anual ele figurea'za cu cifre globale.
Cand, prin lnfllntarea de clase noui, sau din alte cauze prevazute de lege, nurnarul
orelor negrupate creste asa tncat sa poata forma o catedra noua sau mai multe, Ministerul
lnstructlunil, luand avizul organelor legale, dispune de lnfllntarea noilor catedre prin deciziune
mlnlsterlala. Astfel infiintate, catedrele trebuesc inscrise in buget, dupa care apoi se
procedeaza la ocuparea lor prin profesori titulari. In nici un caz nu se pot alcatui catedre noui,
mai inainte de a se fi completat catedrele existente de specialitatea respectlva sau de
speclalltatile inrudite in aceea§ localitate, nici nu se poate reduce din orele unei catedre legale
spre a se forma catedre noui, nici nu se pot alcatul catedre din mai putin de 12 ore la materiile
de studiu, din 15 ore la dexteritatl.
52. Catedra de baza a unui profesor titular definitiv nu se poate schimba, decat in caz de
transformarea scoalei prin adauqlrea sau reducere de clase, ori in caz de modificarea
programelor. Orele complementare sau suplementare anexate catedrei, pot fi insa modificate
prin repartitle anuala, dupa trebuintele orariului.
53. Catedrele de religie dela scoalele secundare se vor ocupa prin profesori, cind sunt
formate din nurnarul legal de ore. Cand nurnarul orelor de religie nu este suficient pentru a
constitui o catedra, predarea lor se lncredlnteaza, prin suplinire, uni preot din localitate, avand
la baza preqatlrea prevazuta la art. 43, cu titlul de catihet.

B. Transferarlle personaluluididactic
54. in fiecare an la 1 Aprilie, Ministerul Instructlunii publica prin Monitorul Oficial §i Buletinul
Ministerului lnstructlunli tabloul catedrelor vacante din invatamantul secundar. Doritorii de a
ocupa, prin transferare, una din catedrele vacante, vor petltiona la Minister in termen de o
luna dela data publlcatiunll mdlcand eel mult trei din locurile vacante pe cari ar dori sa le
ocupe; in ordinea de preferlnta, dar putand sa adauge - in mod suplimentar - inca doua locuri

240
nepublicate, pentru cazul cand ele ar deveni ulterior vacante.
Orele suplimentare, negrupate in catedre bugetare, nu se publica vacante; ele rarnan la
dispoz~tia Ministerului pentru a servi ca ore de completare, suplementare sau de suplinire.
55. lntre 1 - 31 Mai, Ministerul lnstructiunll face transferarlle,
Pentru ca un candidat sa poata fi transferat, trebuie sa alba in favoarea sa
recornandatia rnotlvata a Consiliului lnspectorilor Generali ai tnvatarnantulu' secundar, data pe
baza cercetarli statului personal al profesorului sau maestrului, ellmlnandu-se candldatil cu
pedepse disciplinare neprescrise sau neradiate.
in cazul cand sunt mai multi candldati pentru acelas loc se vor lua in conslderatie in
ordinea de prefertnta:
a) Profesorii sau maestrli dela scoalele din aceeas localitate;
b) Profesorii sau maestrli cu note superioare obtlnute la lnspectiunl §i inscrise in
statul lor personal, precum §i cu o activitate §tiintifica §i didactlca recunoscuta;
c) Profesorii sau maestrli cari au o nota medie de clasificare mai mare la examenul
de capacitate;
d) Profesorii sau maestri! cari au soti sau interese materials in localitatea ceruta;
e) Profesorii sau maestril cu vechime de serviciu mai mare.
Catedrele devenite vacante prin transferarile efectuate pot fi §i ele ocupate in acelas
timp, prin transferarea profesorilor sau rnaestrilor cari le-au cerut in mod suplimentar, §i dupa
aceleasi norme dela alineatul precedent.
56. Un candidat nu poate fi transferat la o catedra de liceu (curs superior) decat daca eel
putin doua treimi din orele catedrei vacante apartin materiei pe care a trecut-o ca princlpala.
Restul orelor poate fi §i din specialitatea secundara, sau din alte materii pentru care candidatul
a trecut examene in Universitate.
La catedrele de gimnazii pot fi transferati §i profesorii cari au trecut obiectul catedrei ca
materie secundara, cu drept de preferinta, pentru cei ce-1 au ca materie princlpala.
57. Transferurile se fac pe ziua de 1 Septemvrie prin decizie mlnlsterlala; ele se cornunlca
profesorilor eel mai tarzlu la 1 August §i se publica in Buletinul Ministerului lnstructlunli.

C. Numirile personaluluididactic
58. intre 1-15 lunie, Ministerul lnstructlunll publica in Monitorul Oficial §i Buletinul
Ministerului lnstructiunii toate catedrele rarnase vacante dupa facerea transferurilor.
in ziua de 1' lulie, toti candldatil tnscrlsl pe tablourile de capacitate se vor prezenta la
Minister, sau i§i vor trimite cererile scrise la Minister inainte de aceasta data, pentru alegerea
catedrelor.
La alegerea locurilor se vor lua in conslderatie in mod strict:
a) Vechimea tabloului de capacitate;
b) Clasiflcafia
Dlspoziflunile inscrise la art. 56 relativ la transferari se vor observa intocmai §i la numiri.
Numirile se fac pe ziua de 1 Septemvrie, prin decizie minlsteriala §i cu titlul provizoriu.
Ele se comunica profesorilor eel mai tarziu la 1 August §i se publica in Buletinul Ministerului
I nstructlunil.
59. Numirile §i transferarile in invatamantul secundar nu se pot face decat la datele §i in
condltiunile prevazute in aceasta lege. Toate numirile §i transterarile cari se vor face fara
respectarea acestor dispozltluni, sunt nule de drept.
Functlonaril cari ar face, ar propune sau ar impiedica numiri §i transferuri impotriva
dlspozltiunilor legii sunt raspunzatori disciplinar catre Ministerul lnstructlunil §i baneste catre
partea vatamata prin actul lor ilegal.
Numirea profesorilor titulari de religie se va face de Ministerul lnstructiunll depe tabloul
respectiv, cu asentimentul chiriarhului eparhiei respective. Acesta nu va putea refuza
conslrntamantut sau decat pentru motive de ordin dogmatic sau moral.
60. Nu se pot ocupa cu profesori titulari decat catedrele tnfiintate in conformitate cu art. 51
§i inscrise in buget. Orice numire facuta la o catedra creata in mod nelegal e nula de drept, iar
Ministerul lnstructiunii poate anula oricand in fapt numirea, fara nici o obligatiune sau
raspundere civila fata de profesorul a carei numire s'a anulat.
61. Numirile de suplinitori §i repartizarea orelor complementare se propun de inspectorul-

241
sef al regiunii la inceputul flecarui an scolar §i pe durata acestui an §i se aproba de Minister; ei
trebue sa fie licentiatl sau diplornatl ai scoalelor speciale.
Suplinitorii pot fi revocatl de Minister in cursul anului scolar pe baza unui raport motivat
al unui inspector general sau regional.
62. Profesorul sau maestru, odata numit, este obligat sa functioneze 3 ani la catedra aleasa
§i numai dupa acest termen are dreptul la transferare sau detasare. Se excepteaza dela aceasta
acei profesori §i maestri cari obtin detasarea in condi\iunile dela art. 83, alin. II §i Ill.

D. Definitivareamembrilorcorpului didactic
63. Dupa trei ani de provizorat, servlf in mod efectiv la catedra, profesorii §i maestri! cari
au dat dovezi de exactitate, aptitudine, moralitate §i constlinta in indeplinirea datoriei lor, vor fi
definitivi. Pentru aceasta ei sunt supusl in timpul provizoratului lor la lnspectluni speciale din
partea organelor de control ale Ministerului lnstructlunli cari consernneaza constatarlle lor in
rapoarte ce sunt inaintate Ministerului la fiecare srnr§it de an. Dupa trecerea perioadei de 3
ani, Consiliul lnspectorilor Generali este dator sa-§i dea avizul in timp de eel mult un an,
asupra flecarul profesor provizoriu, pe baza acestor rapoarte anuale, cerandu-se §i avizul
directorului scoalel.
Daca raportul inspectorilor generali nu e favorabil, acordarea titlului definitiv se arnana
pentru un an.
Daca definitivatul e refuzat de 3 ori consecutiv unui profesor, el pierde dreptul la
definitivat.
Daca avizul este favorabil, Ministerul acorda profesorului sau maestrului titlul definitiv
prin decret regal.
64. Profesorii sau maestrf titulari provizorii, cari se dovedesc incapabili, imorali sau
vatarnatori scoalel, vor fi lndepartatl din invatamant de Ministru chiar §i inainte de termenele
aratate mai sus, in urma avizului conform al Consiliului Permanent al lnstructlunii, dat pe baza
referat~lui motivat al Consiliului lnspectorilor Generali ai Invatamantulul secundar.
In cazul cand cauza lnvocata impotriva profesorului sau maestrului e numai
incapacitatea sau neglijen\a, Consiliul Permanent poate recomanda Ministerului sa mai
acorde profesorului sau maestrului tnca un "an de indreptare".
Daca nici dupa acest an nu vine indreptarea, profesorul sau maestrul este revocat de
Ministru, pe baza avizului conform dat de Consiliul Permanent §i nu va mai putea reintra in
corpul didactic.

E. Trecerea la pensie a personaluluididactic

65. Membrii corpului didactic secundar i§i reguleaza drepturile la pensie conform legii
generale de pensiuni.
Ei pot fi pusl in retragere din oficiu de Ministerul lnstructiunii pentru a-sl regula
drepturile la pensie, in urrnatoarele cazuri:
1. Cand implinesc varsta de 65 ani.
2. Pentru incapacitate profeslonala.
3. in caz de boala (infirmitate, vitll, boala cronlca), cari le face imposlbila indeplinirea
functiunii lor sau ii face periculosl pentru sanatatea copiilor.
66. ' in luna lanuarie a flecarui an, fiecare inspector regional, va alcatul tabloul cu membrii
corpului didactic secundar din regiunea sa, cari cad in categoriile aratate in art. precedent.
Tabloul cu membrii cari intra in categoria a doua e inaintat Consiliului lnspectorilor
Generali, iar tabloul cu cei din categoria a treia e inaintat comisiunii medicale a Ministerului
lnstructlunll spre a-§i da avizul. Lucrarlle se trimit in urma comisiunii medicale prevazute in
legea generala a pensiilor.
Dupa ce §i aceasta comisiune i§i da avizul motivat pentru fiecare caz in parte, Ministrul
se pronunta, avand pentru aceasta avizul conform al Consiliului Permanent. Consiliul
Permanent poate hotar! noui cercetarl §i investiga\iuni inainte de a se pronunta.
67. Profesorilor §i rnaestrllor care au suplinit catedra de titulari aflati in concediu, Ii se vor
considera ca ani de pensie anii servi\i ca suplinitori, daca varsa la Stat retinerile cuverite.

242
 CAPITOLUL VIII
Drepturile~i datoriile corpului didactic secundar.
Concedii.Detasarl,

A. Drepturi~i datorii
68. Toti membrii titulari ai corpului didactic secundar din scoalele Statului se bucura de
drepturile acordate prin lege. Ei sunt inamovibili, neputand fi detasati, permutati, suspendati
sau exclusi din invatamant, decat in conformitate cu prescrlptiunlle legii de fata.
69. La intrarea in functiune, membrii corpului didactic, titularii depun jurarnant de credinta §i
respect Regelui, Constltutiunll §i legilor tarii.
70. Membrii corpului didactic secundar sunt datori:
1. Sa se conformeze in toata activitatea lor [urarnantului depus.
2. Sa frecventeze regulat scoala dand exemplu de ordine, punctualitate §i staruinta
pentru educatiunea §i instructlunea elevilor ce le sunt tncredintati.
3. Sa cunoasca §i sa aplice legile §i regulamentele, programele §i lnstrucfiunile
autoritatilor scolare.
4. Sa alba atat in scoala cat §i in societate o purtare dernna.
5. Sa loculasca in comuna unde au catedra.
71. Membrii corpului didactic nu pot exercita nici un fel de cornert §i nici vreo alta
ocupatiune lncompatlblla cu demnitatea functlunii lor.
Este incompatibilitate intre functlunea de profesor sau maestru §i profesiunea de
advocat, respsctandu-se drepturile ca§tigate.
Profesorii §i maestrll din invatamantul secundar nu pot avea in acelas timp o alta
catedra sau functiune, perrnanenta sau ternporara lntr'o alta localitate decat aceea unde au
catedra. Nu se pot acorda profesorilor §i rnaestrllor concedii ori detasart spre a Ii se inlesni
acest cumul.
Membrii corpului didactic secundar nu vor putea fi asoclati, directori, profesori sau
repetitori, in institute private unde se afla scolari cari frecventeaza scoala in cari §i
functioneaza §i nici lectiunl private sau repetitluni nu pot da la asemenea scolari.
72. Profesorii §i maestril definitivi de curs secundar pot ocupa mandate elective: deputati,
senatori, consilieri comunali §i judetenl, primari, ajutori de primari §i membri in deleqatia
permanents: ei pot fi nurniti in functiune de mlnlstri, secretari generali §i preteen; pot fi
lnsarclnatl cu indeplinirea functiunllor administrative §i de control in Ministerul lnstructlunil, cu
restrlcnuntle prevazute la art. 81 relativ la concediile necesitate de indeplinirea acostor
lnsarcinari.
73. in afara de catedra sa, profesorul §i maestrul pot sa aiba ore suplimentare sau sa
suplineasca alta catedra; el nu poate insa sa mai alba inca o catedra ca titular, fie la o scoala
dependents de Ministerul lnstructiunii, fie la o scoala dependenta de alt Minister.
74. Grice absenta nemotivata dela orele de cursuri, dela conferinte, dela serbari §Colare §i
in genere dela oricare din indatoririle impuse membrilor corpului didactic prin legile §i
regulamentele §Colare, atrage dupa ea o retinere din retributiune, proportionala cu timpul
absentei.
Pentru absentele nemotivate facute in cele dintii §i cele din urma 15 zile ale anului §Colar,
retinerea va fi indoita, putandu-se aplica, in caz de recidiva §i alte pedepse disciplinare.
Profesorul sau maestru, care fara sa aiba concediul aprobat sau fara imprejurare de
forta majora, apreciata de Minister, a lipsit nemotivat in cursul unui an §Colar dela 30 de ore
de lectiuni sau de lucrari obligatorii, va fi considerat demisionat din invatamant.
75. Profesorii §Coalelor secundare sunt datori sa faca un minimum de 15 ore de curs pe
saptamana. in cazul cand catedra profesorului e formata dintr'un numar mai mic de 15 ore pe
saptamana, el va fi obligat sa primeasca ore complementare din specialitatile sale, sau din
materiile licentei cari ii vor intregi catedra, pana la maximum legal. in cazul cand catedra
bugetara a profesorului e formata dintr'un numar mai mare de 15 ore, plusul de ore este
obligator §i se socote§te ca ore suplimentare.
Dupa 20 de ani de serviciu efectiv la catedra, obligatiunea saptamanala a profesorului
titular se reduce la 12 ore: intre ace§ti 20 de ani buni pentru reducerea obligatiunii, se vor
socoti §i anii serviti ca suplinitori titrati. precum §i aceia in cari profesorul a fost intrebuintat in

243
functiuni administrative scolare, de control scolar, sau chemat sa indeplineasca funcfiunlle 9i
lnsarclnarlle prevazute la art. 72.
Orele complementare, anexate de drept unei catedre, pot fi date la clasele bugetare 9i
extrabugetare dela orice fel de scoata secundara din localitate.
Se vor socoti printre orele servite de profesori, in afara de orele de curs propriu-zise:
a) Orele de educatle ale profesorului diriginte;
b) 0 era de pregatire a materialului de dernonstratn 9i experiente ale profesorului de
9tiinte fizico-chimice 9i naturale la scoale a carer dotatlune permite 9i tndreptateste aceasta.
76. Mae9trii 9i maestrele de arte §i de dexteritatl dela orice scoala secundara sunt obligati
sa predea 18, respectiv 15 ore pe saptamana.
Maestrele de gospodarie 9i rnaestrti de lucrul manual dela scoalele secundare sunt
obliqatl sa predea 24, respectiv 20 ore pe saptamana; cei cari au la baza bacalaureatul 9i o
scoala superioara de specialitate respectiva vor avea obligatia de 20 ore, respectiv 16.
in cazul cand catedrele rnaestrilor sunt formate dintr'un nurnar de ore mai mare decat eel
aratat mai sus, plusul de ore este obligator pentru maestru §i se socoteste ca ore suplimentare.
77. Afara de orele suplimentare anexate de drept catedrei, profesorul sau maestrul mai
poate primi 9i un nurnar de ore suplimentare dintre cele negrupate in catedra, Ele i se acorda
de Ministru sau de lnspectorul-sef al regiunii prin repartitia anuala. in nici un caz nurnarul total
al orelor saptarnanale suplementare, fie bugetare, fie extrabugetare ale unui profesor sau ale
unui maestru nu poate trece de 2/3 din nurnarul orelor obligatorii.
78. in afara de lectiunlle catedrei lor profesorii 9i rnaestril sunt obliqatl sa indeplineasca
lucrarile necesitate de educatie 9i disciplina elevilor, sa participe la toate tucrarile cerute de
specialitatlle catedrelor lor §i de buna functionare a scoalei, precum 9i la orice tnsarclnari scolare
date de Minister in legatura cu specialltatile lor; aceste lucrari se vor prevedea in regulament.
Distribuirea acestor lucrari se va face de Minister, de directorul sau de consiliul scolar
al scoalei respective. Pentru examenele elevilor pregatiti in particular, examenele de
bacalaureat, precum 9i pentru acele lnsarcinarl cari necesita deplasarea profesorului sau a
maestrului in alta localitate el va fi indemnizat dupa normele din regulament.
Timpul necesitat de participare la examene, consilii 9i anchete, la solernnitaf 9i serbari,
la conducerea sau inscrierea elevilor la serviciul religios, la excursiuni sau preqatlrea
expozltillor, intra in obligatia de serviciu a profesorului ~i nu va fi retribuit in mod suplimentar.

B. Concedii. neplasar].
79. Nici un membru al corpului didactic nu poate lipsi de la scoala fara concediu aprobat;
concediile se acorda:
a) Pentru boala personala:
b) Pentru boala contaqioasa in familie;
c) Pentru cazuri de forta rnaiora apreciate ca valabile de catre Minister;
d) Pentru indeplinirea obliqatlunilor militare ~i cetatenestl:
e) Pentru completarea studiilor lntr'unul din orasele universitare din tara sau
strainatate, precum la eel mult patru ani, in tot cursul carierii profesorului;
f) Pentru indeplinirea unui mandat electiv sau a uneia din functiunile prevazute la
art. 72. Cazurile de boala se constata de un medic oficial din localitate, cand boala
nu reclama un concediu mai mare de 2 luni. Ministerul prin organele sale de
control 9i sanitare, poate verifica aceste cazuri.
Concediile medicale mai lungi de doua luni, se vor da pe baza constatarilor facute de
medicii inspectori sanitari ai Ministerului lnstructiunii, sau cu avizul comisiunilor medicale
regionale sau centrale.
Concediile pana la un total de 5 zile intr'un intreg an 9colar se aproba de directorul
9coalei. Cele ce nu tree de o luna se aproba de inspectorul regiunii respective. Concediile ce
tree peste acest termen se aproba de Minister.
Concediile dela litera e se dau pe baza avizului Consiliului lnspectorilor Generali.
Profesorii 9i mae9trii nu pot face ore extrabugetare cand sunt in concediu dela orele
bugetare.
80. Membrii corpului didactic secundar pu9i in concediu pentru cazuri de boala bine
constatate primesc leafa, gradatia 9i accesoriile in timpul cand sunt bolnavi, in modul urmator:

244
 Pentru cazurile de boala pana la 6 luni, ei primesc leafa, gradatia lntreaqa §i
accesoriile, afara de cei atin§i de tuberculoza cari le primesc pe timp de un an.
Pentru alte trei luni de concediu ei primesc % din retributiune.
Dupa 9 luni de concediu de boala in cursul unui an, iar pentru tuberculosi dupa 15 luni,
membrii corpului didactic secundar sunt trecuti la pensie, sau pusi in disponibilitate, cu dreptul
de reintegrare dupa vindecare, cu formele prevazute la art. 91.
Pentru absentele cauzate de boala contaqloasa in familie, de indeplinirea obllqatlunllor
cetatenestl §i pentru cazuri de forta rnalora, membrii corpului didactic secundar primesc leafa,
gradatia tntreaqa §i accesoriile.
Pentru toate celelalte motive de concediu, profesorul sau maestrul va primi gradatia §i
25% din leafa de baza,
81. Membrii corpului didactic secundar, cari in cursul carierii lor var avea un total de 8 ani
de concedii obtlnute pentru orice fel de motive, afara de tnsarclnarile de control in invatamant,
obliqatiunl militare §i exercitarea unui mandat electiv, se var considera dernislonatl din
invatamant.
Timpul petrecut in concediul de boala, pentru studii, chemare in functiunile §i
tnsarclnarlle prevazute la art. 72, se socoteste ca valabil pentru gradatie §i pensie.
82. Dupa 1 O ani de serviciu efectiv §i regulat la catedra, profesorii §i maestrli pot beneficia
de o permisiune pentru o calatorie de perfectlonare in strainatate pe eel mult sase luni primind
in acest timp leafa tntreaqa a catedrei lor, cu toate accesoriile ei. Catedrele lor var fi suplinite
din oficiu. Aprobarea permisiunii se da Ministerului lnstructiunli, pe baza avizului Consiliului
lnspectorilor Generali §i in limita mijloacelor bugetare.
83. Profesorii din invatamantul secundar nu pot fi detasati la alte catedre din acest
invatamant, nici in posturile personalului ajutator din invatamantul superior (aslstenta, §efi de
lucrari, conferentiarl, bibliotecari etc.). Ei sunt obligati sa functioneze numai la catedrele unde
sunt titulari, cu exceptia celor chernati in posturi de control §i adrnlnlstrane scolara, in
conformitate cu Legea orqanizarf Ministerului lnstructlunli.
Profesorii secundari cari se gasesc functionand in momentul de fata ca detasati in
posturi de aslstentl, sef de lucrari §i conferentiari, pe cari le ocupa ca suplinitori, var putea
beneficia de prelungirea acestei detasari tnca eel mult doi ani dela punerea in aplicare a
acestei legi.
Membrii corpului didactic secundar, casatoritl, pot fi detasaf in alta localitate cu scopul
de a aduce pe unul din sotl in localitatea in care celalalt sot i§i are functiunea la Stat.
Aprobarea se va da de Ministru pe timp de un an scolar, cu dreptul de a se reinoi eel mult Inca
de doua ori pe acelas termen, dupa care nu se mai poate reinoi sub nici un motiv.
Aceasta detasare se acorda numai pentru a suplini catedre bugetare similare din
invatamantul secundar public, legalmente constituite §i aflate libere, nu tnsa pentru catedre
din invatamantul particular, nici pentru functluni din invatamantul de alte grade sau din alte
admlnistrafll publice ori private.

CAPITOLUL IX
Dlstlnctlunl ~i recompense

84. Membrii corpului didactic secundar, cari se var distinge printr'o activitate deosebita, atat
in scoala cat §i in afara de scoala, pe teren §tiintific, cultural §i educativ, pot primi din partea
Ministerului urmatoarele distinctiuni §i recompense:
a) Adrese de multumire publica;
b) Medalia "Rasplata muncii" pentru invatamant clasa II §i I;
c) O gradatie de merit de 25 la suta la ultima leafa de baza.
Aceste distinctiuni §i recompense se acorda in modul urmator:
a) Adresele de multumire semnate personal de Ministrul lnstructiunii, se acorda dupa
eel putin 3 ani de functionare, pentru deosebita sarguinta §i destoinicie aratata de
profesor sau maestru intru indeplinirea datoriei sale la catedra §i la lucrarile in
legatura cu aceasta;
b) "Rasplata muncii pentru invatamant" se acorda: clasa II dupa eel putin 5 ani, clasa
I dupa eel putin 8 ani, pentru deosebita activitate §Colara §i extra§colara §i pentru

245
 ridicarea nivelului cultural in localitatea unde se gase§te;
c) Gradatla de merit se acorda dupa eel putin 15 ani de cariera didactica, pentru
desfasurarea unei rodnice munci pe teren §tiintific §i pedagogic sau artistic, prin
publicatiuni de studii sau lucrarl de arta de un interes general.
Pentru acordarea dlstlnctlunilor dela lit. a §i b este nevoie: de un raport al inspectorului
regional respectiv sau al unui inspector general §i de aprobarea Ministrului. Pentru cea dela
litera c este nevoie de avizul conform al Consiliului Permanent dat in urma avizului Consiliului
lnspectorilor Generali. Gradatla de merit se da numai la eel rnult 10 la suta din totalitatea
profesorilor §i rnaestrilor titulari din invatamantul secundar din tara, cari au 15 ani de vechime.
lntaia repartizare a acestui procent de profesori (10%), recompensaf cu grada\ia de
merit, se va face in curs de 5 ani consecutivi.
Regulamentul va preciza conditlunile de detaliu al acordaril distlnctlilor §i
recompenselor.

CAPITOLULX
Pedepsele corpului didactic secundar. Prescrierea !!1i radierea pedepselor.
lndepartarea din invatamant. Suspendarea din invatamant
A. Pedepsele
85. Membrii corpului didactic secundari, cari var calca indatoririle ce le sunt impuse prin legi,
regulamente, sau dlspozltlunl ministeriale, var fi supusl, dupa gravitatea culpei lor, la una din
urrnatoarele pedepse:
a) Observatii; acestea nu se tree in statul personal;
b) Avertismentul confidential, cari se face cunoscut direct profesorului prin ordin scris;
c) Avertismentul public, cari se transmite profesorului prin direcmmea scoalei §i se
publica in Buletinul Ministerului tnstrucnunll;
d) Amenda cu pierderea salariului dela una pana la 10 zile;
e) Cenzura cu pierderea salariului dela 11 pana la 30 zile;
f) lntarzlerea cu un an sau doi a termenului de gradatie;
g) Suspendarea din post pe timp dela 2-6 luni, cu pierderea dreptului la intregul
salariu pe acest timp;
h) Transferarea din oficiu la o scoala din alta localitate;
i) Excluderea din lnvatamant dela 6 !uni pana la 2 ani. in timpul excluderii,
profesorul exclus nu mai face parte din invatamant; catedra sa va fi declarata
vacanta, iar la expirarea termenului de excludere se va tncredinta din oficiu
profesorului o catedra in alta localitate;
j) Excluderea pentru totdeauna din invatamant.
Suplinirea profesorilor suspendati sau exclusi pe timp marginit se va face din oficiu.
Ministrul poate aplica orlcarui profesor sau maestru pedepsele de la literele a, b, c sl d,
Cea dela litera d in urma unui raport motivat al inspectoratului regional sau al inspectorului
general. lnspectorul general poate aplica pedepsele dela literele a §i b, iar inspectorul §ef al
regiunii pe cea dela litera a. Celelalte pedepse se aplica de Ministru, pe baza hotararilor
comisiilor disciplinare, a carer constituire, cornpetenta §i functlonare sunt fixate prin legea de
organizare a Ministerului lnstructlunll.
Pedepsele se tnscriu in statul personal al profesorului Indata ce au rarnas definitive §i
nu mai pot fi modificate ulterior decat dupa prevederile paragrafului urmator.
Cele dela liiterele d pana la h inclusiv, sa dau prin deciziune rnlnisterlala, cele dela
literele i §i j prin decret regal.
86. Membrii corpului didactic cu grada\ie de merit, daca se fac vlnovaf de una din culpele
pedepsite cu pedepsele dela litera e in sus, pierd dreptul la aceasta grada\ie.
87. Profesorii de religie, cari sunt §i preotl, sunt supusi lnstantelor §i pedepselor disciplinare
prevazute in legea de fata. pentru abaterile cu caracter scolar. Pentru abaterile de ordin
moral, Ministerul lnstructiunli, osebit de calea dlsciplinara scolara va sesiza §i autorltatile
blsericestl. Pentru abaterile de ordin dogmatic, ei var fi supusl judecatii autoritanlor biserlcesti,
Daca pedepsele aplicate de autoritatile blserlcesf var fi fast indepartarea din serviciu sau

246
caterisirea, ele se vor aplica in mod automat ~i in ce prlveste catedra din tnvatamant, lndata
ce sentinta devine definitva.

8. Prescrierea~i radierea pedepselor

88. Profesorii ~i maestrli condamnati cu pedepsele dela literele d-i pierd dreptul de a ti
perrnutatl, dupa cererea lor, intr'un interval de timp determinat dupa cum urrneaza: pe timp de
un an dela pronuntarea pedepselor dela literele d ~i e; pe trei ani pentru cele dela literele f ~i
g; pe cinci ani, pentru cele dela literele h ~i i. Dupa expirarea acestor termene, pedeapsa se
consldera ca prescrlsa in ceea ce prlveste aceasta tnterdictiune.
Cand pedepsele aratate in acest articol au fast aplicate profesorilor provizorii, ei nu pot
obfine titlul definitiv decat dupa ce pedeapsa a fast prescrisa. in acest caz, anii necesari pentru
prescrierea pedepsei se adauqa pe langa anii de provizorat prevazuf la art. 63 al legii de fata.
89. Pedepsele dela literele b-i pot fi radiate de Ministru, pe baza avizului Consiliului
lnspectorilor Generali, cand intr'un interval de timp dela pronuntarea lor, profesorul sau
maestrul nu s'a mai facut pasibil de nici o alta pedeapsa. Pentru pedepsele dela b ~i c,
radierea se poate face dupa un an, pentru cele dela d §i e dupa trei ani, pentru cele dela f, g,
h, dupa cinci ani ~i pentru cea dela i dupa opt ani.
Prin radiere, pedeapsa se sterqe din statul personal al profesorului §i el recapata
dreptul de a primi dlstinctluni §i de a fi numit in functiuni administrative scolare.
Sumele retlnute din leafa profesorului pedepsit, nu-I vor fi insa restituite.
Daca lnsa, in urma radierii pedepsei, profesorul se va face din nou culpabil de o vlna,
care e pasiblla de o pedeapsa mai mare decat avertismentul, pedeapsa care i se va da va fi
eel putin egala cu pedeapsa radiata, oricare ar fi vina cea noua.
90. Daca impotriva unui profesor sau maestru, care in ultimii 5 ani nu a avut decat eel mult
o observatie, se va pronunta una din pedepsele prevazute la literele d, e, f, g, h; comisiunea
de judecata poate sa-sl exprime in sentinta sa avizul ca aplicarea acestei pedepse sa se
suspende, iar Ministrul poate, daca crede, sa uzeze de acest drept.
Suspendarea apllcarti pedepsei se decide numai in momentul apllcarli ei ~i se face pe
cinci ani.
Daca in acest interval profesorul nu se face vinovat de nici o fapta paslbila de o
pedeapsa mai mare ca observatia, pedeapsa se radiaza. in caz contrariu pe baza unui raport
motivat al unui inspector general, Ministrul poate dispune aplicarea pedepsei suspendate;
atara de aceasta, daca vina e paslbila de o pedeapsa mai mare, dispune retrimiterea
profesorului inaintea comisiunii disciplinare.

C. Reintrareain corpul didactic

91. Profesorii ~i maestrii exclusl definitiv din invatamant pe cale dlsciplinara, sau pusl in
disponibilitate pentru inaptitudine, conform, art. 64 §i 65, alin. 2, nu mai pot reintra in
tnvatarnant.
' Cei dernlslonatl voluntar sau demlslonatl din oficiu pentru neprezentare la catedra,
cumul, absents, concedii prea lungi, sau pentru a-sl regula drepturile la pensiune inainte de
limita de varsta obligatorie, pot reintra in invatamant timp de doi ani, cu titlurile ~i drepturile pe
cari le aveau in momentul leslril lor, daca nu sl-au regulat dreptul la pensiune. Pentru aceasta
e necesar avizul favorabil al Consiliului lnspectorilor Generali dat in urmna cercetarii statului
personal al profesorului §i aprobarea Ministrului.
Consiliul lnspectorilor Generali va fixa catedrele ce se vor tncredinta profesorilor
relntrati in tnvatamant,

D. Indepartarea din invatamant

92. Inceteaza de a mai face parte din corpul didactic profesorii ~i maestrii condarnnaf pentru
crime ~i delicte cari ar atrage interdlcfiunea corectionala, in cazurile prevazute de codul penal.
in timpul instructiunii sau judecatii, profesorii ~i mae~trii sunt suspendati de drept, in
urma interventiunii judecatorului de instructie; ei vor primi in timpul suspendarii 50 la suta din
retributiunea lor totala, socotindu-se atat leafa de baza, cat ~i gradatia.
Daca suspendarea, din cauze independente de vointa profesorului, trece de 6 luni,
profesorul suspendat va primi 60 la suta din retributia totala la care are dreptul.

247
 Achitarea unui profesor de instantele penale nu exclude judecarea lui §i eventual
condamnarea de lnstantele disciplinare, pentru prejudicii morale aduse invatamantului.
Suplinirea profesorului suspendat se face din oficiu.

E. Suspendareapreventiva din invatamant

93. Membrii corpului didactic, cari se vor fi facut vinovaf de grave abateri de ordin moral,
sau de actiune impotriva ordinei de Stat sau a intereselor tarii, fie in scoata, fie in afara de ea,
pot fi suspendati §i in mod preventiv pana la judecata penala sau disciplinara. Suspendarea
se pronunta de Ministru pe baza avizului conform al Consiliului Permanent in urma incheierii
Consiliului lnspectorilor Generali. Aceasta suspendare nu poate dura decat eel mult 30 de zile,
in care timp Ministrul este obligat sa defere cazul instantel competente. Dlspozltiuntle din art.
precedent privitoare la salarizare se aplica §i acestor profesori §i maestri.
Pentru cazurile deferite numai lnstantelor disciplinare ale Ministerului, aceste lnstante
trebuie sa se prorumte in eel mult 90 de zile.
Suspendarea provizorie se poate aplica pe acelas termen §i cu aceleasl forme §i
profesorilor loviti de boale grave cari ii fac improprii serviciului pe baza constatarii unui medic
oficial; in intervalul celor 30 de zile, Comisiunea rnedicala trebue sa verifice starea profesorului.

CAPITOLUL XI
Mijloacele de perfectlonare a membrilor corpului didactic secundar

94. Ministerul lnstructiunil va organiza §i convoca:

Conferintele de specialita\i pentru punerea la curent cu progresele §tiin\ifice ale
specialita\ii respective, cu literatura tehnlca §i cu metodologia ei, in diferite centre ale tarii.
Aceste conterinte se tin la intervale cat mai apropiate pentru fiecare specialitate §i var dura
cate 3 zile. Var fi chernati sa participe, in raport cu programa conferlntel, sau totalitatea
profesorilor §i maestrilor acelei speclalitati, sau numai o parte din ei.
Conferinte, cursuri §i lucrari practice pentru indrumarea directorilor, diriqlntllor §i
profesorilor lnsarclnatl cu educatia rnorala ~i disciplina elevilor §i pentru profesori de
psihologie, lnsarclnatl cu examinarea capacltatli §i aptitudinilor psihice ale elevilor.
Cursuri §i lucrarl practice de seminar §i de laborator sau atelier pentru retrnprospatarea
cunostintelor membrilor corpului didactic, cari sunt desemnatl in fiecare an pentru acest lucru
de Consiliul lnspectorilor Generali, pe baza rapoartelor de lnspectlunl sau dupa cerere proprie.
Aceste cursuri §i lucrarl practice se tln in toate centrele universitare sau in alte localltati in cari
sunt scoale dotate cu instalatlunile necesare acestor cursuri §i dureaza dela 1-3 luni.
Profesorii §i rnaestrii partlclpanti vor primi un ajutor de tntretinere §i vor fi suplinlti din
oficiu pentru eventualele lipsiri dela catedra lor.
Absentarea nemotivata dela aceste conferinte, cursuri §i lucrari practice, a celor
chernaf sa participe, e conslderata ca un refuz de serviciu legalmente datorit ~i atrage dupa
ea pedepsele prevazute de Ministru in mod progresiv, in raport cu timpul absent.

CAPITOLUL XII
Salariile corpului didactic secundar

95. Retrlbutiunile profesorilor §i maestrilor titulari din lnvatamantul secundar se compune

din doua partl: o parte fixa nurnlta leafa de baza §i una care creste progresiv cu anii de
serviciu, nurnlta grada\ie, la care se adauga accesoriile cuvenite orlcarui funcfionar al Statului.
96. Leafa de baza a profesorilor §i rnaestrllor de toate categoriile, recrutaf in conditiunile
art. 38-45 din prezenta lege §i cu obligatiile de serviciu prevazute la art. 75 §i 70 se va fixa
prin legea generala de salarizare a functionarilor publici.
Mae§trii §i maestrele, recrutati conform art. 47 §i 48 var fi retribuiti cu 75% din leafa de
baza a profesorilor. Cei cari au bacalaureatul ca §Coala de cultura generala §i o diploma de
invatamant superior pentru pregatirea lor speciala, var fi retribui\i ca profesorii, cu obligatia
prevazuta la art. 76.

248
 Profesorii de religie au aceleasl obliqatil §i primesc aceeasi retrlbutie ca profesorii.
Catihefii sunt platiti cu o cota de 1/2 din leafa de baza a profesorilor pentru fiecare ora tunara,
fara nici un adaus sau suplement.
97. Orele suplementare se platesc in plus, cu cota corespunzatoare, socotita la leafa de
baza cu gradatiile §i accesoriile sale.
Suplinitorii cari au studiile cerute pentru numirea profesorilor §i maestrilor titulari,
primesc aceea§ retributlune ca acestia, fara a avea dreptul la gradatie.
Acei fara titluri primesc leafa rnlcsorata cu 25 la suta, Aceasta dispozitie se aplica atat
suplinitorilor de catedra cat §i suplinitorilor de titulari. In cazul cand suplinirea se face prin
profesorul titular al unei catedre, orele suplinite i se vor platl ca ore suplimentare.
Orele de ansamblu coral §i gimnastica nu intra in compunerea catedrelor, platlndu-se
numai cele efectiv facute ca ore suplementare.
Suplinitorii, fie de catedre vacante, fie de titulari in concediu se numesc §i se platesc
din oficiu.
98. Gradatia este cresterea periodica a lefii profesorilor §i rnaestrllor titulari-provizorii sau
definitivi cari Ii se da potrivit cu timpul lor de serviciu in corpul didactic, in chipul urrnator: 25 la
suta dupa 5 ani; 50 la suta dupa 1 o ani; 75 la suta dupa 15 ani; 1 oo la suta dupa 20 ani §i 125
la suta dupa 25 ani. Toate gradatiile se socotesc la ultima leata de baza cuvenlta profesorului
sau maestrului.
Suplinitorilor devenif titulari Ii se socotesc la gradatii anii servlti pe baza titlurilor de
studii cerute de lege pentru a ti nurnlti in invatamant in modul urrnator:
a) Pentru toti anii de suplinire, chiar daca tree de cinci, Ii se acorda o singura gradatie;
b) Cand anii de suplinire sunt mai putln de 5, se adauqa la timpul servit ca titulari
spre a forma primul termen de gradatie.
Nu se tine seama pentru gradatie de timpul petrecut in excludere ternporara din corpul
didactic ori in concediul mai mare de sase luni in cursul unui an; exceptandu-se numai
concediile pentru indeplinirea unei functluni administrative, exercitarea unui mandat electiv,
sau pentru misiuni §tiintifice tncredintate de Ministerul lnstructlunii.
Termenii de gradatie se socotesc pe ani scolari, tinandu-se seama §i de drepturile de
gradatie ca§tigate in tnvatamantul secundar public, dependent de alt departament, daca acel
invata'mant intra in prevederile acestei legi. Tnscrierea lor in buget se face cu inceperea anulul
bugetar care urrneaza imediat dupa indeplinirea termenului.
Gradatia face parte integranta din retributla lunara a profesorului sau a maestrului
formand trnpreuna cu leafa de baza un tot indivizibil, la care se calculeaza drepturile
profesorului la sporuri sau pensiune. Ea constituie un drept personal al profesorului, care
continua sa beneficieze de acest drept atunci cand trece in alte functluni de invatamant sau
admlnistratie scolara.
99. Profesorii §i maestrll cari au obtinut o gradatie rnllitara, i§i pastreaza aceasta gradatie
peste gradatiile prevazute de acest articol.
100. Profesorii titulari din invatamantul secundar, cari au trecut prin optare in functiuni de
control sau de administratie §Colara i§i pastreaza toate drepturile de inamovibilitate,
gradatiuni, distinctiuni §i trecerea la pensie, a§a cum sunt stabilite prin legea de fata.
101. 'in caz de. deces al unui profesor sau maestru titular, vaduva sa va continua sa
primeasca o indemnitate egala cu leafa pe timp de trei luni cu gradatia intreaga §i accesoriile
profesorului sau maestrului decedat, conform statutului functionarilor publici.

SECTIUNEA IV
Administratia interioara a §coalelor secundare

CAPITOLUL XIII
Directorii §coalelor. Dirigintii claselor

102. Fiecare §Coala secundara de baieti este pusa sub conducerea unui director §i fiecare
§Coala secundara de fete sub a unei directoare.
Directorii sunt numiti de Ministru dintre profesorii definitivi, cu o vechime de eel putin 5

249
ani in aceasta calitate, avand §i avizul motivat al Consiliului lnspectorilor Generali §i cari au
absolvit cursurile de specializare pentru functlunea de director sau diriginte, cursuri prevazute
la art. 94.
Numirea se face prin decizie ministerlala, cu titlu provizoriu pe timp de trei ani. Dupa
acest termen, directori cari vor fi dat dovada de aptitudini pentru aceasta functlune §i de
cunoasterea ternelnica a problemelor de educatie §i invatamant, vor fi conflrrnati ca stabili, in
urma avizului conform al Consiliului Permanent, avand in vedere §i avizul motlvat al
Consiliului lnspectorilor Generali. Ei nu pot fi lnlocuitl decat pe baza unei anchete facute de un
inspector general §i in urma sentintel Consiliului Permanent.
Directorii §i directoarele scoalelor normale se recruteaza §i devin stabili in aceleasi
condltlunl ca §i directorii scoalelor secundare. Ei au pe langa obliqatlunlle prevazute in legea
invatamantului primar §i normal-primar §i obligatiile prevazute in legea de fata.
103. Directorii scoalelor secundare au sub conducerea lor toata administrarea lnterioara a
scoalei §i a serviciilor ei, veghind la exacta aplicare a legilor, regulamentelor, programelor §i
dispozitlunilor ministeriale §i fiind raspunzatori de ele.
Ei au in special in atrlbutia lor bunul mers al instructiunll ~i mai ales indrumarea ~i
supravegherea educatlunil morale a elevilor scoalel, fiind raspunzaton de rezultatele obtinute.
Ei au obllqatiunea sa controleze efectiv activitatea dirlqlntilor §i a profesorilor.
La licee, directorul e ajutat daca e nevoie, in special pentru partea administrativa a
scoalei de un director ajutor numit de Ministru dupa recomandarea directorului, dintre
profesorii titulari ai scoalei.
Directorul e deasemenea ajutat, pentru chestiunile de invatamant ~i mai ales pentru
cele de educatle rnorala ~i dlsciplina, de profesori ~i diriqintl.
Profesorul diriginte este lndnrmatorul educativ al clasei sale. El e dator sa faca lectiile
§i exercltlile necesare educatiunli morale ~i disciplinei elevilor, sa urmareasca ~i sa studieze
individualitatea elevilor inscriind observatiile sale in "foi de observatle", sa supravegheze
purtarea elevilor atat in scoala cat ~i in atara de scoala. Pentru toate aceste lucrari el este
obligat sa faca eel putin trei ore pe saptamana. Aceste ore vor fi socotite ca ore
complementare sau suplementare, dupa sttuatia catedrei profesorului.
Retributiuinea dirigintelui pentru aceste lucrari nu va trece plata a trei ore daca ele sunt
suplementare.
104. Directorii scoatelor secundare nu pot ocupa nici o funcnune publlca sau prlvata ~i nici
nu pot avea vreun mandat electiv. Ei nu pot dirige institute private de instructiune, nici profesa
intr'insele, nici a prepara elevi in particular. Ei nu pot intreprinde cornert sau industrie, nu pot
figura in consiliile de admlnlstratie ale societatilor comerciale sau industriale ~i nici exercita
vreo profesie llbera.
105. Directorii scoalelor secundare sunt deqrevati de o parte din obligatiunile de serviciu ce
le au in calitate de profesori ~i anume: directorii de liceu sunt degrevati pana la eel mult o
jumatate, iar cei de gimnaziu pana la eel mult o patrime din numarul de ore ce trebuie sa faca
pe saptamana potrivit vechimii lor. Orele devenite disponibile prin degrevarea directorilor nu
intra in compunerea altor catedre, ci raman la dispozitia Ministerului, spre a servi ca ore
complementare sau suplementare pe 18nga alte catedre.
Directorii nu pot avea ore suplementare, nici la clasele bugetare, nici la clasele
extrabugetare.
106. Directorii locuesc in localul ~coalei, avand dreptul la luminat ~i incalzit. Daca localul
~coalei nu are locuinta pentru director, el prime~te in schimbul ei o indemnizatie suplementara
de chirie, care variaza dupa localitate dela 10-25% din salariul sau.
Directorii sunt retribuiti cu o diurna egala cu 1/2 din salariul primitor ca profesor.
Directorii-ajutori vor fi plati\i cu 1/2 din salariul ce Ii se cuvine ca profesori. Ei nu se
bucura insa de avantajul locuintei, iluminatul ~i incalzitul, nici de stabilitate.
107. Profesorul diriginte se nume~te dintre profesorii titulari ai clasei cari vor fi absolvit
cursurile de specializare prevazute la art. 94 ~i dupa recomandatia directorului ~coalei.
Tnsarcinarea de diriginte e obligatorie. '
Dirigintele prezideaza de drept conferinta profesorilor clasei.
108. Pentru chestiunile didactice administrative ~i disciplinare functioneaza pe 18nga fiecare
~coala secundara un Consiliu §Colar format din toti profesorii ~i mae~trii ~coalei sub

250
presedlntia directorului.
Pentru chestiunile qospodaresti §i ale scoalei functloneaza pe langa fiecare scoala un
Comitet scolar din care directorul face parte ca membru de drept.
Aceste corpuri au atrlbutiunl in raport cu bunul mers al scoalel, atrlbutiuni care se
flxeaza prin regulament.
109. Pentru indeplinirea serviciilor necesare bunului mers al scoalelor, Ministerul lnstructlunii
le pune la dispozltle personalul trebuitor ca: secretari, ajutori de secretari, bibliotecari,
supraveghetori de ordine, pedagogi-repetitori, contabili, casieri, custozi, etc., ale carer
atributiuni se stabilesc prin regulament. Aceste posturi sunt asimilate ca conditiunl de
adminisibilitate, inaintare, drepturi §i obliqatiuni cu functlunile echivalente din admlnlstratlile
publice, conform statutului functionarilor publici.
Tncadrarea §i Inaintarile 'acestor functionarl se fac de catre Minister pe baza notelor
calificative date de directorul scoalei §i de instructorul regional, iar disciplinarea lor se face de
consiliile de judecata prevazute de Legea de organizare a Ministerului lnstructlunli.

SECTIUNEAV
Procurarea mijloacelormateriale d'e tnvatamant in invatamantulsecundar

CAPITOLUL XIV
Intretlnere, constructlunl, etc. a scoalelor secundare

110. Intretinerea scoalelor secundare de Stat in ce priveste personalul didactic, de serviciu,

administrativ §i medical, este in sarcina Statului.
111. Pe langa fiecare scoala secundara de invatamant funcfloneaza un Comitet scolar,
prin care se vor executa lucrarlle relative la construcna, reparatla, inzestrarea §i tntretinerea
localurilor §i intreaga gospodarie rnateriala a scoalei. Comitetele scolare percep de la elevi
taxe scolare, pe cari le adrnlnlstreaza §i tntrebulnteaza pentru scopurile determinate de legea
de fata §i de aceea a Comitetelor scolare: o parte din aceste taxe va forma un fond de
rezerva. La inceputul flecarui an scolar, Ministerul fixeaza, in raport cu trebuintele §i putlntele
locale, maximul acestor taxe pe categorii de scoale, pe cari Comitetul scolar nu are dreptul sa
le depaseasca.

SECTIUNEA VI
lnstltutlunl anexate scoalelor secundare

CAPITOLUL XV
Bibliotecilescolare, Laboratoare. Ateliere. Muzee scolare, etc.

112. Orice scoala secundara de orice categorie, trebuie sa cuprinda in cuprinsul localului ei
§i instalatlile §i lnzestrarlle materialele necesare scopului pe care ii urmareste, §i anume:
a) 0 biblioteca pentru elevi;
b) Sale pentru desen §i rnuzlca:
c) O sala pentru eductiunea flzica cu toate lnstalatiile ei;
d) Un museu in care sa fie grupat materialul de intuitie §i dernonstratle, pentru
studiul geografiei, istoriei, stllntelor naturale §i stitntelor fizice etc.;
e) Laboratorii cu sali de lucrarl practice pentru lectiunile §i lucrarlle experimentale de
§tiinte fizice, chimice, naturale §i psihologice;
f) Ateliere pentru lucrul manual §i pentru lucrarile practice de specialitate;
g) Bucatarie, spalatorie §i calcatorle sistematice pentru cursul de gospodarie, la
§Coalale de fete.
113. Tnfiintarile de §Coale noi, autorizatiile de deschideri de §Coale §i clase noi de catre
comitetele §COlare §i alte autoritati, precum §i aprobarile de planuri de constructiuni §Colare se
vor da numai de Ministerul lnstructiunii, intrucat vor fi realizate §i conditiunile de ordin material
aratate in aceasta lege.

251
 CAPITOLUL XVI
lnternate~i cantine

114. Pe langa scoalele secundare se pot infiinta internate §i cantine pentru elevii scoalel,
Ele sunt considerate ca institutl' anexe ale acelor scoale §i functioneaza sub supravegherea §i
ingrijirea rnateriala a Comitetelor scolare.
115. Directorul scoatet secundare este in acelas timp §i directorul internatului. El este ajutat
de un subdirector al internatului, dintre profesorii sau rnaestrii scoalei sau chiar dintre alte
persoane din afara de invatamant dupa recomandarea Comitetului scolar. Subdirectorul
internatului conduce adrnlnistratia internatului §i e seful direct al personalului subaltern.
116. Elevii intemi sunt bursieri sau solventi. Bursele se dau numai fiilor de cetatenl romani lipsiti
de mijloace. In clasa tntala ele se obtin prin concurs; in celelalte clase pe baza notelor de promote
din clasa precedenta, lntretinerea bursierilor se face sau in contul Statului, care inscrie in buget
suma corespunzatoare, sau de tnsusl Comitetul scolar din mijloacele lui proprii.
Solventii platesc pe seama bugetului Comitetului scolar solve pentru acoperirea
cheltuielilor d~ tntretinere al carer cuantum se hotareste la inceputul flecarui an scolar. In caz
cand cererile de sotvenf sunt mai numeroase decat locurile vacante, locurile se vor da dupa
aceleasl norme ca §i bursele.
Cand localul §i imprejurimile in care functioneaza scoala §i internatul, o permit, se pot
primi §i elevi semi-interni.
117. Se vor rezerva 10% din burse pentru orfanii de rasbolu, pentru copiii invalizilor lipsiti de
mijloace §i pentru fii Rornanlel de peste hotarele Statului Roman. Aceste burse se dau fara
concurs, in ordinea meritului constatat prin certificatele elevilor.
Deasemenea se vor rezerva 40% din burse pentru fiii de satenl: aceste burse se dau
tnsa conform art. 116.
118. Un regulament special va fixa conditiunlle admiterii bursierilor §i solventilor, rnanulrea
fondurilor §i admlnistratla interloara a internatelor.

CAPITOLUL XVII
Serviciul medicalscolar

119. Fiecare scoala secundara va avea un medic a carui misiune este sa vegheze la buna
stare higienica §i sanltara a localului §i a elevilor.
Cand scoalele secundare au o populatie scolara mai mica de 200 de elevi, pot fi
asociate cate doua sau trei dintr'o localitate, spre a fi tncredintate unui aceluias medic.
La scoalele de baieti se numesc medici barbatl, iar la scoaele de fete, numai medici
femei. In localltatlle unde nu se gasesc medici femei vor putea functiona la scoalele de fete
medici barbatl, fara insa a putea fi nurnlti definitivi.
120. Medicii scolari titulari se recruteaza prin examene de capacitate, care se tin din trei in
trei ani, dupa o proqrarna ce, se va stabili prin regulament.
Candldatil la aceste examene vor trebui sa poseada o diploma de absolvire a unui curs
de specializare in higiena scolara dela un institut de higiena din tara sau din stralnatate.
Obllqatla de serviciu a unui medic scolar §i modul de retributle sunt identice cu ale
profesorilor secundari.
Numirea, controlul §i disciplina medicului scolar se fac de Ministerul lnstructlunii,
121. Medicul scoalei se va ocupa de toate chestiunile cari se refera la higiena scolara §i
sanatatea elevilor.
a) El supravegheaza prin vizite zilnice condi1iile higienice ale localului de §Coala;
b) El vegheaza asupra sanatatii elevilor prin examinari individuate eel putin odata pe
tuna, controland daca Ii se dau ingrijirile pe cari le reclama starea sanatatii lor;
c) El organizeaza, impreuna cu Comitetul §Colar §i cu a§ezamintele sau organizatiile
de asistenta sau de prevedere sociala, ajutorarea elevilor debili predispu§i la
boale, cari au nevoie de Tngrijiri speciale, instituind tratamentele urgente necesare
in §Coala; organizeaza colonii §colare pe regiuni climaterice la munte, la mare etc.
d) El iea masurile necesare spre a combate propagarea boalelor contagioase in

252
 scoala, propunand inchiderea totala sau partiala a scoalei §i desinfectarea localului;
e) El tine elevilor conterinte practice in vederea profilaxiei maladiilor contagioase,
fara ca aceasta activitate sa aiba caracterul lectiunllor de catedra;
f) El alcatuleste §i tine in curent carnetul de sanatate al flecarul elev.
122. Elevii cari vin pentru prima data la scoala, sunt supusi unui examen medical, al carui
rezultat se va comunica parintilor.
Rezultatul exarnlnarli flecarui elev este inregistrat intr'un carnet de sanatate ce se va
pastra la scoala §i in care vor fi notate, eel putin odata pe semestru, rezultatul examlnarllor
medicale facute asupra fiecarul elev.
La absolvirea scoalei, medicul exarnineaza din nou pe scolar §i va nota, in carnetul sau
de sanatate, acest ultim examen.
Pe baza constatarilor anuale medicii vor sfatul §i indruma pe elevi spre ocupatluni
potrivite starf lor fizice §i sanitare.
Carnetul de sanatate tnsoteste pe elev in tot timpul scolarltatil sale, in diferitele grade
de invatamant §i pana la sfarsltul studiilor sale din Universitate sau pana la parasirea scoalel,
Nici un elev din invatamantul secundar nu poate promova dintr'o clasa in alta, sau
obtlne certificatul de absolvire a oricarel clase, daca nu va avea in regula carnetul sanitar.
Directorul scoalel, dirigintele §i medicul scolar sunt raspunzatori pentru tinerea la curent a
carnetului de sanatate,
Ficare elev pe langa carnetul de sanatate va avea §i o fi§a psiholoqlca alcatuita de
profesorul de psihologie, lrnpreuna cu dirigintele clasei.
123. Comitetele scolare sunt datoare sa puna la dispozltla medicului mijloacele trebuitoare
pentru instalarea §i tntretinerea unui cabinet medical.
Ministerul lnstructiunii, in lnteleqere cu Ministerul Sanatatii §i Ocrotirilor Sociale,
supravegheaza §i tndrurna servicul sanitar scolar.

SECTIUNEA VII

CAPITOLUL XVIII
Dlspozltlunl finale !)i tranzitorii

124. Toate gimnaziile, liceele §i scoalele secundare de fete gr. II §i I, pendinte de Ministerul
lnstructiunii, cari se gasesc functionand pe teritoriul Statului Roman la promulgarea acestei
legi, devin gimnazii §i licee in conformitate cu dlspozitlunile legii de fata.
Actualele scoale civile §i medii, vor putea fi transformate fie in gimnazii, unde
necesitatea o va cere §i unde conditlunlle de buna functlonare o permit, fie in scoalele de
invatamant aplicat.
Transformarea se va face deodata sau treptat, clasa cu clasa, dupa trnprejurarl, prin
dlspozltiunl ministeriale.
Ministerul lnstructiunii va putea, prin decizii ministeriale, sa instituie programe de
tranzitie acolo unde va fi necesar, pentru trecerea de la regimul actual la eel stabilit de
prezenta lege.
125. Membrii corpului didactic secundar de toate categoriile, cari se gasesc functlonand ca
titulari la promulgarea legii de fata. i§i pastreaza drepturile lor legal castiqate.
O comisie speclala, nurnlta de Ministerul lnstructiunll, va cerceta sltuatia profesorilor §i
mae§trilor a caror numire a fost facuta dupa alte dispozitii decat cele cuprinse in vechea Lege
a invatamantului secundar §i nu a fost verificata de comisiile de verificare instituite de Minister,
spre a fi clasati in categoriile prevazute de legea de fata la art. 75, 76 §i 90, potrivit cu
provenienta §i calificarea lor, orientandu-se dupa dispozitiile inscrise in cap. VI al legii §i
tinand seama de situatia de fapt in care se gasesc.
Aceasta comisiune va fixa tabloul catedrelor ce vor functiona pe langa fiecare §Coala
secundara, potrivit noilor programe, §i va repartiza pe actualii profesorii §i mae§trii titulari la
aceste catedre putandu-le da §i ore din specialitatile secundare ori din materiile licentei, in caz
cand catedra ce Ii se atribuie nu e formata numai din ore din specialitatea lor principala.
Lucrarile comisiunii pentru a deveni executorii, trebuie sa aiba aprobarea Ministrului,

253
data pe baza avizului conform al Consiliului Permanent.
126. Profesorii §i maestrli vor avea obllqatia de serviciu §i vor primi leafa conform categoriei
pentru care sunt abilitan, indiferent de scoala la care funcfioneaza prin repartltle, transferare
ori prin transformarea scoalel.
Actualilor profesori §i rnaestrii titulari, carora la alcatulrea catedrelor nu Ii se vor putea
completa catedrele pana la minimum obligator de ore, prevazut in aceasta lege, Ii se vor platl
aceleasi retrlbutiuni ca §i cand catedra ar fi tntreaqa.
Profesorii cari au dobandit ore suplementare integrante, conform art. 37 c din decretul-
lege No. 2704 din 1919, pastreaza dreptul de a avea un nurnar egal de ore suplementare.
Membrii corpului didactic, cari, la promulgarea legii de fata functioneaza in
invatamantul militar ca titulari, pot conserva §i pe viitor pe langa catedra din invatamantul
secundar §i catedra sau fractlunea de catedra din invatamantul militar.
127. Profesorii §i profesoarele, rnaestrii §i maestrele, nurniti in invatamantul secundar pe
baza cursurilor tinute in Cluj in anul 1919-1920 §i pe baza examenelor de capacitate tlnute in
Chi§inau in 1918, 1919 §i 1920 §i in lasl in 1921 pentru scoalele medii, sunt consideraf ca
titulari provizorii, exceptandu-se cei cari au primit titlul definitiv conform legii §i cari rarnan
supusi drepturilor §i datoriilor profesorilor definitivi prevazuti in aceasta lege. Cei provizorii vor
ti supusi unor lnspectii speciale din partea organelor de lnspectiune ale Ministerului
lnstructlunil §i acei cari vor fi gasiti ca insuficient pregatiti, vor fi obligati sa urmeze cursuri
speciale de completarea cunostintelor ce se vor organiza in orasele universitare, sau la
cursuri de vara.
Dupa audierea acestor cursuri, vor fi din nou lnspectati, urmandu-se apoi in
conformitate cu art. 63 §i 64 ale acestei legi.
Definitivarea acestor profesori nu se va putea face decat pentru categoria de scoale
pentru cari au callflcatie.
Profesorii callflcatl pentru scoalele civile §i medii din Ardeal §i Basarabia, prevazuti in
acest articol, se vor bucura in privlnta salariului de tratamentul profesorilor de gimnazii §i licee,
Insa cu obliqatla de serviciu de 18 respectiv 15 ore.
Deasemenea, actualii profesori dela scoalele secundare de Stat, cari poseda diploma
unei scoale pedagogice superioare, recunoscuta de Consiliul Permanent ca echivalenta cu
invatamantul superior vor fi lncadratl ca §i cei califlcati pentru scoalele normale.
128. Profesorii suplinitori din Vechiul regat, posedand diploma de licenta dinainte de 1916 §i
cari la punerea in aplicare a acestei legi vor fi suplinit timp de 12 ani o catedra vacanta, sau
vor fi functionat in invatamantul particular cu autorlzanunea legala §i sub controlul Statului
roman, acelas nurnar de ani, dintre cari eel putin [umatate inaintea rasbolului §i actualmente
se gasesc functionand ca suplinitori in invatamantul secundar de Stat, precum §i suplinitorii
din provinciile alipite cu ticenta dinainte de 1916 §i cari la aceeas data vor avea 7 ani de
suplinire vor putea fi nurnlf cu titlul provizoriu in urma unei inspectii speciale, a avizului
Consiliului lnspectorilor Generali §i a avizului conform al Consiliului Permanent.
In aceleasi conditiunl de lnspectiune speciala §i cu avizul conform al Consiliului
Permanent vor putea fi numiti cu titlu provizoriu profesorii absolventi, ai facultatilor cari vor fi
suplinit o catedra vacanta timp de 25 ani consecutivi §i cari nu vor fi avut nici o pedeapsa sau
nota rea in tot acest timp.
Actualii medici §Colari, cari functioneaza la §Coalele secundare fiind numiti de Ministerul
lnstructiunii §i retribuiti din bugetul Statului, pot fi confirmati ca titulari daca functioneaza de eel
putin 3 ani ca medici §Colari. Pentru aceasta e necesar avizul motivat al Consiliului
lnspectorilor Generali §Colari, dat pe baza unui raport de inspectie, care sa constate chipul in
care medicul §i-a implinit serviciul precum §i avizul conform al Consiliului Permanent.
Ceilalti medici se vor numi treptat pe masura mijloacelor bugetare.
129. Actualii profesori de religie, cari au §i biserica, i§i pastreaza ambele functii, neputand
insa sa primeasca retributiunea decat in conformitate cu dispozitiunile legale. Ei nu pot avea
biserica §i catedra decat in una §i aceea§ localitate. Catedrele lor se vor completa pana la
obligatia minimala fixata de legea de fata.
Prin derogare dela art. 43 al legii de fata actualii preoti ajutori, profesori de religie, i§i
pastreaza dreptul de a deveni parohi in caz de vacanta la o biserica din aceea§ localitate.
Ca derogare dela art. 43 din legea de fata preotii profesori de religie cari, neavand

254
blserica in aceeas localitate cu catedra, au fost nevoltl sa demisioneze dela catedrele lor sau
le-a expirat valabilitatea inscrierii lor pe tabloul de capacitate respectiv, vor putea, in termen
de doi ani dela promulgarea acestei legi, sa obtina o catedra, daca este vacanta, in orasul in
care au biserica, pe baza avizului inspectorilor generali §i al Consiliului Permanent.
Pentru religiunea mozaica se vor putea numi catihetl §i fara titlurile cerute de lege.
130. Profesorii §i maestrll, cari la promulgarea legii lnvatamantulul din 1912 aveau doua
catedre, i§i pastreaza drepturile castlqate. Ei vor fi datori sa predea un nurnar de 24 de ore
saptarnanal, fara drept de a lua ore suplimentare. Leafa de baza, unlficata, va fi egala cu leafa
de baza a doua catedre corespunzatoare, la cari se vor calcula gradatiile; drepturile la pensie
Ii se vor stabili conform legii generale a pensiilor.
Profesorii provenif din sectia pedagogica unlversltara, vor fi numlti §i vor putea preda
numai la scoalele normale §i la gimnaziile rurale.
Llcentlatii, cari la promulgarea acestei legi vor fi trecut examenul de capacitate la
materia princlpala ori la cea secundara, sau daca aveau dreptul sa se inscrie la examenul de
capacitate ce trebuia sa se tina in sesiunea din prirnavara anului 1928, vor da examene numai
la doua speclalltatl conform legii vechi.
131. Din momentul prornulqarii legii de fata. nimeni nu mai poate deveni profesor la scoalele
secundare ale Statului decat in conformitate cu prevederile acestei legi.
Drepturile ce vor fi decurqand din legiuni sau stari de fapt anterioare, vor fi examinate
individual de Consiliul Permanent, al carul aviz conform este indispensabil pentru aprobarea
de catre Ministru.
Asemenea revendlcari de drepturi nu se vor lua in consideratle decat numai daca au
fost facute in termen de 3 luni dela promulgarea acestei legi.
Profesorii de origine mtnorltara beneficiaza de acest articol numai daca tree §i
examenul de limba rornana iar in cazul cand ei predau istoria ori geografia, §i examenul
pentru aceste materii in limba romana.
132. Actualii membrii ai corpului didactic ai scoalelor secundare de Stat, cari nu cunosc bine
limba romana, sunt obligati a depune in termen de doi ani un examen de limba romans, iar cei
cari predau istoria Rornanilor, geografia Rornanlei §i lnstructiunea civlca, sunt obligati a da in
acelas timp §i examen la aceste materii in romaneste,
Cei care nu vor reusl la aceste examene vor fi departati din tnvatamant,
Membrii corpului didactic din invatamantul secundar, cari, desl au reuslt la examenul de
lirnba romana, se va constata la tnspectiunl ca nu poseda deajuns aceasta lirnba, vor fi
obliqatl a trece din nou acest examen timp de doi ani; dupa care termen, in caz de nereusita
sau neprezentare la examen, vor fi tndepartati din invatamant.
133. Membrii titulari ai corpului didactic din Transilvania, astazl in fiinta. cari inainte de a
intra in invatamantul public au avut alte ocupatiuni, au dreptul sa Ii se socoteasca ca bun
pentru gradatie:
a) Timpul servit cu califlcatle ceruta de lege in Invatamantul comunal sau confesional
cu dreptul de publicitate;
b) Timpul servit ca preot hirotonit §i cu serviciul efectiv la biserica sau intr'o
adrnlnistratle blserlceasca ori scoala:
c) Tlmpul servit ca practicant ori suplinitor in perioada cursurilor de vara (1919-1920) tinute
pe langa Universitatea din Cluj §i a examenelor de capacitate respective, in care timp
candidatii cursi§ti au fost conslderan ca deta§ati din invatamantul primar sau preo~e;
d) Timpul servit in conditiunile prevazute in legea speciala din 1921, promulgata cu
No. 4521 din 9 Noemvrie 1921.
La fixarea termenelor de gradatie pentru profesorii §i mae§trii cursi§ti se fac
urmatoarele reduceri din tabloul anilor cu drept la gradatie, calculati conform normelor de mai
sus: a) se scad 3 ani celor abilitati pentru licee, §Coale normaler §i comerciale superioare; b)
se scad 5 ani celor abilitati pentru §Coalele civile §i comerciale elementare.
134. Pana la infiintarea instantelor disciplinare prin noua Lege de organizare a Ministerului
lnstructiunii, pedepsele aratate la art. 85 se vor aplica de actualele instante disciplinare, cari
au competenta ce Ii se fixeaza prin legea astazi in vigoare.
135. Pentru aplicarea legii de fata. Ministerul lnstructiunii va intocmi regulamente cuprinzind
amanunte privitoare la infiintarea, organizarea §i functionarea liceelor §i gimnaziilor, pentru

255
examenele de capacitate §i numirea profesorilor in invatamant, pentru medicii scolari, pentru
internate, pentru alcatulrea programelor de tranzltie etc.
136. Actualii directori cari sunt profesori definitivi §i cari functioneaza ca directori de eel putin
5 ani, precum §i acei directori cari functioneaza in scoalele din provincie alipite, cu orice titlul
ca§tigat in baza legiuirilor anterioare pot fi conflrmatl ca stabili, in urma avizului conform al
Consiliului Permanent, dar in urma avizului motivat al Consiliului lnspectorilor Generali.
Orice altfel de inamovibilitate sau de stabilitate a directorilor de scoli secundare, decat
cea prevazuta la articolele 102 §i in eel de fata se abroqa,
137. $coalele secundare confesionale rornane din Brasov, Blaj §i Belus, se bucura de toate
drepturile conferite prin prezenta lege a scoalelor secundare publice. Raporturile dintre
conducerea acestor scoale §i Ministerul tnstructlunli, precum §i regimul lor se vor fixa prin lege.
138. Pana la votarea nouei legi de organizare a Ministerului lnstructlunll atributlunile
inspectorilor scolari ca organe de consultare adrnlnlstratlva, rarnan asa cum sunt prevazute de
actuala Lege de organizare a Ministerului.
139. Articolele 1-54 din vechea lege a invatamantul secundar §i superior, precum §i orice
alte legi, contrarii legii de fata. sunt §i rarnan abrogate. Toate dispozltiunlle cuprinse insa in
art. 40, 41, 45, 47, 48, 49, 51 §i 53 din legea invatamantul secundar §i superior din 1898, cu
rnodlflcarile aduse in 1912, lntrucat aceste dllspozltli se aplica in prezent tnvatamantulu'
superior rarnan in vigoare §i de acu'n inainte in ce prlveste corpul didactic universitar, pana la
votarea unei noi legi a invatamantului superior.
Dlspozitiunile cuprinse in art. 98 §i 99 din prezenta lege, se aplica deasemenea §i
membrilor corpului didactic universitar.
Toate drepturile in plus relative la salarizarea personalului didactic, administrativ, sau
de orice natura, cari decurg din aplicarea prezentei legi, vor intra in vigoare cu incepere de la
1 lanuarie 1929.
140. Legea de fata intra in vigoare cu incepere de la 1 Septemvrie 1928.
Ministerul lnstructiunli, pe cale de deciziune, va hotart modalltatite de aplicare a legii in
ce prlveste trecerea dela clasele gimnaziului §i liceului actual, la clasele gimnaziului §i liceului
organizate prin legea de fata.
Elevii cari vor promova la sfarsltul acestui an scolar clasa VII, vor fi admlsi sa se
prezinte la examenul de bacalaureat din sesiunea de toarnna 1928, dupa ce vor fi trecut in
Septemvrie 1928 un examen integral din clasa VIII.
148. Liceele militare sunt considerate ca scoale secundare de Stat, lntrucat vor avea aceeas
orqanizatle §i vor urma aceleasi programe ca §i liceele dependinte de Ministerul lnstructiunll,
bucurandu-se de aceleasl drepturi.
Ele vor fi administrate §i conduse de Ministerul de Rasboi.

256
 LEGE
PENTRU ORGANIZAREA iNV'AT'AMANTULUI UNIVERSITAR
din 22 Aprilie 1932

CAPITOLUL I

Universitatilelji administrarea lor

1. invatamantul universitar se preda in:

1. Universitatea din Bucuresti:
2. Universitatea din lasl;
3. Universitatea din Cluj;
4. Universitatea din Cernauti;
5. Facultatea de drept ''Regele Carol al II-lea" din Oradea, care din punct de vedere al
numirii profesorilor sai §i al formelor legale pentru care este necesara lnterventlunea
Senatului universitar, depinde de Universitatea din Bucuresti.
2. Unlversltatile sunt lnstltutlunl de Stat autonome, in ceea ce prlveste organizarea
studiilor §i conducerea. Ele sunt asezarninte de invatamant universitar teoretic §i aplicat,
precum §i instltutlunl de cercetari pentru progresul stllntel §i raspandirea culturii.
3. Universltatlle §i fiecare din facultatile cari le compun sunt persoane juridice.
Unlversltatile sunt reprezentate de rectori iar Facultatile de decanii lor, in toate actele
judiciare §i extrajudiciare.
in caz de lipsa sau impiedicare, din orice cauza, a rectorului el va fi inlocuit de eel mai
vechiu decan in functiune, ca prorector.
in caz de lipsa' sau impiedicare din orice cauza a rectorului, el va fi inlocuit de precedentul
decan, sau - daca §i aceasta lipse§te - de eel mai vechiu dintre profesori, ca prodecan.
Ei au aceleasi atrlbutiuni ca §i cei pe cari ii inlocuiesc.
4. Unlversltatile sunt conduse de rector, ajutat de Senatul universitar.
Facultatile sunt conduse de decan, ajutat de Consiliul Facultatii.
5. Rectorul este ales pe termen de 5 ani dintre profesorii titulari ai Unlversltafli.
Decanul este ales pe termen de 3 ani, dintre profesorii titulari ai facultatil.
6. Rectorul este ales de profesorii titulari §i profesorii aqreqatl, cu majoritate absolute din
nurnarul total al profesorilor aleqatori. Pentru acest scop, rectorul in functiune convoaca pe
profesorii aleqatori in termenul prevazut in alineatul urrnator, flxand in acea convocare atat
termenul la care se va efectua alegerea, cat §i un alt termen de 7 zile mai tarziu la care
profesorii aleqatort vor trebui sa se prezinte la vot, in cazul cand la prima alegere niciunul din
candidati n'a obtinut majoritatea absoluta. La al doilea scrutin rectorul va fi ales cu majoritatea
relatlva a celor prezentati la vot, oricare ar fi fast nurnarul lor.
Alegerea rectorului se face cu 15 zile inainte de expirarea mandatului rectorului in
functiune sau eel mult dupa 15 zile dela producerea vacantei in cazuri neprevazute.
Decanul este ales de Consiliul facultatii campus din profesorii titulari §i profesorii agregati.
Termenele in care se face alegerea de decan sunt acelea prevazute la alegerea rectorilor.
Rezultatul alegerilor de rectori §i decani se va Tnainta Ministerului spre a fi confirmat
prin Decret Regal.
Rectorii §i decanii sunt reeligibili o sinqura data in continuare.
7. Senatul universitar se compune din: rector, decanii facultatllor §i cate un delegat al
flecarel facultati, ales pe timp de doi ani de Consiliul facultatli dintre profesorii titulari. Delegatii
facultatilor sunt reeligibili o slnqura data in continuare.
Senatul universitar este convocat §i prezidat de rector sau in lipsa lui de pro-rector.
8. Senatul universitar, pe langa drepturile §i indatoririle prevazute in legea de fata §i in
legile §i regulamentele universitare, mai are urmatoarele atrlbutlunl:
a) Elaboreaza cu avizul facultatilor, programul invatamantului universitar.
Organizeaza cu acelasi aviz, cursurile de caracter general, sau care lntereseaza
doua sau mai multe Facultati, stablleste normele de colaborare intre Facultati,
pentru studii mixte §i organizeaza Institute cari necesiteaza colaborarea intre

257
 doua sau mai multe facultati:
b) Alcatuleste proiectul de buget al universltatll, conform art. 10 §i tntocrneste
bugetul veniturilor proprii;
c) Administreaza averea proprie a Universltatll, conform legilor in vigoare §i
regulamentelor speciale;
d) Hotaraste asupra acceptarli sau respingerii legatelor sau donatiunilor facute direct
Universitatil:
e) Hotaraste in toate chestiunile referitoare la aplicarea prezentei legi §i a
regulamentelor universitare;
f) Intocmeste regulamentul Universltatll, lnalntandu-l Ministerului pentru indeplinirea
formelor legale;
g) Se preocupa de educatlunea studentlrnil, cautand sa tntocrneasca regulamente
§isa ia dispozltiunl cu privire la tntrebulntarea timpului liberal studentllor.
9. Consiliul Facultatii se compune din totl profesorii titulari §i profesorii agregati ai
Facultatil.
Consiliul este convocat §i prezidat de decan sau in lipsa acestuia de pro-decan.
Atrlbutiunile Consiliului Facultatll, pe l~mga cele prevazute in legea de fata §i in
regulamentele universitare, sunt urrnatoarele:
a) Adrnlnistreaza averea proprie a Faculta\ii §i lntocmeste bugetul veniturilor propri
b) !"iotara§te asupra acceptarf sau respingerii donafiunilor §i legatelor facute Faculta\ii;
c) lntocrneste regulamentul Facultatll:
d) Alcatueste orariul $i fixeaza durata tuturor cursurilor $i lucrarilor practice ale Facultatii;
e) Intocrneste proectul de buget de personal $i material al Facultatll, pe care ii
tnainteaza Senatului universitar.
10. Senatul universitar, cu respectul drepturilor ca§tigate de personalul universitar in virtutea
legilor, alcatueste pana la 1 lulie al flecarui an proectul de buget general al Universita\ii pentru
anul urrnator, dupa ce va fi luat in prealabil avizul fiecarel Facultati pana la 1 lunie.
Proectul de buget va fi inaintat Ministerului de catre rector cu 6 luni inainte de expirarea
bugetului in curs.
Ministerul dupa ce aproba bugetul Universita\ii, ii tncorporeaza in bugetul Ministerului
spre a fi supus votului Adunaril deputatilor.
11. Consiliul universitar se compune din totl profesorii titulari $i profesorii agrega\i ai unei
Unlversltati. El va avea de regulat conflictele dintre doua Facultati ale aceleiasl Unlversltati
sau dintre o Facultate $i Senatul universitar.
Consiliul universitar se convoaca de rector sau se lntruneste dupa cererea a trei
membri ai Senatului universitar, ori a 7 membri ai Consiliului. in aceste doua cazuri din urma
cererea de convocare va fi trirnlsa rectorului, care este obligat sa convoace de urgen\a
Consiliul universitar.
Cand conflictele semnalate mai sus nu se pot aplana de catre Universitate, ministrul de
instructie va interveni, provocand intrunirea Consiliului universitar, fixandu-i un termen maxim
de 10 zile pentru a-i indica soiutia de aplanare. Daca nu se ajunge nici asa la restabilirea
ordinei normale in Universitate, ministru va decide.
Consiliul universitar va fi consultat asupra chestiunilor de interes general ale
Unlversltatil, care i se vor pune de rector sau de Senat.
in once caz, el va tine eel putln 0 §edin\a pe an, in care se va dezbate raportul
Senatului asupra administra\iei averii Unlversltatil, se va discuta asupra progreselor realizate
in cursul anului de catre Universitate, precum $i asupra Imbunatatlrllor ce trebuesc realizate in
cursul anului viitor. Despre toate aceste dlscutluni se vor dresa procese verbale in care se vor
consemna opiniile emise.
12. Un consiliul interuniversitar format din rectorii tuturor Universitatilor $i decanii tuturor
Faculta\ilor din \ara va putea fi consultat de Ministerul lnstruc\iunii, ori de cate ori va fi nevoie,
in interesul inva\amantului universitar $i se va putea intruni $i din proprie ini\iativa, cand
interesele universitare o vor cere.
in caz de imposibilitate de a participa la o $edin\a, un rector poate delega pe prorector
sau pe un membru din Senatul universitar, iar decanul pe prodecan sau pe un profesor titular
din Consiliul Faculta\ii respective.

258
 Marele Consiliu interuniversitar este convocat de ministrul lnstructlunii din proprie
initiativa sau dupa o cerere motivate a Senatului unei Unlversltatl. El se va intruni la minister i;;i
va lucra sub presedlntla ministrului, iar in lipsa acestuia sub presedintla unui rector desemnat
de Consiliu tnsusi.
Directorul invatamantului superior va lua parte la toate sedintele Marelui Consiliu
interuniversitar.
13. Marele colegiu universitar este format din profesori onorari, profesori titulari i;;i profesori
agregati ai Unlversltatli. El alege pe senatorul Unlversltatli.
14. Pe langa fiecare Universitate va funcnona cate un Consiliu Universitar consultativ,
format din eel putin trei membri deleqati de Senatul universitar. Acest Consiliu va fi consultat i;;i
va ajuta pe rector in toate chestiunile de ordin financiar i;;i administrativ.
15. Pe langa fiecare Facultate va functiona cate un Consiliu consultativ al facultatii campus
din 3 protesori titulari care va ajuta pe decan in toate chestiunile de ordin financiar i;;i
administrativ.
Membrii acestui Consiliu vor fi deleqati de Consiliul Facultatii.
16. Pentru sporirea veniturilor proprii ale flecarei Unlversltati, se creaza un fond special
numit "Fondul Universitar", care se va alimenta din veniturile urmatoare, a carer cota poate fi
schimbata dupa lmprejurari, de Consiliul Universitar:
1. Totalul taxelor de inscriere incasate de Facultati:
2. 40% din toate taxele de examene de orice tel tncasate de diferitele Facultati:
3. 10% din toate taxele incasate pentru echivalarea diplomelor;
4. 10% din sumele stabilite pentru plata diteritelor Comisiuni de concursuri;
5. Din donatluni i;;i legate facute direct acestui fond;
6. Din vanzarea timbrelor universitare;
7. Din retinerlle ce se fac personalului didactic universitar pentru absentele nemotivate;
8. Retmerea de 20% ce se apllca suplinitorilor;
9. Cota parte ce se varsa Casei !;)coalelor din tncasarlle facute de diferite laboratoare,
clinici i;;i institute Universitare pentru analize i;;i expertize, vanzarl de seruri i;;i vaccinuri, analize
i;;i ingrijiri medicale, etc.
10. Din orice alte venituri.

CAPITOLUL II
Personalul didactic universitar

17. Corpul didactic universitar se compune din profesorii titulari, profesorii agregati,
agregatii temporari (la rnedlcina) i;;i conferentiarll.
Personalul ejutator este campus din i;;efii de sectle, sef de lucrari, chimisti experti,
lectori, aslstenti preparatori.
Prosectorii sunt asimilati in grad cu asistentil, desenatorii cu preparatorii, iar sltuatla i;;i
conditille de recrutare a lectorilor se va fixa prin regulamentul general de aplicarea prezentei legi.
18. Titlul de profesor universitar va fi purtat numai de profesorii titulari i;;i profesorii agregati
dela Universitate.
Profesorii titulari i;;i profesorii agregati fac cursurile catedrelor ce ocupa Ei sunt de drept
directorii institutelor, clinicilor, laboratoarelor, seminariilor i;;i statiunilor care apartn catedrei ce ocupa.
Ei pot fi lnvitati de Consiliile celorlalte Facultati ale orlcarel universltatl Romane, sa faca
o serie de prelegeri sau un curs limitat.
Agregatii temporari dela Facultatea de rnediclna urnana functioneaza pe langa o
catedra, clinlca sau laborator. Ei fac cursurile i;;i lucrarile practice, cu care titularii catedrelor ii
tnsarcineaza.
Conferentlarii vor fi insarcinati de Consiliile Facultatilor respective sa tina cursuri de
completare pe langa o catedra, laborator sau institut, dupa propunerea titularului catedrei
respective. Ei tac cursurile i;;i lucrarile practice cu care au fest insarcinati de catre titularii catedrelor.
!;)efii de sectii, i;;efii de lucrarl, asistennl de sectil, asistentii, prosectorii, lectorii i;;i preparatorii,
sunt atai;;ati pe langa o catedra, fiind datori sa ajute pe profesorii titulari, pe profesorii agregati,
agregatii in functiune i;;i conferentiari, in conducerea i;;i supravegherea lucrarilor practice de

259
laborator facute de student. precum §i la preqatlrea cursurilor §i conterintelor,
Personalul didactic universitar este dator a se ocupa cu cercetari §tiintifice din domeniul
speclalltatli lor, pentru a contribui la progresul stllntel.
19. Profesorii titulari ~i profesorii agrega\i, precum ~i personalul didactic universitar cu titlul
definitiv din celelalte categorii, sunt inamovibili.
20. Catedrele infiintate pana la promulgarea acestei legi se rnentin asa cum sunt. Crearea
de catedre sau conterinte noi, scindarea catedrelor precum §i desfilntarea sau transformarea
catedrelor existente, in caz de vacanta, se face prin lege, numai la propunerea Consiliului
Facultatil respective, data cu 2/3 din nurnarul total al profesorilor sai titulari §i dupa aprobarea
Senatului universitar.
21. in caz de vacanta a unei catedre, Consiliul Facultatii va desemna un suplinitor, de
preferinta din personalul didactic al Universitatll, aducand in acelasi timp vacanta §i
propunerea de suplinire la cunostinta Senatului universitar, care va lncunostilnta Ministerul
pentru indeplinirea formelor legale.
In termen de 15 zile dela ivirea vacantei decanul Facultatll respective cornunica
Rectoratului vacanta catedrei.
Pe baza comunicaril decanatului, rectorul este obligat sa publice vacanta in Monitorul
Oficial, in termen de 15 zile dela comunicare.
in termen de 2 luni dela publicarea vacantei in Monitorul Oficial, Consiliul facultatii
poate chema cu gradul de profesor titular la catedra vacanta pe un profesor titular sau pe un
profesor agregat, sau pe un conterentlar definitiv sau (la Facultatea de rnedlcina), pe un
agregat temporar sau onorific dela aceeasl facultate sau dela alte facultatl similare. Chemarea
se face de Consiliul Faculta\ii format numai din profesorii titulari lntrunltl in §edinta speclala,
iar hotararea se ia cu majoritatea voturilor din nurnarul total al profesorilor sai titulari.
Chemarea va fi comunicata rectorului, care o va supune Senatului universitar. Senatul
universitar va examina hotararea Facultatii numai din punct de vedere al indeplinirii formelor
legale, dupa care o tnamteaza Ministerului de lnstructiune, care va da curs lucrarilor, dupa ce
va fi constatat aprobarea Senatului universitar.
22. Daca numirea unui profesor titular la o catedra vacanta nu s'a facut conform art. 21,
recrutarea se va face prin concurs, conform dispozitiuniior prevazute in acest articol §i
urmatoarelor, atara de Facultatea de rnedlclna urnana, unde numirea se va face numai
conform art. 21.
in intervalul de o luna dela expirarea termenului de chemare, rectorul sesizat de decan
in urma avizului conform al Facultatil, publlca din nou prin Monitorul Oficial vacanta catedrei,
lnsotlnd publicarea de conditlunlle ce se cer pentru a putea fi inscris la concurs.
Pana in termen de o luna dela publicarea vacantei, candldatil adreseaza cererile lor
Decanatului Facultatii unde este vacanta, lnsotlte de un memoriu tiparlt asupra titlurilor,
studiilor ~i lucrantor §tiintifice, trnpreuna cu un nurnar suficient de exemplare din lucrarile §i
publlcatiunlle personale.
Pentru ca cineva sa poata candida, trebue sa indeplineasca urrnatoarele condltiunl:
a) Sa fie cetatean roman ~i sa fi satisfacut legea recrutarll:
b) Sa fie doctor, doctor-inginer in specialitatea catedrei pentru care concureaza sau
titlul de inginer de specialitate pentru catedrele de stilnte aplicate;
c) Sa alba lucrari publicate in specialitate in afara de teza, care sa dovedeasca o
continua preocupare §tiintifica.
Candldatli pentru Facultatea de teologie trebuie sa fie crestlnl ortodocsi, de preferinta
clerici.
Actele doveditoare vor fi depuse la Decanatul Facultatii, odata cu cererea de inscriere.
23. Tn eel mult 10 zile dela expirarea termenului de inscriere, decanul, unde este vacanta
catedr~i. convoaca Consiliul Facultatii spre a alege Comisiunea de concurs.
In caz ca Facultatea respectiva nu formeaza Comisiunea in termenul sus zis, Senatul
universitatii, unit cu Consiliul Facultatii respective, e obligat ca in alte 20 de zile sa desemneze
pe profesorii delegati.
Comisiunea se compune din 7 membri: 4 profesori titulari delegati de Consiliul Facultatii
unde e vacanta catedrei ~i cate un profesor titular delegat de fiecare din celelalte universitati.
Facultatile unde se gase§te catedra vacanta vor desemna odata cu membrii delegati in

260
Comisiune 9i cate doi supleanti, iar celelalte facultat' vor desemna pe langa membrii deleqatl
In Comisiune 9i cate un supleant.
Nu pot face parte din Comisiunea examinatoare persoanele lnrudite sau aliate pana la
al treilea grad lntre ele sau cu vreunul din candldati.
Comisiunea este convocata de decanul facultatii unde este catedra vacanta pana tntr'o
luna dela expirarea termenului de lnscriere.
Comisiunea este prezidata de eel mai vechiu dintre profesorii titulari dela Facultatea
unde este catedra vacanta.
Ea nu poate incepe lucrarile decat numai cu majoritatea aosoluta a membrilor ce o formeaza
Comisia, odata ce a lnceput lucrarile, lucreaza cu oricati din membrii prezenn dela incepere.
Daca unele din facultatl nu desernneaza delegatii ceruf In termen de o tuna,
Comisiunea poate lucra cu ceilalf membri.
24. Concursul consta din urmatoarele probe:
Un raport alcatult de un membru delegat al Comisiunii asupra lucrarilor 9i activitatll
candldatilor. Acest raport, lntrucat e tnsusit de intreaga Comisie, poate lnlatura dela concurs
pe unii candldati.
a) O proba de titluri 9i lucrari care consista dintr'o expunere facuta de candidat in
public, asupra titlurilor 9i lucrarilor sale personale. Se acorda pentru aceasta
proba maximum o ora:
b) Un coloquiu public asupra lucrarilor de specialitate ale candidatului, precum 9i
asupra oricarei chestiuni tnrudita cu specialitatea. Aceasta proba poate dura pana
la o ora 9i jurnatate.
c) Doua lecfiuni publice de cate o ora, dupa 24 ore de preparatiune, asupra unui
subiect tras la sorf In prezenta candidatilor, dintr'un nurnar de chestiuni propuse
de Comisiune chiar in ziua tragerii la sortl, Fiecare membru al Comisiunii va
propune 2 chestiuni.
Dupa fiecare lectiune se va tine un coloquiu In care candidatul va avea sa
raspunda la toate chestiunile puse de membrii jurlului in legatura directa cu
subiectul tratat. Acest coloquiu nu poate dura mai mult de o ora.
d) Doua probe practice, de laborator pentru candidatii dela catedrele de 9tiinte
experimentale. Subiectul acestor probe se va trage la sorti in prezenta candidamor,
dintre chestiunile propuse de juriu, chiar in ziua in care urmeaza a se face probele.
Fiecare membru din Comisiune are dreptul de a propune doua chestiuni.
Pentru catedrele vacante dela Facultatlle de teologie, drept, litere 9i filosofie 9i 9tiinte
(sectla rnatematlca), candidatil vor face interpretari de texte, traduceri 9i comentarii, critici
literare, de arta, de lucrari originale etc., dupa specialitatea catedrei.
Comisiunea va fixa in fiecare caz condltiunile de executare 9i timpul de preqatire pentru
probele de sub punctul d.
Cand sunt mai multi candldaf se formeaza serii prin tragere la sorf de maximum doi
candidatl care vor da probele aratate in acest articol la literele a, b, c 9i d, asupra aceluiasi subiect.
Fiecare proba este apreciata de juriu prin note dela 0 - 20. Candidatii la catedrele
vacante care nu au obtlnut la fiecare din probele de sub punctele a 9i b nota medie 16, nu pot
trece la celelalte probe.
In caz cand unii dintre candidati vor dobandi medii egale, nota dela lucrari va avea
precadere.
25. Pre9edintele lnainteaza intreg dosarul concursului Decanului Facultatii, eel mult In 7
zile dela darea rezultatului.
Candidatii cari au luat parte la toate probele concursului, pot inainta Decanatului
Facultatii orice contestatiuni cari s'ar referi le violarea formelor legale, eel mutt pana in 5 zile
dela darea rezultatului.
Decanul inainteaza dosarul concursului, impreuna cu eventualele contestatiuni,
Rectoratului, eel mai tarziu dupa 7 zile dela primirea lui la Decanat.
Rectorul supune rezultatul, impreuna cu dosarul concursului Senatului universitar,
lntrunit cu profesorii dela facultatea unde este vacanta catedra, care au facut parte din
Comisiunea examinatoare, pentru a cerceta formele legale. In caz cand Senatul gase9te
vreun viciu de forma, anuleaza concursul 9i dispune cele necesare pentru ca dupa o luna

261
vacanta catedrei sa fie din nou publlcata de Rectorat. cand nici un viciu de forrna nu a fost
gasit, rectorul inainteaza dosarul Ministerului de lnstructiune, care, dupa ce va constata
aprobarea Senatului universitar, va da curs lucraril.
Candldatil reu§iti la acest concurs se vor numi cu titlul de profesori agregati.
Daca rezultatul concursului este negativ, vacanta catedrei se va publica din nou in
termen de eel mult o luna.
26. Dupa o functlonare efectiva de eel putin trei ani, profesorul agregat poate fi ridicat, in
urma cererii sale, la rangul de profesor titular. Aceasta ridicare se face numai pe baza
activitatii didactice §i lucrarllor §tiintifice publicate in timpul stagiului de profesor agregat §i
numai cu majoritatea voturilor profesorilor titulari ai facultatii respective tntruniti in sedinta
speciala. Hotararea Consiliului profesoral este comunicata Senatului universitar, care, dupa ce
constata ca s'au indeplinit formele legale, o tnainteaza Ministerului de lnstructle, culte §i arte,
pentru indeplinirea forrnalltatilor de numire ca profesor titular prin Decret Regal.
In caz cand cererea de inaintare in grad a profesorului agregat a fost resplnsa de
Consiliul profesoral, el va mai putea cere ridicarea sa la rangul de profesor titular, dupa o
perioada de timp a carui durata o va alege singur.
27. Pe langa fiecare facultate de mediclna urnana se tnfllnteaza agregati temporari.
Consiliul flecarei tacultati va hotarl nurnarul aqreqatllor temporari de care are nevoie; nurnarut
lor nu va trece in nici un caz pe acela al catedrelor.
28. Ocuparea posturilor de agregati se face numai prin concurs. Concursul de aqreqatle se
face pe grupe trnpartite in urrnatoarele sectiunl:
1) Anatomie; 2) Histologie; 3) Bacteriologie; 4) Zoologie §i Parasitologie; 5) Fistologie;
6) Chimie rnediclnala; 7) Fizica medicala: 8) Radiologie; 9) Farmacologie; 10) Patologie
generala; 11) Anatomie patoloqica: 12) Medicina experimentala: 13) Medicina generala; 14)
Bali contagioase; 15) Higiena; 16) Medicina legala; 17) Neurologie; 18) Psihiatrie; 19)
Endocrinologie; 20) Medicina infantlla: 21) Dermatologie §i Sifiligrafie; 22) Chirurgie generala;
23) Oftalmologie; 24) Oto-Rino-Laringologie; 25) Urologie; 26) Chirurgie infantila §i Ortopedie;
27) Obstretica: 28) Ginecologie; 29) Stomatologie; 30) Ftiziologie.
29. Probele concursului de aqreqatle sunt repartizate in doua serii independente:
1. Probe de admisibilitate
2. Probe de admitere
30. Probele de admisibilitate se tree pe langa fiecare facultate la data fixa de 15
Decemvrie, fara nici o alta publicanune,
Probele de admitere se tree din 3 in 3 ani pentru toate locurile vacante dela cele 3
facultatl. Ele se tin pe rand la Facultatile de rnedicina din Bucuresti, lasl §i Cluj.
Probele de admisibilitate se tin in fiecare an, afara de anii in care are loc concursul de
admitere.
Publicatiunea concursului de admitere se face prin Monitorul Oficial cu 6 luni inainte de
inceperea concursului, de catre rectorii Universltatllor din Bucuresti, lasl §i Cluj, seslzati de
decanii Facultatllor de rnedlcina respective, lndicandu-se nurnarul locurilor vacante din fiecare
sectiune de pe langa fiecare facultate.
31. · fnscrierile pentru concursul de admisibilitate se fac la Secretariatul flecarel facultaf cu
incepere dela 15 Octomvrie §i se inchid la 1 Decemvrie al flecarui an.
Nimeni nu poate fi inscris daca nu lndepllneste urmatoarele conditiuni:
a) Sa fie cetatean roman §i sa fi satisfacut legea de recrutare;
b) Sa fie doctor in mediclna, avand eel putln 3 ani dela trecerea tezei de doctorat.
32. Concursul de admisibilitate se trece inaintea unei Comisiuni alcatulta pentru fiecare
categorie in parte, compusa din 3 membri alesi de Consiliul Facultatii respective, Comisiune
care poate fi compusa sau din 3 profesori titulari sau din 2 profesori titulari §i un agregat
onorific sau in functlune de specialitatea fiecarei categorii din cele 3 diviziuni sau in lipsa
acestora dela speclalitatlle inrudite.
33. Concursul de admisibilitate consista din 2 probe scrise.
Fiecare candidat cand se inscrie in concursul de admisibilitate, arata diviziunea §i
categoria sau categoriile pentru care vrea sa fie inscris.
Exista 3 diviziuni: 1) Biologia; 2) Medicina generala; 3) Chirurgia generala.
Fiecare diviziune cuprinde mai multe categorii ce se var fixa prin regulament.

262
 Aprecierea se face cu note dela O - 20.
Nici un candidat nu poate fi admis daca nu a obtinut media 16.
Presedintele lntocmeste un tablou al candldatilor reusltt, in ordinea claslflcatiunll, din
fiecare diviziune §i pentru fiecare categorie.
Acest tablou va fi inaintat Decanatului Facultstll, care la fiecare 2 ani tntocrneste un
singur tablou cu toti admisibilii pe diviziuni §i categorii, pe care-I tnainteaza Decanului
Facultatil de mediclna, unde urrneaza a se trece problemele de admitere.
34. Candidatli lnscrisl in tabloul admisibililor sunt singurii care au dreptul de a se prezenta
in concursul pentru admitere.
Acest concurs se tine in ordinea aratata inaintea Facultati de rnediclna din Bucurestl,
lasi sau Cluj, numai pentru locurile publice vacante in fiecare sectiune.
Proba de admitere se trece in fata cate unei Comisiuni alcatulte pentru fiecare sectlune
in parte, §i formata din cate cinci membrii, trei dela Facultatea de rnedicina unde se tine
concursul §i cate unul dela celelalte facultatl, alesi de Consiliile facultatilor respective dintre
profesorii titulari de specialitate sau in lipsa acestora din speclalitatile inrudite.
35. inscrierile se fac la secretariatul Facultatli de rnediclna unde se tine concursul in
termenul fixat prin publlcatiunea locurilor vacante. Fiecare candidat va indica sectiunea pentru
care vrea sa se prezinte.
36. Concursul de admitere consta din urrnatoarele probe:
a) 0 proba de titluri §i lucrari; fiecare candidat face in public o expunere a titlurilor §i
lucrarilor sale personale, timp de maximum o ora:
b) 0 lectlune publica de o ora, dupa 24 ore de preparatiune, asupra unei chestiuni
trase la sorti dintr'un nurnar de chestiuni din specialitatea pentru care se tine
concursul, propuse cate doua de fiecare membru al juriului.
Cand sunt mai multi candidatl se formeaza serii prin tragere la sorti din maximum
doi candidati, cari var tine lectiunl asupra acelulasi subiect;
c) in sectiunlle de biologie se var da cate doua probe practice asupra unor subiecte din
_ sectiunile pentru care s'a Inserts candidatul, urrnata de o lectlune publlca de o ora,
In sectiunile de medlcina generala sau de chirurgie qenerala se var da doua probe
clinice urmate de cate o lectiune publica de o ora asupra unui subiect din sectiunea pentru
care s'a Inserts candidatul.
Cand sunt mai multi candidati se tormeaza serii prin tragere la sorti de maximum doi
candidatl cari var da proba asupra aceluiasi subiect.
Condltiunile de preparatie, precum §i timpul acordat pentru proba practlca sau cllnlca,
var fi determinate in fiecare caz de juriu. Dupa facerea probei practice se acorda candidatului
dela 1 la 3 ore, punandu-l-se la dispozltie tratatele indicate de dansul pentru prepararea
lectiunii pe care o expune in public.
Fiecare proba este apreclata prin note dela 0 - 20.
Candidatii cari nu au obfinut la proba de titlu §i lucrari media 16 nu pot trece la celelalte probe.
Candidatii respinsl la probele de admitere raman lnscrisi pe tabloul admisibililor, daca nu au
trecut trei sesiuni de admitere dela inscrierea lor in acest tablou, dupa care insa pierd dreptul de
admisibilitate fara a mai putea sa se prezinte din nou la un concurs de admisibilitate.
37. Candidatii reu§iti in diferitele sectiunii, sunt inscri§i intr'un tablou in ordinea
clasificatiunii, in numar egal cu numarul locurilor publicate vacante.
Pre§edintele comisiunii inainteaza Decanatului dela universitatea la care se tree probele,
odata cu tabloul reu§itilor, toate lucrarile Comisiunii in timp de 10 zile dela terminarea lor.
Candidatii cari au luat parte la toate probele concursului, pot inainta Decanatului orice
contestatiune care s'ar referi la violarea formelor legale.
Decanul inainteaza tabloul candidatilor reu§iti impreuna cu lucrarile comisiunii §i
contestatiunile eventuale Rectoratului spre a fi supus Senatului universitar, care cerceteaza
daca s'au respectat formele legale.
in cazul cand Senatul gase§te vreun viciu de forma sau admite vreo contestatiune,
anuleaza concursul §i trimite dosarul Decanatului facultatii de medicina care urmeaza la rand,
pentru tinerea concursului de admitere, cerand sa se faca o noua publicare in care se va fixa
data concursului, eel mai tarziu la o luna dela primirea avizului Senatului universitar.
Cand niciun viciu de forma nu e fast gasit de Senatul universitar, decanul Facultatii la

263
care s'a tinut concursul de admitere, convoaca pe candldatii reu§iti pentru a-sl alege locurile in
ordinea claslflcatiunli.
Cand un candidat nu accepta locul ce-i revine sau nu se prezlnta la post in termen de
eel mult o luna dela data alegerii, locul devine vacant de drept, iar candidatul pierde drepturile
acordate aqreqatilor, rarnane insa inscris pe tabloul admisibililor daca nu au trecut trei sesiuni
dela inscrierea lui in acest tablou.
38. Dupa ce candidatii reu~iti sl-au ales locurile, decanul Facultatii la care s'a tinut
concursul de admitere, tntocmeste tablourile cu numele candidatilor reu~iti pentru fiecare
facultate, lnalntandu-le prin Rectorat Misterului instructlunll, pentru numirea prin decret Regal
a celor reusiti, cu titlul de agregat temporar, pe termen de noua ani.
39. Dupa expirarea termenului de noua ani, agregatul devine onorific, fara leafa, putand sa
functioneze numai cand Consiliul Facultatii hotaraste chemarea lui in activitate, fie pentru a
suplini o catedra, cand va primi leafa de suplinitor, fie o aqreqatle devenlta vacanta, cand va
primi leafa de agregat, fie pentru examene §i teze cand va fi retribuit cu cota parte din taxele
acestor examene.
Dupa 9 ani termenul agregatului temporar dela orice categorie a diviziei I-a poate ti
prelungit eel mult de doua ori pe cate un period de 9 ani, dupa cererea motivata a profesorului
dela catedra respectiva. Aprobarea o da Consiliul Facultatii cu 3/4 din nurnarul total al
profesorilor sal.
40. Pe langa toate facultatile, afara de facultatile de medlcina, se pot crea conferinte in
conformitate cu art. 20.
Oonferentlarli sunt lnsarclnatl de consiliul profesoral sa \ina cursuri, lucrari §i examene
din anumite capitole speciale. Ei var fi atasan pe langa o catedra.
in caz cand o conferinta este vacanta ~i Consiliul Facultatii hotaraste mentlnerea ei,
decanul facultatli respective in termen de 15 zile cere Rectoratului publicarea concursului
pentru ocuparea ei. in termen de eel mult 20 zile rectorul publlca in Monitorul Oficial vacanta
conferlntel, lasandu-se candldatilor un termen de inscriere de 30 zile.
41. Conditlunile de inscriere sunt urmatoarele:
a) Sa fie cetatean roman §i sa fi satisfacut legea de recrutare;
b) Sa fie doctor, doctor-inginer in specialitatea conterintel vacante sau inginer de
specialitate pentru stilntele aplicate;
c) Sa alba lucrari de specialitate publicate in afara de teza.
Candldatil pentru Facultatea de teologie trebuie sa fie de religie crestina ortodoxa, de
preterinta clerici.
Odata cu cererea de inscriere, candidatli var depune la Decanatul Facultatil §i cate un
memoriu de titluri §i lucrarl, precum §i un nurnar suficient din lucrarile personale tiparlte.
42. in termen de eel mult 10 zile dela expirarea termenului de inscriere, decanul Facultatii
respective, convoaca Consiliul Faculta\ii spre a alege comisia de concurs. Aceasta comisiune se
compune din trei profesori delegati de Consiliul profesoral al Facultatii unde este vacanta conferinta,
ales dintre profesorii de specialitatea conferin\ei sau, in lipsa, dintre profesorii cu o specialitate cat mai
inrudita. La faculta\ile cu mai pu\in de 3 profesori, Comisiunea va putea completa cu profesori de
specialitate luati dela alte Facultati similare sau foarte de aproape inrudite.
Comisiunea lucreaza cu toti membrii sai sub pre§edin\ia celui mai vechiu profesor
titular din comisie. Pentru aceasta, Consiliul profesoral deleaga, odata cu cei trei membri din
Comisiune, §i doi membrii supleanti.
Comisiunea este convocata de decan in termen de eel mult o luna dela expirarea
termenului de inscriere.
43. Concursul consta din urmatoarele probe:
a) o proba de titluri §i lucrari care consista dintr'o expunere orala tacuta de candidat
in public asupra titlurilor §i lucrarilor personale. Se acorda pentru aceasta proba
maximum o ora;
b) un colocviu public asupra diferitelor chestiuni pe care comisiunea le va pune
candidatului din domeniul specialitatii conferintei. Aceasta proba va dura de
asemenea o ora;
c) o lectiune publica de o ora, dupa 24 ore de pregatire, asupra unui subiect tras la
sorti de catre candidat, dintr'un numar de chestiuni propuse de comisiune; fiecare

264
 membru este obligat a propune doua chestiuni;
d) o proba practica de laborator, pentru cand'datll dela catedrele de §tiinte
experimentale. Subiectul acestei probe se va trage la sortl de candidat dintr'un nurnar
de chestiuni propuse de juriu, chiar in ziua in care urmeaza a se face proba.
La conferintele vacante: dela Facultatile de teologie, drept, litere §i filosofie §i §tiinte (secfia
matematlca), candldatll var face, in lac de lucrart practice, interpretari de texte, traduceri §i
comentarii, critici literare, de arta, sau de lucrart originale etc., dupa specialitatea catedrei.
Condltlunile de executare §i timpul de preqatire al probelor de sub punctul d sunt lasate
la aprecierea comisiunii.
Cand sunt mai multi candldati, se formeaza serii prin tragere la sorti, de maximum doi
candidatl, cari var da probele dela literele b, c §i d, asupra acelulasl subiect.
Fiecare proba este apreclata de comisiune prin note dela O - 20.
Candidatii, cari nu au obfinut la proba de sub punctul a nota 16, nu pot trece la celelalte probe.
44. Presedintele comisiunii tnainteaza intreg dosarul concursului Decanatului facultatil
respective in term en de eel mult 7 zile dela darea rezultatului. In termen de 5 zile candidafii
cari au luat parte la toate probele concursului pot inainta Decanatului orice contestatiune
referitoare la violarea formelor legale. In termen de eel mult 7 zile dela primirea rezultatului,
decanul lnalnteaza dosarul concursului rectorului spre a-I supune Senatului universitar, unit cu
membrii comisiunii pentru a cerceta formele legale ale concursului. In cazul cand Senatul
gase§te vreun viciu de forrna, anuleaza concursul §i dispune cele necesare pentru ca dupa o
luna vacanta conferlntel sa fie din nou publicata de rectorat. Cand nici un viciu de forma nu a
fast gasit, rectoratul lnalnteaza dosarul Ministerului lnstructlunii pentru indeplinirea
formalitatllor de numire.
Candidatul reuslt la acest concurs se va numi cu titlul de conferentlar provizoriu.
45. Dupa o functlonare neintrerupta in aceeasi specialitate de eel putin 3 ani, conferentiarul
provizoriu poate cere definitivarea sa. Definitivarea conferentiarului provizoriu se face de catre
Consiliul profesoral, intrunit anume in §edinta. cu majoritate de voturi din nurnarul total al
profesorilor titulari §i agregati.
Aceasta definitivare se acorda numai pe baza activitatii didactice §i stllntiflce a
conferentiarulul din timpul functlonaril sale cu titlu provizoriu. Hotararea de definitivare se
comunica Senatului universitar, spre a cerceta respectarea formelor legale, dupa care rectorul
o inainteaza Ministerului instructlunil care va da curs lucrarllor dupa ce va fi verificat implinirea
formelor legale.
Conferentiarul astfel numit va purta titlul de conferentiar universitar definitiv.
In cazul 'cand definitivarea a fast respinsa de Consiliul profesoral, conferentiarul
provizoriu poate cere din nou definitivarea. Reinoirea cererii de definitivare se face numai din
trei in trei ani.
Daca rezultatul concursului pentru ocuparea conferlntei vacante a fast negativ, atunci
Consiliul profesoral poate tncredinta suplinirea acestei conterlnte, fie acelui dintre candidati
cari a obtln la concurs cea mai mare medie, fie unuia dintre §efii de sectie, §efii de lucrari sau
chiar unui asistent definitiv ce poseda titlu de doctor, doctor-inginer sau inginer in specialitatea
conferintel vacante. Insarcinarea de suplinire data de Consiliul profesoral al facultatil
respective va fi tnalntata Rectoratului care, dupa ce o supune Senatului universitar, o va
comunica Ministerului lnstructiunii pentru indeplinirea formalitatllor de numire.
Tn acest caz, publicarea vacantel conterintel se va face din nou in termen de eel mult o luna,
46. Toate termenele date pentru publicarl de vacanta, de inscrierea la concurs, convocari
de comisii etc., prevazute in aceasta lege, se tnteleqe cu exceptia vacantel mari care incepe
dela 1 lulie §i tine pana la 1 Octomvrie.
47. In caz' cand organele universitare competente nu respecta termenele legale de
publicare §i indeplinirea formelor de numire, Ministerul independent de masurile disciplinare
aratate la art. 67, sesizat de reclamatiile celor interesati. va putea face singur puplicatiile §i sa
ia masuri pentru indeplinirea acestor farme.
48. ~efii de lucrari var functiona numai pe lc!!mga catedrele ce au lucrari practice de
laborator. Ei sunt ata§ati unei catedre §i lucreaza sub directia profesorului titular sau
profesorului agregat.
Crearea posturilor de §efi de lucrari se face de Consiliul Facultatii respective, in urma

265
cererii motivate a profesorului respectiv.
Recrutarea sefulul de lucrari se face la toate facultatlle, afara de Facultatea de
rnedlclna urnana, pe baza titlului de doctor, doctor-inginer sau inginer, §i pe baza de lucrari
§tiintifice publicate §i executate in domeniul speclalitatil catedrei pe langa care este atasat.
Recomandarea cu titlu provizoriu a sefilor de lucrarl se face de catre Consiliul
profesoral al Facultatil respective pe baza raportului motivat al directorului, de laborator sau
de institut. Recomandarea Consiliului se aduce la cunostlnta Senatului universitar care, dupa
ce cerceteaza respectarea formelor legale, o tnalnteaza Ministerului lnstructlunii pentru
indeplinirea formelor de numire.
Dupa un stagiu de functiune neintrerupta de eel putin 4 ani, §efii de lucrari dela toate
facultatile, afara de Facultatea de medicina urnana, pot fi deflnltlvati. Aceasta definitivare este
acordata de Consiliul Facultatii in urma cererii motivate a directorului de institut sau de
laborator. Definitivarea se acorda numai pe baza lucrarllor stllntiflce publicate in timpul
stagiului de provizorat.
Ridicarea unui sef de lucrari provizoriu la rangul de §Sf de lucrarl definitiv, este
cornunicata de catre decan Senatului universitar, care dupa ce cerceteaza indeplinirea
formelor legale, o lnalnteaza Ministerului lnstrucfiunil, care va da curs lucrarilor, dupa ce va fi
verificat indeplinirea formelor legale.
in laboratoarele sau institutele de stilnte experimentale sau de §tiinta aplicata ce au
organizate sectil de studii §i cercetari sau sectli de specializare in anumite ramuri ale stilntelor
experimentale, vor functiona pe langa sefil de lucrari §i sefll de sectli.
Recrutarea sefllor de sectil se face dupa aceleasi norme ca §i a sefllor de lucrari, cu
singura deosebire ca la recomandarea lor se va mai cere in plus studii, precum §i lucrarl
stllntiflce publicate in domeniul sectlei ce doreste a ocupa.
Numirea §i definitivarea §efilor de sectil se face dupa normele aratate la numirea §i
definitivarea sefilor de lucrari.
l;)efii de sec!ie pot fi recrutati §i dintre §efii de lucrarl ce au studii §i lucrari in domeniul
sectlei respective. In acest caz ei vor purta titlul de provizorii sau definitivi dupa felul sefllor de
lucrari din care au provenit.
La Facultatea de mediclna sefil de lucrari trebue sa alba pe langa titlul de doctor §i eel
putln trei ani de functlune ca asistent in specialitatea respectiva. Ei sunt nurniti provizoriu pe
termen de patru ani, dupa care vor fi definltlvati pe baza unui raport facut de titularul catedrei
§i aprobat de Consiliul facultatii.
49. Asistenfil ajuta pe profesorii titulari, profesorii aqreqatl, agregatii temporari §i
conferentiari, la tinerea §i preqatirea cursurilor, facerea §i conducerea lucrarilor practice §i
cercetarilor §tiintifice ale catedrelor pe langa care sunt ata§ati.
Posturile de asistenti se creeaza de Minister numai in urma avizului conform al
Consiliului de Facultate pe b aza cererii motivate a profesorului respectiv.
0

Nu se vor crea noui posturi de asistenti pe langa catedrele cari au asistenti, inainte de a
se prevede cu asistentii toate catedrele similare cari in momentul publicarii legii nu au asistenti.
Recrutarea §i recomandarea asistentilor cu titlul de suplinitor se fac la Facultatile de
§tiinte, litere §i farmacie, de catre directorul de laborator, seminar sau institut, pe baza titlurilor
de doctor, doctor-inginer, licentiat sau inginer in specialitatea catedrei unde este vacanta. La
Facultatea de medicina veterinara §i drept se face numai pe baza titlului de doctor.
Recomandarea asistentilor suplinitori facuta de directorii de laborator, de seminarii sau
institute se trimite Decanatelor respective pentru luarea de cuno§tinta §i indeplinirea
formalitatilor legale.
Un asistent cu titlul de suplinitor poate fi numit cu titlul provizoriu dupa o functie
neintrerupta pe langa aceea§i catedra timp de eel putin trei ani; inaintarea dela asistent
suplinitor la asistent provizoriu se face numai pe baza lucrarilor de specialitate §i numai in
urma raportului motivat al directorului de laborator sau institut.
Un asistent cu titlul provizoriu poate fi definitivat dupa o functie neintrerupta de eel putin
trei ani pe langa aceea§i catedra. Aceasta definitivare se face pe baza raportului motivat al
directorului de laborator, institut sau seminar. Ea nu se poate acorda decat numai daca
asistentul provizoriu poseda titlul de doctor, doctor-inginer sau inginer §i lucrari §tiintifice
publicate in domeniul specialitatii catedrei. Definitivarea asistentului acordata de Consiliul

266
profesoral pe baza raportului motivat al directorului de laborator sau institut, este Inalntata de
decanul facultatii respective Senatului universitar, care dupa cercetarea formelor legale o
trimite Ministerului lnstructlunii care va da curs lucrarilor, dupa ce va fi verificat indeplinirea
formelor legale.
Aslstenni definitivi pot fi lnalntatl sef de lucrari definitivi de catre Consiliul profesoral, pe
baza raportului motivat al directorului de laborator sau institut. Aceasta inaintare se face numai
pe baza de lucrart §tiintifice executate in domeniul speclalltatli catedrei unde este vacanta.
Hotararea Consiliului profesoral se cornunica Ministerului prin Rectorat, care va da curs
lucrarilor dupa ce va fi verificat indeplinirea formelor legale.
in laboratoriile sau institutele cu sectll de studii §i cercetari sau sectlunl de specializare
in anumite ramuri ale stilntelor experimentale vor functiona §i aslstentli de sectli. Recrutarea,
recomandarea §i definitivarea acestora se face dupa normele prevazute la aslstenti, cu
singura deosebire ca un asistent de sectie provizoriu trebue sa aiba titlul de doctor, doctor-
inginer sau inginer §i sa aiba studii §i lucrarll in specialitatea sectiel respective.
Aslstentil de sectil definitivi pot fi lnalntatl sef de sectie definitivi, dupa normele ce au
servit la inaintarea aslstentilor la gradul de sef de lucrari.
La Facultatea de mediclna urnana asistentil §i prosectorii se recruteaza pe baza titlului
de doctor in rnedlcina in urma recomandarii profesorului respectiv.
La serviciile de clinica ei se recruteaza de preferinta dintre fo§tii §i actualii interni medici
secundari, prin concurs. La catedrele de chimie rnedlcala, flzlca rnedlcala §i zoologie,
aslstentii pot fi llcentlati in stlinte sau farmacie.
Ei sunt nurnif cu tltlul provizoriu pe termen de 5 ani, cu dreptul de a se preliungi acest
termen din 5 in 5 ani, pana la scoaterea la pensie de catre Consiliul Facultatll, dupa
recomandarea rnotivata a profesorului respectiv.
50. Preparatorii pot fi numiti §i revocaf numai in urma cererii directorului de laboratoare,
seminarii sau institute §i se recruteaza dintre doctori, ingineri sau licentiati in specialitatea
catedrei. Ei sunt nurnlf cu titlul de suplinitor. Ei vor fi Inalntati §i nurnif cu titlul provizoriu §i
apoi definitiv, dupa aceleasi norme ca §i sefll de lucrarf §i aslstentli.
La Facultatea de medictna urnana ei pot fi recrutaf §i dintre absolventii acestei facultaf
de preferinta dintre externi sau interni prin concurs (la serviciile de clinici), iar numirea se face
cu titlul de suplinitor, pe termen de 3 ani, cu dreptul de prelungire care se va face dupa
normele prevazute la art. 49, alin. final.
Se exclud dela prelungire preparatorii cari nu au obtinut titlul de doctor dupa 3 ani dela
numire.
Desenatorii cari sunt aslrnilati in grad cu preparatorii se numesc §i se revoaca in
aceleasi condltlunil ca §i preparatorii.
51. Profesorii titulari ~i profesorii agregati, sunt obligati sa faca regulat cursurile, seminariile
~i lucrarile cu cari sunt insarcinati. Numarul orelor de curs - minimum doua pe saptamana, in
zile deosebite - ~i de lucrari practice - tot minimum doua saptamani - se fixeaza de Consiliul
profesoral dupa nevoile fiecarei specialitati.
Profesorii titulari ~i profesorii agregati sunt datori sa organizeze tot invatamantul
specialitatii lor §i sa administreze averea laboratoriilor ~i a celorlalte institutiuni ce sunt
anexate catedrei lor.
Ei au de asemenea obligatiunea de a controla activitatea intregului personal didactic ~i
administrativ, ce este anexat catedrelor lor. Decanii, directorii de institute, clinici, laboratorii ~i
seminarii, vor tine registre de prezenta pentru intregul personal §tiintific ~i administrativ.
Profesorii titulari ~i profesorii agregati sunt obligati sa faca toate examenele ce cad in
cadrul specialitatii lor ~i sunt datori sa participe la lucrarile Comisiunilor de concurs sau de
examen atunci cand au fost delegati de Consiliile profesorale, Senatele universitare sau de
ministru, conform legilor ~i regulamentelor universitare.
Pentru toate insarcinarile ce ies din cadrul obligatiunilor de catedra, profesorii titulari ~i
profesorii agregati vor fi indemnizati. Participarea profesorilor titulari §i a profesorilor agregati
la Comisiile profesorale ~i Consiliile universitare, precum ~i participarea profesorilor titulari la
§edintele Senatului universitar, atunci cand ei sunt decani sau delegati in Senat, sunt
considerate obligatiuni de catedra ~i nu vor primi deci indemnizatii.
52. Membrii corpului didactic universitar de orice categorie nu pot exercita o functiune sau

267
profesiune cu caracter permanent in alt oras decat acela in care se gase§te catedra lor, afara
de inspectorii sanitari, civili §i militari. Aceasta dispozitle intra in vigoare din momentul
prornulqaril acestei legi.
53. Agregatii temporari, conferentlaril, §efii de sectil, sefll de lucrari, asistentll de sectli,
asistentil, posectorii, lectorii §i preparatorii sunt datori sa colaboreze in cea mai perfecta
armonie cu titularii catedrelor pe langa care sunt atasati. Ei sunt obliqatl de a face toate
lucrarile teoretice §i practice, cu care au fost tnsarcinaf de Consiliile profesorale sau de titularii
catedrelor, §i au obllqatlunea de a respecta toate dlspozitiunile luate de profesorii titulari §i
profesorii agregati. cu privire la organizarea studiilor §i administrarea lnterloara a institutelor,
clinicelor, laboratoarelor §i seminariilor.
54. Membrii corpului didactic universitar nu pot lipsi dela cursuri, conferlnte, lucrarl practice
de laborator §i seminar, fara concediu.
Decanul cu avizul Consilului de facultate poate acorda un concediul de eel mult o tuna.
Rectorul cu avizul Senatului universitar poate acorda concedii pana la 3 luni. Concediile mai
mari de 3 luni se acorda de Minister cu avizul conform al Senatului universitar.
Absentele nemotivate vor fi comunicate de catre decani Rectoratului, care va face
retinerile corespunzatoare din salar. Aceste retlneri se vor varsa la fondul universitar.
Acela care, in timpul unui an scolar, va absenta fara concediu dela cursurile §i lucrarile
corespunzatoare programului unei luni, va fi trimis inaintea uneia din Comisiunile de judecata
prevazute in prezenta lege. Trimiterea in [udecata se face de catre decan prin Senatul
universitar in urma cererii rnotlvata a Consiliului de facultate.
Profesorii cari timp de trei luni, lipsesc continuu dela curs, fara concediu legal, vor fi
deferlti de catre decan Comisiei de judecata, care va judeca situstla. in caz de vina, Comisia,
prin vot secret, va pronunta lndepartarea dela catedra, care devine astfel vacanta.
Sentlnta e cu drept de apel in contencios, conform legii speciale.
Aceea§i sanctlune se aplica §i pentru cellaltl membri ai corpului didactic universitar.
Concediile se acorda la cererea profesorului, in urmatoarele cazuri:
a) Pentru cazuri de boala. Daca concediul de boala se prelunqeste peste doi ani,
Senatul universitar cu avizul conform al Consiliului de Facultate cere Ministerului
sa puna in retragere din oficiu pe eel pus in concediu;
b) Pentru tnsarcinarlle prevazute in articolul 55;
c) Pentru cercetari, misiuni §tiintifice, acestea numai in urma avizului conform al
Facultatii;
d) Pentru cazuri de forta majora;
e) Pentru prelegeri pe care le face la alta universitate.
Pentru cazuri de boala, bine constatate, eel pus in concediul va primi salariul intreg,
rarnanand ca suplinitorul sa fie achitat din fondurile proprii ale unlversltatil.
55. Membrii corpului didactic universitar pot fi mlnistr] plenlpotentiari, subsecretari de Stat,
secretari-generali, parlamentari. Ei pot ocupa lnsarclnarl sau functiuni superioare in
adminlstratla scolara, sau in alte institutii §i admlnistratil ale Statului, in legatura cu
specialitatea tor, in limita prevederilor art. 52. Ei pot face cursuri la alta institutle de invatamant
superior, pot exercita orice functiuni ce decurg dintr'un mandat electiv. De asemeni, pot
exercita inalte lnsarclnarl de Stat §i misiuni oficiale in strainatate.
56. Profesorii titulari, profesorii agregati §i celelalte categorii de personal didactic universitar,
precum §i personalul administrativ, primesc salariul dupa legea generala de armonizare.
Personalul didactic universitar, numit cu titlul definitiv sau provizor, are dreptul la 5
gradatii de cate 25% din salariul de baza ce se vor acorda din 5 in 5 ani.
Aceste gradatii se socotesc la ultimul salariu al functiunii fara gradatii.
Profesorii titulari §i agregatii, ce se vor distinge printr'o activitate didactica §i §tiintifica
deosebita, primesc §i o a §asea gradatie de merit. Propunerea pentru gradatia de merit se
face de catre Senatul universitar, in urma avizului conform al Consiliului de facultate.
Rectorii §i decanii primesc pe langa salariul lor de profesor §i o diuma ce se va fixa prin buget.
Profesorii titulari §i profesorii agregati. directorii de institute, clinice, laboratoare sau
seminarii, primesc pe langa salariul catedrei lor §i o diurna lunara ce se va prevedea in buget.
57. La varsta de 70 ani impliniti. profesorii titulari, dupa consultarea Academiei Romane,
pot continua functiunea lor, pastrandu-§i toate drepturile prin deciziunea Senatului universitar

268
unit cu Consiliul Facultatli respective.
Profesorii pusl in retragere rarnan profesori onorari §i in aceasta calitate fac parte din
Colegiul universitar. Ei vor primi dlferenta dintre pensiunea lor §i ultima leafa, din fondurile
proprii ale unlversltatll.
Celelalte categorii din personalul didactic universitar, vor fi puse In retragere la varsta
de 65 de ani.
58. Daca un profesor titular, profesor agregat sau oarecare alt membru al corpului didactic
universitar este lovit de o infirmitate sau de o boala cronlca, in urma carela ar deveni neapt pentru
indeplinirea functiunii sale, rectorul sesizat de decan, dupa avizul conform al Facultatii respective,
va orandul un examen medical la care vor lua parte 2 profesori ai Facultatii respective, deleqati de
Consiliu §i 2 profesori dela Facultatea de medicina invitati de Senatul universitar.
Jn urma constatarii infirmitatii sau boalei cronlce, rectorul, cu avizul conform al
consiliului facultatli §i al Senatului universitar, va comunica Ministerului de lnstructie hotararea
comisiunii medicale pentru Tndeplinirea formalltatllor legale de punere in retragere din oficiu.
Cand infirmitatea sau boala cronica este prevenita din cauza serviciului, pensionarea
se va face observandu-se regulile prevazute de art. 57, alin. 2, din actuala lege, oricare ar fi
nurnarul anilor de serviciu.
59. Fiecare membru al corpului didactic universitar va avea un Stat personal, tacut in dublu
exemplar, dintre cari unul va fi pastrat la Minister, iar celalalt la Rectoratul unlversitatll.
Jn aceste state personale se vor trece toate datele relative la starea civiia §i toate
datele personale de serviciu ale membrilor corpului didactic universitar. Pentru aceasta toate
actele adminstrative, indeplinite la Minister se vor comunica unlversltatil §i viceversa.

CAPITOLUL Ill
Personalul administrativ universitar

60. Personalul administrativ universitar (secretar general, administrator de universitate,

bibliotecar, secretar, arhivar, contabil, easier, sef de birou, impiegat, etc.) in serviciul
universitatii va fi numit §i revocat dupa cererea rectorului §i tncuviintarea Senatului universitar.
Posturile de secretar general §i de secretar nu pot fi ocupate sub nici un motiv de
personalul didactic universitar.
Jn postul de secretar general, bibliotecar §i secretar al unlversltatllor §i facultatilor, nu se
pot numi decat acei cari poseda titlul de doctor sau licentlat, Pentru celelalte posturi
administrative de birou se apllca dlspozltille respective din statutul functionarllor publici.
Functlonarli cari fac parte din personalul administrativ al universltatil sau al unei
facultati nu pot ocupa in acelasl timp o alta functiune cu caracter permanent in alta parte, cu
exceptlunlle prevazute in legea cumulului.
Personalul administrativ al facultatllor (secretar, ajutor de secretar, personalul
bibliotecii, arhivar, impiegat etc.) va fi numit §i revocat dupa cererea decanului cu tncuvlintarea
consiliului facultatli.
Personalul administrativ §i de serviciu al institutelor, laboratoarelor, clinicilor, etc. va fi
numit §i revocat dupa cererea directorului respectiv, care va fi cornunlcata la timp Decanatului.
Aceste numiri, lnalntarl §i revocari, se vor face in conformitate cu statutul functlonarllor
publici §i vor fi comunicate Ministerului pentru indeplinirea formalltatllor de numire prin decizie
sau decret Regal, dupa gradul functlonarulul recomandat.
Comisia de numiri §i lnalntarl pentru personalul administrativ din serviciul unlversltatil
este Senatul universitar.
Comisia de numiri §i tnaintarl pentru personalul administrativ al facultatilor este
Consiliul facultattlor.
Comisia de disclplina pentru personalul administrativ din serviciul universltatil se
compune din rector §i trei membri deleqati de Senatul universitar.
Comisia de disclplina pentru personalului administrativ al facultatllor se compune din
decan §i trei membrii deleqati de Consiliul Facultatll.
Toate aceste comisiuni vor lucra §i hotari conform cu dlspozitiunlle din statutul
functlonarilor publici.

269
 CAPITOLUL IV
Controlul$i disciplina personaluluididactic universitar

61. Membrii corpului didactic universitar condamnati pentru crime sau delicte care ar atrage
o pedeapsa infamanta prevazuta in codul penal, tnceteaza de a mai face parte din acest corp.
62. Controlul institutelor anexe, catedrelor se face de catre profesorii titulari sau profesorii
agreati respectivi, cari raporteaza abaterile constatate decanului respectiv, care le va aduce la
cunostinta consiliului de facultate.
Controlul tuturor catedrelor §i institutelor anexe din cuprinsul unei facultati se face de
catre decan care aduce la cunostlnta consiliului profesoral abaterile constatate.
Controlul tuturor facultatllor §i institutelor anexe din cuprinsul unei universltati se face
de catre rector, care aduce abaterile constatate la cunostinta senatului pentru a dispune cele
necesare.
Ministerul de lnstructle poate cere rectoratelor anchetarea abaterilor dela lege §i
regulamente. Rezultatul anchetelor instituite de catre rector, dupa ce vor ti aduse la cunostinta
senatelor universitare, vor fi inaintate de rectorat Ministerului de lnstructie, in termen de eel
mult o luna de la primirea adresei ministeriale.
in cazul cand decanii sau rectorii se vor abate dela obliqatlunlle lor administrative,
Ministerul de lnstructie va cere judecarea lor de catre marele consiliul interuniversitar, care in
caz de necesitate va aplica una din penalltatile aratate la art. 67 sau revocarea din functiuni.
63. Abaterile membrilor corpului didactic universitar dela lege §i regulament, precum §i
conduita care le scoboara demnitatea, vor ti aduse la cunostlnta Consiliului Facultatil, din care
face parte invinuitul, de catre directorii de institute, clinici, laboratoare sau seminarii, de catre
decani, rector sau minister.
Rectorul, in urma intervenirii decanului Facultatli, aprobata de consiliul acelei facultati, va
supune cazul Senatului universitar care va ordona anchetarea faptelor aduse la cunostinta lui.
Rezultatul cercetarii va ti comunicat de catre rector Senatului universitar, care va
decide daca este cazul ca acel anchetat sa fie dat in judecata discipllnara.
in caz afirmativ, rectorul va proceda la intocmirea juriului de judecata prevazut in
prezenta lege.
Procedura se va stabili prin regulamentul general de aplicare al prezentei legi.
64. Juriul de judecata al profesorilor titulari, profesorilor aqreqatl, aqreqatilor temporari §i
conferentlarilor definitivi, se compune din cinci membri alesl dintre profesorii titulari ai
unlversltatll respective.
Juriul va lucra sub presedlntia celui mai vechiu profesor.
Membrii juriului vor fi trasi la sorti de rector, in ajunul zilei de judecata, in prezenta
Senatului universitar §i a invinuitului, sau in lipsa lui, el fiind tnsa legalmente chemat.
Tragerea la sorti se va face dintre profesorii tnscrlsi pe lista celor desemnati de facultati
spre a judeca.
Fiecare facultate la inceputul anului scolar desernneaza, prin consiliu, patru profesori
titulari pentru a participa in comisia de judecata ca membrii titulari sau supleanti timp de un an.
Facultatile de drept vor desemna in mod obligator doi profesori de drept public.
Deleqatla poate ti retnnoita.
Dupa aceeasi procedure se desemneaza un nurnar egal de supleantl.
Din juriu va trebui sa faca parte un profesor titular de drept public. Daca in compunerea
juriului nu a ieslt la sorti un profesor de drept public, ultima tragere la sorti va ti repetata pana
ce va ie§i un profesor de drept public.
Jn acelasi chip se va proceda la desemnarea supleantului.
Acuzatul §i acuzatorul vor avea dreptul sa recuze fiecare p~ma la doi dintre membrii
titulari ie§iti la sortl, cari vor ti lnlocultl de supleanti.
Hotararile comisiunii de judecata vor ti aduse la cunostlnta Ministerului pentru
indeplinirea formalitatilor legale.
65. Acuzatiunea va ti sustinuta de profesorul delegat de Senatul universitar. Apararea si-o
face invinuitul oral sau inscris, direct sau prin aparatori alesl de el sau in llpsa, desernnati din
oficiu, de presedintele juriului de judecata. Aparatorl vor ti numai dintre membrii corpului
didactic universitar din tara.

270
 $edintele nu sunt publice.
66. Ceilaltl membri ai corpului didactic universitar var fi judecaf de o comisiune dlscipllnara
cornpusa din trei profesori titulari, alesl prin tragere la sortl de consiliile de facultate in ajunul
zilei de judecata.
Acuzatlunea se va sustine de un profesor titular sau profesor agregat, delegat de consiliul
de facultate. Comisiunea lucreaza cu toti membrii, sub pre§edintia celui mai in varsta, Pentru
aceasta consiliul de facultate va delega odata cu membrii comisiunii de judecata §i trei supleanti,
Procedura ce se va urma in acest caz este analoga cu procedura urmata de comsiunea de
judecata pentru profesorii titulari, profesorii agregati, agregatii temporari §i conterentiari.
67. Pedepsele disciplinare cari se pot aplica membrilor corpului didactic universitar sunt
urrnatoarele:
a} Avertismentul;
b} Suspendarea pana la o luna cu pierderea salarlului;
c} Suspendarea pana la maximum 2 ani, cu pierderea salariului §i dreptului de
gradatie pe acest timp;
d} Excluderea pentru totdeauna din functiunea ce o ocupa in universitate.
Irnpotriva deciziunilor juriului de judecata, acel declarat vinovat are deschlsa calea
actiunil in contencios potrivit legii speciale.

CAPITOLUL V
Studenti, diplome

68. Inscrierea in diferitele facultatl ale universltatil se face pe baza diplomei de bacalaureat,
rarnanand ca in viitor sa se tina seama de specializarea literara sau §tiintifica a celor cari cer
inscrierea. La facultattte de teologie, se poate face inscrierea §i pe baza diplomei de absolvire
a unui seminar complet de Stat.
Llcentlatli in teologie, absolventi ai unui seminar complet de Stat se pot inscrie la
facultatile de drept §i litere.
Absolventil scoalelcr secundare sau a celor asimilate din strainatate, se var putea
inscrie in universitate numai dupa ce var fi obtinut echivalarea certificatelor sau diplomelor lor
cu diploma de bacalaureat.
Echivalarea acestor certificate §i diploma se va face de catre Ministerul instructlunli.
Se acorda absolventilor cu diplome ai scoalelor superioare de comert, dreptul de a se
inscrie la facultatea de drept, cu conditla de a trece un examen de diferenta la materiile ce var
fi fixate de Ministerul instructlunil publice.
Cand nurnarul cererilor de inscriere depaseste nurnarut locurilor disponibile fixat de
Consiliul facultatil, la inceputul fiecarul an scolar, selectiunea candldatilor se va face sau dupa
media examenului de bacalaureat §i dupa mediile obtlnute in cursul superior al liceului la
obiectele ce sunt in stransa legatura cu specialitatea aleasa sau prin concurs dupa hotararea
consiliului de facultate.
inscrierile in primul an se fac cu titlu provizoriu.
Un regulament al facultatilor va fixa cat timp un student, care nu sl-a trecut examenele
unui an universitar, poate fi inscris fara a fi exmatriculat.
69. Cursurile unlversitatll sunt publice.
Anul scolar universitar incepe la 1 Octombrie §i starseste la 1 lulie a anului urmator.
Pentru tinerea examenelor anuale se acorda doua sesiuni §i anume: a} Sesiunea dela 1-30
lunie; b} Sesiunea dela 1-30 Octomvrie.
Cu invoirea Senatului universitar, se poate tine o sesiune extraordinara in Fevruarie,
tnsa fara intreruperea cursurilor.
Examenele pentru obtlnerea titlului de llcentiat, inginer, doctor sau doctor-inginer,
precum §i doctoratele dela facultatea de medicina urnana se var tine in tot cursul anului.
70. Unlversltatile acorda diploma de licenta §i de doctor.
Facultatile de rnediclna urnana §i veterinara acorda numai diplome de doctor.
Facultatile de §tiinte ce au organizate sectiuni de §tiinta aplicata, acorda §i diploma de inginer
universitar §i doctor-inginer universitar.

271
 Diplomele stralne sunt valabile numai daca au fost echivalate de consiliul facultatii
respective, potrivit regulamentului general al prezentei legi.
Facultatile pot conferi diploma de doctor honoris causa persoanelor rornane sau stralne
care au adus mari servicii tarii, universitatli sau stlintel.
Diplomele se elibereaza de rectorii unlversitatllor !?i poarta sernnatura rectorului,
decanului !?i posesorului.
Ministerul de instructie vizeaza diplomele pentru a putea ti folosite la ocuparea
functiunllor la Stat.
Diplomele vor fi contrasemnate de Ministru, pentru continuarea de studii in stralnatate.
71. Durata cursurilor universitare va fi de cei putin patru ani (in care se cuprinde ~i anul de
Tndrumare) pentru obtlnerea diplomei de llcentiat sau de inginer universitar !?i unul sau doi ani,
dupa cum se va fixa prin regulamentele facultatilor, socotlti dela luarea diplomei de licenta sau
de inginer universitar, pentru obtlnerea diplomei de doctor sau de doctor-inginer universitar.
Durata studiilor pentru obtinerea titlului de doctor in rnedicina este de 6 ani iar pentru
obtinerea titlului de doctor in medicina veterlnara este de 5 ani.
' In diplomele de licenta sau de inginer universitar sunt mentionate sectiunlle pe cari le-
au urmat studentii, iar in diplomele de doctor sau doctor-inginer universitar, specialitatea in
care au lucrat candidatii.
Diplomele eliberate de universitate vor fi notate cu una din urrnatoarele mentiuni;
suticient, bine, foarte bine, cu laude.
Diplomele de Stat, obtinute pe baza examenului de llcenta: inginer universitar, doctor
sau de doctor-inginer universitar, confera posesorilor lor toate drepturile prevazute de legile
tarii. Modalitatea liberarll diplomelor universitare se va fixa pe cale de regulament.
72. Doctorii in medlcina urnana !?i veterinara, ce vor dori sa obtina titlul de doctor specialist in
anumite ramuri ale medicinii, sunt obligati sa urmeze toate cursurile de specializare, prevazute in
regulamentele facultatilor respective, oupa care vor obtine un certificat de specializare.
In aceleasl conditiuni se vor putea libera !?i de alte facultaf "certificate de specializare",
llcentiatilor !?i doctorilor.
Termenul pentru studiile de specializare nu poate Tntrece doi ani.
73. Studentii pot fi lrnpusl la urrnatoarele taxe, fixate de Consiliul facultatilor ~i aprobate de
Senatul universitar:
a) Taxa de inscriere;
b) Taxa de blblloteca;
c) Taxa de examen, doctorate !?i de diploma;
d) Taxe de laborator ~i de institute;
e) Taxa de constructie la acele facultatl unde este autorizata aceasta taxa;
Studentii saraci !?i meritorii vor fi in total sau in parte scutlf de taxele scolare, de catre
Consiliul profesoral al facultatii respective. Corigentii !?i repetenti nu vor putea fi scutiti de taxe.
Taxele se Incaseaza de facultetl.
Consiliile de facultate, dupa ce vor varsa cotele prevazute la art. 16, dispun
tntrebulntarea taxelor respective, conform dispozinunilor ce se vor stabili prin regulamentele
facultatilor.
74. Studentil pot trece dupa cererea lor dela o universitate la alta. Modatltatlle de trecere
vor ti fixate prin Regulamentul general al prezentei legi.
75. Pe langa Rectoratele unlversitatllor va functiona un "Oficiu universitar", pentru asistenta
rnedlcala !?i sociala a studentilor, cu o sectie speciala, condusa de femei pentru studente.
De asemenea se va intemeia un oficiu de editura al unlversitati pentru publicarea de
manuale !?i lucrari ~tiintifice.
76. Prin regulamentul general al prezentei legi se va fixa disciplina in interiorul !?i in afara
universltatllor !?i fiecarei facultati precum !?i pedepsele in caz de abateri din partea studentilor.
Aceste pedepse sunt:
a) Mustrarea;
b) Eliminarea dela cursuri in total sau partial;
c) Pierderea sesiunilor de examen in total, sau partial;
d) Eliminarea din universitate pe un termen limitat sau pentru totdeauna;
e) Eliminarea din toate universitatile din tara.

272
77. Rectorul, dupa avizul conform al Senatului universitar, va putea inchide temporar unul
sau mai multe cursuri sau chiar intreaga universitate, pentru restabilirea ordinei, pe o durata
de eel mult 14 zile. Peste acest termen este nevoie de aprobarea Ministerului.
78. Asoclatiunl de studenti nu se pot forma decat cu autorizarea Senatului universitar.
Aceasta autorizare este revocabila.
79. Prin regulamentul general al prezentei legi se va prevedea modul de distribuire al
burselor in tara §i in strainatate, acordate de Stat, universitate, judete, comune sau oricare
alte instltutlunl.
Se va fixa de asemenea, §i modul de conducere §i administrare al internatelor pentru
facultatea de teologie al diferitelor carninurl §i cantine tntretinute de Stat, judete, comune, etc.
Bursele de orice natura se dau numai prin concurs inaintea unei comisiuni, compuse
din trei profesori universitari, din specialitatea respectiva. Bursierii se pot constitui in asoclafll
pentru intemeierea de cantine §i caminurl. Ele nu pot fi decat asoclatil de studiu lmpreuna, de
colaborare amlcala in scopuri culturale. In caz cand alte scopuri ar fi servite, ele se disolva de
autoritatea universltara. Ministrul are dreptul de a cere aceasta masura in caz de interventle in
vlata polltica.

CAPITOLUL VI
Biblioteci, institute, clinici, laboratoare, serninarii, seminarii pedagogice,
oficii universitare, statlunl, muzee ~i ateliere

80. Regulamentul general al prezentei legi va prevedea dispozitiuni pentru organizarea

bibliotecilor centrale universitare. in ceea ce prlveste bibliotecile' de pe langa facultati,
functlonarea §i dotarea lor se var face dupa regulamentele elaborate de consiliile facultatilor.
81. Pe langa unlversltatl functloneaza: institute, clinici, laboratoare, seminarii, oficii
universitare, statluni, muzee, ateliere. De asemenea, var functtona §i seminarii pedagogice
prevazute cu licee de aplicatle, care au menirea de a da preqatirea pedagogica pentru
tnvatarnantul secundar.
' Normele de organizare §i functlonare a acestora se var prevedea in regulamentul
general al prezentei legi.
Cand se creaza prin lege o catedra unlversitara, se creaza in acelasi timp §i se
prevede in buget, institutul, clinica, laboratorul sau seminarul respectiv.
Cand mijloacele var permite se var intemeia scoale normale superioare.
82. Intretinerea clinicilor dela facultatile de rnediclna din Cluj §i lasl cad in sarcina
Ministerului lnstructlunii, al cultelor §i artelor §i a Ministerului sanatatii. Clinicile dela facultatea
de rnedlcina din Bucuresti sunt tntretinute de Eforia spitalelor civile §i Asezarnintele
brancovenestl, carora Ministerul de tnstructle, culte §i arte §i Ministerul sanatatii le var aloca
anual cate o subventie ca §i facuttatilor de medicina dela Cluj §i lasl,

CAPITOLUL VII
Dlspozltlunl transitorii

83. Profesorii titulari, profesorii agregati, personalul ajutator, docentil §i toate celelalte
categorii de personal didactic precum §i personalul administrativ universitar, care se gasesc in
functiune la promulgarea prezentei legi, se var bucura de toate drepturile ca§tigate in
lnvatamantul universitar.
' La toate facultatile, afara de Facultatea de rnediclna urnana, actualii profesori agregati
cari au o activitate unlversltara de eel putln zece ani (ca docent, ca suplinitor de curs sau
catedra, ca agregat) pot fi ridicatl la rangul de profesori titulari, cu dispensa de stagiul de trei
ani de profesor agregat.
La toate facultatlle, afara de Facultatea de medicina umana conferlntele existente
pentru care Consiliul facultatilor §i Senatul universitar au cerut - cu incepere dela 1 lanuarie
1931 §i pana la depunerea acestei legi pe Biroul Adunarii deputatilor - ridicarea la rangul de
catedre, precum §i acele conferinte care au fast transformate in catedre prin legi speciale, se
transforma sau raman transformate in catedre. Titularii lor devin profesori agregati dupa avizul

273
Consiliului facultatll, ratificat de Senat, luandu-sl indatorirea in scris de a nu cere ridicare de
salariu peste eel avut la promulgarea legii, decat cand bugetul va permite.
Conferintele din Facultatea de mediclna al carer obiect forrneaza curs fundamental,
prevazut in program, obligatoriu pentru toti studenni, se pot transforma in catedre, iar titularii
lor se pot inalta la rangul de profesori, pastrand salariul bugetar de conferentlari.
La toate facultatile,
0
afara de Facultatea de rnediclna urnana, actualii conferentiari
activitate
definitivi cari au avut o didactica universltara de eel putln sapte ani (ca docent,' ca
suplinitor de curs sau catedra, ca conterentlar), pot fi ridicati la rangul de profesori agregati,
prin deciziunea Consiliului facultatii, ratiflcata de Senatul universitar.
De asemeni conferentiaril ingineri dela sectiunite de §tiinte aplicate, cari au eel putin
cinci ani, de activitate didactica, pot fi deflnltlvati prin deciziunea Consilului facultatll, ratlflcata
de Senatul universitar.
La toate facultatile, conterentlarli provizorii bugetari, cu docenta, vor putea fi deflnltlvati
dupa dispozitiunile vechii legi, socotindu-li-se ca activitate didactica §i anii de suplinire de curs
§i catedra.
La toate facultatile, afara de Facultatea de medicina umana, conterentiarii bugetari, fara
docenta, pentru a putea fi deflnltivatl in conditiuntle actualei legi, vor fi supusl examenului de
conferlnta, socotindu-li-se insa anii de functiune din momentul numirii lor.
La toate facultatite, afara de Facultatea de medicina umana, actualii docenti, precum §i
acei ale carer formalitatl pentru tinerea examenului de docents sunt in curs de indeplinire, in
momentul promulqaril acestei legi in caz de reusita, vor avea dreptul sa fie scutiti de concursul
de conferinta §i vor putea fi nurnlf de Consiliul facultatli §i Senatul universitar, conterentlari
provizorii la eventualele conterlnte vacante.
Nu se vor putea crea functluni universitare decat cu crearea in acelasi timp a postului
bugetar respectiv.
Titlurile de docent §i conferentiar fara plata nu se vor mai putea acorda.
84. Personalul didactic din celelalte categorii dela toate facultatile, afara de Facultatea de
rnedlcina care in momentul prornulqarii prezentei legi au eel putin trei ani de functiune cu titlu
provizoriu sau eel putin 5 ani de functiune cu titlu de suplinitor, pot fi deflnitlvatl de Consiliile de
facultate, in termen de un an dela promulgare §i conform dispozltiunile din prezenta lege. 85.
Actualele sectiunl de chimie industriala, electrotehnica §i chimie aqricola de pe langa
facultatile de §tiinte din Bucuresti §i iasl, vor continua sa functioneze pe baza orqantzarf lor
actuale pana cand, prin legea de reorganizare a invatamantului tehnic superior, se va
concentra intregul tnvatarnantulul tehnic superior, cuprinzand §i sectiunile de mai sus, in
Tnaltele scoli tehnice, care se vor reorganiza in acest scop §i in Academiile de Tnalte studii
agricole.
Absolvenff sectiunilor de §tiinte aplicate de pe langa facultatile de §tiinte din Bucure§ti
§i la§i, cari in momentul promulgarii prezentei legi vor poseda diploma de inginer sau doctor-
inginer, se vor bucura de toate drepturile acordate de prezenta lege, iar situatia personalului
didactic (§tiintific §i de laborator) actualmente in functiune, se va regula de Consiliile
profesorale respective, in conformitate cu dispozitiile legii de fata.
86. La facultatile de medicina umana nu se vor mai numi in viitor conferentiari. Actualii
conferentiari definitivi i§i pastreaza drepturile ca§tigate. Actualii conferentiari suplinitor
bugetari cari au trei ani de functionare la promulgarea prezentei legi pot fi definitivati. Orice
post de conferentiar definitiv ce va ramane vacant de va desfiinta.
Actualii conferentiari suplinitori bugetari pot fi pastrati in posturile lor, daca Consiliul
tacultatii va gasi ca este' utila mentinerea lor. Tn acest caz ei vor fi numiti pe un period de §ase
ani cu incepere dela data promulgarii acestei legi, dupa care termenul acesta va putea fi
prelungit din 6 in 6 ani, pana la scoaterea la pensie. Prelungirea se va face de catre consiliul
facultatii cu majoritate de voturi, in urma unui raport motivat facut de profesorul pe langa care
este ata§ata conferinta. Cand consiliul nu acorda prelungirea conferinta se desfiinteaza. De
asemenea, se vor desfiinta toate conferintele la care se va produce o vacanta.
Tn toate cazurile in care Consiliul facultatii, in timp de doua luni dela promulgarea
prezentei legi, va gasi ca o conferinta suplinita este inutila, ease va desfiinta. iar titularul va fi
incadrat in personalul respectiv al catedrei, cu titlul de §ef de lucrari, sau cu acel de asistent
dupa cum postul tine de o catedra de lucrari practice sau nu.

274
87. Actualii conferentlart definitivi dela Facultatea de rnedicina devin agregati onorifici ai
facultatil, in sectiunea speclalltatli pe care o are conferlnta, bucurandu-se astfel de toate
drepturile acordate de lege acestei categorii de agregati, §i, prin deroqarile dela art. 39, alin. 1,
ei vor primi leafa de conterentlar definit §i i§i va pastra toate drepturile castiqate,
De aceleasi drepturi se bucura §i conferentlarli bugetari suplinitori, care au facut parte
ca titulari din personalul didcatic al uneia din unlversltatile dela care s'a inspirat invatamantul
superior rornanesc.
in timp de sapte ani dela promulgarea acestei legi, numirile de profesori la Facultatea
de rnediclna urnana, la catedrele vacante, se va face dupa dlspozitlunlle art. 21 putandu-se
insa face chemarea, nu numai dintre profesorii titulari de specialitate §i agregati onorifici §i
temporari, ci §i dintre suplinitori, docenti §i §efi de lucrari dela aceeasl facultate sau dela alta
facultate de medicina din tara, dintre medicii sef de servicii din centrele universitare §i
aslstentil definitivi numlti in urma unui examen de capacitate.
De aceleasi drepturi se bucura:
a) Medicii rornanl, fostl sau actuali prlm-aslstenti de clinica sau sefil de clinlca, sau §efii
de laborator, in clinici universitare oficiale din stralnatate:
b) Medicii romani, fo§ti sau actuali sef de laborator in institute medicale straine, care
fara a face parte din unlversltati, se bucura totusl de o bine stabllita §i nelndoielnlca reputatie
§tiintifica.
Valorificarea drepturilor acestor categorii se va face de catre facultatea de rnediclna, la
care eel interesat va cere a fi incorporat, cerere ce trebue sa fie insotita de acte doveditoare,
oficiale, ale vreunuia din susnumitele grade.
De aceleasi drepturi se vor bucura §i medicii §efi de spitale prin concurs, din centrele
universitare, prevazuti la articolul urmator.
Actualele servicii spltalicesti ale Eforiei spitalelor civile din Bucurestl, ale Asezarnintelor
brancovenesti, ale Spiridoniei din lasl, ale Ministerului muncii, sanatatii §i ocrotirilor sociale din
Bucuresti, acele ale Casei Centrale a asiqurarilor speciale §i cele ale Casei autonome pentru
ocrotirea §i ajutorarea personalului C.F.R. §i Spitalelor militare din centrele universitare,
conduse de actualii conterentiarl definitivi - deveniti aqreqatl onorifici prin actuala lege in
calitate de medici primari definitivi ai acestor servicii sunt considerate ca servicii anexe
invatamantului clinic, putand fi utilizate de facultatile de medlclna pentru invatamant.
Aceasta schimbare, tnsa, a serviciilor Eforiei spitalelor civile se va face in conformitate
cu dlspozltlunile art. 493 din legea sanltara din 15 lulie 1930, adica cheltuielile vor fi suportate
de Ministerul lnstructlunil, al cultelor §i artelor.
Conterentlarf definitivi dela facultatlle de rnedicina, §efi definitivi de serviciu spitalicesc
cari p~ma la depunerea prezentului proect de lege in discuna corpurilor legiuitoare, aveau o
propunere de ridicare la rang de profesor agregat §i sernnata de eel putln zece profesori ai
facultatilor respective, pot deveni profesori agregati cand conferinta se transforrna in catedra.
Ei vor primi salariul actual de conterentlar fara alta sarclna buqetara noua. Serviciile sau
lnstitutele Spitalice§ti ce conduc, devin clinici ale facultatii respective.
88. Actualii medici §i chirurgi primari, prin concurs ai Spitalelor din Bucure§ti ce apatin
Eforiei spitalelor civile, A§ezamintelor brancovene§ti §i Casei centrale a asigurarilor sociale §i
a asociatiei patronale ca §i medicii primari directori prin concurs ai Spitalelor Ministerului
Sanatatii, din centrele universitare §i directorii sanatoriilor de tuberculo§i, precum §i acei din
la§i cari apartin Spiridoniei sau Ministerului sanatatii publice actualii conferentiari definitivi, cu
exceptia agregatilor onorifici; actualii conferentiari suplinitori, actualii docenti, precum §i acei
cari sunt in curs de examen de docenta, in caz de reu§ita, actualii §efi de lucrari definitivi,
provizorii sau suplinitori, sunt dispensati de proba de admisibilitate la concursul de agregati.
De acela§i drepturi se bucura §i acei §efi cari au facut parte ca titulari in personalul
didactic al uneia din universitati §i institute straine cu mare renume.
La cererea lor facuta in timp de 2 luni dela promulgarea prezentei legi, vor fi inscri§i de
decanatele respective pe tabloul admisibililor, in diviziunea §i categoria indicata in cerere,
avand dreptul sa se prezinte timp de trei sesiuni la probe de admitere pentru sectiunea sau
sectiunile la cari se vor inscrie.
89. ' invatamantul stomatologic al facultatii de medicina din Bucure§ti va functiona in forma
lui actuala ca institut universitar pentru specializare.

275
 Acest invatamant este rezervat exclusiv medicilor (doctori in rnediclna),
90. La unlversltatile din lasl §i Cluj invatamantul farmaceutic va functiona ca §i pana acum
pe langa facultatile de medicina respective.
91. lnstitutele §i muzeele existente vor functiona §i mai departe pe baza regulamentelor de
organizare.
92. Facultatea de teologie din lasl cu sediul la Chi§inau, va continua sa functioneze mai
departe in aceleasi condinunl.
93. Catedrele vacante la promulgarea acestei legi pentru care s'au tacut oligatiuni §i nu
s'au inceput concursuri de ocupare se vor publica din nou vacante urrnandu-se dispozltlunile
prezentei legi.
Actualii conterentiari suplinitori cu docenta dela toate facultatlle, afara de facultatea de
rnediclna, cari au o activitate continua de 8 ani scolarl ca suplinitori la curs sau la catedra, §i
cari se afla astazi suplinitori de catedra, pot fi ridicatl le rangul de profesori agregati.
Din momentul depunerii pe biroul Senatului a prezentului proect de lege pentru
organizarea invatamantului universitar, orice recomandare pe baza art. 81 din vechea lege a
invatamantului superior, care nu a fost urmata de un decret Regal de numire, este nula §i fara
nici un efect.
94. lntretlnerea Facultatii de teologie dela Universitatea din Cernauti trece dela fondul
bisericesc ortodox roman al Bucovinei in sarcina Ministerului instructiunii.
in acest scop, fondul bisericesc ortodox al Bucovinei va' varsa anual Ministerului
instructlunii suma necesara pentru lntretlnerea acestei facultatl, lnscrlsa in bugetul unlversltatil
aprobat de Minister.
f>e langa Universitatea din Bucuresti se poate infiinta o Facultate de teologie catolica.
95. In termen de trei luni dela promulgarea acestei legi, o comisiune compusa din rectorii
unlversitatllor, decanii facultatilor §i directorul invatamantului superior din Ministerul
lnstructiunil va elabora regulamentul general de aplicare al prezentei legi. Aceasta comisiune
se va intrunii la Ministerul de instructle §i va lucra sub presedlntia unuia din rectori, desemnat
de Comisiune.
Modificarea acestui regulament se va face in urma cererii Ministerului de instructle sau
a unuia dintre Senatele universitare, urmandu-se aceeasi procedure.
96. Dispozlftunlle din prezenta lege, cuprinse in art. 83, alin. 2, 4, 5, 6, 7, 8 §i 9; art. 85,
alin. 1; art. 86, alin. 1; art. 87, ultimul alineat; art. 93, alin. 2 §i art. 94, alin. 3, nu se pot aplica
decat numai dupa deciziunile Consiliului facultatli respective, luate de majoritatea nurnarulul
total al profesorilor titulari §i ratificate de Senatul universitar.
Dlspozltlunile referitoare la regularea situatlunil personalului didactic vor putea fi
aplicate de unlversitaf numai intr'un termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi.
Toate legile, regulamentele §i dispozitiunile anterioare legii de fata, referitoare la
invatamantul universitar §i contrarii dispozltiunllor din aceasta lege, sunt §i raman abrogate.

276
 LEGE
PENTRU ORGANIZAREA §I FUNCTIONARA
iNVATAMANTULUI PRIMAR §I NORMAL
' din 27 Mai 1939

Asupra raportulul presedintelul Consiliului Nostru de Mini§tri §i rnlnlstrilor secretari de

Stat la Departamentele Educatlunil Nationale §i Justitlei cu Nr. 89.961 din 1939.
vazand jurnalul Consiliului de Mini§tri Nr. 1501 din 1939 §i avizul Consiliului Legislativ,
dat prin procesul verbal cu Nr. 305 din 1939.
in virtutea art. 98 din Constitutie,
Am decretat §i decretarn;

A. invatamantul primar
CAPITOLUL I
Principii generate

1. $coala primara §i lnstitutllle de cultura elernentara legate de ea au de scop sa faca

educatla nationala, rnorala, reliqloasa §i sociala a copiilor §i tinerilor, dandu-le in acelasl timp
cunostintele necesare pentru vleata.
2. lnstltutille de educane §i de formare a copiilor sunt: a) caminul de copii mici; b) gradina
de copii; c) scoala prlrnara; d) scoli pentru nestiutorl de carte; e) scoli speciale.
3. Pe langa acestea Ministerul Educatiel Nationale, in colaborare cu Serviciul Social,
Straja Tarii, cu diferite initiative de Stat §i cu intreprinderi particulare, poate organiza cursuri
speciale pentru nestiutorf de carte care nu mai sunt supusi obligativitatii scolare, precum §i
cursuri de pertectlonare pentru completarea cunostintelor de baza ale tineretului §i adultilor,
care n'au absolvit scoala prirnara pana la varsta de 40 de ani.
4. Ministerul Educatiei Naflonale, de comun acord cu Serviciul Social §i in colaborare cu
dansul, va putea tnflinta cursuri speciale pentru absolventil de scoala prirnara sau pentru
populatia sateasca de ambele sexe intre 14-18 ani, in vederea desvoltarii spiritului practic-
gospodaresc a celor care le urmeaza,
5. Pentru absolventil scolli primare complete, Ministerul Educatiei Natlonale, urmand
aceleasi norme de colaborare din art. 4 va putea tntlinta scof superioare tarane§ti cu internat
in vederea preqatirll de gospodari model §i de tarani lurnlnati intre 18-30 ani.
6. $colile prevazute la art. 2 din aceasta lege pot lua fiinta nu numai din initiativa
Ministerul Educatiel Nationale, ci §i a altor lnstltutli publice (Tinut, judet, cornuna, etc.), cu
obligatia de a obtine autorizatia Ministerul Educatiel Nationale. Supravegherea §i controlul
acestor scoli revine in orice caz ministerului.
7. in toate scolile de Stat, educatia §i tnvatarnantul se fac in limba rornana.
in localitatile cu populatie minoritara foarte nurneroasa §i unde exlsta un nurnar de eel
putin 20 de copii in varsta de scoala, se pot Inflinta §Coli cu limba de predare a minoritatilor
respec!ive sau sectii pe langa §Colile romane§ti, cu aprobarea Ministerul Educatiei Nationale.
In §Colile §i sectiile minoritare de Stat sunt obligatorii ca obiecte de invatamant limba
romana, istoria §i geografia Romaniei, precum §i notiuni de instructiuni civice care se vor
preda in romane§te.
8. intretinerea a§ezamintelor §Colare cade in sarcina comunei sau a institutiei care le-a
creat, Statul contribuind intotdeauna cu plata personalului, afara de cazul cand exista alt
aranjament intre Stat §i institutia respectiva.
9. Ministerul Educatiei Nationale, poate dispune dupa imprejurare, ca toate a§ezamintele
sale §Colare dintr'o localitate sa alcatuiasca un singur grup §Colar, cu o administratie unitara §i
cu o singura conducere.

277
 CAPITOLUL II
Diferite categorii de scoll

Gradinile de copii
10. Camlnele ~i gradinile de copii au drept seep sa ajute desvoltarea sufleteasca ~i
trupeasca a copilului, continuand ~i cornpletand educatia familiei, dupa tmprejurarl.
In aceste scoll trecventa este facultativa pana la' 5 ani, iar intre 5 ~i 7 ani obligatorie.
Ele sunt mixte. Programa lor se bazeaza pe joc ~i spontaneitate, va urrnari sa deprinda
pe copii cu observarea lumei din jurul lor, cu ascultarea §i ordinea, dandu-Ie §i primele notiunl
preqatitoare pentru tnvatatura.
In camlnele de copll mici, care se var Infiinta dupa trebuinta in marile centre industriale
§i muncitorestl, se var primi ~i copii sub varsta de 5 ani, avand ingrijirea §i conducerea
necesara in tot timpul cat parlntll lor lucreaza in fabrici.
11. Gradinile de copii, cu un post sau doua, sunt alipite din punct de vedere administrativ
scolllor primare. Ele nu var avea deci o conducere ~i admlnistratle proprie. in afara de un
control special, toate gradinile de copii sunt supuse controlului scolar obisnult.
12. Anul scolar la gradinile de copii dureaza intre 36-46 saptamanl.
in sate, dupa propunerea Consiliului pedagogic al judetulul, vacanta se poate da iarna,
copiii urmand la scoala in acest caz in timpul verii, cand parintii sunt ocupati cu munca la
camp.
13. Conditlunile de numire, drepturile §i datoriile invatatoarelor dela gradinile de copii, sunt
identice cu acelea ale membrilor corpului didactic primar.

~coalele primare
14. $coalele primare var purta numele clrcumscriptlel scolare in care sunt situate, in
specificarea daca sunt de baietl, de fete sau mixte. Daca in aceeasi clrcurnscriptle scolara
sunt mai multe scoli de acelasi fel, ele se var deosebi prin numere.
15. Fae exceptle dela prevederile art. 14 scolile carora Ii se da numele membrilor Familiei
Regale. Cand scoala este ridicata pe cheltuiala unei persoane in vieata i se poate da numele
acelei persoane, cu aprobarea Ministerului Educatiel Nationale. De asemenea scoalele pot purta
numele unor persoane decedate care au facut donanunl pentru asezamintele culturale sau a
personalltanlor culturale care au avut stranse legaturi cu localitatea unde se gase§te scoala,
16. scoala prirnara are 7 clase, lmpartlte in doua cicluri: eel elementar §i eel superior,
primul cuprlnzand 4 ani, iar eel de al doilea 3 ani.
17. Programul ciclului primar elementar se va intocmi de Ministerul Educatiei Nationale,
dupa urmatoarele principii: a) o proqrama rnlnlmala de cunostinte necesare aceeasi pentru
toate scolile din tara; b) o proqrarna supllrnentara de adaptare a scolil la mediul local §i
regional. Ocupatiile §i indeletnicirile scolare practice var diferi dupa lmprejurarl locale chiar
inauntru aceluia§i judet.
Consiliile pedagogice anume intocmite prin lege var fixa variatia acestor indeletniciri
practice pentru fiecare §Coala.
18. Materiile de invatamant var fi grupate pe unitati de vieata asigurandu-se astfel legatura
organica dintre cuno~tintele din toate domeniile, care se predau in §Coala.
19. Tnvatatorii in executarea programei §COlare var accentua in acest ciclu elementar
totdeauna, in special, asupra aspectului practic al cuno~tintelor, utilizand exemple din vieata
localitatii §i a regiunii respective.
20. r'nvatatorii var indruma pe elevi spre activitate prin ajutorul comunitatilor de munca
~colara ~i practica pe care le var infiinta. utilizand in acest seep unitatile strajere§ti: stolul,
centuria, cuibul ~i cuibu§orul.
21. Anul §Colar incepe pentru primul ciclu la 1 Septemvrie §i dureaza pana la 8 lunie. El se
imparte in 3 perioade de munca §Colara: primul care tine dela inceputul anului pana la
Craciun, al doilea dela Craciun pana la Pa~ti §i al treilea pana la sfar§itul anului.
Fiecare perioada se termina cu o lucrare de revedere §i de sinteza a activitatii depuse.
La sfar§itul anului se va face o expozitie de lucrari §i o serbare generala §Colara.
22. Ciclul superior va avea un caracter practic §i variabil dupa regiunile geografice §i
economice ale tarii. Tn acest seep se var creia trei tipuri de curs primar superior: a) agricol-

278
qospodaresc: b) industrial; c) comercial.
Cunostintele predate in acest ciclu vor servi pentru initierea profeslonala a copiilor potrivit
lmprejurarilor locale §i regionale pentru desvoltarea indemanarii practice §i pentru preqatirea
viitorului gospodar rural §i urban, precum §i pentru cultivarea slmtulul cetatenesc §i national.
Ciclul superior al scoalel primare formeaza clasele preqatitoare de rnunca.
Programele speciale ale flecarul tip de curs primar superior se vor fixa de catre
Ministerul Educatlel Natlonale dupa rnodalltatlle indicate prin regulament.
23. Comunele §i satele mici unde nu este un numar suficient de elevi, se vor grupa mai
multe laolalta in centre speciale pentru functlonarea ciclului superior.
Un centru nu va putea cuprinde mai mult de 5 sate, care se gasesc pe o raza de
maximum 3 km departare.
in centrele scolare mari, care vor cuprinde sate mai departate de 3 km vor putea
funcfiona internate deosebite pentru baieti §i fete.
Fiecare centru va avea la dispozltia sa campul de expenenta §i terenul de cultura
necesara. Veniturile rezultate din cultura slsternatlca a acestor terenuri, precum §i acelea
provenite din comercializarea produselor atelierelor se vor repartiza in modul urmator: 80% se
vor varsa comitetului scolar pentru lntretinerea scolil §i pentru arneliorarile necesare culturilor,
10% rnaestrllor care predau la cursul primar §i 10% elevilor scolll,
in comunele urbane se vor Inflinta in centrele stabilite atelierele necesare.
Centrele care vor functiona pentru mai multe sate §i scoli vor avea o conducere
separate §i buget propriu.
Ciclul superior pentru baieti va avea un program special pentru lama §i altul pentru vara.
Pentru fete acest ciclu va fi asernanator cu scolile de economie casnica, urrnarlnd
educatia gospodareasca, preqatirea pentru ingrijirea copiilor §i igiena casnlca.
24. Acolo unde functloneaza o scoala lnferloara sau elernentara cu caracter practic,
dependents de directla invatamantului profesional din Ministerul Educatiel Nationale sau de
alte ministere, elevii §i elevele acestui ciclu vor fi obliqati sa le urmeze pe acestea, putand fi
interni sau externi.
25. Absolventli scolllor primare cu 7 clase vor avea aceleasi drepturi ca §i absolventil
scolilor profesionale elementare daca fac o practice efectiva de 2 ani pe langa o ferrna, un
atelier sau uzlna de Stat sau particulara, care le da dreptul de a concura la obtinerea
brevetului de lucrator, De asemenea ei pot trece, in urma unui examen de diferenta ce se va
fixa prin regulament, in clasa II-a a scolilor comerciale sau de meserii.
26. Ciclul superior de 3 ani va dura eel putin 6 luni pe an, dela inceputul lunii Noemvrie
pana la sfarsltul lui Aprilie. Consiliile pedagogice vor putea stabili lnsa, avand in vedere
regiunile geografice, clima §i varietatea ocupatlunilor locale, alte luni pentru inceputul sau
sfarsltul anului scolar.
Dupa terminarea muncii scolare propriu zise elevii, vor continua activitatea practlca, pe
terenul de cultura al scolll sau in grup de munca pe ogoarele parintilor sub supravegherea
maestrtlor §i a invatatorilor §colii.
Elevii din acest curs superior pot fi chemati §i in timpul vacantei pentru a participa la
anumite munci demonstrative in grup.
27. La ora§e, ciclul industrial §i eel comercial in special vor dura eel putin 6 luni, iar restul
timpului elevii vor face practica in ateliere sau magazine.
28. in afara de vacanta de Craciun §i cea de Pa§ti se vor putea da vacante §Colare dupa
necesitatile muncii in diferitele regiuni, alcatuindu-se calendare §Colare in fiecare Tinut, dupa
propunerile Consiliilor pedagogice.
29. O zi intreaga din fiecare saptamana este rezervata pentru strajerie. Spiritul strajeresc
insa va fi introdus in toata activitatea §Colara, iar organizatia strajereasca va forma cadrul
pentru disciplina ei de desfa§urare.
30. Orariile §Colilor primare se vor alcatui tinandu-se seama de puterea de munca, de
sanatatea §i varsta copiilor. Ministerul va intocmi orare-tip, care vor putea fi insa modificate in
parte dupa Ice §i imprejurari de catre Consiliile pedagogice de Tinut.
31. in afara de ziua strajeriei celelalte 5 zile de lucru ale saptamanii vor cuprinde in total 25
de ore maximum pentru ciclul inferior §i 28 de ore eel mult pentru ciclul superior.
32. in cursul primilor patru ani ai §COlii primare, fiecare clasa trebuie sa aiba un invatator al

279
sau, care este obligat sa se ocupe de intreaga educatie a clasei sale.
in scolile mixte lucrul de rnana la fete este lasat in seama invatatoarelor pentru toate
clasele1 iar acela al baietilor in grija tnvatatorltor.
In ciclul superior vor preda maestri §i maestre cu speciala preqatlre, iar tnvatatoarele §i
invatatorii lntrebulntati in acest ciclu i§i vor lmpartl activitatea pe grupe de obiecte, dupa
preqatirea §i aptitudinile flecaruia.
33. $coala prirnara va da o deoseblta lrnportanta educatiel religioase, care este
tncredintata preotului. Toti copiii de orice religie sau rit vor trebui sa prlrneasca instructiune
religioasa. La scolile de Stat aceasta o va face preotul, la scolile confesionale eclesiastul
flecarel religii, iar pentru copiii de alte rituri se va face aceasta educane reliqioasa in familie. in
exercitarea acestei indatorii preotul este supus legilor §i regulamentelor scolare intocmai ca §i
invatatorii. Nerespectarea lor aduce sanctionarea celor vinovati din partea autorftatilor
bisericestl, in urma propunerii Ministerului Educatiel Natlonale.
Unde tnsa nu este blserica §i nici preot in sat sau in apropiere instructla §i educatia
religioasa va fi facuta de invatatori.

CAPITOLUL Ill
Materialul didactic !ii lnstltutllle anexe ale scolll primare

34. Materialul ~idactic va servi invatatorului pentru a inlocui tot ceea ce nu pot vedea copiii
direct din natura. In acest scop fiecare scoala i§i va forma un muzeu special: care va ajuta pe
tnvatator in predarea lectiunilor sale.
' in afara de rnuzeele scolare invatatorii VOr utiliza muzeul local §i eel general, lnfllntate
de Caminele culturale din sate sau de alte autorltatl.
35. Manualul scolar este de asemenea un indreptar foarte pretios atat pentru invatator cat
§i pentru elevi.
Manualele scolilor primare sunt monopol de Stat. Ele se alcatuesc in conformitate cu
programul sau planul de lucru dat de autoritatea scolara.
Prin regulament se va stabili modalitatea realizaril acestui monopol. Copiii saraci §i
merltuosi pot primi gratuit cartile de scoala dupa posibilitatile bugetare.
36. lnstltutiile anexe ale scolli primare sunt: a) pentru sanatatea copiilor: cantina scolara,
farmacia §i echipele de educatie fizlca: b) pentru educatla lor practica: atelierul, gradina §i lotul
scolar, cooperativa; c) pentru mintea §i sufletul lor: biblioteca §i jurnalul clasei, corul religios §i
participarea la slujbele religioase.
37. Cantina scolara se infiinteaza de catre Comitetul scolar sau de alte tnstitutll publice sau
private - prin mijlocirea Comitetului - cu scopul de a ajuta prin hrana pe copiii saraci sau care
locuesc la mari distante de scoala.
38. Farmacia scolara, conslderata mai mult ca un post de igiena scolara, urmareste sa
obi§nuiasca pe copii cu intelegerea rostului medicamentelor §i cu notiuni elementare de igiena
preventiva.
Medicul §Colar sau cei de circumscriptie trebue sa inspecteze farmacia §Colara.
Pentru sanatatea copiilor, medicii de judet §i de plasa vor face cit mai des vizite §i
inspectiuni pe la §Coli, luand masuri de respectare a igienii.
Tinuturile vor angaja eel putin cate un medic igienist ambulant pentru fiecare judet.
avand datoria speciala de a inspecta §Colile §i pe elevii dela sate.
La ora§e se va organiza serviciul medical §Colar, numindu-se medici §Colari pe
circumscriptii.
Comitetele §Colare, impreuna cu autoritatile comunale, judetene, §i tinutele, ajutate §i
de Ministerul Educatiei Nationale, vor forma colonii §Colare de vara din elevii debili sau
bolnavicio§i, care au nevoie de o ingrijire sau cura speciala la munte sau la mare.
Aceste colonii vor fi puse sub autoritatea §i conducerea "Strajerii Tarii".
39. Echipele de educatie fizica, joc §i initiere in tir, organizate de Strajerii Tarii, constituie
un alt mijloc de ingrijire a sanatatii elevilor §i de educare fizica a lor. Ele sunt formate pe clase
sau pe §Coala intreaga. Ele nu vor urmari decat desvoltarea §i intarirea fizica prin mi§cari
rationale care sa nu ceara sfortari prea mari, nepotrivite cu varsta §i puterea copiilor.

280
40. Atelierul scolar serveste pentru formarea deprinderilor practice §i pentru desvoltarea
spiritului de observatle §i a tndemanarli elevilor. El va trebui sa trezeasca dragostea de
meserie §i convingerea necesltatli acestor cunostinte pentru viitorul gospodar. Statul, judetul,
comuna sunt datoare sa procure materialul §i uneltele necesare.
Atelierele scolare vor fi organizate asa fel ca sa poata servi pentru deprinderea usoara
a unei meserii, dupa varsta copiilor din diferite clase. Cele mai simple piese care pot servi ca
material didactic se vor confectlona cu elevii din aceste ateliere.
41. Fiecare scoala prirnara de Stat trebuie sa alba o gradina scolara §i un lot sau un teren
pentru a servi la facerea dernonstratlunilor de cultura aqricola rationala pentru a da copiilor
primele deprinderi §i cunostinte practice agricole.
Exploatarea lotului scolar se va face dupa un plan metodic verificat §i vizat de
agronomul plasll, Venitul gradinii §i lotului scolar se varsa la comitetul scolar.
Cand terenul este prea departe de satul unde se gase§te scoala, Ministerul de
Domenii, va pune la dispozltla scoalei un teren apropiat de localul scolil,
42. Cooperativa scolara. Pe langa fiecare scoala prirnara se va tnfllnta o cooperative
scolara, care va functiona sub directa supraveghere a invatatorilor scoalei,
43. Cooperativa va putea ingloba in operatlunile ei cultivarea fermei sau lotului scolar,
cantina scoalel, biblioteca, muzeul, farmacia scoalei etc.
44. Cooperativa scolara se conduce de elevi, sub supravegherea §i indrumarea invatatorilor.
Pentru garantarea operanunfor cu caracter economic, fiecare cooperativa va avea un
consiliu de adrninlstratle format din elevi §i un comitet de patronaj campus din invatatorii scoalel,
45. Organizarea tehnlca a cooperativei scolare se va face pe baza unui statut tip intocmit
de Ministerul Educatiei Natlonale, lrnpreuna cu lnstitutul National al Cooperatiei.
46. Pentru organizarea, indrumarea §i controlul cooperativelor scolare, precum §i pentru
aprovizionarea lor cu cele necesare (cartl, rechizite scolare, unelte), se infiinteaza Oficiul
Cooperatiei scolare. Acest oficiu va fi condus de un comitet campus din: directorul invatamantului
normal-primar, un inspector general numit de Minister, un delegat al lnstitutului National al
Cooperatlei, un reprezentant al Strajii Tarii, unul al Serviciului Social §i un invatator cooperatist.
Oficiul cooperaflel scolare va indruma §i controla cooperativele scolare prin organele
de control ale Ministerului Educatiei Nationale cu speciala preqatire.
47. Biblioteca. Fiecare scoala primara va avea o blblloteca pentru copii, in afara de
biblioteca pedagogica a invatatorilor.
Odata pe luna se va organiza in cadrul strajeresc o sezatoare a copiilor, cand se vor
citi bucatl alese din cartile din blblioteca, Ministerul Educatiel Nationale va trimite carti potrivite
cu varsta copiilor, precum l?i indicatiuni asupra volumelor pe care comitetul §Colar le poate
cumpara pentru biblioteca §Colara.
48. in fiecare clasa invatatorul va infiinta ziarul clasei, in care se vor inscri evenimentele
din sat, care trebuesc cunoscute de elevi, faptele bune ale elevilor din §Coala, precum §i
lucrarile lor cele mai bune pentru a fi date drept model.
Forma in care se va realiza ziarul clasei se va stabili prin regulament.
49. Organizarea serbarilor §i l?ezatorilor §Colare se va face in colaborare cu Straja Tarii de
catre invatatori, ajutati de un comitet de elevi, alcatuit din §efii de centurii, pentru a Ii se forma
spiritul de initiativa.
50. Expozitia de lucrari de desen §i de scriere frumoasa se va putea face la incheierea
fiecarui trimestru §i obligator la sfar§itul anului.
51. Stolul strajeresc al §Colii tinte§te sa desavar§easca educatia integrala a tineretului
§Colar in spirit de solidaritate nationala.
Stolul strajeresc se conduce de Straja Tarii. Din punct de vedere §Colar el va organiza
excursii l?i tabere, cu care ocazie se vor face observatiunile care pot fi folosite §i
invatamantului in clasa.

CAPITOLUL IV
infiintarea !?i intretinerea !?Colilorprimare

52. Pana la realizarea integrala a art. 32 se vor infiinta in fiecare comuna rurala sau urbana
atatea §Coli sau posturi cate sunt necesare pentru ca toti copiii in varsta de §Coala sa poata

281
urma cursurile.
53. Circurnscrlptllle scolare se flxeaza de catre autoritatea scolara [udeteana dupa ce se ia
§i avizul directorilor de scoale din fiecare localitate.
54. Un sat prea departat sau cu o cornunlcatle grea, care are eel putln 20 de elevi in varsta
de scoala, formeaza o singura circumscrlptie scolara, cu scoala proprie. cand un sat mic este
mai aproape de o clrcurnscrtpne scolara care face parte dintr'o alta comuna decat aceea de
care tine administrativ, el poate ti alipit acesteia.
Pentru localita\ile prea mici §i departate, ce au un numar mai mic de 20 copii in varsta
de scoala sau cele cu populatie impra§tiata se pot lnfllnta scoli cu invatatori arnbulanti sau
scoli cu internat pentru elevi.
55. Nurnarul posturilor dela o scoata primara se stablleste in raport cu nurnarul elevilor,
socotindu-se cate 40 elevi de fiecare invatator. Posturile se Infllnteaza prin decizie
rnlnlsteriala, publlcata in Monitorul Oficial.
La scolile mixte, cu un post va functiona de preferinta un tnvatator. La cele cu doua, trei
§i patru posturi, unul va fi ocupat de o 'invatatoare. in 'cazul ins~ cand populatia scolara
permite scindarea cursului primar in doua, o sectie pentru baie\i §i alta pentru fete (cu doua
posturi deosebite), scolile cu patru posturi pot avea doi invatatori §i doua invatatoare. $colile
mixte cu 5, 6 §i 7 posturi vor avea doua sau trei invatatoare, cele cu 8 posturi vor avea trei sau
patru tnvatatoare, iar dela B in sus o treime din posturi vor fi ocupate de invatatoare.
Dela B posturi in sus scolile se pot scinda in scoli de baieti §i scoli de fete, in asa fel
insa ca o scoala sa poata functiona normal cu toate cele 7 clase.
La scolile de fete vor functiona numai tnvatatoare. La scolile de baie\i pot functiona §i
tnvatatoare §i anume la o scoata cu patru posturi va putea fi nurnita numai o tnvatatoare.
56. ' in fiecare an, pana la 1 Decemvrie, pe baza datelor inaintate de autoritafile scolare judetene
§i de Tlnut, Ministerul alcatuieste un tablou de §Colile §i posturile ce trebuesc infiintate.
lnspectorii scolari [udeteni care se dovedesc a fi inaintat date false, vor fi lndepartati din
functiune §i suspendaf din invatamant.
57. Constructia localurilor de scoala §i a Iocuintelor pentru directori cade in sarcina
comunelor. Planurile de constructie se fac sau se aproba de Casa $coalelor, iar fondurile date
in acest scop se administreaza de comitetele §Colare sau de comitetele speciale de
constructie. Localurile construite sunt proprietatea Casei $coalelor.
58. Cand §Colile n'au localuri proprii, comunele sunt obligate sa inchirieze localuri
corespunzatoare atat pentru §Coala, cat §i pentru director. inchirierea se face cu avizul
autoritatii §Colare judetene §i a medicului de circumscriptie.
59. Reparatia §i intretinerea localurilor de §Coala §i a locuintei directorilor cad tot in sarcina
comunelor care dau comitetelor §Colare sumele necesare in acest scop. Atunci cand
comunele nu inscriu aceste sume in bugetul lor, ele se inscriu din oficiu de Ministerul de
lnterne, la cererea Ministerului Educatiei Nationale.
Prin lucrari de intretinere se inteleg: diverse reparatii (atat la §Coala, cat §i la locuinta
directorului), mobilier §Colar, material didactic, carti pentru biblioteca, lumina §i incalzit, atat la
§Coala, cat §i pentru locuinta directorului, plata oamenilor de serviciu, registre, imprimate §i
rechizite pentru cancelarie §i ajutorarea copiilor saraci.
60. Localurile de §Coala servesc numai pentru invatamant §i scopuri culturale.
61. In apropierea §Colii, pana la o departare de eel' putin 100 metri, nu se pot deschide nici
carciumi, nici restaurants, nici fabrici, mori sau alte localuri sau intreprinderi, care tulbura
lini§tea sau primejduiesc sanatatea §i educatia copiilor.
Acolo unde aceasta cerinta este calcata, Ministerul Educatiei Nationale are dreptul sa
ceara inchiderea lor, pe cale administrativa sau prin justitie.
De asemenea nu se vor putea construi §COii in apropierea unor astfel de localuri deja
existente §i cu caracter permanent.

CAPITOLULV
Cursurile speciale pentru ne~tiutori de carte 'i de intregire
62. Baietii §i fetele care pana la 12 ani n'au facut clasele I §i II-a, cei care pana la 14 ani
n'au absolvit clasele Ill §i IV §i cei care pana la 16 ani n'au absolvit cursul superior al §Colii

282
primare, vor fi obligati sa urmeze cursuri speciale pentru nesnutori de carte sau de intregire, acolo
unde astfel de cursuri vor lua fiinta. Ei pot fi supusi acestei obligativitati, dupa aceleasl norme ca
pentru scoala prtrnara, pana la varsta de 21 ani, iar facultativ le pot urma la orice varsta.
63. Cursurile speciale pentru nesttutorli de carte §i cele de intregire pot lua fiinta din
tnltiativa Ministerului Educatiei Nationale, a Strajii Tarii (pentru copii pana la 18 ani), a
Serviciului Social (prin caminele culturale satestl), a Ministerului Apararfl, a fabricilor §i
fermelor §i a oricaror alte mstltutil in cadrul legilor existente. in toate cazurile ele se
organizeaza de acord cu Ministerul Educatiei Nationale.
intreprinderile care au eel putln 30 de lucratori in varsta pana la 20 de ani §i care intra
in prevederile art. 62 pot fi obligate, sub sanctlunea amenzii, sa organizeze cursuri speciale
pentru nestlutorl de carte precum §i de intregire in cadrul orelor de rnunca, nu in ore
suplimentare.
Cand aceste cursuri sunt instituite din initiativa Ministerului Educatiei Nationale,
lntretlnerea lor rnateriala cade in sarcina comunelor ~i comitetelor scolare: cand sunt instituite
din alte initiative, tntrennerea lor rnaterlala cade in sarcina lnstitutillor ce le-au organizat, Statul
contribuind, cand are putlnta cu plata personalului.
Durata anuala a acestor cursuri §i numarul saptamanal de ore se va fixa prin
regulament.
64. Recensarnantul nestlutorilor de carte §i ale celor care n'au terminat scoala prirnara se
va face odata cu recensarnantul scolar oblsnuit §i in acelasi mod.
Prlrnarllle, prin oficiile de stare civila §i prin birourile de populatie, patronii, stapanll,
conducatorii de fabrici, ateliere §i intreprinderi comerciale §i industriale, particulare §i de Stat
sunt obligati sa inainteze lnspectoratului scolar judetean lista adultllor nestiutorl de carte,
aratand in acelasi timp daca var §i pot sa organizeze cursuri special in intreprinderea lor sau
daca var sa-l trlrnita la o scoala speclala pentru nestlutori de carte.
Penalltatile prevazute in aceasta lege contra acelor care nu se supun obligativitatii
scolare se var aplica §i celor care nu respects dispozltille acestui articol.
65. Elevii cursurilor speciale pentru nestiutori de carte §i de intregire sunt pregatiti dupa o
proqrarna asernanatoare cu aceea a scolll primare, lnsa restransa §i adaptata la varsta lor.
Programa cursului special pentru nestiutori de carte §i de intregire se alcatuleste pe trei
ani de studii, iar orariul va fi astfel aranjat ca sa nu stinghereasca ocupatiile oblsnulte ale celor
care urmeaza la aceste cursuri.
66. Absolventii acestor cursuri se bucura de aceleasl drepturi ca §i absolventil §colilor
primare, in urma unui examen integral depus in fata inspectoratului de Tinut.
67. La cursurile speciale pentru ne§tiutori de carte §i de intregire pot preda, cu aprobarea
lnspectorului: invatatori, profesori, preoti, ofiteri.
invatatorii pot fi obligati sa predea gratuit daca orele ce Ii se atribuie, adunate cu cele
dela §Coala lor, nu intrec obligatia de 35 ore de lucru saptamanal. Ceilalti membri ai cursului
special pentru ne§tiutori de carte §i de intregire, cand nu predau benevol §i gratuit, vor fi
retribuiti dupa imprejurari, insa in nici un caz cu un salariu superior celui dela Stat, potrivit cu
numarul de ore ce fac.
Absolventii de §coala normala cu diploma de capacitate, dar fara post, care fac dovada
ca au predat intr'o institutie sau intreprindere eel putin cinci luni la un curs pentru ne§tiutori de
carte sau de intregire, Ii se considera acest timp ca un an de functionare, insa numai pentru
definitivat §i inaintari.

CAPITOLUL VI
~coli speciale

68. Pentru copiii inzestrati cu inteligenta §i calitati deosebite, precum §i pentru copiii
subnormali, anormali §i delincventi, se pot infiinta §Coli speciale, din initiativa Ministerului
Educatiei Nationale, a altar Ministere sau a altar institutii cu preocupari educative.
69. Personalul didactic al §Colilor speciale se nume§te dintre profesorii §i invatatorii cu
studii speciale universitare, dintre absolventii §Coalei normale superioare sectia primara sau
dintre invatatorii care s'au pregatit in vederea lor. Profesorii §i invatatorii primesc in acest caz

283
un salariu cu 50% mai mare decat ceilalti membri ai corpului didactic dela scolile oblsnulte.
Pentru perfectlonarea lor, Ministerul va institui cursuri speciale sau le va inlesni, dupa
poslbilitatl, calatorii de studii in stralnatate.
70. Detasarile §i transferarile membrilor corpului didactic primar dela scolile speciale se fac
numai cu avizul Consiliului lnspectorilor Generali §i intre scolne de aceeasl categorie.
a) §coli pentrucopii lnzestratl cu inteligenta~i calitati deosebite
71. Pentru copiii tnzestraf cu inteligenta §i calitatl deosebite selectlonati pe baze §tiintifice,
se pot lnfiinta scoli unde elevii var fi educati dupa metode §i programe speciale. Copiii care
dupa un an nu corespund asteptarilor §i scopului urmarit, var fi trlmesi inapoi la scolile
oblsnuite.
72. $colile pentru copii Inzestrati cu lnteliqenta §i calitati deosebite se infiinteaza cu avizul
Consiliului pedagogic central. Ele pot fi alipite pe langa scolile normale superioare, sectia
tnvatamantului primar.
' in mod exceptional, la scollle cu o populatie mai mare §i unde se gasesc sau pot ti
adusl invatatori cu studii speciale, se pot infiinta §i clase pentru copii lnzestratl cu lnteltqenta §i
calitati deosebite.
Acestea se infiinteaza tot cu avizul Consiliului pedagogic central.
b) §coli de experimentare
73. $colile de experimentare se pot lnfllnta cu avizul Consiliului pedagogic central sau al
Consiliilor pedagogice tinutale, Aceste scoll var servi pentru experimentarea unor metode
deosebite de educatie §i lnvatamant.
Un regulament special va determina functionarea unor astfel de scoll.
74. $colile de aplicatie de pe langa scoalele normale superioare ca §i scolile de aptlcatte de
pe langa scoalele normale de invatatori pot sa organizeze, cu aprobarea Ministerului clase de
experienta pedagogica, in afara de clasele oblsnulte.
75. $colile de experimentare var ti inspectate numai de inspectori generali anume
lnsarclnatl cu aceasta. Ele var sta sub observatla constanta a profesorului de pedagogie dela
scoala norrnala superioara din Tinutul eel mai apropiat.
76. Pentru copiii slabi flziceste §i pentru cei predlspusi la diferite boale, in special la
tuberculoza, Statul va infiinta scoli speciale in regiunile recomandate de medici igieni§ti. Ele
var avea amenajate pavllioane cu acoperis in aer liber. in zilele frumoase se var face lectii
numai in aer liber.
c) §coli pentrusubnormali
77. Pentru lntarzlatll la minte Ministerul poate infiinta numai clase speciale, in centrale mai
mari, cu programe speciale, pe 8 ani de scoala, sau poate da arnanari pentru inscriere in
scoala, pana la eel mult doi ani.
in clasele speciale pentru Intarzlati se primesc §i copii care, din diferite motive, au
ramas mult sub nivelul de preqatire al elevilor din aceeasi clasa.
d) §coli pentruanormali
78. Statul va lnfllnta urmatoarele scoli pentru copii anormali: §coli pentru orbi §i surdo-muti,
§Coli de indreptare pentru deficienti morali §i delicventi minori.
Ele var fi inzestrate cu tot ceea ce le este necesar scopului pentru care sunt infiintate.
Cand aceste §Coli iau fiinta din initiativa altar Ministere sau institutii, Ministerul Educatiei
Nationale le va putea ajuta cu personal pregatit pastrandu-§i dreptul de control asupra acestui
personal §i putand sa-§i spuna cuvantul cu privire la activitatea din §Coala sub aspectul ei
educativ.
79. $colile de orbi primesc numai elevi orbi.
Ei sunt interni, bursieri sau solventi. in aceea§i sala de clasa la §Colile de orbi nu pot
face lectH la un lac in acelea§i ore, doua sau mai multe clase §i nici nu pot fi primiti mai mult
de 20 elevi intr'o clasa condusa de invatatori cu vedere §i 15 cand clasa e condusa de un
invatator orb.
Un regulament §i o programa speciala var arata amanuntele de organizare §i
functionare a §Colilor de orbi. Programa va avea un caracter pronuntat practic profesional.
80. $colile de surdo-muti pot avea internat, dar ele var primi §i elevi externi. Cand elevii
sunt interni, ei pot fi bursieri sau solventi. 0 clasa nu poate avea mai mult decat 15 elevi.
Durata cursurilor primare de surdo-muti este de 8 ani, dupa o programa speciala, care

284
tinteste sa dea copiilor surdo-muti putlnta de a vorbi cu grai, de a prinde cu ochii vorbirea
altora, precum §i de a le face educatla §i instructla necesara in sens practic profesional.
La scoltle de surdo-muti nu se primesc copii cu auz.
81. In erase §i in centrele mai mari se pot infiinta scoli speciale pentru debilii mintali
determlnati pe baza unui examen psihologic §i medical.
Elevii acestor scoll vor fi interni. Satul va acorde ajutoare pentru lntretlnerea unor astfel
de §CO~ numai in limita poslbllltatilor sale materiale.
In aceste scoli lnsnuctia cu totul elernentara este subordonata activitatii manuale §i
dobandirll de bune deprinderi programa fiind alcatuita pe 9 ani de studiu.
82. $coli pentru deflclentli morali. Copiii cu apucaturi rele, vlclosi, nesociabili, vagabonzii,
etc., sunt trimlsl in institute speciale §i deosebite pentru baieti §i pentru fete, spre a-l oblsnui
cu viata rnorala §i a feri pe ceilalti copii de contactul cu ei. Ei sunt interni, bursieri sau solvenf
§i nu pot parasl internatul decat ca o rasplata pentru semnele de indreptare ce le dau.
Programa de studii este cea oblsnuita pentru scoala primara avand partea teoretica redusa §i
practica agricola §i munca de atelier mult desvoltata pentru ca elevii sa deprinda o meserie.
83. Dellcvennl minori vor putea fi primltl in scoli speciale de indreptare, care se vor infiinta
din initiativa Ministerului de Justitie, cu concursul Ministerului Educatiei Nationale.
'Programa acestor scoll va fi asernanatoare cu aceea a scolilor pentru deflclenti morali.
Copiii care dau probe de indreptare pot fi trecuti la scolile de indreptare pentru deflclenti
morali cu aprobarea sau avizul directlel inchisorilor.

CAPITOLUL VII
Conducerea scolllor primare

84. $colile primare mixte §i cele de baieti vor ti conduse de un director, iar cele de fete de o
directoare.
Directorii se vor recruta dintre absolventii sectlei primare dela scolile normale
superioare, iar in lipsa acestora dintre cei mai rnerituosi invatatori, tinandu-se seama de
gradul lor din invatamant.
Directorii au nu numai atrlbutlunile administrative, care se impun unui conducator de
scoala, ci §i atributiuni de control.
Ei apllca legile, regulamentele, observand respectarea tuturor deciziunilor §i dispoziflilor
autorltatilor scolare superioare.
Directorii coordoneaza §i supravegheaza activitatea lnvatatorllor, cerceteaza planurile
de lectiunl §i tndrurneaza pe invatatorii §Colii in executarea programului scolar.
Directorii sunt raspunzatori de buna gospodarire a scolf §i de tot inventarul ei. Ei
raspund personal de intreg mersul scolil.
85. Directorii nurnlti in controlul scolar pierd de drept directla scolii. Daca unul din sof
indepline§te vreo functie de control, celalalt sot nu poate fi numit director sau directoare in
aceea§i raza de control. Numirea §i inlocuirea directorilor se face de Minister sau de
Rezidentul Regal, daca are delegatie speciala pentru acest lucru.
86. Tnlocuirea din directia unei §Coli nu se va putea face in cursul anului §Colar decat pentru
vina constatata de Minister, pentru neexecutarea de ordine sau pentru condamnare penala.
Directorii de §Coli care sunt aproape de pensionare, vor preda directia cu un an inainte
de pensionare.
87. Directiile de §coli primare se revizuiesc din 5 in 5 ani. Directorul are drept la locuinta.
incalzit §i luminat pe langa salariul sau.
88. Directorul va tine in fiecare saptamana o §edinta de constatuire cu toti invatatorii §colii,
discutand chestiuni referitoare la mersul §COlii, la programa §i modul ei de executare.
Sub controlul directorului §Colii invatatorii vor face fiecare fi§a psihologica §i sanitara a
elevilor din clasa lor, observand cu atentie aptitudinile copiilor §i urmarind desvoltarea lor in tot
cursul §COlii primare.
89. lnspectorul §Colar va convoca odata pe trimestru in conferinta pe invatatorii dintr'o plasa
sau circumscriptie §Colara, discutand problemele de invatamant, chestiuni didactice speciale care
intereseaza §Coala, precum §i acelea care Ii se vor trimite spre studiere de catre Minister.

285
 $edinta conferintel se va tine odata cu sedinta cercului cultural de plasa !?i in cadrul lui.
90. Invatatorll din [udet vor fi convocati o data pe an intr'o conterinta generala asemenea
celei prevazuta la art. 89, de catre prezidentul Consiliului pedagogic judetean, Cu aceasta
ocazie se va organiza un concurs scolar intre cei mai destoinici elevi ai claselor IV !?i VII,
prezentati de fiecare scoala, acordandu-se premii celor mai buni !?i ajutor special pentru
continuarea studiilor.
91. La conferintele trimestriale !?i cele anuale vor fi lnvitatl sa participe reprezentanni Strajerii
Tarll, ai_ Serviciului Social al pregatirii preliminare !?i al autorltatilor administrative locale.
92. In fiecare [udet !?i Tinut v-a functlona cite un Consiliu pedagogic care aduna datele
privitoare la viata scoltl primare, tntocrneste programe de indeletniciri practice, valabile, dupa
diferitele regiuni !?i dupa lmprejurartle locale din judet pentru fiecare scoata in parte, da avizul
pentru intemeierea scolllor !?i asezarnintelor in legatura cu scoala, se ocupa de aproape de
starea localurilor de scoala !?i de nevoile de material didactic din judet.
93. Consiliul pedagogic judetean se compune din: prefectul judetului, care este
presedintele de drept al Consiliului, inspectoratul scolar judetean, un reprezentant al Strajii
Tarii, un reprezentant al Serviciului Social, un profesor de pedagogie dela scoala normala sau
un profesor de filosofie dela liceu - in judetele unde nu este scoala normala medicul primar al
judetului, protoiereul, directorul serviciului agricol, reprezentantul pregatirii premilitare, un
reprezentant al Camerei de cornert, presedintele Asoclatiei invatatorilor din [udet, un director
de scoala prirnara din oras !?i un director de scoala prirnara rurala.
94. Consiliul pedagogic judetean se tntruneste in fiecare trimestru odata sub presedlntla
prefectului, ascultand rapoartele subinspectorilor scolari judeteni, dlscutand sltuatia flecarel
scof !ii propunand rnasurlle care se impun.
95. Fiecare Tinut va avea un Consiliul pedagogic al sau cu atributlunl speciale. Consiliul
pedagogic al Tinutulul are indatorirea de a aduna datele referitoare la vlata scoalelor din Tinut,
de a urmari mersul scolllor de experienta, de a propune rnasuri de luat pentru scollle din
intregul Tinut.
96. Acest Consiliu pedagogic se compune din: Rezidentul Regal al Ttnutului, care este
presedinte de drept, Prefectii judetelor respective, lnspectorul general sef al scolilor din Tlnut,
lnspectorul general primar, Comandantul tinutal al Strajii Tarii, Reprezentantul Serviciului
Social, al pregatirii premilitare, lnspectorul !?ef al serviciului sanitar din Tinut, Directorul
serviciului agricol, reprezentantul Camerei de comert !?i industrie din ora!?ul de re!?edinta al
Tinutului, un reprezentant al Ministerului Muncii, profesorul de pedagogie dela !?COala normala
superioara, doi profesori de pedagogie dela !?Colile normale de baieti !?i fete din Tinut, un
reprezentant al clerului, pre!?edintele Comitetului tinutal al Asociatiei invatatorilor !?i un
invatator.
97. Consiliul pedagogic al Tinutului se intrune!?te de doua ori pe an !?i in urma discutiilor
urmate face propuneri Ministerului Educatiei Nationale pentru bunul mers al !?COlilor respective.

CAPITOLUL VIII
Controlul~colilor

98. Personalul de control al invatamantului primar se compune din: subinspectori !?Colari,

inspectori !?Colari judeteni, inspectori de Tinut !?i inspectori generali.
Toate organele de control se recrutea~a din absolventii sectiei primare a !?Colilor normale
superioare in ordinea mediei de clasificare. In lipsa acestora se va publica un concurs pentru
ocuparea locurilor vacante, la care vor fi admi!?i numai invatatorii cari au eel putin gr. I.
99. Subinspectorii !?Colari vor constata rezultatele activitatii desfa!?urate de invatatori in
clasa, precum !?i in toate domeniile indicate de lege !?i regulament. Vor urmari frecventa
!?COlarilor la cursuri, precum !?i regularitatea lectiunilor, facute de invatatori. Se vor interesa de
aproape de raporturile dintre invatatori !?i locuitorii satelor. De asemenea ei vor putea cerceta
planurile de lectii ale invatatorilor !?i modul de a alcatui fi!?ele elevilor. Ei vor putea face !?i
anchete in urma unor delegatii date de autoritatile !?COlare superioare.
100. lnspectorii !?Colari de judet conduc administratia !?Colara judeteana, cerceteaza
activitatea invatatorilor !?i fac inspectii speciale in vederea inaintarii la gradul II !?i la gradul I

286
cand sunt deleqati.
101. lnspectorii de Tinut controleaza §i lndrumeaza activitatea scotilor din Tinut, fac inspectil
speciale in vederea lnalntaril la gr. I §i anchetele ordonate de autoritatile scolare superioare.
lnspectorii generali lnspecteaza administratla scolara din Tlnuturi (directorii de scoll §i
inspectoratele judetene), avand §i toate celelalte atrlbufiunl speciale prevazute in aceasta lege.
102. Rezultatele inspecflllor scolare se noteaza in condica de mspectll prin calificativele: rau,
slab, rnultumltor, bine §i foarte bine. Regulamentul legii va determina echlvalenta acestor
calificative in cifre. Notarile facute rarnan definitive dupa aprobarea lor de catre organele
superioare de control. Aceste notarl trebuesc comunicate celui inspectat.
lnvatatorui poate apela la Ministerul Educatiel Nationale impotriva lnspectiel facute, in
termen de 30 zile dela data cand a luat cunostlnta de calificativul dat. Ministerul va putea
ordona o noua lnspectle daca gase§te ca motivele invocate sunt temeinice.

CAPITOLUL IX
Obligativitateascolara

103. Toti copii de cetatenl rornani sunt obliqatl sa frecventeze cursurile elementare dela varsta
de 5 ani pana la 14 ani impliniti. Ei var urma dela 5-7 ani la gradina de copii §i dela 7-14 ani la
scoala prirnara.
Obligativitatea scolara va fi prelungita pana la 16 ani pentru scolarii care n'au lspravit
cursul primar.
104. $colarii care au terminat 4 clase primare §i var sa urmeze intr'o scoala de grad
secundar, var fi scutln de obllqatla de a mai urma clasele 5-7 dela scoala prirnara. in cazul
tnsa cand nu se var inscrie la o astfel de scoala, urrnand trei ani, ei var fi obligati sa continue
cursurile scolil primare pana la termenul varstel prevazute de lege.
105. Invatarnantul primar este obligator §i gratuit.
Copiii saraci var fi ajutati cu cartt, lmbracamlnte §i hrana in cantinele care se var infiinta
dupa poslbllltati materiale in fiecare cornuna §i judet.
Orice act privitor la obligativitatea invatamantului primar este scutit de taxe de timbru.
106. Parintii, tutorii, patronii, precum §i cei cere au in serviciu fii de cetateni rornanl §i toti cei
care au sub autoritatea sau ingrijirea lor copiii orfanii, sunt datori sub sanctiunlle prevazute de
lege, sa inscrie la scoala pe copiii lor sau pe cei tncredintatl lor atunci cand acestia au 7 ani
trnpllnlti. Copiii bolnaviciosl, slabi §i nedesvoltatl, pot incepe scoala prlrnara la o varsta mai
lnalntata, care se va stabili prin regulament.
107. Sunt scutiti de aceasta obligatiune:
a) Acei care dovedesc ca dau copiilor lor educatia §i instructia in institute particulare
recunoscute de Stat sau in familie;
b) Acei care n'au locuinta statornica, totu!?i daca ei se stabilesc eel putin trei luni
intr'o localitate, sunt datori sa dea instructie copiilor intr'o §Coala primara publica,
particulara sau in familie;
c) Acei ai carer copii sunt atin§i de vreo infirmitate fizica sau psihica, care-i face
incapabili de a urma chiar o §Coala sau institut special.
108. Scutirile §i amanarile de mai sus sunt acordate numai de inspectorul general al
Tinutului, §i daca e cazul, pe baza constatarilor unui medic oficial.
Orice alte scutiri sau amanari, facute in alte conditiuni sau pentru alte motive decat cele
prevazute in art. 107, sunt nule §i atrag dupa sine pedepsirea celui ce le-a dat cu amend a
dela 2000-5000 lei. Pedeapsa va fi data de Ministerul Educatiei Nationale.
109. in fiecare an se va intocmi pe sate §i pe circumscriptii §Colare lista copiilor §i tinerilor de
1

ambele sexe, in etate de 5-21 ani, pentru urmatoarele categorii: dela 5-7 ani, dela 7-16 ani, §i
dela 16-21 ani, mentionandu-se in rubrici speciale, copiii infirmi §i anormali.
11 o. Recensamantul copiilor §i tinerilor in varsta de §Coala (atat pentru §Coala primara
propriu-zisa, cat §i pentru cursurile speciale pentru ne§tiutorii de carte), dela 5-21 ani se face
in modul urmator:
Primariile, prin oficiile starii civile §i birourile pentru mi§carea populatiei sunt obligate ca
intre 15 Aprilie §i 1 lunie sa inainteze uneia din directiunile §Colilor primare din circumscriptie,
lista copiilor §i tinerilor in varsta dela 5-21 ani din acea circumscriptie.

287
 Directorii scouter primare dintr'o ctrcurnscrlptie scolara se vor intruni imediat §i vor face
verificare, alcatulnd, tablourile definitive de cei recenzatl, pe care ii vor repartiza pe scoll.
Aceasta repartitie se va afi§a comunlcandu-se §i flecarul parinte, tutore, etc., intre 15
lunie §i 15 lulie, scoala unde este repartizat copilul sau.
Acestia se vor prezenta la directla scolll indicate pentru a inscrie pe copii la 1 Septemvrie.
111. Comunlcarlle catre parintil, tutori, etc., se fac in comunele rurale prin prlmariile locale,
iar la oras ~i municipii prin politie.
Directorii, primarii, §i organele polltlenesti, care nu vor face comunicarile de mai sus, vor fi
dati in j_!Jdecata de Ministerul Educa\iunii Nationale §i pedepsif cu arnenda dela 2000-5000 lei.
112. In comunele urbane §i municipii, recensamantul se va face pe baza declaratlilor
obligatorii ale parintilor, tutorilor etc., adresate scolii din clrcumscrlptie intre 15 Aprilie §i 1 lunie
ale flecarui an. Cei care nu vor face declaratia in termenul de mai sus, vor fi amendati in
folosul comitetului scolar. ' '
113 . in urma primirii declaratiunllor de mai sus, directorul scolll, lnsotlt de un delegat al
politiel, va face cercetarl la fata locului in intreaga clrcumscriptle scolara, intocmind tablourile
definitive de recensarnant.
$eful clrcurnscriptlel de politie, care nu va da concurs la lucrarlle de recensarnant, va fi
pedepsit cu o arnenda de 1000-2000 lei.
Membrii corpului didactic primar, tnsarcinatl cu facerea tablourilor de recensarnant, vor
primi o dlurna dela prirnarla comunei respective
114. intre 1 §i 10 Septemvrie toti parintli, tutorii, etc., sunt obllqatil sa se prezinte la
dlrectiunea scolli din clrcurnscriptla lor spre a inscrie copiii.
Acei care voesc a da copiilor lor lnstructlune in familie sau in scoli particulare,
recunoscute de Stat sau la o alta scoata din clrcumscrlptie, sunt datori sa depuna la scoala
clrcumscriptlel de care tln, declaratiunea scrlsa, aratand institutul sau scoala in care ii var
tnvata sau daca ii instruesc in familie.
Dlrectlunile scouter primare vor alcatui tablouri cu toti lnscrlsil. Cei neprezentati pentru
inscriere vor fi lnscrlsl din oficiu, iar parlntll, tutorii §i toti cei prevazuti la articolele precedente,
vor fi arnendati cu o surna varlablla dela 500-1000 lei §i dati in urrnarire pentru nesupunere la
obliqatla scolara.
115. Primarii §i organele lor executive, directorii de scof primare §i de gradini de copii care
nu vor fi intocmit listele prevazute in articolele de mai sus la timpul hotarat, vor fi pedepslti de
Ministerul Educatiei Nationale cu arnenda dela 500-1000 lei, iar cei care var fi falsificat sau var
fi lasat sa se falsifice listele, vor fi trimi§i inaintea instantelor penale.
116. Tnvatatorii §Colilor primare §i invatatoarele dela gradinile de copii sunt datori sa noteze
regulat in cataloage absen\ele motivate §i nemotivate ale §Colarilor din fiecare clasa. Parin\ii,
tutorii §i cei prevazuti la articolele precedente sunt datori sa anunte pe invatatori de
absentarea copiilor lor in termen de trei zile dela data cand copiii au inceput sa absenteze.
Tnvatatorii sunt obliga\i sa se intereseze personal de cauzele pentru care copiii absenteaza §i
sa depuna toate staruin\ele pentru aducerea lor la §Coala; in acest scop ei vor cere §i
concursul administra\iei comunale.
Aplicarea amenzilor trebue sa fie ultimul mijloc de constrangere.
117. Motivarea absen\elor se va face in urma unor cauze serioase care au impiedicat
frequentarea regulata la §Coala cum ar fi:
a) boala copilului ;
b) boala grea in familie;
c) boala molipsitoare sau moarte in familie;
d) impiedicarea provocata de greutati intamplatoare in comunicatie.
Tn cazul cand parin\ii, tutorii, etc. invoca §i alte motive, acestea vor fi apreciate de
directorul §COlii.
118. Cand reprezentan\ii legali nu motiveaza absentele copiilor in curs de trei zile dela
reluarea frecven\ei sau in cazul unei lipse nemotivate mai indelungate a copiilor dela §Coala
invatatorul constatand rea voin\a, neglijenta sau impotrivire din partea parin\ilor aplica
amenzile §Colare.
Amenzile pentru absentele nemotivate au caracter fiscal §i se pronunta pe temeiul unei
incheieri date de consiliul invatatorilor, impreuna, cu delegatia comitetului ~colar (pre§edintele

288
!?i secretarul). In caz de neprezentare a deleqatlei comitetului scolar amenzile se pronunta
numai de consiliul invatatorilor.
Ele se urmaresc potrivit legii pentru perceperea !?i urmarirea veniturilor publice !?i cu
procedura prevazuta in acea lege.
119. La inceputul !?i la mijlocul flecarei luni, directorul scolii tntruneste consiliul scolar,
tmpreuna cu delegatii comitetului !?i fixeaza amenzile pentru absentele nemotivate.
Nu se vor aplica decat doua grade de amends. Pentru primele absente nemotivate
amenda va fi egala cu o jurnatate din pretul unei zile de rnunca, de fiecare absenta. Pretul zilei
de rnunca se flxeaza de comitetul scolar comunal.
Executarea primului grad de amends se arnana pana la o noua lipsa nemotivata dela
scoala. Daca timp de trei luni dela pronuntarea primei amenzi, scolarul nu mai llpseste
nemotivat, amenda aplicata nu se mai executa. Daca absentele nemotivate se repeta in
saptamanlle urmatoare se va aplica al doilea grad de arnenda, la care se va adauqa !?i
amenda gradului lntalu.
Amenda de gradul al doilea va fi echlvalenta, pentru fiecare absents. cu pretul unei zile
de rnunca.
Daca absentarea nemotivata continua, reprezentantii legali ai copiilor sunt datl in
judecata. Ei vor putea fi arnendati prin echivalentul pretului a 20 zile de rnunca.
Actiunea de dare in judecata, procedura !?i executarea hotararllor sunt scutite de timbru
!?i taxe.
Actele !?i constatarlle incheiate de directorul scoltl fac proba in justitle pana la inscrierea
in fals.
Judecata se va face de urgenta. pe baza actelor care sustln actiunea, fara sa fie
necesara prezenta vreunui reprezentant al scolil.
Paratul nu are drept de opozltle, ci numai recurs la tribunal in zece zile libere dela
pronuntarea hotararii, daca a fost prezent !?i dela comunicare, daca a fost absent.
Recursul se judeca de urgenta !?i cu precadere.
Judecatorul de ocol !?i procurorul Tribunalului vor trimite perceptorului spre executare
extrase de pe hotararile pronuntate !?i rarnase definitive.
120. Amenzile pronuntate de [ustltie se pot transforma in inchisoare in caz de rea vointa a
parlntilor, tutorilor !?i a celor prevazuti la articolele anterioare, care nu-si trimit copiii la scoala.
lnchisoarea nu poate trece de cinci zile in cursul unei luni.
Transformarea amenzilor in zile de inchisoare se pronunta de judecatorul de ocol, ca
prlrna !?i ultirna lnstanta.
Pretul a doua zile de rnunca va fi socotit echivalentul unei zile de inchisoare.
121. Perceptorii sunt datori sa incaseze amenzile dupa primirea listelor trimise de directorii
de scoll primare, eliberand chitante din registrele comitetului !?COiar.
Pentru amenzile incasate, perceptorul va beneficia de o remiza de 15 la suta.
Amenzile neincasate in termenul prescris de legea de urmarire, nu se mai pot urmari,
iar perceptorul vinovat de neglijenta. va fi dat in judecata de catre organele !?Colare !?i
condamnat de judecatoria de ocol la plata unei sume egale cu aceea a amenzilor neincasate.
Perceptorii care se vor dovedi ca au varsat comitetului !?COiar banii dela dan!?ii, fara a fi
incasat de fapt amenzile la timp, cu gandul de a le incasa mai tarziu, vor pierde remiza
cuvenita !?i dreptul de a Ii se restitui sumele varsate.
122. La sfar!?itul fiecarei luni, directorul !?COlii verifica dupa registrul chitantier, daca
perceptorul a incasat amenzile !?COlare in termen. Tn cazul cand constata ca amenzile n'au
fost incasate in timpul prescris de lege, directorul comunica, fara intarziere lnspectoratului
!?Colar judetean care va face intervenirile necesare pentru pedepsirea perceptorului in
conformitate cu articolul precedent.
Daca directorul !?Colii neglijeaza sa faca verificarea sau comunicarea, el este impus la
plata amenzii in locul perceptorului.
123. Parintii !?i tutorii copiilor obligati a urma la gradinile de copii, acolo unde acestea exista,
sunt urmariti, in acela!?i mod ca !?i parintii copiilor dela !?Colile primare, cu deosebirea ca
amenzile, la care sunt supu!?i, se reduc la jumatate.
124. Daca elevii absenteaza nemotivat dela examenul de absolvire a !?Colii primare,
reprezentantii lor legali, vor fi impu!?i la o amenda de 500 lei, iar ei vor repeta clasa.

289
125. Parlntii §i tutorii ai carer copii urmeaza la institute particulars sunt supusl §i ei
penalltatilor, prevazute in articolele precedents, pentru absentarea nemotivata dela scoala.
Directorii §i conducatorli scolilor particulars sau confesionale sunt datori sa comunice
lnspectoratului scolar judetean absentele nemotivate ale scolarllor. lnspectoratul va indeplini
fata de acesti copii, obligatiunile impuse directorilor scolllor primare publice.
' in caz de necomunicare in termenele prescrise de lege la articolele precedente,
directorii institutelor particulars sunt supust pedepselor prevazute in art. 122.
126. Penalitatile prevazute la art. 124, se apnca §i celor care au declarat ca dau copiilor lor
instructie primara in familie sau in scoll particulare, recunoscute de Stat §i care nu-i vor
prezenta la examenul de absolvire a invatamantului primar. In acelasl timp Ministerul va aplica
scolilor particulars pedepsele prevazute in legea tnvatarnantului particular.
127. lnvatatoarele gradinilor de copii §i invatatorii §COii i or primare, care nu vor nota absentele
elevilor, directorii care nu vor intocmi §i inainta la timp listele de absents, precum §i consiliul
invatatorilor, care nu va pronunta amenzile in termenele prescrise de lege, var fi irnpusl de
Ministe!ul Educatiei Nationals, sa plateasca ei amenzile in locul parintilor §i tutorilor elevilor.
In ipoteza de mai sus, nurnarul absentelor se va determina de organele ministerului.
Membrii corpului didactic primar, care din neglijenta sau rea volnta nu vor indeplini
obligatiunile de mai sus, pe langa amenzile la care vor fi lmpusi, vor fi trirnisl §i in judecata
comisiilor disciplinare ale Ministerului Educatiei Nationals.
128. Organele scolare de control sunt datoare in inspectiunile lor sa cerceteze, atat la scolile
publice, cat §i la cele particulare, aplicarea dlspozitlunllor privitoare la obligativitate.
129. Toate amenzile date pentru aplicarea obllqatlvltatil se varsa comitetelor scolare
respective.
130. Copiii odata lnscrtsi rarnan supusi obligativitatii §i lrnpusi la amenzi, in caz de absente
nemotivate, pana la absolvirea scolli primare sau implinirea varstel de 16 ani. Daca un copil
trnpllneste 16 ani in cursul unui an scolar el este obligat sa urmeze la scoata pana la sfarsltul
anului scolar.
131. Parintii sunt datori sa procure copiilor lor cartlle §i materialul scolar necesar, precum §i
uniforma de strajer obligatorie, hotarata de Straja Tarii.
Ministerul Educatiel Nationals, Tinuturile, judetele §i comunele var inscrie in bugetele
lor sume pentru ajutorarea copiilor saraci cu cartl §i trnbracamlnte. Aceeasi obliqatle o au §i
comitetele scolare.
132. Toate in§tiin\arile referitoare la aplicarea obllqatlvltatli se trimit partntllor, tutorilor, etc.,
in comunele rurale de prirnarli, prin agentii lor sau prin jandarmi, iar in cele urbane prin politie.
133. in toate cazurile de abateri 'sau neexecutare a dlspozltiuntlor referitoare' la
obligativitatea §Colara, Ministerul Educatiei Nationals, are dreptul sa aplice pedepsele
prevazute de lege tuturor organelor insarcinate cu executarea ei.

CAPITOLULX
Conditiunile de numire, transferarile ~i deta~arile,pensionareainvatatorilor

A. Conditiuni de numire
134. Pentru' numirea ca inva\atoare la gradina de copii §i inva\ator sau invatatoare la §coala
primara, se cere diploma de capacitate obtinuta in urma absolvirii §colii normale de Stat de
invatatori sau invatatoare. Mae§trii §i maestrele se recruteaza dintre invatatorii §i
invatatoarele cu pregatire speciala, sau dintre absolventii §colilor profesionale de meserii care
vor fi urmat cursuri specials de cultura generala §i de pedagogie aplicate la specialitatea lor.
Pe langa aceasta candidatii trebue sa mai indeplineasca urmatoarele conditiuni:
a) Sa fie cetateni romani;
b) Sa se bucure de drepturi cetatene§ti;
c) Sa nu fi suferit nici o condamnare judecatoreasca definitiva, pentru crima sau
impotriva ordinii de Stat sau pentru delicte enumerate la art. 21;
d) Barbatii sa fi facut serviciul militar sau sa prezinte certificatul de dispensa sau
reforma, iar fetele sa fie majore;
e) Sa cunoasca limba romana;

290
 f) Sa fie sanatosl.
Absolventii scolilor normale, cu diploma de capacitate, pana la satisfacerea serviciului
militar §i absolventele pana la implinirea varstel de 21 ani, pot fi numiti invatatori suplinitori.
135. Personalul didactic al scolil primare se compune din tnvatatorl titulari §i invatatorii
suplinitori.
Invatatorll titulari sunt:
a) 'invatatori cu titlu provizoriu, nurnlti dintre absolventli scoalelor normale cu examen
de capacitate;
b) !nvatatori definitivi, dupa trei ani de functionare §i in urma unui examen;
c) tnvatatorl de gradul II, dupa trei ani de functlonare, ca invatatori definitivi §i in
urma trecerii unui examen de inaintare;
d) lnvatatort de gradul I, dupa cinci ani de functlonare ca invatatori de gradul II §i in
urma unei lnspectll speciale. Llcentiatll in litere, §tiinta §i teologie, dupa ce au
trecut examenul de definitivat, devin tnvatatori de gradul I;
e) invatatori de grad superior, dupa cinci ani de functlonare ca tnvatatorl de gradul I
§i in urma unei inspectil speciale. Absolvenff sectiel primare a scolil normale
superioare dobandesc acest titlu §i drepturile corespunzatoare lndata dupa
absolvirea scolii:
f) De asemenea var dobandi titlul de invatator superior licentiatii in filosofie §i
pedagogie care au trecut un examen special de capacitate in pedagogie, pentru
tnvatarnantul secundar, dupa un stagiu de doi ani;
g) Suplinitorii pot fi numai absolventii scolilor normale cu diploma de capacitate §i
absolventii seminariilor.
136. lnvatatorll cu titlul provizoriu se numesc in urmatoarele conditiunl:
Dupa terminarea examenului pentru diploma de capacitate presedlntll comisiunilor
examinatoare tnalnteaza Ministerului §i lnspectoratului scolar al Ttnutului, cate un tablou cu
numele candidatilor admlsi in ordinea claslflcaril §i cu media obtlnuta de fiecare.
Atat la Minister, cat §i la lnspectorat tablourile se var inscrie intr'un registru special,
dupa media de clasificare.
Numirea invatatorilor se face cu titlul provizoriu, dupa implinirea stagiului legal de
serviciu social §i potrivit cu tabelele de capacitate, in ordinea vechimii §i a claslflcatlei.
Examenul de capacitate se publlca de minister prin directia invatamantului primar §i
normal §i se tine inaintea unor comisiuni, alcatuite din profesori definitivi dela scolile normale.
Tabela este valabila 5 ani. Ea se publlca in Buletinul Oficial.
137. Dupa transferari, pana eel mai tarziu la 30 lunie in fiecare an, se publica de catre minister in
Monitorul oficial §i in Buletinul Ministerului Educatiei Nationale, locurile rarnase vacante.
138. in cursul lunii lulie absolventli scolilor norrnale °CU diploma de capacitate §i certificatul de
satisfacere a obliqatiel Serviciului Social, prevazut de legea Serviciului Social, se var prezenta
la minister, pentru a-si alege locurile in invatamant, dupa normele care se var stabili prin
decizie mlnlsterlala.
Cei care nu pot veni var inainta cererile ministerului pana la 10 lulie, indicand locurile
ce doresc a ocupa, in ordinea preferlntelor. Cererile var fi lnsotite de un ceritificat al unui
medic oficial, care sa constate ca sunt sanato§i.
Candidatii prezenti pentru alegerea locurilor var fi supu§i unui examen medical. Odata
cu normali§tii, se var prezenta la alegerea locurilor §i invatatorii reintegrati care i§i var alege
posturi noi.
invatatorii, care termina stagiul militar in cursul anului in care se publica locurile
vacante, au dreptul sa se prezinte spre a-§i alege locurile in invatamant chiar inainte de
terminarea stagiului militar.
139. Cand sunt mai multi candidati pe acela§i lac se var lua in consideratie pentru numire in
ordine de preferinta: vechimea pe tabloul de capacitate, media diplomei.
Daca sunt mai multi candidati din aceea~i serie pentru acela~i post, va avea intaietate
sotul sau sotia de invatator, iar intre cei cu medii egale se prefera eel din comuna natala.
140. Numirile se fac pe ziua de 1 Septemvrie prin decizie ministeriala ~i cu titlul provizoriu.
El se publica in Buletinul Oficial al Ministerului Educatiei Nationale, trimitandu-se in acela~i
timp lnspectoratelor judetene tablouri de cei numiti in judetul respectiv.

291
141. Toate numirile de invatatori facute fara respectarea conditiunllor prevazute in aceasta lege,
precum §i acelea facute in posturi nepublicate vacante sau publicate dupa epoca legala, sunt nule.
Cei a carer numire a fest anulata se vor prezenta la alegerea de posturi in anul urmator,
142. Anularea numirii se poate face de minister din oficiu, orlcand sau in urma planqeril unei
persoane interesate, in termen de 30 de zile dela publicarea numirilor.
Daca reclarnantli nu sunt satlsfacuti de minister, ei se var putea adresa [ustitiel in
termen de 30 zile libere dela data cand au luat in mod neindoielnic cunostinta ca ministerul nu
le-a aprobat contestatia.
Fara o prealablla contestatle la minister, nu se poate recurge direct la calea [ustitlel.
143. invatatorii definitivi se numesc dintre invatatorii cu titlul provizoriu, avand un stagiu de
trei ani servltl la catedra scoalel primare in urma trecerii unui examen, inaintea unei comisiuni
nurnlta de minister. Aceasta comisiune va fi alcatulta din trei profesori definitivi de scoala
norrnala, dintre care unul de pedagogie, unul de partea literara §i altul pentru partea §tiintifica.
Prezentarea la examenul de definitivat este obligatorie, lnvatatorii sunt datori sa
inainteze inspectoratelor scolare judetene cererile pentru inscrierea la examen, pana la 1
lanuarie lnsotlte de procesele-verbale de inspectluni din timpul stagiului §i memorii despre
activitatea scolara §i sociala. lnspectoratele trimit cererile §i actele tnsotlte de tabloul respectiv
lnspec!oratelor de Tlnut, care le lnainteaza presedlntilor Comisiunilor examinatoare.
144. lnvatatorii detasati la Straja Tarii §i Serviciului Social, trebue sa fi facut doi ani la
catedra, urrnand ca anul de activitate straiereasca sau de serviciu social sa fie considerat ca
an valabil pentru prezentarea la definitivat.
Acesti invatatori vor face cererile de admitere la examenul de definitivat la Straja Tarii
sau la Serviciul Social, care le vor inainta Insotite de toate actele necesare Ministerului
Educatlei Nationale.
Straja Tarii §i Serviciul Social var nota constilnciozltatea in indeplinirea datoriei,
conduita rnorala §i sarqulnta acestor invatatori tnsotind actele trimise la minister de callflcatia
data candidatului. Aceasta notare tine locul oricarel inspectll la activitatea stralereasca §i
Serviciul Social.
145. Sunt adrnlsl la examen invatatorii §i invatatoarele cari indeplinesc urrnatoarele
condltiuni:
a) sa fi depus o activitate in scoala §i in afara de scoala, cari sa fie notata cu eel
putin 7, de catre inspectorul primar judetean:
b) sa fi alcatult §i tinut in ordine flsele individuale ale elevilor §i sa fi tinut la zi textele
de preqatlrea lectiunilor.
146. Examenul se tine in fiecare an in eel putin 10 centre fixate de minister §i repartizate pe
Tinuturl, pe langa scollle normale. Pentru invatatoarele gradinilor de copii, se var alcatui
comisiuni speciale.
147. Examenul va consta din urmatoarele probe:
a) o lucrare scrlsa cu subiect pedagogic;
b) o lucrare scrisa de limba romana;
c) un colocviu din pedagogie, indeosebi asupra curentelor noi in educatie, limba §i
literatura romana, istoria §i geografia Romaniei, iar dupa alegere: cuno§tinte
generale §tiintifice asupra regiunii unde functioneaza invatatorul, §i
d) o proba de practica pedagogica la o §Coala primara.
Notele partiale obtinute la proba orala alcatuesc o medie care se va aduna cu nota probelor
scrise §i de practica pedagogica. Media examenului se aduna cu nota activitatii data de inspectorul
§Colar primar, exprimata in cifre §i se obtine media generala, care trebue sa fie eel putin 7.
148. Definitivatul se acorda prin decret regal, invatatorii se pot prezenta numai de 3 ori la
examenul de definitivat. Absenta nemotivata dela examen se va socoti ca respingere.
Tnvatatorii respin§i de trei ori la examenul de definitivat inceteaza de a mai face parte din
invatamant. Ei var putea fi numiti in posturi de functionari la diferite administratii §Colare.
149. Mae§trii §i maestrele din invatamantul primar, absolventii cu diploma ai §Colilor
speciale, pot fi definitivati dupa 3 ani de functionare efectiva §i dupa ce au trecut cu succes un
examen special, care se va fixa prin regulament.
150. Tnvatatorii de gradul II se numesc dintre invatatorii definitivi dupa trei ani de functionare
la catedra cu acest titlu §i in urma unui examen de inaintare.

292
 Sunt adrnlsl la acest examen invatatorii cari, in urma unei lnspectli speciale,
indeplinesc urrnatoarele condttluni:
a) sa aiba trei ani de functionare la catedra, cu titlul definitiv la 1 Septemvrie al anului
cand se tine examenul;
b) pedepsele sa fi fast radiate pana la data examenului;
c) sa fi depus in timpul stagiului o activitate deosebita in scoata §i in afara de scoala,
care sa fie notata eel putln cu 8.
La inspectla speclala facuta de catre inspectorul scolar (cu deleqatle speciala), se va
cerceta: activitatea scolara §i cea stralereasca: b) activitatea in legatura cu carnlnul cultural; c)
prestigiul de care se bucura invatatorul in localitate.
lnspectorul scolar va da o nota pentru activitatea scolara §i alta pentru activitatea in
domeniul culturii poporului. Media lor va forma nota de inspectie.
Tnvatatorii care doresc sa obtina gradul II var inainta inspectoratului scolar al Tinutulul,
pana la 1 Octomvrie, cererea de inscriere, tnsotita de un memoriu, in care var arata sltuatla in
tnvatarnant §i realizarile din timpul stagiului.
151. Tnvatatorii detasatl la Straja Tarii sau la Serviciul Social trebue sa fi facut la catedra eel
0

putin un an din stagiul cerut de aceasta lege.

Pentru inspectia speclala necesara ei var face cursuri la o scoala prlrnara din
localitatea unde se g~sesc timp de 2-4 saptarnanl. Tnscrierea lor la examenul de inaintare se
va face conform art. 143.
152. lnspectorii generali primari var intocmi pe judete tablouri de invatatorii lnscrisi §i var da
delega1ie inspectorilor de Tinut sau inspectorilor de judet, spre a face inspectille speciale.
153. lnvatatorii care var obtine nota 8 la aceasta inspectie var fi trecuti pe un tablou ce va fi
inaintat de catre inspectoratul scolar ministerului cu 15 zile inainte de data tlnerii examenului.
Examenul se va tine in fiecare an, pe Tinuturl, in vacanta Pastilor sau la sfarsitul anului
scolar §i se fixeaza prin decizie rnlnisterlala.
154. Comisiunea examinatoare se compune in modul urmator: un profesor definitiv de
pedagogie, ca presedinte, doi profesori definitivi dela scolile normale, unul de partea literara §i
altul de partea §tiintifica.
155. Examenul consta din urrnatoarele probe:
a) doua lucrari scrise: una cu subiect din istoria literaturii romans §i alta din problemele
noi ale pedagogiei sau o problerna in legatura cu activitatea sociala a invatatorului.
Pentru tnvatatoarete dela gradinile de copii, a doua lucrare scrisa se va referi la
probleme de puericultura, iar pentru invatatorii dela scolile speciale (surdo-mutl,
debili mintali, scoli de experimentare, etc.), ea se va referi la problemele de
pedagogia §i psihologia apllcata acestor scoli:
b) doua probe orale: una va consta din cercetarea §i lamurirea unei probleme
generale de pedagogie, organizare scolara §i cultura poporului; alta se va referi la
cunostintele cu apllcatluni practice in legatura cu agricultura, igiena corpului
omenesc §i igiena satului, economia casnica.
Subiectele lucrarilor scrise se fixeaza de minister §i se comunica pre§edintilor
comisiunilor.
Problema care va face obiectul primei probe orale se fixeaza de Minister §i se anunta
odata cu fixarea datei examenului.
156. Ministerul va intocmi o programa analitica de materiile §i cuno§tintele cerute pentru
acest examen.
Spre a fi admis la oral candidatul trebue sa obtina la lucrarile scrise eel putin media 7.
Media probelor orale trebue sa fie de asemenea eel putin 7.
Notele medii obtinute la probele scrise §i orale dau media examenului. Aceasta adunata cu
nota inspectiei speciale, va da media generala de admitere care trebue sa fie eel putin 7,50.
157. Tnaintarea celor reu§iti se face pe data de 1 Septemvrie, prin decizie ministeriala.
Drepturile materiale decurg dela data inscrierii sumei in buget.
158. Candidatii care nu au reu§it la examen se pot prezenta in alta sesiune, dupa doi ani.
Nimeni nu se poate prezenta la examenul de inaintare pentru gradul II mai mult de trei ori.
159. Mae§trii §i maestrele var da examen da inaintare la gradul II in acelea§i conditiuni ca §i
invatatorii, instituindu-se insa comisiuni speciale §i dupa un program special.

293
160. Tnvatatorii de gradul I se numesc dintre invatatorii de gradul II, dupa un stagiu de 5 ani
cu acest titlu $i in urma unei inspectil speciale.
De asemenea se numesc invatatori de gradul I acei care au obtinut o llcenta
unlversltara in conditiile art. 135 $i dupa ce au trecut examenul de definitivat.
161. lnvatatorn de' gradul II care doresc sa fie lnalntatl la gradul I, var trimite pana la 1
Octomvrie, la Minister, cererea de inscriere insotita de un memoriu, care va cuprinde
realizarile din timpul stagiului $i situatia in invatamant.
Ministerul lntocmeste tablouri de cei tnscrisl, pe judete $i '[inuturi $i le lnainteaza
inspectorilor generali de Tinut, care var face inspectlile speciale. Acestia pot da insa deleqatle
inspectorilor de Tlnuturi pentru a face tnspectli speciale. Propunerea acestora pentru a fi
adrnlsa trebuie sa fie inSU$ita de inspectorul general.
162. Spre a fi tnscrisl la aceasta lnspectie speciala, tnvatatorul trebuie sa indeplineasca
urrnatoarele conditiuni:
a) Sa aib~ la 1 Septemvrie din acel an cinci ani impliniti de functionare efectiva cu gradul II;
b) Pedepsele suferite sa fie radiate;
c) Sa fi desfasurat in timpul stagiului o activitate scolara $i culturala care in
totalitatea ei sa fie califlcata cu "foarte bine" de inspectorul general.
163. La lnspectia speciala inspectorul va cerceta $i va consemna in procesul verbal: a)
activitatea din scoala $i cea straiereasca (notata deosebit de Straja Tarii); b) activitatea
culturala prlvlta sub raportul contrlbutiel pentru ridicarea satului in legatura cu carnlnul cultural
$i cu prernultaria, pe care iara$i o va nota deosebit Serviciul Social; c) o lucrare personala
(monografia scoalei, a satului sau orice alta problema culturala) pe care o va prezenta
tnvatatorul publicata sau in manuscris.
Pe baza notarilor celor trei teluri de activitate se va da un calificativ general.
164. Sunt adrnisl candidatli care var obtlne calificativul "foarte bine".
Propunerile de inaintare se fac in Consiliul de inspectori generali care se va intruni in
acest scop in cursul lunii lunie.
165. Tnaintarea se va face prin decizie rnlnlstertala, pe ziua de 1 Septemvrie.
Drepturile materiale decurg dela data inscrierii in buget.
166. Candldatll resplnsi pot cere o noua inspectie dupa doi ani. Cei respinsl de trei ori la
lnspectlile speciale nu mai au dreptul la inscriere. Mae~trii $i maestrele de gradul II var avea
dreptul_sa ceara inaintarea la gradul I in aceeasl condltiunl ca $i invatatorii.
167. lnvatatorii de ~rad superior se numesc direct dintre absolventii sectlei primare a scolllor
normale superioare. In afara de acestla pot dobandi gradul superior invatatorii de gradul I cu o
vechime de eel putin cinci ani in gradul I. Pentru a Ii se acorda acest grad tnvatatorl trebue sa
indeplineasca urrnatoarele condltluni:
1 . Sa fie desfasurat in $Coala $i afara de $Coala o activitate exceptionala, (realizari practice
$i de folos Ob$tesc, experiente. studii pedagogice sau literare sau opere artistice) recunoscuta de
toate organele de control precum $i de cele administrative, de Straja Tarii $i Serviciul Social.
168. Candidatii var insoti cererile lor de un memoriu, bazat pe actele doveditoare.
Ministerul va numi o comisiune care sa cerceteze actele $i lucrarile prezentate, precum
$i activitatea specificata de candidat in memoriul sau, la fata locului.
169. Comisiunea va fi compusa din: a) un inspector general al invatamantului secundar (cu
delegatie pentru $Colile normale); b) o personalitate culturala (pedagog, om de i;;tiinta. literat
sau artist) aleasa de M.E.N; c) un delegat al Consiliului pedagogic central.
Constatarile $i propunerile comisiunii var fi inaintate Ministerului care va face inaintarea
prin decizie ministeriala.
170. Tnvatatorii licentiati var obtine gradul $i titlul de invatator superior in acelea$i conditiuni
ca $i invatatorii de gradul I, afara de cei prevazuti la art. 135, alin. f.

CAPITOLUL XI
Transferarea invatatorilor

171. Tn fiecare an se var publica in Monitorul Oficial $i Buletinul Oficial al Ministerului

Educatiei Nationale, intre 15-30 lanuarie, tablourile posturilor vacante in invatamantul primar.
Pana la 1 Aprilie invatatorii titulari, cari doresc sa fie transferati in locurile publicate

294
vacante sau devenite vacante prin transferarl, var inainta cererile lnspectoratelor scolare
tinutale in raza carora functioneaza.
. Cand transferarea se cere pentru 0 scoala din alt Tlnut, inspectorul Tinutulul, care a
primit cererea este obligat ca, pana la 15 Aprilie sa o inainteze lnspectoratului Tinutulul unde
se gase§te scoala la care s'a cerut transferarea.
Aceasta cerere va fi tnsotlta de avizul motivat al inspectoratului primar al clrcurnscrlptlel
unde functloneaza invatatorul.
172. Fiecare inspectorat al Tinutulul va grupa cererile de transferare pe Tinuturl, pe locatltaf
§i pe scoll.
lnspectorii generali primari de Tinut var examina toate cererile, aratand pe baza statelor
personale sltuatla flecarui candidat in raport cu ordinea de preferinta stabillta mai sus.
Tablourile intocmite dupa aceste norme var fi inaintate Ministerului de catre
lnspectoratele de Tinuturi eel mai tarziu pana la 15 Mai.
173. Ministerul va face transferarile pana la 15 lunie dupa urrnatoarele criterii in ordine
de preferinta:
a) apropierea sotilor membri ai corpului didactic (invatatori, profesori titulari);
b) a sotillor de preotl;
c) apropierea sotiilor invalizilor de rasbolu de sotiilor ei insa§i functionari publici, a
sotlllor de oflteri activi, de rnaqistratl, a sotil lor sau sotilor de functlonari publici §i
particulari sau pensionari;
d) interese familiare: copii care urmeaza in scoll, mama vaduva, parinti batrani sau infirmi;
e) interese materiale: casa sau teren de cultura:
f) vechime Tn serviciu.
in fiecare din aceste cazuri in conditll egale, se da lntaletate celui mai inalt in grad, iar
daca sunt mai multi egali in grad, celui mai bine notat la inspectie §i fara pedepse. De
asemenea se va tine seama, la conditll egale de media dela examen, precum §i de
recomandarea Strajii Tarll §i Serviciului Social, dupa calificativele date.
174. in comunele urbane nu se pot transfera decat invatatorii, care au eel putin titlul definitiv,
iar Tn Municipii numai cei care au obtinut gradul II.
175. Cei transferati disciplinar nu pot obtlne o transferare dorita decat numai dupa radierea
pedepsei.
176. in afara de transferarile facute dupa cerere, se pot face §i transferari in interesul
lnvatamantulul, in aceeasi localitate, in urma raportului motivat al inspectorului general primar.
Aceste transfararl nu urmeaza ordinei de preferinta §i criteriilor prevazute la art. 173.
177. in epoca prevazuta de lege se fac mai tntaiu transferarile in aceeasi localitate §i apoi
celelalte.
Pentru transferarea la scolile lnfllntate §i lntretlnute de alte institutll se cere §i avizul
tnstitutiilor respective care var trebui sa respecte prevederile acestei legi.
178. Transferarlle se fac pe data de 1 Septemvrie prin decizie rntnlsterlala: se publica in
Monitorul Oficial §i Buletinul Oficial al Ministerului Educatiel Nationale, lndicandu-se pentru
fiecare in parte motivul care justifica transferarea. Ministerul va comunica invatatorilor
transferarea obtinuta pina la 1 lulie.
invatatorli transferati intr'o localitate nu pot cere o noua transferare timp de eel putin trei
ani.
179. Orice transferare facuta fara respectarea ordinei de preferinta stabilita prin art. 173 este
nula.
Constatarea ilegalitatii poate fi facuta oricand atragand dupa sine imediata anulare a
transferarii.
invatatorii a caror transferare s'a anulat ramane la dispozitia Ministerului, urmand a
face cerere de transferare in alte posturi vacante in epoca legala.
180. Functionarii, inspectorii, directorii care ar propune sau ar face numiri sau transferari
ilegale, precum §i cei care ar impiedica pe cele legale, sunt raspunzatori materialmente catre
partea lezata prin actul lor abuziv, iar disciplinar catre Minister. Ei var fi desarcinati de
atributiile lor din administratia §i controlul §Colar §i inlaturati din invatamant.

295
 CAPITOLUL XII
Pensionarea invatatorilor

181. Membrii corpului didactic primar vor fi pusl in retragere din oficiu de Minister, in
urrnatoarele conditiuni:
1. Pentru implinirea varstel de 57 ani sau 35 §i de serviciu pentru care s'au facut
retlneri de pensie;
2. Pentru incapacitate profesionala:
3. in caz de boala (infirmitate, boala cronlca), care le face imposlbila indeplinirea
functiunii sau ii face periculosl sanatatii scolartlor.
' in fiecare an lnspectoratul §Colar al Tinutului va alcatul tabloul membrilor corpului
didactic primar care intra in categoriile de mai sus.
182. Tabloul cu invatatorii din categoria a doua va fi inaintat unei comisiuni scolare de pe
langa Tinut, alcatult din: inspectorul §ef, inspectorul general primar, §i medicul scolar, iar eel
cu membrii din categoria a treia va fi trimis comisiunii medicale a Tlnutulul,
Dupa ce aceste comisiuni i§i vor depune raportul motivat, Ministerul va decide.
183. lnvatatorn cari implinesc varsta de pensionare sau anii de serviciu in cursul anului
scolar var fi pusl in retragere din oficiu pe ziua de 1 Septemvrie.
Pensionarea se va face in conformitate cu legea qenerala de pensiuni.

CAPITOLUL XIII
Drepturile §i datoriile invatatorilor

184. Membrii corpului didactic primar nu pot fi transferaf dintr'o localitate intr'alta decat pe
baza cererii lor sau ca masura dlscipllnara.
Invatatorut poate fi mutat in interes de serviciu numai atunci cand se desflinteaza
scoala, respectiv postul la care functioneaza, din cauza lipsei de elevi. Desfilntarea se face
prin decizie rnlnisteriala, pe baza unui raport al lnspectoratului de Tinut, doveditor ca nu exlsta
nurnarul legal de elevi.
Invatatorul al carui post s'a desflintat va fi utilizat intr'un post liber pana la finele anului,
iar la epoca transferarilor va cere mutarea, conform prevederilor din aceasta lege.
185. La intrarea in functiune, membrii titulari ai corpului didactic primar depun jurarnant de
credinta Regelui, Constitutlel §i legilor Tarll, dupa formula urrnatoare:
"Jur credinta Regelui Carol II.
Jur sa respect Constltutia §i legile Tarll
Jur sa-mi indeplinesc cu onoare §i constlinta functlunea ce-mi este tncredintata §i sa
pastrez secretele serviciului.
A§a sa-mi ajute Dumnezeu".
186. Membrii corpului didactic primar sunt datori:
1. Sa-§i faca regulat lectiunile la scoala, dand exemplu de ordine, punctualitate §i
starulnta pentru educana copiilor ce le sunt tncredtntetl;
2. Sa aplice legile §i regulamentele, programa §i lnstrucfluntle autorltatilor scolare:
3. Sa desvolte in sufletul copiilor sentimentul datoriei, al iubirii de patrie §i tron,
respectul pentru asezarnlntele Tarii;
4. Sa ia parte la conferintele scolare, hotarate de autorltatl;
5. Sa locuiasca in comuna in care e sltuata scoala la care functioneaza:
6. invatatorii sunt datori sa tntocmeasca a fi§a personala pentru fiecare elev, urmarlnd
desvoltarea lntelectuala, morala §i flzlca a lor §i se vor interesa §i vor face dosarul tuturor
elevilor cari au reusit la concursurile de intrare in liceele model §i al tuturor celor cari au
dobandit burse.
Directorii scolll vor trimite fisa personala a elevilor scolilor secundare care le vor cere.
187. Misiunea invatatorului avand un caracter educativ, cultural §i de armonie social a, el nu
poate savar§i fapte care i-ar §tirbi prestigiul §i i-ar compromite autoritatea. Este interzis
membrilor corpului didactic primar:
1. de a manifesta in §Coala §i in afara de §Coala impotriva religiei, a patriei §i a natiunii;
2. a face agita\ii impotriva formei de guvernamant §i a ordinei de stat;

296
 3. a lua parte la greve;
4. a exercita un comert sau o profesiune care 1-ar impiedica dela indeplinirea
indatoririlor de invatator sau ar fi incompatibile cu demnitatea chernarn sale ~i in special de a
avea carclurna sau depozit de bauturi spirtoase.
188. Tnvatatorii pot face parte din Consiliile de admlnistratie ale bancilor populare ~i
socletatllor cooperative.
Ministerul poate tncuvdnta functlonarea membrilor corpului didactic primar in cooperatle,
rezervandu-li-se posibilitatea de a reintra in invatamant cu toate drepturile ca~tigate.
189. Membrii corpulul didactic primar sunt obllqati a lucra efectiv in scoala ~i in atara de
scoala in carnlnul cultural ca activitate ditactlca pana la 35 de ore pe saptamana.
190. Invatatorll ~i invatatoarele sunt datori sa urmeze cursurile de stralerle ~i de lndrurnari
sociale organizate de Serviciul Social, cand vor fi chernatl,
Ei fac de drept parte din camlnurlle culturale organizate de Serviciul Social.
191. Absentele nemotivate dela lectiuni sau dela indatoririle impuse prin legi ~i regulamente,
atrag dupa ele retlnerea corespunzatoare de salariu pe langa pedepsele disciplinare. Sumele
retinute se varsa comitetului scolil respective.
Absentarea nernotlvata dela scoala ~i dela indatoririle obligatorii, timp de 30 de zile in
cursul unui an, atrage dupa sine indepartarea din invatamant.
192. Membrii corpului didactic primar care s-au retras sau au fast consideraf demlsionatl, pot
fi relnteqratl cu titlul ~i drepturile lor in termen de doi ani dela lesirea din invatamant, in urma
avizului favorabil al inspectorului general primar din Tinut ~i al Consiliului Permanent.
lnvatatorf reinteqraf vor fi chernatl sa-~i aleaqa posturi odata cu absolventli cu diploma
de capacitate ai scolilor normale, dar inaintea lor pe tablou. Cei care au functlonat la scoltle
urbane pot sa-sl aleaqa posturi la aceste scoll.
193. Activitatea ~i meritele tnvatatorilor se vor judeca ~i dupa nurnarul elevilor lntrati in scoli
secundare ~i superioare.

Co need ii

194. Tnvatatorii nu pot parasi postul fara concediul aprobat decat in cazuri de forta rnajora:
boala grava, moarte in familie, chemare la exercitarea drepturilor cetatenestl,
Concediile se vor aproba intotdeauna dupa cercetarea celorlalte concedii avute in
timpul anului scolar ~i in cursul anului precedent:
1. Pentru boala
2. Pentru cazuri de forta majora
3. Pentru studii.
Cazurile de boala se constata de medicul oficial din localitate (medic comunal, de plasa
sau de judet, medic de spital), cand boala nu reclarna un concediu mai mare de o luna,
Concediile pana la o luna se aproba de Rezldenta Regala respectiva. Pentru concediile
pana la sase luni constatarea sanatatii se face de o comisie rnedicala tinutala, iar concediul se
aproba de Ministerul Educatiel Nationale.
Pentru concediile mai mari de sase luni constatarea se face de catre comisia medicala
centrala dela minister.
195. Membrii corpului didactic, pu~i in concediu pentru boala, pot primi salariul in
urmatoarele conditiuni:
Pentru cazurile de boala pana la ~ase luni pot primi leafa ~i gradatia intreaga, iar cei
atin~i de tuberculoza leafa ~i gradatia intreaga pe timp de un an.
Pentru alte trei luni de concediu pot primi jumatate din salar ~i gradatie. Cei bolnavi de
tuberculoza, internati in mod obligatoriu ~i gratuit in sanatoriile de tuberculo~i. vor putea primi
timp de doi ani jumatate din salar cu gradatiile ~i sporurile aferente.
Pentru boala contagioasa in familie, invatatorii vor primi leafa ~i gradatia intreaga.
Pentru studii ~i chemari in functii administrative, invatatorii vor primi salariul functiei
respective plus gradatiile cuvenite.
196. Timpul concediului de boala pentru studii, chemarea, in functiuni administrative sau
exercitarea unui mandat electiv, se socote~te la gradatie ~i pensiune ca ani serviti efectiv,
daca nu depa~e~te in total 7 ani.

297
 Timpul de studii la scoala normala superloara sectia B, precum i;;i la fosta sectle
pedagogica dela Universitate nu se socoteste in acest nurnar.
197. I nvatatorii care au avut concedii mai mult de 4 ani in i;;ir vor fii conslderaf definitiv
demisiona\i dela catedra.
198. Durata concediilor, fara drept la salariu, se scade din timpul pentru gradatie i;;i pensiune.
Toate sumele retinute dela inva\atorii in concediu se varsa pe seama Ministerului
Educa\iei Na\ionale, la fondul pentru plata suplinitorilor.
In toate cazurile de concedii, suplinitorii se numesc din oficiu, de catre inspectorii
scolari i;;i judeteni.
199. Membrii corpului didactic sunt pusl in retragere din oficiu pentru a-i;;i regula drepturile la
pensie dupa un concediu medical de un an, iar cei bolnavi de tuberculoza dupa doi ani de
concediu, cu dreptul de reintegrare in cazul restabilirii sanata\ii lor.

Deta~ari

200. Membrii corpului didactic primar pot obtlne pentru un an detasarl la alta scoala, cu
respectarea condltlunllor prevazute la capitolul transferarilor i;;i in aceeasi ordine de preferinta.
Tablourile de detasari se alcatuesc de Rezistenta Regala a Tinutului in urma
propunerilor inspectorului general primar respectiv i;;i se aproba de minister eel mai tarzlu
pana la 15 Septemvrie.
Nu sunt permise in niciun chip detasarlle dupa data aceasta.
Orice detasare tacuta fara respectarea legii i;;i dupa data aratata e nula, iar functionarul
care a propus-o sau a facut-o va fi indepartat din serviciu.

Dlstlnctll ~i recompense

201. Pentru a incuraja i;;i rasplati pe membrii corpului didactic primar, care se disting prin o
deoseblta activitate culturala i;;i soclala, Ministerul Educatiel Natlonale va acorda urrnatoarele
dlstinctli i;;i recompense:
1. Adrese de rnulturnlre, personale i;;i publice
2. 0 grada\ie de merit
3. Propunere pentru decorarea cu meritul Cultural pentru scoala
4. Declararea ca membri de onoare ai invatamantului a tnvatatorllor penslonati, care au
avut activitate deosebita in timpul serviciului.
202. Adresele de multurnlre se acorda pe baza raportului inspectorului general primar.
Pe temeiul raportului inspectorului sef al Tlnututui, cu avizul inspectorului general al
inva\amantului primar pentru tnspectluni notate cu foarte bine, pentru cor, blblioteca, cursuri
de adulti, gradina, camp de experienta, cultivate sistematic, frecquenta regulata a elevilor,
Ministerul propune Suveranului decorarea tnvatatorllor.
Gradatia de merit se acorda de Minister pe baza raportului inspectorului general primar
i;;i in urma unei cercetari locale facute de un delegat special al Ministerului, membru din
inva\amantul normal in Consiliul pedagogic al Tinutului respectiv.
Cel recomandat trebue sa alba un stagiu de eel putin 20 ani implini\i ca inva\ator, sa nu
fi avut pedepse, sa fie notat la lnspectlunl cu foarte bine i;;i sa aiba o activitate model in toate
domeniile scolare.
Membrii de onoare ai inva\amantului se numesc dintre inva\atorii iei;;i\i la pensie, dupa
35 ani de serviciu, in urma recomandarii inspectorului general primar din Tinutul in care a
functionat invatatorul.
' Acordarea distinc\iunilor i;;i recompenselor se va publica in Monitorul Oficial i;;i Buletinul
Oficial al M.E.N.

298
 CAPITOLUL XIV
Pedepsele corpului didactic primar. Comisiile de [udecata

A. Abateri !Ji pedepse

203. Membrii corpului didactic primar sunt pedepsiti disciplinar pentru orice abatere fata de
autoritati pentru neexecutarea ordinelor date in spiritul legilor §i regulamentelor, pentru
nerespectarea legilor pe care sunt chernatl sa le aplice.
De asemenea sunt pedepsif pentru neindeplinirea datoriilor in scoala, pentru lipsa de
interes in predarea lectlilor, pentru Intarzlerl, neglijenta fata de frecventa slaba a elevilor.
204. Sunt pedepslf de catre organele administrative scolare acei invatatori care var tntretine
raporturi dusmanoase cu colegii §i parintii elevilor, scoala avand de suferit de pe urma acestora.
205. Var fi ellminati din invatamant acei tnvatatort care var avea o atitudine neingaduita fata
de Stat, fata de Rege, Natlune, Credinta §i Graiu prin cuvantarl, articole de ziar, publlcatii §i
orice fel de manitestatle dusmanoasa, de natura a atinge ordinea de Stat §i lnstltutllle ei.
Orice fapt cari ar atinge demnitatea de om §i invatator aduce dupa sine darea in
judecata §i pedepsirea invatatorului.
206. Membrii corpului didactic primar care se fac vlnovaf de abaterile prevazute in articolul
precedent sunt pedepslti cu una din urrnatoarele pedepse:
1. Avertismentul confidential
2. Avertismentul public
3. Amenda cu pierderea salariului dela 1-30 zile
4. Intarzierea termenului de gradatie, sau inaintare in grad cu un an
5. Suspendarea pe timp de 2-6 luni cu plata salariului §i gradatiei pe jurnatate
6. Transferarea in alta localitate
7. Suspendarea pan a la 2 ani fara plata salariului
8. Excluderea definitiva din invatamant.
Sumele provenite din pedepsele aplicate se varsa comitetului scolar respectiv.
207. Avertismentul confidential se poate aplica de catre inspectorul scolar primar judetean.
Avertismentul public se da de catre inspectorul general primar.
Amenda se pronunta de Minister pe baza unui raport al inspectorului general primar.
Pedepsele dela Nr. 4 pana la 8 se apllca de ministru, pe baza hotararli definitive a
comisiei de judecata.
Fiecare organ in drept a pronunta o anurnita pedeapsa poate aplica §i pedepsele inferioare.
Trimiterea in judecata Comisiei disciplinare pentru abateri grave dela lege se va face
de catre ministru, care va putea suspenda din invatamant in mod provizoriu pe cei lnvlnultl.
208. Anchetele care var servi drept temei pentru pronuntarea hotararil comisiei de judecata
se var face de catre un inspector general delegat de Minister pentru fiecare caz in parte.
Propunerea de pedeapsa se va face de catre o comisie speclala de judecata nurnita de
ministru pe timp de un an.
209. Comisia se compune din:
a) Directorul invatamantului primar;
b) Un avocat public din Contenciosul Ministerului;
c) Un inspector general primar.
Daca vreunul dintre membrii comisiunilor este el tnsusi reclamat, invinuit sau parte
interesata in cercetarea cazului in care este chemat sa avizeze, va fi inlocuit de ministru
printr'o alta persoana din categoria respectiva.
210. Ancheta se va face cu audierea invinuitului, caruia i se va lua o declaratie scrisa.
Tnvinuitul are dreptul de a prezenta anchetatorului un memoriu scris sprijinit pe acte, care se
var anexa la acest memoriu. Anchetatorul va intocmi raportul sau §i ii va inainta de urgenta.
cu intreg dosarul, directiei invatamantului primar, care este obligata sa lntruneasca in trei zile
comisia speclala de judecata prevazuta la art. 208 §i 209. Comisia va examina cazul pe baza
actelor din dosar, va stabili vlnovatla §i va propune pedeapsa.
Comisia are dreptul de a cere un supliment de ancheta asupra punctelor care i se var
parea neclare.
Dosarul va fi prezentat apoi ministrului, care va decide, aplicand masura pe care o va
gasi de cuviinta.

299
211. Daca ministrul a pronuntat pedeapsa suspendarli temporare sau excluderii din
invatamant, eel exclus are dreptul de a cere o eventuala revizuire a procesului sau, pe baza
de noui dovezi in aparare, care n'au fost cunoscute de invinuit §i, care s'au descoperit ulterior.
212. lnceteaza de a face parte din corpul didactic, fara nici o alta formalitate, decat simpla
comunicare a hotararll [udecatoresti, invatatorii condarnnatl definitiv pentru fapte penale
infamante (furt, abuz de incredere, lnselaclune. fals in acte publice, atentat la bunele
moravuri, delapidare de bani publici, mituire, crlma impotriva slqurantei Statului, participare la
asociatii interzise de legea de aparare a Statului etc.).
213. tn timpul lnstructiel §i al judecatil, invatatorii vor fi suspendati dupa lnstiintarea
judecatorului de instructie.
Cei suspendatl vor putea primi, dupa cazuri care se vor aprecia de minister, 50 la suta
din retributia lor totala,
Judecata penala nu exclude judecata dlscipllnara.
214. Pedepsele §i efectele lor se radiaza dupa cum urmeaza: a) avertismentele §i amenda
dupa un an dela pronuntarea tor; b) censura §i lntarzlerea termenului de inaintare §i a gradatiei
dupa trei ani dela pronuntare: c) suspendarea, transferarea dlsclplinara §i excluderea ternporara
dupa sase ani dela pronuntarea lor, daca invatatorul a avut purtare buna in tot acest timp.

CAPITOLUL XV
Mijloace de perfectlonare pentru invatatori

215. Pentru perfectionarea §i completarea cunosnntelor necesare invatatorilor se vor organiza:

a) cercuri culturale;
b) cursuri speciale;
c) calatorii de studii;
d) cursuri de completare a cunostlntelor;
e) cursuri de repetitle.
Aceste cursuri sunt obligatorii pentru diferite categorii de invatatori §i vor fi hotarate in
fiecare an prin decizie rninlsteriala in urma constatarilor facute de inspectori in tot cursul anului.
216. invatatorii de alta lirnba, care functioneaza la scollle de Stat, vor fi chemati la cursurile
pentru invatarea limbii romans, a istoriei §i geografiei Romanlei, a instructiei civice §i practice
pedagogice.
Cursurile vor dura doua luni. Candldatll vor fi obliqati sa treaca la terminarea cursurilor
un examen. Cei care nu vor reusl dupa doua cursuri consecutive in doi ani, pierd dreptul de a
functiona in tnvatamant.
· Acest articol se apuca invatatorilor care n'au trecut pana acum un astfel de examen,
precum §i acelora care se dovedesc, in urma inspectiilor, ca nu cunosc limba romana.

Salarizarea invatatorilor

217. Salariul membrilor corpului didactic primar, se compune dintr'o parte fixa §i o parte
variabila nurnlta qradatie, egala cu 25 la suta din partea fixa a salariului §i care se acorda din
5 in 5 ani.
invatatorii de grad superior vor primi salariul invatatorilor de gradul I, sporit cu 1 O la
suta.
Suplinitorii sunt platiti cu 75 la suta din salariul invatatorilor cu titlul provizoriu.
Suplinitorilor deveniti titulari Ii se vor socoti la gradatii anii serviti in invatamant in modul
urmator:
a) pentru toti anii de suplinire, chiar daca tree de 5 ani, Ii se acorda o gradatie.
b) Cand anii de suplinire sunt mai putini de 5 ani se vor adauga la timpul servit ca
titular §i vor forma un termen de gradatie.
Gradatia face parte integranta din salar §i se socote§te la regularea drepturilor la
pensie. Nu se tine seama pentru gradatie de timpul suspendarii din serviciu, al excluderii
temporare §i nici concediile date fara drept de salar.
218. Deosebit de leafa §i gradatie membrii corpului didactic primar au drept la acelea§i

300
indem~izatii date in aceleasl conditlunl, ca tuturor celorlalti functlonari ai Statului.
219. In caz de deces al unui invatator, sotla §i copii beneflclaza timp de 3 luni de salariul
intreg al celui decedat. Tot astfel in caz de moarte a unui invatator vaduv, copiii minori au
dreptul la salariul intreg pe timp de trei luni.
220. invatatorii care functloneaza in prezent sau care vor functiona in comunele din teritoriile
alipite cu populatie in majoritate de alta origine etnica sau cu rornanl desnationallzatl §i care
si-au luat angajamentul ca vor servi eel putin 10 ani in aceste comune, vor primi pe tot timpul
cat vor functiona la aceste scoli un spor de 50 la suta fata de salariul normal ce Ii s'ar cuveni.
Pentru acesti invatatori termenele de gradatii se socotesc din 4 in 4 ani, iar stagiul cerut
pentru inaintare la gradul II i;;i gradul I Ii se reduce cu un an.
Invatatorii din aceste comune vor putea fi trnproprletarlf cu cate un lot de 10 ha de
colonizare din terenurile disponibile.
Tabloul de comune se va intocmi de catre Minister.
in cazul cand un rnvatator nu-si tndepllneste datoria asa cum cer lmprejurarile speciale
din aceste tocalltatt, i se vor putea retrage avantagiile de mai sus, pe baza unui raport al
inspectorului general primar.

PARTEA II
invatamantul normal

Pregatirea invatatorilor
221. Pregatirea invatatorilor i;;i invatatoarelor se face in scoll normale de baietl §i fete.
Acestea sunt scof speciale de grad secundar.
Exlsta trei feluri de scoll normale: pentru invatatori, pentru invatatoare §i scoli normale
pentru tnvatatoarete din gradini de copii mici.
Ministerul Educatlei Natlonale va putea lnfllnta scoli normale speciale pentru minoritari.
Numarul scolilor normale de toate felurile e stabilit de M.E.N. dupa trebutntele invatamantului.
!;)colile normale vor functiona pe cat posibil la tara.
222. invatatorii vor primi in anli de studiu dela scoala normala, pe langa cultura generala, dupa
un program minimal acelasl pentru toate §Colile normale, o preqatlre speciala orientata spre viata
sateasca sub toate aspectele sale, precum §i cunoasterea tehnicii pedagogice necesare.
Ei vor fi pregatiti §i educatl pentru indeplinirea rolului lor in Serviciul Social §i Staja Tarii.
223. Programul special §i planul de lucru din scoala vor fi intocmite dupa necesltatile regiunii
unde se afla scoala,
224. Pe langa unele din scoalele normale de invatatori se vor tnflinta, dupa hotararea
Ministerului, sectil normale agricole i;;i tehnice speciale unde se vor pregati maestri agricoli §i
cei tehnici trebuitori pentru cursul superior al §Colii primare, precum §i conducatoril sectillor
economice ale camlnelor culturale.
225. Pe langa unele scoli normale de fete vor functia sectii normale agricole gospodare§ti
pentru invatatoarele care vor preda la cursul superior primar de fete §i care vor face educatia
femeii dela tara in acest sens.
226. in aceste sectii, care Se VOr diferentia numai dela clasa V in SUS, VOr fi primiti dela
celelalte §Coli normale elevi §i eleve care ar avea aptitudini speciale pentru indeletnicirile
practice §i care ar voi sa se dedice acestei intrebuintari.
227. Elevii §i elevele i;;colilor normale sunt interni, fiind primiti numai fiii de cetateni romani §i
numai dela clasa I pe temeiul unui examen de admitere dupa normele fixate de regulament.
La medii egale vor fi preferati copiii de invatatori.
228. Elevii §i elevele §Colilor normale sunt bursieri, semibursieri §i solventi.
Bursele §i semibursele se dau elevilor cari au obtinut mediile cele mai mari la examenul
de admitere. Distribuirea lor se revizuie§te la inceputul fiecarui an §Colar pe baza situatiei
obtinute de fiecare elev.
Bursierii dela i;;colile normale nu vor plati nici o taxa catre comitetul §Colar. Ministerul va
suporta toate cheltuielile de intretinere.
Bursierii §i semibursierii, care nu vor intruni conditiunile minime, vor pierde bursele i;;i
semibursele. Bursele §i semibursele devenite astfel vacante vor fi date elevilor care intrunesc

301
condltiunlle prevazute de regulament.
229. La intrare in scoala elevii scotilor normale vor prezenta o declaratle in scris, sernnata
de catre reprezentantli lor legali, prin care i§i iau obllqatia de a servi 5 ani in invatamantul
public. Absolventil care nu vor intra in tnvatarnant §i invatatorii care ii vor parasi inainte de
expirarea acestui termen vor putea fi urmarlti ei sau reprezentantli lor care au semnat
declar~tia, spre a restitui Statului cheltuielile facut~ cu tntretinerea lor in scolile normale. 230.
In scolile normale cursurile dureaza 8 ani. In primii 4 ani, programele de studii sunt la
tel cu cele corespunzatoare dela liceu avand in plus unele indeletniciri practice trebuitoare
pentru preqatirea speciala a rnvatatorutul.
Absolventll de gimnazii sau curs inferior de liceu vor putea fi prlrnlti la examenul de
admiterein clasa V normalain limita locurilor disponibile.
Absolventil primelor 4 clase tree un examen de admitere in cursul superior dupa
aceleasi norme ca §i elevii liceelor. Elevii respinsl in doua sesiuni dela acest examen nu vor
mai putea urma in scoltle normale.
in cei din urrna 4 ani elevii normalisti vor face cursuri §i lucrari practice de specializare
spre a-sl Insusl preqatireaprofeslonala.
231. Obiectele de studiu cari se vor preda in scolile normale grupate pe unitati de vieata,
sunt urmatoarele:
A. Pentru educatia sanatatii: igiena §i medicina,gimnastica§i sportul.
B. Pentru educatia §tiintifica: stilntele naturale, §tiintele fizice, §tiinte matematice,
geografia, stiinte agricole, economie nationala, cornert, cooperate, contabilitate, lucrul
manual, gospodarie§i industrie casnica (aceasta din urrna numai la scolile de fete).
C. Pentru educatia literara §i filosofica: limba §i literatura rornaneasca, limba latlna,
limba franceza, istoria, stiintele
0
pedagogice§i filosofice, sociologia(monografiasatului).
putea
in unele scoli se va introduce una din limbile popoarelor invecinate (maghiara,
rusa, germana,bulgara, polona, sarba).
D. Pentru educatla artistica: caligrafia, desenul, muzicavocala §i muzica lnstrurnentala.
E. Pentru educatia moral-religioasa §i cetateneasca: religia, dreptul constitutional §i
administrativ.
F. Strajeria §i Serviciul Social.
232. Educatia nanonala §i sociala, fiind o preocupareconstanta §i a tuturor profesorilor,va fi
scopul fundamental al activitatii lor in scoala. Prin Strajerie §i Serviciul Social se va accentua
§i urmari sistematicaceasta educatie a viitorilor invatatori.
Elevii vor trebui sa urmeze cursuri de bibliotecari,de muzlca §i teatru popular.
233. Pregatirea practica §i profesionala se completeaza in: scoala de aplicatie, in ferma
scolil, atelierelede lucru manual §i cooperativascolara.
234. La fiecare scoala norrnalavor fi doua catedre de pedagogie.
235. Pe langa fiecare scoala normala functioneaza o §Coala primara de aplicatie, cu
conducere proprie ca §i §Colile primare obi§nuite, avand o circumscriptie §Colara §i fiind
intretinuta de comuna respectiva.
Ministerulva numi pe unul dintre profesoriide pedagogieca directoral §COlii de aplicatie.
Conducerea §Colii de aplicatie din punct de vedere didactic o are directorul ei, in
limitele legilor §i regulamentelor.Din punct de vedere administrativ §Coala de aplicatie este
subordonata§COlii normale respective.
Profesorul de pedagogie, director al §Colii de aplicatie, poate fi in acela§i timp §i
director al §colii normale.
Profesorulde pedagogie,director al §Colii de aplicatie, este obligat sa faca lectii model
pentru invatatorii §Colii de aplicatie §i pentru normali§tiipracticanti,sa asiste la lectiile lor §i sa
tina cu ei conferintein care se va face critica lectiunilor.
236. $colile de aplicatie functioneaza cu 7 clase, servind pentru practica pedagogica a
elevilor din clasele VII §i VIII.
Profesorul de pedagogie va putea, dupa aprobarea prealabila a ministerului, sa faca
experientaunor metode noi in §Coala de aplicatie.
Corpul didactic al §Colilor de aplicatie e format din invatatori cu titlul definitiv. Ei vor fi
ale§i prin concurs, dintre absolventii §Colilor normale care vor fi functionat efectiv 5 ani in
invatamant §i vor fi deta§ati de minister, pe timp de trei ani primind salariul lor de invatator

302
sporit cu 10% §i bucurandu-se de toate drepturile lor legale la gradatii §i inaintare.
Concursul pentru alegerea invatatorilor dela scolile de aplicatle se va tine in fata unei
comisiuni speciale pentru barbati §i alteia pentru femei, dupa normele ce se var fixa prin
regulament.
Spre a fi primiti la acest concurs candldatii trebue sa indeplineasca urrnatoarele conoitiunl:
a) sa aiba note bune la lnspectii;
b) sa fi avut la examenul de capacitate, precum §i la examenul de definitivat, media
eel putin 8.
237. La sfar§itul flecarui an scolar directorul scolil de apllcatie poate cere ministerului, prin
raport motivat, revocarea detasarilor acelor invatatori care nu corespund cerintelor unei scoll
de aplicatle.
238. Dupa 3 ani de functionare la scoala de apllcatie, in urma recomandarli directorului scolil
§i a directorului scolil normale §i dupa recomandarea inspectorului general al scolilor normale,
date pe baza unei lnspectil speciale, invatatorii acestor scoli obtin inaintarea la gr.I.
Acei care consimt pot ramane la scoala de aplicatie ~i dupa implinirea termenului tnca
trei ani, daca sunt ceruti a~ual ministerului de catre directorul scolli de aplicatie ~i de directorul
§COlii normale respective. In acest caz, ei var primi salariul la care le da dreptul gradul obtinut,
precum §i sporul de 10%.
239. $colile de apllcatle sunt inspectate numai de organele de control ale scolilor normale.
240. Fiecare scoala normala trebue sa dispuna de o intindere de teren lndestulatoare spre a
intemeia o ferma in care se va face preqatirea practlca a elevilor pentru aqricultura,
horticultura, pomicultura, etc.
Conducerea fermei o va avea profesorul de §tiinte agricole, specializat, luat dintre
absolventil scolllor de aqricultura sau dintre absolventli scolil normale cu sau fara examen de
capacitate, daca au dovedit cunostinte §i aptitudini deosebite in aceasta directle.
241. Conducatorul fermei are drept la loculnta care va trebui sa se afle pe terenul scolf ~i la
o lndemnizatie ce se va stabili prin regulament, din beneficiul net al fermei.
Veniturile §i cheltuielile fermei se var administra pe baza unui buget special, care va fi
inglobat in bugetul comitetului scolil normale.
242. Pe langa fiecare scoala normala var functiona ateliere de lucru manual pentru baieti §i
pentru fete, in care elevii norrnalistl var dobandi cunostintele practice prevazute in programa
lucrului manual.
Atelierele var fi conduse de maestrii §i maestrele de lucru manual, alutatl de un
personal specializat, luat dintre absolventil scolilor normale speciale.
243. La fiecare scoala norrnala va functlona o cooperatlva scolara formata §i condusa de
elevi, dupa un statut tip alcatult de minister, precum §i o casa de economie a elevilor. Cartile,
rechizitele §i diferite alte obiecte necesare elevilor var fi procurate prin cooperativa ~colara.
La cooperativa §i casa de economie elevii normali§ti var primi sub conducerea profesorului
de cooperatie §i contabilitate - pregatirea practica de comert, cooperatie §i contabilitate.
Fiecare §Coala normala va lua in grija ei un sat apropiat, participand la lucrarile
caminului cultural al satului.
244. Promovarea elevilor dela §Colile normale se face in conditiunile care se var stabili prin
regulament §i care var fi identice cu cele dela licee.
245. Absolventii clasei a VIII-a dela §Colile normale depun un examen de capacitate, care va
consta din: a) o lucrare scrisa din limba romana §i §t. pedagogice; b) un examen oral din limba
romana, istorie, geografie, ~tiintele naturale, matematici, pedagogie; c) o lectie practica la
~coala de aplicatie ~i din constatarea aptitudinilor speciale pentru desen, lucrul manual §i
muzica dupa normele cari se var fixa prin regulament.
Examenul se va tine in centrele fixate de Minister in fata unor comisiuni alcatuite din
profesori definitivi de la ~colile normale, prezidate de profesori universitari de pedagogie, din
inspectori generali ai §Colilor normale sau directori de §COii normale. Cei reu§iti la examenul
da capacitate au drept la numire cu titlul provizoriu in invatamant.
Candidati respin§i la examenul de capacitate de doua ori var urma din nou clasa a VIII-a,
grupati in una sau mai multe clase speciale, formate anume.

303
 L E G EA Nr. 386

.
DECRET • LEGE
RELATIV LA ORGANIZAREA iNV'AT'AMANTULUI SUPEROIR

PARTEAI
Dlspozltlunl generale §i comune

CAPITOLUL I
Scopul, compunerea, organizarea §i administrarea invatamantului superior

SECTIA I-a
Scopul §i compunerea

Art. 1 - Scopul invatamantului superior este: sa preqateasca elitele prin orientarea teoretlca a
viitorilor profeslonistl §i formarea oamenilor de §tiinta; sa promoveze §i sa raspandeasca
stilnta, tehnica §i arta.
Art. 2 - Invatarnantul superior cuprinde urrnatoarele categorii:
A. Unlversltatile, care au ca scop principal preqatirea teoretlca §i progresul stiintel.
B. Politehnicele, care au ca scop principal preqatirea tehnlca pe baze stilntitlce §i
progresul tehnic.
C. Academiile de lnalte Studii Comerciale §i lndustriale care au ca scop principal:
pregatirea, pe baze stllntlflce, a cadrelor vletli economice §i comerciale; promovarea studiului
practicei economice §i comerciale.
D. $coalele superioare speciale.
1. $coala de Arhlvlstica, avand ca scop principal preqatirea arhlvlstilor, a functionarllor de
arhive §i de biblioteca, precum §i a expertilor grafici.
2. $coalele superioare de arte, care au ca scop principal initierea artistica, preqatirea
artlstllor profeslonlsti §i progresul artelor.
3. $coala Superloara de Educatie Fizica avand ca scop principal preqatirea profesorilor
de educatie flzlca §i-a proteslonlsttlor, precum §i extinderea sportului national.
Precizarea scopului urmarit de fiecare categorie de invatamant superior, punerea
acestuia in acord cu imperativele Statului, precum §i detaliile de organizare a instltutillor
respective in vederea realizarli lui, se var face prin statute desvoltate, elaborate pentru fiecare
gen de invatamant superior, in cadrul §i in conformitate cu legea de fata.
Art. 3 - Unlversitatlle sunt urmatoare:
1. Universitatea din Bucuresti cu facultatile de Teologie, Drept, Litere §i Filosofie,
$tiinte, Farmacie, Medicina urnana §i Medicina veterinara.
2. Universitatea "Cuza Vada" din lasl, cu Facultatlle de Teologie, Drept, Litere §i
Filosofie, $tiinte, Farmacie, Medicina umana,
3. Universitatea "Regele Ferdinand I", Cluj-Sibiu. Ea cuprinde urrnatoarele facultati:
Drept, Litere §i Filosofie, $tiinte, Farmacie, Medicina urnana.
Art. 4 - Politehnicile sunt urmatoarele:
1. Politehnica din Bucuresti, cu facultatile de: Construcfll, de Electromecanica, de
Chimie lndustrlala, de Mine §i Metalurgie, de Silvicultura, de Agronomie, de Arhitectura.
2. Politehnica din Tirnlsoara, cu facultatile: de Mine §i Metalurgie, de Eleoctromecanica,
de Constructli, de Agronomie.
3. Politehnica "Gh. Asachi", cernautl, cu urmatoarele facultati: de Electromecanica, de
Chimie lndustrlala, de Constructii, de Agronomie din Chlsinau.
Art. 5 - Academiile de Inalte Studii Comerciale §i lndustriale sunt urmatoarele:
1. Academia de Inalte Studii Comerciale §i Industrials din Bucuresti.
2. Academia de Ynalte Studii Comerciale §i lndustriale din Cluj-Bra§OV.
Art. 6 - $coalele Superioare specials sunt urmatoarele:
1. ~>coala de Arhivistica din Bucure§ti
2. Conservatorul Regal de Muzica §i Arta Dramatica din Bucure§ti §i Conservatoarele
de Muzica §i Arta Dramatica din la§i §i din Cluj §i Timi§oara.

304
 Conservatorul Regal de Muzlca §i Arta Dramatica din Bucurestl, cuprinde §i o sectiune
de muzica reliqloasa.
3. sccalele Superioare de Arte Frumoase din Bucuresti §i din lasl.
4. !;)coala Superioara de Educane Fizica din Bucurestl.
Art. 7 - Unlversltatile §i Politehnicele cuprind facultatile indicate in art. 3 §i 4. Nu se pot Inflinta,
reinfiinta nici desflinta unlversltati politehnice, academii de inalte studii comerciale §i
industriale, facultati §i nici scoale superioare speciale, decat prin lege.
Academiile 'de inalte Studii Comerciale §i lndustriale, facultatile, precum §i scolile de
arhlvlstica, de arte, de educatie flzica, se pot subtrnparti in sectil de specializare.
Atat nurnarul cat §i modul de organizare §i administrare a sectitlor este indicat de
regulamentul instltutlei respective.
Pe langa fiecare catedra functioneaza dupa natura disciplinei, cate un seminar,
blblloteca, laborator, cllnlca, muzeu, ateliere de proiectare, institute de cercetari.
Biblioteca institutului de cercetarl poate servi mai multor catedre inrudite.
Art. 8 - Anumite servicii administrative sau stllntiflce, precum Biblioteca Centrala sau de
facultate, aslstenta studenteasca, atelierele centrale, serviciile de constructll, reparatii §i
arnenalari comune mai multor facultatl sau sectli din acelasl centru de invatamant superior
sunt efectuate prin oficii, potrivit art. 34-38 din prezenta lege.

SECTIA 11-a
Organizare ~i administrare

Art. 9 - Unlversitatile, politehnicele, cu facultatile lor, Academiile de inalte Studii Comerciale §i

Industrials, precum §i !;)coalele superioare specials, au personalitate jurldlca.
Art. 1 o - Invatarnantul superior este autonom in ce prlveste: conducerea, administrarea
fondurilor proprii, recrutarea personalului, organizarea actlvltatli didactice, sfilntlflce, educative
§i sociale, precum §i disciplina personalului §i a studennlor, tnlauntrul lnstttutlitor. Art. 11 -
Organele de conducere §i administrare ale invatamantului superior sunt:
a) Organe de conducere: rectorul sau prorectorul pentru unlversltatl, politehnice §i
academii de inalte studii comerciale §i industriale, decanul sau prodecanul pentru facultatl,
directorul sau prodirectorul pentru scoalele superioare speciale;
b) Organe deliberative §i consultative: colegiile, consiliile §i comisiile.

§ a) Organe de conducere

Art. 12 - Rectorul are urrnatoarele atrlbutli:

Conduce universitatea respectiv politehnica sau academia de inalte studii comerciale §i
industriale, pe care o reprezinta in fata autoritanlor.
Poate face apel la forta publica de cate ori este absoluta nevoie.
Controleaza aplicarea legilor §i regulamentelor universitare.
Controleaza activitatea personalului didactic, precum §i pe aceea a intregului personal
administrativ, tehnic §i de serviciu.
Controleaza aplicarea bugetului de Stat §i propriu.
Puollca, luand avizul Senatului, posturile didactics, precum §i pe cele administrative,
devenite vacante. Daca in primele 3 luni dela ivirea vacantei, Rectoratul nu publlca prin
Monitorul Oficial §i printr'un ziar de larga raspandire, posturile didactice devenite vacante,
ministerul dispune el publicarea. Nici un post didactic profesoral nu poate fi tinut vacant mai mult
de doi ani dela ivirea vacantei. In caz de neocupare a unui post didactic protssoral, timp de 2
ani, Senatul poate aproba prelungirea vacantei cu eel mult un an. Aceasta prelungire se face din
oficiu, daca examenul de ocupare prin concurs a locului vacant n'a dat rezultat timp de 2 ani.
Decide asupra numirii §i revocarii personalului tehnic §i de serviciu al Universitatii
respectiv Politehnicei sau Academiei de lnalte Studii Comerciale §i lndustriale. '
Tine legatura cu Ministerul Culturii Nationals §i al Cultelor caruia este dater sa-i
raporteze, din proprie initiativa sau cerere, evenimentele mai importante precum §i doleantele
institutiilor in subordine.

305
 Aplica hotararlle luate de minister, consiliul invatamantului superior, consiliul
interunivesitar, respectiv politehnic 9i academic.
Art. 13 - Pentru abateri grave dela indatoririle sale, rectorul este trimis de ministru in fata
juriului de judecata, indicat de art. 55.
Avizul Comisiei este supus spre rezolvare ministrului.
Art. 14 - Rectorul este ajutat in conducere 9i administrare, de secretariat, care lucreaza in
subordinea rectorului.
Secretariatul este condus de secretarul general.
Art. 15 - Rectorii unlversltatllor sunt nurniti pe trei ani, de catre ministru, prin decret, dintr'o lista
de profesori titulari, alesl cate unul de fiecare facultate; de catre profesorii titulari 9i profesorii
agreati. in caz de paritate, va fi trecut pe lista profesorul eel mai in varsta
'La Politehnice 9i la Academii de inalte Studii Comerciale 9i lndustriale, rectorii sunt
nurniti pe 3 ani, de catre ministru dintr'o lista de 3 profesori titulari alesi de profesorii titulari 9i
profesorii agregati ai lnstitutlel respective.
Votul este: direct, pe fata 9i obligator, uninominal la unlversltati 9i politehnice 9i
trinominal la Academiile de inalte' Studii Comerciale 9i lndustriale. Acestea din urma vor trimite
ministerului, o lista formata din cei 3 candldati care au intrunit cele mai multe voturi.
Absents nemotivata dela vot atrage sanctiuni disciplinare hotarate de Senat. Cei care
lipsesc motivat sunt obllqatl sa-9i trimlta votul in scris.
Votarea propusilor pentru Rectorat va avea loc cu eel mult 5 zile inaintea explrarii
mandatului rectorului in functiune, 9i in caz de vacanta neprevazuta, cu eel rnult 15 zile dupa
ivirea acestei vacante.
Art. 16 - Rectorul este suplinit de prorector. Prorectorul este de drept membru al Senatului.
Prorectorul este numit de ministru, prin decizie, din aceasta lista de propusi prin vot,
pentru rectorat. in caz de vacanta neprevazuta, prorectorul este de drept, rectorul anterior sau
in lipsa, eel mai in varsta din decani, iar la Academiile de inalte Studii Comerciale 9i
lndustriale, profesorul titular eel mai in varsta.
Art. 17 - Directorii scoalelor speciale sunt nurnltl prin decret la propunerea ministrului, dintre
profesorii titulari ai scoalelor superioare respective, iar la scoalele superioare de arte, 9i dintre
marile personalltati artistice. Ei au atributii similare cu cele ale rectorilor. Prodirectorii sunt
nurniti de ministru, prin decizie, dintre profesorii titulari ai scoalei superioare respective. Ei au
atrlbutii similare cu cele ale prorectorilor.
Directorul Arhivelor Statului este de drept 9i director al scoalei de Arhlvistica, daca face
parte din corpul ei profesoral. Daca aceasta condltie nu este lndepllnlta, directorul $coalei de
Arhlvistica este numit la propunerea ministrului prin decret, dintre profesorii definitivi ai scoalei.
Art. 18 - Decanul are urrnatoarele atrlbutii:
Conduce facultatea pe care o reprezinta fata de autoritanle universitare. Precum 9i de Stat.
Controleaza aplicarea legilor 9i regulamentelor, activitatea personalului didactic,
administrativ, tehnic 9i de serviciu al facultatit, aplicarea bugetului facultatii.
Tine evidenta absentelor, concediilor, suplinitorilor 9i actlvltatil stllntiflce ale personalului
didactic, raportand rectorului, in cazul abaterilor grave dela obliqatii.
Trimite rectorulul, la sfarsitul flecarui an, un raport: a) asupra activitatii didactice,
stiintiflce 9i de organizator, a membrilor corpului didactic; b) asupra lipsurilor simtite de
instltutiile in subordine.
Tine legatura cu rectoratul 9i ministerul in toate chestiunile, care lntereseaza bunul
mers al facultatii.
Publica, pentru concurs cu avizul consiliului profesoral, locurile vacante de 9efii de
lucrarl, aslstenti sau preparatori.
Art. 19 - Decanul este ajutat in conducere 9i administrare, de: secretariat 9i de comisia
consultativa.
Secretariatul este condus de un secretar, care supravegheaza executarea tuturor
lucrarilor de cancelarie, arniva, relatii, etc.
Art. 20 - Decanii sunt numiti pe 3 ani de ministru, dintr'o lista de 3 profesori titulari, indicati prin
votul trinominal direct, pe fata 9i obligator al profesorilor titulari 9i profesorilor agregati ai
FacultatH respective.
Votarea se face in termenele indicate la art. 15, alin. 5.

306
 Numirea se face prin decret.
Decanii sunt suplinltl de prodecani.
Prodecanii sunt numiti de ministru, prin decizie, pe acelasi termen, din aceeasi lista, de
trei sau din fostli decani. in' caz de vacanta neprevazuta, va fi numit, ca prodecan, unul din
fo§tii decani sau fo§tii prodecani.
Art. 21 - in caz de abateri grave dela indatoririle sale, decanul e trimis de catre rector cu avizul
Senatului, sau de catre ministru, in judecata juriului indicat de art. 55 al prezentei legi.
Art.22 - Sectlile Academiilor de inalte Studii Comerciale §i lndustriale, sunt conduse, prin
deleqatie, de directorii de secfle, Acestla sunt propusl de rector §i conflrmati de consiliul
profesoral pe timp de doi ani, putand fi recontlrmati tnca odata pe acelasl termen.

§ b) Organe deliberativel}i consultative

Art.23 - Organele deliberative §i consultative sunt:

1. Pentru intreg invatamantul superior: Consiliul Invatarnantului Superior, care
functioneaza pe langa Ministerul Culturii Nationale §i al Cultelor
' 2. Pentru Universltatl, Politehnice §i Academii de inalte Studii Comerciale §i lndustriale,
Consiliul interuniversitar, interpolitehnic sau interacademic, Colegiul, Senatul, Comisia consultativa.
Academiile de inalte Studii Comerciale §i lndustriale, in afara organelor aratate la
punctul precedent, mai au §i consiliul profesoral §i sfaturi de sectle.
3. Pentru $coalele superioare de arta: consiliul interscolar, consiliul comun, consiliul
profesoral §i comisia consultativa.
4. Facultanle, $coala de Arhlvlstica, $coala supertoara de Educatle Flztca, au numai
consiliu profesoral §i comisie consultativa.
Acolo unde o sectie este constitulta din mai mult de 5 discipline, poate functlona, cu
avizul consiliului profesoral, un sfat de sectie.
Art. 24 - Consiliul invatamantului superior, este format din totl rectorii sau, in absenta,
prorectorii unlversitatilor, politehnicelor, academiilor de inalte studii comerciale §i industriale,
decanii facultatllor din tara, precum §i din directorii scoalelor superioare de arta, directorul
scoalel superioare de educatie fizlca §i directorul scoalel de arhlvlstlca.
Consiliul invatamantului superior este convocat de ministru eel putin odata pe an §i
cand se ivesc probleme foarte importante referitoare la ordinea §i organizarea intregului
invatamant superior. El este prezidat de ministrul culturii nationale §i al cultelor, sau de unul
dintre rectori, ca delegat al ministrului.
Consiliul tnvatarnantului superior lucreaza valabil cu eel putin 2/3 din nurnarul
membrilor §i ia hot~rari cu majoritatea membrilor prezenti. in caz de paritate de voturi,
hotareste votul presedintelul.
Oportunitatea aplicarii hotararilor de principiu ale Consiliului invatamantului superior rarnane
la aprecierea ministrului, care nu le poate respinge insa decat motivat §i o singura data.
Din consiliul invatamantului superior face parte de drept §i directorul tnvatarnantulu'
superior.
Art. 25 - Consiliul interuniversitar, respectiv interpolitehnic, este format, respectiv, din rectorii,
iar in absenta protectorii tuturor unlversltatilor sau politehnicelor §i decanii facultatilor
respective; Consiliul interacademic al Academiilor de inalte Studii Comerciale §i lndustrlale,
este format din rectorii §i din directorii sectlilor acestor academii. Atat din Consiliul
interuniversitar cat §i din eel interpolitehnic §i din eel interacademic, face parte de drept,
directorul tnvatarnantulul superior.
Consiliul interuniversitar, ca §i eel interpolitehnic §i eel interacademic este convocat de
ministru sau la cererea unuia din Senate. El este prezidat de ministru sau de unul din rectori,
delegat de ministru.
Atributiile consiliului interuniversitar ca §i ale celui interpolitehnic §i celui interacademic sunt:
Alcatulrea planului general de desvoltare al invatamantului respectiv.
Asigurarea colaborarll dintre universitati respectiv politehnici sau academii de inalte
studii comerciale §i industriale.
Armonizarea regulamentelor §i programelor.
Aplanarea sau arbitrarea eventualelor conflicte dintre institutiile respective, adica

307
universitatl, politehnice, academii de inalte studii comerciale §i industrials.
Sa avizeze asupra orlcarei chestiuni supusa desbaterii Consiliului de catre minister sau
universitate, respectiv politehnlca sau academia de inalte studii comerciale §i industrials.
Consiliul interuniversitar, eel politehnic §i eel academic lucreaza §i ia hotarari in
condltlunile indicate de art. 24, alin. Ill.
Hotararlle lui sunt obligatorii pentru lnstltutille respective.
Art. 26 - Colegiul universitar ca 9i eel politehnic ori eel academic, este format din toti profesorii
onorari titulari, profesorii agregati 9i din conterentlarii definitivi. El este prezidat de rector 9i
este convocat, eel putln odata pe an, de acesta, din initiativa proprie sau la cererea Senatului,
sesizat de eel putln doua facultati sau de cei putin 10 membri.
Atributlile colegiului universitar, ca §i cele ale colegiului politehnic respectiv academic,
sunt urmatoarele:
Sa-9i dea avizul asupra problemelor de ordin general 9i asupra planului de desvoltare
al Universitatil, Politehnicei sau Academiei respective.
Sa se pronunte asupra raportului Senatului, referitor la functionarea 9i realizarlle
Unlversitattl, respectiv Politehnicei sau Academiei, in cursul anului scolar expirat.
Sa arbitreze conflictele eventuale dintre facultatl sau dintre facultatl 9i Senat. Daca in
termen de 10 zile, arbitrajul n'a fast pronuntat solutla e data de minister.
Colegiul universitar, politehnic sau academic, lucreaza sun presedintia rectorului 9i ia
hotararl valabile in conformitate cu art. 24, alin. 3.
Hotararile lui sunt obligatoare pentru institutia respectiva.
Art. 27 - Senatul Universitar, respectiv Politehnic este format din rector, prorector, decanii
tuturor facultatilor sau, in llpsa, prodecanii §i din deleqatii ale9i, pe doi ani de Consiliile
profesoral, cate unul de fiecare facultate, 9i conflrmati de minister, prin decizie.
La academiile de inalte studii comerciale §i industrials, Senatul este constituit din
rector, prorector §i trei profesori alesl pe doi ani de catre Consiliul profesoral, dintre directorii
de sectle sau dintre alti profesori titulari ai Academiei de inalte Studii Comerciale §i Industrials,
9i confirmatl de minister prin decizie.
Dupa expirarea termenului legal 9i pana la numirea unui nou rector, decan sau delegat, var
continua sa functioneze in Senat, vechii titulari ai locurilor respective, iar in locul acestora
prorectorul pentru rector §i prodecanul pentru decan, sau pentru delegatul Consiliului profesoral.
Ori de cate ori var fi puse pe ordinea de zi §i chestiuni care privesc $coala de Arhivistica,
la sedintele Senatului Universitar din Bucurestl, va lua parte §i directorul acestei scoli.
Senatul este convocat eel putin odata pe luna, de catre rector, 9i oricand, din proprie
initiativa sau la cererea a doua facultati, respectiv a doua sectil la Academiile de inalte Studii
Comerciale 9i lndustriale.
El lucreaza 9i ia hotararl sub presedlntia Rectorului, in condltiile art. 24, alin. 3. Votul nu
poate fi decat pe fata.
Hotararile Senatului sunt obligatori.
Atributiile Senatului sunt urrnatoarele:
Hotaraste asupra normelor de aplicare a legilor §i regulamentelor 9i, in prima instanta,
asupra adminlstrarf bunurilor proprii.
Verifica din punct de vedere al formelor 9i al eticei universitare, incheierile consiliilor,
care-i sunt transmise conform prevederilor legii de fata.
Coordoneaza programele de invatamant, organizeaza manitestarlle culturale 9i sociale
universitare, respectiv politehnice sau academice, stablleste normele de colaborare intre
facultatile, respectiv sectli la academiile de inalte studii comerciale 9i industrials.
Elaboreaza §i prezinta ministerului, proiectul de buget anual al intregii universitati,
respectiv al politehnicei sau academiei de inalte studii comerciale §i industriale.
Alege comisiile de censori 9i da descarcare de gestiune.
i9i da avizul, cand este sesizat de minister, asupra contestatiilor facute impotriva
hotararilor directorilor de institutii sau contra incheierilor consiliilor profesorale.
Art. 28 - Comisia consultativa universitara §i cea politehnica sau academica este compusa din
atati profesori titulari sau agregati. ale9i de Senat, cate facultati are universitatea sau politehnica
respectiva, iar la academiile de inalte studii comerciale §i industrials, cate sectii au acestea.
Comisia lucreaza sub pre9edintia rectorului, sau in lipsa, a Prorectorului 9i are rolul sa

308
ajute pe rector in deslegarea chestiunilor financiare §i administrative.
Ea tntocrneste bugetul propriu §i face, la cererea profesorilor §i rectorului, propuneri
asupra capitolului din bugetul ministerului, referitor la tnstltutia respectiva. Propunerile sunt
supuse spre aprobare Senatului.
Art. 29 - Consiliul lnterscolar al scoalelor superioare de arte este format din directorii scoalelor
superioare de arte din tara §i din cate un profesor definitiv ales de consiliile profesorale
respective. Directorul tnvatarnantulul superior face parte de drept din acest consiliul.
Consiliul lnterscolar al scoalelor superioare de arta este convocat, lucreaza, ia hotarari
§i are atribufll similare Consiliului interuniversitar.
Art. 30 - Consiliul comun al sccaletor superioare de arte este format din directorii scoalelor
superioare de arte din centrul respectiv §i din alte doi profesori definitivi alesl de consiliile
profesorale dintre profesorii acestor instltutll.
El lucreaza, ia hotarari §i corespunde, ca misiune, Senatelor universitare.
Din consiliul comun al scoalelor superioare de arte din Bucuresti fac parte de drept §i
directorul §i 2 profesori titulari alesi de Consiliul profesoral al Conservatorului de Muzica §i
Arta Drarnatlca din Tirnisoara.
Art. 31 - Consiliul profesoral al oricarel Facultati sau al oricarei academii de inalte studii
comerciale §i industriale, este format din totl profesorii titulari §i profesorii agregati, ai facultatil
sau academiei.
Consiliul profesoral al oricarei scoli superioare speciale este format din toti profesorii
provizorii sau definitivi ai scoalel respective.
Cand se desbat chestiuni de ordin administrativ sau care intereseaza functionarea
normala a catedrei, respectiv conferintel profesorale, pot lua parte, cu vot consultativ §i
conferentlaril, precum §i profesorii suplinitori. •
Consiliul profesoral este prezidat de rector, la Academiile lnalte Studii Comerciale §i
lndustriale, de decan, la Facultati §i de director la l;)coalele superioare speciale. Presedlntele
convoaca eel putin odata pe luna §i ori cand din proprie lnitlatlva sau la cererea a eel putin 5
membrii. Consiliul profesoral lucreaza cu eel putln majoritatea absolute a membrilor care-I
compun, atara de cazurile in care legea da fata prevede altfel. Hotararea se ia cu majoritatea
absoluta a voturilor profesorilor prezenti la consiliul daca legea de fata nu prevede altfel. Votul
se exprlrna totdeauna pe fata §i este obligator. Absenta nemotlvata dela vot este sanctlonata
de Senat, respectiv de consiliul comun, iar in cazul l;)coalei superioare de educatie fizlca, de
catre ministru. Nu se admit abtineri.
Pe langa atributlile speciale ce-i revin prin legea de fata Consiliul profesoral mai are §i
urrnatoarele atributii generale. Controleaza administrarea averii proprii a Facultatii sau l;)coalei
superioare speciale. Consiliul profesoral al facultatilor cu avere proprie, precum §i eel al
facultatilor care functioneaza in alta localitate decat aceia in care se gase§te sediul Senatului
dlscuta bugetul alcatuit de comisia lor consultativa §i numai dupa aceea ii trimit Senatului spre
aprobare. lnstitutille care nu au Senat, trimit bugetul propriu §i al capitolului aferent din eel de
Stat, direct ministerului.
Intocrneste proiectele de regulament.
Alcatuleste programul §i orariul de cursuri.
Serveste de lnstanta de recurs contra deciziilor sefllor instltutillor subalterne.
Art. 32 - Comisia consultativa a facultatil este forrnata din 3 profesori titulari ale§i de Consiliul
facultatii pe trei ani ligibili o singura data. Ea ajuta pe decan in deslegarea chestiunilor
financiare §i administrative, lucreaza sub pre§edintia acestuia §i ia hotarari cu majoritatea
membrilor sai. in caz de paritate, votul decanului e hotarator.
Art. 33 - Sfatul sectiei, care functioneaza la Academiile de inalte Studii Comerciale §i
lndustriale este format din profesorii titulari §i profesorii agregati ai sectiei respective. El
discuta masurile de coordonare a activitatii didactice §i orice alte masuri care intereseaza
toate disciplinele sectiei.
Sfatul este convocat de rector sau de director §i este prezidat de acesta din urma.
Hotararile sfatului sectiei sunt valabile numai dupa ce Consiliul profesoral al Academiei
a luat cuno§tinta de ele §i le-a aprobat.
Senatele universitare, respectiv politehnice pot institui astfel de sfaturi §i la sectiile
facultatilor cu mai mult de 5 discipline.

309
 § c) Oficiile

Art. 34 - Oficiile se tntlinteaza sau se desflinteaza prin decret la propunerea Senatului,

respectiv Consiliilor comune sau Consiliilor profesorale. Oficiile sunt conduse de un director,
ajutat de un secretar §i de cellalti functionarl ai Oficiului. Directorul este numit prin decret la
propunerea ministrului §i in urma recornandarf Senatului, respectiv Consiliului comun sau
Consiliul profesoral.
El trebue sa faca parte din corpul didactic profesoral, afara de cazul in care natura
Oficiului impune un specialist care nu poate fi recrutat dintre membrii corpul didactic
universitar.
Un regulament interior elaborat de Senat §i aprobat de minister va indica compunerea,
modul de organizare §i administrate al flecarul Oficiu, precum §i cadrele lui administrative,
tehnice §i de serviciu.
Directorul Oficiului lucreaza in acord cu comisia Oficiului tormata din eel putin 3
membri, profesori, conferentlari sau sef de lucrari, alesi pe 2 ani de Senat, Consiliul comun
sau de Consiliul profesoral, dupa cum Oficiul tine de o Universitate ori Politehnica sau de o
Academia de inalte Studii Comerciale §i lndustriale, de o facultate, ori de o scoala superloara
speclala. Comisia este prezidata de rector, de prorector, respectiv director sau de un profesor
onorar ales de Senat respectiv Consiliul comun sau Consiliul profesoral.
Art. 35 - Pe langa fiecare Universitate, Polltehnica, Academia de inalte Studii Comerciale §i
Industrials, precum §i pe langa scoalele superioare de arta, din fiecare centru de invatamant
superior, functloneaza cate un oficiu pentru studentl.
Oficiul pentru studenf este condus de un director numit de minister, pe baza
recornandarli Senatului.
Senatul poate insa delega pe un profesor titular ca presedlnte al Oficiului pentru
studenti. pe timp de 5 ani.
In acest caz, presedlntele este ajutat in conducere, de directorul Oficiului §i va fi platit
cu o diurna trecuta in bugetul Ministerului Culturii Nationale §i al Cultelor.
Directorul Oficiului pentru studenti este asimilat cu directorul de sectie din lnstitutul de
cercetari §tiintifice; el trebue sa alba titlul de doctor, respectiv inginer sau arhitect. Directorul
educatlel fizice este asimilat cu seful de laborator, la scoalele superioare specials, directorul
Oficiului pentru studenti poate fi recrutat ~i dintre licentlati.
Oficiile pentru student' pot cuprinde urrnatoarele sectil:
a) Serviciul de burse, carnlne §i cantine;
b) Edituri pentru scoaterea cursurilor;
c) lnformatli §i documentare asupra vietii universitare, respectiv politehnice, artistice
din tara ~i strainatate:
d) Asistenta rnedicala §i sanitara a studentilor:
e) Orientarea profeslonala;
f) Educatia nationala, fizlca ~i turism.
Oficiul va putea sa-sl extinda activitatea ~i in alte domenii in legatura cu vieata
studenteasca ~i unlversitara, potrivit lnsarclnarll ce i se va da de catre Senatul universitar,
respectiv de catre consilii.
Organizarea amanuntita a Oficiilor pentru studenti va fi facuta, printr'un regulament
aprobat de Senat, respectiv Consiliul, comun §i de Ministerul Culturii Natlonale,

§ d) Bibliotecile

Art. 36 - Pe langa fiecare institutie de invatamant superior pot functlona biblioteci.

Acestea se impart in: biblioteci centrals, de facultati, de sectii §i de catedre. Ele sunt institutii
§tiintifice §i culturale puse in serviciul corpului didactic §i studennlor din invatamantul superior.
Personalul acestor biblioteci e format din:
a) Personal §tiintific;
b) Personal administrativ;
c) Personal tehnic §i de serviciu.
Fae parte din personalul §tiintific al bibliotecilor de invatamant superior: directorul

310
Bibliotecii Centrale, prim-bibliotecarul, bibliotecarul sef !?i bibliotecarul principal care formeaza
un corp special aparte, iar din personalul administrativ: bibliotecarul §i bibliotecarul ajutor.
Salarizarea acestui personal se face dupa cum urmeaza:
Directorul Bibliotecii Centrale, conform grupei A 9, iar restul personalului §tiintific §i
personalului administrativ, conform tabelei bibliotecarilor universitari, grupa: A 34, din codul
functlonarilor publici.
Biblioteca Centrala e condusa de un director; biblioteca unei facultatl de un prim
bibliotecar; biblioteca unei sectli de un bibliotecar §ef, iar biblioteca unei catedre de un
bibliotecar principal.
Consiliile profesorale pot da insa delegatie unui profesor sau unui conterenuar sa
conduca sau sa controleze, temporar, biblioteca unei facultati sau a unei sectli.
Recrutarea personalului §tiintific al bibliotecilor se face prin concurs ori prin inaintare,
dintre llcentleti, pana la gradul de bibliotecar §ef sau dintre doctori, pentru prim-bibliotecar §i
director; de blblioteca principala. Conditiile concursului vor fi fixate prin regulament.
Numirea se face de catre ministru, prin decizie pentru bibliotecarul sef !?i bibliotecarul
principal. Prim-bibliotecarul §i directorul Bibliotecii Centrale se numesc prin decret, la
propunerea ministrului.
Tnaintarea in functlune a prim-bibliotecarilor, bibliotecarilor sef !?i bibliotecarilor
principali se poate face dupa eel putin 3 de ani de stagiu in fiecare grad, pe baza raportului
profesorului catedrei, pentru bibliotecarul principal, a unui profesor indicat de Consiliul
profesoral, pentru bibliotecarul sef §i pentru primi-bibliotecari. Propunerile vor ti inaintate
ministerului prin decanat.
Art. 37 - Directorul Bibliotecii Centrale lucreaza in acord cu consiliul bibliotecilor.
Acesta este format din:
a) Cate un delegat al flecarei facultati ales de consiliile profesorale dintre profesorii
agregati sau conterentiarll definitivi.
b) Conducatorii bibliotecilor facultatilor.
Consiliul bibliotecilor e prezidat de un profesor titular indicat de Senat.
Din consiliul bibliotecilor, face parte de drept, in afara directorului, conferentiarul de
bibliografie dela Facultatea de Litere respectiva, iar in Bucuresti, acesta §i profesorul de
bibliografie, biblioteconomie §i bibliologie dela !;)coala de arhlvlstica.
Hotararile consiliului bibliotecarilor sunt valabile §i obligatorii daca se iau conform
dlspozltiilor art. 24, alin.3.
Art. 38 - Conducatorll bibliotecilor de facultati, de sectli §i de catedre sunt datori sa dea urmare
sugestiilor primite dela consiliile profesorale prin decani, respectiv directorii scoalelor
superioare speciale, dela profesorii unei sectli prin profesorul delegat de consiliul profesoral cu
controlul bibliotecii respective, dela profesorul catedrei, care controleaza, de drept biblioteca
respectiva.
Aceste sugestii trebuie sa se incadreze in directivele generale emanate dela consiliile
bibliotecilor universitatii respectiv politehnice sau Academii de Tnalte Studii Comerciale §i lndustriale.
Se pot lnfllnta prin decret, cu avizul Senatului, biblioteci centrale pe langa unlversltan,
politehnice, academii de inalte studii industriale §i comerciale §i scoll superioare speciale.
Numai bibliotecile centrale ale Universitatilor, Biblioteca Centrala a Politehnicii din Bucuresti
§i Biblioteca Centrala a Academiei de Tnalte Studii Comerciale !?i lndustriale din Bucure!?ti, sunt
conduse de directori, celelalte biblioteci centrale sunt asimilate bibliotecilor de facultatl,
Personalul administrativ, tehnic §i de serviciu al bibliotecilor de invatamant superior,
este supus normelor cuprinse in Codul functlonarilor publici.

§ e) Clinicile universitare

Art. 39 - Intretinerea clinicilor dela facultatile de medlclna din Cluj-Sibiu §i din lasi, cad in
sarcina Ministerului Culturii Nationale §i al Cultelor §i in cea a Ministerului Muncii, Sanatatii §i
Ocrotirilor Sociale. Clinicile Facultatll de Medicina din Bucuresti sunt tntretinute de Eforia
Spitalelor Civile §i Asezarnintele Brancovenesti, carora Ministerul Culturii Natlonale §i al
Cultelor §i Ministerul Muncii, Sanatatii §i Ocrotirilor Sociale vor aloca anual cate o subventle,
ca §i clinicilor de pe langa Facultatile de Medicina din Cluj-Sibiu !?i lasl,

311
 De asemenea, lntretinerea clinicilor dela Facultatea de Medicina Veterinara cade in sarcina
Ministerului Culturii Nationale §i al Cultelor §i aceea a Ministerului Agriculturii §i Domeniilor.
Art. 40 - Actualele servicii spltalicesti ale Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti, ale
Asezarnmtelor Brancovenesti, ale Spiridoniei din lasl, ale Ministerului Muncii, Sanatatii §i
Ocrotirilor Sociale §i ale Caselor Autonome pentru ocrotirea §i ajutorarea personalului C.F.R.
§i ale Spitalelor, militare, centrele universitare, conduse de personal didactic universitar, sunt
considerate ca servicii anexe invatamantului clinic, putand fi utilizate de facultatile de rnedlcina
pentru invatamant. Cheltuielile necesitate de schlmbarlle acestor servicii in vederea utlllzarli
lor, pentru invatamant, cad in sarcina Ministerului Culturii Nationsle §i al Cultelor.
Art. 41 - Clinicile Facultatii de Medicina din Cluj-Sibiu var ti conduse de un consiliu al clinicilor,
format din profesorii directori de clinici, precum §i din profesorii de radiologie, anatomie
patoloqica, semiologie medicala §i balneologie.
Consiliul clinicilor alege din sanul lui un comitet al clinicilor, format din 2 membri §i au
presedinte, care este §i presedintele consiliului clinicilor.
Functlonarea clinicilor universitare din Cluj-Sibiu §i organizarea lor administrativa se va
fixa printr'un regulament, votat de Consiliul clinicilor §i Senatul Universitar §i aprobat prin
decret de Ministerul Culturii Nationale §i al Cultelor. Prin acest regulament se var fixa §i taxele
de spitalizarea bolnavilor in clinici, precum §i tntrebuintarea lor, cum §i alte taxe: de radiografii,
terapii, costul materialelor consumabile, onorarii medicale, etc.

3. Compunerea i;;i administrareafonduri lor proprii

Art. 42 - Fondurile proprii ale unei lnstitutii de invatamant superior se compun din:
a) Taxele prevazute de prezenta lege in capitolul IV, art. 129;
b) Donatiuni §i legate cu veniturile lor.
Orice alte venituri cu subventli, cotlzatii, vanzare de produse proprii §i timbre de
invatamant superior, daca acestea sunt permise de o lege speclala.
Repartltia sumelor provenite din taxe este aceea aratata de art. 129.
Administrarea acestor fonduri este in seama rectorului, respectiv directorului, ajutat de
directorul administrativ, respectiv consiliul comun sau consiliul profesoral.
Un regulament special va fixa normele administrariifondului propriu §i mijloacele de a-I spori.
Art. 43 - Controlul §i verificarea cheltuielilor din fondurile proprii sunt facute de comisii de
censori, formate din cats 3 profesori titulari, alesi de catre Senate, respectiv consiliul comun,
al scoalelor de arte, confirmate de minister.
_ La unlversltatl, profesorul de finante face parte din aceasta comisie, iar la Academiile
de lnalte Studii Comerciale §i lndustriale, profesorul de contabilitate.
Senatul universitar superior politehnic sau academic, consiliul comun, la scoalele
superioare de arte §i consiliile profesorale, in cazul celorlalte scoale superioare speciale dau
descarcarea de gestiune.

CAPITOLUL II
Personalul invatamantuluisuperior

SECTIA I-a
Dispozitiu'ni generale

Art. 44 - Personalul invatam~mtului superior se imparte in:

1 . Personalul didactic
2. Personalul administrativ
3. Personalul tehnic §i de serviciu
Art. 45 - Pentru a face parte din cadrul invatamantului superior, tof functlonaril trebuie sa
indeplineasca conditllle prescrise in legi, pentru funcflonarll publici.
Art. 46 - Personalul didactic de toate categoriile dela unlversltatl, dela politehnice, dela
Academiile de inalte Studii Comerciale §i lndustriale, dela scoalele superloare Speciale, poarta
respectiv titlul de profesor, conferentlar, sef de lucrari, lector, asistent, corepetitor, preparator,
la institutia carela apartln.
Folosirea altui titlu este paslbila de pedeapsa dlsciplinara.

312
 SECTIA ll~a
Personalul didactic al unlversttatllor

Art. 47 - Personalul didactic al unlversitatilor este campus din profesori titulari, profesori
agregati, conterentlarl, §efi de lucrarl, lectori, asistenf §i preparatori.
Profesorii titulari, profesorii agregati §i conferentlarii formeaza corpul didactic profesoral.
$efii de lucrari, lectorii, asistentli §i preparatorii formeaza corpul didactic alutator.
Lectorii sunt aslrnllati in drepturi cu §efii de lucrarl.

§ a) Functllle personaluluididactic
Art. 48 - Profesorii universitari au raspunderea princlpala a formaril spiritului §tiintific al
studentllor §i a preqatirilor profesionale, dupa cum au §i datoria de a contribui atat personal,
cat §i prin colaboratorii §i prin elevii lor, la progresul disciplinei pe care o servesc in dubla
calitate de profesori §i de cercetatorl.
Ei sunt de drept, directorii seminariilor, laboratoarelor, clinicilor, atelierelor, institutelor
de cercetari stilntlflce, muzeelor, gradinilor botanics, anexate catedrelor.
Muzeul National de Antichitatl din Bucuresti §i muzeul de Antichitati din lasl, stau in
legatura cu catedrele de istoria antlca §i de arheologie §i preistorie, dela Facultatea de
Filosofie §i Litere respective. Personalul §tiintific al acestor institutii de cultura este numit de
minister, la propunerea forurilor de conducere a muzeelor.
Fiecare din aceste muzee va fi condus de catre un director, numit de ministru, de
preferinta dintre profesorii de istorie antica sau de arheologie §i preistorie, din centrul
universitar respectiv. In cazul cand Ministerul Culturii Nationals §i al Cultelor, va numi alt
specialist ca director, acesta va lucra in lmprejurarile indicate de regulamentul prezentei legi,
in colaborare cu un consiliu de indrumare, alcatuit din profesorii de istorie antica §i de
arheologie §i preistorie ai Facultatil de Filosofie §i Litere respective.
Muzeul de etnografie din Cluj-Sibiu este considerat ca anexa a catedrei de etnografie §i
folclor dela Facultatea de Litere §i Filosofie din Cluj-Sibu.
Profesorul de etnografie §i folclor dela aceasta facultate este de drept director al
muzeului etnografic.
Gradinile botanics universitare sunt atasate institutelor botanics respective §i au ca
director, de drept pe profesorul de botanica dela Facultatea de $tiinte din centrul universitar in
care se gase§te gradina botanica.
Art. 49 - Profesorii sunt obligati sa tina, saptarnanal, eel putln doua sedinte de curs §i una de
lucrari, fiecare de minimum o era §i sa indrumeze §i sa supravegheze lucrarlle practice de
laborator, cllnlca, excursiile, apllcatille pe teren, lucrarile §i activitatea personal, a studentilor,
conform regulamentelor §i programelor.
$edintele de curs vor avea lac in zile diferite.
Ei sunt datori sa tina examenele §i sa verifice rezultatele obtlnute la lucrarile practice.
La verificarea lucrarilor practice var asista §i sefli de lucrarl §i aslstentii.
Profesorii agregati au aceleasl drepturi §i obligatii didactics ca §i profesorii titulari.
Art. 50 - Conferentlarli au obliqatia sa tina cursurile, lucrarile §i examenele cu care sunt
insarcinati de consiliul profesoral, direct, cand conferinta nu tine de catedra sau la
propunerea, obligatorie, a profesorului respectiv, cand conferinta tine de o catedra.
Numarul §edintelor saptamanale de lucrari la care sunt obligati conferentiarii, nu poate
fi mai mic de trei. Numarul orelor de curs va fi hotarat de consiliul profesoral la sfar§itul fiecarui
an universitar, pentru anul viitor.
Fiecare §edinta va dura minimum a ora.
Conferentiarii sunt eel mai apropiati colaboratori ai profesorului.
Art. 51 - Personalul didactic ajutor are obligatia sa faca lucrarile practice cu studentii §i sa
ajute la excursii, examene §i la lucrarile de administrare §i organizare a catedrei sau
conferintei la care functioneaza.
Programul de lucru al personalului didactic ajutator, trebue sa fie astfel fixat, incat sa
imparta timpul echitabil intre indatoririle serviciului §i cele ale cercetarii §tiintifice personals, el
fiind obligat sa contribue prin aceste lucrari la promovarea §tiintei in directia disciplinei
catedrei respective.

313
Art. 52 - Toti membrii personalului didactic profesoral poarta raspunderea §i sunt obllqatl sa
contribue la educarea studentilor prin mijloace adaptate vletil universitare, consacrand acestei
misiuni, lunar, eel putin doua ore de convorbiri cu studentil,
Art. 53 - Personalul didactic universitar este dater sa aiba domiciliul §i sa loculasca efectiv in
orasul unde i se gase§te postul. In caz de neconformare cu dlspozltlile acestui articol, se
aplica prevederile art. 55 din prezenta lege.
Art. 54 - Controlul §i raspunderea activitatii colaboratorilor din personalului didactic, precum §i
a subalternilor din personalul administrativ, tehnic §i de serviciu atasat catedrei, revine efectiv
profesorului.

§ b) Sanctiuni
Art. 55 - Abaterile grave dela indatoririle legate de functiunea corpului didactic profesoral,
scaderile in aptitudini §i devierile dela etica universltara, se judeca de catre un juriu format din
rectorul, iar in llpsa, prorectorul §i decanii facultatilor, sub presedlntla rectorului.
lnitiativa trimiterii in fata jurlulul o are decanul, rectorul sau ministrul culturii nationale §i
al cultelor.
Juriul, pentru judecarea membrilor corpului didactic ajutor in caz de abateri grave dela
indatoriri, prevazute la alin. 1, este format din 'doi profesori ale§i de Consiliul profesoral al
Academiei de T!)alte Studii Comerciale §i lndustriale sau facultati respective, §i din prorectorul
Academiei de lnalte Studii Comerciale §i lndustriale, sau decanul, ori in llpsa prodecanului
facultatii respective ca presedinte,
Juriul de judecata lucreaza valabil cu eel putin trei membri, §i poate lua hotararl cu
majoritatea membrilor prezenti. Parerea minoritatll va fi astfel rnotivata.
Juriul poate delega pe unul din membrii sai cu ascultarea martorilor §i stranqerea
probelor, Partile pot sa depuna memorii §i acte.
Deciziunile juriului sunt definitive §i executorii.
Sanctlunile ce se pot aplica membrilor corpului didactic universitar sunt urrnatoarele:
a) Avertismentul, care se aplica o sinqura data;
b) Suspendarea pana la o luna cu pierderea salariului:
c) Suspendarea pana la 2 ani cu pierderea salariului §i dreptului de gradatie pe
acest timp;
d) Indepartarea pentru totdeauna din functiunea ce ocupa in universitate.
Sanctlunile dela punctul a se apllca prin adresa rninisterlala, cele dela punctul b §i c,
prin decizie mlnlsterlala, iar cele dela litera d, prin decret, daca sanctionatul are titlul definitiv
in invatamant.
Deciziunile dela punctele c §i d sunt atacabile in justltle pentru eventualele neindepliniri
a formelor legale.
Pentru cazul de vlna flagranta, ministrul poate suspenda un membru al corpului didactic
universitar inainte de a fi fast judecat.
Pedeapsa avertismentului poate fi aplicata direct §i de ministru.
Art. 56 - Rectorii sunt judecati de un juriu format din ceilalti rectori, sau, in caz de vacanta sau
recuzare, prorectorul dela lnsltutiile identice. Juriul e prezidat de ministru §i lucreaza conform
dlspozltillor alin. 4, 5 §i 6 ale articolului precedent.
lnitiativa trimiterii in fata juriului o are Ministerul Culturii Nationale §i al Cultelor.
Sanctiunea apllcablla rectorilor, in caz de vlna dovedlta este indepartarea din
functiunea de rector.

§ c) Drepturi - lncompatlbllltatl
Art. 57 - Membri corpului didactic din invatamantul superior, numlti cu titlu provizoriu sau
definitiv, au dreptul la 6 gradatii, afara de cea rnilitara, calculate la salariul de baza §i acordate
din 5 in 5 ani. Gradatia se calculeaza dela data numirii in invatamant, fara sa se poata acorda
pentru timpul servit ca suplinitor mai mult de doua gradatii.
Membrii corpului didactic de invatamant superior, care au lucrat dupa ob\inerea titlului
de doctor sau inginer, in alt serviciu de Stat, ori particular, din tara sau in strainatate, in
directia postului, pe care ii ocupa, in invatamant superior §i care au merite §tiin\ifice sau
tehnice exceptionale ca §i aceia care facandu-§i studiile in strainatate, au ocupat in acea tara

314
functiunl oficiale, didactice sau spltalicesf pot cere sa Ii se acorde gradatii speciale.
Nu se pot acorda mai mult de doua gradatii de acest fel, chiar daca timpul servit inainte
de numirea in invatamant e mai mare de 1 O ani. Comisia instituita prin aliniatul 15 al acestui
articol va aprecia, pentru eel cu merite stllntitlce sau tehnice exceptionale, dela caz la caz,
daca se poate acorda sau nu acest drept. Celor care au ocupat functii oficiale, didactice sau
spitalicestl, ministerul, le va acorda gradatiile in raport cu anii servitl in aceste functii.
Cei care vor obtlne gradatia conform alineatului precedent vor depune, la Casa
Generala de Pensiuni suma corespunzatoare retlnerilor ce Ii s'ar fi facut in anii pentru care au
obtlnut gradatii.
Hotararea va fi motivata §i lnaintata ministerului cu avizul Senatului universitar.
Nu se pot acorda asemenea gradatii speciale decat eel mult la 3 profesori titulari,
anual, pe intreaga tara,
Aceasta dlspozitle are putere retroactiva §i se apllca tuturor categoriilor de invatamant
superior aratate in art. 2 al prezentei legi.
Prima, a treia §i a cincea gradatie se acorda dupa vechime, iar a doua, a patra §i a sasea,
numai ~upa cercetarea activitatii §tiintifice §i didactice a celui in drept sa primeasca gradatia.
In acest seep, decanul, pe raspundere personala:
Tine evldenta activitatii didactice, ~tiintifice ~i de organizator a tuturor membrilor
corpului didactic ai facultatii respective, acestia fiind obliqa]! sa trlrnlta secretariatului facultatii
cate un exemplar din lucrarile §tiintifice §i cate un memoriu de activitate anual;
b) Tine la curent statele personale, trlrnitand ministerului cate un exemplar din fiecare:
iar din 5 in 5 ani, flsele completatoare.
La inceputul anului universitar, decanul, ajutat de cate un profesor delegat de fiecare
sectie sau grupa de speciallstl, va face triajul profesorilor §i conferentiarllor care intra in
gradatia II-a, IV-a, §i VI-a.
El este obligat sa trirnlta ministerului, prin rectorat, lista profesorilor §i conterentiarllor
care in decursul ultimilor 10 ani, nu au mai publicat sau nu au mai realizat nimic original in
specialitatea catedrei.
Triajul membrilor corpului didactic ajutator se face din 5 in 5 ani, in conditiile aliniatului
precedent.
Se intelege prin lucrare orlqinala, lucrarea care autorul ei a emis §i sustlnut o noua
ipoteza, a utilizat sau preconizat o rnetoda noua, a facut o descoperire sau o lnventie, a adus
un punct de vedere nou in prezentarea §i sustinerea unei taxe cunoscute.
Dupa primirea listei, ministerul alcatuleste ad-hoc, comisii formate din trei profesori de
specialitate: unul numit de ministru, ca presedinte, altul ales de facultate §i al treilea, indicat de rector.
In eel mult 45 zile comisia va depune la minister, prin recto rat, un raport motivat, in care
va arata daca activitatea anterioara a profesorului anchetat §i rezultatele obtlnute de el ca
profes<,?r §i ca organizator, justifica acordarea gradatiei.
In cazul personalului didactic aiutator, aceasta cercetare se va face de catre comisiile
profesorale, pe baza memoriului prezentat de eel interesat §i a raportului directorului
laboratorului sau seminarului respectiv.
In caz de aviz nefavorabil, ministrul poate hotarl neacordarea gradatiei de vechime,
aplicarea art. 75 al prezentei legi sau pensionarea.
Art. 58 - In afara gradatiilor de vechime se poate acorda profesorilor o gradatie de merit, dupa
obtinerea gradatiei a 6-a de vechime acordata dupa urrnatoarele norme:
Gradatia de merit nu se cere, ci se acorda din initiativa ministrului, profesorilor care
s'au distins p rintr'o activitate §tiintifica, didactica §i de organizare exceptionala. In acest seep,
0

ministrul poate cere §i avizul sau propuneri Senatului Universitar. Nu se poate acorda anual
gradatia de merit decat eel mai mult la doi profesori pentru fiecare facultate.
Nimeni nu poate sa aiba mai mult de 6 gradatii, a §aptea gradatie fiind cea de merit sau
cea militara.
Art. 59 - Personalul didactic universitar are dreptul la vacantele obi§nuite: de Craciun doua
saptamani, de Pa~ti doua saptamani §i vacanta mare dela 1 lulie la 1 Octomvrie.
La catedrele cu laborator, clinici, muzee etc. directorii acestor institutii vor organiza
echipe cu schimbul pentru a asigura pe timpul vacantelor, functionarea §i continuitatea
cercetarilor ~i corespondentei cu Statul §i institutiile ~tiintifice din tara ori din strainatate.

315
Art. 60 - Membrii Corpului didactic din invatamantul superior nu pot exercita o alta functlune
permanents in alt oras decat acela in care ii;;i au posturi didactics. Se excepteaza cazurile
prevazute expres de legi specials, functlunile cu caracter sporadic i;;i care nu presupun nici o
locuire permanents in orasul unde se gasei;;te tnstitutia servlta, precum i;;i celelalte cazuri
prevazute de legea de fata.
Este incompatibilitate intre functiunea de membru titular al Corpului didactic din
invatamantul superior ~i cea de profesor titular in invatamantul secundar. Profesorii secundari
titulari pot tnsa suplini in invatamantul superior ~i cu conditla ca durata timpului suplinit sa nu
treaca 3 ani. Este de asemeni incompatibilitate intre functia de membru al Corpului didactic
superior de un anumit grad i;;i cea de membru al Corpului didactic superior cu un grad inferior
lui, chiar daca functiunea se exerclta cu titlul de suplinitor.
Membrii corpului didactic din invatamantul superior pot cumula pe langa functiunea lor
§i o a doua functlune nedldactica, lnsa, daca aceasta este in legatura cu specialitate cu prima.
In acest caz nu se socoteste cumul nici de functlune, nici de salariu, singura restrictle fiind
aceea a plafonului de salarizare prevazut de legile in vigoare.
Se pot cumula, de asemenea, functiunile cu salariile respective de profesor universitar
titular i;;i director al invatamantului superior.

§ d) Recrutarea corpului didactic profesoral

Art. 61 - Profesorii titulari, profesorii agregati ~i conterentlarli se recruteaza prin chemare sau
prin concurs.
Chemarea exclude cererea celor interesatl, lnltiatlva alegerii persoanelor care urmeaza
sa fie propuse apartlnand exclusiv membrilor comisiilor de speclallsti, indicate in prezenta lege
de art. 63 pentru chemarea prin transferare i;;i de art. 64 pentru chemarea prin numire.
Chemarea este de doua feluri:
a) chemarea restransa sau prin transferare, i;;i
b) Chemarea larga sau prin numire ca titular.
Art. 62 - Pot fi chernaf prin transferare in alt post, la aceeasi ori la alta facultate, profesorii titulari
ca profesori titulari, profesorii agregati ca profesori agrega\i, conferentiarf ca conterennart, la
catedre, respectiv conterinte de aceeasi specialitate sau de o specialitate inrudita.
Chemarea prin transferare, dela Universitate la Politehnica, Academia de inalte studii
comerciale i;;i industrials ~i viceversa, se poate face numai la disciplinele identice prin contlnut,
Art. 63 - Chemarea prin transferare se face dupa urmatoarele norme:
1. In termen de eel mult 15 zile dela publicarea vacantei in Monitorul Oficial, Consiliul
profesoral al facultatii respective este obligat a se intruni in i;;edinta speclala ~i la alege dintre
membrii sai o comisie de trei profesori titulari de specialitatea catedrei, respectiv conferlntel
vacante, sau in lipsa, dintre profesorii cu activitate cunoscuta in specialitatea catedrei,
respectiv, conferlntei vacante. in lipsa i;;i a acestora, comisia poate fi cornpletata cu profesorii
de specialitate Inrudita cu disciplina catedrei, respectiv conferintei vacante.
in lipsa profesorilor din categoria prevazuta de alineatul 'precedent, Consiliul profesoral
va constitui sau completa comisia cu profesori de specialitatea catedrei sau in lipsa acestora
cu profesori de specialitate lnrudita dela oricare alta facultate din tara, de preterinta dintre eel
cu activitate recunoscuta in specialitatea catedrei, respectiv conferlntei vacante.
Din comisia pentru chemarea prin transferarea a unui conterentiar definitiv poate face
parte i;;i un profesor agregat.
Presedlntele comisiei este numit de minister, dintre membrii lor.
Comisia de speclallsti se consldera constitulta dupa 7 zile libere dela inregistrarea la
minister a adresei prin care este comunicata numirea presedintelul. Din momentul constituirii,
Comisia de speclalisti lucreaza autonom, iar presedintele ei poarta raspunderea mersului
lucrarilor i;;i executarii lor in termenul indicat de lege pentru depunerea raportului.
Neparticiparea la lucrari fara motivare scrisa i;;i neprezentarea raportului in termen, sunt
considerate refuz de serviciu i;;i sanctionate ca atare, conform art. 55 al prezentei legi. Camisa
poate lucra ~i cu majoritatea membrilor ei.
2. Tn termenul de eel mult 30 zile dela constituire, comisia depune la decanat, un raport
motivat asupra activita\ii ~tiintifice, didactics i;;i de organizator a profesorilor titulari, respectiv
profesorilor agrega\i sau conferen\iari, recomandati pentru chemarea prin transferare.

316
 3. in cazul cand comisia de speclallstl, nu propune nici o persoana pentru transferare,
lucrarile de transferare se considera terminate §ii decanul va proceda conform dispozltlunllor
art. 64, pct. 2. Daca tnsa raportul cuprinde propuneri de transferare, decanul, in eel mult 15
zile, ii supune desbaterii Consiliului profesoral, care hotaraste prin vot exprimat pe fata. intr'o
slnqura §iedinta §ii cu eel mult 2 scrutinuri pentru acelasl caz. Hotararea se ia cu majoritatea
absoluta a voturilor profesorilor titulari in functiune, daca persoane indicate pentru transferare
a fost recomandata de majoritatea membrilor comisiei de speclallsti §ii cu 2/3 din nurnarul
profesorilor titulari in functiune, daca persoana propusa pentru transferarea a fost
recornandata de minoritatea membrilor Comisiei de speclalistl. Se va tine seama §ii de
normele aratate in art. 87, alin. 6. Fiecare membru al Consiliului profesoral, poate vota la un
scrutin o slnqura persoana din cele propuse pentru transferare. in cazul transferarii unui
profesor agregat sau conterentiar la Consiliu vor lua parte §ii profesorii agregati.
Profesorii titulari aflati de eel putln 15 zile in concediu legal aprobat, pot lua parte,
valabil, la vot, daca insa nu partlclpa la vot , ei nu vor fi socotitl in quorum.
Profesorii titulari, ocupand functiuni prevazute la art. 87, alin. 6, pot lua parte la vot,
Daca ei nu particlpa la vot, vor fi socotitl in quorum, atara daca se gasesc in concediu legal
aprobat de minister. Dispozltlunlle acestea au caracter interpretativ.
Profesorii propusi pentru transferare, precum §ii profesorii soti sau lnrudlf prin sange ori
prin allanta pana la al treilea grad inclusiv, cu persoanele propuse pentru transferare, nu pot
lua parte nici la §iedinta, nici la vot §ii nu intra in calculul votului.
Daca Consiliul profesoral nu se pronunta in termen, Ministerul acorda un termen de 30
zile. Daca nici dupa acest termen Consiliu nu se pronunta, Ministerul poate numi el pe eel
propus de majoritatea Comisiei de specialisti, dupa verificarea formelor de catre Senat,
conform art. 64.
in termen de eel mult 10 zile, dela exprimarea votului Consiliului profesoral, decanul
trimite dosarul la Rectorat, iar acesta ii supune Senatului in vederea apllcarli dispozitiunllor
art. 27, al. 8, al prezentei legi. Daca Senatul nu se pronunta in termen de eel mult 3 zile dela
depunerea dosarului la rectorat, Ministerul acorda un ultim termen de 40 zile. Daca nici dupa
acest termen Senatul nu se pronunta, Ministerulface numai el verificarea lucrarilor din punct
de vedere al formelor §ii al eticei academics.
Vacante mare (1 lulie - 1 Octomvrie) §ii vacantele de Craclun §ii de Paste se scad din
termen.
Executarea transteraril se face prin decret, la propunerea ministrului, dupa luarea
conslmtamantuluicelui transferat §ii dupa publicarearaportuluiin MonitorulOficial.
Art. 54' - in caz de neocupare a catedrei, respectiv a conferlntel pe baza chemarii prin
transferare, se procedeaza fara alta publicare, la chemare prin numire ca titular, dupa
urrnatoarelenorme:
1. Pot fi chernatl:
a) Ca profesori titulari: profesorii aqreqatl, conterentlarll,profesorii acreditati la lnstitutii
de invatamant superior in strainatate, precum §ii §iefii de lucrari, lectorii aslstentil §ii doctorii in
ramura catedrei vacante. Pentru a fi chematl, sefilor de lucrarl §ii lectorilor Ii se cer titlul
provizoriu sau definitiv §ii o vechime de eel putin 6 ani de functlune in corpul ajutator,
aslstentilor titlul provizoriu sau definitiv §ii eel putln 8 ani de functiune in corpul didactic
aiutator, iar doctorilor eel putin 10 ani de activitate in ramura catedrei, socotlti dela inceputul
acestei activitati publice.
De chemarea larga pot beneficia §ii profesorii de invatamant superior, titulari la catedre
de alta specialitate,daca ace§itia au lucrari de valoare §ii o activitate sustinuta in specialitatea
catedrei vacante.
b) Ca conferentiari definitivi: §iefii de lucrari definitivi sau §iefii de lucrarii provizorii,
lectorii definitivi sau lectorii provizorii, asistentii definitivi sau asistentii reconfirmati.asistentul
de functiune in corpul didactic ajutator §ii eel putin 5 ani activitate §itiintificapublica §ii doctorii
cu activitate §itiintificapublica de eel putin 7 ani la ramura conferintei, socotiti dela inceputul
acestei activitati §itiintificepublice.
Pentru a fi chemat profesor sau conferentiatse cere titlul de doctor.
2. in eel mult 15 zile dela incheierea lucrarilor de transferare, decanul anunta
Ministerului ca este cazul sa se procedeze la chemarea prin numire ca titular, iar Ministerul

317
completeaza comisia de raportori cu tnca 2 profesori dela alte facultatl §i anume cu profesori
titulari de specialitatea catedrei vacante, sau in lipsa de specialitatea tnrudtta, de preferinta cu
activitatea recunoscuta in specialitatea catedrei, respectiv conferintel vacante. Nu va putea
figura in aceasta comisie un profesor titular care a fost propus la transferare pentru aceeasi
catedra, dar nu a intrunit majoritatea legala. in cazul chernarli unui titular la o conferinta
vacanta, din comisie pot face parte profesorii agregati, insa dela alte facultatl similare sau
inrudite. Comisia va putea lucra in mod valabil cu majoritatea membrilor ei.
Completarea comisiei de speclallsti se va face, cu profesori apartinand categoriei de
invatamant superior unde se gase§te catedra sau conferinta vacanta. Numai in lipsa
profesorilor de aceeasi specialitate sau de specialitate tnrudlta din aceeasi categorie de
invatamant superior, comisia se poate completa cu profesori de aceeasi specialitate,
apartinand altei categorii de invatamant superior.
Odata cu completarea comisiei, Ministerul poate numi din nou presedinte sau confirma
pe eel existent.
Comisia se considera constituita dupa 7 zile dela inregistrarea la minister a adresei prin
care se anunta completarea comisiei §i numirea sau confirmarea presedlntelul ei de catre
minister. Din momentul constituirii, comisia de specialistl lucreaza autonom in completul sau
cu majoritatea membrilor ei, iar presedintele este raspunzator de mersul lucrarilor §i de
executarea lor in termenul indicat de prezenta lege.
3. in termen de eel mult 30 de zile dela constituirea ei, comisia de speclallsti lntocrneste
un raport arnanuntit §i motivat asupra activltatli stllntlfice, didactice §i de organizator a
persoanelor propuss pentru chemare. in cazul, c~nd persoanele propuse pentru chemare nu
fac parte din cadrele corpului didactic universitar, ele vor fi supuse unei probe didactice, care
va consta dintr'o prelegere tinuta in fata comisiei §i a studentilor ~i dintr'o proba practica.
In termen de eel mult 15 zile dela primirea raportului, decanul ii supune desbaterii
consiliului profesoral, care, in cazul chernaril unui profesor titular, profesor agregat sau a unui
conterentiar, se pronunta pe fata. cu majoritatea absotuta a profesorilor titulari in functlune §i
cu 2/3 voturi din nurnarut profesorilor titulari in functiune, in cazul chemarli unor persoane care
nu sunt nici profesori agregati. nici conterentlari sau care a fost recomandate de minoritatea
comisiei de speciallstl.
in cazul chemarii ca conferentiarl a sefllor de lucrarl, lectorilor §i aslstentilor definitivi §i
cu eel putin 10 ani de functiune in corpul didactic ajutatcr, se cere majoritatea absoluta a
voturilor exprlmate de totalltatea profesorilor in functlune, in cazul chernarli alter persoane
qurumul este de 2/3.
Dispozltlunile cuprinse in art. 63, pct. 3, al. I, II, Ill, IV, V, VI §i VII se aplica ~i in cazul
chemarli prin numire.
Daca persoana propusa pentru chemare, este de cetatenie straina ea va fi angajata
prin contract, pe termen limitat, cu posibilitatea de prelungire, pe baza avizului Consiliului
profesoral respectiv.
Art. 65 - Daca nici lucrarile in vederea chernaril largi nu au dus la recomandare, se
procedeaza la ocuparea catedrei, respectiv conterintel, dupa urrnatoarele norme:
1. Consili~I facultatli respective este obligat sa ceara rectorului catedrei sau conterintei,
pentru concurs. ln termen de eel mult 30 de zile dela incheierea lucrarllor de chemare, rectorul
publica in Monitorul Oficial §i intr'un cotidian de larga raspandlre vacanta pentru concurs.
2. Se pot prezenta a) la concursul catedrei: doctorii in specialitatea catedrei vacante cu
activitatea §tiintifica publica de eel putin 7 ani in disciplina pentru care candideaza sau intr'o
disciplina strict inrudita, socotiti dela inceputul acestei activitati §tiintifice publice. Profesorii
titulari care vor voi sa participe la concurs de catedre, o pot face daca i§i inainteaza demisia
din invatamant cu eel putin 15 zile inaintea incetarii termenului de inscriere la concurs; b)
concursul de conferinte: doctorii in specialitatea conferintei cu activitate ~tiintifica publica de
eel putin 5 ani in specialitatea conferintei sau intr'o specialitate inrudita, socotiti acestei
activita\i publice.
Consiliul profesoral poate acorda, motivat, reducerea de stagiu de eel mult un an.
3. Candida\ii i§i inainteaza cererile decanatului faculta\ii, unde s'a publicat concursul, in
eel mult 30 zile dela publicarea lui in Monitorul Oficial. Cererile vor fi inso\ite de un memoriu
de titluri §i lucrari, precum §i un numar suficient de exemplare din lucrarile publicate.

318
 4. Comisia examinatoare rarnane - fara o noua confirmare - aceeasi care a functionat la
chemarea larga. Cand tnsa aceasta comisie se descompleteaza fortuit, cand propunerile ei,
facute cu majoritate, cand Ministerul ori Consiliul profesoral dispune motivat, schimbarea,
alegerea noilor membri se face dupa normele indicate in art. 63 §i art. 64. Membrii fostei comisii
pot fi nurnif din nou. In cazul descornpletarii fortuite, nu sunt nurnltl ceilalti membri ai comisiei.
Comisia trebuie sa fie constitulta - in caz de schimbare - conform dlspozltlel de mai sus
- inaintea termenului de inscriere. Presedintele comisiei astfel schimbate este numit de ministru.
Comisia poate lucra valabil §i lua deciziuni cu majoritatea membrilor sal, Durata lucrarilor
de concurs nu poate trece mai mult de trei luni dela incheierea inscrierilor. Se excepteaza
cazurile de forta malora ca: stare de rasboiu, mobilizare, accident sau boala grava a unuia dintre
candldatl, In aceste cazuri, ministerul poate acorda prelungirea termenului de 3 luni.
5. Concursul de catedre consta in urmatoarele probe:
a) Fiecare membru al comisiei cerceteaza activitatea §tiintifica, dldactlca §i de
organizator a flecarul candidat §i ii da o nota rnotlvata:
b) Un colocviu asupra lucrarilor §i realizarilor candidatului precedata de o expunere orala
de eel mult o ora a acestuia asupra contributiel personale in specialitatea catedrei.
Colocviul, inclusiv expunerea candidatului, nu va putea trece de 2 ore §i jumatate:
c ) Doua prelegeri publice cu subiecte trase la sorti de catre candldati dintr'o lista de
subiecte date de membrii comisiei, cate 3 de fiecare examinator. Se acorda,
pentru preqatirea flecarel prelegeri, eel mult 24 ore, iar pentru sustlnere o ora:
d) O proba practlca de seminar, laborator sau cllnlca, fixata in felul indicat mai sus la
punctul c.
6. Examenul de conterinta cuprinde aceleasl probe ca la examenul de catedre, cu
deosebirea ca proba dela punctul b, alineatul precedent se tnloculeste cu un colocviu de eel mult 2
ore asupra lucrarilor candidatului §i asupra principiilor generale ale disciplinei respective.
7. Notarea probelor, atat la examenul de catedra, cat §i la eel de conterlnta, se face cu
cifre dela 1-20, dupa fiecare proba. Fiecare membru din comisie da nota in scris prezentata
presedlntelui. Notele predate se tree toate in procesul-verbal al zilei. Nu se poate reveni
asupra notelor predate §i trecute la procesul-verbal respectiv.
Media primei probe este eliminatorie, daca este mai mica de 16.
Media generala de admitere este tot 16.
Comisia proclarna reuslt pe candidatul care a obtinut media cea mai mare.
8. Dosarul concursului este trimis dupa inchiderea lucrarilor rectoratului, care ii supune
Senatului in vederea aplicarli dlspozltiunllor art. 27, al. 8 al prezentei legi. Daca Senatul nu se
pronunta in termen de eel mult 30 zile dela depunerea dosarului la Rectorat, Ministerul acorda
un termen de 40 zile ca sa se pronunte in interiorul acestui termen. Membrii Senatului §i ai
Consiliului respectiv sunt obliqati sa ia parte la lucrari, in caz contrariu putand fi sanctionatl
pentru refuz de serviciu. Daca nici in termenul de 40 zile mai sus prevazut, Senatul nu se
pronunta, Ministerul face singur verificarea lucrarilor din punct de vedere al formelor §i eticei
academice pe baza dosarului cerut dela Senat.
Numai dupa proclamarea rezultatului §i trimiterea dosarului la Rectorat, Comisia se
considera disolvata.
Art. 66 - Ministerul nurneste pe candidatul reusit la concurs.
Candidatul reusit la concursul de catedra este numit profesor titular, prin decret, la
propunerea ministerului, daca a obtlnut o medie de eel putin 19, sau profesor agregat prin
decizie, daca a obtinut o medie mai mica de 19.
Candidatul la conferinta este numit conferentiar cu titlul definitiv, prin decret, la
propunerea ministrului sau cu titlul provizoriu prin decizie, dupa normele aliniatului precedent.
Art. 67 - Daca nici unul din candidati prezenti la concursul de catedra respectiv de conferinta.
nu a intrunit media de admitere, Consiliul profesoral nu poate cere o noua publicare decat eel
mai de vreme dupa un an dela incheierea primului concurs.
Art. 68 - Profesorul agregat poate fi titularizat, dupa un stagiu de eel putin 3 ani, pe baza
raportului unui profesor de specialitate identica sau strict inrudita, indicat de Consiliul
profesoral. Formalitatile urmeaza cursul aratat la art. 65, punctul 8. Titularizarea se face prin
decret, la propunerea ministerului in eel mult 15 zile dela primirea dosarului.
Conferentiarul provizoriu poate fi titularizat in acelea§i conditiuni ca §i profesorul

319
agregat, cu deosebirea ca, in cazul conferentlarilor atasatlprofesorul pe langa a carul catedra
se afla atasat conferentlarul, este, de drept raportor. In caz de contestare, din partea
conterentlarulul, se va alatura profesorului respectiv al doilea profesor titular din aceeasi
specialitate sau de specialitate strict lnrudlta, indicat de consiliul profesoral, dintre profesorii
facultatii respective ori ai unei facultatl inrudite sau similare.
0 noua cerere de titularizare ca profesor, respectiv conferentlar, se poate face numai
dupa alti trei ani.
Art. 69 - Chernarlle, precum !?i numirile pe baza de concurs se fac pe data de 1 Octomvrie a
anulul universitar urrnator, daca tucrarile respective nu s'au terminat inainte de 1 Martie a
anului universitar in curs.
Se excepteaza cazurile in care cei transteratt ori nurnlti sunt suplinitori catedrei sau
conferentlarl la care au fest transferatl ori nurnltl.
Art. 70 - Ministerul are dreptul sa refuze documentat o transferare sau o numire pentru motive
de natura etica sau de ordine publlca. In cazul constatarf de catre Minister a unor vitii de
forrna nerelevate de Senat (Consiliul comun), ministerul va trimite acestuia dosarul pentru o
noua cercetare. Daca Senatul (Consiliul comun) rarnane la primul punct de vedere, ministerul
va hotart dupa consultarea Consiliului Superior Juridic al Statului.
in cazul cand Senatul (Consiliul comun), respinge chemarea sau cere anularea
lucrarilor pentru vitii de torma, ministerul, daca nu este de acord cu motivele invocate de
Senat (respectiv Consiliul comun), trimite dosarul cu observatlile sale, Senatului (respectiv
Consiliul comun), care, unit cu Consiliul profesoral respectiv, va cerceta din nou chestiunea
pendinte. Hotararea se la cu majoritate absoluta a totalitatli profesorilor in functiune, tacand
parte din Consiliul profesoral respectiv din Senatul Univershar (respectiv Consiliul comun). In
caz de paritate de voturi, hotaraste ministrul.

§ e) Recrutarea corpului didactic alutator

Art. 71 - Personalul didactic aiutator din invatamantul superior este numit, inainte ~i pastrat in
functiune, pe termen limitat, in condltiile ~i cu excepfflle indicate de articolele ce urmeaza.
Art. 72 - Preparatorii sunt nurniti llcennatl, iar la facultatile de medlclna urnana sau de
rnedlclna veterinara dintre studentii cu eel putin 4 ani de studii.
Cand un post de preparator devine vacant, Consiliul profesoral, decide daca postul se
rnentlne sau se transforma.
Daca postul este pastrat, ocuparea lui se face la cererea profesorului catedrei, prin
concurs, dupa urrnatoarea procedura:
Decanul e obligat sa publice vacanta postului in eel mult 10 zile.
Candldatii i~i inalnteaza cererile decanatului in eel mult 20 zile dela publicarea
vacantei.
Concursul se tine in fata unei comisii forrnata din trei profesori titulari, profesori agregati
sau conterentiarl ale~i de Consiliul profesoral. Comisia este prezidata de profesorul catedrei,
unde s'a ivit vacanta. Concursul consta dintr'un colocviu public asupra principiilor
fundamentale ale disciplinei respective ~i asupra principalelor opere ~i idei ale profesorului
catedrei.
Notarea raspunsurllor se face de catre fiecare din membrii comisiei cu cifre dela 1-20.
Notele se tree intr'un proces verbal.
Candidatul care a obtlnut nota cea mai mare, dar nu mai mica de 16, este propus
pentru numire.
Numirea se face pe termen de 3 ani ~i poate fi prelungita eel mult de 2 ori daca
preparatorul are activitate ~tiintifica ~i didactica apreclata de profesor ~i de Consiliul
profesoral, Pentru a doua prelungire la Facultatea de Medicina urnana ~i Medicina veterinara,
preparatorul trebuie sa-~i fi trecut doctoratul.
Dupa trecerea acestor termene, preparatorii pot fi transferatl in conditiunlle ~i la
institutiile de Stat, indicate in art. 75 al prezentei legi, insa in urma asistentilor.
Art. 73 - La ivirea unui Ice vacant de asistent, Consiliul profesoral discuta, la propunerea
titularului catedrei, respectiv a profesorului agregat, sau a profesorului suplinitor, pastrarea,
transformarea in post de ~ef de lucrari, stramutarea sau desfiintarea postului.
Daca se hotara~te pastrarea postului, se procedeaza la ocuparea lui, conform

320
articolului precedent cu deosebirea ca proba orala e completata cu o lucrare practlca din
domeniul disciplinei respective.
Pentru a fi numit asistent, candidatul trebue sa alba eel putin titlul de licentlat. La
Facultatile de Drept, de Medicina umana §i de Medicina veterinara, cu exceptia catedrelor de
Fiziologie, Fizlca rnedicala, Chimie generala §i Chimie bloloqlca, Zoologie §i Parazitologie,
este obligator titlul de doctor.
Nu pot fi nurniti aslstentil candldatli lnrudltl cu profesorul pana la al treilea grad §i nici
afinii pana la acelasi grad.
Art. 74 - Dupa un stagiu de eel putln 5 ani, asistentul poate cere prin decanat, reconfirmarea
in functame pe un numar de ani, care adaugati la cei servlti sa nu depaseasca 1 O ani dela
numirea ca asistent. Asistentul numit pe baza titlului de licenta, nu poate beneficia de
reconfimare in functiune, daca in rastlrnp nu a obtinut doctoratul.
in termenul . cerut pentru reconfirmare se calculeaza §i anii servltl ca preparator
prelungit in functiune,
Cererea trebue sa fie tnsotita de un raport motivat al profesorului, care este obligat sa
refere, favorabil sau nefavorabil asupra actlvltatli §tiintifice, didactice §i administrative a
asistentului. Ea este supusa dezbaterii §i votului Consiliului. Respingerea cererii atrage
punerea asistentului in disponibilitate.
Dosarul este inaintat Ministerului, in vederea reconflrrnarli sau a punerii in
disponibilitate.
Art. 75 - Aslstentil recontlrrnati pot fi transterati la cererea proprie sau la cererea rnotlvata a
profesorului catedrei, in alte lnstltufll de Stat, in posturi echivalente §i anume:
a) Aslstenti dela Facultatlle de Teologie, Litere §i li)tiinte, in Ministerul Culturii
Natlonale §i al Cultelor sau in tnvatamantul secundar;
b) Aslstentil dela Facultatile de Drept, in functluni administrative sau ca avocati
publici in Ministerul Justltiei sau Ministerul Afacerilor lnterne;
c) Aslstentil Facultatll de Medicina §i Farmacie, in serviciile Ministerului Sanatatii sau
ca medici in diferite servicii de Stat.
in toate cazurile, transferartle se fac cu precadere §i fara obliqatia examenelor cerute
pentru intrarea in functiuni publice.
Cererea, adresata decanului este supusa discutiei Consiliului §i trlrnlsa, cu motivare,
Ministerului Culturii Nationale prin Rectorat dupa ce intai a fost supusa aprobaril Senatului.
Transferarea se face de catre Minister, cu titlul definitiv §i cu drepturi castiqate, in ce
priveste salarizarea. Ea este obligatorie §i se execute - cu exceptia aratata la articolul urrnator
- numai la data cand transferatul poate ocupa efectiv noua functiune.
Aslstentii care tree in invatamantul secundar trebue sa posede, pe langa licenta in
specialitatea catedrei ce urrneaza sa o ocupe §i un certificat ca au facut tucrarlle §i practica
pedagogica ceruta de legea invatamantului secundar. Ei sunt tnscrisl in fruntea tabloului de
capacitate pentru profesorii secundari §i rarnan tnscrlsl in ordinea mediei din certificatul de
practica pedagogica pana sunt transferatl.
Personalul didactic ajutator poate fi transferat oricand in alt post similar, in acelea§i sau in
alt centru de invatamant superior. Pe langa consimtamantul scris a celui transferat se cere, in
acest caz, consimtamantul directorilor respectivi de laborator, seminar sau institutie §i avizul
Consiliului profesoral. Transferarea cu post cu tot nu se admite in timpul anului bugetar in curs.
Asistentii reconfirmati dela Facultatile de drept, asistentii de clinica din facultatile de
medicina umana §i asistentii farmaci§ti dela Facultatea de farmacie, nu pot ramane in corpul
didactic ajutator mai mult de 10 ani dela numirea lor in functiune.
Dupa trecerea termenului de 10 ani, transferarea potrivit art. 75 al prezentei legi, devine
executorie, Ministerul Culturii Nationale §i Ministerele indicate in art. 75 vor stabili de acord
numarul locurilor rezervate asistentilor transferati.
Art. 76 - Membrii corpului didactic ajutator apartinand unei clinici, inceteaza de a mai
functiona in invatamant, daca au mai mult de 1 O ani vechime in invatamant §i daca sunt
medici primari in alt serviciul decat eel ata§at catedrei.
Art. 77 - Asistentii reconfirmati necuprin§i in alin. 1 al articolului precedent pot cere definitivarea
dupa un stagiu de 1 O ani in functiunea de asistent daca au lucrari in specialitatea catedrei.
Cererea adresata decanului, e trimisa spre cercetare §i referire, in termen de eel mult

321
30 zile dela depunerea ei, unei comisii forrnata din profesorul catedrei §i 2 profesori titulari,
profesori aqreqatl, sau conferentlari definitivi de aceeasl specialitate sau, in lipsa de
specialitate lnrudlta, din centrul universitar respectiv alesl de Consiliul profesoral.
In eel mult 15 zile, Comisia depune raportul la decanat cu concluzia sa se procedeze la
examenul de definitivare sau, daca este cazul, sa fie arnanat cu eel mult un an.
Examenul se tine in fata Comisiei §i este public. El consta din 2 probe:
a) Un colocviu asupra lucrarilor §tiin\ifice ale candidatului;
b) O proba practica asupra unui subiect tras la sortl de candidatl, dintr'o lista de 9
subiecte propuse, cate 3 de fiecare membru al comisiei.
Notarea probelor se face ca la concursul de profesori §i conferenflari, potrivit art. 65.
Dosarul examenului este inaintat, imediat dupa incheierea lul, decanulul, care ii supune
Consiliului profesoral pentru aviz. Avizul este supus desbaterii Senatului in vederea verlficarll
formelor.
In eel mult 15 zile dela primire, Senatul trebue sa se pronunte ~i sa trimlta cu avizul sau,
ministerului intreg dosarul. Numirile se fac prin decret la propunerea ministrului culturii nationale.
Daca rezultatul primului examen nu este favorabil, asistentul se poate prezenta la al
doilea examen, dupa un an. In caz de nereuslta la a doua prezentare, se aplica art. 75.
Asistentii cu doctorat, care provin din invatamantul secundar §i sunt definitivatl in acest
invatamant, i§i pastreaza acest titlu la numirea lor ce asistenti in invatamantul superior.
Art. 78 - l;)efii de lucrarl, la catedrele cu laboratoare sau lectorii la catedre de limbi moderne,
sunt recrutati de preterinta dintre aslstentii definitivi sau dintre asistentli recontirmatl, atasati
catedrei unde s'a ivi un loc vacant de sef de tucrarl, respectiv lector. Inaintarea se face in
cazul alegerii unui asistent, pe baza raportului motivat al titularului §i al votului Consiliului
profesoral, compus din profesorii titulari §i agregati. Dosarul, Insotlt de avizul Senatului, este
inaintat ministerului pentru implinirea formelor de nu mire cu titlul definitiv, prin decret.
Art. 79 - Daca recrutarea §efilor de lucrarl sau a lectorilor nu se poate face dintre aslstenti,
potrivit artlcolului precedent, decanul publica, la cererea profesorului, concurs pentru
ocuparea locului vacant de §ef de lucrari sau lector, Daca in termen de 15 zile, decanul nu
publica vacanta postului, acesta se va face de catre minister.
Se pot inscrie la acest concurs, doctorii in specialitatea catedrei, fara escluderea
asistentilor cu acest titlu.
Termenul de inscriere este de eel mult 15 zile dela data publlcarll vacantei.
Candldatli sunt examlnaf de catre o comisie formata din profesorul catedrei §i 2
profesori titulari sau profesori agrega\i, alesi de Consiliul profesoral.
Comisia lucreaza sub presedlntla profesorului catedrei.
Candldatli vor trece urrnatoarele probe:
a) Un colocviu de eel mult un ceas, asupra lucrarilor candidatului §i asupra metodei
disciplinei catedrei;
b) Una sau doua probe de laborator, respectiv lnterpretari de texte.
Notarea probelor se face potrivit normelor aratate in art. 65, punctul 7, cu exceptia ca
prima proba a concursului pentru ocuparea postului de §ef de lucrari sau lector, nu este
eliminatorie.
Numirea se face de catre minister, cu titlul provizoriu, prin decizie, pe baza dosarului
inaintat de catre comisie, prin decanat, dupa luarea avizului Consiliul profesoral.
Art. 80 - Numirea lectorilor straini se face de catre minister, prin contract, pe baza raportului
motivat al profesorului catedrei, inaintat prin Rectorat, dupa ce mai intai a fast supus
desbaterii §i votului Consiliul profesoral.
Art. 81 - Definitivarea §efului de lucrarl, respectiv a lectorului, se poate face dupa un stagiu de
eel putin 3 ani, pe baza raportului comisiei forrnata din 3 profesori, inclusiv profesorul catedrei
asupra activita\ii !jitiin\ifice, didactice §i de organizator a candidatului. Raportul este supus §i
votului Consiliul profesoral ~i apoi inaintat, prin rectorat §i cu avizul Senatului, ministerului, in
vederea definitivarii, prin decret.
Art. 82 - Asisten\ii ~i §efii de lucrari definitivi sunt supu§i revizuirii, conform dispozitiilor art. 57
al prezentei legi, din 5 in 5 ani, incepand dela numirea lor in func\iune. In caz de aviz
nefavorabil, in afara sanc\iunilor prevazute in art. 57, Ii se poate aplica acestora §i
dispozi\iunile art. 75 al prezentei legi.

322
 § f) Suplinirea ~i concedii

Art. 85 - Suplinirea, in caz de concediu legal aprobat, se face nelntarzlat la cererea

profesorului.
Pentru suplinirea de eel mult 30 zile, aprobarea suplinitorului este data de catre decan,
pentru eel mult 3 luni de catre rector, pentru mai mult de 3 luni de catre minister.
Art. 84 - Suplinirea unei catedre vacante se aproba de catre minister, pe baza avizului
Consiliului profesoral.
Pot fi recornandatl suplinitori, speclallsti in disciplina catedrei !ii in lipsa, speclallsti in
discipline inrudite. Ordinea de preferlnta este urrnatoarea: profesor titular, profesor agregat,
conferentlar, sef de lucrari cu eel putin 3 ani de vechime, aslstenti cu titlul de doctor, respectiv
inginer sau arhitect !ii eel putln 5 ani activitate !itiintifica in specialitatea catedrei, persoane din
afara cadrelor didactice, avand titlul de doctor, !ii eel putin 2 ani activitate !itiintifica in
specialitatea catedrei.
Aceasta ordine este obligatorie, nerespectarea ei, fara motivare scrisa a Consiliului
profesoral, atraqand refuzul conflrmaril de catre minister, care poate respinge numirea !ii
pentru motive de ordin etic.
Profesorii titulari !ii profesorii agregati nu pot suplini o catedra in alt oras decat acela
unde Ii se afla catedra lor proprie.
Nimeni nu poate suplini aceeasl catedra sau contennta vacanta, mai mult de 2 ani. Se
poate admite eel mult prelungirea de un an cu avizul Consiliului profesoral, !ii numai dupa
indeplinirea condltiunllor indicate de art. 12, alin. 7.
Art. 85 - Suplinirea conferintelor se hotaraste la propunerea profesorului respectiv sau a
decanului, de catre Consiliul profesoral care urmeaza ordinea de preferlnta indicat la
suplinirea catedrelor, tnsa adaptata postului vacant, in sensul ca nimeni nu poate suplini un
post inferior gradului sau,
Posturile de personal didactic aiutator pot fi suplinite cu avizul Consiliului profesoral.
Suplinirea nu poate depa!ii un an, afara de cazurile de forta maiora ca: mobilizare, razbolu sau
cand, titularul este in concediu.
Art. 86 - Cand are o functiune in tnvatarnant, suplinitorul prirneste 30 la suta din salariul initial
al postului suplinit !ii 20 la suta din salariul sau propriu, indiferent daca postul suplinit este
vacant sau ocupat de un titular in concediu. Suplinitorul i!ii poate continua insa activitatea la
postul sau propriu dela care primeste, in acest caz, salariul intreg, pe langa 80 la suta din
salariu postului suplinit.
Conterentiarul numit profesor, poate, cu avizul favorabil al Consiliului profesoral, sa
continue a suplini in continuare fosta sa conferinta, pana la 1 lulie a anului scolar curent, in
cazul cand a functlonat la conterinta eel putin trei luni in anul respectiv.
Art. 87 - Nici un membru al Corpului didactic de invatamant superior, indiferent de funcfiunea
pe care o exerclta in Stat, nu poate lipsi dela serviciu fara concediul acordat pe baza unei
cererii scrise de catre autoritatea indreptatita sa i-1 aprobe.
$eful direct poate acorda concediul de eel mult 7 zile; decanul, de eel mult o luna:
Rectorul de eel mult 3 luni. Concediile mai mari de 3 luni, se aproba de minister. Toate cererile
de concedii se tnalnteaza pe cale ierarhlca. Nu se pot inainta cereri direct la minister, nici
direct la rectorat.
Cererile de concediu trebuesc motivate: pentru boala, cercetari stlintiflce sau lnsarclnarl
oficiale in tara sau strainatate, forta rnajora, cursuri la alte unlversltaf in tara sau stralnatate,
aprobate de minister, concediu de studii cincinale.
Cu incepere dela promulgarea acestei legi, concediile nu vor mai depasl un interval mai
mare de 4 ani consecutivi sau un total de 8 ani, cand ele sunt facute in mod discontinuu.
Cei ce se vor gasi in viitor intr'o asemenea sltuatie, vor fi conslderaf ca dernlslonati,
sau vor fi penslonaf din oficiu.
Dlspozltlunile al. 4 !ii 5 ale prezentului articol nu se aplica concediilor cerute pentru
exercitarea urmatoarelor functiuni: Mini!itri secretari de Stat, Mini!itri subsecretari de Stat,
secretari Generali, Directorul Tnvatamantului Superior, sau pentru executarea unei misiuni de
Stat in strainatate.
Ace!itia sunt considerati in concediu din oficiu. Ei i!ii pot tine cursuri, lucrari sau pot

323
participa la Consiliile profesorale chiar daca au concediu aprobat.
Aceste dispozltlunl au caracter interpretativ.
Dispozitiunlle al. 4 §i 5 ale prezentului articol nu se apllca nici concediilor de boala sau
pentru cazuri de forta malora, nici concediilor pentru exercitarea functiuni de director al
$coalei Romane in strainatate, sau trimis chiar temporar la aceasta scoala.
Aceleasi dispozltiunl nu se aplica nici concediilor pentru exercitarea misiunilor de Stat
in tara sau pentru cercetari stilntlflce, daca asemenea concedii nu depasesc in curs de un an,
un total de 3 luni, diferenta din fiecare an socotindu-se insa in termenele stabilite de al. 4 al
acestui articol.
Decanatele sunt obligate sa tina o evidenta a concediilor flecarul membru al corpului
didactic universitar.
Art. 88 - Persoana atlata in concediu prlrneste 20% din salariu §i gradatiile in afara
urmatoarelor cazuri:
a) Concediu de boala: in acest caz se plateste salariul intreg cu gradatiile §i accesoriile
tnca trei luni §i apoi 20% §i gradatiile pana la limita legala a concediului, adlca 2 ani, cu
exceptia cazurilor prevazute de legile speciale;
b) Directorii :;>coalelor Romane din Paris §i Roma, pe tot timpul prezentei lor la :;>colile
respective, §i profesorii aflati in misiuni didactice sau §tiintifice in strainatate, sau in tara,
partlclpari la congrese, explorari §i cercetari stllntiflce, studii de pertectlonare, pe durata eel
mult de un an: salariul intreg.
Plata suplinitorilor, in cazurile prevazute la al. a §i b, ale acestui articol se va face de
catre minister dintr'un fond special prevazut in buget.

§ g) Punerea in retragere

Art. 89 - Profesorii titulari, sunt pusl in retragere la 65 ani, profesorii aqreqati §i conferentlari la
62 ani, §efii de lucrari §i lectorii la 60 de ani, §i aslstentli la 57 ani, indiferent, la toate gradele,
de nurnarul anilor servlti la Stat.
Ministrul apreciind valoarea §i utilitatea unui profesor poate prelungi, cu avizul conform
al Senatului respectiv rnentlnerea in functiune a profesorului titular cu eel mult Inca 2 ani peste
limita de varsta ceruta de prezenta lege. Prelungirea se va face prin decret.
Profesorii titulari, membri activi ai Academiei Romane care sunt §i membrii ai eel puttn
unei Academii stralne sau doctori honoris-causa, dela o universitate straina, sunt prelunqiti in
functiune, de drept, §i cu toate atrlbutille profesorului activ pana la 67 ani. Dupa aceasta
varsta ministerul poate prelungi mentlnerea lor in functiune, cu eel mult tnca 3 ani, daca
Senatul respectiv a admis sau propus aceasta prelungire.
Cei care au Tmplinit 35 ani de serviciu la Stat, Tnaintea atingerii varstel de pensionare,
pot insa cere scoaterea la pensie conform legii generale a pensiilor. Membrii corpului didactic
ajunsl la varsta de punere in retragere dupa 1 lanuarie a anului scolar in curs, continua sa
functloneze la postul lor pana la sfar§itul anului scolar in curs bucurandu-se de toate drepturile
unui membru activ al corpului didactic de invatamant superior. In acest caz data efectiva a
punerii in retragere este 1 Octomvrie a anului scolar in curs.
Art. 90 - Formele pentru aplicarea aliniatelor 2 §i 3 ale articolului precedent se indeplinesc cu
9 luni inainte de prezentarea cazului respectiv. Cu 6 luni inaintea ivirii vacantel, prin punerea
in retragere, se vor implini formele pentru ocuparea locului vacant.
Art. 91 - Daca un membru al corpului didactic universitar a devenit inapt pentru serviciu din
cauza unei boale sau infirmitati morale sau fizice, cazul va fi deferit de catre Decan,
Rectoratului, care ii va supune unei comisii, compusa dintr'un delegat al facultatii respective §i
din 2 profesori dela facultatea de medicina, sau, in lipsa, din 3 medici oficiali ai Ministerului
Culturii Nationale. Dosarul e inaintat ministerului dupa luarea avizului Senatului. Ministerul
decide pensionarea din oficiu, daca aceasta este avizul Comisiei §i Senatului.
Ministerul poate sa ceara din oficiu, deschiderea procedurii pentru inaptitudine in serviciu.
Art. 92 - Profesorii in retragere poarta titlul de profesori onorari; sunt scutiti de toate obligatiile
profesorale, dar au anumite drepturi §i pot indeplini, cu asentimentul Senatului, §i dupa
propunerea Consiliului profesoral, unele insarcinari daca consimt sa le accepte.
a) Dreptul de a continua Tn institutia ce a condus, sau in alte institute §i laboratoare

324
 ale lnstitutlel unde a funcnonat, cercetarile proprii;
b) Dreptul de a tine cursuri libere neretribuite, in specialitatea §i in universitatea sa;
c) De a fi ales sau numit de catre autorltatile universitare sau de catre minister,
presedinte §i membrii in jurii de judecata, comisiile oficiilor universitare, tehnice §i
consultative, potrivit prevederilor acestei legi.

§ h) intregirea pensiilor

Casa centrals pentru intregirea pensiilor membrilor corpului didactic al inva1amantului

superior
Art. 93 - Membrii corpului didactic din intreg inva1amantul superior, care la data punerii in
retragere, au o vechime de 35 de ani in servicii publice, cat §i cei care au grada1ii, au dreptul
la Tntregirea pensiei pana la cuantumul salariului ce primesc colegii lor activi din aceeasl
categorie cu aceeasi vechime §i din acelasi centru.
Acei care, la data punerii in retragere, au eel putin 30 de ani de serviciu, sau 5 grada1ii,
au dreptul la tntretinea pensiei cu o cota egala sumei acordata drept completare celor din
aceeasl categorie §i centru universitar, pu§i in retragere dupa 35 ani serviciu.
Un statut elaborat de rectorii Universltatli, Politehnicelor, Academiilor de Tnalte Studii
Comerciale §i lndustriale §i directori ~coalelor Superioare speciale din tara, va organiza
aceasta Casa, §i va indica modalltatile stranqerll §i admlrnstrarii fondului necesar; o cota de
eel mult 50% din taxele de examen §i de diploma, 20% din taxele de inscriere, donatiuni
benevole, o contributie personala lunara de 2% din salariu, 25% din venitul timbrelor de
inva1amant superior, daca acestea sunt permise de o lege speciala.
Tot in statutul Casei var fi aratate §i drepturile membrilor §i vaduvelor in raport cu
vechimea fiecarula ca membru al Casei.
Pana la promulgarea statului Casei, vaduvele cu drept de pensie, var primi 25% din
diferenJa.
In eel mult 3 ani dela promulgarea acestei legi, Casa de intregire a pensiilor trebue sa
intre in functlune, pana atunci aplicandu-se tnca actualele norme in aceasta materie.
La lichidarea actualului sistem legal, fondul existent la toate lnstltutiile de inva1amant
superior va fi trecut lmpreuna cu intreaga arhlva, Casei Centrale de intregire a pensiei
Corpului didactic din inva1amantul superior.

SECTIA 111-a
Personalul administrativ, tehnic ~i de serviciu

§ a) Personalul administrativ

Art. 94 - Personalul administrativ din inva1amantul superior este eel prevazut de Codul
Functlonarilor publici cu aceleasl conditiuni generale de admisibilitate, indatoriri §i drepturi.
Propunerile de numiri, tnaintarl §i revocari in posturi administrative se fac de catre
comisiile consultative care indeplinesc rolul de comisii de lnaintari §i numiri.
Functiile administrative nu pot fi ocupate sub nici un motiv de personalul didactic, cu
excep1~a postului de director de oficiu §i de secretar de institut.
In posturile de secretari de lnstitutie sau de administrator, nu pot fi numi1i decat cei care
au titlul de doctor, licentlat sau diploma, sau scoli echivalente, respectandu-se intocmai
condltiunile impuse de Codul functionarllor publici.
Secretarii sau administratorii de lnstitutli var fi nurniti Incepand cu gradul de prim-
secretar sau administrator principal, iar cellalti functlonari var inainta pana la aceste din urma
grade. Nimeni nu va putea fi trecut in alte administratiunl publice decat dupa un stagiu de eel
putln 10 ani in functlune. Inalntarile se var face pe lac, dela grad la grad §i dela clasa la clasa.
Prim secretarii facultatilor nu var fi tnsa tnaintati pe lac, sub nici un motiv, secretari generali
decat dupa o trecere de eel putln 10 ani dela obtinerea gradului de secretar principal, daca
indeplinesc conditiunlle de studii cerute de Codul functionarilor publici, §i daca au dovedit
activitate §i merite cu totul excep1ionale; constatate in prealabil de o comisiune numita de

325
consiliul profesoral al facultatil respective la propunerea rnotivata a decanului.
Personalul administrativ dela laboratoare, seminarii sau institute, va fi numit, avansat §i
revocat dupa cererea directorului respectiv §i tncuvltntarea comisiei administrative respective;
cu pastrarea intocmai acelorasi dlspozltiunl ca §i la cellalti functlonari.
Numirile, indatoririle §i revocarile functlonarllor administrativi se var face in conformitate
cu Codul functlonarilor publici §i var fi comunicate ministerului pentru indeplinirea formalitatllor
legale prin decizie sau decret regal, dupa gradul functionarului.
Salarizarea acestor functlonari se va face tot conform Codului functionarilor publici.
Art. 95 - Comisia de disciplina pentru personalul administrativ din serviciul rectoratelor se
compune din rector §i 3 membri deleqati de Senat.
Comisia de disclplina pentru personalul administrativ al facultatilor se compune din
decan §i 2 membri deleqati de consiliu.
Toate aceste comisiuni var lucra §i hotarl conform dlspozltlunilor din Codul
functionarllor publici.

§ b) Personalul tehnic ~i de serviciu

Art. 96 - Personalul tehnic §i de specialitate se recruteaza dintre absolventii scoalelor

speciale, tehnice sau dintre persoanele care au certificate de practlca in ateliere
corespunzatoare lnsarcinarii ce urmeaza sa Ii se dea in laboratoarele, clinicile, institutele,
gradinile botanice ale facultatilor.
Numirea §i revocarea acestora se face in conformitate cu Codul functlonarilor publici,
de catre rector, respectiv decan, in urma raportului sefllor ierarhici dlrecti.
Art. 97 - Personalul de serviciu este format din oameni de serviciu §i din laborantl.
Oamenii de serviciu trebuie sa alba eel putin 4 clase primare, iar laboranni, in plus o
scoata de laboranfl, sau pana la organizarea acestor scoale pe sectii de specialitate, un
certificat din partea directorului unde au facut practica eel putln un an.
Art. 98 - Personalul de serviciu al rectoratelor se nurneste §i se revoca de rector.
Personalul de serviciu al facultatilor se nurneste §i se revoca de decan.

CAPITOLUL Ill
Organizarea cursurilor ~i lucrarllor, Cadrele didactice: cadre ~i conferinte,
posturi de personal didactic alutator '

Universitati
§ 1. Organizarea cursurilor ~i lucrarllor

Art. 99 - Pregatirea studentllor se face prin cursuri, lucrarl de seminar, laborator, clinlca,
muzee, excursii.
Cursurile au ca scop:
a) Orientarea studentilor in obiectul, metoda §i bibliografia disciplinei catedrei;
b) Asimilarea cunostintelor fundamentale necesare viitorilor profeslonlstl;
c) Adanclrea eventuala a unor capitole sau probleme speciale de un interes superior,
de un interes deosebit al epocii sau care intati§eaza preocuparea ori contributla personala a
profesorului.
Art. 100 - Profesorii §i conferentiarll sunt datori sa predea efectiv, flecarel serii de studentl,
materia intreaga cuprinsa la punctele a §i b ale acestui articol.
Programa surnara a cursurilor §i orariul sunt fixate in consiliul profesoral §i anuntate in
luna lunie sau eel mult lulie pentru anul universitar urrnator.
Lucrarlle de seminar urmaresc acelasi scop ca §i cursurile dela catedra, tnsa pe calea
contrlbutiel directe a studentilor.
l.ucrarile practice de laborator, cltnlca, muzeu, gradina botanlca, excursiile, urmaresc
asimilarea cunostintelor §i metodei §i metodei de cunoastere prin experlenta §i observarea
asupra materiilor care formeaza obiectul disciplinei respective.
Adancirea capitolelor sau problemelor speciale se face atat prin cursuri §i lucrari la

326
catedre, cat §i prin activitatea §tiintifica §i didactica organizate in cadrul institutelor de cercetari
anexate catedrelor sau grupelor de catedre.
Art. 101 - lnstitutele universitare de cercetari §tiintifice urrnaresc formarea speclallstilor
(doctori in specialitate) §i promovarea cercetarllor §tiintifice.
Membrii unui institut universitar de cercetari sunt, in afara de profesorul catedrei, care-i
§i director de drept al institutului:
a) Conterentlartl §i personaluldidactic alutator;
b) Doctoranzii;
c) Doctorii in specialitate, care urmaresc problemele stlintlflce personale sau se
angajeaza sa colaborezela cercetari colective de institut, precum §i alte persoane
care se ocupa in chip notoriu, de problemelelnstitutului;
d) ~efii de sectie. Atrlbutiile acestora vor fi fixate prin regulament; ei nefacand parte
din personalul didactic atasat catedrei. Ei sunt asirnilatlin salariu, cu conterentlaril
universitari §i sunt recrutaf de preferinta, pe baza recomandaril directorului
lnstitutulul respectiv;dintre §efii de lucrari definitivi;
Frecventa la sedintele institutului §i participarea la lucrarlle lui sunt obligatorii pentru
directori, conterentlari,personalaiutator §i doctoranzi.
Directorulare obllqatla orqanlzariiactlvltatil in institut §i a flxarll problemelorde studiat.
Fondurile necesare tnzestrarli §i cercetarilor de institut sunt puse la dispozitle in
rnasura poslbllitatllor, de catre rectorat, minister sau donatori din afara unlversltatii pe baze
raportului motivat al directorului institutului.
Acolo unde este posibil, mai multe laboratoare se pot uni intr'un singur institut
universitar de cercetarl. in acest caz organizarea §i modul de functionare al institutului vor
trebui aprobate de Senat.
Directorul institutului poate organiza, cu aprobarea Consiliului profesoral §i cu ajutorul
personalului didactic universitar, cicluri de conferinte rezervate doctoranzilor §i doctorilor in
specialitate.
Tot sub egida institutelor universitare de cercetari se pot tine colocvii lunare cu
profesorii de specialitate din tnvatarnantulsecundar.
Art. 102 - Cursurile§i lucrarilesunt grupateinlauntrulfacultatllorpe sectli. Studentiiunei sectii pot
urmalnsa cursuri§i lucraride completareacunostintelor§i la alte sectllsau chiar la alte facultatl.
Durata cursurilor pentru flecare disclpllna princlpala sau secundara, numarut
examenelorobligatorii §i modul de grupare al disciplinelorde urmat, principalesau secundare,
vor fi determinatede regulamentulflecarel facultatl.
Acest regulament, va fi supus dlscutlei Consiliului profesoral §i Senatului §i va fi
aprobat de minister.
Art. 103 - Cursurile §i lucrarile la materiile secundare, cursuri §i lucrari introductive sau de
orientare generala, pot fi tncredintate de catre Consiliul profesoral, conterentlarilor,iar in lipsa
acestora, sefllor de lucrarl sau aslstentllor definitivi. Profesorul catedrei este obligat sa
indrumeze §i sa controlezeaceste cursuri §i lucrari,
Cursurile §i lucrarile practice comune mai multor facultatl vor fi reglementate de
consiliile profesorale a facultatilor respective, intrunite sub presedintia rectorului. Consiliile
profesoralepot delega, in acest scop, numai o parte din profesorii respectivi.
Rectorul §i Senatul Universitar vor mai organiza cicluri de conferlnte comune tuturor
studentiloravand de scop studiul problemeloractuale §i educatia cetateneasca§i practlca.
Programulacestor cursuri trebuleste aprobat de minister.
Art. 104 - Facultatile vor putea organiza prin regulamentul lor preqatlrea profeslonala a
studenfllor,care se consacra functiunilor publice §i functiunilor libere.
Organizarea pregatirii profesionale se va face cu deplina respectare a principiilor
acestei legi §i numai in directiile impuse de natura disciplinelor predate la facultatile
respective.
Art. 105 - Durata anuala a cursurilor §i lucrarilor universitareeste dela 1 Octomvrie pana la 1
lulie. Lunile Octomvrie§i lunie sunt consacratesesiunilor normale de examen §i inscrierilor.
Art. 106 - Orariul cursurilor §i lucrarilor este fixat la inceputul fiecarui an §Colar de catre
Consiliul profesoral pentru o singura facultate §i de catre decanii facultatilor, dupa luarea
avizului profesorilorrespectivi,in cazul cursurilor comune mai multor facultati.

327
Art. 107 - Consiliile profesorale pot invita pentru a tine cursuri sau lucrari speciale de eel mult
doua luni, profesorii dela alte universltati sau facultati din tara. Aceste invitatii nu se pot repeta
decat dupa eel putin 3 ani. Daca durate cursurilor depaseste doua saptarnanl, suplinitorii
profesorilor invitaf var fi platiti dintr'un fond special inscris in buget.
Profesorii invitati nu sunt conslderati in concediu ci in misiune didactlca.

§ 2. Cadrele didactice (catedre, conferlnte, posturi de personal didactic ~i ajutator)

Art. 108 - Catedrele §i conterintele se impart in:

a) Catedre §i conferinte comune tuturor facultatilor similare;
b) Catedre !;ii conferinte diferite putand varia ca numar §i obiect, dela o facultate la alta
facultate slrnilara.
Art. 109 - Catedrele §i conterlntele se pot transfera, transforma, desfilnta sau lnfllnta motivat,
numai prin lege !;ii numai in urma cererii forurilor competente universitare, prevazute in acest
articol. Este interzlsa transferarea, transformarea, desfiintarea sau lnfllntarea catedrelor sau
conferlntelor prin buget.
Acelea§i norme trebuesc respectate §i la schimbarea titulaturei catedrelor §i
conferlntelor.
Catedrele !jii conferintele dela punctul a, al articolului precedent se pot transforma,
desfiinta sau lnflinta numai cu avizul motivat al consiliului interuniversitar, dat in condltiile art.
24, al. 3 al prezentei legi.
Catedrele §i conterlntele dela punctul b al aceluiasl articol se pot transforma, desflinta,
sau tnflinta, numai cu avizul Consiliului facultatli respective luat cu 2/3 voturi din numarul
profesorilor titulari §i cu aprobarea Senatului.
Art. 110 - Transformarea unei conterinte in catedra se poate face cu pastrarea aceluiasl titlu
sau cu schimbarea intr'o titulatura lnrudlta. Daca conferlnta e vacanta, cererea de
transformare trebue facuta eu 2/3 voturi din numarul profesorilor titulari de catre Consiliul
profesoral al facultatll respective §i ratiflcata de Senat. Profesorii in concediu nu sunt socotif
in calculul votului daca sunt absenti.
Ministerul poate aproba sa'u refuza transformarea. in caz de refuz al ministerului §i
propunerea facultatll este anulata.
Daca confertnta e ocupata fie un titular atunci odata cu votarea transforrnarf ei in
catedra, va trebui votata !jii lnaltarea conferentiarulul la rangul de profesor titular sau profesor
agregat cu indeplinirea dlspozltlunilor art. 64 al prezentei legi, !jii cu 2/3 voturi din nurnarul
profesorilor titulari.
Mai inainte de a pune la vat avansarea conferentlarului in rangul de profesor, trebue sa
ceara aprobarea de principiu a ministerului pentru transformarea conferintel in catedra.
Conferentlarul numit profesor titular sau profesor agregat nu intra in functlune decat
dupa trecerea postului in buget.
Art. 111 - Transformarea unei conferlnte in catedra se poate face §i cu transferarea ei la alta
universitate respectiv politehnlca sau academia de inalte studii comerciale §i industriale. in
cazul acesta, votarea in condltlunile articolului precedent se va face de Consiliul facultatli,
carela va apartlne catedra. Propunerea trebue acceptata §i de Consiliul tacultatli de unde se
transfera conferinta.
inainte de 'savar§irea acestei operatit, e nevoie §i de consimtamantul conterentiarulul
titular, care ocupa conferinta transferata.
Ministerul i§i rezerva dreptul de a accepta sau respinge propunerea facultatii.
Numarul conferintelor transformate in catedre, nu poate fi mai mare de 3 pe an, pentru
intreaga tara.
Art. 112 - Posturile de personal didactic ajutator se transfera, transforma, desfiinteaza sau
infiinteaza prin buget la cererea Consiliului profesoral, dupa urmatoarele norme generale, insa
in limita posibilitatilor bugetare.
1. Dupa natura disciplinei la care sunt ata§ate.
a) la disciplinele teoretice, cate un asistent sau lector;
b) La disciplinele experimentale §i de observatie cate 2 pana la 5 asistenti, inclusiv cate
un §ef de lucrari, dupa o clasificare a disciplinelor facute de Consiliul interuniversitar.

328
 2. Dupa nurnarul studentilor.
a) La disciplinele teoretice cate un asistent, respectiv lector, in plus la peste 200
studentl, fara sa se poata depa~i in total 3 de fiecare disciplina.
b) La disciplinele experimentale, ~i de observatie, cate un asistent in plus la fiecare 20
pana 50 student', dupa natura disciplinei, fara sa se poata depasl plafonul de 1 o.

CAPITOLUL IV
studentl

SECTIA I-a
inscriere, frecventa. dlsclpllna
Art. 113 - inscrierile la unlversltatl, politehnice, academii de inalte studii comerciale ~i
industrials, scoala superloara de educatie flzlca ~i scoala de arhlvlstica, se tac pe baza
bacalaureatului teoretic ~i a unui examen de admitere.
inscrierile in academii de inalte studii comerciale ~i industrials se pot face ~i pe baza
bacalaureatului comercial.
La facultatlle de teologie, se pot inscrie ~i absolventil seminariilor complete de Stat.
Bacalaureafil comerciali ~i llcentiatl in academiile academii de inalte studii comerciale ~i
industrials se pot inscrie la facultatile de drept. Bacalaureatll comerciali var trece, in acest
seep, un examen special.
Llcentlatli in teologie, avand la baza absolvirea Seminarului, se pot inscrie la facultatile
de litere ~i de drept.
Absolventii scoalelor secundare sau a celor asimilate, din stralnatate, sunt lnscrisl numai
daca au obtinut echivalarea certificatelor sau diplomelor lor, cu diploma de bacalaureat rornanesc,
Echivalarea lor se face de catre Consiliul permanent din Ministerul Culturii Nationals.
Art. 114 - Numarul locurilor ~i proportia de studenf ~i students sunt fixate prin decizie
rninlsterlala pentru fiecare lnstltutle de lnvatamant superior ~i in conformitate cu nevoile de
incadrare in diferite ramuri de activitate, pe perioade de 10 ani.
Art. 115 - in scrierea studentllor mai varstnlci de 24 ani se face numai cu aprobarea
Consiliului profesoral ~i numai pentru cei care rnotiveaza tntarzlerea, var sa-~i completeze
titlul academic pentru inaintare in slujbe de Stat sau sa urmeze a doua facultate. Se
excepteaza studentii Inscrisl la doctorat sau doctorii care urmeaza o specialitate.
Art. 116 - Studentii sunt datori sa se inscrie la inceputul flecarui an, fie ca prornoveaza in anul
de studii urrnator, fie ca repeta, Nu se admite mai mult de o repetare a acelulasi an ~i nici o
lntarzlere la studii, care sa depaseasca jumatatea anilor obligatorii pentru obtlnerea normala a
llcentei, respectiv doctoratul la facultatlle de rnedlclna, titlul de inginer la politehnica, arhltectl
la Facultatea de aqrlcultura ~i absolvenni la scoalele superioare specials.
Se excepteaza doctoratul intemilor la Facultatea de rnedlcina urnana, cazurile de boala
grava ~i cele de forta rnalora dovedita ca: accidents grave, stagiul militar, concentrare, rasboiu,
Studentil care fiind tnscrisl regulat, nu au trecut toate examenele unui an in eel putln doi
ani de frecventa, sunt exrnatrlculatl. Ei se pot inscrie numai in anul I al aceluia~i sau a altei
facultati, respectiv academia sau ~coala superioara speciala, daca nu au depa~it limita de
varsta impusa de prezenta Lege.
Sunt exmatriculati, de asemenea studentii care fiind inscri~i la doctorat n'au frecventat
~edintele institutelor de cercetari respective, timp de doi ani consecutiv, sau nu au urmat
cursurile ~i lucrarile instituite in acest seep.
Art. 117 - Fiecarui student i se face, la inscriere, o fi~a sanitara ~i de situatia materiala, care
urmeaza sa fie completata in cursul primului an, ~i tinuta la curent de catre secretariat, cu
concursul Oficiului pentru studenti.
Art. 118 - Studentii se pot transfera dela o institutie la alta similara, chiar in timpul anului, cu
conditia sa prezinte certificate de examenele trecute, participarea activa la lucrarile practice ~i
sa treaca diferentele de examen ~i de probe cerute de regulamentul institutiei unde a cerut
transferarea. Daca studentul cere transferarea la alta sectie sau la alta facultate, nu i se poate
acorda decat dispensa de frecventare a cursurilor.

329
Art. 119 - Studentli sunt obligati sa frecventeze cursurile §i lucrarlle in conformitate cu
dispozltlunlle regulamentului institutiei respective. Frecventa neregulata §i lipsa nernotlvata
atrage dupa ea neprimirea la examenul de sfar§it de an.
Studentil care cad sub prevederile legii pentru preqatlrea premilitara sunt obligati sa
participe regulat la sedlntele de lnstructie premilltara, sub sanctlunea neadmiterii la examenele
de sfar§it de an, daca au mai mult de patru absente nemotivate.
De asemenea, ei sunt obligati sa participe la toate rnanifestarlle culturale, religioase
nationals §i sportive, organizate de instltutla respective, fie direct, fie prin Asoclatiile
studentesti recunoscute.
Art. 120 - Tn caz de abateri dela rnasurile de ordine in Stat, precum §i dela tinuta etica, civlca §i
acadernica, lrnpusa oncaru student, vinovatului i se va aplica una din pedepsele de mai jos indicate:
a} Mustrarea, numai pentru gre§eala faptuita prima data;
b) Eliminarea dela cursuri §i lucrari;
c} Pierderea uneia sau mai multor sesiuni de examene
d} Eliminarea pe termen limitat sau pentru totdeauna din instltutia respective.
e) Eliminarea din toate lnstitunlle de invatamant superior.
Pedeapsa dela pct. a, se apllca de decan, respectiv de director. Pentru aplicarea
celorlalte pedepse, vinovatul va ti deferit [udecatii unei comisiuni de dlsclplina, formata din 3
profesori, alesl din sanul consiliului.
Pedepsele dela pct. b §i c se executa de decan, pe baza hotarari comisiei de dlsclpllna.
Pentru pedepsele dela pct. d §i e va lua §i avizul consiliului profesoral.
Masurile disciplinare de sub lit. e se pot executa numai cu aprobarea ministerului.
Pedepsele disciplinare aplicate studentilor sunt independente de cele penale, hotarate
de justitie, pentru culpa de drept comun.
Art. 121 - Rectarul, respectiv directorul va putea inchide cu avizul Senatului respectiv, al
Consiliului comun sau al Consiliului profesoral, acolo unde nu exista Senat, unul sau mai
multe cursuri, una sau mai multe facultatl, ori chiar intreaga universitate, politehnic, academia
de inalte studii comerciale §i industriale, sau scoala de invatamant superior.
Hotararea prin care se dispune inchiderea, pentru un timp mai lung de 14 zile, nu se
paate pune in executare decat cu aprobarea ministerului. Cand aceste hotararl nu due radical
§i repede la restabilirea ordinei, guvernul poate lua masurile dictate de sltuatle.

SECTIA II-a
Examene, diplome

Art. 122 - Sunt doua sesiuni de examene: una dela 1-30 lunie §i una dela 1-30 Octomvrie.
Alte sesiuni de examene nu se pot acorda decat de minister §i numai in cazuri cu totul
exceptionale, precum: concentrari de lunga durata, razboiu,
Examenele de doctoral §i cele pentru obtlnerea titlului de doctor, inginer, doctar-inginer,
arhitect, se pot tine in tot cursul anului.
Regulamentele flecarei lnstltutii, vor determina procedura de arnanunt a tinerli §i notarti
examenelor.
Art. 123 - Universltatile §i Academiile Tnalte Studii Comerciale §i lndustriale, acorda diploma
de licenta §i de doctoral cu exceptla facuttatllor de rnedlclna umana §i rnediclna veterinara,
care acorda numai diplame de doctor. Politehnicele acorda diplome de ingineri §i doctori
ingineri. Facultatea de arhitectura acorda diploma de arhitect §i de doctar-arhitect. scoalele
superiaare speciale, acorda diplome de absolvire §i certificate, conform prevederilor cuprinde
in articolele 169, 170, 180 §i 186 ale prezentei legi.
Art. 124 - Diplomele se elibereaza de Ministerul Culturii Nationale §i al Cultelor, prin rectorat,
respectiv directorat, §i poarta semnatura ministrului, rectorului respectiv, directorului,
decanului invatamantului superior §i poarta numar de ordine.
Diplomele vor ti notate cu una din urmatoarele mentiuni: cum /aude, magna cum laude,
sau var putea sa nu cuprinda nici o mentiune.
Art. 125 - Diplomele eliberate in conformitate cu legea, confera posesorilor lor toate drepturile
prevazute in legile tarii.
Art. 126 - Diplomele straine sunt valabile numai daca au fast echivalate de facultatile

330
respective. Diplomele de doctorat ~i cele de specialitate sunt echivalente fara examene
suplimentare. Diplomele de licenta se echivaleaza in urma unui examen de echivalare, fie de
institutia interesata.
Diplomele de inginer din strainatate se echlvaleaza de Ministerul Lucrarllor Publice sau
de Ministerul Culturii Natlonale, dupa specialitate.
Art. 127 - lnstltutllle de invatamant superior care confera titlul de doctor, pot conferi ~i diploma
de doctor honoris causa, persoanelor rornane sau stralne, care au adus mari servicii tarii,
lnstltutiel respective, stllntel, tehnicii sau artei.

SECTIA lll·a
Taxele studentestl

Art. 128 - Taxele studentesti se infiinteaza ~i se flxeaza in privlnta cuantumului, pe baza

avizului Senatelor respective de catre Consiliile inter-universitare, respectiv inter-politehnice
inter-academice. Consiliile profesorale vor proportlona taxa platita de fiecare student, dupa
impozitele platlte de parintll studentului, fara sa o poata coborl sub un plafon minim, fixat
anual prin decizie mlnlsteriala.
Art. 129 - Destlnatla taxelor este data de Senatul Universitar, pe baza dlspozltillor, consiliilor
inter-universitare.
Se excepteaza taxele de examen ~i de diploma, care se varsa eel mult 50% fondului social
pentru intregirea pensiilor corpului didactic. in acelasi scop se preleva 20% din taxa de inscriere.
Art. 130 - Personalul administrativ suplimentar, angajat cu aprobarea Senatului, nu poate fi
platlt din aceste taxe, decat daca toate celelalte cheltuieli sunt acoperite. De asemenea, nu
pot fi folosite aceste taxe pentru angajari suplimentare de personal didactic sau pentru plati
suplimentare membrilor corpului didactic in functlune.
Art. 131 - Toate taxele se lncaseaza prin rectorat, respectiv directorat. Ele sunt inregistrate la
contabilitate, atat in contul taxelor respective, cat ~i in fi~a de taxe a studentului.
Repartitia taxelor intre rectorat ~i facultate se face dupa scaderea cotelor din articolul
129, aliniatul ultim, in proportie de 75 la suta pentru facultati, in cazul taxelor de biblioteca, de
laboratoare, seminarii sau institute, de examene de diploma ~i de echivalarea diplomelor
straine: in proportle de 75 la suta pentru rectorat in cazul taxelor de inscriere, ~i de 100 la suta
pentru rectorat, in cazul taxelor de tntretinere a localurilor ~i de aslstenta studenteasca.
Se va tine o evldenta a destlnatlei data acestor taxe, prin acte justificative.
Art. 132 - Toti studentii regulat, Inscrisl sunt datori sa plateasca in termenul indicat de fiecare
instltutie ~i in rate impuse de aceasta, taxele fixate conform dlspozltlunilor acestei legi.
Neplata taxei la timp atrage eliminarea dela cursuri ~i lucrari sau neprimirea la examene.
0 comisie speclala institulta de Consiliul profesoral la inceputul flecarui an scolar, va
hotart asupra scutirii totale sau partiale de taxe sau asupra esalonarii lor in mai multe rate,
tlnand seama de starea rnateriala a parlntilor. Nu se pot bucura de acest privilegiu decat
studentii care, pe langa actul de stare materiala, prezlnta ~i dovada frecventel, slllntei ~i
conduitei cu adevarat academice.
Art. 133 - Studentii rnerltuosl ~i saraci pot fi aiutatl prin burse; in bani sau cantine ~i carnlne.
Atat bursele interne cat ~i cele externe se obtin numai prin concurs. Ele se pastreaza numai
atat timp cat, titularul lor i~i rnentlne aptitudinile ~i tinuta ceruta de camin.
Sumele restituite institutiei de catre fo~tii bursieri formeaza un fond comun de burse,
care poarta numele restituitorilor.
Restituirea burselor constituie o datorie de onoare pentru fo~ti bursieri ajun~i la o stare
materiala buna.

SECTIA IV-a
Educatia: Sodetati studente~ti

Art. 134 - Educatia studentilor se face prin mijloace adaptate invatamantului superior, ca:
1. Conferinte de cultura generala, educatie cetateneasca etica, profesionala ~i
orientare; in viata, tinute de profesori in ore speciale.
2. Completarea ~i organizarea culturii artistice ~i a educatiei fizice, precum ~i unele

331
initieri tehnice, prin personal adecvat anume angajat §i prin constituirea de societati studentesn
consacrate educatlel literare, muzicale, coregrafice, teatrale, aslstentel sociale, sporturilor,
turismului. Fiecare student e obligat sa activeze in cadrele uneia din aceste socletatl,
3. Organizarea unei fondatil de asistenta soclala pe langa fiecare cantina §i carnln
studentesc. Comitetele acestor fondatii vor fi formate din profesori §i conferentiarl indicati de
Senat, din membri ai familiei acestora §i din personalltatile de rnarca din afara invatamantului
superior. Participarea profesorilor §i conferentlarllor la actiunea fondatiei, este obligatorie.
Scopul fundatlilor de asistenta soclala este stabilirea legaturilor cu fostil §i actualii
studentl pentru a contribui la trnbunatatirea conditillor de viata a studentilor §i la educatla
sociala a acestora. Ele vor lucra in acord cu Oficiile pentru studentl, cu care vor stain legatura
prin deleqatil alesl din sanul lor.
Un regulament special va arata in arnanunte masurile de luat pentru asigurarea
educarli studentilor, prin mijloacele mai sus indicate sau prin alte mijloace complimentare.
Art. 135 - Nici o societate studenteasca nu se poate constitui fara aprobarea statutului §i
functlonarii de catre Senatul lnstltutlei respective. Decanul sau un profesor, delegat de
consiliul profesoral are obliqatla de a indruma §i controla activitatea societatilor studentesti.
Art. 136 - camlnele, cantinele §i socletatile studentesf vor functiona pe baza unor
regulamente intocmite de rectoratele sau facultanle respective §i aprobate de Ministerul
Culturii Nationals §i al Cultelor.
Regulamentele vor prevedea modul in care vor fi conduse, administrate §i controlate
aceste institutiidecu caracter public.
0

in caz abaterii individuals sau colective, dela scopul in care aceste au fost Intlintate
dela ordinea, tinuta §i disciplina lndivlduala §i colectlva, precum §i in caz de atingeri ale ordinei
publice sau universitare, guvernul va putea dispune pe langa eliminarea vlnovatilor din
universitate §i inchiderea pe timp limitat sau desfilntarea acestor lnstitutll.

CAPITOLUL V
Dlspozltl! finale sl transitorii comune

Art. 137 - Universitatea din Cluj, cu facultatile ei, afara de Facultatea de stiinte, are sediul
provizoriu la Sibiu. Facultatea de §tiinte are sediul provizoriu la Tirnlsoara.
Facultatea de Agronomie din Cluj are sediul provizoriu la Tirnlsoara.
Academia de inalte Studii Comerciale §i lndustriale din Cluj are sediul provizoriu la Brasov.
Art. 138 - Timp de 3 ani dela promulgarea prezentei legi, rectorii, prorectorii, decanii §i
prodecanii vor fi numiti de Ministerul Culturii Nationals §i al Cultelor, pe un termen care f!U
poate depasl diferenta intre data numirii §i expirarea celor trei ani ingaduiti de acest articol. In
acest timp, ei pot fi revocati de ministru.
Art. 139 - Regulamentele oficiale existente se vor elabora de catre Senat, in termen de eel
mult 6 luni dela promulgarea prezentei legi.
Art. 140 - La Tlrnisoara, studentii Facultatii de §tiinte §i cei ai Conservatorului de muzica §i
arta drarnatlca, vor fi in grija Oficiului central politehnic, atata vreme cat Facultatea de stilnte §i
conservatorul de muzica §i arta dramatlca se vor gasi la Tlmlsoara.
Art. 141 - Academia teologica din Sibiu va putea elibera diplome echivalente cu cele de licenta
in teologie, daca i§i va organiza studiile §i-§i va recruta corpul didactic dupa modalitatile
similar~ celor in vigoare pentru Facultatile de teologie.
In acest caz, corpului didactic al acestei Academii teologice i se confera acelea§i grade
de salarizare ca §i celui dela Facultatile de teologie.
Art. 142 - Toti membrii corpului didactic profesoral din invatamantul superior aflati in functiune,
sunt incadrati cu titlul §i in limitele drepturilor ca§tigate, in posturile pe care le detineau la data
promulgarii prezentei legi, chiar daca titulatura catedrei sau conferintei respective a fost
modificata prin tabelele anexate legii Nr. 989 din 13 Noemvrie 1941, sau prin tabelele anexate
prezentei legi. Tncadrarea se face prin decizie.
Profesorii §i conferentiarii numiti pentru prima data in invatamantul superior sau
inaintati in acela§i invatamant, cu lege speciala, prin derogare dela dispozitiile generale ale
legilor in vigoare vor fi supu§i, in termen de doua luni dela promulgarea prezentei legi
confirmarii sau infirmarii Consiliilor profesorale respective. Hotararea se va lua cu majoritatea

332
absoluta a voturilor ~i va fi ratiflcata de Senat.
Toti membrii corpului didactic aiutator din invatamantul superior aflatl in functiune sunt
~i rarnan tncadrati in posturile lor, care le detineau la data promulqarli prezentei legi. Aslstenf
provizorii sunt supusi regimului acestei legi, in privlnta stabllitaff in functiune.
Toti aslstentil ~i toti sefll de lucrari, definitivi, aflati cu acest titlu la data publlcarii legii Nr.
386 din 1942, sau deflnitlvati conform dlspozitiunllor ei, dupa publicare acesteia, sunt supusl,
in prlvinta stabllitatil in functiune, regimului instituit de art. 82 al prezentei legi.
Aslstentil cu titlul suplinitor aflati in functiune la data promulqarli prezentei legi, sunt
confirmatl cu titlul provizoriu, daca au indeplinit, la data numirii lor in invatamantul superior,
condltlunile art. 73, alin. Ill al acestei legi.
Personalul didactic de orice categorie dela Facultatile de mediclna, numit pe baza
legilor anterioare, pe un anumit termen, poate fi mentinut in invatamant cu titlul respectiv la
expirarea termenului, daca Consiliul profesoral i~i da aviz favorabil. Avizul Consiliului
profesoral nu este necesar in cazul sefllor de lucrarl ~i asistentilor definitivi cu mai mult de 10
ani de functionare in invatamantul superior. in toate cazurile prevazute de acest alineat,
personalul respectiv se lncadreaza tnsa in prevederile legii de fata.
Incadrarile la catedrele provenite din transformarea conterintelor ocupate de titulari ~i
cuprinse in tabelele de catedre ~i conferlnte anexate prezentei legi, se vor face de minister, cu
titlu de profesor titular sau de profesor agregat numai daca odata cu propunerea de
transformare a conterlntelor in catedre, Consiliile profesorale au cerut - pana la data
prornulqarii prezentei legi - cu 2/3 voturi din nurnarul profesorilor titulari ~i cu excluderea
profesorilor aflati in concediu legal daca sunt absenti dela ~edinta, ~i ridicarea conferentiarllor
respectivi la rangul de profesori.
Ministerul poate sa transfere in alt centru de invatamant universitar sau la alta facultate
din acelasi centru, prin decizie rnlnisterlala, pe profesorii unei catedre, sau conferentlarul unei
conferinte, desfflntate prin prezenta lege; aceasta tnsa numai in urma avizului favorabil al
Consiliului profesoral unde se face transferarea ~i cu asentimentul celui transferat. Daca
profesorul sau conterentiarul respectiv nu obtine aviz favorabil din partea Consiliului
profesoral, atunci el rarnane sa dubleze o catedra sau conferinta ldentlca sau sirnllara.
in termen de eel mult un an dela promulgarea prezentel legi, ministerul va putea
transfera, cu respectarea dlspozitillor art. 63 al prezentei legi, o catedra sau un alt post dela o
lnstltutie de invatamant superior, unde exista doua sau mai multe catedre sau posturi de
discipline identice, unde studentii sunt putin nurnerosi, la o alta institutle de invatamant
superior din alt centru, unde studentil sunt apreciabil mai numerosi ~i nu exista decat o
slnqura catedra cu titlul identic. Transferarea catedrei, respectiv a postului, lrnplica luarea
avizului Consiliului profesoral la facultatea unde se afla catedra sau postul, precum ~i
asentimentul celui care este permutat, odata cu catedra sau cu postul la care este titular.
Art. 143 - Pana la 1 lanuarie 1944, publicarea catedrelor ~i conferintelor vacante, pentru
chemare sau pentru concurs se face de catre minister. Dupa trecerea acestui termen,
publicarea vacantei catedrelor ~i conterlntelor se face in conformitate cu dtspozltiunile
generale ~i comune ale prezentei legi.
Art. 144 - Agregatii onorifici dela Facultatile de Medicina i~i pastreaza titlul de agregati.
in termenul de doua luni dela promulgarea prezentei legi, oricare din ei poate fi ridicat
la randul de profesor agregat daca Consiliul profesoral i~i da avizul cu 2/3 voturi din numarul
profesorilor titulari, exceptand pe cei aflati in concediu legal.
Daca nu exista la facultatea respectiva o catedra vacanta, la care sa fie incadrat,
agregatul ridicat la rangul de profesor agregat, va face cursuri ~i lucrari de specialitate dupa
indicatiile consiliului profesoral.
Art. 145 - Pana in trei luni dela promulgarea acestei legi, ministerul va intocmi lista
profesorilor care mai au eel mult noua luni pana la implinirea varstei de 65 ani.
Lista, vizata de ministru, va fi tinuta in evidenta, pentru aplicarea imediata a
dispozitiunilor art. 89 al prezentei legi. Ea va fi pusa la curent la inceputul fiecarui an.
Membrii corpului didactic din invatamantul superior, a caror functionare in acest
invatamant a fost prelungita conform decretului lege nr. 12 din 8 lanuarie 1942, precum ~i cei
care implinesc varsta de 65 ani inauntrul termenului de noua luni, impus de art. 90 al
prezentei legi, se bucura de dispozitiunile acestei legi, privitoare la punerea in retragere a

333
membrilor corpului didactic.
Art. 146 - Punerea in acord cu bugetul a dlspozltlilor cuprinse in art. 35, 36 ~i 165 al prezentei
legi, se va face succesiv, in rnasura poslbllitatllor financiare.
Cadrele ~i conferlntele sectlei navale dela Politehnica din Bucurestl, vor fi platite pana
la 1 Aprilie 1945, de catre Subsecretariatul de Stat al Aerului ~i marinei, care subventioneaza
in acest scop cu suma necesara, Ministerul Culturii Natlonale.
Dispozltiunlle art. 57, referitoare la acordarea gradatiilor cu sot intra in vigoare la un an
dela promulgarea prezentei legi.
Art. 147 - Membrii institutelor de aplicatle ~tiintifica ale Statului ~i anume: lnstitutul Geologic al
Rornanel, lnstitutul de Cercetari Agronomice, lnstitutul de Cercetari ~i experimentarl
Forestiere, lnstitutul de Meteorologie, lnstitutul National Zootehnic, lnstitutul de Seruri ~i
vaccinuri "Dr. Cantacuzino", lnstitutul "Pasteur" numltl in invatamantul superior in posturi de
specialitatea institutului respectiv, vor primi gradatiile corespunzatoare timpului servit in acele
institute numai daca opteaza pentru tnvatarnant.
Art. 148 - Tnzestrarea Facultatii de Agro'nomie din Chi~inau facute prin leg ea ei orqanlca din
1933, se cornpleteaza:
a) Cu extinderea venitului art. 52 din legea agrara basarabeana ~i asupra celorlalte
imobile expropriabile, prin art. 4, al aceleasi legi, chiar daca au fost omise dela
expropiere in total sau partial;
b) Cu venitul fondului alcatuit din creantele incadrate in art. 57 al citatei legi agrare
basarabene.
Veniturile de la lit. a ~i b ale prezentului articol se atribuie in intregime Facultatil de
Agronomie din Chisinau.
Art. 149 - Pana la 1 Februarie 1944, toate lnstltutiile de invatamant superior sunt obligate sa-~i
puna in acord regulamentele lor interioare cu prevederile acestei legi.
In termen de eel mult 6 luni dela aprobarea acestor regulamente de catre minister,
acesta va proceda la elaborarea regulamentului legii.
Art. 150 - Dlspozltlile privitoare la stabilitatea in functluni, vor fi puse in vigoare la data ce va fi
hotarata de Consiliul de Mini~tri. Pana atunci se aplica dispozitllle legii din 4 Martie 1938
cornpletata cu legea interpretativa din 13 lanuarie 1940.
Art. 151 - Prin prezenta lege, se abroqa urrnatoarele legi ~i regulamentele lor:
1. Legea pentru organizarea invatamantului universitar pubticata in Monitorul Oficial Nr.
96 din 22 Aprilie 1932
2. Regulamentul general de aplicarea legii pentru organizarea tnvatarnantulul
universitar, publlcata in Monitorul Oficial Nr. 286 din 11 Decemvrie 1933.
3. Legea pentru completarea unor dispozltiunl din legea invatamantului universitar,
publlcata in Monitorul Oficial Nr. 69 din 24 Martie 1937.
4. Legea pentru modificarea ~i completarea unor dlspozltlunl din legea tnvatarnantului
universitar, publicata in Monitorul Oficial Nr. 86 din 13 August 1938.
5. Legea pentru modificarea ~i completarea legilor privitoare la invatamantul superior ~i
special, in vederea ratlonallzarli, publicata in Monitorul Oficial Nr. 257 din 4 Noemvrie 1938.
6. Legea pentru lnfllntarea ~i organizarea scoalelor politehnice din Romania, publicata
Tn Monitorul Oficial Nr. 61 din 19 lunie 1920.
7. Legea pentru Inflintarea Academiilor de Tnalte Studii Agronomice, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 169 din 2 August 1929.
8. legea pentru organizarea Tnvatamantului arhitecturii, publicata in Monitorul Oficial Nr.
108 din 12 Mai 1932.
9. Regulamentul pentru aplicarea legii de organizare a invatamantului arhitecturii,
publicat Tn Monitorul Oficial Nr. 267 din 15 Noemvrie 1937.
10. Legea Academiei de Tnalte Studii Comerciale ~i lndustriale, publicata in Monitorul
Oficial Nr. 52 din 13 Aprilie 1913.
11. Regulamentul pentru organizarea ~i functlonarea Academiei, de Tnalte Studii
Comerciale ~i lndustriale din Bucuresti publicat in Monitorul Oficial Nr. 180 din 6 August 1938.
12. Legea pentru organizarea lnstitutului Superior de Educatie Fizica, publicata in
Monitorul Oficial Nr. 114 din 19 Mai 1932.
13. Regulamentul lnstitutului Superior de Educatle Flzlca, publicat in Monitorul Oficial

334
Nr. 42 din 20 Februarie 1934.
14. Regulamentul Conservatoarelor de Muzica §i Arta Drarnatlca publicat in Monitorul
Oficial Nr. 223 din 5 lanuarie 1941.
15. Regulamentul de organizare a scoaletor de Arte Frumoase, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 19 din 25 Aprilie 1908.
16. Legea pentru modificarea unor dispozitiunl referitoare la invatam;gmtul superior,
publicat in Monitorul Oficial Nr. 228 din 30 Septernvrie 1940.
17. Legea pentru organizarea §i functionarea invatamantului secundar industrial de
baieti ~i fete, publicata in Monitorul Oficial Nr. 88 §i 39 din 16 ~i 17 Aprilie 1936.
Aliniatul VII, al art. 4, din legea pentru modificarea §i completarea legilor privitoare la
invatamantul superior §i special in vederea rationaltzarll, publicata in Monitorul Oficial Nr. 257
din 4 Noemvrie 1938, se lnterpreteaza, pentru toate cazurile de transferare facute, conform
dlspozltiunllor articolului mai sus aratat, in sensul ca hotararea de admitere sau de respingere
trebuia sa fie motivat, pentru fiecare candidat in parte, numai in raportul comisiei care a
cercetat lucrarile candidafilor la transferare. In consecinta, se valldeaza toate transferarlle
facute conform legii. din 4 Noemvrie 1938 chiar daca hotararlle Consiliului profesoral
respectiv, luate cu vet secret, in baza raportului comisiei de speciallsfl, prevazuta la art. 4, al
sus numitei legi, nu au fest motivate.
Orice dispozitle referitoare la ocuparea catedrelor ~i conferintelor, altele decat cele
prevazute de prezenta lege, precum §i orice alte dispozitil din legi §i regulamente contrarii legii
de fata sunt §i raman abrogate.

PARTEA II
Dlspozltll speciale

Art. 152 - Politehnicelor, Academiilor de Tnalte Studii Comerciale §i lndustriale, §i $coalelor

superioare speciale, Ii se apllca, pe langa dlspozltllle comune cuprinse in capitolele I, IV ~i V §i
dlspozitlile din capitolele II §i Ill referitoare la universltati, cu deosebire §i adaptarile indicate in
articolele urrnatoare ale prezentei legi.

SECTIA I-a
Politehnice

Art. 153 - Rectorul, prorectorul, decanul, prodecanul, presedintele juriilor de judecata la

proiecte, sunt alesi, de preferinta dintre profesorii disciplinelor tehnice, ingineri, doctori in
specialitate, respectiv arhltecti.
La politehnice poate functiona ca ajutor al rectorului cate un director de studii.
Directorul de studii are urrnatoarele tnsarcinarl:
a) lntocrneste §i prezinta Consiliilor profesorale proiectele programelor de cursuri §i lucrari,
tinand searna de armonizarea cursurilor ~i lucranlor, comune la mai multe facultati;
b) urrnareste organizarea ~i tlnerea la curent a invatamantului diferitelor speclalltaf
!ehnice, cu progresele §i in special cu nevoile tehnice ale tarii;
c) lntocrneste situatii §i statistici privitoare la rezultatele invatamantului §i face propuneri
consiliilor in vederea amelloraril sau perfectonaril condlflilor de invatamant;
d) Intocrneste programele sesiunilor de examene §i in special, organizeaza
examenul de admitere in polltehnlca;
e) urmareste obtinerea de locuri in industrii, pentru practica lndustriala ~i
orqanlzeaza repartizarea studentilor la stagiile de practica lndustriala.
Directorul de studii este numit dintre profesorii sau dintre conterentiarii definitivi, prin decret,
la propunerea ministrului, pe baza recornandarii rectorului ~i a avizului Senatului politehnic.
El ia parte la sedintele consiliului interpolitehnic, la sedlntele Senatului politehnic, sl, cu
vet consultativ, la sedlntele Consiliilor profesorale, ori de cate ori va fi convocat.
Pe langa rectoratul flecarei politehnice §i pe langa decanatul flecarei Facultati de
Agronomie, poate functiona cate un director administrativ, ale carui atributiuni se vor stabili
prin regulamentul legii. El poate fi ales §i dintre membrii corpului didactic al politehnicei.

335
Art. 154 - Corpului didactic dela politehnlca i se cere activitate §tiintifica sau tehnlca, arnstlca.
constructlva, ori de exploatare.
Art. 155 - Candidatilor la o catedra sau conferinta dela politehnice, Ii se cere titlul de doctor
sau eel de inginer, doctor-inginer, respectiv arhitect.
Personalului didactic aiutator dela politehnica i se cere titlul de licentlat, respectiv
inginer sau arhitect, pentru aslstenti §i eel de doctor sau inginer, respectiv arhitect, pentru §efii
de lucrari.
Probele care se cer candidatilor la concursul de catedra, respectiv la eel de conterlnta,
sunt la politehnice, cele indicate in art. 65, punctul 5, Insa cu urrnatoarele modlficarl:
a) O slnqura prelegere publica:
b) Libertatea pentru comisia examinatoare sa suspende proba practica daca natura
disciplinelor ar face prea anevoloasa sau trnposlblla aplicarea ei.
Recrutarea profesorilor, conterentiarilor, sefllor de lucrari §i asistentllor comuni, la mai
multe facultati ale acelelasi politehnice, se face conform prevederilor generale ale prezentei
legi, votul este dat tnsa de Consiliile reunite ale facultatilor respective, prezidate de rector sau
pro rector.
Aslstentilor §i sefllor de lucrari Ii se apllca, in prlvtnta stabllltatit in functlune articolele 77
§i 82, ale prezentei legi.
Art. 156 - Consiliul profesoral al orlcarel facultati, politehnice, poate delega, cu avizul
Senatului politehnic, o persoana din atara, inginer, doctor-inginer, sau doctor, sa tina temporar
anumite conterlnte de actualitate, necesare viitorilor ingineri.
Aceste deleqatii nu creeaza obligatii de catedra §i tnceteaza, cu aceleasl forme, lndata
ce nu se mai simte nevoia de ele.
Persoana care a primit deleqatla sa tina conferlnte temporare, poarta titlul de
conferentlar temporar §i este platita din fondurile proprii ale politehnicei §i din cele prevazute
in bugetul ministerului.
Art. 157 - Transferarea asistentllor §i sefllor de lucrari, inginer dela politehnice, se poate face
conform art. 75 al prezentei legi in cadrele tehnice ale ministerelor de cornunicatil §i lucrari
publice, de aqrlcultura, industrie §i cornert, in lnvatamantul profesional.
Profesorii, conterennarii, sefil de lucrari §i asistentil dela Politehnice, pot cumula
functiunea lor dldactlca cu cea de functionar la institutllle sau intreprinderile tehnice de Stat
sau particulare, in specialitatea catedrei sau conferlntel respective. De asemenea ei pot
deroga cu avizul Senatului politehnic dela dlspozitllle art. 53.
Art. 158 - Sesiunile normale de examene la Politehnica sunt: 1 lunie - 1 O lulie §i 15
Septemvrie - 1 Noemvrie.
in afara sesiunilor normale destinate pentru trecerea examenelor obligatorii, Senatul
politehnicei mai poate admite tnca o sesiune de lanuarie, pentru trecerea examenelor
neobligatorii pentru promovarea anului.
Studentii politehnicelor sunt obliqatl sa-§i completeze cunostlntele obtlnute la cursuri §i
lucrari, printr'o practice efectiva facuta in uzine, ateliere, santiere, mine. Un regulament, pe
facultatl, va preciza modul cum se face stagiul de practlca. Diploma de inginer nu se va
.elibera fara stadiul de practlca.
Art. 159 - Facultatile de agronomie poseda in pllna proprietate bunurile imobiliare, de orice fel
cu inventarele respective cu care au fast inzestrate pana in prezent sau cu care vor fi
inzestrate in viitor.
Administrarea acestor bunuri se face in mod independent de catre fiecare Facultate de
agronomie, in care scop ele au personalitate juridica proprie §i organe proprii de conducere §i
exploatare.
Toate veniturile rezultate din exploatarea acestor bunuri se vor lntrebulnta pe baza unui
buget intocmit de fiecare Facultate de agronomie §i aprobat de minister, pentru inzestrarea
rnosillor §i fermelor, precum §i pentru tmbunatatlrile necesare Facultafilor de agronomie.
Pe langa fiecare Facultate de agronomie functioneaza un Consiliul al fermelor, prezidat
de decan §i campus din profesorii catedrelor de agrologie, fitotehnie, ameliorarea plantelor,
viticultura, economie rurala §i politica agrara, taxatiuni, expertize §i contabilitate agricola, drept
§i legislatie agrara §i zootehnie.
Consiliul fermelor deleaga din sanul sau un comitet permanent campus din trei

336
profesori, care, lrnpreuna cu decanul i?i directorul administrativ, vor lua, in numele consiliului,
hotararlle administrative cu caracter urgent.
Controlul admlnistratlel bunurilor este facut anual de organele Ministerului de
Aqrlcultura, care are raspunderea controlului folosirii in vederea scopului pentru care au fost
atribuite bunurile.

SECTIA II-a
Academiilede inalte studii comerclale~i industriale

Art. 160 - Pe langa atributiunlle proprii, rectorii Academiilor de Tnalte Studii Comerciale i?i
lndustriale exercita i?i atrlbutiile decanilor.
La Academiile de inalte studii comerciale i?i industriale prorectorii i?i profesorii deleqati
in Senatul Academic nu iau parte la lucrarile Consiliului profesoral, care sunt supuse
desbaterii Senatului, pentru verificarea formelor. Voturile acestora se scad din cuantumul
cerut pentru hotararile respective ale Consiliului profesoral.
Art. 161 - Pentru numirea in posturile didactice dela Academiile de inalte studii comerciale i?i
industriale se cere doctoratul in stiinte economice dela una din Academiile de inalte studii
comerciale din tara sau din strainatate, echivalente. La disciplinele care presupun o preqatire
jurldica i?tiintifica sau literara generala ori de specialitate, membrii Corpului didactic vor fi
recrutati conform dlspozltillor legii de fata de preferinta dintre doctorii in drept, stllnte sau
literare, cu activitatea apreclata in latura econornlca a speclalltatli lor.
Consiliul profesoral va putea hotart in care cazuri aslstentil i?i preparatorii pot fi recrutati
i?i dintre llcentlatl.
Membrii personalului didactic alutator dela Academiile de inalte studii comerciale i?i
industriale vor putea fi trecuti in serviciile administrative, sau de speclalitati ale ministerelor in
condltille aratate de art. 75 ale acestei legi. Lor Ii se aplica dispozltlile art. 76, cu exceptia celor
atasaf disciplinelor cu laborator acesta intrand in prevederile art. 77 al prezentei legi.
Art. 162 - La Academiile de inalte studii comerciale i?i industriale, juriul de onoare pentru
judecarea profesorilor i?i conferentlarilor este format din rector i?i din doi profesori titulari dintre
care unul poate fi onorar, alesl de Consiliul profesoral al Academiei de inalte studii comerciale
i?i industriale respective.
Daca juriul nu se poate constitui prin aceasta procedure el va fi institut de minister din
trei profesori de specialitate lnrudita dela alte facultati din tara.
Art. 163 - Cursurile i?i lucrarile la care sunt obllqati sa urmeze studentli Academiilor de inalte
studii comerciale i?i industriale, sunt completate, in cursul anilor de studii, prin practlca
obligatorie in intreprinderi cu caracter economic, regulamentul interior va fixa rnodalitatile i?i
programa practicei economice.
In institutele de cercetarl economice, organizate conform art. 101 al prezentei legi, se
urmaresc aprofundarea cunostintelor din domeniul disciplinelor economice i?i apllcatlunile
practice in domeniul vletll economice. Pentru luarea doctoratului in i?tiinte economice,
frecventarea i?i participarea la lucrarile institutelor indicate de regulamentul Academiei, este
obligatorie
Art. 164 - Oficiul academic pentru studenti i?i Societatea studentilor flecarel Academii de inalte
studii comerciale i?i industriale vor avea ca scop principal studierea poslbllitatllor de plasare a
licentlatllor Academiilor respective i?i procurarea mijloacelor de finantare a intreprinderilor
proprii rornanesti conduse de acesti licentiatl.

SECTIA Ill-a
~coalele superioare speciale

Art. 165 - Corpul profesoral al scoalelor superioare este format din profesori provizorii,
echlvalaf in salariu cu conferentlerti universitari i?i din profesori definitivi, echivalati in salariu
cu profesorii agregati universitari.
Art. 166 - Diplomele de absolvire i?i certificatele de specializare, eliberate de scoalele
superioare speciale dau dreptul celor ce le poseda, sa ocupe functiuni publice sau particulare
i?i sa practice profesiunea in specialitatea respectiva.

337
 Ele confera la numire i;;i la tnalntan, aceleasi drepturi ca i;;i diploma de llcenta
unlversltara, tnsa numai daca functiunea respectiva este in legatura dlrecta cu specialitatea
lndlcata in diploma.
Art. 167 - La scoalele superioare speciale, juriul de onoare prevazut la art. 55 e format din doi
profesori definitivi, unul putand fi onorar i;;i din director ca presedinte.
Art. 168 - Profesorii definitivi dela scoalele superioare speciale sunt penslonaf la varsta de 63
ani; profesorii provizorii la 60 ani; lectorii, corepetitorii i;;i aslstentil, la 57 de ani.
Ministerul poate prelungi pe profesorii definitivi pana la 65 de ani, luand avizul conform
al Consiliului comun.

1. §coala de arhlvlstlca

Art. 169 - $coala de arhlvistlca functioneaza pe langa Dlrectie Arhivelor Statului din Bucuresti.
Durata cursurilor acestei scoale superioare este de 3 ani. Ea tine de Rectoratul Universltatll
din Bucurestl, in ce prlveste controlul activitatll didactice i;;i eliberarea diplomelor.
Art. 170 - La $coala de arhivistlca va functlona ca anexa un lnstitut de cercetari arhivistice, in
care se vor urmari, probleme in legatura cu studiile i;;i organizarea arhivelor. lnstitutul va fi
condus de un comitet format din directorul scoalei i;;i doi profesori deleqatl de Consiliul
profesoral. Unul dintre cei doi profesori poate fi profesor dela Facultatea de filosofie i;;i litere,
din Bucuresti, cooptat de Consiliul profesoral al $coalei de arhlvlstlca.
Membrii institutului sunt, in afara Corpului profesoral al scoalel, absolventi scoatet de
arhlvlstica, precum i;;i absolventii Facultatilor de litere i;;i drept, care doresc sa se specializeze
in cercetan arhivistice.
lnstitutul va functiona cu profesorii scoalei, la acestla putandu-se adauqa, cu avizul
Senatului universitar din Bucuresti, profesori de specialitate dela Facultatea de litere din
aucurestt.
lnstitutul elibereaza certificate de specializare.
Art. 171 - Corpul didactic al $coalei de arhlvlstlca este format din profesorii indlcatl in art. 165
al prezentei legi i;;i din aslstenti aslrnllstl cu aslstentil universitari. Recrutarea corpului didactic
al scoatet de arhivistica urmeaza dlspozltille generale ale prezentei legi. Verificarea formelor e
facuta de Ministerul Culturii Nationale.
Asistentilor dela $coala de arhlvistlca Ii se aplica, in prlvinta stabilitatii in functie, art. 76
al prezentei legi.
Art. 172 - Studen\ii Faculta\ii de litere din Bucurestl, sectia lstorica, pot face practica la $coala
de arhlvlstica, conform normei lor fixate in regulamentul scoalel.

2. §coalele superioare de arte

a) Corpul didactic
Art. 173 - Corpul didactic profesoral al $coalelor superioare de arte este format din profesori
provizorii i;;i profesori definitivi, iar Corpul didactic aiutator din: lectori; corepetitori i;;i aslstenti la
Conservatorul de muzica i;;i arta drarnatlca i;;i din sef de atelier i;;i asistentl, la $coalele
superioare de arte frumoase. Lectorii, corepetitorii, i;;efii de atelier i;;i aslstentil sunt echlvalatl,
in salariu cu aslstentli universitari.
Art. 174 - Profesorii $coalelor superioare de a rte se recruteaza prin chemare sau prin concurs.
Publicarea locurilor vacante de face de catre directorul scoalel respective. Daca in 15 zile dela
ivirea ei, directorul nu a publicat vacanta in Monitorul Oficial, ministerul dispune el publicare.
Pot fi chemati prin transferare, in condi\iile art. 62 i;;i 63, numai profesorii de
specialitatea catedrei vacante; dela aceeai;;i sau dela alte i;;coli superioare de arte, similare.
Pot fi chemati prin numire ca profesori definitivi, marii artii;;ti cu renume bine stabilit, chiar
daca nu indeplinesc condi\iuniile de studii cerute de prezenta lege pentru concursul de profesor.
La disciplinele care implica studii universitare, pot fi chemati ca profesori definitivi,
conferentiarii universitari de specialitate, doctorii cu eel pu\in 8 ani activitate i;;tiin\ifica, literara
sau artistica, recunoscuta in specialitatea catedrei, socotiti dela inceputul acestei activitati.
Pentru chemarea prin numire, se va constitui o comisie alcatuita din directorul i;;coalei
respective, un membru al Academiei Romane, indicat de minister, sau in lipsa acestuia, alta

338
personalitate artistlca, un profesor desemnat de Consiliul profesoral respectiv ~i 2 membri
nurnlti de minister, dintre membrii Corpului didactic de invatamant superior sau in lipsa
acestora, dintre personatltatlle artistice de specialitate.
Comisia de speclallsti se consldera constitulta dupa 7 zile libere dela inregistrarea la
minister a adresei prin care e anuntata scoalel compunerea ei ~i numirea presedintetul, de
catre minister. Din momentul constituirii, Comisia tucreaza autonom ~i presedintele ei este
raspunzator de mersul lucrarilor ~i executarea lor in termen, impus de lege. Restul procedurii
urmeaza conform dlspozltiilor art. 63, pct. 1 ~i 2, adaptate cerlntelor disciplinelor respective.
Se cer Insa in toate cazurile 2/3 din nurnarul profesorilor in functlune pentru ca
propunerea Comisiei de speclatlsti sa fie admisa de Consiliul profesoral. Verificarea din punct
de vedere al formelor ~i al eticei academice, se face de catre Consiliul comun.
Numirea se face prin decret la propunerea ministrului.
Art. 175 - In cazul neocuparli catedrei prin chemare, se va publica de catre director vacanta
pentru concurs.
Pot candida la concurs, in conditlile art. 65, adaptat in ce priveste probele la natura
disciplinelor artistico-plastice, diplomatil Academiilor de arte din tara sau ai instltutitlor similare
din stralnatate, cu eel putln 5 ani dela absolvire ~i eel putin 7 ani de activitate artistica
sustlnuta.
Comisia va fi alcatulta din directorul $coalei superioare de arte respective, doi profesori
definitivi desernnati de Consiliul profesoral ~i doi profesori de specialitate, nurniti de ministru.
Comisia lucreaza cu eel putin majoritatea membrilor ei. Presedintele este numit de minister
dintre membrii comisiei. Notarea probelor se face conform dlspozltlilor art. 65 punctul 7 al
prezentei legi.
Concursul pentru disciplinele artistico-plastice consta din urrnatoarele probe:
a) Fiecare membru al comisiei cerceteaza activitatea artlstica ~i didactlca a flecarui
candidat ~i ii da o nota rnotlvata;
b) Un recital, ce nu va trece de o ora pentru catedrele instrumentale, vocale ~i de drama
dela Conservatoarele de rnuzica ~i arta drarnatica, o expozltle care va fi deschisa 7
zile, pentru catedrele de plastica dela $colile superioare de arte frumoase;
c) Doua prelegeri publice cu studentii ~i elevii, dupa 24 ore de preqatire, asupra unor
obiecte trase la sortl de catre candldati, din 10 subiecte date, cate doua de fiecare
din membrii comisiei, in ziua tragerii la sortl;
d ) O proba practlca constand din texte literare sau muzicale, critici de arta, citiri de
partituri, citire rnuzlcala la vedere, executarea unei lucrari plastice, potrivit cu
natura fiecarei discipline ~i dupa rnodalitatlle ce vor fi prevazute in regulamentele
Academiilor de arte.
Candidatil reuslti la concurs, sunt nurniti cu titlul definitiv, daca au obtinut media eel
putln 19. Daca tnsa media obtinuta este sub 19, ei sunt nurniti cu titlul provizoriu.
Profesorii provizorii pot fi deflnltlvatl dupa un stagiu de eel putin 3 ani, pe baza
raportului unei comisii cornpusa din directorul scoalei de arte respective, ca presedlnte ~i 2
profesori definitivi de specialitate, unul desemnat de Consiliul profesoral respectiv ~i unul
numit de ministru.
Numirea se face prin decret, la pronuntarea ministrului.
Art. 176 - Lectorii, corepetitorii ~i aslstentil trebue sa fie dlplornati ai unei scoli superioare de
arte din tara, sau a unei lnstitutli similare din stralnatate, Ei sunt nurnlti, pe baza unui concurs
care va urma procedura indicata de art. 72 al prezentei legi, cu deosebirea ca proba orala va fi
completata cu o lucrare practica adaptata disciplinei respective.
Dupa un stagiu de 5 ani, ei pot fi reconfirmati in functie pe inca 5 ani, in urma raportului
unei comisii alcatuita din directorul ~coalei superioare de arte respective, profesorul catedrei
pe langa care functioneaza ~i un profesor numit de minister.
Art. 177 - Membrilor Corpului didactic ajutator dela Conservator Ii se aplica, in privinta
stabilitatii in functie, art. 77 al prezentei legi; iar celor al ~coalelor superioare de arte frumoase
art. 76 al acelea~i legi.
Art. 178 - Profesorii sunt obligati ca, pe 1anga indatoririle didactice, sa contribuie prin opere
personale ~i prin manifestarile artistice ale lor sau ale elevilor clasei, la dezvoltarea artelor.
Personalul ajutator este dator sa pastreze activitatea ceruta de profesor in acest scop.

339
b) Studentii !ji elevii
Art. 179 - La scolile superioare de arte sunt doua cicluri de invatamant pentru fiecare sectie:
primul de absolvire §i al doilea de perfectiune, urmate de studenf §i de elevi.
Sunt studenf aceia care urmeaza cursurile de perfectlune la orice sectle de invatamant
a unei §COii superioare de arte §i aceia care urrneaza studiile ciclului pentru a se destins
invatamantului secundar, normal sau seminarial.
Acestia din urma sunt obligati la tnscrlere, sa poseada diploma de bacalaureat sau de
absolvire a unui seminar, scoli normale, liceu industrial sau liceu comercial.
Elevii trebue sa fie eel putin absolventi a 4 clase secundare. Se excepteaza cei care
urmeaza o sectie lnstrurnentala la Conservatorul de rnuzlca, Acestla pot fi prirnlf dela varsta
de 11 ani, avand 4 clase primare.
Limita de varsta lnferioara §i superloara pentru fiecare sectle de invatamant, va fi
stabllita prin regulamentele scoalelor superioare de arte.
Candidatii reu§iti la concursul de admitere flnut dupa normele generale ale prezentei legi,
var fi prirnin in anul de incercare. Pe baza examenelor de sfar§it de an, ei var fi lncadraf in anul
corespunzator cunostintelor lor, sau indepartati din scoala superioara de arte respective.
Art. 180 - Studentii §i elevii scoalelor superioare de arte var obtlne "diploma de absolvire"
dupa examenul de absolvire a clclulul I.
Absolventil studiilor din ciclul II var obtine "diploma de perfectlune".
3. $coala supertoara de Educatie Fizica
Art.181 - $coala superioara de educatle fizlca are ca seep:
a) Pregatirea profesorilor de educatie fizlca, necesara invatamantului de toate gradele;
b) Preqatirea speclallstilor in gimnastica §i sporturi rationale;
c) Cercetarea §tiintifica a problemelor proprii ale educatlel fizice in raport cu individul,
nanunea §i rasa. Aceasta cercetare se face intr'un institut de cercetari integrat scoalei, El este
condus de un comitet format din directorul scoalei, ca presedinte §i din doi profesori, alesl de
Consiliul profesoral. Unul din cei doi profesori poate fi dela Facultatea de medicina din Bucuresti.
Actualele laboratoare ale cadrelor var fi puse, pe baza regulamentului scoalei, in serviciul scopului
unitar al institutului. Membrii institutului sunt profesori §i corpul didactic ajutator, de specialitate,
studentii scoalel, precum §i studentll in rnedicina, absolventl a eel putin 3 ani.
Comitetul institutului poate coopta §i alti membri din afara scoalet superioare de
educatie fizica.
Art. 182 - Corpul didactic al sccalet superioare de educatie flzica este format din: profesori
provizoriu, profesori agregati definitivi, §efi de sectie, sef de lucrari, aslstenti §i maestri. $efii
de sectle §i §efii de lucrari sunt asimilati in salariu cu §efii de lucrari universitari, asistentii cu
asistentii universitari.
Art. 183 - Profesorii se recruteaza prin chemare sau prin concurs in conditiile prezentei legi.
Cei cu discipline teoretice pot fi chemati, prin transferare dintre conferentiarii de specialitatea
catedrei vacante sau de specialitatea inrudita dela facultatile universitare, sau chemati prin
numire, dintre doctorii In specialitate conform prevederilor art. 64.
Profesorii de discipline practice ca: gimnastica, gimnastica medicala, trebue sa
poseada, pentru a fi chemati in conditiile art. 63 §i 64, sau a se prezenta la concurs in
conditiunile art. 65, adaptate la cerintele disciplinei respective, eel mai inalt titlul eliberat de o
institutie de specialitate cu caracter de invatamant superior din strainatate sau licenta in
educatie fizica §i certificatul de absolvire a lnstitutului integrat $coalei superioare de educatie
fizica din tara sau o diploma universitara.
Tn cazul disciplinelor practice, Comisia de specialitate e completata de catre minister,
cu 2 profesori dela Facultatile de medicina, iar in cazul disciplinelor teoretice, cu 2 profesori
dela Facultatile de medicina, de §tiinte sau de litere.
Verificarea lucrarilor de chemare, din punct de vedere al formelor §i al eticei academice
se face direct de catre minister.
Definitivarea profesorilor se face dupa trei ani de stagiu, pe baza raportului unei comisii
de 3 profesori titulari, trecut prin Consiliul profesoral §i aprobat de minister.
Art. 184 - Asistentii §i §efii de lucrari se numesc in conditiile legii de fata, dintre, absolventii
$coalei superioare de educatie fizica, iar pentru disciplinele teoretice, dintre licentiatii
universitari. Pentru gimnastica medicala se cere titlul de doctor in medicina.

340
 $efilor de lucrarl Ii se cere doctoratul pentru disciplinele teoretice §i certificatul de
absolvire al lnstitutului de educatie flzlca pentru disciplinele speciale: $efii de sectie sunt
aslrnllati cu §efii de lucrari, in privlnta modului de recrutare.
Personalului aiutator i se apllca, in privlnta stabilitatii art. 77 al prezentei legi.
Maestril sunt angajati prin contract la propunerea profesorului respectiv, cu avizul
Consiliului profesoral.
Personalul auxiliar inferior (instructori, maestri, laboranti) se numeste dupa
recomandarea profesorului respectiv, trecuta prin comisia consultative.
Toate numirile sunt facute de minister, dupa indeplinirea formalltatilor indicate in acest
articol §i la dispozitiile comune din prezenta lege.
Art. 185 - inscrierea studentilor in $coal a superioara de educatle fizica se face numai pe baza
diplomei de bacalaureat. Selectiunea candidatilor urmeaza dupa normele fixate de regulamentul
scolar, inscrierile sunt provizoni §i numai dupa un an, acei care au dovedit aptitudini pentru
invatamantul practic §i teoretic al educatlei fizice, dobandesc inscrierea definitiva.
Sunt doua sesiuni de examene: 20 mai - 1 lunie §i 1 - 10 Octomvrie.
Vacantele sunt urmatoarele: vacanta de Craciun, vacanta de Pasti: vacanta de
primavara dela 1 - 30 Aprilie §i vacanta de vara dela 1-30 Septemvrie.
Art. 186 - scoata superioara de educatie flzlca elibereaza diploma de absolvire dupa patru ani
de cursuri, exercltii §i lucrarl, dintre care ultimul poate fi de specializare tehnlca sau
pedagogica. lnstitutul ellbereaza certificatele de specializare in gimnastica medicals, medicina
sportlva, mediclna scolara, qlmnastica §i sport medical, precum §i alte direcfll de specializare,
pe care le va indica regulamentul scoalei.
in acest seep $coala superioara de educatie fizica, va putea organiza, cu sprijinul
lnstitutului, sectluni de specializare, care vor fi determinate prin regulament.
Art. 187 - Profesorii titulari ai $coalei superioare de educatie fizica sunt pusl in retragere la
varsta de 63 de ani. Ministerul le poate prelungi insa activitatea pana la 65 de ani pe baza
avizului conform Consiliului profesoral. Restul personalului didactic urrneaza prescriptiile
comune ale prezentei legi.

SECTIA IV-a
Dlspozltll tranzltorll !1i finale speciale

Art. 188 - La politehnice, profesorii de discipline comune la doua sau mai multe facultati, sunt
repartlzaf proportional, odata pentru totdeauna de catre Senatul politehnicei respective, la
facultatile existente. Repartizarea se va face, pe cat posibil, oupa afinitatile §i disciplinele facultatilor
unde sunt destinati. Ei vor fi convocati insa §i la celelalte consilii, de cate ori se discuta chestiuni in
legatura cu discipllna lor. in acest caz, ei au insa numai drept de vot consultativ.
Art. 189 - La $coala de arhlvistlca, actualii profesorii definitivi echlvalati cu conferentiarii
universitari, conform legii de ratlonalizare din 4 Noemvrie 1938, vor putea fi echivalatl in
salariu, cu profesorii agregati universitari, daca au titlul de doctori, daca au functionat eel putin
3 ani ca profesori ai §Coalei §i daca o comisie de 3 profesori, numita de Ministerul Culturii
Nationale, refera favorabil asupra activitatii lor §tiintifice, didactice §i de organizatori. Avizul va
fi trecut prin Senatul Universitatii din Bucure~ti.
Art. 190 - La $coala superioara de educatie fizica, conferentiarii definitivi aflati in functiune la
promulgarea acestei legi, pot fi echivalati in salariu, cu profesorii agregati, daca au doctoratul,
daca au functionat in aceasta calitate eel putin 3 ani §i daca o comisie de 3 profesori, aleasa
de Consiliul profesoral al §COalei, refera favorabil asupra activitatii lor §tiintifice, practice,
didactice §i de organizatori. Referatul comisiei va fi supus aprobarii Consiliului profesoral.
Oat in Bucure§ti la 19 Mai 1942.

341
 MINISTERUL iNVATAMANTULUI PUBLIC
DECRET Nr. 175
PENTRU REFORMA iNV.ATAMANTULUI
'
Decretul Nr. 1383 din 2August1948
Monitorul Oficial Nr. 177 din 3 August 1948

CAPITOLUL I
Principii generale

Art. I - Tnvatamantul public constituie, in Republica Populara Romana, un drept egal pentru toti
cetatenil Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex, natlonelitate, rasa sau religie.
El este organizat exclusiv de Stat pe temeiul unitatii de structure §i este asezat pe baze
dernocratice, populare §i reallst-stitntiflce.
lnvatarnantul public este laic.
,
Art. II - inv~tamantul public urmareste:
a) lnlaturarea nestilntei de carte;
b) Largirea §i democratizarea invatamantului de baza pentru a cuprinde pe totl copii
de varsta scotara, precum §i pe nestlutoril de carte;
c) Educarea tineretului in spiritul democratlel populare §i ridicarea nivelului cultural al
poporului;
d) lndrumarea folosirii timpului liber al elevilor, prin organizarea actlvltatii
extrascolare, legand scoala de familie §i de viata sociala din mediul tnconlurator;
e) Pregatirea cadrelor medii §i superioare de specialisti, pe baze §tiintifice, care sa
corespunda nevoilor consolidarf democratiel populare §i constituirii societatii socialiste;
f) Preqatirea personalului didactic necesar invatamantului;
g) Formarea de cercetatori §i creatori in toate domeniile stilntel §i culturii.
Art. Ill - Structura tnvatarnantului public este urmatoarea:
a ) Tnvatamantul prescolar;
b) Tnvatamantul elementar (scoala de 7 ani);
c) Tnvatamantul mediu;
d) Tnvatamantul superior.
Art. IV - Tnvatamantul nationalltatilor conlocuitoare se va face in scoll de toate gradele, in
limba rnaterna, iar limba rornana se va preda lncepand din clasa I-a elementara.

CAPITOLUL II
Dispozitiunispeciale
Organizarea invatamantului

SECTIAI
invatamantul prescolar

Art. V - Invatarnantul prescolar este facultativ. El se organizeaza pentru copili de 3-7 ani §i
functioneaza in camlne de zi §i gradinile de copii.
' Caminele de zi §i gradinile de copii depind direct de Ministerul lnvatarnantulut Public.

SECTIA II
invatamantul elementar

Art. VI - Invatarnantul elementar este de 7 ani §i este gratuit. Invatarnantul pentru primele
patru clase elernentare este general §i obligatoriu. Pentru Tnvatamantul elementar manualele
vor fi unice, iar programa scolara va da o larga dezvoltare disciplinelor de baza: limba,
literatura, istoria §i geografia nationala, matematicile, §tiintele naturii, educatia fizica.
Pentru scollle natlonalltatilor conlocuitoare se va tine seama de caracterul lor specific.
Cu incepere din clasa IV-a elementara se va preda obligatoriu limba rusa.

342
Art. VII - Se vor organiza scoli speciale pentru acei elevi care sunt in imposibilitate de a urma
scolarttatea in mod normal ca orbi, surdo-rnutl, etc.

SECTIA Ill
invatamantul mediu
Art. VIII - Tnvatamantul mediu are o durata de 4 ani §i cuprinde patru tipuri de scoli §i anume:
a) Licee;
b) seen pedagogice;
c) $coli tehnice
d) seen profesionale
Art. IX - Pot urma invatamantul mediu de orice tip absolventii invatamantului elemntar, care
au reusit la examenul de admitere.
Art. X - Liceele au ca scop sa asigure o baza temeinlca de cunostlnte stiintlflce, necesare
continuarll studiului in invatamantul superior. Ele depind de Ministerul Tn'vatamimtului Public §i
vor fi unice in toata tara ca organizare, program §i rnetoda de predare.
Art. XI - lnvatarnantul in scoli pedagogice medii are ca scop preqatirea corpului didactic
pentru Invatamantul prescolar (gradini de copii, carnine de zi) §i pentru tnvatarnantut
elementar.
Art. XII - $colile tehnice au ca scop de a pregati cadrele tehnice medii, necesare productlel.
Ele se orqanizeaza in diferite centre ale tarii, tinand seama de nevoile Republicii Populare
Romane. Ele sunt: industriale, agricole, comerciale, sanitare, juridico-administrative etc.
Durata scolaritatil lor este de 4 ani.
Art. XIII - Sunt absolventi ai scolilor tehnice, elevii care au reuslt la examenul de absolvire.
Art. XIV - $colile profesionale se orqanizeaza pe langa intreprinderi. Ele au drept scop de a
pregati cadre calificate.
0 lege speclala va reglementa organizarea §i functionarea lor.
Art. XV - Liceele ~i scollle pedagogice sunt organizate, conduse, finantate §i administrate
direct de Ministerul lnvatamantului Public.
$colile tehnice §i scolile profesionale sunt organizate, conduse, finantate de ministere
de resort.
Ministerul Invatarnantulul Public are conducerea intregului invatamant mediu, sub
raportul studiilor §i al metodelor de invatamant.

SECTIAIV
invatamantul superior
Art. XVI - Tnvatamantul superior are doua categorii de lnstltutli:
a) Universitatl §i politehnici
b) Institute de lnvatamant
1 §i superior
Art. XVII - Unlversltatile politehnicile depind de Ministerul Invatarnantului Public. Ele au
menirea de a preqatl cadre pentru corpul didactic din invatamantul mediu §i mai ales pentru
invatamantul superior, cadre superioare, de speclalltatl, precum §i cercetatori in diferite ramuri
ale stiintei.
Numarul studentllor in universltaf §i politehnici se fixeaza anual de catre Consiliul de
Minlstri, dupa criteriile cerute de necesltatl.
Durata studiilor in untversitati §i politehnice este de 4-6 ani.
Art. XVIII - lnstitutele de invatamant superior depind, fie de Ministerul Invatarnantului Public,
fie de ministerele de resort, in condltlunile art. 14 din prezenta lege §i au menirea sa creeze in
primul rand cadre superioare de specialisti destinati productiel ca: ingineri, agronomi, medici,
etc. precum §i profesori pentru invatamantul mediu.
Durata studiilor in institutele de invatamant superior este de 3-4 ani.
Art. XIX - Pot deveni studenf ai instltutlilor de invatamant superior absolventii liceelor, ai
scolilor pedagogice, ai scotilor tehnice care reusesc la examenul de admitere.
Art. XX - In intreg invatamantul superi or se vor intocmi programe analitice minimale, care
sunt obligatorii §i unice pentru toate catedrele de aceeasl specialitate.

343
Art. XXI - La fiecare disclpltna se va pune la tndernana studentilor manualele §i tratatele
minimale obligatorii.
Art. XXll - Numai unlversttatile §i politehnicile pot decerna titlul de doctor.
Art. XXlll - Poate urma cursurile pentru doctorat orice absolvent al invatamantului superior
care reuseste la examenul de admitere. Numarul locurilor pentru doctorat va fi fixat de
Consiliul de Mini§tri, in legatura cu necesltattle tarii.
Durata cursurilor pentru doctorat va fi de 3 ani.
Art. XXIV - Unlversltatite §i politehnicile vor acorda §i titlul de docent in conditiunhe ce se vor
stabili prin decretul special de organizare a invatamantului superior.

SECTIAV
~coli !,;li cursuri speciale

Art. XXV - in scopul lichidaril analfabetismului se vor organiza pentru persoanele dela 14-55
ani cursuri de alfabetizare, cu o durata de 1-2 ani, avand programe analitice §i manuale unice
speciale. Absolventa acestor cursuri se echivaleaza pe baza de examen cu absolventa
primilor patru ani ai invatamantului elementar.
Art. XXVI - Se vor crea, in unele centre pentru oamenii din carnpul muncii, scoli speciale de 2
ani. Aceste scof au ca scop sa dea elevilor o preqanre echivalenta cu scoala medie. Pot
deveni elevi ai acestor §Coli cei ce au reuslt la examenul de admitere.
Elevii acestor scoll vor fi scosi din procesul de productle. Ei vor fi lntretlnuti pe toata
durata scolaritatll de ministerele de resort §i intreprinderi.
Absolventii acestor scoli au dreptul sa se prezinte la examenul de admitere a
tnvatamantulut superior.

CAPITOLUL Ill
Corpul didactic

Art. XXVll - Corpul didactic necesar pentru buna functionare a scolilor de toate gradele §i
toate tipurile, va fi asigurat de Ministerul invatamantului Public, in colaborare cu ministerele de
resort, in ce priveste cadrele tehnice.
Art. XXVlll - pentru scolile tehnice precum §i institutele de invatamant superior, vor putea fi
folositl in corpul didactic, fara a parasl carnpul muncii §i specialisttl: ingineri, medici, etc.

CAPITOLUL IV
Serviciul de indrumare !,;li control

Art. XXIX - Pentru fiecare grad de invatamant se va constitui un serviciu de indrumare §i

control, format din inspectori scolart.
Art. XXX - Pentru ajutarea muncii de indrumare a corpului didactic, se vor organiza pe langa
inspectoratele scolare, birouri pedagogice, cu scopul de a contribui la sprijinirea efectiva a
actlvltatil pedagogice a corpului didactic, la continua Irnbunatatire a muncii in scoala, prin
materialul documentar, metodologic, consultatli pedagogice etc.

CAPITOLUL V
Dlspozltlunl finale ~i tranzitorii

Art. XXXI - Pentru nevoile urgente ale vie~i economice §i sociale ale ti:irii, se pot infiinta §COii cu o
durata mai scurta decat cea prevazutain legea de fata, in condi~uni ce se vor fixa prin legi speciale.
Art. XXXll - Actualele scoli normale se transforrna in scoll pedagogice.
Art. XXXlll - Actualele facultati §i scoll de invatamant superior vor fi restructurate, conform
prezentei legi. Tn acest scop se vor putea desfiinta catedre inutile, altele vor fi putea fi
rationalizate dupa necesltatl, sau se vor crea catedre noi.
Art. XXXIV - Crearea, modificarea sau desflintarea lnstitutillor scolare de invatamant mediu §i
superior se va face prin decizia Consiliului de Mini§tri.
Art. XXXV - Toate scollle confesionale sau particulare de orice fel devin scoli de Stat.

344
Art. XXXVI - Membrii corpului didactic al scolilor confesionale sau particulare trecute la Stat,
vor fi lncadratl in invatamfmtul de Stat, potrivit titlurilor ce poseda ~i in conformitate cu
dlspozltiunlle legale in vigoare, la data promulqaril legii de fata.
Art. XXXVll - Cei care, indiferent prin ce mijloace, vor zadarnicl sau vor incerca sa
zadarniceasca aducerea la indeplinire a art. 35 din legea de fata; se vor pedepsi cu 5-10 ani
munca sllnlca ~i confiscarea intregii averi.
Art. XXXVlll - Ministerul Flnantelor este autorizat sa deschlda creditele necesare pentru
punerea in aplicare a dispozitlunllor prezentei legi.
Art. XXXIX - Se abroqa urmatoarele legi fundamentale pentru organizarea tnvatarnantulut, cu
toate modiflcarile ~i completarile lor ulterioare:
a) Legea pentru organizarea ~i functlonarea invatamantului primar ~i normal, din 27
Mai 1939;
b) Legea asupra tnvatarnantulut particular din 22 Decemvrie 1923;
c) Legea pentru raporturile dintre scoalele secundare confesionale romans ~i
Ministerul instructlunll, din 27 August 1929;
d) Legea pentru organizarea ~i functionarea invatamantului secundar teoretic din 4
Noemvrie 1939;
e) Legea pentru organizarea ~i functlonarea invatamantului secundar industrial, de
baieti ~i fete din 16 Aprilie 1936;
f) Legea de organizare a tnvatarnantulu' comercial secundar din 1 Aprilie 1936;
g) Legea pentru organizarea invatamantului superior din 23 Mai 1942, republicata la
23 Noemvrie 1943.
De asemenea se abroqa ~i orice alte dlspozlnunl de legi, contrarii legii de fata.

345
 LEGE
PRIVIND iNVATAMANTUL iN REPUBLICA SOCIALIST A ROMANIA
' 13Mai1968

TITLUL I
DISPOZITll GENERALE

Art. 1 - in Republica Socialista Romania rnvatarnantul, principalul izvor de cultura §i factor de

civlllzatle, contribuie la dezvoltarea §i lnflorirea orlnduirii §i natlunii socialiste, la afirmarea
multllaterala a personalltatil umane.
invatamantul are drept scop lnsuslrea, de catre cetatenl, a culturii generale §i a
cunostmtelor necesare exercitarii unor profesiuni utile socletatil, formarea conceptlei lor materialist
dialectice despre natura §i societate, educarea intelectuala, morals, estetica §i fizica, cultivarea
dragostei lor fata de patrie §i popor, fata de idealurile de pace §i progres social.
invatarriantul se dezvolta In stransa legatura cu progresele stiintel §i tehnicii, cu
cerintele economiei §i culturii, ale constructiel socialismului §i comunismului.
Art. 2 - Personalul didactic are sarcina de tnalta raspundere de a realiza telurile
lnvatam!ntului, contribuind la lndeplinirea misiunii sociale de instruire §i educare a cetatenilor.
Art. 3 - lnvatamlntul In Republica Sociallsta Romania este lnvatamant de stat.
$coala este despartita de biserica. Confesiunile, congrega\iile religioase pot organiza §i
tntretine scoli speciale pentru preqatirea personalului de cult.
Art. 4 - Cetatenii Republicii Socialiste Romania au dreptul la tnvatatura, fara deosebire de
nationalitate, sex sau religie, fara vreo lnqradire ce ar putea constitui o discriminare.
Art'. 5 - in Republica Soclalista Romania, lnvatamlntul are urrnatoarea organizare:
- lnvatamlntul prescolar;
- lnvatamlntul obligatoriu de culture qenerala;
- lnvatamlntul liceal;
- tnvatamtntut profesional §i tnvatarntntul tehnic;
- lnvatamlntul superior;
- tnvatarntntu' postuniversitar.
Art. 6 - Cultura generala de baza este aslqurata tuturor cetatenilor prin lnvatamlntul obligatoriu
cu durata de 10 ani.
Accesul la toate gradele de tnvatamtnt este asigurat flecaruia, potrivit dorintel,
aptitudinilor dovedite, precum §i cerintelor economiei §i culturii socialiste.
Art. 7 - lnvatarntntut de toate gradele este gratuit.
Art. 8 Statul orqanizeaza sistemul burselor de stat, ca sprijin material In vederea aslquraril
dreptului la lnvatatura.
Elevii §i studentil primesc In condltllle legii, burse §i alte forme de sprijin material,
precum §i cazare In carnlne sau case de copii, mase la cantine, manuale, transport In vacante
§i la practica In productie, lngrijirea sanatatii, odihna In tabere, excursii.
Art. 9 - lnvatarntntut de toate gradele se desfa§oara In limba rornana.
0

in conformitatea cu prevederile Constltutlel, pentru nationalltatile conlocuitoare,

tnvatarnlntul de toate gradele se destasoara §i In limba proprie.
· Ministerul Invatamtntulul asigura preqatirea personalului didactic necesar
lnvatamlntului In limbile natlonalltatllor conlocuitoare.
La concursurile de admitere prevazute In prezenta lege, candidatil au dreptul de a
sustine probele In limba rnaterna la disciplinele pe care le-au studiat In aceasta limba.
Art.' 10 - in unele §Coli, lnvatamlntul se poate desfa§ura §i lntr-una din limbile moderne de
larga circulatie.
Art. 11 - in Republica Socialista Romania, statul asigura locuri de munca absolventilor
lnvatamlntului liceal de specialitate, ai lnvatamlntului profesional, ai lnvatamlntului tehnic §i ai
lnvatamlntului superior.
Art.12 - invatamlntul In Republica Socialista Romania se realizeaza unitar.
Conducerea, lndrumarea §i controlul lntregului lnvatamlnt se exercita de Ministerul
invatamlntului, care_realizeaza politica partidului §i statului In °domeniul lnvatamlntului.
Art. 13 - Ministerul lnvatamlntului colaboreaza cu celelalte ministere sau alte organe centrale

346
care au Tn subordine scoli §i acorda asistenta de specialitate comitetelor executive ale consiliilor
populare judetene §i Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti.
in activitatea sa, Ministerul Invatamtntului se sprijina pe consilii §i comisii consultative,
alcatulte din cadre didactice §i din cei mai buni speclallstl ln probleme de tnvatamlnt.
Art. 14 - in realizarea scopurilor TnvatamTntului, Ministerul Invatarntntului 'colaboreaza cu
Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociatllor Studentilor §i Orqanlzatla Pionierilor, care
contribuie potrivit statutelor lor, la desavlrslrea pregatirii profesionale §i la educarea clvica §i
morala a elevilor §i studentllor,
Art. 15 - Instltutitle de TnvatamTnt, tn activitatea ce desfasoara, colaboreaza strlns cu familia,
aslqurlndu-sl concursul parintllor ln preqatirea tineretului pentru viata §i munca.
Art. 16 - lnstitutille de tnvatamtnt colaboreaza cu orqanizatiile obstesti §i cu lnstitutille de stat
care au sarcini tn domeniul educatlei de mase.

TITLUL II
iNVATAMiNTUL PRE~COLAR
'
Art. 17- Invatarntntul prescolar are scopul de a contribui la educarea copiilor tn vlrsta de la 3 la
6 ani, In vederea cuprinderii lor In tnvatarntntut general, precum §i de a sprijini pe parintl tn
cresterea copiilor.
Art. 18 - invatamTntul prescolar este facultativ.
El se realizeaza prin gradinite de copii.
Pentru copiii cu deflciente senzoriale, fizice sau intelectuale se organizeaza gradinite
cu actlvitatl specifice.
Art. 19 - Gradinltele de copii se organizeaza, pe clrcurnscrlptil prescolare, de comitetele
executive ale consiliilor populare [udetene §i de Comitetul executiv al Consiliului Popular al
municipiului Bucuresti.
Se pot organiza gradinite de copii §i pe ITnga orqanlzatllle de stat, precum §i pe ITnga
orqanlzatiile cooperatiste §i alte orqanizatil obstestl.
Art. 20 - La cererea parintilor, organele de stat §i celelalte orqanlzatll prevazute ln articolul
precedent pot Tnfiinta, pe ITnga unele gradinite, carnine de copii, ln care se continua munca
educativa desfasurata In cadrul gradinitei, §i se asigura supravegherea, masa §i odihna copiilor.
Pentru tntretlnerea copiilor In carnlne, parlntll platesc o contributie lunara.
Art. 21 - Planul de cuprindere ~I copiilor tn gradinite §i camlne, precum §i reteaua acestor
unitatl, se aproba de Ministerul lnvatamTntului, pe baza propunerilor comitetelor executive ale
consiliilor populare care organizeaza gradinite de copii. Aprobarea planului de cuprindere se
face cu consultarea Comitetului de Stat al Planlticarll §i a Ministerului Finantelor.
Art. 22 - Activitatea de educare a copiilor Tn gradinite §i camine se desfa§oara pe baza
programelor elaborate de Ministerul TnvatamTntului. '
Art. 23 - Gradinita de copii este condusa de o directoare, care organizeaza §i controleaza
Tntreaga activitate educativa §i gospodareasca a unitatii. Directoarea, Tn conformitate cu
normele legale, raspunde §i de activitatea caminului de copii organizat pe ITnga gradinita.

TITLUL Ill

iNVATAMiNTUL OBLIGATORIU
DE CULTURA GENERALA ~I iNVATAMiNTUL LICEAL

CAPITOLUL I

Organizare
Art. 24 - invatamTntul obligatoriu de cultura generala se realizeaza prin §Coli generale.
invatamTntul liceal se realizeaza prin licee de cultura generala, §i prin licee de
specialitate.

347
 SECTIUNEA I
invatamintul obligatoriude cultura generala

Art. 25 - invatamintul obligatoriul de cultura generala asigura lnsuslrea de catre elevi a bazelor
culturii generale, contribuie la dezvoltarea lor mtelectuala 9i fizica, la formarea rnoral-cetateneasca,
cultiva interesul §i dragostea lor pentru rnunca, le formeaza deprinderi practice, ii ortenteaza §i-i
pregate9te, potrivit aptitudinilor, pentru continuarea studiilor in unitati de invatamint de nivel
superior sau pentru desfa!}urarea unor actlvltati in diferite sectoare de munca.
Art. 26 - lnvatamtntul obligatoriu de cultura generala are durata de 1 O ani. in acest invatamint,
sint cuprlnsi totl copii care, plna la inceperea anului scolar, au implinit virsta de 6 ani.
Pentru copii mai putin dezvoltati cuprinderea in invatamintul obligatoriu de cultura
qenerala se poate amina cu un an.
Art. 27 - Elevii care au promovat clasa a VIII-a a scolll generale pot continua studiile la liceele
de cultura generala sau la liceele de specialitate.
Elevii care prornoveaza clasa a IX-a sau a X-a a scolli generale pot continua studiile,
dupa caz, in anii II sau Ill ar liceelor in conditiile stabilite de Ministerul Invatarnlntului.
Art. 28 - Invatamlntul obligatoriu de cultura g'enerala este invatamint de zi.'
in con'ditiile stabilite de Ministrul invatamintului se poate organiza invatamint seral 9i
invatamint fara frecventa.
Art. 29 - Reteaua scolilor generale se aproba de Ministerul Invatarntntulul, pe baza
propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare care organizeaza aceste scoli, in
concordanta cu planul anual de scolarizare intocmit cu consultarea Comitetului de Stat al
Planlflcarii §i, a Ministerului Finantelor.
Art. 30 - li)colile generale se orqanizeaza, in condltiile stabilite de lege, de comitetele
executive ale consiliilor populare judetene §i de comitetul executiv al Consiliului popular al
municipiului Bucuresti. Fiecarei scoli i se stabileste o clrcumscrlptie scolara.
Pentru cultivarea talentelor §i dezvoltarea unor aptitudini, unele scoll generale
functloneaza cu program special. Pentru copiii cu deftciente senzoriale, fizice sau intelectuale
ori cu tulburari de comportament se organizeaza scof generale speciale, cu durata de studii §i
programe scolare specifice flecarel categorii de deficiente.

SECTIUNEA2
invatamintul liceal de cultura generala !Si
invatamintulliceal de specialitate

Art. 31 - lnvatarntntu' liceal de cultura generala aslqura elevilor o cultura generala

rnultllaterala, ii educa in spiritul inaltelor indatoriri de cetatenl ai patriei socialiste, orientindu-1
in vederea continuarll studiilor in invatamintul superior sau a desfasurarf unor activitati utile,
in diferite sectoare de rnunca.
Art. 32 - Liceele de cultura qenerala pot functiona cu invatamint de zl, cu durata de 4 ani,
precum !}i cu invatamint seral §i invatamint fara frecventa, avind durata de 5 ani.
Art. 33 - Liceele de cultura generala se organizeaza pe sectii cu caracter real sau umanist.
Pentru cultivarea talentelor 9i dezvoltarea unor aptitudini, unele licee de cultura
generala sau clase ale acestora functioneaza cu program special.
Art. 34 - Reteaua liceelor de cultura generala §i planul anual de 9colarizare se aproba de
Ministerul invatamintului, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare
jude\ene §i ale Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucure9ti. Aprobarea
planului de §colarizare se face cu consultarea Comitetului de Stat al Planificarii §i a
Ministerului Finantelor.
Art. 35- Liceele de cultura generala se organizeaza, in condi\iile stabilite de lege, de
comitetele executive ale consiliilor populare judetene §i de Comitetul executiv al Consiliului al
municipiului Bucure§ti.
Pentru copii cu deficiente senzoriale sau fizice se pot organiza licee de cultura generala
cu durata studiilor §i programe §Colare specifice fiecarei categorii de deficien\e.
Art. 36 - Admiterea in liceele de cultura generala se face pe baza de concurs, organizat pe
sectii, in condi\iile stabilite de Ministerul invatamintului.

348
 La concursul de admitere pentru invatamintul de zi se pot prezenta absolventi ai clasei
a VIII-a a a scolil generale, fara a fi depasit virsta de 17 ani tmpllnlti in anul calendaristic in
care se Tnscriu la concurs.
La concursul de admitere pentru TnvatamTntul seral §i invatamintul fara frecventa se pot
prezenta absolventl ai clasei a VIII-a a scolii generale sau persoane care poseda studii
echivalente, indiferent de vtrsta.
Art. 37 - Invatarntntut liceal de specialitate asigura elevilor, pe linga preqatirea de cultura
gennerala §i educatia clvlca, o preqatire profeslonala necesara indeplinirii unor actlvltatl
specialitate de nivel mediu, potrivit cu cerintele economiei §i culturii socialiste.
Art. 38 - Liceele de specialitate functioneaza cu tnvatamfnt de zi. Pentru anumite speclalltati
poate fi organizat §i invatamint seral sau fara frecventa.
Durata studiilor in liceele de specialitate este de 4 ani sau 5 ani, potrivit prevederilor
nomenclatorului de speclalitati.
Art. 39 - Reteaua §i profilul liceelor de specialitate, nomenclatorul de speclalltati, precum §i
planul anual de scolarlzare. se aproba de Consiliul De Mini§tri, la propunerea Ministerului
Invatamfntulul, facuta cu consultarea ministerelor §i a celorlalte organe centrale interesate.
Art. 40 - Liceele de specialitate se orqanizeaza de ministerele, de celelalte organe centrale ale
adrnlnlstrattel de stat sau de comitetele executive ale consiliilor populare, stabilite de Consiliul
de Mini§tri.
Dispozltlile art. 35 alin. 2 se aplica §i in organizarea liceelor de specialitate.
Art. 41 - Admiterea ln liceele de specialitate se face pe baza de concurs, organizat In conditiile
stabilite de Ministerul Invatarntntulul. '
La concursul de admitere pentru invatamintul de zi se pot prezenta absolventil clasei a
VIII-a a §COlii generale, daca nu au depaslt virsta de 17 ani lmplinltl in anul calendaristic in
care se lnscrlu la concurs.
Pentru invatamintul seral §i eel fara frecventa, se pot prezenta la concursul de admitere
indiferent de vtrsta, persoanele care au absolvit clasa a VIII-a a scolll generale sau poseda
studii echivalente §i lucreaza in domeniul specialitatli in care urmeaza sa se preqateasca.

CAPITOLUL II
Procesul de lnvatarnlnt
Art. 42 - in scolile generale §i licee, actlvitatile instructiv-educative se realizeaza prin lectii,
lucrari practice in laboratoare sau ateliere scolare, prin cercuri de elevi sau alte actiuni in afara
clasei §i a §COlii. in ultimii 2 ani de studii ai liceelor procesul de tnvatarntnt include ~i programul
de preqatlre pentru apararea patriei.
Pentru buna desfasurarea a actlvltatilor de instruire §i educare, fiecare clasa va avea
un diriQinte desemnat de conducerea unitatii scolare.
In sprijinul procesului instructiv-educativ, in cadrul scolilor generale §i al liceelor
functioneaza biblioteci scolare,
Art. 43 - Structura anului scolar, durata lectiilor, sesiunile de examene §i vacantele se
stabilesc de Ministerul invatamintului. '
Art. 44 - Activitatea instructiv-educativa se desfasoara in conformitate cu planurile de
tnvatarrunt §i programele scolare,
Pentru scollle generale §i liceele de cultura generala, planurile de tnvatamtnt §i
programele scolare se elaboreaza de Ministerul lnvatamtntulut. in cazul unltatilor scolare cu
program special, elaborarea se face cu consultarea organelor centrale de stat sau obstesti
interesate.
Pentru liceele de specialitate planurile de tnvatamtnt §i programele §Colare pentru
disciplinele de cultura generala se elaboreaza de Ministerul invatamTntului in colaborare cu
celelalte ministere §i organe centrale interesate.
Programele §Colare pentru disciplinele de specialitate predate in liceele de specialitate
se elaboreaza de ministerele §i celelalte organe centrale care organizeaza aceste licee §i se
aproba de Ministerul invatamintului.
Art. 45 - Ministerul invatamintului raspunde de elaborarea manualelor necesare invatamintului
obligatoriu de cultura generala §i invatamintul liceal.

349
 Manualele se intocmesc pe baza programelor scolare §i trebuie sa corespunda
nivelului stllntiflc §i pedagogic contemporan.
Pentru invatamintul in limbile nationalitatilor conlocuitoare se elaboreaza manuale in
limbile acestor natlonalltatl.
Art. 46 - In liceele de specialltate, instruirea practice se realizeaza, potrivit planurilor de
invatamint §i programelor scolare, in atelierele scolare, pe loturi experimentale, in laboratoare
§i sali de ~emonstratii, in scoli de aplicatle, in intreprinderi §i alte orqanlzafll socialiste.
Art. 47 - In vederea rnodernlzarii continutulul §i formelor de desfasurare ale lnvatamlntulul,
obligatoriu de cultura generala §i ale invatamintului liceal, Ministerul invatamintului poate
aproba organizarea unor unitati scolare experimentale; de asemenea, poate aproba aplicarea,
intr-un numar limitat de scoala sau licee, a unor planuri de invatamint, programe §i manuale
experimentale, precum §i experimentarea unor metode de predare.
Art. 48- Verificarea preqatirll elevilor se face pe intregul parcurs al anului scolar, in cadrul
lectillor §i al celorlalte forme de activitate, precum §i prin examene, cind este cazul.
Aprecierea cunostlntelor elevilor se face cu note de la 10 la 1.
Art. 49 - Promovarea elevilor dintr-o clasa in alta de face pe baza notelor obtinute. Sint
declarati prornovaf elevii care obtin eel putin mediei 5 la fiecare obiect de studiu §i eel putin
media 6 la purtare.
Elevii pot sustlne examene de coriqenta la eel mult doua obiecte de studiu. Repeta
anul de studiu elevii care:
- nu obtin eel putin media 5 la mai mult de doua obiecte de studiu;
- nu obtin eel putin media 6 la purtare;
- nu prornoveaza examenele de coriqenta.
Art. 50 - Elevii care au promovat ultimul an de studii al scolil generale primesc certificate de
absolvire.
Elevii care au promovat eel putin 2 ani la licee pot primi, la cerere, certificate de
absolvire a scolli generale.
Art. 51 - Elevii care au promovat ultimul an de studii al liceelor pot sustine examenul de
bacalaureat.
Examenul de bacalaureat constituie verificarea nivelului de preqatlre a absolventilor, a
culturii lor generale §i de specialitate §i a capacltatil de a sintetiza cunostintele obtinute in
liceu. El se sustine in fata unei comisii prezidate, de regula, de un profesor sau conterentiar
universitar §i consta din probele scrise §i orale, obligatorii §i la alegere.
Sint declarati reusiti, candidatil care obtlne eel putin media 5 la fiecare obiect de
examen.
Probele la examenul de bacalaureat, modul de desfasurare a acestuia, precum §i
nurnarul §i compunerea comisiilor, se stabilesc de Ministerul lnvatarntntutul.
Candidatii care prornoveaza examenul primesc diploma de bacalaureat, iar cei care nu ii
promoveaza sau care nu se prezlnta la examen primesc, la cerere, certificat de absolvire a liceului.
Diploma de bacalaureat eliberata de liceele de specialitate cuprinde §i menfiunea
speclalltatli pe care tltularul a studiat-o.
Absolventil cu examen de bacalaureat ai lnvatamtntulul liceal pot continua studiile in
invatamintul superior.

CAPITOLUL Ill

Elevii

SECTIUNEAI
Drepturi' ~i indatoriri

Art. 52 - Invatarntntul obligatoriu de cultura generala, inscrierea elevilor in clasele 1-X se face
din oficiu, de scoala generala in circumscriptia careia elevii i§i au domiciliul.
Elevii de alta nationalitate decit cea rom~ma pot opta pentru inscrierea la §Coala
generala cu predarea in limba romana din circumscriptia §Colara in care domiciliaza sau la o

350
scoala cu predarea in limba nationalltanl lor.
Parintii 9i ceilalti ocrotitori legali sint obligati sa a.sigure participarea copiilor la lectii 9i la
celelalte activltatl obligatorii organizate de scoala. lncalcarea acestei obligatii constituie
contraventle 9i se sanctloneaza potrivit legii.
Art. 53 - La invatamintul de zi, scollle generale sint lnscrlsl elevii care n-au depaslt virsta
corespunzatoare clasei cu mai mult de 3 ani.
Elevii care au depasit varsta prevazuta la aliniatul precedent sint obligati sa continue
studiile ptna la absolvirea invatamintului obligatoriu de cultura generala prin invatamintul seral
sau fara frecventa.
Elevii care din diferite motive nu au promovat primele 4 clase ale scolii generale pina la
implinirea virstei de 13 ani vor sustine un examen integral de promovare a claselor I-IV,
potrivit normelor stabileste de Ministerul Invatamlntulul.
Art. 54 - inscrierea elevilor in anul I al liceelor se face la cerere, pe baza rezultatelor obtinute
la concursul de admitere, iar in ceilalti ani, in urma prornovarll anului de studii precedent, in
condltiile stabilite de Ministerul invatamintului.
Art. 55 - Elevii tnscrisl la invatamintul de zi sau la eel seral de la licee pot repeta anul de studii
o singura data, iar cei care urmeaza invatamintul fara frecventa, de eel mult doua ori.
Dispozltllle aliniatului precedent nu se apllca in cazul repetarli anului de studii din
motive medicale.
Art. 56 - Elevii pot obtlne transferarea, pentru motive temeinice la o scoala generala la alta
sau de la un liceu la altul, cu acordul celor doua unitati scolare, in conditiile stabilite de
Ministerul Invatarntntulul. ' '
Art. 57 - Pentru dezvoltarea unor tncllnatli 9i aptitudini ale elevilor se pot organiza cercuri
tehnice, cenacluri literare, ansambluri artistice, concursuri, campionate 9i alte forme de
actlvltatl cultural-artistice, tehnice §i sportive.
Pentru dezvoltarea sportului de perforrnanta in rindurile elevilor se pot organiza cluburi
sportive.
Art. 58 - Pentru asigurarea pregatirii lor, elevii sint obligati sa participe cu regularitate la lectil
9i la celelalte actiunl organizate de scoala, sa-sl insuseasca cunostintele 9i sa-sl formeze
deprinderile prevazute de programele scolare.
Elevii sint obliqatl sa respecte, in scoala 9i in atara de scoala normale de disclplina
stabilite.
Art. 59 - Pentru succese deosebite obtinute la invatatura, pentru purtare exemplara 9i pentru
modul de participare la activltatlle organizate in scoala 9i in afara de scoala, elevii sint
evldentlati, putind primi premii 9i recompense.
Pentru nerespectarea indatoririlor ce le revin, elevii pot ti sanctlonatl.
Normele de evidentiere 9i de sanctionare a elevilor se stabilesc de Ministerul
Invatamtntulut. ' '
Art. GO - in aplicarea prevederilor art. 11, din prezenta lege, absolventil invatamintului de zi al
liceelor de specialitate care nu continua studiile in invatamintul superior de zi, sint repartlzaf
in productle, potrivit profilului lor de preqatire,
Dupa efectuarea unui stagiu in productle, stabilit potrivit legii, absolventii liceelor de
specialitate pot ocupa 9i functii de rnaistrl.

SECTIUNEA2
Burse ~i alte forme de sprijin material

Art. 61 - Pentru asigurarea scolarlzarli in tnvatamtntul obligatoriu de cultura generala 9i pentru

sprijinirea elevilor din invatamintul local se pot acorda burse in functle de sltuatia la invatatura
§i purtare, precum 9i de veniturile parintilor.
Art. 62 - Pe linga §Colile generale 9i licee pot functiona camin de elevi 9i cantine 9colare,
pentru elevii care, in conditiile legii, au nevoie de un asemenea sprijin material.
Art. 63 - Elevii din invatamintul obligatoriu de cultura generala, precum §i elevii din
invatamintul liceal primesc gratuit manuale 9colare.
Art. 64 - Elevii se bucura de asistenta medicala asigurata de catre Ministerul SanatatH, prin
personalul medico-sanitar 9colar 9i prin reteaua unitatilor medico-sanitare.

351
Art. 65 - Elevii beneflciaza de sprijinul acordat potrivit legii pentru odihna in tabere §i
participare la excursiile §i actlvltatile sportive organizate de scoala.
Art. 66 - Elevii lntretinutl de stat in casele de copii sau toti aceia care sint in evidenta acestor
case, precum §i elevii tntretlnuti in scollle cu deflclente senzoriale sau intelectuale, beneficiaza
§i de transportul gratuit in vacante.

CAPITOLUL IV
Conducerea~i administrareascolllor generale~i a liceelor

Art. 67 - Fiecare unitate scolara este condusa de un director. Acesta este ajutat in indeplinirea
atributillor sale de consiliul profesoral §i cind este cazul, de unu sau mai multi directori adjuncti.
Directorul are urmatoarele atrlbutii principale:
- orqanizeaza, conduce §i controleaza activitatea instructiv-educativa §i gospodareasca
a scolil:
- elibereaza acte de studii;
- nurneste §i elibereaza din functle personalul didactic aiutator §i administrativ-
gospodaresc din nomenclatura sa;
- reprezinta scoala in relatlile cu orice persoana sau orqanlzatil.
Directorul scolil generale are §i atrlbutie de a asigura realizarea lnvatamtntulul
obligatoriu de cultura generala in circurnscrtptla scolara stabillta pentru scoala pe care o
conduce.
Directorul poate delega unele dintre atrlbutiile sale directorilor adiunctl.
Art. 68 - in cadrul scolii functloneaza, sub presedintla directorului, un consiliu profesoral format
din personalul didactic de conducere §i predare, iar cind este cazul, §i din personalul de
instruire practlca.
Consiliul profesoral ia hotarlrl prin vot deschis, cu majoritate de eel putln [urnatate plus
unu din nurnarut membrilor sai.
Consiliul profesoral are urrnatoarele atrlbutil principale:
- dezbate principalele probleme ale activitanl instructiv-educative din scoala §i
stablleste rnasuri pentru perfectlonarea acestei activltatl.
- aproba programul actlunllor educative, intocmit in colaborare cu orqanizatiile de
tineret;
- contribuie la generalizarea, experientei pozitive din activitatea personalului didactic §i
la lmbunatatlrea metodelor de predare;
- analizeaza periodic indeplinirea planurilor de rnunca §i rezultatele activltatli
destasurate de scoala.
in cadrul scolllor se pot organiza comisii metodice pe specialltati §i o comisie a
diriqintilor cu scopul de a contribui la trnbunatatlrea procesului instructiv-educativ.
Art. 69 - Pentru desfasurarea actlvltatll adrnlnistratlv-qospodarestl, scolile sint incadrate cu
personalul necesar, potrivit normelor legale.
Art. 70 - Pe linga scoli functioneaza comitete de pannti, ca forma princlpala de colaborare a
scolll cu familia.
• Activitatea comitetelor de parinti se desfasoara potrivit normelor stabilite de Ministerul
lnvatarnlntulul.

TITLUL IV
iNV.ATAMiNTUL PROFESIONAL ~I iNV.ATAMiNTUL TEHNIC
' CAPITOLUL I '

Organizare
Art. 71 - invatamintul profesional se realizeaza prin §COii profesionale §i ucenicie la locul de rnunca.
invatamintul tehnic se realizeaza prin scoli de rnaistri §i scoli de specializare
postliceala,
invatamintul profesional §i invatamintul tehnic se realizeaza, de asemenea, prin cursuri
de calificare §i cursuri de perfectionare a muncitorilor §i personalului mediu de specialitate.

352
 SECTIUNEA 1
invatamintul profesional

§ 1. ~coala profeslonala

Art. 72 - sccala proteslonala preqateste muncitori califlcatl pentru meseriile necesare

economiei nationale sau desfasurarll activltatll social-culturale.
Art. 73 - Durata studiilor in scolile profesionale este de 1-2 ani §i se stabileste prin
nomenclator pentru fiecare meserie, in functie de complexitatea acesteia.
Pentru unele actlvitati specifice orqanlzatiilor cooperative, durata studiilor poate fi mai
mare de 2 ani.
:;>colile profesionale pot functiona cu invatamint de zi §i invatamint seral.
Pentru calificarea persoanelor cu deficlente senzoriale, fizice sau intelectuale se pot
organiza scoli profesionale cu durata de studii §i programe scolare specifice flecarel categorii
de deflclente,
Art. 74 - Nomenclatorul de meserii, reteaua scolilor profesionale §i profilul acestora se aproba
de Ministerul Invatamtntuun, la propunerea organelor centrale ale adrnlnlstratiel de stat, a
comitetelor executive ale consiliilor populare judetene §i a comitetului executiv al Consiliului
popular al municipiului Bucuresti ori a organelor centrale ale orqanlzatiilor cooperatiste.
Aprobarea nomenclatorului se face cu consultarea Comitetului de Stat al Planiflcarll, a
Ministerului Muncii §i a Comitetului de Stat pentru Probleme de Organizare §i salarizare.
Planul anual de scolarizare se stabileste de organele centrale ale adrnlnlstratiel de stat,
de comitetele executive ale consiliilor populare judetene §i de Comitetul executiv al Consiliului
popular al municipiului Bucurestl sau de organele centrale ale orqanlzatlilor cooperatiste in
colaborare cu ministerul Muncii, cu consultarea Comitetului de Stat al Planlflcarii §i
Ministerului Finantelor §i cu acordul Ministerului Invatamtntului.
Art. 75 - :;>colile profesionale se orqanizeaza, pe linga intreprinderi §i alte orqanlzatii
socialists, de ministere, alte organe centrale ale admlnlstratiel de stat, de comitetele executive
ale consiliilor populare judetene §i de Comitetul executiv al Consiliului popular al
municipiului Bucurestl ori de organele centrale ale orqanizatiilor cooperatiste.
Art. 76 - Admiterea in_ scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat in conditlile
stabilite de Ministerul lnvatamintului.
La concursul de admitere pentru tnvatarntntul de zi se pot prezenta absolventii §Colii
generale, fara a fi depaslt virsta de 18 ani implinili in cursul anului calendaristic in care se
inscriu la concurs. Pentru unele meserii Ministerul lnvatamtntului poate stabili, la propunerea
organelor interesate, alte conditii de vlrsta.
Pentru invatamintul seral se pot prezenta la concursul de admitere, indiferent de vtrsta,
persoanele care au absolvit scoala generala sau poseda studii echivalente §i lucreaza in
meseria in care urmeaza sa se califice.

§ 2. Ucenicia la locul de rnunca

Art. 77 - Ucenicia la locul de munca este una din formele prin care se realizeaza preqatirea
muncitorilor califlcafi.
Prin aceasta forma de invatamint, preqatirea practlca a tinerilor se realizeaza in
procesul activitatll zilnice, in unitati de productie sau de servire a populatiel, iar preqatirea
teoretica se asigura prin invatamint profesional seral sau prin tnvatarntnt de zi organizat in
perioade de 2-3 luni pe an, timp in care ucenicii parasesc productia.
Art. 78 - Durata studiilor, nomenclatorul meseriilor §i planul anual de scolartzare pentru
ucenice la locul de rnunca se stabilesc in conditllle art. 73 alin. 1 §i art. 74.
Art. 79 - Admiterea tinerilor ca ucenici se face prin concurs, cu respectarea condltiilor stabilite
de Ministerul Tnvatamintului pentru scollle profesionale. Cei care reusesc la concurs incheie,
cu tncuvllntarea parlntilor sau a celorlaltl ocrotitori locali, contracte de ucenicie cu unitatile in
care efectueaza pregatirea practica.

353
 SECTIUNEA2
invatamintul tehnic
'
§ 1. ~coala de rnalstrl

Art. 80 - $coala de rnalstri preqateste personal tehnic necesar in organizarea §i desfasurarea

procesului de productie.
sccata de rnalstri functioneaza cu invatamint seral; ea poate funcnona 9i cu tnvatarnlnt
de zi.
Art. 81 - Durata studiilor in scolile de rnalstri este de 2 ani pentru invatamintul seral §i un 1 an
pentru invatamintul de zi.
Art. 82 - Stabilirea nomenclatorului de speclalltati, a retelei §i profilului scolllor de malstrl, a
planului de scolarlzare, precum §i organizarea acestor scoll, se face potrivit prevedrilor art. 74
§i art. 75.
Art. 83 - Admiterea in scolile de malstri se face pe baza de concurs, organizat in conditiile
stabilite de Ministerul invatamintului. ·
La concursul de admitere se pot prezenta muncitori calitlcatl, lncadrati in una din
ultimele doua categorii de calificare, care sint absolventi ai scolilor profesionale, ai altar scoli
echivalente ori ai liceelor de cultura generala, au satisfacut serviciul militar §i sint recomandati
de orqanizatiile socialiste in care lucreaza.
Pentru unele speciaiitaf stabilite prin nomenclator se pot prezenta la concurs §i
muncitori calificati, absolventi ai scoltl generale, cu respectarea celorlalte conditii prevazute la
alinatul precedent. in acest caz durata studiilor este de 2 ani 9i la tnvatarnlntul de zi.

§ 2. ~coala de specializare postllceala

Art. 84 - Scoala de specializare postliceala realizeaza pregatirea profesionala a absolventilor

liceelor de cultura generala in vederea exercitarli unor activltati de nivel mediu, tehnice sau
social-culturale.
Art. 85 - Durata studiilor in scolile de specializare postllceala este de 1 - 2 ani 9i se stabileste
pentru fiecare specialitate, prin nomenclator, prin hotarlre a Consiliului de Mini9tri se va putea
stabili pentru unele speclalitau, o durata a studiilor plna la 3 ani.
$colile de specializare postllceala pot functiona cu invatamint de zi 9i invatamint seral.
Pentru unele specialitatl poate fi organizat 9i lnvatamlntul fara frecventa.
Art. 86 - Stabilirea nomenclatorului de speclalitatl, a retelei 9i profilului scolar de specializare
postllceala, precum 9i a planului de scolarizare, se face potrivit prevederilor art. 74.
Art. 87 - $colile de specializare protesionala postilceala se organizeaza de ministere, alte
organe centrale ale adrnlnistratiei de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare
judetene 9i Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti ori de organele
centrale ale orqanizatlllor cooperatiste.
Art. 88 - La concursul de admitere se pot prezenta absolventl ai liceului de cultura generala
care au promovat examenul de bacalaureat sau absolventi cu diploma ai unor scoli
echivalente.
Pentru invatamintul seral §i eel fara frecventa se pot prezenta la concursul de
admitere persoanele care indeplinesc condltille de studii prevazute la aliniatul precedent 9i
lucreaza in domeniul speclalltatil in care urrneaza sa se preqateasca.
Ministerul invatamintului' poate stabili unele specialltatl pentru care se pot prezenta la
concurs absolventi ai liceului de cultura generala fara examen de bacalaureat.

CAPITOLUL II
Procesul de invatamint

Art. 89. Procesul de invatamint in unitatile §Colare din invatamintul profesional 9i invatamintul
tehnic se desfa9oara in conformitate cu dispozitiile art. 42, 43 9i 46-49 inclusiv, care se aplica
in mod corespunzator, cu completarile din prezentul capitol.
Art. 90. Activitatea instructiv-educativa se desfa9oara in baza planurilor de invatamint, a

354
programelor scolare §i a manualelor scolare.
Planurile de tnvatamtnt §i programele scolare pentru disciplinele de cultura generala se
elaboreaza de Ministerul invatamintului. Programele scolare pentru disciplinele de specialitate
se elaboreaza de ministerele §i celelalte organe centrale interesate §i se aproba de Ministerul
lnvatamtntulul.
' Elaborarea manualelor scolare este asigurat de Ministerul lnvatarntntulu' tmpreuna cu
celelalte ministere §i organe centrale care organizeaza unitati scolare.
Art. 91. Elevii scolilor profesionale, scolilor de rnalstri §i ai scolilor de specializare postllceala,
precum §i ucenicii, dupa promovarea ultimului an de studii; sustin examenul de absolvire pe
baza carula primesc diploma de absolvire a scolil.
in aplicarea dtspozltlllor aliniatului precedent, ucenicii primesc diploma de absolvire a
scolil profesionale.
Cei care nu promoveaza examenul prevazut la aliniatul 1 din prezentul articol primesc
certificat de absolvire a scolii.
Pentru desavlrslrea preqatirll practice, absolventil scolilor profesionale var lucra in
productie, ca muncitori practicantl o perioada de 3-12 luni.
Drepturile conferite de diploma sau certificatul de absolvire sint cele stabilite prin
normele legale.

CAPITOLUL Ill
Elevii

SECTIUNEA 1
Drepturi~i indatoriri

Art. 92. inscrierea elevilor in anul I al unitatilor scolare din invatamintul profesional §i invatamintul
tehnic se face la cerere, pe baza rezultatelor obtinute la concursul de admitere, iar in ceilalti ani, in
urma promovaril anului precedent, in condinile stabilite de Ministerul invatamintului. '
Odata cu inscrierea in anul I la invatamintul de zi, elevii incheie contracte cu orqanizatll
socialiste, prin care i§i iau obligatia de a lucra, la aceste organizatii, o perioada de 2-3 ani
dupa absolvirea scolil §i obtinerea califlcarll. in cazul elevilor in virsta mai mica de 18 ani,
contractele se incheie cu tncuvlintarea parintilor sau a celorlalti ocrotitori legali. Clauzele
contractului se var stabili prin hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Art. 93. Elevii lnscrisl in invatamintul de zi sau la eel seral pot repeta acelasi an de studii o
slnqura data, iar cei tnscrisi la invatamintul fara frecventa, de eel mult doua ori.
La scollle de rnaistri se poate repeta anul de studii numai in cazuri bine motivate §i cu
acordul orqanizatlel socialiste care a facut recomandarea.
Dlspozltille aliniatelor precedente ale acestui articol nu se apllca in cazul repetarli
anului de studii din motive medicale.
Art. 94. Elevii pot obtine transferarea, pentru motive temeinice, de la o unitate scolara la alta,
cu acordul celor doua unltatl, numai in acelasl specialitate sau meserie.
Transferarea de la un tip de scoala la altul, de la o meserie sau specialitate la alta,
precum §i de la o forrna de invatamint profesional §i ale invatamintului tehnic.
Art. 95. Dlspozitiile art. 57-59 inclusiv se apllca in mod corespunzator §i elevilor din unitatile
scolare ale invatamintului profesional §i ale invatamintului tehnic.
Art. 96. Absolventil de la invatamintul de zi al scolllor profesionale, al scolilor de maistri §i al
scolilor de specializare postliceala sint repartizati in productie, potrivit specialitatii lor.
Art. 97. Absolventii §COlilor profesionale pot fi primiti la licee dupa promovarea examenelor de
diferenta stabilite de Ministerul invatamintului. '
Art. 98. Absolventii §Colilor de mai§tri care nu au absolvit liceul se pot prezenta la examenul
de bacalaureat organizat la licee, dupa ce i§i completeaza studiile in conditiile stabilite de
Ministerul invatamintului. '
Art. 99. Absolventii §Colilor de specializare postliceala care poseda diploma de bacalaureat
pot fi inscri§i in invatamintul superior, in conditiile stabilite de Ministerul invatamintului.

355
 SECTIUNEA2
Burse §i alte forme de sprijin material

Art. 100. Elevii din scolile profesionale, scolile de rnaistrl 9i scolile de specializare postllceala
beneficlaza de burse 9i celelalte forme de sprijin material, in condltlile stabilite de lege pentru
fiecare tip de scoala.
Tinerii angajati ca ucenici primesc sprijin material reglementat pentru forma de
preqatire prin ucenicie la locul de rnunca.

CAPITOLUL IV
Conducerea §i administrarea unltatltor scolare
din invatamintul profesional§I invatamintultehnic

Art. 101. Pentru conducerea 9i administrarea unltatilor scolare din invatamintul profesional 9i
invatamintul tehnic se aplica, in mod corespunzator, dispozltille art. 67 9i art. 69.
$colile profesionale, scolile de rnaistri 9i 9colile de specializare postliceala pot fi
construite in grupuri scolare, avind o singura conducere.
Art. 102. in cadrul unltatilor scolare din invatamintul profesional 9i invatamintul tehnic
functioneaza, sub presedentta directorului, consilii profesorale, ale carer atrlbutil sint cele
stabilite la art. 68 alin. 3.
Consiliile profesorale sint formate din personalul didactic de conducere, de predare 9i
de instruire practlca.
in unele unitati scolare se pot organiza 9i comisiile prevazute la art. 68 alin. 4.
Art. 103. Comitetele de parinti, prevazute la art. 70, funcnoneaza 9i pe linga scolile profesionale.

CAPITOLULV

Cursuri pentru calificarea §i perfectlonarea muncitorilor§i a

personaluluimediu de specialitate

Art. 104. Pentru calificarea la locul de rnunca a muncitorilor 9i a personalului mediu de specialitate,
intreprinderile 9i celelalte orqanizstil socialiste de stat pot organiza 9i cursuri de calificare.
Pentru a da muncitorilor califlcatl 9i personalului mediu de specialitate, potrivit cerlntelor
locurilor de rnunca unde activeaza, cunostlntele teoretice 9i practice privind noi utilaje
perfectlonate 9i tehnologii de fabrlcatie introduse in productie sau pentru a le adinci
cunostlntele intr-un domeniu restrins al meseriei sau speclalltatli lor, intreprinderile 9i celelalte
orqanlzatii socialiste de stat pot organiza, la locul de munca, cursuri de perfectlonare.
Art. 105. Organizarea cursurilor de calificare 9i a celor de perfectlonare, in intreprinderi 9i
celelalte orqanlzatii socialiste de stat, se aproba de organele centrale ale adrninistratiel de stat
sau de comitetele executive ale consiliilor populare [udetene ori de Comitetul executiv al
Consiliului popular al municipiului Bucuresti, carora le slnt subordonate aceste orqanizatil
potrivit planului de scolarlzare 9i in limita fondurilor alocate prin planul de stat.
Cursurile de calificare 9i cursuri de perfectlonare pot fi organizate in centre lnfllntate de
organele centrale ale adrnlnistratiel de stat sau de comitetele executive ale consiliilor populare
judetene ori a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti, pentru
preqatirea personalului necesar mai multor organizatii socialiste din subordinea acestor organe.
Art. 106. Cursurile de calificare se destasoara, in functie de complexitatea meseriei, in una
sau doua cicluri (grade).
Durata cursurilor de calificare pentru un ciclu este de 3-12 luni, in functie de volumul
cunostinteior care trebuie predate 9i se stabileste pentru fiecare meserie sau specialitate prin
nomenclator.
Art. 107. Nomenclatorul de meserii 9i ciclurile in care se preqatesc muncitorii calificati,
nomenclatorul de speclalitaf in care se pregate9te personalul mediu de specialitate prin cursuri
de calificare, precum 9i planul anual de 9colarizare se stabilesc in conditiile prevazute la art. 74.

356
Art. 108. Durata cursurilor de perfectlonare se stabileste prin planurile de tnvatamtnt, intre o
tuna ~i sase luni, in functle de volumul cunostlntelor care trebuie predate.
Art. 109. Cursurile de calificare §i cele de perfectionare functioneaza fara scoatere de la locul
de rnunca a celor care frecventeaza. Se pot organiza §i cursuri cu scoatere de la locul de
rnunca, in condltli stabilite prin hotarlrea Consiliului de Mini§tri.
Art. 110. Conditlile de admitere la cursurile de calificare ~i la cursurile de perfectlonare se
stabilesc de organele prevazute la art. 105 alin. 1, in functie de cerintele §i complexitatea
fiecarel meserii sau specialltati. Stabilirea conditiilor de admitere la cursurile de calificare se
face cu acordul Ministerul invatamintului ~i al Ministerului Muncii.
Art. 111. Cursurile de calificare §i cele de perfectlonare se desfasoara potrivit planurilor de
tnvatamtnt §i programelor de curs elaborate, pe baza normelor stabilite de Ministerul
invaiamintului, de organele prevazute la art. 105 alin. 1.
Art. 112. Cursurile de calificare §i cele de pertectionare se incheie printr-un examen teoretic §i
practic, pentru promovarea caruia candidatii trebuie sa obtina eel putln media 5. Cei care
prornoveaza acest examen primesc certificat de absolvire.
Art. 113. Posesorii certificatului de absolvire a ciclului II al cursurilor de calificare, care au absolvit
~i scoala generala sau poseda studii echivalente, se pot prezenta la examenul de absolvire a ~colii
profesionale §i, in caz de promovare, primesc diploma de absolvire a scolii profesionale.
Art. 114. Persoanele care frecventeaza cursurile de calificare sau de perfectionare se bucura
de sprijin material, in conditiile stabilite prin hotarlre a Consiliului de Mlnlstri.
Art. 115. Cheltuielile privind organizarea §i functlonarea cursurilor de calificare §i a cursurilor
de perfectlonare se suporta, dupa caz, din fondurile de productle sau din fondurile de
circulatle ale orqanlzatlilor socialiste pentru care se preqatesc cadrele.
Fae exceptle cheltuielile pentru preqatirea personalulul necesar instltutlilor bugetare,
care se suporta din buget §i cele pentru preqatirea personalului necesar orqanlzatiilor
socialiste noi sau obiectivelor noi, ce urmeaza sa-§i tnceapa activitatea, care se suporta, daca
legea nu prevede altfel, din fondul de lnvestitil.
Art. 116. Orqanlzatiile cooperatiste pot infiinta cursuri de calificare §i cursuri de perfectionare
pentru preqatirea muncitorilor §i personalului tehnic-administrativ de care au nevoie, aplicindu-
se in mod corespunzator prevederile cuprinse in acest capitol.
Finantarea cursurilor precum §i stabilirea §i acordarea sprijinului material pentru
cursanti sint in sarcina acestor orqanlzatll.
Art. 117. pentru anumite meserii ce nu figureaza in nomenclatorul de meserii al scolilor
profesionale pot fi preqatitl prin cursuri de calificare §i ucenici, cu aplicarea in mod
corespunzator a dlspozltlilor din prezentul capitol.

TITLUL V
iNVATAMiNTUL SUPERIOR
'
CAPITOLUL I
Organizare

Art. 118. invatamintul superior forrneaza speclallsti de lnalta calificare necesari in diferite
domenii ale vietii sociale §i contribuie la progresul stiintel, tehnicii §i culturii.
invatamintul superior se realizeaza prin institutiiie de invatamint superior.

SECTIUNEA 1
Organizarea lnstltutlllor de invatamint superior

Art. 119. lnstltutiile de invatamint superior sint: universitati, institute, academii, conservatoare.
Art. 120. lnstitunile de invatamint superior se infiinteaza prin lege. Ele au personalitate jurtdica,
Art. 121. lnstitutiile de invatamint superior sint organizate pe facultati. Facultatile pot fi
organizate pe sectii, potrivit nomenclatorului de specialitati.
Facultatile se infiinteaza prin hotarire a Consiliului de Mini~tri.
in subordinea unor institutii de invatamint superior functioneaza institute organizate pe
facultati §i sectii.

357
Art. 122. Pentru formarea cadrelor intermediare intre ingineri $i tehnicieni sau rnalstri se
orqanizeaza, in cadrul institutelor tehnice sau politehnice, sectii de subingineri sau de
conductori arhltectl. Preqatirea subinginerilor $i a conductorilor arhitecf se va putea face $i in
cadrul unor institute de subingineri sau de conductori arhltecti, subordonate institutelor tehnice
sau politehnice.
Art. 123. Pentru preqatirea profesorilor din invatamintul obligatoriu de cultura generala se
organizeaza institute pedagogice, ca institu\ii de invatamint superior in lntelesul art. 119 !i)i art.
120 din prezenta lege sau ca institute subordonate universitatilor. in acelasl seep se pot
organiza !i)i facultatl sau sectli in cadrul universltatilor.
Art. 124. Activitatea instructlva, educatlva !i)i de cercetare $tiintifica din facultati se organizeaza
pe catedre.
Art. 125. Durata studiilor in instltutlile de invatamint superior este de la 3 la 6 ani. La unele
facultatl !i)i sectii care preqatesc profesori pentru invatamintul obligatoriu de cultura generala
durata de studii poate fi de 2-3 ani.
La sectille $i institutele de subingineri !i)i de conductori arhltecti durata de studii este de
2-3 ani.
Durata studiilor se stablleste, in limitele prevazute in aliniatele precedente, prin hotartre
a Consiliului de Mini$tri, in functie de specialitate !i)i de scopul preqatlrll.
Art. 126. Studiile din instltutiile de invatamint superior se realizeaza prin invatamint de zi.
La unele facultati, pentru speclalltatile stabilite prin hotarlre a Consiliului de Mini!i)tri, se
poate organiza !ii invatamintul seral sau tnvatarntntul fara frecventa cu o durata de studii mai
mare cu un an fata de cea stabilita pentru invatamintul de zi.
Art. 127. Nomenclatorul de speclalitaf !i)i planul anual de scolarizare se elaooreaza de Ministerul
lnvatarntntulul, la propunerea minlsterelor §i a celorlalte organe interesate, cu consultarea
Comitetului de Stat al Planlticaril !i)i se aproba prin hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Art. 128. lnstltutia de invatamint superior este condusa de un consiliu P!Ofesoral.
La unele institutii de invatamint superior, stabilite de Ministerul lnvatamtntulul, consiliul
profesoral are denumirea de senat.
Art. 129. Consiliul profesoral este format din rector, ca presedlnte, prorectori, decanii
facultatilor, 2-4 reprezentanti ai fiecarei facultati, alesl de catre consiliile profesorale ale
acestora dintre sefll de catedra sau alti profesori ori conferentiarl pe termen de 4 ani !i)i
reprezentantul Orqanizatiel Partidului Comunist Roman, ca membri. Din consiliul profesoral
mai tac parte 1-3 profesori consultanti desemnati de lnsusl acest consiliu.
La sedintele consiliului profesoral particlpa cite un reprezentant al orqanlzafiel sindicale
a personalului didactic, al orqanizatiel Uniunii Tineretului Comunist §i al Asociatlel Studentllor.
Numarul reprezentantilor flecarel facultati se fixeaza de rector, pe baza normelor
stabilite de Ministerul invatamintului. '
Consiliul profesoral alege din rindul membrilor sai un secretar stiintiflc.
Consiliul profesoral este convocat de rector, lunar, in sedinte ordinare, !i)i, ori de cite ori
este nevoie, in sedtnte extraordinare.
Art. 130. Consiliul profesoral ia hotartri, prin vat deschis, cu majoritate de eel putin jurnatate
plus unul din numarul membrilor sai, daca legea nu prevede altfel.
Art. 131. Consiliul profesoral are urmatoarele atributii principale:
- hotare$te asupra desfa!i)urarii procesului instructiv-educativ §i $tiintific, pe baza
normelor stabilite de Ministerul lnvatamintului;
- avizeaza modificarile aduse planului de invatamint de consiliile profesorale ale
facultatilor;
- aproba planul cultural-educativ centralizat al institutiei de invatamint superior;
- propune Ministerul invatamintului planurile de cercetare §tiintifica, urmare!i)te
realizarea acestora §i rezultatele activitatii !i)tiintifice, repartizeaza mijloacele
materiale afectate in acest seep;
- elaboreaza planul de editare a cursurilor !i)i manualelor §i ii propune Ministerul
invatamintului.
- propune Ministerul invatamintului, cu consultarea consiliilor profesorale ale
facultatilor, structura catedrelor; deleaga la propunerea consiliilor profesorale ale
facultatilor cu acordul Ministerul invatamintului, $efii de catedra;

358
 nurneste profesorii sau conferentiarf care vor face parte, ca membri, din consiliile
profesorale ale facultatilor;
hotaraste pe baza avizului consiliului profesoral al facultafll asupra rezultatului
concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori §i de conterentlari:
- conflrrna hotarlrile consiliilor profesorale ale facultatilor asupra rezultatulul
concursurilor pentru ocuparea posturilor de aslstenti:
- hotaraste asupra eliberaril din functie a aslstentilor §i aslstentilor stagiari;
- rezolva contestafiile privind exmatricularea studentilor §i plingerile cu privire la
refuzul retnrnatrlcularii:
- aproba, potrivit legii, propunerile privind acordarea gradatiilor de merit;
hotaraste, in conditiile legii, asupra conferirii titlului de doctor honoris causa.
Art. 132. intre sedintele consiliului profesoral, conducerea este aslqurata de un birou alcatult
din rector, prorectori §i secretarul §tiintific.
Art. 133. Rectorul aslqura conducerea operativa, rezolvind problemele legate de activitatea
curenta instructiv-educativa, §tiintifica §i gospodareasca a instltutlel de tnvatamtnt superior.
Rectorul reprezlnta instltutla de invatamint superior in relatiile cu orice persoane sau
orqanizatll.
De asemenea rectorul:
asiqura aducerea la indeplinire a hotartrilor consiliului profesoral §i prezinta acestuia
dari de searna asupra desfa§urarii activitatii institutiei de invatamint superior;
veriflca regularitatea procedurii de avansare sau de concurs pentru ocuparea
posturilor de §efi de lucrari (lectori);
nurneste §i elibereaza din functie, pe baza hotarlril consiliului profesoral, asistentii
§i aslstentil stagiari;
numeste §i elibereaza din functie personala tehnico-administrativ §i qospodaresc:
dispune inmatricularea, exmatricularea §i reinmatricularea studennlor;
elibereaza actele de studii;
orqanizeaza, cu sprijinul orqanizatlilor de tineret, indrumarea §i controlul carninelor
§i cantinelor studentesti;
conflrma hotarlrile comisiilor de doctoral;
confera, in condltille legii, titlurile §tiintifice;
- tndeplineste orice alte atributii prevazute de lege.
Art. 134. in indeplinirea atributiilor sale rectorul este ajutat de unul sau mai multi prorectori.
Nurnarul prorectorilor se stablleste de Ministerul Invatamtntulul, in functle de' volumul §i
complexitatea actlvitatli instltutlei.
Rectorul poate delega unele din atributiile sale prorectorilor.
in cazul institutelor subordonate prevazute la art. 121, unul din prorectori este delegat
cu conducerea operative a activitatii acestor institute.
Art. 135. Rectorul este ordonator de credite. Cu autorizarea ministrului invatamintului el poate
delega atributlile rezultind din aceasta calitate unuia din prorectori.
Art. 136. Rectorul este numit de ministrul invatamintului pe termen de 4 ani, din rindul a trei
membri ai consiliului profesoral, propusl de acesta prin vor uninominal.
Pentru motive temeinice, rectorul poate fi eliberat din functle de ministrul invatamintului
inainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 137. Prorectorii sint numiti de ministrul invatamintului pe termen de 4 ani, dintre profesorii
§i conterentlarii tnsfitutlei, la propunerea rectorului, facuta cu consultarea consiliului profesoral.
Pentru motive temeinice, prorectorii pot fi ellberaf din functle de ministrul invatamintului
inainte de expirarea termenului de 4 ani.
Art. 138. Pentru desfasurarea activitatllor didactice, educative, stllntiflce §i administrativ-
gospodare§ti, instltutiile de invatamint superior sint incadrate §i cu personal tehnico-
administrativ §i gospodaresc, potrivit normelor legale.

SECTIUNEA 2
Organizarea facultatilor
Art. 139. fiecare facultate este condusa de un consiliu profesoral.
Art. 140. Consiliul profesoral al facultatii este format din decan, ca pre§edinte, prodecani, §efii

359
de catedra, din altl profesori sau conferen\iari nurnitl de consiliul profesoral al lnstltutlel de
invatamint superior la propunerea decanului, reprezentantul orqanizatlel Partidului Comunist
Roman, ca membri. Din consiliul profesoral mai tac parte 1-2 profesori consultanti, desernnati
de insu§i acest consiliu.
La sedintele consiliului profesoral partlcipa cite un reprezentant al orqanlzatlei sindicale
a personalului didactic, al orqanlzatlel Uniunii Tineretului Comunist §i al Asoclatiel studentilor.
Consiliul profesoral alege din rindul membrilor sai un secretar §tiintific.
Consiliul profesoral este convocat de decan, lunar, in sedinte ordinare, §i ori de cite ori
este nevoie, in sedinte extraordinare.
Art. 141. Consiliul profesoral la hotarlrl, prin vat deschis cu majoritate de eel putin jurnatate
plus unul din nurnarut membrilor sal, daca legea nu prevede altfel.
Art. 142. Consiliul profesoral al facultatll are urrnatoarele atrlbutli principale:
hotareste cu privire la desfasurarea procesului instructiv-educativ §i §tiin\ific in
cadrul facultatii §i face propuneri cu privire la planul de cercetare §tiintifica, pe baza
normelor stabilite de Ministerul Invatarntntului; '
aduce rnodlflcari planurilor de invatamint, in conditiile prevazute de art. 155;
aproba, potrivit normelor stabilite de Ministerul inv~tamintului, programele de curs;
avlzeaza asupra rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de profesori §i
conferentiari;
hotara§te asupra avansarii in posturi de sef de lucrari (lectori), precum §i asupra
rezultatului concursurilor pentru ocuparea posturilor de sef de lucrari (lectori) §i
aslstenti;
aproba hotarlrile comisiilor instituite pentru acordarea titlului de doctor-docent in §tiin\e.
Art. 143. intre sedtntele consiliului profesoral, conducerea este asiqurata de un birou alcatuit
de decan, prodecani §i secretarul §tiin\ific.
Art. 144. Decanul asigura conducerea operative, rezolvind problemele legate de activitatea
curenta instructiv-educativa §i §tiin\ifica a faculta\ii.
Decanul reprezlnta facultatea in relatiile cu orice persoane sau orqanizatll.
De asemenea decanul:
asiqura aducerea la indeplinire a hotarlrilor consiliului profesoral;
- aplica, cu exceptla exrnatricularli, sanctiunl disciplinare studentilor,
Art. 145. in indeplinirea atributalor sale decanul poate fi ajutat de unu sau mai multi prodecani.
Necesitatea numirii unor prodecani; precum §i nurnarul lor se stabilesc de Ministerul
invatamintului, in functle de volumul §i complexitatea activitatil facultatli.
Art. 146. Decanul poate delega unele din atrlbutlile sale prodecanilor sau oricarula dintre
membrii consiliului profesoral.
Decanul este numit de ministrul invatamintului pe termen de 4 ani, din rindul a 3
membri ai consiliului profesoral al faculta\ii, propusi de catre acesta prin vat uninominal.
Propunerea consiliului profesoral al facultatli va fi avlzata de rector.
i;>entru motive temeinice, decanul poate fi eliberat din functie de ministrul invatamintului
inaintea explrarli termenului de 4 ani.
Art. 147. Prodecanii sint nurnitl de rector, pe termen de 4 ani la propunerea decanului, facuta
cu consultarea consiliului profesoral al faculta\ii.
Pentru motive temeinice, prodecanii pot fi eliberati din functia, de rector, cu acelasl
procedure, inainte de expirarea termenului de 4 ani.

SECTIUNEA 3
Orqanlzatea Catedrelor

Art. 148. Catedrele sint formate din personal didactic care lndepllneste activitatea instructiv
educativa §i §tiin\ifica din cadrul unei discipline sau mai multor discipline inrudite.
Art. 149. Catedra este condusa de un §ef de catedra delegat, cu acordul Ministerul
invatamintului, de consiliul profesoral al institutiei de invatamint superior, la propunerea
consiliului profesoral al faculta\ii, dintre membrii catedrei.
Art. 150. $eful de catedra organizeaza activitatea catedrei §i raspunde de realizarea de catre
personalul acesteia, a procesului de invatamint la disciplina sau disciplinele care tac parte din

360
catedra, precum l?i de indeplinirea sarcinilor catedrei, privind activitatea metodico-educativa l?i
de cercetare l?tiintifica.

SECTIUNEA4
Admiterea in invatamintul superior

Art. 151. Admiterea in invatamintul superior se face pe baza de concurs.

Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de
bacalaureat sau o diploma echivalenta.
La concursul de admitere pentru invatamintul seral se pot prezenta numai persoanele
care lucreaza in domeniul specialitatil pe care doresc s-o studieze.
Art. 152. Disciplinele de concurs, probele scrise l?i orale l?i procedura desfal?urarii concursului
se stabilesc de Ministerul lnvatamtntulul, la propunerea lnstitutlllor de lnvatamtnt superior.

CAPITOLUL II
Procesul de invatamint

Art. 153. Structura anului universitar, durata orelor de curs l?i a celorlalte forme de activitate,
sesiunile de examene l?i vacantele se stabilesc de Ministerul Invatamlntului.
Art. 154. Procesul de invatamint se desfasoara in conformitate cu planurile de invatamint l?i
programele de curs.
Consiliile profesorale, l?efii de catedra l?i intreg personalul didactic raspund de
continutul, nivelul l?tiintific l?i orientarea procesului de tnvatamtnt.
. in vederea modernizarii !?i pertectionarll procesulul de invatamint, Ministerul
invatamintului poate aproba aplicarea, in unele institutii de tnvatarntnt superior, a unor planuri,
programe sau metode de predare experimentale.
Art. 155. Planurile de invatamint cuprind, pe semestre, ani de studii l?i forme de activitate
(prelegeri, seminarii, lucrari practice) disciplinele obligatorii, la alegere l?i facultative, activitatile
aplicative, de practica in productie l?i de practica pedagogica, excursiile de documentare, precum l?i
nurnarul l?i formele examenelor l?i colocviilor pe care se verifica preqatirea studentilor.
Planurile de invatamint se intocmesc, pe specialltatl, de Ministerul invatamintului, cu
consultarea speclalistilor l?i a organelor centrale interesate.
in cadrul general fixat de Ministerul Invatarntntulul, consiliile profesorale au dreptul sa
aduca modlflcari planurilor de invatamint, in functie de profilul catre care este orlentata
facultatea sau sectla. Aceste modifidri slnt supuse aprobarii Ministerul Invatarntntulul.
Art. 156. Practica in productie prevazuta in planurile de invatamint se efectueaza, dupa caz, in
intreprinderi l?i institutii, in ateliere, laboratoare sau pe teren l?i are drept seep aprofundarea l?i
aplicarea cunostintelor teoretice Insuslte de studenti la prelegeri, seminarii l?i lucrari practice.
Practica pedagogica prevazuta in planurile de tnvatarntnt se efectueaza in scoll
generale l?i licee l?i are drept seep tnsustrea de catre studenf a metodelor de predare l?i a
abllitafll exercitarll profesiunii didactice.
Art. 157. Volumul l?i continutul cunostintelor ce slnt predate studentilor la fiecare disclpllna slnt
stabilite prin programe de curs.
Programele de curs slnt elaborate la nivel l?tiintific l?i tehnic contemporan, de catedre,
pe baza normelor stabilite de Ministerul Invatarntntului ~i slnt aprobate de consiliile profesorale
ale facultatilor.
Art. 158. tnstitutllte de invatamint superior aslqura elaborarea, in vederea editaril, a cursurilor,
manualelor l?i materialelor didactice ajutatoare, necesare desfal?urarii procesului de invatamint
l?i raspund de continutul, nivelul l?tiintific l?i orien!area acestora.
Planul editorial se aproba de Ministerul lnvatamintului, pe baza propunerilor institutiilor
de invatamint superior.
Art. 159. Verificarea pregatirii studentilor se face pe intregul parcurs al studiilor, in cadrul seminariilor,
al lucrarilor practice l?i al celorlalte forme de activitate, precum l?i prin examene l?i colocvii.
Aprecierea cunol?tintelor studentilor se face cu note. Nata maxima este 10, nota minima
de promovare este 5.
Art. 160. Situatia l?Colara a studentilor se incheie, in fiecare an, dupa ultima sesiune de

361
examene. Studentii care au obtinut eel putin nota 5 la toate disciplinele prevazute in planul de
invatamint sint prornovati in anul de s!udii superior, ceilaltl repeta anul sau sint exmatrlculan,
potrivit_normelor stabilite de Ministerul lnvatamintului.
lntr-un an universitar se poate promova un singur an de studii. Pentru unele specialltatl,
la propunerea lnstltutiel de invatamint superior, Ministerul lnvatamtntulul poate aproba unor
studenti cu o preqatire exceptlonala promovarea a 2 ani de studii intr-un singur an universitar.
Art. 161. Studiile in lnstltutlile de tnvatarntnt superior se incheie printr-un examen de diploma,
care are drept seep verificarea capacltatil absolventilor de a sintetiza §i aplica cunostlntele
asimilate in anii de studii.
Examenul de diploma se sustine in formele prevazute in planul de invatamint §i in
conditiile stabilite prin hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Sint declarati reu§iti cei care obtin la acest examen eel putln nota 6.
Art. 162. Absolventli reu§iti la examenul de diploma, lnstltutia de tnvatamlnt superior le
ellbereaza diploma cu denumiri specifice stabilite prin hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Absolventii declarati respinsl la examenul de diploma sau care nu se prezinta la acest
examen primesc, la cerere, certificat de absolvire.
Art. 163. Absolventil de la invatamintul de zi al institutillor de tnvatamtnt superior efectueaza
un stagiu de 2-3 ani in specialitatea in care s-au preqatlt sau tntr-o specialitate tnrudlta, in
scopul desavlrsirll pregatirii lor.
Stagiul se efectueaza in orqanlzatii economice, instltutii de tnvatarnlnt, de cercetare
§tiintifi~a. sau alte instltutii social-culturale, precum §i in aparatul de stat.
In vederea aslqurarf] locurilor de rnunca tuturor absolventilor, orqanizatille socialiste sint
obligate sa respecte actele de repartizare la stagiu.
lncalcarea dlspozitillor alineatului precedent constituie contraventie §i se sanctioneaza
potrivit legii.
Efectuarea stagiului contera absolventilor dreptul la definitivarea lncadrarf in orqanizatla
soclalista la care au facut stagiul sau la incadrarea intr-o alta orqanlzatie soclalista,

CAPITOLUL Ill
studentlt

SECTIUNEAI
Drepturi' ~i indatoriri

Art. 164. I nmatricularea in anul I al lnstitutiilor de invatamint superior se face de catre rector,
la cererea studentului, pe baza rezultatelor obtlnute la concursul de admitere.
Odata cu inmatricularea in anul I al tnvatarntntulul de zi, intre rector, ca imputernicit al
statului, §i student se va incheia un contract. Contractul va cuprinde, pentru stat, obliqatla de a
asigura studentului condltil adecvate de invatamint; pentru student obliqatla de a respecta
normele de activitate §i de comportare unlversltara, precum §i de a efectua stagiul prevazut la
art. 163, in locul de munca in care va fi repartizat. Clauzele contractului se vor stabili prin
hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Art. 165. fnscrierea studentltor in ceilaltl ani de studii se face de decan, la cererea studentului,
pe baza sltuatiel scolare din anul precedent.
Art. 166. Studentil pot obtine transferarea de la o facultate la alta de acelasi profil sau de profil
asemanator, de la o sectie la alta in cadrul acelelasi facultati, sau de la o forma de invatamint la
alta - invat~mint de zi, seral sau fara frecventa - in conditiile stabilite de Ministerul f nvatamintului.
Art. 167. In scopul initierii studentilor in activitatea de cercetare §tiintifica, se pot organiza
cercuri §tiintifice studente§ti.
Cercurile §tiintifice studente§ti sint indrumate de cadrele didactice desemnate de §eful
catedrei de specialitate
lnitierea §i indrumarea studentilor in cercetarea §tiintifica se pot organiza §i prin
atragerea lor la realizarea temelor inscrise in planul de cercetare §tiintifica al catedrelor sau al
unitatilor de cercetare.
Art. 168. Pentru dezvoltarea inclinatiilor literare §i artistice ale studentilor, pentru largirea

362
orizontului lor cultural, precum §i pentru dezvoltarea flzica §i preqatlrea sportlva a acestora, se
pot organiza atenee, cenacluri literare, cluburi, baze sportive §i alte forme de actlvltati cultural-
artistice §i sportive.
Art. 169. Pentru a indeplini, ca speclallsti §i cetatenl, un rol activ in societate, studentil au
datoria sa-§i lnsuseasca in mod temeinic cunostintele care le asigura preqatlrea, sa participe
la formele de activitate dldactlca stabilite prin planul de invatamint, sa respecte regulamentele
interioare ale lnstitutlllor de invatamint superior, sa alba o comportare clvillzata fata de cadrele
didactice, de colegii lor §i de orice alte persoane, in lnstitutle §i in afara ei.
Art. 170. Studentil care locuiesc in carnine §i iau masa la cantine sint datori sa respecte
regulamentele de ordine lnterioara §i sa poarte grija bunurilor obstesti ce le sint puse la
dispozltle. Prin orqanizatlile lor §i in colaborarea cu conducerea instltutlei de invatamint
superior, studentil particlpa la asigurarea bunului mers al carnlnelor §i cantinelor.
Art. 171. Pentru succese deosebite obtinute la invatatura, participare sustinuta la activltatlle
organizate de instltutia de invatamint superior §i comportare exernplara, studentil sint
evidentiatl putind primi §i recompense.
Pentru nerespectarea indatoririlor ce le revin, studentil pot fi sanctionatl.
Normele de evidentiere §i de sanctionare a studentilor se stabilesc de Ministerul
lnvatarnlntulu! ' ' '
Art. 172. Absolventi cu diploma ai unei facultati pot urma o alta facultate, fara concurs de admitere
cu scutire de frecventa0
sau prin invatamintul fara frecventa
identic 0 de §i cu echivalarea examenelor la
disciplinele cu continut sau similar, in condinile stabilite Ministerul invatamintului.

SECTIUNEA2
Burse ~i alte forme de sprijin material

Art. 173. pe perioada studiilor, studentii pot primi bursa in functie de rezultatele obtinute la
invatatura §i de respectarea disciplinei universitare, tintndu-se seama §i de veniturile parlntilor,
Art. 174. Studentil bursieri care nu au domiciliul in centrul universitar unde i§i fac studiile au
asigurate cazarea in carnine §i masa la cantine. De asemenea, pot locui in carnlne §i lua
masa la cantine, contra cost, §i studentli nebursieri in limita locurilor disponibile.
Art. 175. Prin bibliotecile lnstltutlilor de tnvatarntnt superior studentllor Ii se pun la dispozltie
manuale §i cursuri universitare, precum §i alte lucrart de specialitate, necesare studiului.
Art. 176. Studentii beneficlaza de transport gratuit in vacante §i la practica in productie, in
condltlile stabilite de lege.
Art. 177. Prevederile art. 64 §i art. 65 se aplica, in mod corespunzator, §i studentilor.
Art. 178. Studentii cu rezultate exceptionale la invatatura pot primi, potrivit legii, burse de merit
sau burse §i alte forme de sprijin material pentru continuarea studiilor in stralnatate.

CAPITOLUL IV
Cercetarea ~tiintifica

Art. 179. Cercetarea §tiintifica a personalului didactic din invatamintul superior se desfasoara
organizat in cadrul planurilor anuale §i de perspectiva, fiind orientata spre rezolvarea unor
probleme importante ale §tiintei §i tehnicii, potrivit cu cerintele economiei §i culturii romane§ti.
Cercetarea §tiintifica se organizeaza in cadrul fiecarei catedre sau pe grupuri de catedre.
Art. 180. Pentru dezvoltarea unor cercetari §tiintifice importante, Ministerul invatamintului
poate infiinta in cadrul institutiilor de invatamint superior, cu acordul Consiliului National al
Cercetarii $tiintifice, centre de cercetare §tiintifice.
Art. 181. Unitatile de cercetare §tiintifica prevazuta la art. 180 functioneaza sub conducerea
unui profesor sau conferentiar.
Art. 182. in scopul stimularii cercetarii §tiintifice, institutiile de invatamint superior pot incheia
contracte, potrivit legii, cu organizatiile socialiste interesate pentru rezolvarea unor probleme
§tiintifice §i tehnico §tiintifice prevazute in planurile de cercetare sau propuse de beneficiari.
Art. 183. Coordonarea cercetarii §tiintifice din invatamintul superior se face de Ministerul
invatamintului, potrivit normelor stabilite de Consiliul National al Cercetarii $tiintifice.
Art. 184. Pentru rezultatele deosebit de valoroase in cercetarea §tiintifica, Ministerul

363
Tnvatamintului acorda anual personalului didactic premii, pe baza regulamentului alcatui cu
consultarea Consiliului National al Cercetaril !;)tiintifice, a Comitetului de Stat pentru Probleme
de Organizare ~i Salarizare ~i a Ministerului Finantelor.

CAPITOLUL V
Titlurile stllntlflce

Art. 185. lnstltutille de invatamint superior confera, in conditlile legii, titlurile ~tiintifice de
doctor, doctor docent in ~tiinte ~i doctor honoris causa.
Art. 186. lnstltutlile de invatamint superior organizeaza doctoratul in diferite ramuri ale stllntel,
in vederea obtinerll unei inalte callficarl ~tiintifice de specialitate.
Art. 187. Organizarea doctoratului, condltiite de admitere, stagiul de preqatire, sustlnerea tezei
de doctorat ~i sprijinul material acordat doctoranzilor sint reglementate de lege.
Art. 188. Titlul de doctor docent in ~tiinte se poate conferi persoanelor care au titlul de doctor,
s-au distins printr-o activitate ~tiintifica indelungata ~i au adus o contrtbutie valoroasa la
progresul stlintel.
Art. 189. Titlul de doctor honoris-causa se poate conferi unor cetateni rornani sau straini care
s-au distins prin realizari deosebit de importante in domeniul stiintel, tehnicii, culturii, prin
servicii de mare lnsemnatate aduse patriei noastre ~i umanitatii.

CAPITOLUL VI
lnstltutll ~i intreprlnderi anexe

Art. 190. In subordinea instltutiilor de invatamintului superior pot functiona in condltlile legii,
institutil anexe: biblioteci, muzee, gradini botanice, statiuni ~tiintifice sau didactice
experimentale precum ~i intreprinderi anexe editorial-poligrafice.
Art. 191. lnstltutlile anexe sprijina activitatea didactica ~i de cercetare ~tiintifica in invatamintul
superior ~i efectueaza cercetari proprii in domeniul lor de activitate.
Art. 192. Tntreprinderile anexe editorial - poligrafice editeaza cursuri, manuale ~i alt material
didactic necesar pregatirii studentilor ~i publica rezultatele cercetarilor ~tiintifice ale
personalului didactic ~i ale studentllor, care nu pot fi cuprinse in planurile editoriale. Ele
platesc drepturi de autor, conform normelor legale.
Art. 193. Personalul de conducere al institutillor ~i intreprinderilor prevazute la art. 190 este
numit de ministrul tnvatamlntulul. Pentru numirea personalului de cerceta!e, de specialitate
sau adrnlnistrativ-qospodaresc se aplica normele stabilite de Ministerul lnvatamintului, pe
baza dlspozltlllor legale privind fiecare categorie de personal.

TITLUL VI
iNVATAMiNTUL POSTUNIVERSITAR
'
Art. 194. Instltutlile de invatamint superior pot organiza, potrivit nevoilor ministerelor sau altor
organe centrale interesate, cursuri postuniversitare, prin care se asigura:
perfectlonarea profeslonala prin cunoasterea noilor realizari in specialitate;
aprofundarea unui domeniu restrins in specialitate ori intr-o rarnura tnrudlta:
lnsuslrea unor noi metode ~i tehnici de cercetare;
formarea de cadre specializate in conducerea ~i organizarea productiel.
Cursurile postuniversitare, organizate potrivit dlspozltitlor alineatului precedent, pot
functlona ~i in cadrul unor institute de cercetari sau in unele centre economice importante.
Art. 195. Cursurile postuniversitare pot avea o durata de eel mult 12 luni, in functie de
complexitatea domeniului in care se face perfectionarea sau specializarea.
Cursurile pot fi organizate prin invatamint de zi, seral sau tara frecventa,
Art. 196. Nomenclatorul de specialitati ~i planul anual de scolanzare se aproba de Consiliul de
Mini~tri, la propunerea Ministerului Tnvatamintului, cu acordul Consiliului National al Cercetaril
!;)tiintifice ~i cu consultarea Ministerelor ~i celorlalte organe de stat interesate.
Art. 197. La cursurile postuniversitare se pot inscrie persoanele care poseda o diploma
eliberata de o institutie de invatamint superior ~i care sint recomandate de ministerele sau

364
celelalte organe centrale interesate.
La unele cursuri postuniversitare, stabilite de Ministerul Invatamtntulu', admiterea se
face prin concurs.
Art. 198. Planurile de lnvatamlnt §i programele de curs se elaboreaza de Ministerul
invatamintului, in colaborare cu celelalte ministere §i organe centrale interesate.
Art. 199. Absolventil cursurilor postuniversitare primesc certificat de absolvire eliberat de
instltutia de invatamint superior care a organizat cursurile.

TITLUL VII
PERSONALUL DIDACTIC ~I PERSONALUL ~TllNTIFIC DE CERCETARE

CAPITOLUL I

Personalul didactic din invatamintul superior prescolar, invatamintul obligatoriu de

cultura generala, invatamintul liceal, invatamintul profesional §i tnvatarnrntul tehnic
Art. 200. Activitatea instructiv-educativa in unltatlle scolare din invatamintul obligatoriu de
cultura generala, invatamintul liceal, tnvatamtntul profesional §i invatamintul tehnic se aslqura
de personalul didactic de predare §i personalul didactic ajutator.
in invatamintul obligatoriu de cultura generala §i in invatamintul liceal de cultura generala
pot funcnona §i profesori cu sarcini speciale pentru orientarea scolara §i profesionala a elevilor.
Art. 201. Personalul didactic de predare se compune din invatatori §i institutori, care aslqura
predarea tuturor disciplinelor prevazute in planurile de invatamint la clasele I-IV ale scolll
generale, §i din profesori §i malstri - instructori, care predau pe discipline, la celelalte clase ale
scolil generale, la licee §i unitatile scolare din invatamintul profesional §i invatamintul tehnic.
La clasele I-IV ale scolli generale predarea se poate face §i pe discipline, de catre
profesori.
Art. 202. Educarea copiilor din gradinite, precum §i in camlnele ce functioneaza pe linga
acestea, este lncredintata educatoarelor.
Art. 203. Numirea §i eliberarea din invatamint a educatoarelor, institutorilor, profesorilor §i
malstrilor- instructori se fac de Ministerul invatamintului in condltlile §i cu procedura prevazute
in Statutul personalului didactic.
incadrarea in posturile didactice se face, in conditiile §i cu procedura prevazute in
Statutul personalului didactic, de comitetele executive ale consiliilor populare judetene §i
Comitetul executiv al Consiliului popular al munlciplului Bucuresti, de ministere, alte organe
centrale ale adminlstratlei de stat, precum §i de organele centrale ale orqanlzatiilor
cooperatiste, in subordonarea carora functioneaza scollle.
Transferarea §i detasarea, precum §i drepturile §i indatoririle personalului didactic
aratat la alineatul 1 al prezentului articol, sint reglementate de asemenea, in Statutul
personalului didactic.
Art. 204. Nurnarul posturilor didactice din unltatile invatamintului prescolar §i nurnarul
posturilor didactice de predare din unitatlle invatamintului obligatoriu de cultura generala §i ale
invatamintului liceal de cultura generala se flxeaza de catre inspectoratul scolar pe baza,
dupa caz, a planurilor de invatamint, a normelor didactice, stabilite pentru fiecare categorie de
personal didactic, precum §i a nurnarului de clase sau grupe de copii.
Numarul posturilor didactice la unitatile scolare din invatamintul liceal de specialitate,
precum §i din tnvatarntntul profesional §i din invatamintul tehnic, se fixeaza de catre organele
de stat sau cooperatiste care organizeaza acele unitati, pe baza criteriilor prevazute la
alineatul precedent.
Art. 205. Obligatiile de munca ale educatoarelor constau in desfa§urarea programului educativ
in gradinite §i camine de copii §i conducerea actiunilor educative cu copiii in afara gradinitei.
Obligatiile de munca ale invatatorilor, institutorilor, profesorilor §i mai§trilor instructori
constau in predarea disciplinelor §i conducerea activitatilor practice cuprinse in norma
didactica, in indeplinirea sarcinilor educative ce le revin in §Coala §i in afara §Colii.
Personalul didactic prevazut la alineatele precedente are de asemenea, obligatia de a
participa la activitatile organizate pentru perfectionarea sa, precum §i la munca social-culturala.

365
Art. 206. Personalul didactic de predare poate fi numit in functii de conducere a unltatllor
scolare, potrivit criteriilor stabilite, in mod unitar, de Ministerul lnva'tamintului. '
Numirea !ii eliberarea din functiile de conducere se fac dupa cum urrneaza:
de inspectoratele scolare judetene !ii lnspectoratul scolar al municipiului Bucuresti
la gradinite de copii §i scoll generale;
de comitetele executive ale consiliilor populare judetene §i de Comitetul executiv al
Consiliului popular al municipiului Bucuresti, la liceele de cultura qenerala, iar la
liceele de specialitate §i la unitatile scolare din invatamintul profesional !ii din
lnvatamlnt tehnic, de organele centrale sau locale care organizeaza aceste unitati,
in toate cazurile cu acordul Ministerul lnvatamtntulut. '
Art. 207. Pentru activitate meritorie pe tartrn didactic, educativ §i cultural, educatoarele,
invatatorii, institutorii, profesorii §i rnalstrll-lnstructorl pot primi titluri §i alte distinctil potrivit
Statutului personalului didactic.
Art. 208. Pentru desfasurarea activitatii instructiv-educative, unltatlle scolare pot fi incadrate,
potrivit normelor legate, cu personal didactic ajutator necesar - pedagogi, bibliotecari, laboranf
§i alti tehnicieni.

CAPITOLUL II
Personaluldidactic §i personalul§tiintific de cercetare din invatamintulsuperior

Art. 209. Personalul didactic, din lnvatarntntul superior se compune din profesori,
conferentiarl, sef de lucrari (lectori), asistenti §i aststenf stagiari.
Art. 21 o. Pentru fiecare catedra Ministerul lnvatamintului aproba, la propunerea lnsfitutlilor de
invatamint superior, nurnarul posturilor didactice, inscrise in statul de functiunl, necesare pentru
indeplinirea obligatiilor prevazute in planul de invatamint !ii in planul de cercetare !itiintifica.
Art. 211 . Posturile didactice din tnvatarntntul superior sint ocupate cu personal titular sau cu
suplinitori, potrivit prevederilor Statutului personalului didactic.
Art. 212. Obliqatltle de rnunca ale personalului didactic constau in indeplinirea activltatil
didactice, a activitatii metodico-educative !ii a activitatii de cercetare !itiintifica.
Activitatea didactica §i metodico-educativa se realizeaza potrivit cu sarcinile posturilor
inscrise in statele de functnmi, precum §i cu sarcinile repartizate pin planul de rnunca al catedrei.
Activitatea §tiintifica consta in realizarea sarcinilor de cercetare, anuale §i de
perspectiva, prevazute in planul de cercetare §tiintifica al catedrei.
Profesorii, conferenfiarf §i !iefii de lucrari (lectorii) au §i obliqatla de a participa la acflunlle
educative destinate studentilor, de a indruma nemijlocit cite un grup de studenti din punct de
vedere educativ, sprijinindu-i atit in preqatirea lor profesionala cit !ii in intreaga tor activitate.
Cu aprobarea Ministerul lnvatamlntului, unor membri ai personalului didactic Ii se pot
repartiza numai activitati de cercetare '§tiintifica. In acest caz, obliqatlile de rnunca ale personalului
didactic constau in indeplinirea temelor prevazute in planul de cercetare §tiintifica al catedrei.
Art. 213. Condltllle §i procedura de numire, transferare, detasare §i eliberare din functle a
personalului didactic, drepturile §i indatoririle acestuia sint reglementate prin Statutul
personalului didactic.
Art. 214. Pentru activitate meritorie pe tarim didactic, educativ §i §tiintific, asistentii. §efii de
lucrari (lectorii), conferentiarii §i profesorii pot primi titluri §i alte distinctii, potrivit Statutului
personalului didactic.
Art. 215. In cadrul unitatilor de cercetare infiintate potrivit dispozitiilor art. 180 va putea
functiona, pe linga personalul didactic, §i personal !itiintific de cercetare.
• Numarul posturilor pentru personalul !itiintific de cercetare se aproba de Ministerul
lnvatamintului, cu acordul Consiliului National al Cercetarii $tiintifice, aplicindu-se in mod
corespunzator dispozitiile art. 120.
Personalul §tiintific de cercetare va fi incadrat, cu aprobarea Ministerul lnvatamintului,
potrivit nomenclatorului §i normelor stabilite pentru personalul §tiintific din institutele de
cercetare §tiintifica.
Pentru desfa§urarea activitatilor lor, unitatile de cercetare vor putea fi incadrate !ii cu
personal tehnic ajutator de specialitate, potrivit normelor legate.

366
 TITLUL VIII
BAZA MATERIALA A iNVATAMiNTULUI
'
Art. 216. Cheltuielile pentru organizarea §i funcflonarea unitatilor din invatamintul prescolar,
invatamintul obligatoriu de cultura generala, invatamintul liceal, invatamintul profesional §i
invatamintul tehnic se suporta din bugetul statului §i se efectueaza prin organele centrale ale
adrnlnlstranel de stat sau comitetele executive ale consiliilor populare care organizeaza aceste unitati.
Unltatlle scolare organizate de organele centrale ale orqanlzattilor cooperatiste se
flnanteaza de catre acestea, din fonduri proprii.
Cheltuielile pentru organizarea §i functionarea institutiilor de invatamint superior se suporta
din bugetul statului §i se efectueaza prin planul de cheltuieli al Ministerul lnvatamintului.
Art. 217. Flnantarea carnlnelor §i cantinelor care functioneaza pe linga scoli §i lnstltufil de
invatamint superior se efectueaza de catre organele prevazute la art. 216.
Finantarea caminelor care functioneaza pe linga gradinite se face, daca legea nu
prevede altfel, numai din contributla parintilor.
Art. 218. Dotarea unltatilor scolare din invatamintul obligatoriu de cultura generala,
tnvatamfntul liceal, lnvatamlntul profesional §i lnvatamlntul tehnic cu mijloace didactico-
materiale se face pe baza baremelor de dotare stabilite de Ministerul lnvatarnlntulut.
Fondurile pentru dotarea institutiilor de tnvatarntnt superior cu mijloacele necesare
activltatll didactice §i stilntiflce se prevaci in planurile de tnvestitll al Ministerul Invatarntntului. In
planul de lnvestitli al Ministerul Invatarntntului sint prevazute §i fondurile pentru dotarea cu
unele mijloace didactico-materiale necesare unitatllor scolare din tnvatamtntul obligatoriu de
cultura generala §i din invatamintul liceal de cuttura generala. Fondurile destinate acelulasi
scop necesare unltatilor scolare din invatamintul liceal de specialitate, din invatamintul
profesional §i invatamintul tehnic, flnantate din bugetul de stat se prevad in planurile de
lnvestitil ale ministerelor, celorlalte organe centrale ale admtnlstratlei de stat sau ale
comitetelor executive ale consiliilor populare care orqanizeaza aceste unitati scolare.
Art. 219. In aplicarea dispozltillor din prezentul titlu, ministerele §i celelalte organe centrale ale
orqanlzatlilor cooperatiste §i comitetele executive ale consiliilor populare care organizeaza
lnstitutl' de tnvatamfnt raspund pentru asigurarea intregii baze materiale necesare funcnonarii,
in bune conditiuni, a acestor institutii.
In acest scop organele aratate la alineatul precedent var putea tnflinta intreprinderi
subordonate sau intreprinderi anexe pentru confectionarea de aparate, utilaje §i alte materiale
didactice ajutatoare necesare actlvltatll instructiv-educative in toate lnstitutlile de invatamint.

TITLUL IX
iNDRUMAREA ~I CONTROLUL iNVATAMiNTULUI
'
Art. 220. indrumarea §i controlul invatamintului prescolar, invatamintul obligatoriu de cultura
generala, invatamintul liceal, invatamintul profesional §i invatamintul tehnic se realizeaza, in
aplicarea art. 12 alin. 2, prin:
organele de inspectie §Colara din Ministerul Tnvatamintului;
organele de specialitate din ministere §i celelalte organe sau organizatii centrale
care au in subordine §Coli;
inspectoratele §Colare judetene §i lnspectoratul §Colar al municipiului Bucure§ti.
Normele privitoare la activitatea de indrumare §i control se stabilesc de Ministerul
invatamintului.
Art. '221. lnspectoratele §Colare efectueaza, in unitatile administrativ-teritoriale in care
functioneaza, indrumarea §i controlul tuturor §Colilor.
Art. 222. Numirea §i eliberarea din functie a personalului de conducere §i a personalului de
Tndrumare §i control de la inspectoratele ~colare se face de Ministerul Tnvatamintului.
Numirea §i eliberarea din functie a personalului de conducere §i a personalului de
indrumare §i control de la organele de specialitate ale ministerelor §i celorlalte organe sau
organizatii centrale care au in subordine §Coli se fac de aceste organe sau organizatii, cu
acordul Ministerul invatamintului.

367
Art. 223. Tndrumarea §i controlul activltatll lnstltutlilor de invatamint superior se fac de
Ministerul Invatarnlntului.

TITLUL X
DISPOZITll FINALE $1 TRANZITORll

Art. 224. Pentru trecerea in revista a reallzarllor obtinute in instruirea §i educarea elevilor §i
studentllor §i pentru a stimula personalul didactic in activitatea sa, se sarbatoreste in fiecare
an la 30 iunie, "Ziua lnvatatorulul''.
Art. 225. La concursurile de admitere prevazute in prezenta lege sint declarati reusltl, in
ordinea claslflcarli §i in limita locurilor, candidatii care obtin, dupa caz, eel putin media 5 sau 6,
potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatarntntulul. ' '
Art. 226. Dlspozitiile prezentei legi se apllca, in mod corespunzator, potrivit normelor ce se var
stabili in acest scop. Academiei de §tiinte social-politice "$tefan Gheorghiu" de pe linga
Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, precum §i lnstltutlilor de invatamint organizate
de Ministerul Fortelor Armate, Ministerul Afacerilor lnterne §i Consiliul Securitatii Statului.
Art. 227. Persoanele fara cetatenle cu domiciliul in Republica Socialista Romania §i cetatenil
straini se bucura de dreptul la invatatura, potrivit conventiilor internatlonale.
Cetatenil strainl pot fi adrnlsl in institutiile de tnvatarntnt din Republica Soclallsta
Romania, pe baza aprobarll Ministerul Tnvatamlntului, fara concurs de admitere §i in afara
planului de scolarizare.
Art. 228. Diplomele §i certificatele de studii obtlnute in strainatate sint valabile numai dupa
echivalarea lor cu actele de studii eliberate de institutiile de tnvatamtnt din tara. Echivalarea se
face de catre Ministerul Invatamtntulul. . . .
Art. 229. Pentru cresterea §i educarea copiilor rarnasl fara parinti sau lipsiti de posibilitatea de
a fi crescuti in familie se orqanizeaza case de copii prescolari §i scolari care indeplinesc rolul
de camin parlntesc.
Condlnlle de primire in casele de copii precum §i modul de functionare a acestora se
stabilesc prin hotarlre a Consiliului de Mini§tri.
Art. 230. Dlspozitiile art. 26 alin. 1 se aplica treptat, astfel ca pina in anul 1973 invatamintul
obligatoriu de cultura generala cu durata de 10 ani sa fie generalizat, §i ptna in anul 1971
cuprinderea in scoata a copiilor in vtrsta de 6 ani sa fie de asemenea generalizata.
Normele pentru aducerea la indeplinire a prevederilor aliniatelor precedente vor fi
stabilite de Ministerul lnvatamtntulut.
Art. 231. In perioada de tranzitie de la intrarea in vigoare a prezentei legi ptna in anul 1973 var
putea fi adrnlsl in scolile profesionale §i la preqatirea prin ucenicie la locul de rnunca §i
absolventi a 8 clase ale scolli generale de 10 ani.
Art. 232. Pentru absolventil prevazutl la articolul precedent, precum §i pentru absolventii scolii
generale de 8 ani, adrnlsl in scolile profesionale §i la preqatlrea prin ucenicie la locul de
rnunca, dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, durata studiilor va fi de 2-3 ani, in functie de
complexitatea meseriilor in care se califica.
Cei care se calitlca in meserii pentru care durata studiilor este de 2 ani efectueaza,
dupa absolvire, stagiul ca muncitori practlcanti, in conformitate cu art. 91 alin. 4.
Art. 233. Elevii in curs de §Colarizare din §Colile tehnice de mai§tri, §Colile tehnice de 4 ani §i
§Colile tehnice pentru personalul tehnic continua studiile pina la terminare, in conditiile in care
au inceput §Colarizarea.
Art. 234. Absolventii §Colilor tehnice de 4 ani §i ai §Colilor tehnice de mai§tri se pot prezenta la
examenul de bacalaureat, dupa echivalarea studiilor lor cu liceul de specialitate, in conditiile
stabilite de Ministerul Tnvatamintului. ·
Art. 235. Consiliile §tiintifice ale institu~ilorde invatamint superior §i consiliile §tiin~ce ale facultatilor,
constitutie potrivit dispozitiilor legale anterioare, i§i vor continua activitatea pina la constituirea noilor
consilii profesorale, nu mai tirziu de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Consiliile §tiintifice sint autorizate sa procedeze la alegerile sau numirile de membri ai
consiliilor profesorale prevazute de dispozitiile art. 129 §i art. 131.
Art. 236. Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 septembrie 1968.
Pe aceea§i data se abroga toate dispozitiile legale contrarii prevederilor din prezenta lege.

368
 .
LEG EA
.
EDUCATIEI $1 iNVATAMiNTULUI

Nr. 28 din 21 decembrie 1978

Programul Partidului Comunist Roman de edificare a societatll socialiste multilateral

dezvoltate §i inaintare a Romanlei spre comunism stabileste, ca obiective fundamentale ale
tnvatarnlntuluf, preqatirea rnultllaterala a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, in
strlnsa legatura cu cerintele productiel de bunuri materiale §i spirituale, formarea §i educarea
omului nou, perfectionarea continua a preqatiril profesionale, §tiintifice §i tehnice a oamenilor
muncii, asigurarea condltillor pentru dezvoltarea §i afirmarea capacitatllor creatoare ale
membrilor socletatil, ridicarea nivelului general de cultura §i cunoastere a poporului.
invatamintul are misiunea de a asigura lnsuslrea de catre tinerele generatii a
cunostintelor §tiintifice, tehnice §i culturale, a deprinderilor necesare exercltaril unor profesii
utile socletatll, formarea lor in spiritul conceptiel materialist-dialectice §i istorice §i politicii
Partidului Comunist Roman, al principiilor eticii §i echitatii socialiste, cultivarea in rindurile
acesto~a a dragostei fata de patrie, partid §i popor, fata de idealurile de pace §i progres social.
lnvatarntntul are datoria de a asigura tuturor tinerilor, indiferent de specializarea pe
care sl-o aleg, o ternelnlca preqatlre in stllntele fundamentale, fara de care nici un specialist
nu-sl poate indeplini la nivel corespunzator sarcinile tncredintate, precum §i lnsusirea
conceptiei revolutionare despre lume, cunoasterea istoriei §i culturii patriei.
in vederea reallzarii acestor obiective, partidul §i statul asiqura pertectlonarea §i
modernizarea permanents a invatamintului de toate gradele, dezvoltarea sa pe baze
revolutionare, in strlnsa legatura cu cerlntele vietil economice §i social-culturale a Homaniel.
La temelia scolli sta principiul politehnlzaril, imbinarea strtnsa a muncii, invatamintului §i
cercetarii - factori primordiali pentru constructia socialismului §i comunismului in patria noastra,
pentru progresul §i clvlllzatla omenirii. Asigurarea policallftcarfi, a posibilitatii de a trece de la o
specialitate sau activitate la alta contribuie atit la satisfacerea in conditii superioare a intereselor
generale ale societatii cit §i la dezvoltarea rnultilaterala a personalitatii umane.
Potrivit prevederilor Constitutiel statul garanteaza dreptul la invatatura §i asigura
accesul netnqradlt al tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalltate, rasa, sex sau religie,
in tnvatarntntul de toate gradele, corespunzator certntelor dezvoltaril economice §i sociale a
tarll, pr_!3cum §i dorlntelor §i aptitudinilor flecaruia.
In acest scop, statul aloca o parte lmportanta din mijloacele sale materiale pentru continua
dezvoltare §i modemizare a invatamintului, asigura preqatirea §i perfectionarea personalului
didactic, precum §i baza materiala necesara desfa§urarii procesului de invatamint.
in spiritul umanismului socialist ce caracterizeaza intreaga politic~ a partifului §i statului
nostru, care situeaza in centrul operei de faurire a noii societati omul, satisfacerea tot mai
deplina a nevoilor sale materiale §i spirituale, §coala are indatorirea de onoare de a asigura
educarea socialista §i pregatirea tinerelor generatii pentru munca §i viata, cultivarea in
rindurile acestora a pasiunii pentru nou, pentru §tiinta §i adevar, a datoriei de a-§i consacra
intreaga energie, capacitate de munca §i pricepere edificarii societatii socialiste §i comuniste,
a raspunderii pentru viitorul tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, al
intregului popor, pentru continua inflorire a Republicii Socialiste Romania.
Tineretul §Colar §i universitar trebuie sa invete. sa-§i insu§easca tot ce este nou §i
inaintat in domeniul §tiintei §i cunoa§terii umane, sa se pregateasca temeinic pentru a se
incadra in productie, in activitatea economica §i sociala, pentru a deveni constructor con§tient
al socialismului §i comunismului, militant activ pentru traducerea in viata a Programului
partidului de faurire a noii societati.
Organele de conducere a invatamintului, unitatile de invatamint §i intregul personal didactic
raspund de infaptuirea politicii partidului §i statutului in domeniul invatamintului, de continua
imbunatatire a con~nutului procesului instructiv-educativ, de realizarea integrani organice a
invatamintului cu productia §i cercetarea §tiintifica, asigurind indeplinirea de catre §Coala a
sarcinil9r ce-i sint incredintate de societate in vederea pregatirii §i educarii tinerelor generatii.
In scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfa§urare §i dezvoltare a
invatamintului, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

369
 CAPITOLUL I
Principii generale

Art. 1. Invatarntntui - factor principal de cultura §i clvllizatie, de educare a omului nou - aslqura
infaptuirea politicii partidului §i statulul privind preqatirea cadrelor pentru toate domeniile
actlvltatil economice §i sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale stlintel §i tehnicii, ale
cunoasterf umane, formarea §i dezvoltarea constllntel socialiste a tineretului, cresterea unor
generatii temeinic preqattte pentru rnunca §i viata, devotate patriei, partidului §i poporului,
cauzei socialismului §i comunismului.
Prin lnfaptuirea obiectivelor §i sarcinilor sale, invatamintul contribuie la ridicarea
continua a nivelului de preqatire profeslonala, de cultura §i constlinta a intregului popor, la
progresul general al societatii.
Art. 2. Cetatenil Republicii Socialiste Romania au dreptul la invatatura, fara deosebire de
nationalitate, rasa, sex sau religie §i fara orice alta ingradire ce ar putea constitui o
discriminare.
Fiecarul cetatean ii este asigurat accesul la toate gradele §i formele de invatamint, in raport
de nevoile dezvoltarii economice §i sociale a tarll, precum §i de dorinta §i aptitudinile sale.
Art. 3. lnvatamtntul in Republica Soclallsta Romania este invatamint de stat.
$coala este despartita de blserica, Confesiunile, congregatiile sau cornunltaule religioase
pot organiza, in conditiile prevazute de lege, scoli pentru preqatlrea personalului de cult.
Art. 4 Invatarntntul de toate gradele se destasoara in limba rornana, asigurindu-se studierea §i
cunoasterea ternelnlca a limbii romans.
in conformitate cu prevederile Constltutlei Republicii Socialiste Romania, nationalitatllor
conlocuitoare Ii se asigura folosirea libera in tnvatarntntul de toate gradele a limbii materne,
studierea §i cunoasterea temeinica a limbii materne a flecarei natlonalltan,
Art. 5. intregul invatamint este gratuit. La nici o forrna de invatamint nu se percep taxe
scolare. Statul suporta toate cheltuielile pentru asigurarea personalului didactic §i a bazei
materiale necesare desfasuraril procesului de invatamint.
Pentru lnvatamtntul primar, gimnazial, liceal §i profesional se asiqura gratuit manuale
scolare.
Art. 6. Elevii §i studentil beneflclaza din partea statului sau a unitatllor socialiste de burse §i
alte forme de sprijin material, in condltlile stabilite de lege.
Art. 7. Sistemul de tnvatarntnt este organizat intr-o conceptie unltara §i cuprinde invatamintul
prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de malstri §i superior.
in sistemul de invatamint se cuprind, de asemenea, cursurile de calificare, invatamintul
agrozootehnic de rnasa, precum §i perfectlonarea pregatirii profesionale a personalului muncitor.
Art. 8. Pentru a asigura tuturor cetatenilor un nivel de preqatire profeslonala §i culturala
corespunzator cerlntelor etapei actuale de dezvoltare a Rornaniei, tnvatamtntut obligatoriu are
durata de 10 ani.
Art. 9. Invatamlntul are un caracter deschis, absolventil unei forme de invatamint avind
posibilitatea sa continue studiile in forme superioare.
Art. 10. invatamintul trebuie sa asigure tineretului o temeinica pregatire in §tiintele
fundamentale exacte - matematica, fizica, chimie, biologie - precum §i insu§irea conceptiei
revolutionare despre lume, cunoa§terea istoriei §i culturii patriei.
Art. 11. invatamintul se desfa§oara pe baza principiului integrarii cu productia, cercetarea
§tiintifica §i proiectarea. Elevii, studentii §i personalul didactic participa la activitatea
productiva, de cercetare §i proiectare, de creatie tehnica, §tiintifica §i cultural-artistica, la
realizarea obiectivelor dezvoltarii economice §i sociale a tarii.
invatamintul asigura tineretului formarea multilaterala, capacitatea de a se adapta
cerintelor dezvoltarii rapide a fortelor de productie, progresului economiei nationale §i
cunoa§terii umane.
Art. 12. Prin intregul sau continut, procesul instructiv-educativ din invatamintul de toate
gradele trebuie sa asigure:
a) un inalt nivel de pregatire §tiintifica, tehnica §i culturala, policalificarea §i
pregatirea in profile largi a elevilor §i studentilor, astfel incit, dupa absolvire, sa se
integreze rapid §i eficient in procesul de productie §i in activitatea sociala, sa

370
 indeplineasca in cele mai bune conditil obliqatille ce le revin §i, atunci cind este
necesar, sa poata trece de la o specialitate sau activitate la alta;
b) tnsuslrea de catre elevi §i studenf a politicii §i ideologiei Partidului Comunist
Roman, a socialismului §tiintific, a conceptlei materialist-dialectice §i istorice
despre lume §i vlata, formarea de oameni lnaintatl, constructori activi ai
socialismului §i comunismului;
c) formarea §i dezvoltarea atitudinii inaintate fata de munca, de avutul obstesc §i de
indatoririle sociale, a spiritului revolutlonar, creator, a devotamentului fata de
cauza socialismului §i comunismului;
d) cultivarea dragostei fata de patrie, partid §i popor, de trecutul de lupta pentru
libertate soclala §i nationala a poporului roman, fata de traditille comune de lupta
lmpreuna cu natlonalitatlle conlocuitoare, fata de lupta revolutlonara a clasei
muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fara deosebire de natlonalitate, a Partidului
Comunist Roman, a hotarlrll de a contribui la dezvoltarea economlca §i soclala a
tarll, de a apara cu orice sacrificiu cuceririle revolutlonare ale poporului,
independenta §i suveranitatea patriei;
e) educarea in spiritul unitatli §i prieteniei frate§ti a tinerilor, a tuturor oamenilor
muncii din patria noastra, fara deosebire de natlonalitate:
f) promovarea spiritului colectiv §i de intrajutorare, de dreptate, a dragostei de
adevar, cinstei, modestiei §i corectitudinii, a responsabllltatil sociale, a respectului
fata de legile tarii §i de normele de convletuire in societate;
g) cultivarea respectului fata de celelalte popoare, a solldarltatii cu tineretul de
pretutindeni, cu toate fortele progresiste, democratice din intreaga lume;
h) dezvoltarea fizica §i tntelectuala arrnonioasa a tinerelor generatii.
Art. 13. In societatea noastra munca reprezlnta un drept §i o indatorire de onoare a tuturor
cetatenllor, criteriul fundamental de apreciere a contrlbutlel fiecarula la progresul socletatii, o
necesitate pentru formarea, dezvoltarea §i afirmarea personalltatil umane.
!;)coala trebuie sa educe tinerii in spiritul dragostei fata de munca, al hotarlril de a
desfasura o activitate utila socletatli, care sa le asigure mijloacele de existenta §i dezvoltare
splrituala, sa cultive lntranslqenta fata de orice forrna de sustragere de la rnunca, de viata
parazitara, care contravin principiilor eticii §i echitatii socialiste, sint incompatibile cu esenta §i
telurile societatli socialiste.
Toti tinerii au datoria sa se preqateasca temeinic sa-§i tnsuseasca cunostintele
necesare pentru a se incadra in rnunca in diferite sectoare ale actlvltatil economice §i social-
culturale §i a participa activ la progresul general al patriei.
Art. 14. in lnvatamlntul gimnazial §i liceal, elevii studiaza obligatoriu doua limbi straine, la
alegere. Tn invatamintul superior, indiferent de profilul de pregatire, studentilor Ii se asigura
perfectionarea cuno§tintelor in limbile straine studiate.
Art. 15. intreaga organizare a invatamintului, numarul elevilor din invatamintul liceal,
profesional §i de mai§tri, precum §i al studentilor, se stabilesc in raport cu nevoile dezvoltarii
economice §i sociale a tarii.
Tinerii i§i pot alege formele de invatamint §i viitoarea meserie sau profesie in functie de
cerintele de forta de munca ale societatii, de posibilitatile §i aptitudinile lor.
Tuturor absolventilor Ii se asigura, potrivit pregatirii obtinute prin studiile efectuate,
locuri de munca in conditiile stabilite de lege.
Art. 16. Personalul didactic din invatamintul de toate gradele are obligatia sa asigure un inalt
nivel de calitativ Tntregului proces instructiv-educativ, sa se preocupe de continua
perfectionare a pregatirii sale profesionale, politice §i pedagogice, sa fie model de tinuta §i
comportare in toate imprejurarile, in §Coala, familie §i societate, sa participe activ la formarea
§i educarea comunista, revolutionara a elevilor §i studentilor, a tuturor cetatenilor tarii.
Toate cadrele didactice trebuie sa fie buni speciali§ti §i buni educatori, avind indatorirea
de a se preocupa permanent de pregatirea elevilor §i studentilor pe baza celor mai noi realizari
din domeniul §tiintei, tehnicii §i culturii, de educarea lor in spiritul ordinii §i disciplinei, al
responsabilitatii sociale pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in §Coala, in munca §i viata.
Art. 17. in vederea dezbaterii §i solutionarii 'problemelor fundamentale ale dezvoltarii §i
perfectionarii invatamintului de toate gradele, a stabilirii cailor §i mijloacelor de infaptuire a

371
sarcinilor ce revin scolil din Programul partidului, se organizeaza Congresul educatiel 9i
invatamintului, for larg democratic, reprezentativ, expresie a partlclparf oamenilor muncii la
conducerea actlvltatil in acest domeniu.
Art. 18. Consiliul Superior al Educatiel 9i invatamintului 9i Ministerul Educatiel 9i lnvatamtntulul
poarta intreaga raspundere pentru Infaptuirea unitara a politicii partidului 9i statutului in
domeniul tnvatamtntulu', a rnasurilor privind organizarea, indrumarea 9i controlul acestuia.
Ministerele 9i celelalte organe centrale raspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce
revin unltatilor de invatamint din domeniul lor de activitate.
Consiliile populare raspund de aducerea la indeplinire a sarcinilor privind invatamintul
in unitatile administrativ-teritoriale in care functioneaza.
Art. 19. 'In organizarea 9i destasurarea procesulul instructiv-educativ, in asigurarea condltlllor
de rnunca 9i viata ale elevilor, studentilor, 9i personalului didactic, Ministerul Educatiei 9i
lnvatarntntutut colaboreaza cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociatiilor Studentilor
Cornunlsti din Romania, Orqanlzatla Pionerilor, cu Uniunea Generala a Sindicatelor .dln
Romania, Consiliul National al Femeilor 9i Uniunile de creatie,
Unitatile de invatamint colaboreaza cu orqanizatlile de copii 9i tineret, cu celelalte
orqanizatli obstesti, precum 9i cu lnstltutille de stat care au sarcini in domeniul educatlei.
Art. 20. $coala conlucreaza cu familia in educarea copiilor 9i tineretului, in preqatirea lor
pentru rnunca 9i viata.
Comitetele cetatenesf de parintl 9i consiliile comitetelor cetatenesti de parinti, forme
organizate de colaborare intre scoala 9i familie 9i de control al socletatll asupra actlvltatil din
invatamint, contribuie la pertectionarea procesului de instruire 9i educare a prescolanlor 9i
elevilor, la integrarea soclala a tinerei generatii.
Art. 21. Conducerea flecarel unitati de tnvatamfnt se reallzeaza pe baza principiului muncii 9i
conducerii colective, cu participarea larga a personalului didactic, a elevilor 9i studentilor, a
reprezentantilor oamenilor muncii din alte unitati socialiste, precum 9i a comitetelor cetatenesti
de parinti.
Directorul, decanul, rectorul, celelalte cadre din conducerea unitatllor de invatamint,
intregul personal didactic raspund de respectarea prevederilor legale in adoptarea hotarlrilor
9i in intreaga activitate a unitatilor, de buna organizare 9i desfasurare a procesului instructiv-
educativ.
Art. 22. Consiliul de Mini9tri raspunde de aducerea la indeplinire a hotMrilor de partid 9i de
stat in domeniul invatamintului, asigura elaborarea programului unitar de preqatire 9i
perfectionare a fortei de munca 9i urmareste indeplinirea de catre Ministerul Educatiei 9i
fnvatamintului, celeialte ministere 9i organe centrale 9i locale a obligatiilor ce le revin in acest
domeniu.

CAPITOLUL II
Sistemul de invatamint

Art. 23. Sistemul de invatamint in Republica Socialista Romania cuprinde:

a) invatamintul pre9colar;
b) invatamintul primar - clasele I-IV;
c) invatamintul gimnazial - clasele V-Vlll;
d) invatamintul liceal, organizat pe doua trepte; treapta I - clasele IX-X 9i treapta a II-a
- clasele XI-XII, la cursurile de zi 9i clasele XI-XIII la cursurile serale;
e) invatamintul profesional 9i de mai9tri;
f) invatamintul superior;
g) cursurile de calificare 9i invatamintul agrozootehnic de masa;
h) invatamintul postuniversitar, doctoratul 9i alte forme de perfectionare a pregatirii
personalului muncitor.
f nvatamintul primar, gimnazial 9i treapta I de liceu constituie invatamintul obligatoriu de
10 ani.

372
 SECTIUNEAI
invatamintul prescolar

Art. 24. lnvatamtntul prescolar are scopul de a contribui la stimularea gindirii §i lntellqentel
copiilor, la dezvoltarea lor flzica armonloasa, la tnsuslrea unor cunostinte necesare pentru
scoala, la educarea acestora in spiritul dragostei fata de patrie, partid §i popor, formarea unor
deprinderi de rnunca, de ordine §i dlsciplina, a trasaturilor de caracter §i comportare inaintate.
Activitatea instructiv-educativa in gradinitele de copii se desfasoara pe baza
programelor unitare, stabilite de Ministerul Educatiel §i Invatarnlntulul. In organizarea §i
desfasurarea procesului instructiv-educativ, unitatile de invatamint colaboreaza cu
organizatiile de copii §i femei.
Art. 25. lnvatamtntut prescolar se orqanizeaza pentru copiii in vtrsta de la 3-6 ani §i se
realizeaza prin gradinite de copii.
Gradinitele de copii functloneaza de regula trnpreuna cu scoll.
Proqrarnul gradinitei de copii este de 4-6 ore pe zi. In condltlile legii, se pot organiza §i
gradinite cu program prelungit sau cu program saptamrnal.
Art. 26. Gradinitele de copii se orqanlzeaza, de catre consiliile populare judetene §i al
municipiului Bucuresti, de regula pe clrcumscriptii scolare. Se pot organiza gradinite de copii §i
pe linga unitati socialiste de stat sau cooperatiste, cu acordul consiliului popular judetean ori al
municipiului Bucuresti.
Art. 27. Planul de cuprindere al copiilor in invatamintul prescolar face parte integranta din
planul national unic de dezvoltare economico-soclala a tarii.
Reteaua
0 §i de gradinite se aproba, potrivit normelor prevazute de lege, de Ministerul
Educatiel Tnvatamintului,' cu avizul Comitetului de Stat al Planlflcaril, pe baza propunerilor
consiliilor populare judetene §i al municipiului Bucuresti,

SECTIUNEA II
invatamintul primar ~i gimnazial

Art. 28. Invatamlntul primar §i gimnazial aslqura lnsuslrea de catre elevi a cunostintelor
stllntlflce, tehnice §i culturale fundamentale, contribuie la dezvoltarea lor intelectuala §i fizica,
la educarea politico-ideologica §i patrlotlca, la formarea moral-cetateneasca, cultiva interesul
§i dragostea acestora pentru rnunca, le forrneaza deprinderi practice, ii orienteaza §i ii
preqateste, potrivit cerlntelor de forta de rnunca §i aptitudinilor lor, pentru continuarea studiilor
in lnvatamlntul liceal.
Art. 29°. Tnvatamintul primar §i gimnazial se destasoara in scoli organizate pe clrcurnscrlptil
scolare.
In functie de marimea populatlei scolare, de gradul de dispersare a lccalltatilor §i de
baza materiala existenta, §colile functioneaza cu clasele I-IV, I-VIII, sau 1-X.
Tn fiecare comuna §i ora§ functioneaza eel putin o §Coala cu clasele 1-X.
Pentru cultivarea §i dezvoltarea unor talente §i aptitudini deosebite in unitatile de
invatamint primar §i gimnazial se pot organiza clase sau grupe cu program suplimentar de
muzica, arte plastice §i coregrafie.
Art. 30. ~colile se infiinteaza §i se organizeaza corespunzator normelor unitare de structura
aprobate potrivit legii.
Art. 31. Tnvatamintul primar §i gimnazial se organizeaza ca invatamint de zi.
Tn clasa I a invatamintului primar sint cuprin§i, de regula 'copii care au implinit virsta de
6 ani pina la data inceperii anului §Colar.
Art. 32. Tnvatamintul primar §i gimnazial se desfa§oara pe baza unor planuri de invatamint §i
programe §Colare unice. Planurile de invatamint, programele §i manualele §Colare se
elaboreaza §i se asigura de Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului.
Procesul de pregatire §i educare a elevilor se realizeaza prin lectii, lucrari de laborator,
practica productiva, precum §i prin cercuri §i alte activitati instructiv-educative.
Art. 33. Practica productiva se efectueaza in §Coli, in intreprinderi §i alte unitati economice §i
are ca scop sa asigure elevilor cuno§tintele §i deprinderile necesare pentru munca, prin
efectuarea unor lucrari §i realizarea de produse utile.

373
 Contlnutul practicii productive se stabileste prin planurile de invatamint §i programele
scolare, esalonat pe clase, in functie de partlcularltatile de vtrsta §i capacitatea de efort ale
elevilor, de structura econornlco-soclala a localltatllor.
Art. 34. Elevii care prornoveaza clasa a VIII-a sint obligati sa urmeze cursurile de zi ale treptei
I de liceu.

SECTIUNEA Ill
invatamintul liceal

Art. 35. Tnvatamintul liceal asiqura tinerilor cunostintele §tiintifice, culturale §i de specialitate,
precum §i policalificarea in meserii necesare tncadrarli in rnunca sau continuaril studiilor in
tnvatarntntul superior.
' Tnvatamintul liceal continua educarea prin rnunca §i pentru munca a tineretului, asigura
preqatirea unltara a tuturor elevilor in domeniul stllntetcr fundamentale exacte-rnaternatlca,
fizlca, chimie, biologie - precum §i Insuslrea unor temeinice cunostlnte teoretice §i practice de
specialitate, in raport cu profilul liceului.
Totodata, invatamintul liceal asiqura educarea politico-ideologica §i moral-
cetateneasca a elevilor, formarea lor cu un larg orizont de cultura §i cunoastere, cu un inalt
nivel de constlinta socialista.
Art. 36. invatamintul liceal se realizeaza prin licee, organizate pe tipuri §i profiluri. Liceele se
organizeaza, de regula, cu mai multe profiluri, in functle de cerintele de preqatlre a fortei de rnunca.
Reteaua liceelor, nomenclatorul tipurilor §i profilul de licee, precum §i al meseriilor in
care se preqatesc elevii prin liceu se aproba prin decret prezidential.
Art. 37. Invatarntntul liceal de zi se organizeaza pe doua trepte, fiecare cu durata de 2 ani.
Tnvatamintul iiceal seral se orqanlzeaza numai pentru treapta a II-a §i are durata de 3 ani.
Treapta I de liceu este parte integranta a invatamintului obligatoriu de 10 ani §i are menirea
de a completa cunosfintele generale din invatamintul gimnazial §i de a asigura tuturor tinerilor
preqatirea lntr-o meserie care sa le perrnita sa se incadreze in producne ca practicant, sa se
inscrie la scoala protesionala sau sa continue studiile in treapta a II-a de liceu.
Programele de invatamint la disciplinele fundamentale §i de cultura generala sint unice
pentru toate tipurile §i profilurile de liceu. Diferentierea pe tipuri §i profiluri se realizeaza in treapta I
prin disciplinele legate de meseria in care elevii se preqatesc §i prin activitatea practica,
Treapta a II-a liceu cornpleteaza elevilor preqatirea la disciplinele fundamentale §i
adtnceste cunostintele §i deprinderile practice in meserie, pentru a se putea incadra direct in
productie sau ca practicant, ori de a continua studiile in invatamintul superior.
Programele de tnvatamfnt la disciplinele fundamentale sint unice pentru intregul
tnvatarntnt liceal, asigurind tinerilor continuitatea pregatirii incepute in treapta I, precum §i
posibilitatea de a-§i alege profilul de invatamint superior pe care ii doresc.
Diferenta pregatirii pe tipuri §i profiluri de liceu in treapta a II-a se realizeaza prin discipline
de specialitate specifice profilului §i meseriei alese, precum §i prin activitatea practica.
Art. 38. Liceele se infiinteaza §i functioneaza pe baza unei conceptii unitare, sub conducerea,
indrumarea §i controlul Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului. '
Organizarea liceelor se face pe baza normelor unitare de structura de catre Ministerul
Educatiei §i Tnvatamintului, impreuna cu celelalte ministere sau alte organe centrale, precum
§i consiliile populare judetene §i al municipiului Bucure§ti.
Liceele se organizeaza ca unitati de-sine-statatoare cu clasele IX-XII. Tn conditiile
prevazute de lege, liceele folosesc, in comun cu §Colile profesionale §i de mai§tri, baza
materiala, atelierele, laboratoarele §i celelalte dotari.
Art. 39. Planul anual de §Colarizare pentru treapta I §i treapta a II-a de liceu se aproba prin decret
prezidential, la propunerea Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului, impreuna cu ministerele §i
celelalte organe centrale de profil §i consiliile populare judetene §i al municipiului Bucure§ti.
Repartizarea planului anual de §Colarizare pe licee se face de catre Ministerul Educatiei
§i Tnvatamintului, la propunerea ministerelor, a celorlalte organe centrale de profil §i consilii°lor
popularE}judetene §i al municipiului Bucure§ti.
Art. 40. In clasa a IX-a se inscriu fara concurs toti absolventii invatamintului gimnazial.
Unitatile de invatamint au obligatia sa asigure orientarea §colara §i profesionala a

374
elevilor in vederea realizarii planului de scolarlzare la toate tipurile §i profilurile de licee.
in cazul in care nurnarul elevilor depaseste nurnarul locurilor stabilite pentru fiecare
unitate de invatamint, inscrierea in clasa a IX-a se face pe baza verific~rii cunostintelor §i
aptitudinilor acestora, potrivit normelor elaborate de Ministerul Educatiel §i lnvatamintului. Cei
care nu au fost adrnisl vor fi tndrumati sa se inscrie la alte unitati de tnvatamtot care dispun de
locuri libere.
Art. 41. La absolvirea clasei a X-a, elevii primesc diploma de absolvire a invatamintului
obligatoriu de 10 ani, precum §i certificat de calificare care le dau dreptul sa se incadreze in
productle ca practicanf in meseriile in care s-au preqatit, sa se inscrie in invatamintul
profesional ori sa continue studiile in treapta a II-a a invatamintului liceal.
Art. 42. Admiterea in treapta a II-a de liceu se face pe baza de concurs, organizat potrivit
normelor stabilite de Ministerul Educatiel §i lnvatamrntulut
La concursul de admitere pentru treapta a II-a, cursuri serale, se poate inscrie orice persoana
care destasoara o activitate sociala utila §i lndeplineste conditiile de studii prevazute de lege.
intreprinderile §i celelalte unitatl socialiste sint obligate sa sprijine muncitorii §i ceilalti
oameni ai muncii care urmeaza invatamintul liceal seral sa frecventeze cursurile §i sa-sl
tnsuseasca temeinic cunostlntele predate.
Art. 43. Procesul instructiv-educativ in tnvatamrntul liceal se desfasoara pe baza planurilor de
!nvatamint, programelor §i manualelor scolare elaborate de Ministerul Educafiei §i
lnvatamintului, in colaborare cu celelalte ministere §i alte organe centrale interesate.
Planurile de tnvatarntnt se intocmesc diferentlat, pe tipuri §i profiluri de licee. Ele sint
unitare pentru fiecare profil §i cuprind disciplinele fundamentale, disciplinele de cultura
generala i;;i social-politice, disciplinele de specialitate precum §i practica in productie.
Art. 44. Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin lectli, lucrari de laborator, practlca in
productie, efectuata in timpul liceului i;;i al stagiului de practicant, precum i;;i prin cercuri i;;i alte
activltati politico-ideologice, cultural-artistice i;;i sportive.
Art. 45. Practica in productle se orqanizeaza potrivit legii, in functie de profilul liceelor, in
concordanta cu cerintele de calificare pentru meseriile in care se preqatesc elevii.
Pentru practica in productle a elevilor se aslqura, in condltiile prevazute de lege,
personal de specialitate i;;i alte cadre calificate.
Art. 46. Absolventii primei trepte a invatamintul liceal care nu continua studiile in treapta a II-a
de liceu sau in scoala profeslonala se tncadreaza in productie, fiind obliqati sa efectueze un
stagiu de practicant cu durata de 6-12 luni.
Absolventil treptei a II-a de liceu la care nomenclatorul de preqatire prevede efectuarea
unui stagiu de practicant §i care nu continua studiile in invatamintul superior se incadreaza in
productie, avind obliqatla sa efectueze un stagiu de practicant de 6-18 luni.
Durata stagiului de practicant pentru fiecare meserie, organizarea i;;i contmutul acestuia,
precum §i modul de retribuire a practlcennlor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 47. Studiile liceale se incheie cu examenul de bacalaureat, organizat potrivit normelor
stabilite de Ministerul Educatiei i;;i Invatarntntulul, Candidatil care prornoveaza examenul de
bacalaureat primesc diploma de bacalaureat i;;i certificatul de calificare, care le dau dreptul sa
participe la concursul de admitere la orice lnstitufle de tnvatamtnt superior sau sa se
incadreze in productle, potrivit legii.

,
SECTIUNEA IV

invatamintul profesional §i de malstrl

A. ~colile profesionale
Art. 48. $colile profesionale asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cuno§tintele de
specialitate i;;i deprinderile practice necesare exercitarii meseriilor in care se califica,
pregatirea politico-ideologica, formarea i;;i dezvoltarea coni;;tiintei lor muncitore§ti, educarea
acestora in spiritul ordinii i;;i disciplinei, al raspunderii pentru indeplinirea sarcinilor
incredintate, pentru bunul mers al activitatii unitatilor economice.
Art. 49. $colile profesionale pregatesc muncitorii calificati in strinsa legatura cu cerintele de
forta de munca ale economiei nationale pentru anumite meserii, stabilite prin nomenclatorul

375
 aprobat potrivit legii.
La scolile profesionale se primesc absolventi ai tnvatarntntulul obligatoriu de 10 ani.
$colile profesionale functloneaza cu invatamint de zi i;;i seral i;;i au durata de 1-1 1 /2 ani.
Art. 50. $colile profesionale se orqanizeaza, potrivit normelor unitare de structure, de minister,
alte organe centrale ale admlnlstratlei de stat i;;i cooperatiste, precum i;;i de c.~msiliile populare
judetene i;;i al municipiului Bucurestl, cu acordul Ministerul Educatiel i;;i lnvatamtntului i;;i
functloneaza pe linga intreprinderi i;;i alte unitati socialiste.
Art. 51. $colile profesionale functloneaza trnpreuna cu scoli de rnalstrl sau centre de calificare
ori ca unitati de-slne-statatoare,
In conditlile prevazute de lege, scollle profesionale pot folosl in comun cu licee de profil
baza rnateriala.
Art. 52. In scolile profesionale se desfasoara cursuri de preqatire pentru mai multe meserii in
functie de necesarul de muncitori calificati.
Art. S3. Nomenclatorul meseriilor i;;i durata preqatirll prin scolile profesionale. precum i;;i planul
anual de scolarizare se aproba prin decret prezldential, la propunerea Ministerul Educatiei i;;i
Invatarntntului, lrnpreuna cu ministerele i;;i celelalte organe centrale i;;i locale care organizeaza
scoli profesionale.
Repartizarea planului anual de scolarizare pe meserii, pentru fiecare scoata, se face de
ministere i;;i celelalte organe centrale i;;i locale care organizeaza astfel de scoll, cu acordul
Ministerul Educatiel i;;i Invatamlntulul.
Art. 54. Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs, organizat in conditiile
stabilite de ministerele i;;i celelalte organe centrale i;;i locale care orqanizeaza scoli
profesionale, cu acordul Ministerul Educatlei i;;i Invatamlntulul.
Art. 55. Planurile de invatamint, programele i;;i manualele scolare se elaboreaza de
ministerele i;;i celelalte organe centrale i;;i locale care orqanizeaza scoli profesionale i;;i se
aproba de Ministerul Educatiei i;;i Invatarntntulul.
Art. 56. Planurile de tnvatarntnt ale scolilor profesionale se elaboreaza diferentlat, in functle de
meseriile in care acestea preqatesc muncitori callficatl. Planurile cuprind preqatirea practica,
disciplinele de specialitate, tehnice i;;i tehnologice specifice, precum i;;i disciplinele i;;i activltatile
menite sa contribuie la educarea politico-ideologica i;;i moral-cetateneasca a elevilor.
Procesul instructiv-educativ se desfasoara prin participarea nemijlocita la activitatea
productiva, prin lectii, lucrari de laborator, precum i;;i prin activitati extrascolare organizate cu elevii.
Art. 57. Practica in productie se organizeaza potrivit legii i;;i se desfasoara zilnic, alternind cu
invatamintul teoretic, in functie de meseria in care se face preqatirea.
Pentru practica in productie a elevilor se asiqura, in condltlile prevazute de lege,
personal de specialitate i;;i alte cadre calificate.
Art. 58. Cursurile i;;colii profesionale se incheie prin sustinerea unei probe practice in meseria
in care s-a efectuat pregatirea. Absolventii i;;colii profesionale primesc diploma de absolvire
care le da dreptul la incadrarea in productie potrivit legii.

B. §colilede mai~tri
Art. 59. $colile de maii;;tri asigura elevilor, prin procesul instructiv-educativ, cunoai;;terea celor
mai moi realizari in domeniul meseriei, a tehnicilor i;;i tehnologiilor moderne de lucru, precum
i;;i cunoi;;tintele de conducere i;;i organizare i;;tiintifica a productiei i;;i a muncii.
Art. 60. $colile de maii;;tri se organizeaza pe linga intreprinderi i;;i alte unitati socialiste de catre
ministere i;;i celelalte organe centrale, i;;i de consiliile populare judetene i;;i al municipiului
Bucurei;;ti, i;;i functioneaza de regula, impreuna cu i;;colile profesionale.
Durata studiilor este de 1-1 1/2 ani la invatamintul de zi i;;i de 2 ani la invatamtul seral.
Art. 61. Nomenclatorul specialitatilor care se pregatesc prin i;;coli de maii;;tri i;;i durata studiilor
pentru fiecare specialitate se aproba direct prin decret prezidential, la propunerea Ministerului
Educatiei i;;i invatamintului, impreuna cu ministerele i;;i celelalte 'organe centrale i;;i locale care
organizeaza astfel de i;;coli.
Art. 61. Admiterea in i;;colile de maii;;tri se face pe baza de concurs, care se organizeaza i;;i se
desfai;;oara in conditiile stabilite de lege.
Art. 63. Procesul instructiv-educativ din i;;colile de maii;;tri se desfai;;oara pe baza planurilor de
invatamint, programelor i;;i manualelor i;;colare elaborate de ministere i;;i late organe centrale i;;i

376
locale care orqanizeaza asemenea unitati scolare, cu acordul Ministerul Educatiei §i
lnvatamtntulul. ' '
Art. 64. La invatamintul de zi jumatate din timpul de scolarizare este afectat practicii in
productle, Practica in productie se orqanizeaza §i se desfasoara potrivit legii.
Art. 65. Cursurile scolli de maistri se incheie prin examen de absolvire, care consta din
sustinerea unui proiect sau lucrarl de diploma pe o terna stabllita cu consultarea
intreprinderilor pentru care acestla se preqatesc. Elevii care promoveaza examenul de
absolvire a scolii de rnalstri primesc diploma de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in
functia de maistru, in condltille prevazute de lege.

SECTIUNEAV
invatamintul superior
Art. 66. Invatarntntul superior preqateste speclalisti cu tnalta calificare pentru toate domeniile
de activitate, asigura lnsusirea de catre studenti a celor mai noi realizarl din domeniul stlintel,
tehnicii §i tehnologiei, ale culturii §i cunoasterii umane, a socialismului §tiintific §i concepfiel
materialist - dialectice §i istorice despre lume §i viata, a ideologiei §i politicii partidului,
contribuie la progresul sttlntel, tehnicii §i culturii.
Art. 67. Invatarntntul superior se realizeaza prin politehnici, universltatl, institute,
conservatoare §i academii, organizate pe facultati §i sectil.
in cadrul facultatitor functloneaza catedre, formate din cadrele didactice de aceeasi
specialitate sau de speclalltati apropiate, organizate potrivit normelor unitare de structura.
Catedrele raspund de realizarea activitatii instructiv-educative, de productle §i de cercetarea
§tiintifica a personalului didactic §i studentilor, de trnbunatatlrea continutulul §tiintific §i
ideologic al programelor, manualelor §i cursurilor, de modernizarea metodelor de predare §i
de educatle, precum §i de pertectionarea profeslonala §i polltlca a personalului didactic.
Art. 68. Durata studiilor in invatamintul superior este de 3-6 ani.
Studiile in institutiile de Invatamlnt superior se realizeaza prin invatamint de zi.
in lnstitutllle de tnvatarntnt superior, inclusiv in cele de invatamint superior tehnic, in
conditlile prevazute de lege se poate organiza invatamintul seral, iar la unele facultan sau
sectii §i lnvatarnlnt fara frecventa.
' invat~mintul superior tehnlc seral poate fi urmat de personalul muncitor care
lndeplineste conditlile prevazute de lege §i lucreaza nemijlocit in productie in meserii legate
de profilul sau specialitatea facultatii respective.
Durata studiilor la tnvatarntntul seral §i fara trecventa este mai mare cu un an fata de
cea stabilita pentru tnvatarntntul de zi.
Art. 69. Infiintarea instltutlilor de tnvatamfnt superior, facultatllor §i sectiilor, precum §i
desfasurarea invatamintului in limbile natlonalltatllor conlocuitoare, nomenclatorul de profiluri
§i specializarl pentru cursurile de zi, serale §i fara frecventa, durata studiilor §i planul de
§COlarizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerul Educatiei §i
lnvatamintului.
Art. 70. Admiterea in invatamintul superior se face pe baza de concurs.
Se pot prezenta la concursul de admitere persoanele care poseda diploma de bacalaureat.
La invatamintul seral §i fara frecventa sint admise numai persoane incadrate in munca.
Conditiile de inscriere, disciplinele §i probele de concurs, precum §i organizarea §i
desfa§urarea acestuia se stabilesc de Ministerul Educatiei §i invatamintului.
Art. 71. Absolventii cu diploma ai invatamintului superior, incadrati in munca, pot urma, in
conditiile _stabilite de lege, o alta facultate prin invatamintul seral sau fara frecventa.
Art. 72. In scopul pregatirii temeinice a studentilor pentru munca §i viata §i al participarii
nemijlocite a invatamintului superior la activitatea economica, §tiintifica §i culturala a tarii,
lntregul proces instructiv-educativ din invatamintul superior se desfa§oara pe baza integrarii
acestuia cu productia, proiectarea §i cercetarea §tiintifica.
invatamintul superior trebuie sa asigure pregatirea speciali§tilor in profiluri largi, care sa
le permita adaptarea rapida la transformarile care au avut lac in viata economica §i sociala, in
domeniul §tiintei §i tehnicii.
Art. 73. Procesul instructiv-educativ se desfa§oara in conformitate cu planurile de invatamint

377
§i programele stabilite de Ministerul Educatiel §i invatamintului, trnpreuna cu ministerele §i
celelalte organe interesate.
Art. 74. Ministerul Educatiel §i lnvatarnrntulul, organele de conducere ale unttatilor de
invatamint superior, intregul personal didactic raspund de continutul §tiintific §i politico-
ideologic al procesului instructiv-educativ, de elaborarea cursurilor, manualelor §i materialelor
didactice alutatoare, necesare destasurarll procesului de invatamint.
Art. 75. Practica in productle a studentilor trebuie sa asigure Insusirea cunostintelor §i
deprinderilor necesare exercltarf eficiente a viitoarei profesii, a unei temeinice pregatiri practice
prin participarea nemijlocita la activitatea de productie, cercetare §tiintifica §i proiectare, la
activitati economice, social-politice, cultural educative, didactice §i de ocrotire a sanatatii.
Activltatile desfasurate de studenti in cadrul practicii in productle se stabilesc pe baza
planurilor de invatamint §i programelor de practica.
Unitatile de productie, cercetare, proiectare, de prestarl servicii, lnstltutlile social-
politice, de invatamint, sanitare, cultural-artistice pentru desfasurarea practicii in productie a
studentilor §i cadrelor didactice se stabilesc de Ministerul Educatlel §i invatamintului,
lrnpreuna cu ministerele §i celelalte organe centrale care au in subordine facultati, sectil sau
specia~zari §i consiliile populare judetene §i al municipiului Bucuresti.
In instltutiile de invatamint superior se pot organiza, potrivit legii, unitati de productie,
cercetare, proiectare, precum §i de prestari de servicii.
Art. 76. Studiile in instltutlile de tnvatarnlnt superior se incheie prin examenul de diploma.
Absolventil care prornoveaza examenul primesc diplome, care le dau dreptul sa fie repartizati
in productie in conditille prevazute de lege.

SECTIUNEA VI

Cursurile de calificare ~i invatamintul agrozootehnic de rnasa

A. Cursurile de calificare
Art. 77. in scopul preqatirii muncitorilor califlcati din rindul persoanelor care nu au calificare
lntr-o meserie, se orqanizeaza cursuri de calificare la locul de rnunca.
Cursurile de calificare se organizeaza de intreprinderi §i alte unitati socialiste, in
colaborare cu orqanizatlile de sindicat §i de tineret.
Pentru preqatirea muncitorilor necesari mai multor unitati socialiste, cursurile de
calificare pot fi organizate §i in licee, scof profesionale sau centre de calificare.
Art. 78. Organizarea cursurilor de calificare se face fara scoatere din productie §i se aproba de
ministere §i celelalte organe centrale de stat §i cooperatiste, consiliile populare [udetene §i al
municipiului Bucuresti sau de conducerile centralelor industriale carora le sint subordonate
aceste unitatl, potrivit planului de scolarizare §i in limita fondurilor alocate.
Art. 79. Cursurile de calificare au durata de 3-12 luni, in functle de complexitatea meseriilor, §i
cuprind persoane care au absolvit eel putin lnvatamtntul obligatoriu.
Conditiile de inscriere, meseriile §i durata cursurilor se stabilesc de organele centrale
interesate, cu acordul Ministerului Muncii §i Ministerul Educatiei §i Invatamtntulul, pe baza
nomenclatorului de meserii aprobat.
Planul anual de scolarizare se stablleste prin planul national unic de dezvoltare
econornlco-soclala.
Art. 80. Cursurile de calificare se destasoara potrivit programelor elaborate de organele in
subordinea carora se afla unltatile socialiste care le organizeaza.
Art. 81. Cursurile de calificare se incheie prin examenul de calificare, sustinut in fata comisiei
de pregatire §i perfectionare, incadrare §i promovare in munca din unitatea respectiva, pe
baza caruia absolventii primesc certificat de absolvire, care le da dreptul la incadrarea in
productie in conditiile prevazute de lege, corespunzator calificarii obtinute.

B. invatamintulagrozootehnic de masa
Art. 82'. Tnvatamintul agrozootehnic de masa are scopul de a asigura complectarea §i
imbogatirea permanenta a cuno§tintelor taranilor cooperatori, mecanizatorilor, muncitorilor din
intreprinderi agricole de stat sau din alte sectoare ale agriculturii, in strinsa legatura cu

378
activitatea pe care acestia o desfasoara la locurile de rnunca.
Art. 83. lnvatamtntul agrozootehnic de rnasa are caracter permanent §i se organizeaza pe
profile de activitate §i formatil de rnunca de catre unitatile agricole de stat §i cooperatiste, sub
indrumarea Ministerului Agriculturii §i lndustriei Alimentare.
Art. 84. Pregatirea practlca se realizeaza direct in procesul de productle al unltatilor agricole in
care lucreaza §i consta din efectuarea de lucrari practice specifice §i lnvatarea conducerii
tractoarelor §i a celorlalte rnaslni agricole.
Preqatirea teoretica se organizeaza in perioada de lama in scoli profesionale, licee
agroindustriale ori alte unitati scolare sau de productie §i se realizeaza pe baza normelor §i
programelor elaborate de Ministerul Agriculturii §i lndustriei Alimentare, tmpreuna cu Uniunea
Nationala a Cooperativelor Agricole de productie §i cu Ministerul Educatiei §i Invatamlntulul.
Art. 85. Ministerul Agriculturii §i lndustriei Alimentare este obligat sa elaboreze materialele
didactice necesare invatamintului agrozootehnic de rnasa.
Materialele didactice se acorda cursantilor in mod gratuit.
Art. 86. in zonele necooperativizate, in perioada de lama, dlrectiile generale judetene pentru
aqricultura §i industrie alimentara, tmpreuna cu comitetele judetene de cultura §i educatie
soclallsta orqanizeaza cicluri de conferinte agrozootehnice §i alte forme de preqatlre a
oamenilor muncii din aqricultura, potrivit specificului zonei respective.

SECTIUNEA
I
VII

Perfectlonarea pregatirii personaluluimuncitor

A. Perfectlonarea pregatirii muncitorilor, tehnicienilor, rnalstrllor ~i a altor categorii de

personal muncitor
Art. 87. in scopul pertectlonarll continue a preqatlrf profesionale a personalului muncitor din
toate domeniile de activitate, in raport cu noile cuceriri ale stilntel §i tehnicii, de cerintele
dezvoltarli economico-sociale a tarll, se orqanizeaza, in condltlile prevazute de lege, forme de
pertectionare a preqatiril profesionale.
Perfectlonarea preqatiril profesionale a personalului muncitor se orqanizeaza de catre
ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judetene §i al municipiului Bucuresti,
pe speclalitati §i profiluri din domeniul lor de activitate.
Art. 88. Ministerul Educatlel §i Invatarntntulul tndrurna §i coordoneaza, potrivit legii., intreaga
activitate de perfectlonare a preqatirli personalului muncitor, asigurind infaptuirea unitara a
politicii partidului §i statului in acest domeniu.
Ministerul Educatiei §i lnvatamtntutut, trnpreuna cu Ministerul Muncii §i Comitetul de
Stat al Planltlcarii, elaboreaza pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale,
precum §i ale consiliilor populare [udetene §i al municipiului Bucuresti, proiectul planurilor
anuale §i de perspectiva de perfectlonare a pregatirii profesionale ca parte integranta a
planurilor §i programelor de asigurare, preqatire §i perfectionare a fortei de munca.
Art. 89. Pentru realizarea programelor de perfectionare organizate de ministere, celelalte
organe centrale, consiliile populare judetene §i al municipiului Bucure§ti §i unitatile din
subordinea Ministerul Educatiei §i invat~mintului acorda, prin unitatile de invatamint §i
cercetare, indrumare §i asistenta de specialitate, elaboreaza, impreuna cu celelalte ministere
§i organe centrale, programe §i tematici-cadru pentru organizarea cursurilor de perfectionare,
materiale documentare §i alte lucrari necesare imbunatatirii organizarii §i continutului activitatii
de perfectionare.
Art. 90. Activitatile desfa§urate de cadrele didactice in cadrul perfectionarii pregatirii
profesionale a personalului muncitor constituie o indatorire de serviciu, fiind incluse in norma
didactica obligatorie a acestora.

B. Perfectionarea prin cursuri postuniversitare

Art. 91. Cursurile postuniversitare constituie o forma de perfectionare, a pregatirii speciali§tilor
din diferite domenii ale economiei, §tiintei, tehnicii §i culturii care au absolvit o institutie de
invatamint superior cu durata de eel putin 4 ani la cursurile de zi sau eel putin 5 ani la cursurile
serale sau fara frecventa. in scopul completarii, adincirii sau reinoirii cuno§tintelor profesionale.

379
Art. 92. Cursurile postuniversitare se organizeaza de catre instltuflile de invatamint superior §i
se desfasoara in cadrul acestora.
Art. 93. Nomenclatorul de perfectlonare pe domenii §i planul anual de scolarizare la cursurile
postuniversitare se aproba prin decret prezidential, la propunerea Ministerului Educatiei §i
Invatarntntulut, tmpreuna cu ministerele §i celelalte organe centrale interesate. '
Planurile de tnvatamtnt §i programele pentru cursuri postuniversitare se elaboreaza de
institutiile de tnvatarntnt superior, trnpreuna cu ministerele §i celelalte organe centrale
lnteresate §i se aproba de Ministerul Educatiei §i Invatamtntulut,
Art. 94. Cursurile postuniversitare se realizeaza, de regula, fara frecventa, Durata cursurilor,
precum §i condltiile desfa§urarii unor activltatl didactice §i de verificare a cunostintelor, se
stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 95. Absolvirea cursurilor postuniversitare se face prin examene, precum §i prin sustinerea
unei lucrarl de absolvire potrivit planului de tnvatamtnt.
Absolventil cursurilor postuniversitare primesc diploma de absolvire.

C. Perfectlonarea prin doctorat

Art. 96. Doctoratul este forma superloara a pregatirii specialistllor in diferite ramuri ale stllntel,
tehnicii §i culturii.
Doctoratul se organizeaza, potrivit legii, de institutli de invatamint superior, academii de
stilnte §i institute centrale de cercetare.
Tematica §i continutul activltatilor pentru obtinerea titlului de doctor se stabilesc pe ramuri
§i domenii ale stiintei de catre institutele centrale de cercetare, academiile de stlinte §i lnstltutiile
de invatamint superior, in colaborare cu unltatile de productie §i social-cultuale de profil.
Art. 97. Specialitatile in care se organizeaza doctoratul se aproba, in conditille stabilite de
lege, odata cu nomenclatorul de profiluri §i specializarl pentru invatamintul superior.
Art. 98. Stabilirea cifrei de scolarizare §i repartizarea acesteia pe lnstltutil de tnvatarntnt
superior, academii de stiinte, institute centrale de cercetare §i unitatl de cercetare se fac de
Ministerul Educatiel §i invatamintului, cu avizul Consiliului National pentru $tiinta §i
Tehnologie §i al Comitetului de Stat al Planltlcaril.
Art. 99. Modul de organizare a admiterii la doctorat, a stagiului de preqattre a doctoranzilor §i
de obtlnere a titlului §tiintific de doctor se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

D. PerfecJionarea preqatlrll personaluluididactic

Art. 100. lntregul sistem de perfectlonare a preqatlrli profesionale a personalului didactic are
ca seep lnsuslrea ternelnica a disciplinei de specialitate §i a metodicii predarli acesteia, a
ideologiei §i politicii partidului !iii statului nostru, a realizartlor noi in domeniul speclalltatil !iii al
pedagogiei, a metodelor de rnunca cu prescolaril, elevii fiii studentil.
Art. 101. Perfectionarea pregatirii personalului didactic se organizeaza de Ministerul Educatiei
§i Invatarntntului prin unitati de invatamint §i de cercetare !iitiintifica. ·
Ministerele economice, celelalte organe centrale !iii locale care au in subordine unitati
de invatamint au obllqatia de a sprijini perfectlonarea preqatirf personalului didactic, in
concordanta cu dezvoltarea tehnicii !iii tehnologiilor de productie, cu cerintele procesului
instructiv-educativ.
Art. 102. Activitatile de perfectionare a pregatirii personalului didactic se organizeaza
diferentiat, in functie de specificul muncii !iii de ciclul de invatamint in care acesta i!iii
desfa§oara activitatea, pe baza planurilor anuale !iii de perspectiva elaborate de Ministerul
Educatiei !iii invatamintului dupa cum urmeaza:
a) pentru personalul didactic din invatamintul pre§colar !iii primar se organizeaza
cursuri de perfectionare, activitati metodico-fiitiintifice periodice, consfatuiri fiii
schimburi de experienta, precum fiii activitati de pregatire in vederea definitivarii in
functie !iii obtinerii gradelor didactice:
b) pentru personalul didactic din invatamintul gimnazial, liceal, profesional !iii de
maifiitri se organizeaza cursuri de perfectionare, stagii in unitati productive,
activitati fiitiintifice fiii metodice, consfatuiri !iii schimburi de experienta. precum !iii
activitati de pregatire pentru definitivarea in functie fiii obtinerea gradelor didactice;
c) pentru personalul didactic din invatamintul superior se organizeaza perfectionarea

380
 prin doctorat, cursuri postuniversitare, stagii in unitati de productle, cercetare !}i
proiectare, seminarii periodice, de scurta durata, consfatuirl !}i manifestarl !}tiintifice
de specialitate.
Participarea la activitatile de perfectionare este obligatorie.
Art. 103. Perfectionarea preqatlrtl personalului didactic care preda discipline de stiinte sociale
in invatamintul 'de toate gradele se face de catre Ministerul Educatiel !}i lnvat~mintului,
trnpreuna cu Academia "~tefan Gheorghiu".
Art. 104. Perfectlonarea preqatirll cadrelor cu functil de conducere, indrumare !}i control din
invatamintul prescolar, primar !}i gimnazial se organizeaza de catre inspectoratele scolare, iar
a celor din tnvatarntntul liceal, profesional !}i de maistrl, din lnvatamlntul superior !}i de la
inspectoratele scolare, de catre Ministerul Educatiei !}i lnvatamintului.

CAPITOLUL Ill
invatamintul in limbile natlonalltattlor conlocuitoare

Art. 105. Tinerilor din rindul nationalitatilor conlocuitoare Ii se asigura conditil egale de a se
pregati in orice forrna de invatamint !}i de a fi repartizati in orice loc de rnunca, in raport de
nevoile economice !}i vietii sociale, de preqatirea !}i aptitudinile lor.
Art. 106. In unitatile administrativ-teritoriale locuite de populafle de alta nationalitate decit cea
romana se orqanizeaza, in conformitate cu normele unitare de structura, unitati de tnvatamtnt,
sectii, clase sau grupe cu predarea !}i in limbile natlonalitatilor respective.
La scollle profesionale, scolile de maistri, cursurile de calificare !}i invatamint
agrozootehnic de rnasa, care functioneaza in aceste localitati, actlvltatile didactice se pot
desfasura !}i in limbile nationalltatllor conlocuitoare.
Art. 107. Pentru a putea participa activ la intreaga via ta politica, economica !}i social-culturala
a tarii, tinerilor din rindul natlonalltatilor conlocuitoare ii se asigura tnsusirea limbii rornane. In
acest seep, in unitatile de invatamint, primar, gimnazial !}i liceal, cu predarea in limbile
natlonalltatilor conlocuitoare, se studlaza limba romana, iar unele discipline, prevazute in
planul de tnvatamtnt, se pot preda in limba romans.
Art. 108. Parintii sau tinerii apartinlnd natlonalitatllor conlocuitoare pot opta pentru inscrierea
in unitatea de lnvatarnlnt cu predarea in limba natlonalltatilor respective sau in limba rornana,
Tinerilor apartintnd nationalitatllor conlocuitoare, care frecventeaza unitati de
tnvatarnlnt cu predare in limba romans, Ii se asigura, la cerere, in conditlile legii, ca obiect de
studiu !}i limba nationalitatii lor.
Art. 109. La concursurile de admitere organizate, potrivit leg ii, candidatii din rindurile
natlonalltatllor conlocuitoare au dreptul de a sustlne probele in limba natlonalltatilor lor la
disciplinele pe care le-au studiat in aceasta llrnba.
Art. 110. Pentru desfa!}urarea invatamintului in limbile nationalitatilor conlocuitoare, Ministerul
Educatiei !}i lnvatamintului asigura pregatirea !}i perfectionarea personalului didactic, precum
!}i manualele !}i alte materiale didactice necesare.
In unitatile de invatamint cu predare in limbile nationalitatilor conlocuitoare, la disciplinele
care se predau in limba romana, se asigura !}i manuale in limba nationalitatii respective.

CAPITOLUL IV
Bazele generale ale educatiei !ii invatamintului

SECTIUNEAI
Pregatirea profesionala, !itiintifica !ii culturala

Art. 111. lntreaga activitate desfa!}urata in invatamintul de toate gradele pentru formarea
tineretului pentru munca !}i viata. pregatirea profesionala, !}tiintifica !}i culturala, de studiere !}i
insu!}ire a !}tiintei !}i culturii inaintate trebuie sa se bazeze pe conceptia !}tiintifica, revolutionara
a materialismului dialectic !}i istoric.
Art. 112. lnvatamintul are obliga\ia sa asigure studierea !}i stapinirea temeinica de catre elevi !}i
studenti a limbii romane, cunoa!}terea literaturii, istoriei !}i geografiei patriei, cultivarea dragostei
pentru traditiile inaintate ale culturii poporului, largirea orizontului de cultura generala.

381
 De asemenea, trebuie sa asigure cunoasterea istoriei 9i geografiei universale, a tot cea
ce este mai valoros in cultura 9i civtllzatla omenirii.
Art. 113. La baza intregii activltatl de preqatire a tineretului in toate formele de tnvatarntnt,
trebuie sa stea cunoasterea 9tiintelor fundamentale ale naturii, a stiintelor tehnice 9i agricole,
inarmarea elevilor 9i studenntcr cu cele mai noi cuceriri ale revolutlei tehnlco-stilntflce
contemporane.
in acest scop, invatamintul trebuie sa asigure:
a) tnsuslrea de catre elevi 9i studenti a cunostintelor de baza in domeniul
matematicii, fizicii, chimiei 9i biologiei;
b) cunostinte corespunzatoare, in domeniul electronicii 9i electrotehnicii, a mecanicii,
mecanicii fine, energeticii 9i noilor surse de energie, geologie, maslnilor,
aparatelor 9i instalatillcr de lnalta perforrnanta, tehnicii 9i tehnologiilor moderne din
diferite domenii de activitate;
c) cunostinte corespunzatoare in domeniul stilntelor agricole, botanicii, zoologiei,
geneticii 9i 9tiintei solului, tehnicilor 9i tehnologiilor agricole inaintate;
d) educarea 9tiintifica 9i tehnlca a tineretului, crearea deprinderilor 9i obisnulntel de a
lucra in activitatea productiva, dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou,
pentru a se putea integra rapid, dupa terminarea studiilor in activitatea de
productle, de cercetare 9tiintifica 9i tehnologica, pentru a folosi in cele mai bune
conditil tehnica moderns din inzestrarea economiei natlonale 9i a contribui la
dezvoltarea stiintel, tehnicii 9i tehnologiei rornanestt.
Art. 114. lnvatamtntut de toate gradele trebuie sa inarmeze elevii 9i studentli cu cunostinte
temeinice in domeniul 9tiintelor economice, al conducerii 9i orqanizarll stilntiflce a productiel 9i
a muncii, in vederea partlclparii active la realizarea sarcinilor economice, la sporirea continua
a eflclentel in toate sectoarele de activitate, la intreaga opera de dezvoltare econornica 9i
soclala a tarll, de conducere a socletatil socialiste.

SECTIUNEA II
Activitatea politico-educativa $i studiul stllntelor sociale in invatamint

Art. 115. Invatarntntul de toate gradele are indatorirea de a asigura, odata cu preqatirea
ternelnlca, profesionala, 9tiintifica 9i culturala a tuturor tinerilor, educarea lor cornunlsta,
revolutionara, formarea acestora ca oameni noi, multilateral dezvoltati, constructori constlenti
9i devotaf ai socialismului 9i comunismului.
Fiecare unitate de invatamint trebuie sa fie un puternic centru de educatle sociallsta 9i
cornunlsta a copiilor 9i tinerilor.
Art. 116. Prin intregul sau continut, procesul de invatamint trebuie sa contribuie la educarea
elevilor 9i studentilor in spiritul conceptiel revolutionare a clasei muncitoare, la formarea in
rindurile acestora a unei ginduri stllntlflce, creatoare, a capacltatli de a actiona in concordanta
cu cerintele dezvoltarii economiei. 9tiintei 9i culturii, ale progresului social, de a manifesta o
atitudine intransigenta fata de tot ceea ce este invechit 9i retrograd.
Art. 117. Toti tinerii, indiferent de specializarea pe care 9i-o aleg 9i de domeniul in care var
lucra, trebuie sa posede temeinice cuno9tinte sociale 9i politice pentru a putea participa activ
la edificarea noii societati, la conducerea intregii vieti economice 9i sociale.
in acest scop in intregul invatamint, odata cu disciplinele 9tiintifice fundamentale, de
cultura generala 9i de specialitate, se studiaza disciplinele istorice, economice, filozofice 9i
social - politice.
Art. 118. Predarea 9tiintelor sociale se realizeaza pe baza Programului Partidului Comunist
Roman, a ideologiei 9i politicii sale, a materialismului 9tiintific, a celor mai noi realizari ale
practicii revolutionare 9i cunoa9terii umane.
Art. 119. Studiul 9tiintelor sociale are menirea sa asigure insu9irea de catre tinerele generatii a
ideologiei 9i politicii partidului, sa contribuie la cultivarea in rindurile acestora a trasaturilor
con9tiintei socialiste, a idealurilor 9i convingerilor comuniste, la formarea lor ca militanti activi
pentru progresul 9i prosperitatea patriei, pentru triumful idealurilor de pace, libertate 9i
dreptate sociala in lume.
Predarea 9tiintelor sociale trebuie sa asigure cunoa9terea de catre elevi 9i studenti a

382
trecutulul de lupta al partidului §i poporului nostru, a perspectivelor de dezvoltare a Rornanlel,
lnsuslrea unor temeinice cunostinte economice, social-politice §i filozofice, lnteleqerea legilor
obiective ale dezvoltarli sociale, a proceselor §i fenomenelor care au loc in natura §i societate.
$tiintele sociale trebuie sa contribuie la formarea §i dezvoltarea spiritului combativ al
elevilor §i studentllor fata de ideile §i teoriile nestllntltlce, mistice, fata de orice influente straine
conceptiel comuniste despre lume §i viata.
Art. 120. Cadrele didactice din domeniul stlintelor sociale au datoria sa-sl ridice necontenit
nivelul de preqatire politico-ideologica, sa asigure predarea acestor discipline in strlnsa
legatura cu realitatile socio-politice, cu preocuparile partidului §i statutului nostru, cu
problemele vletii lnternatlonale §i evoluna societatli contemporane; ele au datoria sa participe
la activitatea practica, soclal-polttlca, la propagarea ideologiei §i politicii partidului in rindul
maselor de oameni ai muncii.
Art. 121. Educarea comunista a tineretului reprezinta o indatorire soclala §i etica
tundarnentala a intregului personal didactic.
Toate cadrele didactice, indiferent de disciplina pe care o predau, raspund de educarea
§i preqatirea rnultllaterala a elevilor §i studentilor, la imprimarea in rindurile acestora a
spiritului de ordine §i dlsclplina, a cinstei §i corectitudinii, a respectului fata de legile tarii §i
normele socialiste de convletulre, a atitudinii inaintate, responsabile fata de rnunca, de
indatoririle scolare §i obstesti,
In invatamintul de toate gradele, cadrele didactice au obtiqatia sa asigure indrumarea
nemijlocita a elevilor §i studentilor, sa participe activ, trnpreuna cu acestla, la intreaga
desfasurare a procesului de invatamint, productie §i cercetare, precum §i la activitatile politico-
ideologice §i cultural-educative.
Pentru organizarea §i coordonarea activitatii de instruire §i educare a elevilor, in
invatamintul gimnazial, liceal §i profesional, fiecare clasa are un diriginte, desemnat de
consiliul de conducere al unltatll scolare din rindul cadrelor didactice cu tnalta cornpetenta §i
boqata experienta, care se bucura de prestigiu §i autoritate in scoala §i in afara ei.
Art. 122. In rnunca de educare a elevilor §i studentilor un rol important indeplinesc
orqanlzatiile de copii §i tineret care sint chemate sa cultive, lmpreuna cu scoala §i familia,
raspunderea copiilor §i tinerilor fata de invatatura, de preqatirea pentru rnunca §i viata, sa
organizeze activitatea polltico-ldeoloqlca, cultural artlstlca, sportiva, folosirea utila a timpului
liber.
Art. 123. Pentru asigurarea participarii largi a pre§colarilor, elevilor §i studentilor la activitatea
cultural artistica §i dezvoltarea capacitatii de creatie a acestora, in unitatile de invatamint, in
casele pionerilor §i §Oimilor patriei, in casele de cultura ale tineretului §i studentuor se
organizeaza cluburi, cenacluri, ansambluri §i formatii care i§i desfa§oara activitatea in afara
programului §Colar.

CAPITOLUL V
Cercetarea ~tiintifica

SECTIUNEAI
Cercetarea ~tiintifica
1in invatamintul superior

Art. 124. Cercetarea §tiintifica in invatamintul superior se realizeaza pe baza planurilor anuale
§i de perspectiva, parte integranta a planului national unic de dezvoltare economico-sociala.
Tntreaga orientare a activitatii de cercetare §tiintifica din invatamintul superior trebuie sa
asigure participarea cadrelor didactice §i studentilor la rezolvarea problemelor esentiale legate
de dezvoltarea economica §i sociala a tarii, de progresul §tiintei §i culturii.
Art. 125. Tn raport cu profilul institutiei de invatamint superior, cadrele didactice §i studentii au
obligatia de a participa la activitatea de cercetare §tiintifica, proiectare tehnologica §i de
introducere a progresului tehnic, precum §i la activitatea de cercetare in celelalte domenii de
specialitate.
Personalul didactic desfa§oara activitate de cercetare potrivit sarcinilor stabilite prin
normele de munca.
Studentii participa la activitatea de cercetare impreuna cu personalul didactic §i de

383
cercetare §tiintifica pe baza sarcinilor stabilite prin planurile de lnvatarntnt.
Art. 126. Activitatea de cercetare in domeniul §tiintelor tehnice, economice, ale naturii §i
medicale se desfasoara tmpreuna §i in cadrul institutelor centrale §i al academiilor de profil
sub conducerea acestora, §i face parte integranta din planurile unitare de cercetare pe ramuri
§i domenii ale stilntel,
Activitatea de cercetare in domeniul stilntelor sociale §i politice se desfasoara de
regula, in c.atedrele §i unitatile de cercetare din invatamint, sub conducerea Ministerului
Educatlei §i lnvatamintului, in colaborare cu Academia de $tiinte Sociale §i Politice.
Art. 127. Coordonarea unitara a actlvltatiiTehnologie
0
de cercetare §tiintifica din tnvatamant se face de
catre Consiliul National pentru $tiinta §i §i Ministerul Educatie! §i I nvatamtntolu',
lrnpreuna cu celelalte ministere §i organe centrale, iar pe ramuri §i domenii ale stiintel, de
catre institutele centrale de cercetare §i academiile de stlinte.
Art. 128. Unitatlle de invatamint superior raspund de buna organizare a partlclparli cadrelor
didactice §i a studentilor la activitatea de cercetare §tiintifica §i dezvoltare tehnologica, precum
§i de integrarea laboratoarelor §i a bazei materiale proprii in cadrul institutelor centrale de
cercetare §i al academiilor de profil.
Activitatea de cercetare §tiintifica a cadrelor didactice §i studentilor se desfasoara pe
baza de contracte de cercetare incheiate, potrivit legii, cu unitatile socialiste.
Art. 129. Personalul didactic din invatamintul superior are obliqatla §i poarta raspunderea
pentru antrenarea studentilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare §tiintifica, pentru
indrumarea §i orientarea corespunzatoare a actlvitatll cercurilor tehnlco-stllntitlce studentesti §i
dezvoltarea la studenf a pasiunii pentru nou, pentru tnsusirea celor mai noi cuceriri ale §tiintei
§i tehnicii, ale cunoasteril umane

SECTIUNEA II
Cercetarea ~tiintificain invatamintul liceal, profesional~i de rnalstrl

Art. 130. Personalul didactic din invatamintul liceal, profesional §i de maistrl partlcipa la
activitatea de cercetare in cadrul unltatllor de cercetare, societatllor §tiintifice ale personalului
didactic, cercurilor metodico-stllntiflce, precum §i colectivele constituite pe plan local pentru
solutlonarea unor probleme privind dezvoltarea economlco-sociala a judetelor, precum §i a
unor probleme tehnice ale unltatllor economice din industrie, aqrlcultura, constructli §i alte
ramuri ale economiei din localitatlle respective.
Art. 131. Elevii sint antrenati la activitatea de cercetare in cadrul lucrarilor efectuate in
laboratoare §i al practicii in productie, precum §i prin cercurile tehnico-stlintiflce, concursuri,
olimpiade, sesiuni de comunicare §i alte manlfestarl cu caracter cultural-stllntiflc.
Art. 132. I ndrumarea unitara a actlvltatli de cercetare a cad rel or didactice din invatamintul
liceal, profesional §i de rnalstri se realizeaza pe domenii §i ramuri ale stllntei, de catre
institutele centrale de cercetare §i academiile de stlinte prin socletati tehnico-stllntiflce ale
personalului didactic.
Art. 133. Unitatile de invatamint, personalul didactic, impreuna cu organizatiile de tineret,
trebuie sa cultive in rindul elevilor spiritul de creatie §tiintifica, pasiunea pentru insu§irea de
catre ace§tia a metodelor §i tehnicilor de cercetare, sa asigure participarea lor larga la
activitatea cercurilor tehnico-§tiintifice, la olimpiade, la concursurile tehnice, precum §i la alte
manifestari §tiintifice.

CAPITOLUL VI
Educatia fizica ~i sportul in invatamint

Art. 134. In invatamintul de toate gradele se organizeaza in mod obligatoriu activitatea de

educatie fizica §i sport.
Educatia fizica §i sportul contribuie la mentinerea §i intarirea sanatatii, cre§terea
capacitatilor fizice §i intelectuale, dezvoltarea armonioasa fizica §i morala a copiilor §i
tineretului, la formarea in rindul acestora a unor deprinderi sanatoase de munca §i viata.
Art. 135. Activitatea de educatie fizica §i sport se organizeaza §i se desfa§oara pe baza
planurilor §i programelor de in~atamint elaborate de "Ministerul Educatiei §i I nvatamintului"

384
trnpreuna cu Consiliul National pentru Educatie Ffzica §i Sport.
Actlvitatlle de educatie fizica §i sport se stabilesc in mod dlferentiat, pe cicluri de
tnvatamtnt, in funcne de virsta §i de cerintele asiquraril dezvoltarll, fortificarii §i cresterll
rezlstentei organismului copiilor §i tinerilor.
Art. 136. Unitatile de invatamint sint obligate sa organizeze activitatea de educatle fizica §i
sport a prescolarllor, elevilor §i studentilor cu respectarea planurilor §i programelor de
invatamint §i raspund de eflclenta acestei actlvltati.
Unitatile de tnvatarntnt §i orqanlzatlile de copii §i tineret au obliqatla sa asigure
participarea larga a elevilor §i studentilor la activitatea sportiva de rnasa.
Pentru elevii §i studentll cu aptitudini deosebite pentru sportul de performanta, in
unltatile de invatamint se orqanizeaza cercuri sportive scolare §i universitare, cluburi sportive
lnter-scolare. pe localitati, institutii de invatamint superior §i pe centre universitare.
Ministerul Educatiei §i lnvatarntntulul in colaborare cu Consiliul National pentru
Educatie Fizica §i Sport raspund de selectlonarea copiilor §i tinerilor pentru sportul de
performanta, de preqatlrea ternelnlca a acestora in vederea obtlnerii unor rezultate sportive
superioare §i orqanizeaza participarea lor la concursuri §i competitii sportive.
Art. 137. Ministerul Educatiel §i Invatamtntului trnpreuna cu Consi'uul National pentru Educatie
Fizica §i Sport raspund de intregul proces de preqatire §i perfectlonare a cadrelor pentru
activitatea de educatie flzica §i sport.

CAPITOLUL VII
Personaluldidactic

Art. 138. Activitatea instructiv-educativa in unltatile de tnvatarntnt se realizeaza de personalul

didactic.
Personalul didactic este format din:
a) educatoare - in lnvatamtntul prescotar;
b) invatatori - in invatamintul primar;
c) profesori - in Invatamtntul gimnazial §i liceal;
d) profesori - in tnvatamtntul profesional §i de rnalstri:
e) aslstenn, lectori (sef de lucrari), conferennarl §i profesori universitari - in
invatamintul superior.
Art. 139. Functlile didactice se ocupa in invatamintul prescolar primar, gimnazial, liceal,
profesional §i de malstri prin repartizare sau concurs, iar in invatamintul superior, prin
concurs. Concursurile pentru ocuparea posturilor au un caracter deschis. La aceste concursuri
se poate prezenta orice persoana care are o ternelnica preqatire proteslonala, politico-
ideologica, aptitudini pedagogice, mlliteaza pentru traducerea in viata a politicii partidului §i
statului, a principiilor eticii §i echitatii socialists, indepline§te conditiile de studii §i vechime
prevazute in Statutul personalului didactic.
Persoanele care se prezinta la concurs pentru ocuparea functiilor didactice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de studii:
a) pentru educatoare - absolvirea, cu examen de bacalaureat a liceului pedagogic;
b) pentru invatator - absolvirea, cu examen de bacalaureat a liceului pedagogic;
c) pentru profesor in invatamintul gimnazial - absolvirea cu examen de diploma, a
institutului pedagogic sau a altei institutii de invatamint superior;
d) pentru profesor in invatamintul liceal - absolvirea, cu examen de diploma, a unei
institutii de invatamint superior cu durata de eel putin 4 ani;
e) pentru profesor in invatamintul profesional - absolvirea cu examen de diploma, a
unei institutii de invatamint superior cu durata de eel putin 4 ani sau a
invatamintului de subingineri;
f) pentru profesor in invatamintul de mai§tri - absolvirea, cu examen de diploma, a
unei institutii de invatamint superior cu durata de eel putin 4 ani;
g) pentru asistent universitar, lector (§ef de lucrari), conferentiar §i profesor
universitar - absolvirea, cu examen de diploma, a unei institutii de invatamint
superior cu durata de eel putin 4 ani.
Pentru ocuparea functiilor de conferentiar §i profesor universitar este necesar §i titlul

385
§tiintific de doctor. Speclalistil cu tnalta preqatlre §i bogata experienta in activitatea productiva,
econornica §i soclala pot participa la concurs, in condltlile prevazute de lege, §i daca nu au
titlul §tiintific de doctor.
Concursul pentru ocuparea posturilor in invatamintul de toate gradele se organizeaza
§i de destasoara potrivit Statutului personalului didactic.
Art. 140. In vederea asigurarii unei legaturi permanente intre invatamint, productle §i cercetare,
cadrele didactice care predau discipline tehnice §i tehnologice in invatamintul liceal, profesional,
de maistrl, precum §i personalul didactic din invatamintul superior, au obliqatla sa lucreze
periodic in productie, cercetare §i proiectare sau in alte unitati socialiste de profil.
Perioadele §i condltiile trecerii personalului didactic in productie, cercetare §i
proiectare, ca §i a personalului din aceste domenii in invatamint, se stabilesc prin Statutul
personalului didactic.
ln vederea imbunatatirii metodelor de predare §i a intregului proces instructiv-educativ,
pentru cadrele didactice din tnvatamrntul de toate gradele se orqanizeaza, in condititle prevazute
de lege, seminarii pedagogice, cursuri de perfectionare §i alte forme de preqatire pedagogica.
Art. 141. Personalul didactic beneflciaza, in principal, de urrnatoarele drepturi:
a) sa ocupe, in condltille legii, potrivit preqatirii profesionale §i specialltatil sale, functii
didactice §i sa fie retribuit in conformitate cu principiul socialist de repartltie dupa
cantitatea §i calitatea muncii depuse;
b) sa beneficieze de toate condlfiile prevazute de lege pentru perfectionarea
preqatlrll profesionale;
c) sa fie promovat in rnunca potrivit preqatlrii, experientel §i rezultatelor obtinute, in
conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
d) sa participe la dezbaterea §i solutionarea problemelor privind dezvoltarea §i
perfectlonarea actlvltatli in invatamint, la elaborarea manualelor §i altar materiale
didactice;
e) sa foloseasca pentru preqatirea §i desfasurarea activitatii didactice §i §tiintifice
materialele, utilajele §i intreaga baza rnaterlala a unitatllor de tnvatamtnt;
f) sa participe la conducerea, organizarea §i controlul actlvitatil, sa fie ales sau numit
in organele de conducere ale lnstltutiel de invatamint, in functii didactice de
conducere sau de indrumare §i control al tnvatarntntulul;
g) sa publice tucrari de specialitate §i sa valideze rezultatele actlvltatll de cercetare
§tiintifica §i creanei - literar artistice;
h) sa beneficieze de celelalte drepturi prevazute de lege pentru personalul muncitor
§i de Statutul personalului didactic.
Art. 142. Personalul didactic are urrnatoarele indatoriri principale:
a) sa-§i ridice necontenit nivelul de preqatire profesionala §i politico-ideologica, sa-§i
insu§easca realizarile noi in domeniul sau de specialitate §i al pedagogiei;
b) sa fie model de tinuta §i comportare in intreaga activitate, atit in institutia de
invatamint, cit §i in societate §i familie;
c) sa asigure un inalt nivel de pregatire profesionala, politica §i cultura elevilor §i
studentilor, in strinsa legatura cu practica, cu programele §tiintei §i tehnicii, sa sprijine
elevii §i studentii care au greutati la invatatura pe intreg parcursul anului §Colar,
precum §i in perioada premergatoare examenelor de corigenta sau restanta;
d) sa educa elevii §i studentii in spiritul raspunderii fata de munca §i invatatura, al
respectului fata de normele vietii §Colare §i universitare, fata de legile tarii §i
indatoririle cetatene§ti, al dragostei §i devotamentului fata de patrie, partid §i
popor, al inaltelor idealuri ale socialismului §i comunismului;
e) sa actioneze pentru a imprima in con§tiinta §i conduita tinerilor spiritul de ordine §i
disciplina, de raspundere sociala pentru indeplinirea obligatiilor ce le revin in
§coala, munca §i viata;
f) sa sprijine actiunile educative, politico-ideologice, cultural-artistice §i sportive ale
organizatiilor de copii §i tineret;
g) sa contribuie prin activitatea de creatie §tiintifica, tehnica §i artistica la progresul
economiei, §tiintei §i culturii nationale;
h) sa participe la activitatile social-ob§te§ti, cultural-educative §i de raspindire a

386
 cunosttntelor §tiintifice, la intreaga rnunca ce se desfasoara pentru ridicarea
nivelului de consttlnta §i cultura a maselor.
Art. 143. Personalul didactic are obllqatla sa participe la toate activitatile didactice §i sa
realizeze integral sarcinile prevazute in programul de tnvatarntnt.
in timpul procesului de tnvatarntnt, al exercitaril atrlbutiilor didactice, de productie §i de
cercetare sau al partlclparii la actiuni care se destasoara in mod organizat cu elevii §i studentii
cadrele didactice nu pot fi scoase pentru indeplinirea altar actlvltati.
De asemenea, pentru indeplinirea lnteqrala a obligatiilor ce le revin, cadrele didactice
care au sarcini prevazute in programul de invatamint, nu pot fi trimise in timpul anului scolar
sa desfasoare actlvltati didactice sau de cercetare in stratnatate.
Art. 144. Pentru asigurarea respectarli stricte a normelor eticii §i echitatil socialiste, a
disciplinei scolare §i universitare de catre intregul personal didactic, pe linga inspectoratele
scolare judetene §i al municipiului Bucuresti, precum §i pe linga consiliile rectorilor sau
!nstitutiilor de invatamint superior functioneaza colegii de dlsclplina. in Ministerul Educatlei §i
lnvatamlntului functloneaza colegiul central de disclpllna al personalului didactic din
invatamint.
Colegiile de dlsciplina analizeaza abaterile savir§ite de cadrele didactice in lnsfitutille
de invatamint §i in afara acestora, care afecteaza prestigiul profesiei de educator §i aplica
sanctlunlleprevazutede lege.
Art. 145. Normeleprivinddisciplinapersonaluluididactic,organizarea§i funcfionareacolegiilorde
disclplina, precum §i cele referitoare la incadrarea, promovarea §i perfectlonareacadrelor
didactice,se stabilescprin Statutulpersonaluluididactic,aprobatprin decretal Consiliuluide stat.

CAPITOLUL VIII
Drepturile !ji indatoririle elevilor !ji studentllor

Art. 146. Elevii §i studentli au urmatoareledrepturi:

a) sa urmeze, in mod gratuit, fara plata vreunei taxe scolare, orice torma de
invatamint, potrivit cu nevoile dezvoltaril economice §i sociale a tarii §i cu
aptitudinilelor.
Elevii din lnvatamtntul primar, gimnazial, liceal §i profesional beneficlaza,in mod
gratuit, §i de manualescolare.
b) sa foloseasca baza didactlco-rnaterlalaexlstenta in instltutille de invatamint;
c) sa beneficieze, potrivit legii, de burse, cazare in internate §i carnlne, rnasa la
cantine §i alte forme de sprijin material, de aststenta rnedicalagratuita, precum §i
de odihna in unitatile organizatein acest seep;
d) sa beneficieze de formele de stimulare prevazute de lege pentru activitatea
practica-productlva §i de cercetare desfasurata, precum §i pentru rezultatele
deosebite obtinute la invatatura;
e) sa participe la activitatea cercurilor §tiintifice, tehnice §i artistice, a cenaclurilor
literare, ansamblurilor artistice, asoclatlllor §i cluburilor sportive, la editarea
revistelor scolare §i universitare, la concursuri, expozitii §i alte activitati tehnice,
cultural-artistice§i sportive;
f) sa participe la conducerea unitatii de invatamint, in cadrul organelorde conducere
colectiva:
g) sa fie repartizatiin munca, la absolvire, potrivit legii.
Art. 147. Elevii §i studentii de la invatamintul seral §i studentii de la invatamintul tara frecventa
beneficiaza de drepturile prevazute la articolul precedent, lit. a) alin. 1 lit. b) §i e), precum §i
programareain schimburi de lucru care sa le permita frecventarea cursurilor §i de concediu
anual de studii, in conditiile prevazutede lege, pentru pregatirea §i sustinereaexamenelor.
Art. 148. Elevii §i studentii sint obligati:
a) sa invete temeinic §i sa munceasca cu pasiune pentru a-§i insu§i cele mai noi
cuceriri ale §tiintei, tehnicii §i culturii, ale cunoa§teriiumane, sa manifeste interes
pentru tot ce este nou §i inaintat, sa-§i largeasca necontenit orizontul cultural
§tiintific, sa se pregateascacu inalta responsabilitatepentru munca §i viata. pentru
a se incadra in productie,in activitateaeconomica§i sociala.

387
 b) sa-§i tnsuseasca ideologia §i politica partidului, conceptla sa despre lume §i vlata,
sa cunoasca istoria §i trecutul de lupta al poporului, al clasei muncitoare §i al
partidului, sa actioneze in spiritul unitatii §i prieteniei frate§ti a tinerilor, a tuturor
oamenilor muncii din patria noastra, fara deosebire de natlonalitate, sa se formeze
ca oameni lnalntatl, rnllitanti activi pentru infaptuirea Programului de edificare a
societatil socialiste multilateral dezvoltate §i inaintare a Rornanlel spre comunism;
c) sa fie devotati patriei, partidului §i poporului, gata oricind sa apere, cu orice
sacrificii, cuceririle revolutionare, lndependenta §i suveranitatea tarii, sa lupte
pentru triumful cauzei socialismului, progresului §i pacli in lume;
d) sa participe la activitatile practice, de productie, cercetare §i proiectare, sa-sl
lnsuseasca, in cele mai bune condltil meseria sau profesia pentru care se
preqatesc, sa-§i formeze temeinice deprinderi de rnunca pentru a contribui activ la
dezvoltarea economica §i sociala a tarii;
e) sa respecte Constitutla §i legile tarii, principiile eticii §i echitatii socialiste, sa-§i
formeze inalte trasaturl rnorat-cetatenestl, sa se comporte in toate tmprejurarlle
corespunzator normelor socialiste de convletuire in societate;
f) sa frecventeze cu regularitate cursurile, sa participe la toate actlvitatile stabilite
prin planul de invatamint; sa respecte regulamentele scolare §i universitare,
oridinea §i disciplina, sa alba o tinuta §i o comportare corespunzatoare in unitatea
de invatamint 9i in afara ei;
g) sa pastreze §i sa foloseasca cu grija baza rnaterlala a unitatii de tnvatamtnt,
precum §i a unitatilor in care etectueaza practica productlva ori activitatea de
cercetare §i proiectare;
h) sa respecte normele de organizare §i functionare a internatelor, camlnelor §i
cantinelor §i sa participe la activltatile de autoqospodarire a lor;
i) sa se prezinte §i sa rnunceasca dupa absolvire, la locul de rnunca in care au fest
repartizati.

CAPITOLUL IX
Conducerea unitatilor de invatamint

Art. 149. Conducerea unltatilor de invatamint se realizeaza potrivit legii, pe baza principiului
muncii §i conducerii colective.
Art. 150. Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamint sint:
a) consiliul de conducere - la §Coli, licee, §coli profesionale §i de mai§tri; pentru
gradinitele de copii consiliul de conducere este comun cu eel al §COlilor impreuna
cu care functioneaza;
b) consiliul profesoral - la facultatile §i senatul - la institutiile de invatamint superior;
c) consiliul §tiintific - la unitatile de cercetare din cadrul institutiilor de invatamint
superior, organizat potrivit legii.
Art. 151. Consiliul de conducere al 9colii, liceului, 9colii profesionale 9i de mai§tri este alcatuit
din director §i directori adjuncti, reprezentanti ai personalului didactic, ale§i de adunarea
generala a personalului didactic, reprezentanti ai organizatiei Partidului Comunist Roman,
organizatiilor de sindicat, de copii §i tineret, desemnati de catre ace§tia, activi9ti de partid §i de
stat, reprezentanti ai consiliilor populare, §i comitetelor cetatene§ti de parinti. precum §i
speciali§ti §i muncitori din unitatile de productie, cercetare §i proiectare.
Art. 152. Consiliul profesoral al facultatii §i senatul institutiei de invatamint superior sint
alcatuite, dupa caz, din decan §i prodecani, rector §i prorectori, secretar §tiintific, reprezentanti
ai personalului didactic, ale§i de adunarea generala a personalului didactic, iar pentru senate
de catre consiliile profesorale ale facultatilor, secretarul organizatiei Partidului Comunist
Roman, reprezentanti ai organizatiilor de sindicat §i tineret, desemnati de catre acestea,
precum §i activi§ti de partid 9i de stat, reprezentanti ai ministerelor 9i alter organe centrale,
consiliilor populare, personalitati ale vietii economice, §tiintifice §i culturale, speciali9ti 9i
muncitori din unitatile de productie cercetare §i proiectare.
Art. 153. Din consiliile de conducere ale unitatilor de invatamint, consiliile profesorale ale
facultatilor §i senatele institutiilor de invatamint superior, din Consiliul Superior al Educatiei §i

388
Invatarnfntulul, consiliile judetene ale educatiel §i invatamintului, precum §i celelalte organe de
indrumare §i control al invatamintului fac parte, in mod corespunzator, §i cadre didactice din
rindul natlonalltatilor conlocuitoare.
Art. 154. · Numarul membrilor organelor de conducere colectiva este de 3-15 la unitatile care au
mai pufin de 50 de posturi didactice; 21-29 la unitatile cu 500-100 posturi didactice; 31-41 la
unitatile cu 101-500 de posturi didactice; 53-55 la unitatile cu 501-1000 posturi didactice; 61-63 la
unitatile cu 1001-1300 posturi didactice; 89-91 la unitatile cu peste 1300 posturi didactice.
Din totalul membrilor acestor organe 2/3 var fi cadre didactice sl, in raport cu unitatea
de tnvatamtnt 6-1 O la suta elevi §i 12-15 la suta studenti.
Art. 155. Presedintele consiliului de conducere al scolll, liceului, scolli profesionale §i scolli de
rnaistri este directorul unitatii de tnvatarntnt,
Presedlntele consiliului profesoral al facultatli este decanul acesteia.
Presedintele senatului lnstitutlel de tnvatamtnt superior este o personalitate a vletil
politice, §tiintifice, economice sau culturale, desemnata in condltille prevazute de lege.
Art. 156. Consiliul de conducere al scolll, liceului, scolil profesionale §i scolil de malstri are
urrnatoarele atributll principale:
a) orqanizeaza, lndruma §i controleaza intregul proces instructiv-educativ §i
raspunde de continutul §i rezultatele actlvltatil de instruire §i educatle, in
conformitate cu dlspozitille legale;
b) dezbate principalele probleme ale activitatii instructiv educative §i stabileste
masuri pentru perfectionarea acesteia;
c) aproba programul actiunilor politico-ideologice, cultural-educative §i sportive;
d) face propuneri pentru numirea directorilor §i directorilor adiunctl:
e) aslqura participarea cadrelor didactice la actlvltatlle de perfectlonare a pregatirii
profesionale §i contribuie la generalizarea experientel pozitive din activitatea
personalului didactic, la trnbunatatirea metodelor de predare §i a practicii
productive a elevilor.
In realizarea atrlbutillor sale, consiliul de conducere colaboreaza cu comitetul
cetatenesc de parintl.
Art. 157. Consiliul profesoral al facultatli are urmatoarele atributil principale:
a) orqanlzeaza, tndruma §i controleaza desfasurarea procesului instructiv-educativ §i
activitatea de cercetare §tiintifica;
b) partlclpa la elaborarea planurilor §i programelor de invatamint §i face propuneri
pentru trnbunatatlrea acestora;
c) orqanizeaza, asigura §i tndruma realizarea inteqrarll invatamintului cu producfia §i
cercetarea §tiin\ifica, aproba planul anual de productie, cercetare, proiectare §i servicii;
d) avizeaza statele de functiuni ale personalului didactic intocmit de catedre;
e) aproba planurile anuale ale unltatllor de productie, cercetare, proiectare §i servicii;
f) stabile§te planul comun al activitatilor politico-ideologice, cultural-educative §i
sportive;
g) face propuneri pentru numirea decanului, prodecanilor §i secretarului §tiintific,
precum §i de cadre didactice pentru senat;
h) aproba organizarea §i desfa§urarea concursurilor pentru ocuparea posturilor
didactice;
i) organizeaza activitatea de perfectionare a pregatirii personalului didactic;
j) acorda titlul §tiintific de doctor.
Art. 158. Senatul institutiei de invatamint superior indepline§te urmatoarele atributii principale:
a) indruma §i controleaza desfa§urarea procesului instructiv-educativ;
b) avizeaza planurile §i programele de invatamint elaborate de facultati;
c) aproba planul anual de productie, cercetare, proiectare §i servicii al institutiei de
invatamint superior, urmare§te §i indruma realizarea integrarii invatamintului cu
productia §i cercetarea §tiintifica;
d) indruma activitatea de cercetare §tiintifica;
e) aproba planul de activitati politico-ideologice, cultural educative §i sportive al
institutiei de invatamint superior;
f) confirma componenta consiliilor profesorale ale facultatilor §i consiliilor §tiintifice

389
 ale unitatilor de cercetare;
g) face propuneri pentru numiri in functlile de rector, prorectori §i secretar §tiintific,
precum §i pentru structura catedrelor §i pentru numirea sefllor de catedre;
h) hotaraste asupra rezultatelor concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice §i
le tnainteaza spre confirmare Ministerul Educatiei ~i Invatamtntulol:
i) avizeaza statele de functiuni in vederea aprobaril lor de catre Ministerul Educatiei
~i Invatamtntului: ' ·
j) aproba planul de perfectlonare a personalului didactic al lnsfitutlei de invatamint
superior;
k) hotaraste, in condltlile legii, asupra conferirii titlului de "doctor honoris causa";
I) aproba bugetul de venituri §i cheltuieli al lnstltutlei de tnvatamfnt superior §i
urmareste executarea lui;
m) stablleste rnasuri cu privire la trnbunatatirea continua a conditillor de rnunca §i de
trai ale studentilor §i personalului muncitor al lnstltutiel de invatamint superior.
Art. 159. Conducerea colectiva a actlvltatil operative a instltutlllor de invatamint se exerclta de
catre birourile executive ale organelor de conducere colectiva.
Din birourile executive fac parte, dupa caz, directorul §i directorii adluncti, rectorul,
prorectorii, decanii, prodecanii ~i secretarii stllntiflcl, secretarul orqanizatiei Partidului Comunist
Roman, presedintele Consiliului Uniunii Asoclatiilor Studentilor Cornunlsti sau al Asociatiel
Studentilor Comunistl, secretarul orqanizatiel Uniunii Tineretului Comunist, comandantul
instructor al unitatii de pionieri, reprezentantul sindicatului.
Presedlntele biroului executiv este directorul, decanul, sau rectorul unitatii de
lnvatamlnt respective.
Art. 160. Birourile executive ale consiliilor de conducere, consiliilor profesorale §i senatelor
unltatilor de invatamint aslqura aducerea la indeplinire a hotarlrllor acestor organe.
Birourile executive raspund de buna desfasurare a procesului instructiv-educativ, de
gospadarirea §i folosirea tuturor mijloacelor financiare §i materiale ale unitatilor de invatamint,
de respectarea prevederilor legale in adoptarea hotarlrllor ~i in intreaga activitate a lnstltutillor
de invatamint.
Art. 161. Conducerea curenta a activitatll unltatilor de invatamint ~i aducerea la indeplinire a
hotarlrilor organelor de conducere ale acestora §i a sarcinilor stabilite de organul caruia ii este
subordonata institutia de invatamint se realizeaza de:
a) director - la gradinite de copii, scoli, licee, scoli profesionale §i de rnaistri:
b) rector - la tnstltutiile de lnvatamtnt superior, decan - la facultaf §i sef de catedra -
la catedra,
In activitatea lor, acestia sint ajutati de directorii adiunctl, prorectori ori prodecani,
potrivit legii.
Art. 162. Organele de conducere colectiva din unitatile de invatamint se aleg pe o perioada de 4 ani.
Directorii §i directorii adlunctl se numesc, potrivit legii, de regula, nu mai mult de doua
ori consecutiv, iar rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii, sefii de catedra, de eel rnult doua ori
consecutiv.
Componenta organelor de conducere colectiva ale ~colilor, liceelor, §Colilor
profesionale §i ~colilor de mai§tri se aproba de catre consiliile populare comunale, ora§ene~ti.
municipale, ori ale sectoarelor municipiului Bucure~ti. in raza carora i~i desfa~oara activitatea,
ale facultatilor de catre senate, iar a senatelor de catre Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului.
Art. 163. Consiliile de conducere, consiliile profesorale ~i senatele se intrunesc o data pe
trimestru §i ori de cite ori este nevoie, din initiativa pre§edintelui, rectorului, decanului,
directorului sau la cererea a eel putin o treime din numarul membrilor acestora.
Birourile executive se intrunesc o data pe luna ~i la cererea pre~edintelui, ori de cite ori
este nevoie.
Organele de conducere colectiva adopta hotariri cu majoritatea membrilor ce le compun.
Art. 164. Organele de conducere colectiva ale unitatilor de invatamint in intregul lor §i fiecare
membru in parte raspund in fata organelor centrale ~i locale carora le sint subordonate
unitatile respective; fiecare membru raspunde in fata organului de conducere colectiva din
care face parte ~i a pre§edintelui acestuia, pentru indeplinirea sarcinilor incredintate.
Art. 165 Unitatile de invatamint sint subordonate Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului §i altar

390
organe centrale sau locale dupa cum urmeaza:
a) gradinitele §i scolile functioneaza in dubla subordonare, fata de Ministerul
Educat iei §i invatamintului §i consiliile populare din unltatea administrativ-
0

terltoriala in care i§i desfasoara activitatea;

b) liceele functioneaza in dubla subordonare fata de Ministerul Educatiei §i
invatamintului §i fata de ministerele §i celelalte orqane centrale de profil. '
Liceele sint subordonate de asemenea, consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti.
c) scolile profesionale §i scolile de malstri sint subordonate intreprinderilor sau alter
unitatl socialiste pe linga care functlcneaza, ministerelor, celorlalte organe
centrals sau locale care le orqanizeaza ~i Ministerul Educatlel §i Invatarnrntunn;
d) instltutille de invatamint superior, facultatile, sectille ori speclalizarlle din cadrul
_?.Cestora functioneaza in dubla subordonare fata de Ministerul Educatiei §i
lnvatamintului §i fata de ministerele §i celelalte organe centrale de profil.

CAPITOLUL X
indrumarea, controlul §i coordonarea invatamintului

Art. 166. Congresul educatlei §i tnvatamtntulul analizeaza §i dezbate modul de lnfaptulre a

hotarlrilor de partid §i de stat in domeniul invatamintului, al formarf cadrelor §i educarli
comuniste revolutionare a tineretului, problemele fundamentale ale dezvoltarii §i
perfectlonarii tnvatarntntulul de toate gradele in concordanta cu certntele dezvoltaril
economice §i sociale a tarii, planurile de invatamant §i asigurarea preqatlril §i perfectlonarti
cadrelor didactice, a manualelor §i bazei materiale necesare imbunatatirii necontenite a
procesului instructiv-educativ, cresterli rolului scolli in vlata sociala, in instruirea §i educarea
tinerelor generatii ale patriei.
Congresul educatlel §i invatamintului se organizeaza o data la 5 ani.
Art. 167. Planurile de invatamint pentru invatamintul de toate gradele se elaboreaza cu
participarea larga a cadrelor didactice din tnvatamtntul superior, liceal §i din celelalte forme de
invatamint, a speclallstilor din productle, cercetare, proiectare §i din alte sectoare ale actlvltatil
sociale §i se supun dezbaterii §i aprobaril Congresului educatlei §i invatamintului.
Planurile de tnvatarntnt adoptate de congres vor fi valabile eel putin pe durata unui ciclu
de tnvatamtnt, iar modificarea acestora se va face cu eel putln 1 an inainte de aplicarea lor.
Art. 168. Pentru indrumarea, controlul §i coordonarea tnvatamtntulul de toate gradele se
organizeaza Consiliul superior al Educatiei §i invatamintului. '
Art. 169. Consiliul Superior al Educatiei §i inv~tamintului raspunde de infaptuirea politicii
partidului §i statului in domeniul invatamintului, controleaza §i indruma activitatea Ministerul
Educatiei §i invatamintului, a celorlalte ministere §i organe centrale §i locale, face propuneri
conducerii partidului §i statului pentru imbunatatirea continua a activitatii in invatamint.
in acest seep, Consiliul Superior al Educatiei §i invatamintului indepline§te urmatoarele
atributii principale:
a) elaboreaza programe privind perfectionarea organizarii invatamintului,
imbunatatirea continutului §i cre§terea eficientei procesului instructiv-educativ Tn
toate unitatile de invatamint;
b) analizeaza §i ia masuri pentru integrarea invatamintului cu productia §i cercetarea
§tiintifica, pentru legarea strinsa a intregului proces de invatamint cu activitatea
practica, economica §i sociala:
c) studiaza §i dezbate, diferentiat pe forme de invatamint pre§colar, primar §i
gimnazial, liceal, profesional §i de mai§tri §i superior - modul in care se desfa§oara
procesul instructiv-educativ §i ia masuri pentru respectarea stricta a hotaririlor
partidului §i legilor tarii in intreg sistemul de invatamint;
d) analizeaza activitatea politico-ideologica §i cultural educativa desfa§urata in
unitatile de invatamint §i adopta masuri pentru perfectionarea continua a acestei
activitati, elaboreaza §i supune spre aprobare programe privind activitatea politico-
educativa §i predarea §tiintelor sociale;
e) dezbate modul in care se desfa§oara activitatea de cercetare §tiintifica in

391
 lnvatamlnt §I ra rnasurl pentru cresterea contributlel acesteia la rezolvarea
problemelor dezvoltarii economice §i sociale a tarii;
f) analizeaza activitatea desfasurata pentru preqatirea §i perfectlonarea personalului
didactic §i propune rnasuri pentru utilizarea §i repartizarea rationala a acestuia pe
intreg teritoriul tarii;
g) dezbate proiectele de acte normative care lntereseaza domeniul sau de activitate
§i face propuneri pentru perfectionarea leqlslatlei invatamintului;
h) controleaza modul in care Ministerul Educatiei §i invatamintului, celelalte ministere
§i organe centrale, precum §i consiliile populare judetene §i al municipiului
Bucurestl, aslqura aducerea la indeplinire a hotarlrilor de partid §i de stat in
domeniul tnvatarntntulul.
Art. 170. Consiliul Superior al Educatiei §i lnvatamlntulut este alcatult din cadre didactice,
cercetatori stllntiflcl, cadre cu functii de conducere din unitatile de invatamint §i de la
inspectoratele scolare, reprezentanti ai organelor centrale de partid, ai orqanlzatiilor de copii,
de tineret, de sindicat §i femei, ai Consiliului National pentru $tiinta §i Tehnologie, academiilor
de stilnte §i institutelor centrale de cercetare §tiintifica ai ministerelor §i celorlalte organe
centrale care au atributil in domeniul invatamintului, ai Consiliului pe tara al comitetelor
cetatenesti de parinti §i ai consiliilor oamenilor muncii apartinlnd nationalltanlor conlocuitoare,
muncitori §i alti oameni ai muncii din unitatile socialiste.
Pre§edintele Consiliului Superior al' Educafiel §i Invatamrntolut este un activist de partid
§i de stat.
Conducerea operatlva a Consiliului Superior al Educatiei §i Invatamlntului se aslqura
de catre biroul executiv, alcatuit din ministrul educatlei §i invatamintului, ca presedlnte,
vlcepresedlnti §i membri.
Componenta Consiliului Superior al Educatiei §i Invatarnlntulul se aproba prin decret
prezidential.
Art. 171.' in cadrul Consiliului Superior al Educatiel §i Invatarntntulul functloneaza, ca organe
de specialitate:
a) consiliul pentru invatamintul prescolar, primar §i gimnazial;
b) consiliul pentru tnvatarnlntul liceal, profesional §i de maistri:
c) consiliul pentru tnvatarntntul superior;
d) consiliul pentru munca politico-educativa §i predarea stilntelor sociale in
tnvatarntnt,
Orqanizarea §i functionarea Consiliului Superior al Educatlei §i invatamintului se
stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 172. Ministerul Educatiei §i Invatarntntulut poarta intreaga raspundere pentru buna
organizare a actlvltatli in domeniul lnvatamtntulul, pentru controlul §i indrumarea de
specialitate a tuturor unltatllor de invatamint, pentru respectarea §i aplicarea prevederilor
prezentei legi.
in exercitarea atrlbutltlor sale, Ministerul Educatlei §i invatamintului colaboreaza cu
consiliile populare judetene §i al municipiului Bucure§ti, cu ministerele §i celelalte organe
centrale care au in dubla subordonare unitati de invatamint.
Art. 173. Ministerul Educatiei §i invatamintui'ui are urmatoarele atributii principale:
a) raspunde de continutul, organizarea §i desfa§urarea procesului instructiv-educativ
in toate unitatile de invatamint;
b) conduce, indruma §i controleaza activitatea didactica, metodica, educativa §i
§tiintifica a unitatilor de invatamint;
c) indruma §i controleaza, impreuna cu organizatiile de copii §i tineret, activitatea
politico-ideologica, cultural-artistica §i sportiva desfa§urata in unitatile de
invatamint;
d) elaboreaza, impreuna cu ministerele §i celelalte organe centrale interesate,
proiectele planurilor de §Colarizare, ale retelei §i profilurilor unitatilor de invatamint;
e) elaboreaza §i, dupa caz, aproba potrivit legii, planurile de invatamint §i programele
§Cola re;
f) organizeaza activitatea de cercetare §tiintifica pedagogica;
g) asigura, impreuna cu celelalte organe centrale interesate elaborarea §i

392
 trnbunatatlrea continua a manualelor, stabileste planul de editare a acestora,
conduce §i tndruma presa pedagogica, activitatea de informare §i documentare
din inva\amint;
h) asigura elaborarea §i aplicarea unltara, potrivit legii, a sistemului de preqatlre §i
perfec\ionare a personalului didactic, de cercetare §tiin\ifica, de conducere,
indrumare §i control din intregul inva\amint §i alte unltatl subordonate;
i) asigura cadrele didactice necesare pentru toate unitatile de inva\amint, nurneste,
transfera personalul didactic §i acorda gradele didactice potrivit legii;
j) organizeaza, prin lnstitutlile de inva\amint superior, inva\amintul postuniversitar §i
doctoratul §i conflrma titlurile §tiin\ifice;
k) tndruma, organizeaza §i controleaza, rmpreuna cu Consiliul National pentru $tiin\a
§i Tehnologie, academiile de stllnte §i institutele centrale de cercetare, ministerele
§i celelalte organe centrale interesate, activitatea de cercetare §tiin\ifica §i
inginerie tehnologica din unltatlle de tnvatarnlnt §i de cercetare subordonate
Ministerul Educatiel §i Tnva\amintului; '
I) lndrurna §i coordoneaza activitatea de perfec\ionare a preqatirll profesionale a
personalului muncitor din unita\ile socialiste, potrivit legii;
m) asigura aplicarea prevederilor legale privind acordarea burselor §i a altar forme de
sprijin material elevilor §i studentilor:
n) organizeaza repartizarea nornlnala a absolventllor invatamintului superior §i
urmareste asigurarea locurilor de rnunca, potrivit legii, absotventitor inva\amintului
obligatoriu de 10 ani, §i ai invatamintului liceal care nu continua studiile in forme
superioare, precum §i absolventilor invatamintului profesional;
o) orqanizeaza schimburi sau alte actiuni in probleme de invatamint §i de colaborare
§tiintifica, pe baza sarcinilor ce-i revin din acorduri cultural-stilntltlce sau alte
tnteleqeri lntematlonale.
Art. 174. Ministerele §i celelalte organe centrale au, in domeniul invatamintului, urrnatoarele
atributii principale:
' a) elaboreaza, lrnpreuna cu Ministerul Educatiei §i Tnvatamintului, propuneri privind
planurile anuale de scolarizare §i dezvoltare a retelei scolare din profilul lor de activitate;
b) raspund, lmpreuna cu Ministerul Educatiei '§i lnvatamtntulu', de indrumarea §i
controlul procesului de lnvatamtnt, inclusiv al practicii in productie, pentru liceele §i
institutiile de tnvatamtnt superior care functloneaza in dubla subordonare;
c) elaboreaza, lmpreuna cu Ministerul Educatiel §i lnvatamtntului, planurile de
tnvatarntnt §i programele la disciplinele de specialitate, din profilul lor de activitate,
pentru unitatile de tnvatarnrnt pe care le au in dubla subordonare;
d) ~laboreaza, in condltlile prevazute de lege, cu sprijinul Ministerului Educatlei §i
lnva\amintului, planurile de inva\amint, programele §i manualele §Colare pentru
§COlile profesionale §i de mai§tri, precum §i pentru cursurile de calificare; raspund
de buna desfa§urare a procesului instructiv-educativ din aceste unita\i;
e) ?sigura, in conditiile prevazute de lege, impreuna cu Ministerul Educatiei §i
lnva\amintului, personalul de specialitate §i alte cadre calificate necesar bunei
desfa§urari a practicii in productie;
f) asigura, in conditiile legii, baza materiala necesara procesului instructiv-educativ,
precum §i dotarea atelierelor, laboratoarelor §i cabinetelor §colare;
g) stabilesc intreprinderile §i alte unitati socialiste care au obligatia de a sprijini
unitatile de invatamint, precum §i atributiile acestora, in conditiile legii, asigura
elevilor §i studentilor locuri de munca pe timpul practicii in productie §i urmaresc
calificarea acestora la nivelul tehnicii §i tehnologiilor moderne;
h) stabilesc, cu acordul Ministerul Educa\iei §i Tnva\amintului §i al Ministerului Muncii,
condi\iile de primire la cursurile de calificare §i aproba, potrivit prevederilor legale,
organizarea acestora de catre unitatile socialiste subordonate;
i) repartizeaza in productie, potrivit legii, absolventii invatamintului obligatoriu de 10
ani §i absolventii de liceu care nu continua studiile in forme superioare de
inva\amint §i asigura incadrarea in productie a absolventilor invatamintului liceal,
profesional §i de mai§tri.

393
Art. 175. lnspectoratele scolare [udetene §i al municipiului Bucuresti, organe de specialitate
ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, subordonate acestora §i
Ministerul Educatiei §i Invatarntntulul, au urrnatoarele atrlbutii principale:
a) tnnruma §i controleaza procesul instructiv-educativ din gradinitele, casele de copii
prescolari §i scolart, scolile, liceele, scolile profesionale §i scolile de rnalstri din unitatea
teritorial administrativa in care functioneaza, indiferent de subordonarea acestora;
b) asigura cuprinderea in invatamintul obligatoriu de 1 O ani, plna la absolvirea
acestuia, a tuturor copiilor de vtrsta scolara:
c) aslqura aplicarea unitara a planurilor de invatamint, a programelor scolare §i a
normelor metodologice emise de Ministerul Educatiei §i invatamintului cu privire la
organizarea §i desfasurarea procesului instructiv-educativ;
d) raspund de perfectlonarea continua a procesului de invatamint, de ridicarea
nivelului de preqatire teoretica §i practica a elevilor, de cresterea eficlentel
activitatii educative in rindurile tineretului scolar;
e) asigura incadrarea unita\ilor de invatamint cu personal didactic de predare §i de
conducere, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic §i cu
celelalte norme legale in vigoare;
f) orqanizeaza §i lndrurna activitatea de perfectlonare a preqatirii personalului didactic;
g) orqanizeaza participarea personalului didactic la cercetarea §tiintifica §i la
activitatea practica soclal-polltica;
h) urmaresc asigurarea bazei didactico-materiale necesare unita\ilor de invatamint;
i) se preocupa de asigurarea condltillor de munca §i de vlata ale elevilor §i
personalului didactic.
Art. 176. Pentru indrumarea, controlul §i coordonarea invatamintului in unltatlle administrativ-
teritoriale, pe linga inspectoratele scolare functioneaza Consiliul educatiel §i invatamintului,
judetean §i al municipiului Bucuresti, care are, in principal, urrnatoarele atributii:
a) analizeaza rezultatele obtlnute in preqatirea §i educarea prescolarilor §i elevilor §i
stabileste rnasuri pentru tmbunatatirea actlvitatii desfasurate in unltatile de
invatamint din unitatea adrnlnlstratlv-terltorlata respectlva:
b) urmareste indeplinirea masurllor privind tntarirea legaturii invatamintului cu
activitatea practica, economlca §i soclala, desfasurarea practicii in productie a
elevilor §i tnsustrea de catre acestia a meseriei in care se preqatesc;
c) analizeaza activitatea desfa§urata pentru asigurarea cadrelor didactice necesare
unitatilor de invatamint §i pentru perfectionarea pregatirii acestora;
d) controleaza activitatea de orientare §Colara §i profesionala desfa§urata in unitatile de
invatamint §i urmare§te realizarea planului de §Colarizare §i prezentarea absolventilor
care nu continua studiile in forme superioare, la locurile de munca repartizate;
e) se preocupa de organizarea §i desfa§urarea activitatilor extra§colare, a vacantelor
§i timpului liber al pre§colarilor §i elevilor.
Art. 177. Consiliile educatiei §i invatamintului judetene §i al municipiului Bucure§ti sint
alcatuite din cadre didactice, cadre cu functii de conducere in unitatile de invatamint §i de la
inspectoratele §colare, reprezentanti ai organelor de partid, ai organizatiilor de copii, de
tineret, de sindicat §i femei, ai consiliilor comitetelor cetatene§ti de parinti. muncitori §i alti
oameni ai muncii din unitatile socialiste.
Componenta consiliilor educatiei §i invatamintului se aproba de comitetele executive
ale consiliilor populare judetene §i al municipiului Bucure§ti.
Art. 178. Unitatile de invatamint de toate gradele au, in principal urmatoarele atributii:
a) raspund de organizarea, desfa§urarea §i continutul procesului instructiv-educativ,
potrivit planurilor §i programelor de invatamint;
b) raspund de integrarea invatamintului cu productia §i cercetarea §i realizarea
planului de productie, cercetare §i proiectare;
c) organizeaza activitatea personalului didactic, urmaresc indeplinirea de catre
acesta a indatoririlor ce ii revin in cadrul procesului instructiv-educativ, precum §i
perfectionarea continua a pregatirii sale profesionale §i politico-ideologice;
d) raspund de aplicarea regulamentelor §Colare §i universitare §i respectarea ordinii
§i disciplinei in rindul elevilor, studentilor §i personalului didactic;

394
 e) aslqura participarea elevilor, studentilor ~i personalului didactic la activitatile
politico-ideologice ~i cultural-educative desfasurate in unitatile de invatamint §i in
afara acestora, precum §i la actiunl de interes obstesc;
f) asigura utilizarea ratlonala a bazei didactico-materiale §i atribuirea, potrivit legii, de
burse §i alte forme de sprijin material elevilor ~i studentilor.
Art. 179. in unitatile de invatamint se orqanizeaza, in conditllle legii, comitete cetatenesti de
parlntl,
Parlntll sau cellalti ocrotitori legali sint datori sa asigure participarea copiilor la
activitatea scolara §i sa colaboreze cu personalul didactic in preqatirea §i educarea acestora.
lncalcarea de catre parinti sau cellaltl ocrotitori legali a indatoririi de a asigura
cuprinderea copiilor in invatamintul obligatoriu de 10 ani se sanctioneaza potrivit leg ii.
Art. 180. in municipii, erase §i comune in care functioneaza mai multe unltatl scolare se
constituie consilii de conducere formate din directorii unltatilor de invatamint, precum §i din
reprezentanti ai orqanlzatiilor de copii §i tineret, de sindicat, ai comitetelor cetatenestl de
parlntt, care i§i desfasoara activitatea sub indrumarea §i controlul consiliului popular. Consiliul
de conducere are ca sarctna asigurarea desfa§urarii unitare a procesului de invatamint,
cuprinderea tuturor copiilor in invatamintul obligatoriu de 10 ani, folosirea corespunzatoare a
personalului didactic §i a bazei materiale, precum §i perfectlonarea continua a procesului
instructiv-educativ.
Art. 181. in scopul coordonaril unor actlvltati de invatamint, de integrare a acestuia cu
productia §i cercetarea, a activltatll educative §i social-culturale in rindul studentilor §i cadrelor
didactice, gospodaririi spatiului de invatamint §i cazare, in centrele universitare in care
functioneaza mai multe lnstltutil de invatamint superior se orqanizeaza consilii ale rectorilor.
Consiliul rectorilor este condus de catre unul dintre rectori, ales pe o perioada de un an,
prin rotatle.

CAPITOLUL XI
Baza materlala a invatamintului

Art. 182. Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, lnstltutlile de invatamint dispun, potrivit legii,
in functie de profil §i gradul de invatamint, de spatii de invatamint, laboratoare, cabinete,
ateliere sau unitati de producue, proiectare §i cercetare, biblioteci, internate, camine §i
cantine, baze sportive §i altele asemenea.
Art. 183. Ministerele §i celelalte organe centrale ale adminlstratlel de stat §i consiliile populare
care au in dubla subordonare unitati de tnvatarntnt aslqura, direct sau prin unitati din sistemul
lor, baza materiala necesara functionaril in bune conditil a acestora.
Unitatile de invatamint sint sprijinite §i de alte unitati socialiste care, pe baza planurilor
de colaborare, pot asigura utilaje, lnstalatii §i aparate prin transfer, materiale §i scule contra
cost, precum §i aslstenta tehnlca pentru buna desfasurare a actlvltatli practice.
Dotarea cu mijloace necesare desfasuraril activltatll didactice a unltatilor de tnvatamtnt
se face pe baza baremurilor aprobate potrivit normelor legale.
Art. 184. Dezvoltarea §i modernizarea bazei materiale a invatamintului se asigura prin planul
national unic de dezvoltare economico-sociala.
Fondurile pentru finantarea unitatilor de invatamint de toate gradele se asigura in
conditiile stabilite de lege.

CAPITOLUL XII
Dispozitii comune, finale ~i tranzitorii

Art. 185. Structura anului de invatamint, durata activitatilor didactice §i a programului

saptaminal de activitate instructiv-educativa a elevilor §i studentilor, sesiunile de examene,
perioadele de desfa§urare a concursurilor, precum §i vacantele §Colare §i universitare, se
stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Art. 186. Verificarea pregatirii elevilor §i studentilor se face pe intregul parcurs al anului de
invatamint in cadrul lectiilor, seminariilor, lucrarilor de laborator, practicii productive §i al
celorlalte forme de activitate, iar in invatamintul superior, §i prin examene. Aprecierea

395
cunostintelor obtinute se face cu note de la 10 la 1. Neta minima de promovare este 5 la
fiecare dlsclplina de invatamint.
Art. 187. La formele de invatamint la care admiterea se face prin concurs, contlnutul probe I or
de concurs se stabileste in strtnsa concordanta cu cunostintele cuprinse in programele §i
manualele scolare.
Art. 188. Dlspozltiile prezentei legi se aplica, in mod corespunzator, Academiei "$tefan
Gheorghiu", precum §i instltutillor de lnvatamlnt organizate de Ministerul Apararii Natlonale,
Ministerul de lnterne §i Ministerul Muncii.
Art. 189. Pentru asigurarea unor categorii de muncitori califlcati necesari unltatllor cooperatiste
§i atelierelor apartinlnd mestesuqarilor, poate functlona ca forrna de preqatire profeslonala,
ucenicia la locul de rnunca in care preqatlrea practica a tinerilor se realizeaza in procesul
actlvltatli productive din unltatile respective, iar preqatirea teoretica se asigura prin invatamint
seral organizat in scoli profesionale sau prin invatamint de zi cu durata de 1 - 1 1 /2 I uni pe an.
La aceasta torma de preqatire, care are durata de 1 - 1 1/2 ani, se primesc tineri care
au absolvit invatamintul de 1 O ani.
Dlspozltlile referitoare la inscrierea, nomenclatorul meseriilor, planul anual de
scolarizare pentru scotile profesionale se aplica in mod corespunzator §i in cazul uceniciei la
locul de rnunca.
Drepturile ucenicilor se stabilesc potrivit legii.
Art. 190. Pentru cresterea §i educarea copiilor minori ai carer parinti sint decedatl,
necunoscuti sau in orice alta situatie care duce la instituirea tutelei, daca nu au bunuri sau alte
mijloace materiale proprii §i nu exista persoane care au fest obligate sa-l lntretina, precum §i a
copiilor minori a carer sanatate, dezvoltare fizlca, rnorala sau intelectuala este prirnejdulta, se
organizeaza, potrivit legii, case de copii prescolarl §i scolarl.
Art. 191. Pentru copiii cu deficlente fizice sau intelectuale se orqanizeaza, in conditlile legii,
unitati speciale de invatamint.
Art. 192. Gradinitele, scolile, liceele, scolile profesionale §i scolile de malstn care functioneaza ca
unitati de-sine-statatoare, precum §i institutiile de invatamint superior, au personalitate juridica.
Art. 193. Ministerul Educatiei §i invatamintului elaboreaza, cu consultarea celorlalte ministere,
§i organe de stat §i obstesti interesate, regulamente pentru organizarea actlvltatli in unitatl de
tnvatamtnt,
Art. 194. Cetatenil straini §i personalul fara cetatenle pot fi adrnisi in institutii de invatamint din
Republica Soclalista Romania, potrivit legii, precum §i prevederilor din conventlile
internatlonale la care Romania este parte, pe baza aprobarli Ministerului Educafiei §i
Invatammtulul.
Art. 195. Diplomele, certificatele §i celelalte acte de studii obtinute in strainatate sint valabile
numai dupa echivalarea lor de catre Ministerul Educatiei §i lnvatamintului cu acte de studii
eliberate de unitatile de invatamint din tara.
Art. 196. Prezenta lege intra 'in vigoare 'incepind cu anul de invatamint 1979/1980.

Aceasta lege a fest adoptata de Marea Adunare na~onala in §edinta din 21 decembrie 1978.

Pre§edintele Marii Adunari Nationale

Nicolae Giosan

Bucure§ti, 21 decembrie 1978.

Nr. 28.

396
 LEGE nr. 88
din 17decembrie1993

PRIVIND ACREDITAREA INSTITUTllLOR DE iNVATAM.i.NT SUPERIOR ~I

RECUNOA~TEREA DIPLOMELOR

Publicata Tn Monitorul Oficial nr. 307 din 27 decembrie 1993

PARLAMENTUL ROMANIEI adopta prezenta lege.

CAPITOLUL 1
Dlspozltll generale

Art. 1. - lnstltutiile de invatamant superior se infiinteaza prin lege.

Art. 2. - lnstltutiile de invatamant superior functioneaza pe principiul nonprofit, in conformitate
cu criteriile §i standardele de evaluare acadernlca §i acreditare prevazute in prezenta lege.
Art. 3 - (1) Procesul de acreditare a instltutillor de invatamant superior cuprinde doua faze:
a) autorizarea de functlonare provizorie, in conditille prevazute de art. 2 din prezenta
lege, care acorda dreptul de organizare a admiterii;
b) acreditarea, care acorda dreptul de a organiza examen de tlcenta sau, dupa caz,
de absolvire §i de a elibera diplome recunoscute de Ministerul Tnvatamantului'.
(2) Acreditarea trebuie obtinuta dupa 2 ani de la data absolvirii primei promotii.
Art. 4. - (1) In vederea evaluarii §i acredltaril lnstitutlilor de invatamant superior, se Inflinteaza
Consiliul National de Evaluare Academlca §i Acreditare, precum §i comisiile de evaluare, pe
profiluri sau speclalizari, in subordinea acestuia.
(2) Consiliul National de Evaluare Acadernlca §i Acreditare este constituit din 19-20 membri §i
numit de Parlament, la propunerea Guvernului.
(3) Lista candidatilor pentru Consiliul National de Evaluare Academlca §i Acreditare se face
publica: contestatlile la aceasta lista se depun la Ministerul Tnvatamantului in termen de 15 zile
de la publicare. Dupa rezolvarea contestatlllor, ministrul invatamantului definitiveaza lista
candldatllor §i o lnainteaza la Guvern.
(4) Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare se relnnoleste o data la 4 ani cu
1/3 din nurnarul membrilor sal.
(5) Consiliul National de Evaluare Acadernlca §i Acreditare este format din persoane
recunoscute pentru cornpetenta profeslonala, probitate rnorala §i lmpartlalltate.
(6) Presedlntele, vlcepresedintele §i secretarul Consiliului National de Evaluare Academica §i
Acreditare sunt alesi de consiliu, dintre membrii sai, la propunerea ministrului invatamantului.
(7) Consiliul National de Evaluare Acadernlca §i Acreditare stablleste comisiile de evaluare §i
nurneste membrii acestora din randul speclallstllor propusi de consiliile profesorale ale
facultatilor de profil, precum §i din randul alter speclalisti.
(8) Comisiile de evaluare sunt organisme permanente compuse din 7-9 membri, care se
inlocuiesc in proportle de 1/3 o data la 4 ani. Presedlntele, vlcepresedintele §i secretarul
fiecarel comisii sunt nurniti de catre Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare.
(9) Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare are dreptul sa foloseasca expertl §i
un aparat tehnic propriu.
(10) Consiliul National de Evaluare Acadernica §i Acreditare §i consiliile de evaluare i§i
desfasoara activitatea pe baza regulamentelor aprobate prin hotarare a Guvernului.
Art. 5. - (1) Procedura de autorizare pentru functlonarea provizorie cuprinde urmatoarele
operatiuni:
a) tnstitutllle interesate in organizarea §i desfasurarea unei activitati de invatamant
superior elaboreaza un raport de autoevaluare pe baza criteriilor generale cuprinse
in prezenta lege. Raportul de autoevaluare se anexeaza la cererea de acreditare §i
se Inalnteaza Ministerului Tnvatamantului. Acesta transmite de lndata raportul de
autoevaluare catre Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare;

397
 b) comisiile de evaluare prevazute la art. 4 alin. (7) din prezenta lege intocmesc
rapoarte de evaluare pe baza analizei raportului de autoevaluare §i a verlflcaril
indeplinirii standardelor corespunzatoare criteriilor generale cuprinse in lege;
c) Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare elaboreaza propriul sau
raport, pe baza rapoartelor de evaluare ale comisiilor din subordine, in care
propune acordarea sau, dupa caz, neacordarea autorizatlei de functionare
provizorie pentru fiecare facultate, colegiu sau specializare in parte. Rapoartele
comisiilor de evaluare §i raportul propriu al Consiliului National de Evaluare
Academica §i Acreditare constituie inscrisuri publice, cu toate conseclntele
prevazute de lege;
d) in baza raportului Consiliului National de Evaluare Acadernica §i Acreditare §i a
avizului ministrului invatamantului, Guvernul acorda lnstltuflilor solicitante
autorizatla de functionare provizorie pentru facultatile, colegiile §i specializarile
care indeplinesc standardele prevazute in prezenta lege.
(2) Modificarea structurii instltutiei de invatamant superior in perioada de functionare
provizorie se supune acelelasi proceduri de evaluare.
Art. 6. - Procedura de acreditare se declanseaza dupa 2 ani de la data absolvirii primei
promotli pentru facultatile, colegiile §i speclalizarile care indeplinesc standardele prevazute in
prezenta lege. Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare, lmpreuna cu comisiile
din subordine, lntocmeste un raport de evaluare, in baza carula Guvernul elaboreaza proiectul
de lege privind lnfflntarea instltutiei de invatamant superior cu facultatile, colegiile §i
speciallzarile propuse spre acreditare.
Art. 7. - In cazul unui raport de evaluare negativ pentru toate facultatile, colegiile §i
speclalizarile, prin hotarare a Guvernului se retrage autorlzatia de functionare provizorie
instltutiel respective.
Art. 8. - lnstltutia de invatamant superior autorizata provizoriu are dreptul de a angaja §i
promova prin concurs personal didactic, auxiliar §i administrativ, in conditille legii.
Art. 9. - Facultatlle, colegiile §i speclaiizarile institutiel de lnvatamant superior se supun
periodic, din 5 in 5 ani, eyaluarii academice de catre Consiliul National de Evaluare
Acadernlca §i Acreditare. In situatia unui raport nefavorabil al acestuia, Ministerul
lnvatarnantulut avertizeaza institutla de invatamant superior cu privire la facultatea, colegiul
sau specializarea in cauza sl, dupa un an, in baza unei noi evaluari cu rezultat negativ, prin
ordin al ministrului invatamantului, se dispune incetarea scolarizarll in facultatea, colegiul sau
specializarea in cauza, lncepand cu anul I.
Art. 10. - (1) In situatia in care nici o facultate, nici un colegiu sau nici o specializare a unei institutll
de invatamant superior nu mai lndepllneste standardele corespunzatoare criteriilor de evaluare
academlca la care este supusa periodic, institutia de invatamant se desfilnteaza prin lege.
(2) Proiectul de lege privind desflintarea instttutiet de invatamant superior se tnalnteaza
Parlamentului de catre Guvern, la propunerea Consiliului National de Evaluare Acadernlca §i
Acreditare.
Art. 11. - (1) Studentli instltutiei de invatamant superior de stat care i§i tnceteaza activitatea
pot sa-§i continue studiile in cadru oricarel lnstltutil de invatamant superior acreditate sau
autorizate provizoriu, cu acordul instltutiel de invatamant superior primitoare §i cu respectarea
criteriilor §i condltiilor stabilite de senatul universitar al acesteia.
(2) Studentii lnstitutlel de invatamant superior particular care i§i tnceteaza activitatea pot sa-§i
continue studiile in cadrul oricarel lnstltutil de invatamant superior particular acreditate sau
autorizate provizoriu, cu acordul lnstltutlei de invatamant superior primitoare §i cu respectarea
conditiilor §i criteriilor stabilite de senatul universitar al acesteia.
Art. 12. - lnstitutiile de invatamant superior in functiune la data de 22 decembrie 1989 sunt
supuse numai procedurii de evaluare academica periodica, conform art. 9 din prezenta lege.
Art. 13. - (1) Cheltuielile privind organizarea §i functionarea Consiliului National de Evaluare
Academica §i Acreditare, precum §i ale comisiilor din subordine sunt prevazute in bugetul propriu.
(2) lnstitutiile interesate in organizarea §i desfa§urarea unei activitati de invatamant superior
achita la data depunerii cererii o taxa pentru fiecare faza a procedurii de acreditare pentru
fiecare profil sau specializare, in cuantumul a zece salarii lunare brute de profesor universitar
din invatamantul de stat, cu vechime maxima. Taxa se depune in contul Consiliului National

398
de Evaluare Academica §i Acreditare.
Art. 14. - Examenul de llcenta sau, dupa caz, de absolvire, susfinut la tnstltuttlle, facultatile,
colegiile §i speclallzarile acreditate, se desfasoara potrivit metodologiei aprobate de Ministerul
Invatarnantulul.
s. -
Art. '1 Diplomele de llcenta sau, dupa caz, de absolvire eliberate de instltutiile de
tnvatarnant superior pentru absolventii facultatilor, colegiilor sau speclallzarllor acreditate sunt
recunoscute de drept de catre Ministerul Tnvat~mantului.
Art. 16. - lnstltutltle de invatamant superior pot organiza admiterea §i pot continua activitatea
de invatamant la speclalizarile pentru care au obtinut autorizatia de functlonare provizorie sau
acreditarea.
Art. 17. - Au dreptul de organizare a doctoratului, a activitatii postuniversitare §i de
perfectionare numai lnstltutille de invatamant superior care indeplinesc condltlile stabilite prin
Legea invatamantului.
Art. 18. - Rapoartele Consiliului National de Evaluare Acadernica §i Acreditare, precum §i
avizul ministrului lnvatamantulul se aduc §i la cunostlnta institutiilor care soliclta organizarea §i
desfasurarea unei activitati de invatamant superior.

CAPITOLUL II
Criterii ~i standarde de evaluareacademlca ~i acreditare

Art. 19. - (1) Procedura de evaluare acadernlca §i acreditare se bazeaza pe un ansamblu de

criterii generale §i standarde obligatorii.
(2) Criteriile se refera la domeniile fundamentale de organizare §i functionare specifice
lnstitutillor de invatamant superior: personal didactic, contlnut, baza rnaterlala, activitate de
cercetare §i activitate flnanciara.
(3) Standardele corespund flecarui criteriu §i lndlca nivelurile minime obligatorii in procesul de
evaluare §i acreditare. Aceste niveluri sunt diferentiate pentru perioada functionarli provizorii
sau pentru perioada ulterloara infiintarii prin lege.
Art. 20. - (1) Prin personal didactic, conform prezentei legi, se lnteleqe personalul care
desfasoara activitatl didactice in instltutla de invatamant superior.
(2) Personalul didactic trebuie sa lndepllneasca cerintele legale pentru ocuparea posturilor
didactice.
(3) Pentru obtlnerea autortzatlei de functlonare provizorie, institutla trebuie sa alba la fiecare
facultate, colegiu §i specializare eel putin 70% din posturi, constituite conform normativelor
legale, acoperite cu cadre didactice titularizate in invatamantul superior dupa normele legale,
§i eel putin 30% cadre didactice cu grad de profesor §i conterentiar, angajate cu norma de
baza sau cu statut de cadru didactic asociat.
( 4) Pentru obtinerea acreditanl, institutla de invatamant superior trebuie sa aiba la fiecare facultate,
colegiu §i specializare eel putin 50% cadre didactice cu norma de baza, titularizate in invatamantul
superior dupa normele legale, iar dintre acestea, eel putln 30% sa fie profesori §i conferentiart,
(5) Pentru obtlnerea acredltaril, personalul de conducere al lnstitutiei de invatamant superior
(rector, prorector, decan, prodecan, secretar §tiintific), precum §i §efii de catedra trebuie sa fie
cadre didactice cu norma de baza in lnstitutle §i sa aiba gradul de profesor sau conferentiar
universitar titular.
Art. 21. - (1) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare provizorie §i pentru acreditare,
planurile de invatamant trebuie sa cuprinda discipline obligatorii, optionale §i facultative,
corespunzator standardelor stabilite pe plan National.
(2) Programele analitice ale disciplinelor de studiu trebuie sa raspunda acelora§i cerinte ca §i
planurile de invatamant.
Art. 22. - Formatiunile de studiu (serii, grupe, subgrupe) trebuie sa respecte normele legale.
Art. 23. - (1) Pentru obtinerea acreditarii institutiei de invatamant superior, titularii de discipline
au obligatia de a fi elaborat cursuri §i alte lucrari necesare procesului de invatamant.
(2) Conducerea institutiei de invatamant superior are obligatia de a asigura multiplicarea
lucrarilor sus-mentionate in numar corespunzator §i de a le pune la dispozitia studentilor.
Art. 24. - (1) Tn vederea acreditarii, primele trei serii de absolventi ai institutiilor de invatamant
superior autorizate provizoriu sustin examenul de licenta sau, dupa caz, de absolvire la facultatile,

399
respectiv colegiile stabilite de Consiliul National de Evaluare Academica §i Acreditare.
(2) Din comisiile de examinare nu pot face parte cadrele didactice care au destasurat activltatl
la facultatile sau colegiile de la care provin candldatii ce urmeaza sa sustina examenul de
llcenta sau de absolvire, in condltllle prevazute la alin. (1 ).
(3) Diplomele de llcenta sau, dupa caz, de absolvire pentru cei care prornoveaza examenele
0

in conditllle prevazute la alin. (1) se elibereaza de lnstttutla organizatoare. ln aceste diplome

se speciflca obligatoriu institutia care a asigurat scolarizarea. Diplomele sunt recunoscute de
Ministerul lnvatamantulu! '
(4) Pentru acreditare, pe langa indeplinirea celorlalte conditli prevazute de lege, este necesar
ca minimum 51 % din totalul absotventilor flecarela dintre primele trei serii sa promoveze
examenul de llcenta sau, dupa caz, de absolvire.
(5) In cazul in care una dintre primele serii de absolventi nu tndepllneste conditia prevazuta la
alin. (4), facultatea, colegiul sau specializarea pierde dreptul de scolarizare pentru anul I,
tncepand cu urrnatorul an universitar.
(6) In perioada de functionare provizorie, lnstitutia de invatamant superior este obligata sa
respecte standardele care au stat la baza acordaril autorizatiei.
ln acest sens, Consiliul National de Evaluare Acadernica'l?i Acreditare, precum l?i alte autorits]
publice abilitate prin lege efectueaza controale anuale l?i ori de cate ori se consldera necesar.
In sltuatia constataril neindeplinirii condltiilor prevazute prin prezenta lege se apllca
dlspozltille alin. (5).
Art. 25. - (1) Baza material a a lnstltutiel de tnvatarnant superior trebuie sa corespunda
standardelor desfal?urarii unui proces instructiv-educativ de calitate.
(2) Pentru obtinerea autorizatlel de functionare provizorie, lnstltutla trebuie sa faca dovada ca
dispune de:
a) spatil adecvate procesului de tnvatamant in proprietate sau prin inchiriere;
b) laboratoare proprii sau inchiriate, cu dotare corespunzatoare pentru un an in
avans fata de anul scolarizat;
c) blblioteca dotata cu sala de lectura l?i fond de carte propriu, corespunzator
continutulul disciplinelor predate l?i nivelului acestora.
(3) Pentru obtlnerea acredltarll, lnstltutla de lnvatarnant superior trebuie sa faca dovada ca in
perioada de functionare provizorie a utilizat eel putin 25% din venituri pentru lnvestitil in baza
materiala proprie.
(4) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare lnfllntarll prin lege, lnstltutla de invatamant
superior trebuie sa faca dovada ca dispune in proprietate de eel putin 50% din spatiile de
invatamant l?i ca, in toata perioada anterioara, a utilizat eel putln 25% din venituri pentru
lnvestitii in baza rnateriala proprie.
Art. 26. - lnstitutiile care sollcita autortzatla de funcponare provizorie sau acreditarea trebuie sa
dovedeasca faptul ca personalul didactic §i de cercetare propriu desfasoara activitati de cercetare
§tiintifica valorificate prin publicatii, contracte, expertize, consultanta sau prin alte modalitati.
Art. 27. - La evaluarea academica periodica a institutiilor, facultatilor, colegiilor §i
specializarilor trebuie indeplinite standardele stabilite pentru procesul de acreditare §i celelalte
prevederi legale.

CAPITOLUL Ill
Dispozitiitranzitorii §i finale

Art. 28. - lnstitutiile cu activitati de invatamant superior infiintate dupa 22 decembrie 1989 sunt
obligate sa solicite autorizatia de functionare provizorie in termen de 6 luni de la intrarea in
vigoare a prezentei legi.
Art. 29. - Autorizarea provizorie §i acreditarea recunosc valabilitatea intregii activitati
desfa§urate de institutiile de invatamant superior pana la data acordarii acestora.
Art. 30. - Tn intelesul prezentei legi, filialele institutiilor, facultatilor, colegiilor sau specializarilor
sunt considerate unitati distincte. Acestea se supun separat procedurii de evaluare academica
§i acreditare prevazute in prezenta lege.
Art. 31. - Denumirea de universitate poate fi folosita numai de institutia de invatamant superior
autorizata sau acreditata.

400
Art. 32. - (1) Cadrul didactic cu functla de baza la o instltutie de invatamant de stat sau
particular poate efectua activitati didactics prin asociere, indiferent de forma de angajare, la
alte instltutil de invatamant superior, pana la eel mult echivalentul unei norme didactics
stabilite in conformitate cu dispozitiile legale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica §i personalului didactic asociat institutlllor de invatamant
superior, provenit din alte sectoare de activitate.
(3) Cadrul didactic asociat are obliqatla de a face cunoscut, prin declaratle scrisa,
conducatorului instltutiel in care are functia de baza, precum §i rectorilor instltutiilor la care
este asociat, nurnarul orelor didactics prestate prin asociere.
Art. 33. - (1) In termen de 60 de zile de la data intrarli in vigoare a prezentei legi, Guvernul
propune ParlamentuluiconstituireaConsiliuluiNational de EvaluareAcadernlca§i Acreditare.
(2) In termen de 30 de zile de la constituire, c'onsiliul National de Evaluare Academlca §i
Acreditare stabllestecomisiile de evaluare din subordine §i nurnestemembriiacestora.
(3) In acelasl interval, Consiliul National de Evaluare Acadernica §i Acreditare elaboreaza
regulamenteleproprii de functlonare.
Art. 34. - (1) Continuareaactivitatll de tnvatarnantsuperior in alte conditil decat cele prevazute
prin prezenta lege atrage dupa sine raspunderealegala a celor vlnovati.
(2) Consiliul National de Evaluare Acadernica §i Acreditare face publica lista cuprinzand
facultatile, colegiile §i speclallzarilecare nu au fest autorizateprovizoriusau acreditate.

401
 .
LEGEA Nr. 84
- LEGEA iNVATAMANTULUI -

din 24 iulie 1995

Republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 1996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dlspozltll generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea §i funcfionarea sistemului national de

tnvatamant.
Art. 2. - in Romania, lnvatarnantul constituie prioritate nationala.
Art. 3. - (1) Tnvatamantul urrnareste realizarea idealului educational intemeiat pe tradltiile
umaniste, pe valorile dernocratiei §i pe aspiratlile socletatli romanesti §i contribuie la pastrarea
identitatii nationale,
(2) ldealul educational al §Colii romanesti consta in dezvoltarea libera, lnteqrala §i armonloasa
a individualitatii umane, in formarea personalltatii autonome §i creative.
Art. 4. - (1) Tnvatamantul are ca finalitate formarea personalltatii umane, prin:
a) tnsusirea cunostintelor §tiintifice, a valorilor culturii natlonale §i universale;
b) formarea capacltatilor intelectuale, a dlspontbllltatilor afective §i a abilitatilor
practice prin asimilarea de cunostlnte umaniste, §tiintifice, tehnice §i estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca lntelectuala, necesare instruirii §i autoinstruirii pe
durata intregii vietl:
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor §i llbertatilor fundamentale ale omului, al
dernnltatli §i al tolerantel, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea senslbilitani fata de problematica urnana, fata de valorile moral-civice, a
respectului pentru natura §i mediul inconlurator:
f) dezvoltarea arrnonloasa a individului, prin educatle fizlca, educatie igienico-
sanitara §i practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru destasurarea unor activitatl utile,
producatoare de bunuri materiale §i spirituale.
(2) Invatamantul asiqura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric §i de traditiile
poporului roman.
(3) Flnalltatlle scolil romanesti se realizeaza prin strategii §i tehnici moderne de instruire §i
educare, sustlnute de stiintele educatlei §i practica scolara, conform obiectivelor flecarui nivel
de invatamant.
Art. 5. - (1) Cetatenli Rornanlei au drepturi egale de acces la toate nivelurile §i formele de
invatamant, indiferent de conditia soclala §i rnaterlala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta
politica sau religioasa.
(2) Statul prornoveaza principiile invatamantului democratic §i garanteaza dreptul la educatia
diferentiata, pe baza pluralismului educational.
Art. 6.' - lnvatamantu' general obliqatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a
tnvatarnantului de 8 clase tnceteaza la varsta de 16 ani.
Art.7. - (1) Tnvatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele actlvltati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) lnvatarnantut de stat' este flnantat de la bugetul de' stat §i de la bugetele locale. Fondurile
destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat §i in bugetele locale.
(4) Tnvatamantul poate fi finantat §i de catre agenti economici.
(5) Tnvaiamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse
proprii §i alte surse legale.

402
(6) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii !ii studentll care obtin rezultate foarte bune la
invatatura §i dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul !ii altl factori lnteresaf subventioneaza actlvltatile de perforrnanta, de nivel national !ii
international, ale elevilor !ii studentilor.
(8) lnstltutiile §i unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia scotllor care au
numai clasele I-IV.
Art. 8. - (1) Invatarnantul de toate gradele se desfasoara in limba rornana, in fiecare localitate
se orqanizeaza §i functloneaza clase cu limba de predare rornana,
(2) Dreptul persoanelor apartinand rnlnorltatilor natlonale de a invata limba lor materna §i
dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate, in condltiile prezentei legi.
(3) Studiul §i Insuslrea in scoala a limbii rornane, ca limba oflciala de stat, sunt obligatorii
pentru cetatenli rornani, indiferent de nationalitate.
(4) Atat in invatamantul de stat, cat §i in eel particular, documentele scolare oficiale se
intocmesc in limba romana.
Art. 9. - (1) Planur!le invatamantului primar, gimnazial, liceal §i profesional includ religia ca
dlsclplina scolara. In invatamantul primar religia este disciplina obligatorie, in invatamantul
gimnazial este optionala, iar in lnvatarnantul liceal §i profesional este facultativa. Elevul, cu
acordul parlntelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia §i confeslunea",
(2) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului lnvatamantulu' organizarea unui
invatamant specific, corespunzator necesitatllor de preqatire a personalului de cult, numai
pentru absolventii invatamantului gimnazial sau liceal, dupa caz. Ele raspund de elaborarea
programelor de studii, care se aproba de catre Secretariatul de Stat pentru Culte §i de
Ministerul lnvatamantutut.
Art. 1 O. - (1) R_eteaua unltatilor §i lnstitutlilor invatamantului de stat este organizata §i aprobata
de Ministerul tnvatarnantulu', in concordanta cu dinamica demografica §i cu necesltatile de
formare profeslonala, actuale ~i de perspectlva.
(2) Autoritatile_locale §i agentii economici pot lnfllnta §i finanta unitati scolare, in condltllle legii.
(3) Ministerul lnvatamantului poate aproba organizarea de unitati §i lnstltutii de invatamant !n
care predarea sa se faca in limbi de circulatie internatlonala, in conditiile prezentei legi. In
aceste scoll, Limba §i literatura rornana, lstoria rornanilor ~i Geografia Rornaniel se predau §i
se exarnlneaza in limba rornana,
(4) Ministerul invatamantului poate aproba organizarea de unitati de invatamant sau clase
constituite din elevi capabili de performante.
(5) in condi\iile prezentei legi, se pot organiza unitati de invatamant cu predarea in limba
romana, pe langa oficiile diplomatice §i institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul invatamantului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obliga\ia sa
sprijine invatamantul in limba materna in tarile in care traiesc romani, cu respectarea
legislatiei statului respectiv.
Art. 11. - (1) invatamantul nu se subordoneaza scopurilor §i doctrinelor promovate de partide
sau de alte formatiuni politice.
(2) in unitatile §i spa\iile de invatamant se interzic crearea §i functionarea partidelor sau alter
formatiuni politice, precum §i desfa§urarea activitatilor de organizare §i propaganda politica.
(3) in Tnvatamant se interzice prozelitismul religios:
(4) in spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare §tiin\ifica, biblioteci,
edituri §i tipografii ale institu\jjlor de invatamant, in camine, internate, cantine, cluburi, case de
cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere §Colare, baze §i
complexe cultural-sportive, palate §i cluburi ale copiilor §i elevilor sunt interzise activitatile care
incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.
Art. 12. - (1) Ministerul invatamantului, pe baza consultarii celorlalte institutii §i ministere
interesate, proiecteaza, fundamenteaza §i aplica strategia globala a invatamantului, stabile~te
obiectivele sistemului de invatamant in ansamblul sau, precum §i obiectivele educa\ionale pe

"l Potrivit pct. 2 din Decizia Curtii Constitu\ionale nr. 72 din 18 iulie 1995, publicata in M. Of. nr. 167 din 31 iulie
1995 "Prevederile art. 9 alin. (1) din Legea inva\amantului sunt constitu\ionale numai daca se respecta, conform
art. 29 alin. (1) §i (6) din Constitu\ie, dreptul parin\ilor sau tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri,
educa\ia copiilor minori a caror raspundere le revine".

403
niveluri §ii profiluri de tnvatarnant.
(2) Organizarea §ii continutul invatamantului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste §ii
discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate
dupa criterii exclusiviste §ii discriminatorii unltatlle §ii lnstltutlile de invatamant create din nevoi
de ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintllor sau tutorilor
legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Tnvatamantului, consultand factorii lnteresaf in organizarea unor forme §ii tipuri
specifice de tnvatamant, raspunde de elaborarea planurilor de invatamant, programelor
analitice §ii a manualelor scolare pentru invatamantul preuniversitar. Tn invatamantul superior,
planurile de invatamant §ii programele analitice se stabilesc conform autonomiei universitare §ii
standardelor natlonale.
Art. 13. - Autonomia unlversltara este garantata.
Art. 14. - Alternativele educationale pot fi organizate in sistemul de tnvatarnant de stat §ii
particular, pe baza evatuarii §ii validarii lor de catre Ministerul Tnvatamantului.'

TITLUL II
Sistemul national de invatamant

CAPITOLUL I
Dlspozltll comune

Art. 15. - (1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor §ii
lnstitutlllor de tnvatarnant de diferite tipuri, niveluri §ii forme de organizare a actlvltatii de
instruire §ii educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati §ii institutii de invatamant, de stat §ii particulare.
(3) Privatizarea institutiilor §ii unltatilor de tnvatarnant
0
de stat este interzlsa.
asigurand
(4) lnvatamantul este' organizat pe niveluri, coerenta §ii continuitatea instruirii §ii
educatlei, in concordanta cu particularitatile de varsta §ii individuale.
(5) Sistemul national de invatamant are urrnatoarea structura:
a) invatamant prescolar: grupele mica, mijlocie §ii mare, de preqatire pentru scoala:
b) invatamant primar: clasele I-IV;
c) invatamant secundar:
- tnvatamant gimnazial: clasele V-Vlll;
- invatamant profesional;
- invatamant liceal: clasele IX-XII (XIII);
d) invatamant postliceal;
e) invatamant superior:
- invatamant universitar;
- invatamant postuniversitar;
f) educatie permanents.
(6) lnvatarnantul 'pre§icolar, primar, gimnazial, profesional, liceal §ii postliceal formeaza
inva1amantul preuniversitar.
(7) lnvatarnantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului
Tnvatamimtului, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Invatarnantulu', cu
respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral §ii fara frecventa.
(9) In sistemul educanel permanente se poate practica invatamantul prin corespondenta sau
la dlstanta.
(1 O) Tnv~tamantul general obligatoriu, care cuprinde invatamantul primar §ii gimnazial, este
lnvatarnant de zi.
(11) In sistemul de invatamant pot functlona unitati-pilot §ii de apllcatie.
(12) In raport cu conditiile existente, pot functiona grupuri scolare in care se organizeaza
invatamant profesional, liceal §ii postliceal, cu o conducere unica.
Art. 16. - (1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis, asigurand posibilitatea
trecerii de la un profil la altul, in conditiile stabilite prin regulament.
(2) Elevii §ii studentii cu aptitudini §ii performante §iColare exceptionale pot promova doi ani de

404
studii intr-un an scolar sau universitar.
Art. 17. - (1) Ministerul Invatamantulut, inspectoratele scolare ~i autorltatile adrnlnistratlel
publice locale asiqura condltiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare ~i
gimnaziale, de regula, in localltatite in care acestia dornlclliaza.
(2) in sltuatil justificate, elevilor din invatamantul primar ~i gimnazial, scolarizatl intr-o alta
localitate, Ii se asigura, dupa caz, servicii de transport, rnasa ~i internat, cu sprijinul
Ministerului Invatarnantulul, al autorltatilor admlnlstratlei publice locale, al aqentilor economici,
al cornunltanlor locale, al socletatllor de binefacere, al altar persoane juridice sau fizice.

CAPITOLUL II
invatamantul prescolar
Art. 18. - (1) lnvatarnantu prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3- 7 ani, in
gradinite de copii cu program normal, prelungit ~i saptarnanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare,
(3) Agentii economici ~i alte persoane juridice, precum ~i persoanele fizice pot tnflinta ~i
finanta gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in conditllle legii.
Art. 19. - Pentru asigurarea contlnultath intre invatamantul prescolar ~i eel primar se instituie ~i
se vor generaliza treptat grupele preqatitoare pentru scoala, cuprinzand copii de 5-6 (7) ani.
Costurile scolarizarll vor fi suportate de catre Ministerul lnvatarnantulu!

CAPITOLUL Ill
invatamantul primar

Art. 20. - (1) Invatarnantul primar se orqanizeaza ca invatamant de zi ~i functioneaza, de

requla, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) in clasa I sunt tnscrlsl copiilcare implinesc varsta de 7 ani in anul calendaristic respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a sustinatorilor legali, pot fi tnscrlsl in clasa I ~i copiii care
implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar, daca dezvoltarea lor
psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul Invatarnantulut poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care,
din diferite motive, nu au absolvit, pana la varsta de 14 ani, primele patru clase ale
invatamantului general obligatoriu.

CAPITOLUL IV
invatamantul secundar
SECTIUNEA 1
invatamantul gimnazial
Art. 21. - (1) invatamantul gimnazial funcfloneaza in cadrul scolilor cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII).
(2) in mod exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza ~i ca invatamant seral sau
fara frecventa, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta
corespunzatoare clasei.
Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen de capacitate,
structurat pe baza unei metodologii elaborate de 'catre Ministerul Invatamantului, la
urmatoarele discipline: Limba ~i literatura rornana, Matematica, lstoria rornanllor ~i Geografia
Rornaniel. Elevii apartlnand minorltatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in
limba rnaterna, sustin ~i o proba la Limba ~i literatura rnaterna.
(2) in caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare
dintre sesiunile ulterioare.
(3) Elevilor care promoveaza examenul de capacitate Ii se acorda certificat de capacitate.
Celor care nu promoveaza examenul de capacitate Ii se elibereaza, la cerere, copie de pe
foaia matricola.

405
 SECTIUNEA a 2-a
invat~mantulliceal

Art. 23. - (1) invatamantul liceal cuprinde clasele IX-XII (XIII) - lnvatarnant de zi - §i clasele IX-
XIII - tnvatarnant seral sau fara frecventa.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul invatamantului, la propunerea
inspectoratelor scolare §i, dupa caz, cu consultarea altor factori interesati, fiind publicata
inaintea examenului de capacitate; nurnarul de locuri §i de clase se aproba anual, in functle
de cerintele locale §i nationale,
(3) invatamantul liceal, seral §i fara frecventa, cu clasele IX-XIII, functioneaza in liceele
stabilite de inspectoratele scolare.
Art. 24. - (1) lnvatarnantut liceal functioneaza, de requla, cu urmatoarele profiluri: teoretic - real
§i umanist -, informatic, pedagogic, tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic,
agromontan, militar, de arta, sportiv §i teologic.
(2) Liceele se orqanizeaza cu unul sau mai multe profiluri. in cadrul acestor profiluri se pot
organiza, cu aprobarea Ministerului invatamantului, clase cu speclallzari mai restranse §i
clase speciale pentru elevi cu aptitudini §i perforrnante exceptlonale.
(3) La liceele de specialitate care, pe langa diploma de bacalaureat, elibereaza §i atestat
profesional, durata studiilor poate fi §i de 5 ani §i este stabilita prin hotarare a Guvernului.
Art. 25. - (1) Admiterea elevilor in lnvatamantul liceal se face prin concurs, care se desfasoara
pe baza unei metodologii elaborate de 'catre Ministerul Invatarnantulul.
(2) La concursul de admitere in tnvatarnantul liceal se pot inscrie absolventil de gimnaziu cu
certificat de capacitate.
(3) inscrierea la concursul de admitere in tnvatamantul liceal de zi se poate face in primii 2 ani
de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu depaseste varsta
de 17 ani.
(4) Concursul de admitere in liceu consta in urrnatoarele probe:
a) Limba §i literatura rornana - scris;
b) Limba §i literatura rnaterna - scris, proba sustlnuta de candidatli care se inscriu la
concursul de admitere pentru clase cu limbi de predare ale rnlnorltatllor nationale:
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta §i sportiv se
poate alege, in locul Matematicii, o dlsclplina din profilul liceului - scris;
d) probe de aptitudini specifice pentru anumite tipuri de licee, stabilite in
metodologie; aceste probe se sustin inaintea concursului de admitere §i au
caracter eliminatoriu.
Art. 26. - (1) Studiile liceale se incheie cu un examen de bacalaureat, diversificat in functie de
profilul liceului, de profilul clasei §i de optiunea elevului. Examenul de bacalaureat consta in
sustlnerea urmatoarelor probe:
a) Limba §i literatura rornana - scris §i oral;
b) Limba §i literatura rnaterna - scris §i oral, pentru elevii care au urmat studiile
liceale intr-o limba a minoritatilor natlonale:
c) Matematica - scris; pentru profilurile teoretic-umanist, teologic, de arta §i sportiv se
poate alege, in locul Matematicii, o disciplina socioumana - scris;
d) lstoria romanilor - oral;
e) una dintre limbile stralne de clrculane lnternationala studiate in liceu - oral;
f) o proba la alegere dintre: Flzica, Chimie, Biologie, Geografia Rornanlei - oral;
g) o dlscipltna de profil sau optionala, la alegere, alta decat cea din probele sustinute
anterior - oral.
(2) Promovarea disciplinei de profil §i a unei probe practice, tnsotlta de o lucrare de
specialitate, da dreptul la obtinerea atestatului profesional.
(3) Lista disciplinelor socioumane, de profil §i opnonsle, nenominalizate la alin. 1 lit. c) §i g), con~nutul
programelor §i modul de destasurare a bacalaureatului - real, umanist §i de profil - se stabilesc de
catre Ministerul invatamantului §i se dau publicitatii pana la data inceperii anului §Colar.
Art. 27. - (1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii stabilite de inspectoratul
§COiar. Comisia este condusa de un pre§edinte, numit de Ministerul invatamantului dintre
cadrele didactice universitare de predare, avand titlul §tiintific de doctor.

406
(2) In decursul unui an scolar se orqanizeaza o singura sesiune de bacalaureat. Rezultatele
examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatulte din profesori de la alte licee decat cele in care se sustine
bacalaureatul.
(4) Nurnarul comisiilor §i nurnarul unitatilor de tnvatamant in care se destasoara examenul de
bacalaureat se stabilesc de catre Ministerul Tnvatamantului.
(5) Candidatii se pot prezenta pentru sustinerea examenului de bacalaureat de eel mult trei ori.
Art. 28. - (1) In urma promovarli examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza
diploma de bacalaureat si, dupa caz, atestatul profesional. Eliberarea atestatului profesional,
prevazut la art. 26 alin. (2), nu este conditlonata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat Ii se elibereaza, la cerere, certificat de
absolvire §i copie de pe foaia rnatricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar
la bacalaureat au obtlnut media 10, primesc diploma de merit.

SECTIUNEAa s-a
invatamantul profesional

Art. 29. - Tnvatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau seral, prin scoli
profesionale §i scoli de ucenici. Aceste §Coli pot functiona independent sau pe langa grupuri scolare.
Art. 30. - (1) Reteaua tnvatarnantului profesional este orqanizata de catre Ministerul
Invatamantului, cu consultarea factorilor lnteresati.
(2) Reteaua tnvatamantulul profesional, meseriile pentru care se scolarizeaza §i nurnarul de
locuri aferente se dau publicltatll cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile de invatamant §i programele analitice se elaboreaza §i se aproba de catre
Ministerul Tnvatamantului, cu consultarea factorilor lnteresatl.
Art. 31. - (1) La scolile profesionale se pot inscrie ebsolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(2) Durata studiilor in scollle profesionale este de 2-4 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite §i elaborate de unitaftle
de rnvatarnant respective.
Art. 32. - ~colile profesionale organizeaza, la cererea aqentllor economici §i a institutillor
publice sau particulare, pe baza de contract, cursuri de calificare §i de conversie profeslonala.
Art. 33. - (1) La scollle de ucenici se pot inscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fara certificat
de capacitate, in vederea tnsuslrii unor deprinderi preponderent practice.
(2) Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1-3 ani.
(3) ~colile de ucenici functioneaza in cadrul scolllor profesionale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice meseriei.
Art. 34. - (1) Cursurile scolii profesionale §i ale scolii de ucenici se incheie cu examen de absolvire.
(2) Diploma de absolvirecontera dreptul de a exercita meseria pentru care absolventula fost pregatit.
Art. 35. - Organizarea tnvatamantului profesional, admiterea §i examenul de absolvire sunt
reglementate de Ministerul Tnvatamantului, prin metodologie speclfica.
Art. 36. - Cursantil §i absolventli tnvatamantulul profesional cu certificat de capacitate pot
urma studiile in invatamantul liceal prin concurs de admitere, in condltille prezentei legi.

CAPITOLULV
invatamantul de arta §i invatamantul sportiv

Art. 37. - (1) Invatarnantul de arta §i rnvatamantul sportiv se orqanlzeaza pentru elevii cu
aptitudini in aceste domenii.
(2) Unltatile in care se organizeaza tnvatarnantul de arta §i tnvatarnantul sportiv se aproba de
catre Ministerul Invatarnantulul, la propunerea inspectoratelor scolare.
Art. 38. - In invatam~ntul de arta §i in invatamantul sportiv:
a) §Colarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) admiterea se face prin testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit

407
 criteriilor stabilite de catre Ministerul Tnvatamantului;
e) examenul de capacitate include (?i o proba practlca, speciflca domeniului artistic
sau sportiv studiat;
f) programele analitice pentru invatamantul liceal de arta !?i invatamantul liceal
sportiv respects obiectivele stabilite pentru profilul teoretic-real sau umanist.
Art. 39. - Pentru fiecare profil al invatamantului de arta (?i al invatamantului sportiv se elibereaza
certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvlta
Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportlva (?i artlstica de performanta, Ministerul Tnvatamantului
poate organiza cluburi scolare, scoli !?i licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau
suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea actlvitatil sportive !?i artistice de performanta, Ministerul lnvatarnantulut
orqanizeaza tabere sportive sau de creatie artistlca, concursuri sportive sau artistice,
campionate scolare, festivaluri; acorda burse !?i alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului (?i Sportului, Ministerul Culturii (?i celelalte ministere interesate au obliqatla
sa sprijine financiar !?i material activitatile de performanta in domeniul sportului !?i al artelor.

CAPITOLUL VI
invatamantulspecial

Art. 41. - (1) lnvatarnantul special se organizeaza de catre Ministerul lnvatarnantulul, pentru
prescolarii !?i elevii cu deflclente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective (?i de
comportament, sau cu deficlente asociate, in scopul instruirii !?i educaril, al recuperaril !?i
inteqrarll lor sociale.
(2) lntegrarea scolara a copiilor cu cerlnte educative speciale se realizeaza prin unitati de
invatamant special, in grupe !?i clase speciale din unitati prescolare !?i scolare oblsnuite, sau in
unitati de inv~tamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile rnlnoritatilor nationale.
Art. 42. - (1) lnvatamantul special este gratuit.
(2) Pregatirea !?i perfecnonarea personalului _didactic specializat, organizarea !?i evaluarea
invatamantului special se fa~ de catre Ministerul lnvatamantului. Finantarea invatamantului special
este asigurata de Ministerul lnvatamantului !?i de Ministerul Muncii !?i Protecnei Sociale.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul lnstltutlilor de protectie sociala, al
altar orqanizatii de stat §i particulare, al socletatllor de binefacere, al persoanelor fizice sau
juridice din tara !?i din strainatate, pentru stimulare, compensare !?i recuperare a handicapului.
Art. 43. - Tipul §i gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza,
lnterscolare !?i judetene, subordonate inspectoratelor scolare,
Art. 44. - Tnvatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe analitice, manuale
!?i metodologii didactice elaborate in functie de tipul §i gradul handicapului §i aprobate de catre
Ministerul lnvatarnantulul. '
Art. 45. - (1) Tri invatamantul prescolar !?i primar, in functie de evolutia copilului, se pot face
propuneri de reorientare operative dinspre scoala speciala spre !?Coala de masa (?i invers sau
dinspre caminul-§coala spre (?Coala speciala !?i invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza
!?i de catre psihologul (?Colar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu
acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de
masa pana la absolvirea invatamantului primar, continua procesul de educatie in unitati ale
invatamantului special - gimnazial, profesional, liceal !?i postliceal - diferentiat dupa tipul !?i
gradul handicapului.
Art. 46. - Ministerul Muncii (?i Protectiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale
sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma
corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute !?i
in condi\iile prevazute de legislatia in vigoare.

408
 CAPITOLUL VII
Unitati conexe ale invatamantuluipreuniversitar

Art. 47. - (1) La nivelul invatamantului prescolar, primar §i gimnazial, pe langa unele unitati de
invatamant reprezentative in zona respectiva se orqanizeaza centre logopedice interscolare,
coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integral.
(2) Centrele logopedice lnterscolare functloneaza cu profesori logopezi, avand calificarea in
psihopedagogie speclala, psihologie sau pedagogie; acestla au §i obllqatia lndrumarll
educatoarelor, tnvatatortlor §i institutorilor in metodica dezvoltarii §i corectarf limbajului celor
care prezlnta tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice, Ministerul Invatarnantulul orqanizeaza, dupa caz, grupe sau
clase in cadrul unltatilor sanitare respective.
Art. 48. - (1) Pentru copiii orfani sau pentru cei carora nu Ii se pot asigura conditli de viata in
familia naturals. in familia adoptlva sau in plasament familial, functioneaza case de copii in
subordinea inspectoratelor scolare.
(2) Casele de copii functioneaza separat de unitattle invatamantului special.
(3) Transferarea dintr-un judet in altul a copiilor abandonati sau orfani de ambii parinti se
poate face numai cu aprobarea Ministerului invatamantului'. $colarizarea lor se va face in
conformitate cu Art. 8.
(4) lnspectoratele scolare pot infiinta §i organiza, cu acordul Ministerului lnvatarnantulul, case
de copii de tip familial.
Art. 49. - (1) in judete §i in municipiul Bucurestl functioneaza centre sau cabinete de aslstenta
psihopedagogica; acestea asiqura §i activitatea de orientare scolara §i profeslonala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al
ministrului tnvatarnantului.
Art. 50. - (1) in fiecare judet §i in municipiul Bucuresti functioneaza Casa corpului didactic,
subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura §i atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de
Ministerul invatamantuiui.

CAPITOLUL VIII
invatamantul postliceal

Art. 51. - (1) Invatarnantul postliceal se orqanizeaza de catre Ministerul lnvatarnantunn, din
proprie lnltlativa sau la cererea aqentilor economici §i a alter institutll interesate.
(2) Nomenclatorul speclalizarilor §i al grupelor de specializari se stablleste de Ministerul
invatamantului, lmpreuna cu Ministerul Muncii §i Protectlei Sociale, la propunerea factorilor lnteresan,
(3) Persoanele care sollcita organizarea unei scoll postliceale sau scolarlzarea in cadrul
acestui tip de lnvatamant aslqura finantarea acestora, prin contract cu Ministerul
invataman!ului. Fae exceptie scolile sanitate postliceale de stat, care sunt finantate de
Ministerul lnvatarnantulul.
(4) $colile de malstri sunt scoli postliceale.
(5) invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.
Art. 52. - (1) Admiterea in invatamantul postliceal se face prin concurs.
(2) Au dreptul sa se inscrie la concursul de admitere absolventli de liceu, cu sau fara diploma
de bacalaureat. La concursul de admitere in scollle sanitare postliceale se pot inscrie numai
absolventli de liceu cu diploma de bacalaureat.
(3) Probele §i conditiile de concurs, nurnarul de locuri §i metodologia de desfasurare a
concursului de admitere se stabilesc de Ministerul Invatamantulul, in cooperare cu initiatorii.
Art. 53. - (1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire. '
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat care atesta
profesia tnsusita.
(3) in cazul neprornovarf examenului de absolvire, acesta mai poate fr sustinut de doua ori in
decurs de 3 ani de la absolvire.
Art. 54. - Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la
invatamantul postliceal.

409
 CAPITOLUL IX
invatamantul superior

Art. 55. - Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant §i de cercetare:

universltati, institute, academii, conservatoare §i colegii universitare.
Art. 56. - infiintarea institutlilor de invatamant superior se face prin lege.

SECTIUNEA 1
Organizarea invatamantului universitar

Art. 57. - Invatamantul universitar are caracter deschis §i se organizeaza sub forrna de:
a) invatamant universitar de scurta durata:
b) tnvatamant universitar de lunga durata.
Art. 58. - invatamantul universitar de stat pe durata prevazuta la art. 62, alin. (1) sau la art. 67,
alin. (1 ), este gratuit, cu exceptia taxelor percepute pentru inscrierea la concursul de admitere,
tnmatrlculart, retnmatrtculari §i repetarea examenului de absolvire sau de licenta, De
asemenea, se pot percepe taxe §i pentru activitatl didactice neincluse in planul de invatamant,
solicitate de studenti §i aprobate de consiliul facultatii. Cuantumul taxelor §i scutirea de la
plata acestora se stabilesc de catre senatele universitare.
Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea in inva\amantul universitar absolventli de liceu cu
diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta flecarel institutii de
inva\amant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul invatamantului.
Concursul de admitere se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu, care au obtinut intr-unul dintre ultimii 2 ani de studii dlstlnctil la
olimpiade scolare tnternatlonale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial
sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in tnvatarnantul universitar fara sustlnerea concursului
de admitere la acele facultati sau sectli de specialitate la care admiterea contine in probele de
concurs disciplina la care au fast distlnsl.
(3) Cifra de scolarizare in invatamantul universitar de stat se stabileste anual, prin hotarare a
Guvemului, pe baza studiilorde proqnoza §i la propunereasenatelor institutiilorde invatamant superior.
(4) in invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua §i cifrele de scolarizare
se fac publice cu eel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar.
Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral §i fara
frecventa. Formele de tnvatarnant seral §i fara frecventa pot fi organizate numai de catre
instltutlile de invatamant care au §i cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul seral §i in eel fara frecventa este mai mare cu un an decat
cea prevazuta pentru invatamantul de zi.
(3) Diplomele sau certificatele de absolvire eliberate de lnstltutlile de inva\amant superior
pentru speciallzarile acreditate sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4) Studen\ii pot urma concomitent doua speclalizan, daca indeplinesc condi\iile de admitere cerute.
Studentil respectivi pot beneficia de bursa de stat pe durata maxima a unei specellzart
(5) Absolventil cu diploma de llcenta pot urma o a doua specializare, fara concurs de
admitere, in conditiile stabilite in Carta unlversitara,
Art. 61. - (1) in' tnstitunile de inva\amant superior pot fi lnscrlsl §i studentl strainl, in
conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studlaza in Romania in invatamantul superior de stat, cu exceptia
celor care beneflciaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de §Colarizare stabilite
anual prin hotarare a Guvernului.

SECTIUNEA a 2-a
invatamantul universitar de scurta durata

Art. 62. - (1) inva\amantul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu excep\ia cazului
prevazut de art. 64 alin. (2), §i este organizat in colegii universitare, in cadrul institutiilor de
invatamant universitar de lunga durata.
(2) lnfiin\area colegiilor universitare se aproba de catre Ministerul inva\amantului, la

410
propunerea senatului lnstltutiel de tnvatarnant superior.
Art. 63. - (1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevazute pentru
invatamantul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in tnvatarnantul universitar de scurta durata se incheie cu examen de absolvire,
organizat pe baza criteriilor elaborate de catre Ministerul invatamantului §i a unei metodologii
stabilite de senatele universitare. Absolventil primesc diploma in care se speciflca domeniul
speclalizarll dobandite.
(3) Absolventllor care nu au promovat examenul rnentionat la alin. (2) Ii se apllca prevederile
prezentei legi.
Art. 64. - (1) Colegiile cu profil pedagogic asigura preqatlrea de institutori pentru invatamantul
prescolar §i primar; acestia dobandesc specializarea §i pentru predarea in lnvatamantu'
gimnazial, dupa caz, a unei discipline: llrnba stratna, rnuzica, desen sau educatie flzica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic este de 2 ani, pentru absolventil liceelor pedagogice,
§i de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) in cadrul colegiilor pedagogice functioneaza serii paralele, cu planuri de tnvatarnant
diferite, in raport cu durata scolarlzaril.
Art. 65. - (1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in
invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, prin
concurs, in limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul
lnstltutiel de invatamant superior primitoare. Criteriile de inscriere se stabilesc de lnstltutille de
invatamant universitar de lunga durata.
(2) Candidatil adrnisl vor sustine examenele de diferenta stabilite de consiliile facultatilor. in
urma promovarli examenelor de diferenta, candldatil vor fi Inscrisl in anul Ill al invatamantului
universitar de lunga durata.

SECTIUNEA a 3-a
invatamantul universitarde lunga durata

Art. 66. - (1) Invatarnantut universitar de lunga durata se desfasoara in unlversltaf §i in alte
instltutll echivalente, precum: institute, academii, conservatoare, in facultatl §i la speciallzari
autorizate sau acreditate.
(2) Intlintarea de noi facultati se aproba de catre Ministerul Invatamantulul, iar structura
acestora, de catre senatele universitare.
Art. 67. - (1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamantul universitar de lunga durata este,
in functie de profil, de 4-6 ani §i se stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei
studiilor se poate face numai lncepand cu anul I.
(2) Studiile in invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen de llcenta, care
consta in proiect sau lucrare de diploma §i in probe generale §i de specialitate. Criteriile de
organizare a examenului de llcenta se stabilesc de catre Ministerul invatamantului, iar
metodologia, de catre senatele universitare.
(3) Absolventli care au promovat examenul de llcenta primesc titlul de licentlat in profilul §i in
specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de llcenta primesc, la cerere, un certificat de
studii §i copie de pe foaia rnatrlcola. Ei mai pot sustine examenul de eel mult doua ori, in
decurs de 5 ani de la absolvire.
(5) Titulatura diplomei de llcenta se stabileste de catre Ministerul invatamantului, in
conformitate cu standardele internatlonale.
(6) Diplomele eliberate de lnstitutlile de invatamant universitar de lunga durata pana in anul
1993 inclusiv sunt echivalente cu diploma de licenta.
Art. 68. - (1) Studentii §i absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica sunt obligati sa
participe la activitatile Departamentului pentru pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentul functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza de regulament,
§i are planuri de invatamant distincte, care cuprind discipline de pregatire teoretica §i practica
in domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii, sociologiei §i metodicii de specialitate. in
realizarea activitatilor proprii, departamentul este sprijinit de facultatile de profil.
(3) Pregatirea studentilor prevazuta la alin. (1) §i (2) se realizeaza in regimul activitatilor

411
didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate in planurile de
invatamant ale facultatilor de profil.
(4) Absolventilor Departamentului pentru pregatirea personalului didactic Ii se elibereaza certificate
de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventli tnvatarnantulu' universitar pot profesa in invatamant numai daca fac dovada ca
au efectuat preqatirea prin disciplinele prevazute la alin. (2) sau var efectua aceasta preqatire
in primii 3 ani de la angajare.
Art. 69. - Actlvitatlle clinice din invatamantul medical superior de stat se orqanizeaza in
unitatlle sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii §i celorlalte ministere cu
retea sanitara proprie. Metodologia de organizare §i de destasurare a acestor actlvitati se
elaboreaza de catre Ministerul Invatarnantulul §i Ministerul Sanatatii. '

SECTIUNEA a 4-a
invatamantul postuniversitar

Art. 70. - (1) lnvatamantut postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea §i
perfectionarea preqatlrli atestate prin diploma de licenta sau, dupa caz, diploma de absolvire.
(2) inv'atamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant superior §i in scoli
de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, §i se realizeaza prin: studii aprofundate,
doctorat, studii academice postuniversitare, studii de specializare §i cursuri de perfectlonare.
Art. 71. - (1) Admiterea in invatamantul postuniversitar se face:
a) prin concurs, pentru studii aprofundate, pentru doctorat §i pentru studii academice
postuniversitare;
b) la cerere, pentru studii de specializare §i cursuri de perfectionare.
(2) Numarul locurilor pentru studii aprofundate, pentru doctorat §i pentru studii academice
postuniversitare este aprobat de:
a) senatele lnstltutlilor de invatamant superior, pentru cele acoperite prin taxe sau
subventionate din alte surse decat cele de la bugetul de stat;
b) Ministerul lnvatarnantulul, pentru cele subventionate de la bugetul de stat.
Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de 1-2 ani §i pot fi urmate de absolventii cu
diploma de llcenta.
(2) Concursul de admitere pentru studii aprofundate se orqanlzeaza pe baza criteriilor stabilite
de catre Ministerul invatamantului.
(3) Cifra de scolarizare §i Reteaua tnvatarnantulul de studii aprofundate se aproba de catre
Ministerul lnvatarnantutut ' '
(4) Studiile aprofundate se incheie cu o dizertatle. Absolventli primesc diploma de studii
aprofundate - magister sau master.
(5) Cursantii tnvatamantulu' de studii aprofundate beneficiaza de gratuitatea studiilor §i de
burse, in conformitate cu prevederile legii.
Art. 73. - (1) Doctoratul este o forma superloara de lnvatamant §i de cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenfli invatamantului
universitar de lunga durata, cu diploma de llcenta.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari sau cercetatori §tiintifici principali
gradul I, cu titlu de doctor.
(4) Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare, la propunerea lnstltutlllor organizatoare, §i
este conferit prin ordin al ministrului invatamantului.
(5) Doctoratul este organizat, cu §i fara frecventa, in institutiile de tnvatamant superior §i in
institutele de cercetare §tiintifica aprobate de Ministerul' invatamantului, la propunerea
Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare, pe baza
criteriilor de acreditare in acest scop.
(6) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public §i evaluata de o comisie de specialisti,
propusa de organul de conducere a lnstltutiel organizatoare, avizata de Consiliul National de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare §i aprobata de ministrul
invatamantului. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat, §i din
cinci referenti oficiali, speciali§ti cu activitate §tiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu,

412
dintre care patru nu functloneaza in institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea
depusa, referentii oficiali vor fi retrlbulti potrivlt normelor stabilite de Ministerul Invatamantulu!
(7) Titlul §tiintific de doctor se acorda de catre conducerea instltutlel organizatoare §i se
conflrma de catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor
Universitare de pe langa Mlnisterul Invatamantulu! Pe baza ordinului ministrului
invatamantului, se elibereaza diploma de doctor de catre instltutla acredltata.
(8) Organizarea §i desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
Art. 74. - (1) Pe langa lnstitutiile de invatamant superior se pot organiza scoll de studii
postuniversitare, pentru absolventil cu diploma de licenta. $colile de studii postuniversitare se
pot infiinta §i ca institutil independente, prin lege, inclusiv in stralnatate.
(2) Studiile in scollle de studii postuniversitare au durata de 2-3 ani §i se finallzeaza cu
examen de diploma. Absolvenfii primesc diploma de studii academice postuniversitare.
(3) Absolventli scolilor de studii postuniversitare se pot inscrie la concursul de admitere la
doctorat in specializarea obtinuta.
Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare au durata de eel putln un an, in functie
de profil, §i pot fi urmate de absolventii cu diploma de licenta. Durata studiilor este propusa de
senatele universitare §i este aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
(2) Studiile de specializare se incheie cu dizertatie sau examen. Absolventilor Ii se elibereaza
certificat de specializare postunlversitara.
Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de pertectlonare au durata de eel mult un an, in functie
de profil, §i pot fi urmate de absolventil cu diploma din lnvatamantul universitar. Durata
cursurilor este stabillta de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din invatamantul
preuniversitar partlclpa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de
specialitate, metodice §i psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul
Invatarnantulul.
(3) Cursurile postuniversitare de perfectionare se incheie cu colocviu. Absolventil primesc
certificat de absolvire.
Art. 77. - Pentru organizarea actlvltatilor de preqatire postunlversttara, prevazute la art. 74,
lnstltutiile de invatamant superior se pot asocia cu lnstltutii similare, precum §i cu aqentl
economici din tara sau din stralnatate. in acest caz, structura studiilor, structurile
organizatorice §i modul lor de functionare §i de flnantare se aproba de Ministerul
invatamantului,_la propunerea institutiei de invatamant superior lnltlatoare.
Art. 78. - (1) lnvatamantul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu
exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursel,!3 de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin concurs.
Art. 79. - rnvatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme specifice stabilite prin
hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului lnvatarnantulut §i a Ministerului Sanatatii.

SECTIUNEA a 5-a
Cercetarea ~tiintificain invatamantul superior

Art. 80. - (1) in instltutllle de invatamant superior se organizeaza activitati de cercetare

§tiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta sau expertiza, care se destasoara in
cadrul departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare §tiintifica, inclusiv prin
colaborare cu tnstitutll de invatamant §i de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare §tiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele §i unitatile de cercetare §tiintifica sunt incadrate cu personal
didactic, de cercetare §tiintifica §i cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare §tiintifica constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii
profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare §tiintifica din departamente, catedre §i
unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare §i de desfa§urare a cercetarii §tiintifice in institutiile de invatamant
superior se stabile§te prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare §tiintifica specifice, in reteaua Ministerului invatamantului pot

413
functiona institute de cercetare cu personalitate jurldica.
(8) Cercetarea 9tiintifica din tnvatarnantut superior beneflciaza gratuit de serviciile lntregii
retele de informare 9i de documentare a bibliotecilor din lnvatamant.
Art. 81. - (1) Programele de cercetare 9tiin\ifica fundamentala, precum 9i alte programe de
interes deosebit sunt flnantate, pe baza de contracte, din fondurile alocate anual, direct
Ministerului I nvatamantului, de la bugetul de stat, separat de flnantarea procesului de
fnvatamant. Finantarea contractelor de cercetare se face In mod competitiv, pe baza
evaluarilorfacute de catre Consiliul Nationalal Cercetarli:;>tiintifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare aplicativa,
precum 9i activltatile de proiectare, consultanta, expertize, altele decat cele avand ca
beneficiar Ministerul lnvatamantulul,sunt flnantate, pe baza de contracte fncheiate direct cu
beneficiarii cercetarilor sau actlvltatllor respective, din fondurile de la bugetul de stat 9i din
fondul special de cercetare alocate altor ministere,precum 9i din alte surse.
(3) Activitatea de cercetare 9tiintifica desfasurata In institutele de cercetare ale Ministerului
f nvatamantului este finantata de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest
minister, 9i din alte surse, pentru programelecomandatede terti.
Art. 82. - Veniturile nete obtinute din realizarea programelor de cercetare 9tiintifica 9i din
activitatile de proiectare, consultanta sau expertiza se uthizeaza,cu acordul coordonatorului
de program 9i cu avizul rectorului lnstltutlei de lnvatamant superior, pentru dezvoltarea bazei
materiale proprii de cercetare, precum 9i pentru remunerarea personalului care a executat
contractul.

SECTIUNEA a 6-a
Structura lnstltutlllor de invatamant superior

Art. 83. - lnstitu~a de lnvatamant superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii
universitare, departamente,catedre, unitati de cercetare9tiintifica, de proiectare 9i de rnlcroproductie.
Art. 84. - (1) Facultatea reprezlnta unitatea functionala de baza a lnstltutlel de lnvatamant
superior 9i are In components una sau mai multe sectll de specialitate. Facultatea este
organizata pe departamente9i catedre. Activitatea didactlca In cadrul facultatii se desfasoara
pe ani de studii, serii de predare, grupe 9i subgrupe.
(2) Facultatilese individualizeazaprin:
a) conditil de admitere 9i absolvire;
b) programede studiu;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic 9i studenti, cercetatorl 9tiin\ifici 9i prolectanti,
personalauxiliar 9i administrativ.
Art. 85. - Colegiul universitar este unitatea functlonala subordonata institutiei de lnvatamant
superior sau facultatll,
Art. 86. - Departamentulconstituie o structura subordonata lnstltutiel de lnvatamant superior
sau, dupa caz, facultatll, avand functli didactice, de cercetare 9tiintifica, de proiectare 9i de
rnicroproductle. Organizareadepartamentelorse stabllestede catre senatele universitare.
Art. 87. - Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa caz, a
departamentului,care realizeaza activltatl de lnvatamant 9i de cercetare. Catedra cuprinde
personal didactic 9i, dupa caz, personal de cercetare, de proiectare 9i auxiliar, dintr-o
dlscipllna sau dintr-o familie de discipline.
Art. 88. - lnstltutiile de lnvatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a
organiza 9i a administra, singure sau In colaborare cu alte institutii. unitati 9i centre de
cercetare, centre pentru pregatirea resurselor umane, unitati de microproductie, loturi
experimentalesau alte structuri institutionale.

SECTIUNEA a 7-a
Autonomiauniversitara

Art. 89. - (1) Autonomia universitara consta In dreptul comunitatii universitare de a se

conduce, de a-si exercita libertatile academicefara nici un fel de ingerinte ideologice,politice

414
sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente 9i obligatii in concordanta cu optiunlle 9i
ortentarile strategice nanonete ale dezvoltarn invatamantului superior stabilite prin lege.
(2) Autonomia universltara se coreleaza cu principiul raspunderli personale 9i publice pentru
calitatea intregii activltatl didactice 9i de cercetare 9tiintifica pe care o desfasoara instltutla
respectiva de invatamant superior.
Art. 90. - (1) Comunitatea universitara cuprinde totalitatea persoanelor care destasoara
activitate didactlca, de cercetare 9tiintifica §i de proiectare, precum §i pe cei care studiaza intr-
o instltutle de tnvatamant superior.
(2) Comunitatea unlversltara foloseste in activitatea sa personal auxiliar 9i administrativ.
Art. 91. - (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor
universitare, dotarllor de orice fel 9i cu orice destlnatle, folosite de lnstltutia de invatamant
superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fae exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile 9i dotarlle aferente care apartin Ministerului
Sanatatii 9i ministerelor cu retea sanltara proprie, in care se destasoara invatamantul medical
superior de stat.
Art. 92. - (1) Ansamblul de drepturi §i obliqatll, precum 9i normele care reglementeaza viata
comunltatil universitare in spatiul universitar propriu sunt cuprinse in Carta universltara a
institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, in conditille legii.
(2) Autonomia unlversltara vizeaza domeniile conducerii, structurarii 9i functionarii lnstitutlel,
ale activitatii didactice 9i de cercetare 9tiintifica, ale adminlstrarll 9i ale flnantarii.
(3) Autonomia universltara se realizeaza, in principal, prin: programarea, organizarea,
desfasurarea 9i perfectionarea procesului de invatamant; organizarea cercetaril 9tiintifice 9i a
docurnentarli: stabilirea speclalizarllor; stabilirea planurilor de invatamant 9i a programelor
analitice, in acord cu standardele nationale; admiterea candidatilor la studii, pe baza criteriilor
generale stabilite de Ministerul lnvat~mantului; selectarea 9i prornovarea personalului didactic
9i ale celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a actlvltatil didactice 9i
9tiintifice; acordarea, in conditille legii, a titlurilor didactice, 9tiintifice §i onorifice; stabilirea
formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu;
stabilirea, trnpreuna cu Ministerul lnvatamantului §i cu alte autorltati publice, aqenti economici,
orqanizatl' profesionale 9i patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se
utilizeaza diplomele 9i certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte
lnstltutii de invatamant superior §i de cercetare din tara 9i din stralnatate: eligibilitatea tuturor
organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea necesltatllor financiare 9i materiale;
rezolvarea problemelor sociale ale cornunltati universitare; folosirea fondurilor 9i gestionarea lor cu
respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu 9i de cercetare,
distincte de cele atribuite potrivit alter reqlernentari legale; asigurarea ordinii 9i disciplinei in spatlul
universitar; organizarea 9i controlul tuturor serviciilor economico-qospodarestl; gasirea 9i stabilirea
surselor suplimentare de venituri; organizarea activitatii culturale 9i sportive; infiintarea fundatiilor;
stabilirea 9i folosirea unor insemne 9i simboluri proprii.
(4) In plan financiar, autonomia universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii
9i raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din
alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele in yaluta de la studenti 9i cursanti straini,
potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul lnvatamantului.
Art. 93. - (1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor
universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare,
pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se confirma de catre senatul universitar. Rectorul se
alege de catre senat 9i se confirma prin ordin al ministrului invatamantului. O persoana nu poate
ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi
revocat din functie de catre senatul universitar prin aceea9i procedura folosita la numire.
(3) Ministrul invatamantului poate suspenda din functie, din motive justificate, pe rectorul unei
institutii de invatamant superior, de stat sau particular, acreditata. Hotararea de revocare sau
de mentinere in functie a rectorului se ia de catre senatul universitar, in eel mult 30 de zile de
la data comunicarii ordinului de suspendare
Art. 94. - (1) In senatele universitare 9i in consiliile facultatilor studentii sunt reprezentati in
proportie de eel mult 1 /4 din numarul membrilor acestor consilii 9i senate, in conditiile stabilite

415
prin Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunltatli universitare in activitatea proteslonala §1 in spatiul
universitar este lnscrisa in Carta universltara. Abaterile de la deontologia universltara se
analizeaza §i se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatllor §i al senatului.
(3) Membrii comunltatii universitare sunt obllqatl sa respecte regulamentele interne ale
instltutiel de invatamant superior, stabilite in conformitate cu Carta unlversltara.
Art. 95. - Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditlile stabilite prin Carta
unlversitara sau prin lege.
Art. 96. - La nivel national, autonomia universltara se manifesta prin relatia directa a rectorului
lnstitutiel de invatam~mt superior cu Ministerul Invatarnantului §i prin alegerea reprezentantilor
institutiel in organismele profesionale, conform legii.

CAPITOLUL X
invatamantul militar

Art. 97. - lnvatarnantul militar este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de
invatamant, §i cuprinde: invatamant liceal; invatamant postliceal pentru formarea malstrilor
militari §i suboflterilor: invatamant universitar pentru formarea oftterilor §i speclallstilor:
invatamant postuniversitar. Pertectionarea preqatirli cadrelor militare se realizeaza in lnstitutll
de invatamant distincte.
Art. 98. - Structura orqanlzatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare §i
criteriile de selectionare a candldatllor pentru invatamantul militar se stabilesc de catre
Ministerul Apararii Nationals, Ministerul de lnterne, Ministerul Justltlei, Serviciul Roman de
lnformatil §i alte instltutil cu atrlbutil in domeniul siqurantel nationals, potrivit specificului
flecarei arme §i trepte de invatamant.
Art. 99. - Planurile de invatamant pentru invatamantul militar liceal, postliceal §i superior se
elaboreaza de catre Ministerul Apararii Nationals, Ministerul de lnterne, Ministerul Justltlel,
Serviciul Roman de lnform~tii §i alte institutlt cu atrtbutli in domeniul siqurantel nationals, fiind
avizate de catre Ministerul lnvatarnantului,
Art. 100. - Diplomele de absolvire a institufiilor militare de tnvatarnant §i titlurile §tiintifice
obtinute dau dreptul detlnatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, sa ocupe functil echivalente
cu cele ale absolventllor instltutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat ~i de acelasi nivel.
Art. 101. - Admiterea §i procesul de lnvatamant in instltutiile militare de toate nivelurile se
desfasoara in limba rornana.
Art. 102. - Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul lnvatamantulul militar,
Ministerul Apararii Natlonale, Ministerul de lnterne, Ministerul Justitlei, Serviciul Roman de
lnformatil §i alte institutii cu atrlbutii in domeniul slqurantei nationals pot emite ordine,
regulamente ~i instructiuni proprii.

CAPITOLUL XI
invatamantul particular
Art. 103. - (1) invatamantul particular constituie o alternativa la invatamantul de stat sau ii
cornpleteaza.
(2) lnstltutlile §i unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul national de
invatamant §i educatie §i se supun dispozitiilor prezentei legi.
(3) lnstitutiile ~i unitatile de invatamant particular dispun de autonomie organizatorica §i
functionala, in concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea §i functionarea
sistemului de invatamant.
(4) lnstitutiile ~i unitatile de invatamant particular acreditate pot fi sprijinite de stat.
Art. 104. ~ invataman'tul particular functioneaza potrivit leg ii, daca:
a) este organizat §i functioneaza pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii §i respinge ideile, curentele §i
atitudinile antidemocratice, xenofobe, §OVine §i rasiste;
c) respe:_cta standardele nationals.
Art. 105. - (1) lnvatamantul particular preuniversitar cuprinde gradinite, ~coli primare ~i

416
gimnaziale, scoli profesionale §i de ucenici, licee §i scoli postliceale.
(2) Gradinitele, scollle primare §i gimnaziale, precum §i scolile profesionale §i de ucenici se
pot infiinta cu autorizarea inspectoratului scolar, in baza documentatlei de evaluare.
(3) Liceele ~i scolile postliceale se pot infiinta cu avizul inspectoratului scolar §i aprobarea
Ministerului lnvatarnantulul, in baza docurnentatlei de evaluare.
Art. 106. - (1) Criteriile de evaluare pentru tnvatamantul particular preuniversitar se retera la
domeniile fundamentale de organizare §i de functionare: personal didactic, contlnut, baza
materiala §i activitate flnanciara.
(2) Standardele corespund fiecarul criteriu §i indica nivelurile minime obligatorii in procesul de
evaluare. Aceste standarde sunt diferentlate in _functie de nivelul de invatamant §i sunt
stabilite de Comisia de Evaluare §i Acreditare a lnvatamantului Prescolar §i Preuniversitar,
care se lnftlnteaza §i functioneaza pe langa Ministerul lnvatarnantulu! in baza regulamentului
aprobat prin hotarare a Guvernului.
Art. 107. - (1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare §i functionare
provizorie a unitatii respective;
b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.
(2) Acreditarea trebuie solicltata dupa acordarea autorlzatiel de incredere, astfel:
a) dupa eel mult 4 ani, pentru gradinite §i scof primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru scolile profesionale, de ucenici §i postliceale.
Art. 108. - (1) in tnvatarnantul particular preuniversitar se apllca planuri similare sau alternative
invatamantului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optlonale §i facultative,
corespunzator standardelor natlonale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca §i planurile
de tnvatarnant.
(3) Pentru tnvatarnantul particular preuniversitar, planurile §i programele de tnvatamant.
similare sau .altemative invatamantului de stat, sunt aprobate de Ministerul Invatarnantulul.
Art. 109. - In invatamantul particular preuniversitar, formatiunlle de studiu (clase, grupe,
subgrupe) nu pot depa§i numeric limitele maxime legale.
Art. 11 O. - (1) in invatamantul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa in condltlile
prevazute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamantul particular prescolar §i primar trebuie sa alba norma de
baza in unitatea respectiva.
(3) in invatamantul particular gimnazial, liceal §i profesional, eel putin 60% din personalul
didactic trebuie sa fie incadrat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(4) Pentru invatamantul particular postliceal, eel putln 50% din posturi, constituite in
conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu personal didactic angajat cu
norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamantul particular trebuie sa fie angajat cu
norma de baza in unitatea de invatamant respectiva §i sa tndeplineasca cerintele Statutului
personalului didactic privind ocuparea functiilor de conducere.
Art. 111. - Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din invatamantul particular
preuniversitar, lnfllntate potrivit prezentei legi, au valoare §i produc efectele actelor de studii
eliberate in invatamantul de stat, daca examenele de absolvire au fast sustinute in fata unor
comisii numite in conformitate cu dispozitiile legale.
Art. 112. - Elevii din invatamantul particular se pot transfera la alte unitati '!e invatamant de stat sau
particulare, c~ acordul unitatii primitoare §i in conditiile stabilite de Ministerul lnvatamantului. .
Art. 113. - lnvatamantul superior particular functioneaza potrivit Legii nr. 88/1993 privind
acreditarea institutiilor de invatamant superior §i recunoa§terea diplomelor, cu respectarea
prevederilor prezentei legi.
Art. 114. - In invatamantul particular, taxele de §Colarizare se stabilesc de catre fiecare
institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legii.

Legea nr. 88/1993 este reprodusa in prezentul velum.

417
Art. 115. - (1) Baza materiala a lnstltutillor §i unltatilor de lnvatamant particular trebuie sa
corespunda standardelor destasurarlt unui proces instructiv-educativ de calitate: spa\ii
adecvate procesului de tnvatarnant, In proprietate sau lnchiriate; laboratoare proprii, cu dotare
corespunzatoare pentru un an In avans fata de anul scolarizat; biblioteca dotata cu fond de
carte propriu, adecvat continutului disciplinelor §i nivelului acestora.
(2) Pentru obtlnerea acreditarll, tnsfitutia sau unitatea de lnvatamant respectiva trebuie sa faca
dovada ca In perioada de functionare provizorie a utilizat eel putln 25% din venituri pentru
lnvestitil In baza rnateriala proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acredltaril, lnstitutla sau unitatea de lnvatamant
trebuie sa faca dovada ca detlne In proprietate eel putin 50% din spatiile de lnvatamant §i ca,
In toata perioada anterioara, a utilizat eel putin 25% din venituri pentru tnvestifii In baza
materiala proprie.
Art. 116. - lnstltutiile §i unita\ile de lnvatamant particular se supun evaluarii §i controlului, In
conditiile legii.
Art. 111. - (1) Tnvatamantul cooperatist se destasoara In unitati care sunt proprietatea
asociatlllor cooperatiste.
(2) Flnantarea lnvatamantului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asoclatlilor
cooperatiste, din taxe scolare §i din alte surse. ·
(3) Ministerul Invatarnantulul acopera de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea
personalului didactic, cu exceptia personalului care aslqura instruirea practica.
(4) Unltatllor de lnvatamant cooperatist Ii se aplica prevederile Art. 115 din prezenta lege.

CAPITOLUL XII
invatamantul pentru persoanele apartlnand rnlnoritatllor natlonale

Art. 118. - Persoanele apartlnand rnlnoritatfor nationale au dreptul sa studieze §i sa se lnstruiasca

In limba matern~ la toate nivelurile §i formele de lnvatamant, In condifiile prezentei legi.
Art. 119. - (1) In functie de necesltatile locale, se pot organiza, la cerere §i In condltlile legii,
grupe, clase, sectli sau scolt cu predarea In limbile mlnoritatilor nationals.
(2) Prevederile alin. (1) al acestui articol se vor aplica fara a se aduce atingere lnvatarii limbii
oficiale §i predarii In aceasta limba.
Art. 120. - (1) Limba §i literatura rornana se predau In tnvatarnantul primar dupa programe de
lnvatamant §i manuale scolare elaborate In mod special' pentru minoritatea respectiva. In
lnvatamantul gimnazial §i liceal, Limba §i literatura rornana se predau dupa programe de
lnvatamant §i manuale scolare identice cu cele pentru clasele cu predarea In limba rornana.
(2) In lnvatamantul gimnazial §i liceal, lstoria rornanilor §i Geografia Romanlei se predau In
limba rornana, dupa programe §i manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea In limba
rornana. Examinarea la aceste discipline se face In limba romana, Tn lnvatamantul primar,
aceste discipline se predau In limba materna.
(3) Tn programele §i manualele de lstorie universala §i de lstorie a romanilor se var reflecta
isto!ia §i tradi\iile minoritatilor nationale din Romania.
(4) In lnvatamantul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, lstoria §i traditiile
minoritatilor nationale, cu predare In limba materna. Programele analitice §i manualele la
aceasta 'disciplina sunt aprobate de Ministerul Tnvatamantului.
Art. 121. - Elevilor apaf"tinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unita\i de lnvatamant
cu predarea In limba romana, Ii se asigura, la cerere §i In condi\iile legii, ca disciplina de
studiu, limba §i literatura materna, precum §i istoria §i traditiile minoritatii nationale respective.
Art. 122. - (1) Tn lnvatamantul de stat profesional, liceal - tehnic, economic, administrativ,
agricol, silvic, agromontan - , cat §i In lnvatamantul postliceal, pregatirea de specialitate se
face In limba romana, asigurandu-se, In func\ie de posibilita\i, lnsu§irea terminologiei de
specialitate §i In limba materna.
(2) Tn lnvatamantul medical universitar de stat, In cadrul sec\iilor existente, pregatirea de
specialitate se poate face In continuare In limba materna, cu obliga\ia lnsu§irii terminologiei de
specialitate In limba romana.
Art. 123. - Tn lnvatamantul universitar de stat se pot organiza, la cerere §i In conditiile
prezentei legi, grupe §i sectii cu predarea In limba materna pentru pregatirea personalului

418
necesar in activitatea didactica §i cultural-artlstica.
Art. 124. - in invatamantul de toate gradele, concursurile de admitere ~i examenele de
absolvire se sustln in limba rornana. Concursuri de admitere §i examene de absolvire pot fi
sustlnute in limba rnaterna la scolile, clasele §i speclalizarlle la care predarea se face in limba
rnaterna respectiva, in conditiile prezentei legi.
Art. 125. - Ministerul invatamantului aslqura, in limba de predare, pregatirea §i perfectlonarea
personalului didactic, precum §i manuale scolare §i alte materiale didactice.
Art. 126. - in conducerea unltatilor §i a instltutlllor de invatamant in care exista grupe, clase
sau sectil cu predare in limbile minorltatllor nationale se aslqura o reprezentare proportionala
a cadrelor didactice din randul rnlnoritatllor, cu respectarea competentei profesionale.

TITLUL Ill
CONTINUTUL iNV ATAMANTULUI

CAPITOLUL I
lnvatamantut preuniversitar
Art. 127. - (1) Continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin planul de invatamant,
programe analitice §i manuale scolare.
(2) Planurile de invatamant cuprind discipline obligatorii, optlonale §i facultative, precum §i
numarul de ore aferent fiecarela dintre acestea. Ponderea disciplinelor optionale §i facultative
creste in clasele finale ale invatamantului gimnazial §i liceal.
(3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare dlscipllna din planul de tnvatarnant,
obiectivele instructiv-educative §i formative ale disciplinei §i evidentiaza contlnuturile
fundamentale de ordin teoretic, experimental §i aplicativ, oferind orlentari metodologice
generale pentru realizarea acestora.
Art. 128. - (1) Planurile de invatamant §i programele analitice pentru lnvatarnantul
preuniversitar se aproba de cafre Ministerul Invatamantului, la propunerea comisiei nationale
de specialitate.
(2) in unltatile de lnvatamant se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul
invatamantului. '
(3) in unltatlle de invatamant se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel
national. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual.
(4) Obiectivele specifice In evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de
invatamant se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Invatamantului.

CAPITOLUL II
invatamantul superior

Art. 129. - (1) In lnstltutiile de invatamant superior planurile de invatamant se elaboreaza de

catre facultati sau departamente, se analizeaza in cadrul consiliilor acestora, se aproba de
catre senateie universitare §i se avizeaza de catre Ministerul Invatarnantulul pentru a fi in
concordanta cu standardele natlonale. Modificarea planurilor de invatamant se poate face
numai lncepand cu anul I.
(2) Programele analitice se elaboreaza de catre titularii de discipline §i se aproba de catre
catedra sau departament.
Art. 130. - In functle de specificul facultatilor §i al speclallzarllor, planurile de invatamant §i
programele analitice pot fi concepute §i in structure rnodulara.

CAPITOLUL Ill
Activitatea extrascolara

Art. 131. - (1) Contlnutul instruirii §i educatiel la toate nivelurile de organizare a invatamantului
se completeaza prin activitati extrascolare.
(2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale copiilor §i elevilor,

419
admlnlstratlile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare §i bazelor sportive,
turistice §i de agrement §i de alte uniteti pentru activiteti complementare, cu sprijinul familiei §i
al altor factori tnteresan,
(3) Activitatile extrascolare au continut §tiintific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic,
tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, precum §i caracter recreativ.
(4) Palatul National al Copiilor §i Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului
lnvatamantuun, precum §i palatele copiilor din judete, din subordinea inspectoratelor scolare,
au §i rol metodologic pentru activltatlle extrascolare.
Art. 132. - (1) Organizarea §i competentele unltatilor specializate in activitatea extrascolara se
stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Invatamantulul, in colaborare cu Ministerul
0

Tineretului §i Sportului.
(2) Ministerul Invatarnantului, prin inspectoratele scolare, asiqura §i controleaza realizarea
obiectivelor instruirii §i educatlei extrascolare.

CAPITOLUL IV
Educatia permanents

Art. 133. - Pentru asigurarea educatiel permanente, Ministerul Tnvetemantului colaboreaza cu

Ministerul Culturii §i cu alte ministere interesate, precum §i cu mijloacele de informare in
masa, cultele religioase, unlversltatile populare, fundatiile culturale, alte socletaf §i institutii,
pentru a facilita accesul la §tiinte §i culture al tuturor cetatenllor, indiferent de varsta, in
vederea adaptarli lor la mutatiile majore care survin in viata soclala.
Art. 134. - Ministerul Tnvet~mantului, prin unitetile §i institutiile sale, acorda, pe baza de
contract, asistenta de specialitate celor care orqanizeaza diferite programe de instruire a
adultilor in sistemul educatiel permanente §i al conversiei profesionale sau poate organiza
asemenea programe din proprie initiative.
Art. 135. - (1) Ministerele, regiile autonome, societatile comerciale, alte persoane juridice sau
fizice pot organiza, tmpreuna cu unitetile de invetemant sau separat, cursuri de preqatire §i
perfectlonare protesionala a adultilor, in scopul califlcartl propriilor salariaf §i a viitorilor
angajati sau pentru conversie profesionala.
(2) Cursurile organizate in condltille alin. (1) nu sunt atestate de Ministerul Tnvetemantului, cu
exceptia celor organizate in colaborare cu Ministerul Muncii §i Protectiei Sociale pentru protectia
social~ a sornerilor §i reintegrarea lor profeslonala. in situatia cand aceste cursuri Se desfe§Oa re 0

pe baza unor programe avizate de Ministerul lnvatamantulul, ele se finallzeaza prin acordarea
de certificate de calificare profeslonala recunoscutede Ministerul Tnvetemantului.
Art. 136. - (1) Pentru instruirea adultilor, precum §i pentru sprijinirea sistemului de invetemant
in realizarea unor obiective specifice, pot ti organizate, cu aprobarea Ministerului
Invatarnantulut, institutii §i retele de invatemant deschis sau la distanta, care utilizeaza
tehnologiile moderne de comunicare §i de preluare a lntormatlilor.
(2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invetamant sunt suportate de catre beneficiari
§i de catre institutiile interesate.

CAPITOLUL V
Biblioteciledin invatamant

Art. 137. - (1) In sistemul de invetemant functioneaza, ca parte lnteqranta, o retea de biblioteci
specializate: biblioteci centrale universitare §i biblioteci pedagogice, ca institutii cu
personalitate jurldica, subordonate direct Ministerului Tnvetemantului; biblioteci ale institutillor
de invetemant superior, ale facultetilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale
caselor corpului didactic; biblioteci §Colare.
(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaze pe baza de regulamente aprobate de
Ministerul lnvetamantului.
(3) Bibliotecile' din invetamant pot organiza, cu aprobarea Ministerului lnvatamantului §i in
colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice, precum §i alte forme pe care le considera
necesare pentru studiul individual al adultilor.
Art. 138. - Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de catre

420
Ministerul lnvatamantulul prin studii universitare de scurta §i de lunga durata, iar
perfectlonarea acestula este coordonata de Ministerul Invatamantulul.
Art. 139. - Coordonarea actlvltatli retelei bibliotecilor din tnvatarnant se asigura de catre
Ministerul Invatarnantulul. ' ' '

TITLUL IV
CONDUCEREAiNVATAMANTULUI
CAPITOLUL I
Ministerulinvatamantului§i alte organisme de nivel national

Art. 140. - (1) Ministerul invatamantului se organizeaza §i functioneaza potrivit legii.

(2) Pentru exercitarea atribufiilor sale, Ministerul invatamantuiui constituie structuri de experti
§i se sprijina pe organisme consultative, la nivel natio!]al, alcatuite pe criterii de prestigiu
profesional §i moral: Consiliul National pentru Reforma lnvatarnantului, Consiliul National de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a
invatamantului Superior, Consiliul National al Cercetarii $tiintifice din invatamantul Superior,
Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National al Rectorilor §i comisiile nationale de
specialitate pe discipline. De asemenea, Ministerul invatamantului consulta societatile §tiintifice
nanonale ale cadrelor didactice §i, dupa caz, orqanizaflile studentesf recunoscute in plan national,
precum §i orqanlzaflile sindicale ale personalului din invatamant la nivel de ramura.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor §i certificatelor universitare, Ministerul
lnvatamantulut constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor
Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu §tiintific,
cultural §i moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt setectatt, de regula,
pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui regulament
propriu, aprobat de Ministerul lnvatamantulul. '
( 4) Pe langa Ministerul invatamantului functioneaza Federatia Sportului $colar §i Universitar, unitate
autonorna, cu personali!ate iuridica. indrumarea activitatii Federatiei Sportului scolar §i Universitar se
face de catre Ministerul lnvatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului §i Sportului.
Art. 141. - Ministerul inva{amantului conduce sistemul national de invatamant, exercitand, in
principal, urrnatoarele atributil:
a) coordoneaza §i controleaza sistemul national de tnvatarnant;
b) orqanizeaza reteaua invatamantului de stat §i propune Guvernului cifrele de b b)
scolarlzare, pe baza studiilor de proqnoza, cu consultarea unltatilor de invatamant,
a autorltatilor locale §i a aqentilor economici lnteresati:
c) aproba planurile de invatamant, programele analitice §i manualele scolare pentru
invatamantul preuniversitar;
d) instituie concurs national pentru manuale scolare §i asigura flnantarea edltaril
acestora;
e) coordoneaza activitatea de cercetare §tiintifica din invatamant;
f) elaboreaza metodologia-cadru a concursurilor de admitere in tnvatarnantul
superior;
g) aproba tnfllntarea liceelor, a scolilor postliceale, a colegiilor §i facuttstllor;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare §i functionare a unltatllor
subordonate;
i) elaboreaza studii de diagnoza §i prognoza in domeniul restructurarii §i
modernizarii invatamantului §i contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
j) raspunde de elaborarea, omologarea §i distribuirea mijloacelor de invatamant;
dezvolta §i modernizeaza baza didactica materiala a invatamantului;
k) asigura identificarea §i pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
I) asigura §Colarizarea specializata §i asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor
§i tinerilor cu deficiente fizice senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant §i propune
masuri corespunzatoare Guvernului §i autoritatilor publice locale abilitate;

421
 n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o) raspunde de formarea §i perfectlonarea personalului didactic;
p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea §i evidenta
personalului didactic, de conducere, de indrumare §i control §i a celui auxiliar, din
invatamantul de stat §i din unltatile subordonate;
r) raspunde de evaluarea sistemului national de tnvatamant;
s) elaboreaza §i apllca strategiile de reforma pe termen mediu §i lung ale
invatamantului §i educatiei:
t) elaboreaza, trnpreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, strategia colaboraril cu alte
state §i cu organismele tnternatlonale specializate in domeniul invatamantului;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de
nationalltate sau de origine rornana, pentru promovarea §i desfasurarea
Invatamantulul in limba rnaterna:
v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare §i pentru dotarea
acestora;
w) stablieste, pe baza lnteleqertlcr §i a conventlilor incheiate cu alte state,
modalitatile de recunoastere §i de echivalare a studiilor §i diplomelor;
x) stablleste, pentru invatamantul preuniversitar de stat, structura anulul scolar,
sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum §i
vacantele scolare:
y) elaboreaza §i controleaza sistemul de evaluare a preqatiril elevilor §i studentilor;
z) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie
buqetara §i de administrare a patrimoniului din sistemul national al invatamantului
de stat.

CAPITOLUL II
lnspectoratelescolare

Art. 142. - lnspectoratele scolare sunt organe de specialitate subordonate Ministerului

lnvatamantulut, avand, in principal, urmatoarele atrlbutii:
a) urmaresc modul de organizare §i de functionare a retelel de invatamant
preuniversitar §i realizeaza inspectla scolara;
b) aslqura aplicarea leqlslatiel in organizarea, conducerea §i desfasurarea procesului
de tnvatamant;
c) infiinteaza, cu avizul Ministerului Invatamantului, unitati ale invatamantului de stat
- gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale §i de ucenici;
d) propun Ministerului Invatamantului reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala:
e) aslqura, lmpreuna cu autoritatlle administratiei publice locale, scclartzarea elevilor,
pe durata invatamantului obligatoriu;
f) asigura incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in
conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
g) organizeaza §i lndruma activitatea de perfectionare a personalului didactic, de
cercetare §tiintifica §i alte actiunl complementare din invatamantul preuniversitar;
h) asiqura, trnpreuna cu autoritatile publice locale, utilizarea, dezvoltarea §i
protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamant;
i) coordoneaza organizarea concursurilor de admitere §i a examenelor de absolvire
din unitatile de invatamant, precum §i a concursurilor §Colare;
j) controleaza toate activitatile §i serviciile de invatamant preuniversitar organizate
de agenti economici, fundatii, asociatii, culte §i alte persoane juridice sau fizice, de
pe raza lor teritoriala; constata eventualele incalcari ale prevederilor legale §i iau
masurile prevazute de lege;
k) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate;
I) coordoneaza §i controleaza activitatea Casei corpului didactic.
Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor §Colare se stabile§te de catre Guvern, la propunerea
ministrului invatamantului.
(2) Tn structura inspectoratelor §Colare din judetele cu invatamant §i in limbile minoritatilor

422
nationale sunt cuprlnsi §i inspectori scolari pentru acest invatamant.
(3) Unitatlle extrascolare §i unltatife conexe invatamantului preuniversitar sunt subordonate
inspectoratului scolar.
(4) lnspectoratul scolar are un consiliu de adminlstratle §i un consiliu consultativ. Consiliul de
adrnlnlstratie este format din inspectorul scolar general, inspectorii scolarl generali adluncti,
inspectori de specialitate, directorul Casei corpului didactic, contabilul sef §i consilierul juridic
al inspectoratului scolar. lnspectorul scolar general este presedlntele de drept al consiliului de
admlnlstratle, Consiliul consultativ este format din directori de unitati de invatamant, alte cadre
didactice de prestigiu §i reprezentantl ai partntltor, ai autoritatllor locale administrative, ai
cornunltatllor religioase §i ai aqentilor economici. Presedintele consiliului consultativ este ales
prin vot secret dintre membrii acestuia.
(5) lnspectoratele scolare organizeaza periodic confertnte judetene ale personalului didactic
din invatamantul preuniversitar, pe speclalltafi, cu rol consultativ, participativ §i metodic.
Art. 144. - (1) lnspectorul scolar general, inspectorii scolarl generali adiuncf §i directorul Casei
corpului didactic sunt nurnitl prin ordin al ministrului invatamantului, pe baza criteriilor de
competenta profeslonala §i manaqeriala.
(2) lnspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza
criteriilor de competenta profesionala §i rnanaqerlala, de regula pe o perloada de 4 ani.
(3) Concursurile se desfa§oara pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul I nvatamantului.

CAPITOLUL Ill
Conducerea lnstltutlllor ~i a unitatilorinvatamantului de stat

Art. 145. - (1) Unitatile de tnvatarnant preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati, dupa
caz, de directori adjuncti. In activltatea de conducere, directorii se bazeaza pe consiliul
profesoral §i pe consiliul de administratie. Aceste consilii functloneaza in temeiul unui
regulament elaborat de Ministerul I nvatam~ntului. '
(2) Consiliul profesoral al unltatil de tnvatamant, cu rol de decizie in domeniul instructiv-
educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva §i este
prezidat de director.
(3) Consiliul de admlnistratie al unitatii de tnvatarnant, cu rol de decizie in domeniul
administrativ, este format din eel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, intre care
directorul unltatli, directorul adjunct, contabilul §ef, cadre didactice alese de consiliul profesoral
§i reprezentanti ai parintllor, precum §i ai adrnlnlstratlel publice locale. In consiliul de
adrninlstratie se includ §i reprezentanti ai aqentilor economici care asigura baza materiala
pentru practlca, Directorul unitatll de tnvatarnant este presedintele consiliului de admlnlstratie.
(4) Unitatea de invatamant prescolar sau primar aflliata altei unitati de invatamant i§i alege 1-
2 cadre didactice in consiliul de administratie al acesteia.
(5) In consiliile de admlnistratle ale liceelorsi scolilor postliceale se includ 1-2 elevi.
(6) Directorii §i directorii adlunctl ai unitatilor din invatamantul prescolar, primar, gimnazial §i
profesional, precum §i directorii adluncf din invatamantul liceal §i postliceal sunt numltl de
inspectorul scolar general.
(7) Directorii unitatilor din invatamantul liceal §i postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului
invatamantului, la propunerea inspectorului §Colar general.
(8) Directorii unitatilor destinate activitatilor extra§colare sunt numiti de ministrul
invatamantului la unitatile direct subordonate Ministerului I nvatamantului §i de catre
inspectorul §Colar general pentru unitatile din subordinea inspectoratului §Colar.
(9) Numirea directorilor §i a directorilor adjuncti ai unitatilor de invatamant mentionate la alin.
(6) §i (7) se face pe baza criteriilor de competenta profesionala §i manageriala, pe o perioada
de 4 ani, de regula, la propunerea consiliilor profesorale respective. Metodologia de numire se
stabile§te de Ministerul I nvatamantului.
Art. 146. - lnstitutiile de invatamant superior sunt conduse de senate, iar facultatile §i
departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani,
iar consiliile departamentelor, de directori. Atributiile §i raporturile acestor organisme se
stabilesc prin Carta universitara. Hotararile senatelor, ale consiliilor facultatilor §i ale
departamentelor se iau cu majoritatea membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta eel

423
putln 2/3 din totalul membrilor.
Art. 147. - Conducerea operativa a tnsfltutiel de invatamant superior este aslqurata de biroul
senatului alcatult din: rector, prorectori, secretar l?tiintific, director general administrativ l?i
reprezentantul orqanizatlllor studentesti legal constituite la nivel de institut. Presedintele
biroului senatului este rectorul.

CAPITOLUL IV
Evaluarea in invatamant

Art. 148. - (1) Evaluarea invatamantului, ca sistem l?i proces, se asigura de catre Ministerul
T nvatamantului prin instltutli l?i organisme specializate, in baza unui regulament a pro bat prin
ordin al ministrului invatamantului.
(2) Evaluarea invatamantului universitar l?i postuniversitar se asigura prin forme specifice, in
con!ormitate cu dlspozltiile legale l?i cu normele autonomiei universitare.
(3) In sistemul national ~e invatamant l?i educatie notarea se face, de regula, de la 1 o la 1.
Art. 149. - Ministerul lnvatamantului aslqura evaluarea periodica a nivelului de preqatire
profesionala l?i metodlca a personalului didactic din invatamant.
Art. 150. - (1) lnspectorul scolar general elaboreaza, la sfarsttul flecarui an scolar, un raport
privind starea invata_mantului din judet, respectiv din municipiul Bucuresti. Acest raport se
prezinta Ministerului lnvatamantului, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale l?i tuturor
unltatilor de invatamant din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
(2) Rectorul lnstitutlel de invatamant superior elaboreaza, la sfarl?itul flecarui an universitar, un
raport privind starea lnstltutlei de invatamant, pe care ii transmite Ministerului Invatarnantulut,
prefecturii l?i consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
(3) Ministrul invatamantului inainteaza Parlamentului raportul anual asupra staril sistemului national
de invatamant, pana la data de 15 octombrie. Concomitent, sunt prezentate direc~ile l?i prioritatile de
dezvoltare a invatamantului preuniversitar :;ii superior. Raportul anual se da publicitatii.

TITLUL V
RESURSE UMANE

CAPITOLUL I
Personalul din invatamant. Elevi ~i studentl

Art. 151. - (1) Personalul din tnvatamant este format din personal didactic, personal de
cercetare, personal didactic auxiliar l?i personal administrativ.
(2) Personalul didactic este format din:
a) educatoare - in inva\amantul prescolar:
b) inva\atori - in invatamantul primar;
c) institutori - in inva\amantul prescolar l?i primar;
d) malstrl-lnstructorl - in tnvatamantul gimnazial, profesional, liceal l?i postliceal;
e) profesori - in lnvatamantu' gimnazial, profesional, liceal l?i postliceal;
f) preparatori, aslstentl universitari, lectori universitari (sef de lucrarl), conferenfiari
universitari, profesori universitari l?i profesori universitari consultanf - in
invatamantul superior.
(3) In invatamant poate functlona personal didactic asociat.
(4) Personalul de cercetare este integral in catedre, departamente, unitati sau centre de
cercetare l?i de mlcroproducne.
(5) In inva\amantul de toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar, definit conform
Statutului personalului didactic.
Art. 152. - Functlile didactice pe tipuri l?i forme de invatamant, precum l?i condltille pentru
ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
Art. 153. - (1) Norma didactlca pentru invatamantul preuniversitar se reglementeaza prin
Statutul personalului didactic.
(2) Norma dldactica pentru profilurile cu formatiunl specifice de instruire, cat l?i pentru unitati

424
de tnvatarnant din localltati izolate sau pentru clase cu un nurnar redus de elevi, se
reqlernenteaza de catre Mini'sterul Invatarnantului.
(3) Norma dldactlca pentru invatamantul universitar l}i postuniversitar se reglementeaza prin
Statutul personalului didactic.
Art. 154. - (1) in invatamantul de stat l}i particular posturile didactice se ocupa prin concurs.
Condltille pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate
prezenta orice persoana care lndeplineste conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantul preuniversitar de
stat se face de catre inspectoratele scolare, la propunerea comisiilor de concurs.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din tnvatamantul universitar l}i
postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs,
prin vat nominal deschis, l}i se valideaza de catre senatele universitare, folosind aceeasi
procedura. Titlurile didactice de conferentlar universitar l}i de profesor universitar sunt
confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor l}i Certificatelor
Universitare. Pe baza conflrrnarli, ministrul invatamantului emite ordin de acordare a titlurilor
de conterentiar universitar l}i de profesor universitar.
(5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare in alta llrnba decat
aceea in care si-a facut studiile superioare sustlne, in fata unei comisii de specialitate, un test
de cunoastere a limbii in care urrneaza sa faca predarea.
Art. 155. - Ministerul lnvatarnantulul are obllqatla de a asigura preqatlrea l}i perfectionarea
personalului didactic din sistemul national de invatamant l}i stabileste, prin organisme de
specialitate, standardele natlonale pentru atestarea calitatii de cadru didactic.
Art. 156. - (1) Drepturile l}i indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul
personalului didactic l}i in Carta unlversltara.
(2) Dreptul la contestatie al persoanelor fizice sau juridice din invatamant se exerclta prin
adresare catre forul ierarhic superior celui a carui decizie este contestata.
Art. 157. - (1) in instltutille l}i unitatile de invatamant sunt interzise pedepsele corporale.
(2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, in
functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3) Drepturile l}i indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul
Invatamantulul, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse in Carta universltara l}i in
regulamentele institutiilor de invatamant superior.
Art. 158. - (1) in inv~tamantul preuniversltar, formatiunlle de studiu cuprind grupe, clase sau
ani de studiu. Grupa cuprinde in medie 15 prescolarl, dar nu mai putln de 10 l}i nu mai mult de
20; clasa din invatamantul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 l}i nu mai
mult de 25; clasa din invatamantul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 1 O
l}i nu mai mult de 30; clasa sau anul de studiu din invatamantul profesional, liceal l}i postliceal
are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 l}i nu mai mult de 30.
(2) Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare aflate sub
etectivu1 minim se aproba de catre Ministeru1 Invatarnantulul.

CAPITOLUL II
Perfectlonarea personaluluididactic

Art. 159. - in cadrul sistemului national de tnvatamant, perfectionarea personalului didactic din
invatamantul preuniversitar constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin:
a) actlvltaf de pertectlonare rnetodica l}i psihopedagogica la nivelul catedrelor sau al
colectivelor de specialitate din unitatile de invatamant;
b) conterinte, seminarii, dezbateri sau alte forme specifice de perfectlonare la nivel
lnterscolar, judetean, national sau international. Aceste actiuni pot fi organizate l}i
in colaborare cu socletati l}tiintifice ale cadrelor didactice;
c) cursuri de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice l}i psihopedagogice
sau pentru obtinerea definitivarii in invatamant, ori a gradelor didactice, in
conformitate cu prevederile legii.
Art. 160. - Perfectionarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar este

425
coordonata de Ministerul lnvatarnantului, care asigura flnantarea, §i se realizeaza in:
a) lnstltunl de tnvatamant superior, prin facultati, departamente §i catedre, pentru
pertectionarea pregatirii de specialitate;
b) institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a
personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice §i psihopedagogice;
c) colegii pedagogice §i licee pedagogice, pentru perfectionarea de specialitate, rnetooica
§i psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar §i primar.
Art. 161. - Cursurile de perfectlonare a cadrelor didactice se incheie prin colocviu. Aprecierea
preqatiril se face prin calificative.
Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare §i de organizare a
activltatllor de perfectionare, precum §i a celor cu caracter §tiintific, metodic §i cultural.
(2) Casa corpului didactic orqanizeaza corpul profesorilor metodlsti, alcatult din cadre
didactice competente, selectate la fiecare specialitate. Acestea sprllina departamentele sau
catedrele de pregatire a personalului didactic din lnstltutiile de invatamant superior, pentru
realizarea perfectionarll.
Art. 163. - Pentru prega!irea §i perfectlonarea personalului didactic de conducere, indrumare
§i control, Ministerul lnvatamantului lnflinteaza §i coordoneaza centre §i alte forme
instltutlonalizate, cu atrlbutli in acest scop.
Art. 164. - Pe!'fectionarea personalului didactic din invatamantul superior de stat este finantata
de Ministerul lnvatamantului prin bugetele instltutlilor de invatamant §i se realizeaza prin:
a) programe de documentare §i schimburi de experlenta la nivel national §i
international;
b) programe de specializare §i cooperare lnteruniversltara, in tara §i in strainatate:
c) invatamant postuniversitar, organizat potrivit prevederilor din prezenta lege;
d) programe de cercetare §tiin~fica, realizate in tara sau prin cooperare lntematlonala;
e) inovare educationala, creatie §tiintifica, tehnlca §i artlstica.
Art. 165. - Perfectlonarea personalului didactic auxiliar din intregul sistem national de
invatamant se realizeaza conform prevederilor art. 160.

TITLUL VI
Baza materiala sl flnantarea invatamantuluide stat

Art. 166. - (1) Baza rnateriala a tnvatarnantului de stat consta in intreg activul patrimonial al
Ministerului lnvatamantulu', al institutiilor §i unitatilor de lnvatarnant §i de cercetare §tiintifica
din sistemul de tnvatamant existent la data intraril in vigoare a prezentei legi, precum §i in
activul patrimonial redobandlt sau dobandit ulterior.
(2) in lntelesul prevederilor alin. (1 ), baza materiala a invatamantului cuprinde: spatil pentru
procesul de invatamant §i cercetare §tiintifica, mijloace de invatamant §i de cercetare
aferente, biblioteci, edituri §i tipografii, statiuni didactice §i de cercetare, unitati de
rnlcroproductle, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, carnlne,
internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului
didactic, case universitare, tabere scolare, baze §i complexuri cultural-sportive, palate §i case
ale copiilor §i elevilor, baze de odihna §i tratament, spatli cu destinatie de locuinta, precum §i
orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului §i salariatilor din invatamant.
(3) Baza materiala aferenta procesului de instruire §i educatie men\ionata la alin. (2) §i
realizata din fondurile statului sau din fondurile institu\iilor §i intreprinderilor de stat, in
perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul Ministerului
invatamantului, al institu\iilor §i unitatilor de invatamant §i de cercetare §tiintifica din sistemul
Invatamantului de stat. De asemenea, se reintegreaza §i imobilele ce au apartinut Ministerului
lnvatamantului §i care, conform Art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, au trecut Tn patrimoniul
unor societati comerciale. Reintegrarea se face fara plata, in termen de 60 de zile de la data
publicarii prezentei legi.
(4) Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat este de drept proprietatea
acestora, iar cea a unitatilor de invatamant preuniversitar, pana la aparitia legii patrimoniului
public §i privat al statului, ramane in proprietatea Ministerului invatamantului, cu exceptia
unitatilor §Colare organizate impreuna cu agenti economici.

426
(5) Construqiile §i terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot ti transferate decat cu
aprobarea Guvemului, la propunerea ministruluiinvatamantului,
1
fara plata §i numai in interes public.
invatamantului
(6) inchirierea bunurilor disponibile din dotarea de stat se poate face pe baza
de contract, cu revizuire anuala, numai cu acordul Mi'nisterului lnvatarnantulul.
Art. 167. - (1) Ministerul lnvatamantutu', prin inspectoratele scola re, aslqura administrarea §i
functionarea tuturor unltatilor scolare din invatamantul preuniversitar.
(2) Flnantarea cheltuielilor de tntretlnere §i reparare a bazei didactico-materiale a unitatilor din
tnvatamantut preuniversitar este aslqurata de catre consiliile [udetene §i locale din fondurile
alocate special de la bugetul de stat, din bugetele locale, precum §i din resurse proprii.
(3) Ministerele de resort, autorltatile publice, precum §i aqentii economici interesatl contribuie
cu fonduri proprii, pe baza de contract, la tntretlnerea, dezvoltarea §i modernizarea bazei
materiale §i de practica din unitatile de tnvatarnant profesional, liceal §i postliceal de profil.
(4) Ministerul lnvatamantului asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru
salarizarea personalului didactic auxiliar §i administrativ din unltatile §i instltutllle
invatamantului de stat, precum §i cheltuielile de functionare a ~cestora.
(5) Fondurile de la bugetul de stat care revin Ministerului lnvatarnantulul se repartizeaza
distinct pe tipuri, niveluri §i forme de tnvatarnant,
Art. 168. - (1) Unltatlle de invatamant primar §i gimnazial din mediul rural §i periurban, precum §i
liceele agricole agromontane, silvice §i pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in
extravilan, primesc in foloslnta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de 1
ha pentru scollle primare, 2 ha pentru scollle gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice §i
minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane §i silvice, in echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unltatllor scolare
respective din terenurile agricole §i silvice ce au apartinut scolllor sau, dupa caz, din fondul de
rezerva al localltatllor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(3) in cazul in care pe teritoriul localit~tii nu exista resurse de parnant conform prevederilor alin.
(2), supratetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor
publice locale sau in administrarea Aqentlel Nationale de Dezvoltare §i Amenajare Rurala,
(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in
posesie, precum §i eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale §i
judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art. 169. - (1) Finantarea tnvatamantulul de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a eel
putln 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urrnatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarli invatamantului ca o prioritate nanonala, pentru preqatirea
resurselor umane la nivelul standardelor internationale:
b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;
c) dezvoltarea invatamantului superior §i a cercetarli §tiintifice universitare pentru
integrare la varf in vlata §tiintifica mondiala,
(2) Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor §i permite
implicarea comunita~lorlocale in alocarea de resurse financiare suplimentarepentru invatamant.
(3) lnstitutille §i unitatile de invatamant pot beneficia §i de alte surse de venituri dobandite in
conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari §i taxe de la persoane juridice §i
fizice. Veniturile obtinute din aceste surse se gestioneaza §i se utilizeaza integral la nivelul
institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat §i fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
(4) Fondurile alocate invatamantului se repartizeaza institutiilor de invatamant superior §i
inspectoratelor §Colare. lnspectoratele §Colare distribuie fondurile primite fiecarei unitati de
invatamant din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati. Pentru alocarea de
fonduri catre institutiile de invatamant superior de stat, ministrul invatamantului ia in
considerare propunerile avansate de Consiliul National de Finantare a invatamantului
Superior, care functioneaza cu statut consultativ, in special pentru finantarea externa.
Consiliul National de °Finantare a invatamantului Superior formuleaza §i propuneri privitoare la
criteriile §i mecanismele de acordare a burselor §i a altar forme de sprijin financiar.
(5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati §i institutii de invatamant reprezinta
cuantumul din bugetul de stat care revine unui pre§colar, elev, student sau cursant, in functie
de nivelul §i specificul instruirii §i de ceilalti indicatori specifici activitatii in invatamant, in
special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamant.

427
(6) Invatarnantulut superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al
cercetarf §tiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarli se face dupa criterii
competitive, in functie de prioritatile nationale §i de performantele obtlnute sau anticipate.
Competltia pentru fondurile de flnantare a cercetarii este deschlsa tuturor lnstitutillor de
invatamant superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetaril se face de
~atre Ministerul Invatarnantulul, la propunerea Consiliului National al Cer~etarii $tiintifice din
lnvatamantul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in Ministerul lnvatamantului.
(7) Fondurile de lnvestitll pentru obiective noi §i dotarl cu echipamente se aloca separat, in
functle de prlorltatile strategice ale dezvoltarf invatamantului. Pot beneficia de alocarea
acestor fonduri toate unltstlle ~i tnstltutlile de invatamant acreditate, conform legii.
(8) Executia buqetara anuala a instltutillor §i unitatilor de invatamant este publlca.
Art. 170. - (1) Elevii §i studentil de la cursurile de zi din invatamantul de stat pot beneficia de
burse de merit §i burse de studii.
(2) Elevii §i studentli pot beneficia de burse de ajutor social, de burse pe baza de contract
incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum §i de credite
pentru studiu acordate de banct, in conditiile legii.
(3) Fondurile pentru acordarea burselor se repartizeaza inspectoratelor scolare §i institutiilor
de invatamant superior de catre Ministerul Tnvatamantului, in functie de nurnarul de elevi 'sau
de studenf de la cursurile de zi, respectiv al cursantilor de la studiile postuniver~itare.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de catre Ministerul lnvatamantului,
in colaborare cu Ministerul Muncii §i Protectiel Sociale. Criteriile specifice de acordare a
burselor de merit, de studiu §i de ajutor social se stabilesc, anual, in consiliile de adrnlnistratie
ale inspectoratelor scolare §i in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate §i in
raport cu integralitatea efectuarli de catre elevi §i studenf a actlvltatilor scolare §i universitare.
Bursele de care beneflclaza elevii §i studentli sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei
studentllor trebuie sa acopere cheltuielile de cazare §i rnasa.
(5) Elevii, stu~entii §i cursanfli, straini, pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul lnvatamantului acorda anual burse de doctorat cu durata de 3-4 ani institutiilor care
organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele se obfln prin concurs, la nivelul mstitunilor de
lnvatarnant superior. Bursierii au drepturile §i obligatiile profesionale ale unui preparator.
(7) Ministerul Tnvatamantului acorda anual burse pentru stagii de studii universitare ~i
postuniversitare in stralnatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtln prin
concurs organizat la nivel national.
(8) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) §i (7) pot participa studentii
§i absolventli lnstltutillor de invatamant superior de stat §i cei ai lnstltutillor de invatamant
superior particular acreditate.
Art. 171. - (1) Cheltuielile de lntretinere a internatelor, caminelor §i cantinelor destinate elevilor §i
studentilor se acopera din veniturile proprii ale unita\ilor ~i institutiilor de invatamant respective; ele
se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat §i din bugetele locale.
(2) lnstitutiile de invatamant superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a
studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare §i
transport, in situatiile in care practica se desfa§oara in afara centrului universitar respectiv.
(3) Documentatia tehnica §i materialele pentru constructii destinate invatamantului de stat §i
celui particular acreditat, precum §i achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte,
publicatii §i dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. §i de taxe vamale.
Art. 172. - Pentru invatamantul de stat pre§colar, primar §i gimnazial se asigura gratuit
manualele §Colare. Beneficiaza de aceea§i gratuitate §i elevii din invatamantul profesional §i
liceal ai carer parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decat salariul
minim brut pe economie.
Art. 173. - Pre§colarii, elevii §i studentii beneficiaza de asistenta medicala §i psihologica gratuita, in
cabinete medicale §i psihologice §Colare ori in policlinici §i unitati spitalice§ti de stat.
Art. 17 4. - ( 1) Elevii §i studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transport local in
comun, de suprafata §i subteran, precum §i pentru transportul intern auto, feroviar §i naval, in
tot timpul anului calendaristic.
(2) Elevii §i studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru
categoriile de transport prevazute la alin. (1).

428
(3) Elevii §i studentli beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte,
spectacole de teatru, opera, film §i la alte rnanlfestari culturale §i sportive organizate de
lnstitutil publice.
(4) De prevederile acestui articol beneflciaza, de asemenea, elevii §i studentii din
invatamantul particular acreditat.
(5) Elevii §i studentli etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman,
beneflciaza de gratuitate la toate manlfestarlle prevazute la alin. (3).
Art. 175. - (1) Activitatlle extrascolare - §tiintifice, tehnice, cultural-artistice §i sportive -, precum
§i cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate de la bugetul public
national, conform normelor stabilite de Ministerul Invatarnantulul. in acest scop, se pot folosi §i
alte surse de fmantare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica §i in cazul taberelor de creatle, sportive §i de odihna ale
elevilor §i studentilor.
Art. 176. - lnstltutiile §i unitatile de invatamant pot primi donatii din tara §i din stralnatate, in
conformitate cu legea, daca servesc politicii educatlonale a sistemului national de invatamant
§i nu sunt contrare intereselor statului roman.

TITLUL VII
DISPOZITllTRANZITORll~I FINALE

Art. 177. - (1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea rnaterlala,
dlsclplinara, contraventlonala sau penala.
(2) impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de invatamant
constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventlonela sau infractiune. Constatarea
contravennei sau a infractiunii §i aplicarea senctiunllor se fac de catre autorita~le abilitate.
Art. 178. - (1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de invatamant
§i felul educatiel copilului minor.
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia rnasuri pentru asigurarea frecventel
scolare a elevului in invatamantul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa
parlntelui sau a tutorelui instituit legal constituie contraventie §i se sanctioneaza cu amends
intre 100.000 lei §i 500.000 lei.
(3) Constatarea contraventiel §i aplicarea amenzii se fac de catre autorltatile prevazute la Art.
177 alin. (2).
Art. 179. - Dlspozitiile prezentei legi se cornpleteaza cu prevederile legale privind stabilirea §i
sanctlonarea contraventitlor.
Art. 180. - Asupra dreptului copilului minor de a urma scoala in limba rornana sau in limba
unei rninoritaf natlonale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.
Art. 181. - Pana la intrarea in vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele
didactice rarnan la nivelul anului 1994, fiind stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 283/1993.
Art. 182. - Unitatile de invatamant aferente formelor de invatamant prevazute la art. 122 alin.
(1) i§i continua activitatea conform programelor actuale, pana la absolvirea ciclului scolar de
catre cei care frecventeaza aceste scof la data intrarll in vigoare a prezentei legi.
Art. 183. - Pana la elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor invatamantului particular
preuniversitar, criteriile §i standardele de evaluare §i acreditare se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, in baza prezentei legi.
Art. 184. - De la data lntrarli in vigoare a prezentei legi, studentii inmatriculati in invatamantul
universitar de stat, cu plata taxei de §Colarizare, potrivit Hotararii Guvernului nr. 283/1993, pot
beneficia de burse, in conditiile legale.
Art. 185. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in
Monitorul Oficial al Romaniei. Pe data intrarii in vigoare a legii se abroga Legea educatiei §i
invatamantului nr. 28/1978, precum §i orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2)In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei,
Ministerul invatamantului elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi §i
stabile§te masuri tranzitorii. Aceasta lege a fost adoptata in §edinta comuna a Camerei
Deputatilor §i Senatului din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) §i art.
76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

429
 LEGE nr.128 din 12 iulie 1997
PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dispozitiigenerale

Art. 1. - Prevederile prezentului statut se aplica personalului didactic de predare, didactic

auxiliar §i de conducere din intregul sistem de invatamant de stat §i particular, personalului
didactic care tndepllneste funcfll de indrumare §i de control, precum §i celorlalte categorii de
personal didactic, nominalizate in statut.
Art. 2. - Prezenta lege reglementeaza:
a) functille, cornpetentele, responsabilitatlle, drepturile §i obligatiile specifice
personalului didactic §i didactic auxiliar, precum §i ale celui de conducere, de
indrumare §i de control;
b) condltitle §i rnodalitatile de ocupare a posturilor §i functiilor didactice, didactice
auxiliare, a functiilor de conducere, de indrumare 9i de control, precum 9i conditiile
§i rnodalltatlle de eliberare din aceste posturi 9i func\ii, de incetare a activita\ii §i
de pensionare a personalului didactic §i didactic auxiliar;
c) sistemul de perfectionare §i de evaluare;
d) criteriile de normare §i de salarizare, de acordare a dlstinctillor §i a premiilor, de
aplicare a sanctlunilor.
Art. 3. - (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de inva\amant responsabile
cu instrucna §i educatia.
(2) Din personalul didactic pot face parte persoanele care indeplinesc conditltle de
studii prevazute de lege, care au capacitatea de exercitare deplina a drepturilor, o conduita
rnorala conforrna deontologiei profesionale §i sunt apte din punct de vedere medical pentru
indeplinirea functiei.
Art. 4. - (1) Incadrarea 9i rnentinerea intr-o func\ie didactica sau didactica auxiliara, precum
9i intr-o functie de conducere, de indrumare §i de control sunt conditionate de prezentarea
unui certlficat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Mi'nisterul Invatarnantulu'
lmpreuna cu Ministerul Sanata\ii. lncompatlbllitatlle de ordin medical cu functla dldactlca sunt
stabilite prin protocol intre cele doua ministere rnentlonate.
(2) Nu pot ocupa posturile rnentlonate la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept pe
durata stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare penala.
(3) In sltuatli de inaptitudine profeslonala de natura pslhocornportamentala, conducerea
unita\ii sau a institutiei de inva\amant poate solicita, cu acordul consiliului profesoral sau al
consiliului facuttatli, un nou examen medical complet. Aceeasi prevedere se aplica, in mod
similar, functillor de conducere, de indrumare 9i de control, precum 9i personalului din unita\ile
conexe invatamantului.
(4) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de indrumare 9i de control in
tnvatarnant persoanele care desfasoara actlvitati incompatibile cu demnitatea functlei
didactice, cum sunt:
a) prestarea de catre cadrul didactic a orlcarei actlvltaf comerciale in incinta unitatH
de tnvatarnant sau in zona llmltrofa:
b) cornertul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
c) practicarea, in public, a unor actlvitati cu componenta lubrica sau altele care
lrnpllca exhibarea, in rnanlera obscena, a corpului.
(5) Personalul didactic, didactic auxiliar, de indrumare, de conducere §i de control, care
se consldera nedreptatlt, poate solicita o expertiza a capacltatli de rnunca,

430
 .
TITLUL II
iNV AT AMANTUL PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL I

Functiile didactice §i didactice auxiliare.

Conditiile pentru ocuparea acestora

SECTIUNEA 1
Functllle didactice §i didactice auxiliare

Art. 5. - (1) Functiile didactice sunt:

a) in invatamantul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
b) in invatamantul primar: invatator/invatatoare; institutor/institutoare;
c) in invatamantul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, maistru-instructor;
d) in invatamantul special §i in comisiile de expertiza complexa: educatoare/educator,
invatator, invatator itinerant, instituter, profesor, profesor itinerant, profesor de
educate speclala, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog scolar, profesor-logoped,
maistru-instructor, invatator-educator, profesor-educator.
(2) in unitatile conexe invat~mantului preuniversitar functlile didactice sunt:
a) in casele de copii: educatoare/educator, instituter-educator, lnvatator-educator,
profesor-educator, profesor-logoped, psihopedagog;
b) in centrele §i cabinetele de asistenta psihopedagogica: profesor-psihopedagog,
profesor-psiholog, profesorsociolog;
c) in centrele logopedice interscolare §i in cabinetele scolare: profesor-logoped, cu
calificarea in psihopedagogie speclala, psihologie sau pedagogie;
d) in casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat;
e) in cluburile sportive scolare: profesor, antrenor;
f) in unitatile cu activitati extrascolare: educator/educatoare, tnvatator, instituter,
profesor, maistru-instructor, antrenor.
Art. 6. - (1) Functille didactice auxiliare sunt:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog scolar;
f) instructor-animator, instructor de educatle extrascolara:
g) asistent social;
h) corepetitor.
(2) Ministerul lnvatamantulu! in colaborare cu Ministerul Muncii ~i Protectiel Sociale,
este autorizat ca, in functie de dinamica invatamantului, sa stablleasca noi functil didactice
auxiliare.
SECTIUNEA a 2-a
Conditiile pentru ocuparea functlllor didactice §i didactice auxiliare

Art. 7. - (1) Pentru ocuparea functiilor didactice trebuie indeplinite urmatoarele conditil de studii:
a) pentru functla de educator/educatoare in invatamantul prescolar - absolvirea cu examen
de diploma a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, ori absolvirea cu diploma de licenta
sau de absolvire, urmata de un curs in domeniul psihopedagogic ~i metodic specific;
b) pentru functla de invatator - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic,
sectia pentru invatatori, sau a sectlei educatoare-lnvatatorl ori a unei scof echivalente;
c) pentru functia de instituter - absolvirea cu examen de diploma a colegiului universitar
pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei §COii echivalente, urmata de absolvirea unei
institutii de tnvatarnant superior de lunga sau de scurta durata ori de absolvirea cu diploma de
licenta sau de absolvire, urrnata de un curs specific in domeniul psihopedagogic §i metodic;
d) pentru functla de profesor in invatamantul gimnazial ~i in invatamantul profesional -

431
absolvirea, cu examen de licenta ori examen de absolvire, a unei instltufil de tnvatamant
superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diploma a
cursurilor p~stuniversitare cu durata de eel putln un an ~i jurnatate, aprobate in acest scop de
Ministerul lnvatamantului - studii aprofundate, studii academice postunivesitare, studii
postuniversitare de specializare, in profilul postului, precum ~i indeplinirea conditiel cerute de
art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republtcata'):
e) pentru functia de profesor in inva\amantul liceal ~i postliceal - absolvirea cu examen
de llcenta a unei lnstltutii de tnvatarnant superior de lunga durata sau echivalenta acesteia, in
profilul postului, sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de eel putin un
an ~i jurnatate, aprobate in acest scop de Ministerul Jnvatamantului - studii aprofundate, 'studii
academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului, precum ~i
indeplinirea condfiel cerute de art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995;
f) pentru funqia de maistru-instructor- absolvireacu examen de diploma a unei scoli postliceale
in domeniu, precum ~i efectuarea unui stagiu de eel pu~n 3 ani in domeniu; pentru aceasta funqie
trebuie indeplinita ~i condi~a prevazuta la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
(2) Pentru ocuparea functillor didactice prevazute la art. 5 alin. (1) lit. d), in
invatamantul special trebuie indeplinite, dupa caz, condifjle de studii mentionate la alin. (1 ),
precum ~i un stagiu atestat de preqattre teoretica ~i practica in educatia speciala.
(3) Pentru ocuparea functillor didactice din unita\ile conexe invatamantului preuniversitar
trebuie indeplinite, in mod corespunzator, condinile de studii prevazute la alin. (1 ).
(4) Pentru ocuparea functlel de antrenor in cluburile sportive scolare, in palatele ~i in
cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu ~i a unei scoli de antrenori ori a unei
institutii de invatamant postliceal sau superior de profil, cu specializarea in ramura de sport
respectiva ~i indeplinirea condltlel prevazute la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
Art. 8. - Pentru ocuparea funqiilor didactice auxiliaretrebuie indeplinite urmatosrele condi~i de studii:
a) pentru functia de bibliotecar, de documentarist ~i de redactor - absolvirea cu examen
de diploma a unei institutii de invatamant, sectia de biblioteconomie, sau a altar lnstitutil de
invatamant ai carer absolventi au studiat in timpul scolarizaril disciplinele de profil din
domeniul biblioteconomiei; pot ocupa functia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor
~i altl absolventi ai invatamantului superior, postliceal sau liceal cu diploma, pe perioada
determinata, daca au urmat un curs de initiere in domeniu;
b) pentru functia de informatician - absolvirea cu diploma a unei instltutll de tnvatarnant
superior sau a unei unitati de invatamant preuniversitar, de profil;
c) pentru functla de laborant ~i de tehnician - absolvirea cu examen de diploma, in
profilul postului, a unei scoli postliceale sau a liceului, urrnata de un curs de initiere in
domeniu, in conditiile stabilite de Ministerul Jnvatamantului; '
d) pentru fu nctia de pedagog scolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
0

e) pentru functia de instructor-animator - absolvirea cu diploma a unei instltutil de

invatamant superior, a unei scoll postliceale, a unui liceu pedagogic sau a echivalentului
acestuia, ori a altui liceu ~i absolvirea cursurilor speciale pentru obtinerea atestatului de
aptitudini pentru aceasta funcfie:
f) pentru functla de instructor de educatie extrascolara
- absolvirea unui liceu sau liceu pedagogic, cu diploma de bacalaureat;
g) pentru functla de asistent social - absolvirea unei lnstitutil de invatamant superior de
profil, de lunga sau de scurta durata, cu examen de llcenta sau de absolvire, sau a unei scoli
sanitare postliceale ori a unei ~coli postliceale de conducatori puericultori;
h) pentru functia de corepetitor - absolvirea unei institutii de invatamant superior de
profil, de lunga sau de scurta durata, ori a unui liceu de specialitate.

1
Leqea invatamantului nr. 84/1995 a fast republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea I, nr.1 din 5
ianuarie 1996.

432
 SECTIUNEA a 3-a
Ocuparea~i eliberarea posturllor didactice~i didactice auxiliare

Art. 9. - (1) Posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular, asociat sau suplinitor. Personalul
didactic titular !?i eel asociat trebuie sa indeplineasca condinlle prevazute la art. 7 !?i 8.
(2) Posturile didactice se ocupa prin concurs. Concursul consta in probe scrise, la
angajarea titularilor, din probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, din interviu !?i din
prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se
organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului lnvatamantulul, cu
exceptla sltuatillor prevazute la art. 13.
(3) Coordonarea metodologica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice
declarate vacante in invatamantul de stat este aslqurata de Ministerul Invatarnantulut, iar
organizarea !?i desfasurarea acestora, de catre inspectoratele scolare, precum !?i de catre
unltatile de invatamant preuniversitar reprezentative, stabilite de Ministerul lnvatamantulut.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice in invatamantul particular se
orqanizeaza de catre unitatea scolara respectiva, in conformitate cu prevederile alin. (2).
Art. 1 O. - (1) Ordinea ocuparli posturilor didactice din invatamantul de stat este:
a) pretransferarea personalului didactic, la cerere, in aceeasi localitate sau in
localitatea unde i!?i are domiciliul, in limitele acelulasi regim de mediu, in unltatl de invatamant
echivalente sau intr-o treapta inferloara de tnvatarnant, respectand prevederile art. 7 !?i ale art.
13 alin. (5), care se apllca in mod corespunzator; daca postul este solicitat de doua sau mai
multe persoane, se organizeaza concurs;
b) transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restranqere de activitate
sau prin desfilntarea unor unltatl scolare: transferul se efectueaza in unitati scolare
echivalente sau intr-o treapta lnferloara de tnvatarnant, in specialitate, in limitele acelulasl
regim de mediu, rural sau urban, ori din mediul urban in mediul rural;
c) detasarea in interesul tnvatamantulul, prin concurs specific;
d) ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante;
e) detasarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs specific;
f) ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate !?i a posturilor rarnase vacante in urma
operatiunllor prevazute la lit. a) - e), prin suplinire, prin cumul sau prin plata cu ora, de catre
personal suplinitor, titular sau asociat.
(2) Anual, posturile declarate vacante din invatamantul preuniversitar de stat !?i
particular se aduc la cunostinta persoanelor interesate, cu eel putin 30 de zile inaintea
concursului, prin publicare in presa centrals, locala !?i prin aflsare la inspectoratele scolare !?i
la unitatile de invatamant respective.
(3) Calendarul activltatllor prevazute la alin. (1) !?i (2), tematica !?i condltille de concurs
se fac publice in fiecare an scolar, pana la 15 noiembrie.
Art. 11. - (1) Lucrarlle privitoare la mobilitatea personalului didactic din invatamantul
preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, nurnlta de inspectorul scolar general,
avand ca presedlnte un inspector scolar general adjunct. Cornponenta comisiei !?i atrlbutille
acesteia se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul invatamantului.
(2) Subiectele pentru probele scrise la concursurile organizate de inspectoratele
scolare se stabilesc de Ministerul Invatamantulul. Subiectele pentru concursurile organizate
de unitatile de invatamant particulare, autorizate provizoriu sau acreditate, se stabilesc de
catre acestea.
(3) La concursurile organizate de inspectoratele scolare, lucrarile scrise pentru
ocuparea posturilor vacante din lnvatamantul preuniversitar de stat se evalueaza de comisii,
pe specialltati, instituite la nivelul centrului universitar responsabil cu pertectlonarea
personalului din judetele arondate.
(4) La concursurile organizate de unltatile de invatamant, lucrarile scrise pentru
ocuparea posturilor vacante din tnvatarnantul preuniversitar de stat sau particular se
evalueaza de comisii, pe speclalitati, instituite la nivelul unltatil scolare respective.
(5) in invatamantul de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice
se face de catre inspectoratul !?Colar. Angajarea pe post se face prin dispozitie a inspectorului
!?Colar general. in invatamantul particular, validarea concursurilor !?i angajarea pe post se fac

433
de catre conducerea unitatii §i se cornunlca in scris inspectoratului scolar.
(6) Reprezentantll sindicatelor recunoscute la nivel national au drept de acces la
documentele comisiei prevazute la alin. (1), dupa finalizarea acestora.
(7) Cheltuielile pentru tucrartle concursurilor sunt suportate de catre organizatori.
Art. 12. - (1) Contestatlile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice
vacante in tnvatamantut de stat se adreseaza inspectoratului scolar, in termen de 1 o zile de la
comunicarea rezultatelor.
(2) Contestatlile se solutloneaza prin reevaluarea lucrarilor in cauza de catre o comisie
stabillta de rectorul lnstitutlei de tnvatamant superior unde a fost facuta evaluarea lucrarilor.
Din aceasta comisie nu pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a
lucrarilor. Hotararea acestei comisii este definitiva.
(3) Contestatille privind rezultatele concursului in invatamantul particular se adreseaza
unitatii organizatoare. Comisia care le va analiza va fi alcatulta din alti membri decat cei care
au corectat in concurs lucrarile in cauza, Hotararea comisiei de contestatll este definitiva.
Art. 13. - (1) Prin restranqere de activitate se Inteleqe situatia in care postul de educatoare,
invatator, instituter §i invatator-educator nu se mai lncadreaza in sistemul de normare privind
efectivele de prescolari sau de elevi prevazute de lege.
(2) lnspectoratul scolar are obliqatla de a face publica, prin aflsare la inspectorat §i la
unltatile de invatamant vizate, lista posturilor supuse restranqerf de activitate, cu eel putin 30
de zile inaintea declansaril procedurilor prevazute la alin. (4) §i (5).
(3) in cazul profesorilor §i al rnalstrllor-lnstructorl, restranqerea activltatll consta in
diminuarea nurnarului de ore sub nivelul unei jumatati de norrna, fara posibilitati de
completare, in aceeasl scoala sau intr-o scoala aproplata, cu ore de specialitate sau de
specialitatl inrudite, care pot fi predate de cadrul didactic in cauza.
(4),in cazul restranqeril activitatii unei unitati de invatamant, se renunta, in ordine, la:
a) activitatea prestata prin cumul, prin plata cu ora sau prin suplinire;
b) activitatea prestata de personalul didactic care lndeptlneste conditiile legale de pensionare;
c) activitatea prestata de personalul didactic care sollclta plecarea din unitate pe
motivul restranqerli postului in specialitate.
(5) in cazul in care restranqerea de activitate vizeaza doua sau mai multe persoane de
aceeasi specialitate, in afara situatlel prevazute la alin. (3), se procedeaza la evaluare
obiectiva sau la organizarea unui concurs, conform hotararii consiliului profesoral al unitatii
scolare. Evaluarea, respectiv concursul, este realizata de o comisie al carei presedinte este
inspectorul scolar de specialitate. Evaluarea obiectlva, convertita in punctaj unitar stabilit de
Ministerul lnvatamantutui, consta intr-o inspectle scolara la clasa, curnulata cu: nivelul
studiilor, gradul didactic sau titlul de doctor, media de absolvire, pentru stagiari, progresul
scolar al elevilor, activitatea dldactlco-stlinnflca, lucrarl §tiintifice, studii, articole, programe §i
manuale scolare, material didactic omologat, experimente didactice. Daca rezultatul evaluarli
obiective nu conduce la departajare, se apllca, in ordine, urrnatoarele criterii social-umanitare:
sot/sofle cu domiciliul in localitate, parinti cu domiciliul in localitate, motive de sanatate care nu
permit parasirea localitatii, sotullsotia sa lucreze in invatamant, alte cauze obiective, dovedite
cu acte. Concursul se organizeaza conform prevederilor art. 9. Contestatiile se rezolva potrivit
dispozitiilor art. 12. Reprezentantii sindicatelor recunoscute la nivel national participa, ca
observatori, la toate etapele restangerii de activitate.
Art. 14. - (1) Deta§area in interesul invatamantului, prevazuta la art. 10 alin. (1) lit. c), se face
cu acordul persoanelor solicitate, pentru ocuparea unor posturi din unitati de invatamant:
gradinite, §Coli sau clase constituite din elevi capabili de performante, la grupe, inclusiv de
pre§colari, sau clase alcatuite din copii cu cerinte speciale de educatie, unitati-pilot, unitati de
aplicatie, unitati deficitare in personal didactic §i pentru asigurarea conducerii unitatilor de
invatamant, precum §i in functiile de indrumare §i de control.
(2) Deta§area personalului titular in invatamant, in posturile mentionate la alin. (1 ), se
poate efectua conform legii §i cu acordarea drepturilor prevazute in contractul individual de
munca, supus revizuirii anuale.
(3) Deta§area in posturile didactice prevazute la alin. (1) poate fi efectuata pe o durata
de 1-4 ani, corespunzatoare unui ciclu de invatamant, iar pentru functiile de conducere, de
indrumare §i de control, pana la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfar§itul anului

434
scolar respectiv.
(4) Persoana detasata i§i pastreaza calitatea de titular pe postul din unitatea de unde a
fost detasata.
(5) Detasarea pe postul didactic rezervat lnceteaza la revenirea titularului pe post.
Art. 15. - Detasarea, la cererea persoanei interesate, se face prin concurs. La medii egale de
concurs are prioritate persoana al carei sot este cadru didactic. Detasarea se face pe o
perloada de eel mult doi ani scolari consecutivi, cu pastrarea calitatii de titular pe postul §i la
unitatea de unde a fost detasata.
Art. 16. - (1) Posturile rarnase vacante in urma operatiunllor prevazute la art. 10 lit. a) - e),
precum §i cele rezervate conform art. 101 se pot ocupa prin concurs de catre suplinitorii care
indeplinesc condltllle prevazute la art. 4 §i 7, pe o perioada de eel mult un an scolar, respectiv
pana la revenirea titularului pe post.
(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupa, cu prioritate, de catre candidatil care
au participat la concursul organizat conform art. 10 lit. d), in ordinea mediilor obtinute, pe o
perioada de un an scolar.
(3) Posturile prevazute la alin. (1 ), ramase vacante dupa operatiunlle mentlonate la alin.
(2), se ocupa printr-un nou concurs organizat de inspectoratul scolar, la care pot participa
candldatil care indeplinesc condltlile prevazute de prezenta lege.
(4) Orele rarnase neocupate se atribuie de catre directorul scolll, prin cumul sau prin plata
cu ora, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate.
(5) Personalul didactic titular aflat in concediu fara plata nu poate fi incadrat in activltati
de suplinire, cumul sau plata cu ora.
(6) in mod exceptional, in lipsa personalului didactic calificat, dupa epuizarea sltuatlilor
prevazute la alin. (1)-(4), pot fi tncadratl, pe o durata de eel mult un an scolar, suplinitori tara
studii corespunzatoare, care au absolvit eel putln liceul, cu diploma de bacalaureat, §i care
sunt testatt prin interviu §i lucrare scrlsa, in profilul postului solicitat. Au prioritate persoanele in
curs de calificare pentru invatamant, carora Ii se asigura continuitatea pe post, daca acesta nu
se ocupa prin concurs, §i persoanele care au functionat in anul precedent cu statut de
suplinitori, primind eel putin calificativul "bine". Personalul didactic necalificat este obligat sa
participe periodic la cursuri de lnitlere in profilul postului §i in metodica predarii disciplinei
respective, organizate de inspectoratul scolar.
Art. 17. - Eliberarea din invatamant a personalului didactic titular, prin transfer in alt sector
de activitate sau prin desfacerea contractului de munca, se face de catre organul care a
dispus angajarea, potrivit legii.
Art. 18. - Contestatille privind mobilitatea personalului didactic, cu exceptia prevederilor art.
12, se rezolva de catre consiliul de adrninlstratie al inspectoratului scolar, cu respectarea
dlspozltillor art. 11 alin. (6). Hotararile acestuia sunt definitive §i pot fi atacate numai prin
procedurile contenciosului administrativ.
Art. 19. - (1) Personalul didactic auxiliar din invatamant se angajeaza prin concurs, potrivit
prevederilor art. 8.
(2) Angajarea §i eliberarea din functle a personalului didactic auxiliar in unitatlle de
invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului
de admlnistratie.
(3) Angajarea §i eliberarea din functle a personalului didactic auxiliar in unitatile de
invatamant fara personalitate jurldica se fac de catre organul ierarhic superior, cu consultarea
directorului unltatll respective.
(4) Structura §i nurnarut posturilor pentru personalul didactic auxiliar din invatamantul
de stat se stabilesc de catre inspectoratul scolar, pe baza criteriilor de normare, elaborate de
Ministerul lnvatamantutul, pentru fiecare categorie de personal.
(5) Eliberarea din invatamant a personalului didactic auxiliar se face conform art. 17.

435
 CAPITOLUL II
Functllle de conducere, de indrumare ~i de control

SECTIUNEA 1
Functllle de conducere

Art. 20. - (1) Functiile de conducere din unitatile de invatamant sunt: director §i director adjunct.
(2) Functllle de conducere din inspectoratele scolare sunt: inspector scolar general §i
inspector scolar general adjunct.
(3) Functiile de conducere din unitatile conexe ale invatamantului preuniversitar se
stabilesc potrivlt specificului acestora, prin reglementari ale Ministerului lnvatamantulu'.
Art. 21. - (1) Functille de director §i de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic
titular, avand eel putin gradul didactic II §i vechime la catedra de eel putin 5 ani, care se
distinge prin calitati profesionale, manageriale §i morale.
(2) Ocuparea functiilor de director §i de director adjunct in invatamantul de stat se face
prin concurs organizat de inspectoratul scolar, dlterentiat dupa nivelul unitatii, care consta in:
a) curriculum vitae, analiza §i evaluarea acestuia;
b) interviu, prin care se testeaza §i cunostintele de leqislatie scolara §i de management
educational.
(3) Numirea lntr-o functle de conducere in unitatile de invatamant de stat, dupa
concurs, se face pe baza de contract de management educational, in conditille legii, de catre:
a) inspectorul scolar general, pentru directorii din invatamantul de stat prescolar,
primar, gimnazial §i profesional, pentru directorii adiuncti din invatamantul de stat
preuniversitar, precum §i pentru directorii §i directorii adluncti din unitatile cu activitate
extrascolara §i din unltatlle conexe subordonate inspectoratului;
b) ministrul invatamantului, pentru directorii din invatamantul de stat liceal §i postliceal,
precum §i pentru directorii §i directorii adlunctl din unltatile direct subordonate Ministerului
Invatamantulul.
(4) Organizarea §i desfasurarea concursurilor se reglementeaza prin metodologii
aprobate de ministrul lnvatamantulul.
(5) in cazul neocuparii functlllor de director sau de director adjunct, conform
prevederilor prezentului articol, inspectorul scolar general are dreptul de a face numiri cu
deleqatie sau prin detasare, pe o perioada de eel mult un an scolar, cu posibilitate de revenire
dupa fiecare scoatere la concurs.
(6) Functille de conducere din unitatile de invatamant particular se ocupa prin concurs
organizat de unitatea respectiva, in condltiile prevazute la alin. (1) §i (2). Nu mi rile in aceste
functii sunt de competenta organizatorului, cu informarea inspectorului scolar general.
Art. '22. - (1) in unit~tile de invatamant in a carer structure sunt incl use §i clase ale
invatamantului primar sau grupe de invatamant prescolar, unul dintre directorii adjuncti este,
dupa caz, instituter, invatator sau educatoare.
(2) La unltatile de invatamant, gradinite sau scoli cu clasele I-IV, cu un singur post,
cadrul didactic respectiv este §i directorul unltatli.
(3) in unitatile scolare care funcfloneaza numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau
tnvatatorl Indeplineste §i functia de director.
Art.23. - (1) in unitatlle distincte de invatamant cu predare in limba unei rnlnorltati nationale,
functille de conducere se ocupa de personal didactic apartlnand acestei mlnorltaf sau de
personal didactic bun cunoscator al limbii respective.
(2) in unitatile de invatamant cu sectii de predare in limba unei minoritati nationale, se
recomanda ca unul dintre directori sa fie §i cunoscator al limbii respective.
(3) in unita~le de invatamant prevazute la alin. (2), cu un singur post de conducere, prin
excep~e se nume§te §i un director adjunct de la alta sec~e decat cea din care provine directorul.
(4) Directorii §i directorii adjuncti, numiti conform prevederilor prezentului articol, trebuie
sa fie buni cunoscatori ai limbii romane.
Art. 24. - (1) Functia de inspector §Colar general se ocupa prin concurs de catre personalul
didactic titular, cu diploma de licenta sau echivalenta, care indepline§te criteriile de
competenta profesionala, manageriala §i de prestigiu moral, evaluate prin:

436
 a) curriculum vitae;
b) calitati dovedite in activitatea didactlca §i in functii de conducere, de indrumare §i de
control, anterioare, in sistemul de invatamant;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;
d) interviu in fata unei comisii ministeriale, privind lnspectla scolara, leqlslatia scolara,
managementul educational §i deontologia profesionala.
(2) Functllle de inspector scolar general adjunct §i de director al casei corpului didactic
se ocupa prin concurs, in conformitate cu prevederile alin. (1 ).
(3) Comisia mlnlsteriala pentru ocuparea functillor de inspector scolar general §i de
inspector scolar general adjunct, numita prin ordin al ministrului invatamantului, este alcatuita
din 5 membri, dintre care: secretarul de stat pentru tnvatamantu preuniversitar, in calitate de
presedinte: 3 inspectori scolari generali din teritoriu §i un director din Ministerul
Invatamantului, cu competente in domeniu. in comisia de concurs pentru ocuparea functlei de
inspector scolar general adjunct sau de director al casei corpului didactic va fi inclus §i
inspectorul scolar general al judetulul respectiv.
(4) Eventualele contestant la hotararile comisiei se adreseaza ministrului
invatamantului, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotararea
acestuia este definitiva.
(5) Concursul pe~tru ocuparea functillor de conducere rnentionate la alin. (1) §i (2) se
desfasoara la Ministerul lnvatarnantulul.
(6) Numirea inspectorului scolar general, a inspectorului scolar general adjunct §i a
directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului invatamantului. lnspectorul
scolar general incheie un contract de management educational cu ministrul invatamantului, care
cuprinde strategia §i dlrectille de dezvoltare a invatamantului din judet, in concordanta cu
obiectivele reformei in plan national. Reevaluarea conditlilor contractuale se face o data la 4 ani.

SECTIUNEA a 2~a
Functiile de indrumare ~i de control
'
Art. 25. - Functlile de indrumare §i de control din invatamantul preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele scolare: inspector scolar de specialitate, inspector scolar:
b) la Ministerul invatamantului: inspector general, inspector principal de specialitate,
alte functli stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 26. - (1) Funcflile de indrumare §i de control din inspectoratele scolare, prevazute la art. 25
lit. a), se ocupa prin concurs de catre personalul didactic titular in invatamant, cu diploma de
licenta sau echivalenta, care Indeplineste criteriile de competenta profesionala §i de moralitate,
avand eel putln gradul didactic II §i o vechime la catedra, in specialitate, de eel putin 8 ani.
(2) Functia de inspector scolar de specialitate pentru invatamantul prescolar §i primar
se poate ocupa, prin exceptie de la reglementarile prevazute la alin. (1) privind condltiile de
studii, de catre personalul didactic cu preqatire pentru treptele de invatamant mentionate, care
a desfasurat activltati metodice in cadrul liceului pedagogic §i al casei corpului didactic ori a
condus actlvitatl metodice la nivel scolar sau lnterscolar.
(3) in judetele cu invatamant in limbile rnlnorltatllor nanonale, structura inspectoratelor
scolare cuprinde §i un nurnar corespunzator de inspectori scolari pentru acest invatamant, in
conditiile stabilite la alin. (1) §i (2).
Art. 27. - Functiile de indumare §i de control din Ministerul invatamantului, prevazute la art.
25 lit. b), se ocupa prin concurs, cu respectarea conditiilor stabilite la art. 26 alin. (1).
Art. 28. - (1) Concursul pentru ocuparea functiilor de indrumare §i de control prevazute la art.
25 consta in:
a) curriculum vitae, analiza §i evaluarea acestuia;
b) aprecierea consiliului de administratie din unitatea in care lucreaza;
c) inspectie speciala la clasa;
d) proba practica (asistent;3 la ore, analiza de leqii, intocmirea procesului-verbalde inspec~e);
e) interviu in fata unei comisii de concurs, privind legislatia §Colara, managementul
educational §i deontologia profesionala.
(2) Candidatul la o functie de indrumare §i de control, prevazuta la art. 25 lit. b), sustine

437
§i o proba scrlsa in profilul postului pentru care candideaza.
Art. 29. - (1) Comisia pentru concursul de ocupare a funcfiilor de indrumare §i de control,
prevazute la art. 25 lit. a), este formata din: inspectorul scolar general - in calitate de
presedlnte; inspectorul principal de specialitate din Ministerul invatamantului sau un delegat al
acestui minister; un profesor sau conterentiar universitar din profilul postului sau din
departamentul pentru preqatlrea personalului didactic, desemnat de rectorul lnstitutlel de
invatamant superior la care acesta este titular.
(2) Comisia pentru concursul de ocupare a funcnilor de indrumare §i de control, prevazute
la art. 25 lit. b), este formate din: secretarul de stat al departamentului in care se afla postul seas la
concurs - in calitate de presedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor
sau un conterentiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul invatamantului.
(3) Contestatlile la hotararlle comisiilor se adreseaza ministrului invatamantului §i se
solutloneaza conform art. 24 alin. (4).
Art. 30. - Numirea personalului didactic reusit la concurs, in functiile prevazute la art. 25 lit.
a), se face de catre inspectorul scolar general, cu avizul Ministerului invatamantului, iar in
functiile prevazute la art. 25 lit. b), prin ordin al ministrului invatamantului, in condltlile legii.
Art. 31. - Eliberarea din functiile de conducere, prevazute la art. 20, §i din functtile de
indrumare §i de control, prevazute la art. 25, se face de catre cei care au dispus numirea, in
condltiile legii.

CAPITOLUL Ill
Perfectlonarea pregatirii personaluluididactic
~i didactic auxiliar

Art. 32. - (1) Pertectionarea preqatirtl personalului didactic se realizeaza prin forme §i
programe, in raport cu exiqentele invatamantului, cu evolutia diferitelor discipline de studiu,
cicluri de invatamant §i profiluri, precum §i in functie de necesitatlle §i de interesele de
perfectionare a diferitelor categorii de cadre didactice.
(2) Activitatea de perfectionare a personalului didactic este coordonata de Ministerul
invatamantului §i se realizeaza in:
a) institutii de invatamant superior, prin facultati, departamente §i catedre, pentru
perfecnonarea pregatirii de specialitate a profesorilor;
b) institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a
personalului didactic, pentru perfectlonarea preqatirii metodice §i psihopedagogice a profesorilor;
c) colegii pedagogice §i licee pedagogice, pentru perfectionarea de specialitate,
rnetodlca §i psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar §i primar;
d) unitati de invatamant de profil, pentru rnalstrl-lnstructori:
e) case ale corpului didactic, pentru formarea continua a personalului didactic §i a
personalului didactic auxiliar;
f) centre, institute §i alte forme lnstltutionallzate, pentru preqatirea §i perfectionarea
personalului de conducere, de indrumare §i de control;
g) Palatul National al Copiilor, pentru perfectionarea personalului didactic din palate §i
cluburi ale copiilor, precum §i tabere scolare,
(3) lnspectoratele scolare §i casele corpului didactic, lrnpreuna cu institu\iile §i unita\ile
prevazute la alin. (2), aslqura organizarea §i realizarea perfectlonarli personalului didactic,
potrivit metodologiei Ministerului lnvatamamulu'. '
(4) Principalele forme de organizare a perfectlonarii personalului didactic din
invatamantul preuniversitar sunt:
a) activita\i rnetodlco-stilntlfice §i psihopedagogice, realizate la nivelul unita\ii de
inva\amant sau pe grupe de unita\i (comisii metodice, catedre §i cercuri pedagogice);
b) sesiuni metodico-stllntiflce de comunlcarl, simpozioane §i schimburi de experienta pe
probleme de specialitate §i psihopedagogice;
c) stagii periodice de informare §tiin\ifica de specialitate §i in domeniul §tiin\elor educa~ei;
d) forme de perfectionare prin corespondenta (invatamant la distanta);
e) cursuri fara frecven\a, organizate de institu\ii de inva\amant superior, combinate cu
consulta\ii periodice, potrivit op\iunilor participan\ilor;

438
 f) cursuri organizate de socletati §tiintifice §i de alte orqanlzatii profesionale ale
personalului didactic;
g) cursuri de perfectlonare a preqatirll de specialitate, metodice §i psihopedagogice sau
pentru obtinerea deflnltivarll in invatamant ori a gradelor didactice, in conformitate cu
prevederile legii;
h) cursuri de preqatire §i de perfectionare pentru personalul de conducere, de
indrumare §i de control, potrivit unor programe specifice;
i) burse de perfectlonare §i stagii de studiu §i de documentare, realizate in tara §i in
strainatate:
j) cursuri postuniversitare;
k) doctorat.
(5) Programele de perfectionare cuprind:
a) informare §tiintifica de specialitate;
b) informare pedagogica, psihologica §i socloloqlca:
c) informare metodlca:
d) informare in domeniul legislatiei generale §i scolare:
e) activitatl practice in domeniul specialitatii.
Art. 33. - (1) Personalul didactic, precum §i personalul de conducere, de indrumare §i de
control partlcipa, o data la 5 ani, la un program de perfectionare prevazut in metodologia
rnentlonata la art. 41 .
' (2) lntervalul prevazut la alin. (1) poate fi redus in urmatoarele situatil:
a) cand se produc schlrnbari esentlale la nivelul programelor scolare sau cand se
introduc noi metode ori tehnologii de instruire §i de evaluare;
b) la preluarea functiei, pentru personalul de conducere, de indrumare §i de control
care nu are preqatire atestata in domeniul managementului educational;
c) la solicitarea consillului de adrninlstratle al scolil sau al inspectoratului scolar, in
cazul in care se constata lacune in preqatlrea §tiintifica, metodlca §i psihopedagogica a
persoanei respective;
d) la propria solicitare, cu recomandarea consiliului profesoral.
(3) Conditia prevazuta la alin. (1) se consldera lndepllnita, daca persoana in cauza a
obtinut, in intervalul amintit, definitivarea in invatamant sau un grad didactic.
Art. 34. - (1) Definitivarea in invatamant se poate obtlne de catre personalul didactic de
predare care lndeplineste condltlile de studii prevazute la art. 7 §i care are un stagiu de eel
putin 2 ani la catedra, avand in aceasta perloada functia de baza in invatamant.
(2) Personalul didactic asociat, cu eel putin 1/2 norrna dldactlca in specialitate, care
tndeplineste conditlile de studii prevazute la art. 7, se poate prezenta la examenul de
definitivare in tnvatamant, dupa un stagiu efectiv de eel putin 3 ani la catedra.
(3) Prezentarea la examenul pentru definitivarea in invatamant este obligatorie dupa 2
ani de la efectuarea stagiului minim prevazut la alin. (1).
(4) Personalul didactic se poate prezenta la acest examen in trei sesiuni, in eel mult 5
ani. Personalul didactic titular care nu obtlne definitivarea in lnvatamant pierde calitatea de
titular §i, ca urmare, contractul individual de rnunca al acestuia se desface, potrivit legii.
(5) Examenul pentru definitivarea in invatamant consta intr-o inspectie scolara speclala,
precum §i in sustinerea unor probe scrise §i orale care evalueaza preqatirea de specialitate,
metodica §i pedagogica, pe baza unor programe aprobate de Ministerul invatamantului.
(6) Personalului didactic care a obtlnut definitivarea in invatamant i se recunoaste
definitivatul pentru oricare dintre celelalte functli didactice prevazute la art. 5, in cazul in care
lndeplineste condltllle de studii necesare pentru ocuparea acelor functii.
(7) Asistentilor universitari §i preparatorilor universitari cu o vechime la catedra de eel
putin 3 ani, care tree in invatamantul preuniversitar, Ii se acorda, pe baza unei inspectii
speciale, definitivarea in invatamant.
(8) Preparatorilor universitari care tree in invatamantul preuniversitar Ii se recunoa§te
ca stagiu la catedra perioada in care au functionat in aceasta calitate.
Art. 35. - (1) Gradul didactic II se poate obtine de catre personalul didactic de predare care are o
vechime la catedra de eel putin 4 ani de la definitivarea in invatamant §i care demonstreaza
competenta in activitatea instructiveducativa, consemnata in fi§a de evaluare anuala.

439
 (2) Probele pentru obtinerea gradului didactic II constau in:
a) o lnspectie scolara speciala, precedata de eel putln doua lnspectn scolare curente,
esalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test de specialitate §i de metodica specialitatli, cu abordari interdisciplinare §i de
creativitate, elaborat pe baza unei tematici §i a unei bibliografii aprobate de Ministerul
lnvatarnantunn, pentru fiecare specialitate in parte;
c) o proba orala de pedagogie, pe baza unei programs aprobate de Ministerul
Invatarnantulul, care cuprinde §i elements de psihologie §i de sociologie educatlonala.
(3) Lectorilor unlversltari/sefllor de lucrari, care au avut funcna de baza in invatamantul
superior §i o vechime la catedra de eel putin 6 ani, la incadrarea in invatamantul
preuniversitar Ii se acorda gradul didactic II, pe baza unei lnspectil scolare specials.
Art. 36. - (1) Gradul didactic I se poate obtine de catre personalul didactic de predare care
are o vechime la catedra de eel putln 4 ani de la acordarea gradului didactic II, cu rezultate
deosebite Tn activitatea instructiv-educativa §i de inovare pedagogica, evldentiate in fi§a de
evaluare anuala.
(2) Probele pentru obtlnerea gradului didactic I constau in:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici §i a unei bibliografii aprobate de
Ministerul lnvatamantutuf, pentru fiecare specialitate in parte;
b) o lnspectle scolara speclala, precedata de eel putln doua lnspectii scolare curente,
esalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrari metodlco-stilntltlce, sub indrumarea unui conducator §tiintific
stabilit de lnstitutla cu cornpetente in domeniu;
d) sustlnerea lucraril metodlco-stllntlffce, in fata comisiei instituite, conform
metodologiei Ministerului lnvatamantulul,
(3) Personalului didactic care lndepllneste condltlile prevazute la art. 68 din Leqea
invatamantului nr. 84/1995 §i care a obflnut titlul §tiintific de doctor in domeniul specialltatll pe
care o preda i se acorda gradul didactic I, pe baza unei inspectil scolare specials.
Art. 37. - (1) Personalul didactic care a obtinut definitivarea in invatamant sau gradul didactic
II cu media 10 se poate prezenta, dupa caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I,
cu un an mai devreme tata de perioada prevazuta de lege.
(2) in cazul in care profesorii au doua specialitati principals sau 0 specialitate princlpala §i
una secundara, definitivarea in invatamant §i gradele didactics II §i I pot fi obtinute la una dintre
cele doua speclalitan, fiind recunoscute pentru oricare dintre speclalitanle inscrise pe diploma.
(3) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a invatamantului universitar
de scurta durata, i se recunosc gradele didactics obfinute in aceasta calitate §i in cazul absolvirii
ulterioare cu diploma de licenta a unei institutii de invatamant superior de lunga durata, daca i§i
desfasoara activitatea in invatamantul prescolar, primar, gimnazial sau profesional.
(4) Personalului didactic de predare, cu diploma de absolvire a invatamantului
universitar de scurta durata, care, ulterior obtinerli gradelor didactics in aceasta calitate, a
absolvit cu diploma de llcenta o institutle de invatamant superior de lunga durata, trecut prin
concurs in invatamantul liceal sau postliceal, i se recunosc gradele didactics astfel:
a) pentru gradul II, daca promoveaza proba prevazuta la art. 35 alin. (2) lit. b);
b) pentru gradul I, daca promoveaza proba prevazuta la art. 36 alin. (2) lit. c) §i d).
(5) Educatoarelor, invatatorilor, institutorilor §i mai§trilor-instructori care au obtinut
gradele didactics II §i I §i ulterior au absolvit cu diploma de licenta sau de absolvire o institutie
de invatamant superior Ii se recunosc aceste grade, daca i§i desfa§oara activitatea in
invatamantul pre§colar, primar, gimnazial sau profesional. Celor angajati prin concurs in
invatamantul liceal, in calitate de profesori, Ii se aplica prevederile alin. (4) lit. a) §i b).
(6) Educatoarele §i invatatorii care au obtinut in aceasta calitate grade didactics
beneficiaza de acestea §i dupa numirea lor ca institutori.
(7) Gradele didactics obtinute de mai§trii-instructori in aceasta calitate sunt recunoscute
pentru orice treapta de invatamant preuniversitar in care ace§tia i§i desfa§oara activitatea.
(8) Definitivarea in invatamant §i qradele didactics se acorda prin ordin al ministrului
invatamantului.
' (9) Personalul didactic care ocupa functii cu drept de rezervare a catedrei, inscris la
gradul II sau la gradul I, trebuie sa aiba eel putin 4 ore de predare saptamanal, in anul in care

440
Ii se efectueaza inspectia scolara speclala,
(1 O) In caz de neprornovare, examenul pentru obtinerea gradului didactic 11 poate fi
repetat la un interval de eel putln 2 ani scolari, iar eel pentru gradul didactic I, la un interval de
eel putln 3 ani scolarl.
Art. 38. - (1) lnspectille scolare speciale in vederea obtlneril deflnitlvaril in invatamant §i a
gradelor didactice se pot efectua de catre personalul didactic din instltutll de invatamant
superior (lectori unlversltarl/sef de lucrari, conterentlarl §i profesori), de catre profesori din
licee pedagogice, de catre inspectori scolari, precum §i de catre alte cadre didactice din
invatamantul preuniversitar, delegate in acest scop, potrivit metodologiei elaborate de
Ministerul Invatarnantulul.
(2) lnspectorii scolari §i cadrele didactice delegate pentru a efectua inspectil scolare
speciale trebuie sa alba un grad didactic eel putin egal cu acela pentru care fac lnspectla §i sa
fie in specialitatea corespunzatoare.
Art. 39. - Perfectionarea preqatlrll personalului didactic auxiliar se realizeaza, dupa caz, in
casele corpului didactic sau in alte unitati stabilite de Ministerul lnvatamantulu.
Art. 40. - Pentru personalul didactic cu functii de conducere, de indrumare §i de control in
invatamantul preuniversitar se organizeaza stagii de preqatire §i de perfectlonare in domeniul
managementului educational. La aceste cursuri pot participa §i altl membri ai personalului
didactic lnteresatl, in limita locurilor stabilite de catre organizatori, pe baza unor teste de
aptitudini manageriale.
Art. 41. - Modalitatile de organizare, de desfasurare, de evaluare §i de flnantare a actlvltatilor
de perfectionare a preqatirli personalului didactic §i de obtinere a deflnltlvaril §i a gradelor
didactice sunt stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul lnvatarnantunn.

CAPITOLUL IV
Norma dldactlca ~i conditiile de salarizare
a personalului didactic

SECTIUNEA 1
Norma dldactlca

Art. 42. - (1) Activitatea personalului didactic de predare cuprinde:

a) activltati didactice de predare-lnvatare, de instruire practlca §i de evaluare, conform
planurilor de invatamant;
b) actlvitatl de preqatire metodlco-stlintlflca §i activitati de educatle, complementare
procesului de tnvatamant.
(2) Actlvltatile concrete, corespunzatoare prevederilor alin. (1 ), sunt prevazute in fisa
postului, tiplzata la nivel national, elaborata de Ministerul Invatamantului trnpreuna cu federatlile
sindicale di,!l invatamant recunoscute la nivel national §i inclusa ca anexa la contractul colectiv
de rnunca. In fisa individuala a postului sunt incluse activitatile concrete cuprinse la alin. (1) lit. a)
§i sunt selectate acele actlvltati prevazute la alin. (1) lit. b) care corespund profilului, speclallzarii
§i aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. Fi§a indivlduala a postului,
revlzuita anual, constituie anexa la contractul individual de rnunca.
(3) Atrlbutlile concrete prevazute la alin. (1) lit. b), cuprinse in fisa individual a a postului,
se refera la activltati specifice sisternulul national de tnvatamant.
Art. 43. - Norma dldactlca de predare-tnvatare, de instruire practlca §i de evaluare curenta a
pre§colarilor §i a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzatoare activitatilor
prevazute la art. 42 alin. (1) lit. a) §i se stabile§te dupa cum urmeaza:
a) un post de educatoare (institutoare) pentru fiecare grupa de pre§colari sau pentru
grupe combinate, in unitatile in care nu se pot constitui grupe separate; la gradinitele cu
program prelungit §i la cele cu program saptamanal, posturile se normeaza pe ture;
b) un post de invatator (instituter) pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau
pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul preuniversitar;
d) 24 de ore pe saptamana pentru mai§trii-instructori;
e) pentru personalul didactic din unitatile §i clasele invatamantului de arta, de educatie

441
flzica, precum §i din unitatile cu activltatl extrascolare §i din centrele sau cabinetele de
asistenta psihopedagogica, norma dldactica se stabileste potrivit prevederilor de la lit. a) - d);
f) pentru personalul didactic din invatamantul special §i din casele de copii, norma
didactlca se stablleste astfel: profesori §i invatatori la predare §i profesori pentru actlvltaf
specifics - terapia tulburarilor de limbaj, educatia auditiv-perceptiva compensatorie,
ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea §i educatia senzorlala, educatia vizual-
perceptiva compensatorie, psihodiagnoza, orientarea scolara §i protesionala, psihoterapia §i
consilierea, cultura fizica medlcala, kinetoterapia, educatia pslhornotrica §i altele de acest tip
16 ore pe saptamana; invatator-educator, instituter-educator, profesor-educator §i maistru-
instructor - 20 de ore pe saptamana;
g) pentru personalul didactic din invatamantul special integrat, pentru eel din centrele
logopedice lnterscolare, pentru personalul didactic itinerant, precum §i pentru profesorii
psihopedagogi din casele de copii, norma didactlca este de 16 ore pe saptamana.
Art. 44. - (1) Norma didactica cuprinde ore prevazute in planurile de invatamant la disciplinele
corespunzatoare speclslizaril sau specializanlorinscrise pe diploma de licenta sau de absolvire.
(2) Prin exceptie, in norma didactica prevazuta la alin. (1) se pot include §i ore de la
disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul Invatamantulut, cu mentinerea
drepturilor salariale.
(3) In invatamantul prescolar §i primar, orele de limbi straine, prevazute in planurile de
invatamant, nu se includ in norma educatoarei, a invatatorului sau a institutorului. Aceste ore
pot ti predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora,
sau prin plata cu era ori prin cumul.
(4) Orele de limbi stralne din tnvatamantul prescolar §i din eel primar pot fi predate, in
condltille alin. (3), §i de educatoare, de invatatori ori de institutori de la grupa sau clasa
respective, daca fac dovada calificarii prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul
pedagogic_pentru limba respectiva, validat de Ministerul lnvatarnantulu!
(5) In palatele §i in cluburile copiilor, norma dldactica cuprinde actlvltatile prevazute in
planurile de educatie corespunzatoare profilurilor cercurilor §i atelierelor, aprobate prin
regulament de Ministerul Tnvatamantului, in limitele normelor stabilite la art. 43.
Art. 45. - (1) Personalul didactic de predare §i de instruire practica, cu o vechime in
invatamant de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficlaza de reducerea normei didactics
cu doua ore saptarnanal, fara diminuarea salarlulul.
(2) Tn invatamantul gimnazial din mediul rural, unde norma dldacfica nu se poate constitui
conform prevederilor art. 43 §i 44, aceasta poate fi diminuata, pentru personalul didactic titular, la
16 ore pe saptarnana, fiind constltulta din ore de la specializarea sau speclallzanle de baza §i din
ore de la disciplinele stabilite la art. 44 alin. (2), fara diminuarea salariului.
(3) Activitatea de diriqentle, inclusa in planurile de invatamant, nu se cuprinde in norma
dldactica de predare, cu exceptla sltuatlel prevazute la alin. (2).
Art. 46. - Norma didactica de predare a personalului de conducere din unitatile de
invatamant, a personalului de indrumare §i de control se stablleste prin fi§a postului, anexa la
contractul individual de rnunca, cu revizuire anuala, in baza prezentului statut §i a normelor
metodologice aprobate de Ministerul Tnvatamantului.
Art. 47. - Timpul saptamanal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu eel
stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
Sarcinile acestuia sunt prevazute in fi§a individuala a postului. Prevederile art. 42 se aplica in
mod corespunzator.

SECTIUNEA a 2-a
Conditiile de salarizare a personaluluididactic ~i didactic auxiliar

Art. 48. - (1) Salarizarea personalului didactic §i didactic auxiliar se face cu respectarea principiului
potrivit caruia invalf:imantul constituie o prioritate na~onala, ~nand seama de responsabilitatea §i
complexitatea muncii, de pregatirea §i experienta profesionala, de rolul §i importanta activiti:i~i
prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, §i o
parte variabila, constand in adaosuri, sporuri §i alte drepturi salariale suplimentare.
(2) Drepturile salariale suplimentare §i alte drepturi materials ale personalului didactic §i

442
didactic auxiliar se neqoclaza, in limitele stabilite de lege, in cadrul contractelor colective de rnunca
dintre aornlnlstrane §i sindicatele din invatam€mt recunoscute la nivel national, potrivit legii.
Art. 49. - (1) Salarizarea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar se
stabileste diferentiat, in raport cu:
a) functla §i norma didactica lndepllnita:
b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea functiel didactice, potrivit art. 7;
c) gradul didactic;
d) titlul §tiintific;
e) vechimea recunoscuta in tnvatarnant;
f) calitatea actlvltatil instructiv-educative;
g) locul §i conditiile specifice in care se desfasoara activitatea.
(2) Personalul didactic calificat conform art. 7, care are resedlnta sau domiciliul in
mediul rural sau in localitatl izolate, prirneste o lndemnizatle de 5-80% din salariu de baza al
functiel didactice indeplinite, in raport cu zona geografica respectiva. Diferentierea pe zone §i
localitatl se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului invatamantului.
(3) Personalul didactic din casele de copii §i din invatamantul special beneficiaza de o
lndernnlzatle de 15% din salariul de baza al functiel indeplinite, inclusa in salariul de baza.
(4) Personalul didactic prevazut la art. 44 alin. (4) este salarizat prin plata cu ora,
conform prevederilor alin. (1) ~i ale art. 43.
Art. 50. - (1) Personalul didactic din invatamantul preuniversitar beneficlaza de transele de
vechime la salarizare stabilite de lege §i de trei transe suplimentare, care se acorda la 30, 35
§i la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
(2) Pentru fiecare dintre transete suplimentare de vechime se acorda o crestere a
coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei
anterioare de vechime.
(3) Personalul didactic de predare, didactic auxiliar §i eel de conducere din unitatile de
tnvatamant, cu performante deosebite in inovarea dldactica, in preqatirea prescolarilor sau a
elevilor, in preqatlrea elevilor dlstlnsl la concursuri scolare, faza natlonala ~i internatlonala,
precum ~i cu o vechime de peste 3 ani in invatamant, poate beneficia de qradatia de merit,
acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 10% din posturile didactice
existente la nivelul inspectoratului scolar §i reprezlnta 20% din salariul de baza al functiel sau
postului persoanei in cauza. Gradatia de merit se include in salariul de baza.
(4) Cele 1 O procente prevazute la alin. (3) se esaloneaza in cote anuale de 2,5% in
primii 4 ani de la data intrarll in vigoare a prezentei legi.
(5) Procedura de atribuire a gradatiei de merit, prin concurs, cuprinde urrnatoarele faze:
a) candidatul lntocmeste §i depune la conducerea unltatil de tnvatarnant raportul de
autoevaluare a activitatH desfasurate:
b) consiliul profesoral al unitatii de tnvatarnant, pe baza dezbaterilor acestui raport,
formuleaza o apreciere sintetlca asupra candidatului;
c) directorul unitatli scolare transmite inspectoratului scolar raportul de autoevaluare,
aprecierea consiliului profesoral, precum §i propria apreciere; in urma consultarii consiliului
consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate tntocrneste un raport motivat;
d) consiliul de adrninlstratie al inspectoratului scolar primeste spre analiza raportul de
autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral §i a directorului unitatii, precum §i raportul
motivat al inspectorului de specialitate; hotararea asupra rezultatului concursului, precum ~i
ponderea pe diferite speclalltati §i unitati de invatamant apartlne inspectorului scolar general;
e) consiliul de administrati~ al inspectoratului scolar alcatuleste lista candldatilor admi§i,
pe care o inainteaza Ministerului lnvatamantului pentru emiterea ordinului ministrului.
(6) Gradatia de merit se atribuie pe o perioada de 4 ani. Personalul didactic care a
beneficiat de gradatie de merit poate participa din nou la concurs.
(7) Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit, conform prevederilor legale.
Numarul salariilor de merit se calculeaza la totalul posturilor didactice existente la nivelul
inspectoratului §Colar §i se distribuie pe unitatile de invatamant, indiferent de numarul cadrelor
didactice ale acestora.
(8) Un cadru did~ctic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit §i de salariu de merit.
(9) Ministerul lnvatamantului elaboreaza metodologia §i criteriile de acordare a

443
gradatiei de merit §i a salariului de merit, consultand federatiile sindicale din invatamant
recunoscute la nivel national.
(10) Personalul didactic din tnvatarnantul preuniversitar, care are titlul §tiintific de
doctor, este remunerat cu 15% in plus la salariul de baza.
(11) Personalul didactic cu o vechime neintrerupta in lnvatamantul de peste 1 O ani
beneflclaza de un spor de stabilitate de 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
(12) Personalul didactic beneflclaza de premii §i de alte drepturi banesti prevazute de
lege §i de contractul colectiv de rnunca.
(13) Personalul didactic beneficlaza, la fiecare transa de vechime in invatamant, de un
spor de 3% din salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica. Acest spor se include in
salariul de baza.
Art. 51. - (1) Salarizarea personalului de conducere, de indrumare §i de control, prevazut in
Leqea invatamantului nr. 84/1995, din unltatile de invatamant, din inspectoratele scolare §i din
Ministerul Invatarnantutu' se face prin salariul de baza 'al functlel didactice, gradului didactic §i
vechimii recunoscute in invatsmant, la care se adauqa o lndemnizatle calculata la salariul de
baza al functiel didactice, dups cum urmeaza:
a) 15-25% pentru educatoarele, invstatorii sau institutorii care indeplinesc funclla de director,
b) 20-25% pentru directorul adjunct de scoala sau de liceu;
c) 25-35% pentru directorul de scoata sau de liceu;
d) 30-40% pentru inspectorul scolar de specialitate;
e) 25-30% pentru inspectorul scolar;
f) 25-35% pentru directorul casei corpului didactic;
g) 35-45% pentru inspectorul scolar general adjunct;
h) 45-55% pentru inspectorul scolar general;
i) 45-50% pentru inspectorul principal de specialitate sau pentru functii echivalente in
Ministerul Tnvstsmantului; '
j) 45-55% pentru inspectorul general sau pentru functii echivalente in Ministerul
Invatamannnul. '
(2) Pentru functille de conducere din unitatile conexe ale invstamantului preuniversitar
se aplica, in mod corespunzator, procentele mentionate la alin. (1) lit. a) - c).
(3) Stabilirea dlferentlata a lndemnizatlel de conducere se face in baza unei
metodologii aprobate de Ministerul Tnva\amantului. lndemnlzana se revlzuleste, dupa caz,
anual, in functie de performantele manageriale evldentiate prin evaluare oblectiva. Aceasta
indemnizatie se include in salariul de baza.
(4) Personalul didactic de predare care tndepllneste functia de diriginte, invs\atorii,
institutorii §i educatoarele primesc o lndernnlzatie de 10% din salariul de baza, cu exceptla
situatillor prevazute la art. 45 alin. (2) §i (3). Aceste lndernnizafil se includ in salariul de baza.
(5) Personalul didactic desemnat ss conduca §i ss realizeze practica pedagogica
pentru preqatirea viitoarelor educatoare §i a viitorilor invatstori, institutori §i profesori
beneficiaza de un spor de 10-25% din salariul de baza al functiei, calculat in raport cu numarul
elevilor sau al studentilor practicanti, potrivit regulamentului de practica pedagogics aprobat
de Ministerul Tnvstsmantului. '
(6) Personalul didactic de predare beneflciaza de o prirna de instalare, o sinqura data,
la angajarea in invatamant prin concurs, in primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul
acestei prime se stabileste potrivit legii.
(7) $efii de catedra, de comisii §i de colective metodice, de cercuri pedagogice §i de consilii
consultative de specialitate pot beneficia de sporuri banesfi, conform reglementarilor legale.
(8) Personalul didactic poate fi salarizat §i prin plata cu ora sau prin cumul, conform
prevederilor art. 49 alin. (1 ). Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma
didactics prevazuta la art. 43. Drepturile salariale provenite din cumul sau din plata cu ora,
drepturile banestl cuvenite pentru lnventil §i lnovatli, activltatl productive sau de alta natura,
desfasurate in interesul invstsmantului, se defalca, in vederea impunerii, pe lunile la care se
retera, §i se impoziteazs distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.
(9) Posturile didactice vacante sau temporar vacante pot fi suplinite, prin cumul sau prin
plata cu ora, de catre personalul didactic existent, incadrat cu norms maxima, de cstre
cadrele didactice pensionate, precum §i de speciali§ti din alte sectoare de activitate, in

444
condltiile prezentei legi.
(10) Personalul didactic de conducere din unltatlle de invatam~mt, degrevat partial sau
total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul, fara diminuarea
obhqatiilor prevazute in flsa postului, dar nu mai mult de 4-6 ore saptarnanal.
(11) Liderii sindicatelor din invatamant, cu drept de rezervare a catedrei, pot fi
remuneraf prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore saptamanal.
(12) Salarizarea actlvitatilor didactice care nu pot fi normate in posturi didactice se
cuantiflca in ore fizice ~i se face prin plata cu ora, in conditiile stabilite de Ministerul
Invatarnantului. '
Art. 52. - (1) Evaluarea personalului didactic de predare, a celui auxiliar, de conducere, de
indrumare ~i de control se face anual, conform fi~ei de evaluare elaborate de Ministerul
Invatamantului.
(2) Fi~a de evaluare, corelata cu fi~a indlvlduala a postulul, se noteaza prin punctaj de
la 1la100.
(3) Procedura de evaluare se declanseaza prin autoevaluare, consernnata in fi~a
lndlviduala a postului.
(4) Pentru personalul didactic de predare, fi~a de evaluare, vizata, dupa caz, de catre
seful de catedra sau de catre responsabilul comisiei metodice ~i de catre directorul unitatii
scolare, este analizata in consiliul de administratie, care, in prezenta persoanei in cauza,
decide asupra punctajului final.
(5) in fi~a de evaluare se puncteaza ~i activltanle realizate in afara flsel individuale a
postului in domeniul invatamantului, precum ~i alte actlvitatl solicitate de conducerea unitatii
sau de organele ierarhic superioare.
(6) Flsa de evaluare constituie un document de baza pentru stabilirea drepturilor
salariale, pentru promovare ~i accesul la programele de perfectionare.

TITLUL Ill
lNVATAMANTUL SUPERIOR

CAPITOLUL I
Functiile didactice ~i de cercetare.
Condiiiile pentru ocupareaacestora

SECTIUNEA 1
Functiile didactice ~i de cercetare

Art. 53. - (1) Func~ile didactice sunt: preparator universitar, asistent universitar, lector unlversitar/sef
de lucrart, conferentiar universitar, profesor universitar ~i profesor universitar consultant.
(2) in inv~tamantul superior poate functlona personal didactic asociat pentru
urrnatoarele functli prevazute la alin. (1): asistent universitar, lector unlversltar/sef de lucrari,
conferentiar universitar ~i profesor universitar.
(3) Profesorii din tnvatarnantut superior, penslonatl pentru munca depusa ~i limita de
varsta, pot continua, potrivit legii, unele activltatl didactice ~i stiintlflce, ca profesori consultant',
Acestla sunt atestati in aceasta functie de senatele universitare.
(4) in raport cu necesltanle academice proprii, lnstitunlle de invatamant superior pot
chema la catedra speclalisti cu valoare recunoscuta in domeniu, din tara sau din stralnatate,
in calitate de profesori asoclati lnvltati, pe o durata determinata.
Art. 54. - (1) Personalul didactic prevazut la art. 53 desfasoara ~i activitate de
cercetare ~tiintifica, dezvoltare tehnoloqlca, activitate de proiectare ~i de creatle artistica,
potrivit specificului.
(2) in catedre, departamente, unitati sau in centre de cercetare ~i mlcroproductie pot
functiona pe posturi distincte ~i personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv
doctoranzi ~i studentl, precum ~i alte categorii de personal, potrivit legii. Acestora Ii se
tntocrneste, dupa caz, carnet de rnunca.

445
 SECTIUNEA a 2-a
Conditiile pentru ocuparea functlllor didactice

Art. 55. - (1) Pentru ocuparea functiilor didactice mentionate la art. 53 se cere absolvirea cu
diploma de licenta a unei instltutll de invatamant superior sau cu diploma echivalenta
acesteia, ori a unei lnstltutil academice postuniversitare, cu indeplinirea conditillor prevazute la
art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
(2) Pentru ocuparea functiilor didactice de profesor universitar !?i de conferentiar
universitar, candidatil trebuie sa detlna titlul !?tiintific de doctor in ramura de !?tiinta
corespunzatoare postului sau intr-o rarnura lnrudlta. Pentru ocuparea functlei didactice de
lector unlversltar/sef de lucrari, candidatil trebuie sa fie doctori sau doctoranzi in ramura de
!?tiinta corespunzatoare postului ori intr-o rarnura tnrudita.
(3) Personalului didactic existent in invatamantul superior, cu o vechime efectiva la
catedra de eel putin 5 ani, i se considera indeplinite condltlile cerute de art. 68 din Legea
invatamantului nr. 84/1995.
(4) Pentru ocuparea functlei de preparator universitar, se cer indeplinite conditlile
prevazute la alin. (1) !?i (8).
(5) Pentru ocuparea functiel de asistent universitar, se cer indeplinite condltiile
prevazute la alin. (1) !?i (8), precum !?i o vechime minima la catedra de 2 ani in invatamantul
superior sau in cercetarea !?tiintifica de profil, respectiv de 4 ani in invatamantul preuniversitar.
Pentru candidatii care provin din afara invatamantului sau a cercetarii !?tiintifice, se cere o
vechime de minimum 5 ani in profilul postului pentru care concureaza.
(6) Pentru ocuparea functiel de lector unlversitar/sef de lucrari, se cer indeplinite
condltiile prevazute la alin. (1 ), (2) !?i (8), precum !?i:
a) pentru candldafll care provin din invatamantul superior sau din cercetarea !?tiintifica de
profil, o vechime minima de 6 ani sau de 4 ani, in cazul candidatllor care detln titlul de doctor;
b) pentru candldatil care provin din invatamantul preuniversitar, o vechime minima de 8
ani sau de 6 ani, in cazul candldatllor care detln titlul de doctor;
c) pentru candldatii care provin din afara invatamantului sau a cercetarli !?tiintifice, o
vechime minima de 10 ani sau de 8 ani, in cazul candldatilor care detin titlul de doctor.
(7) Pentru ocuparea functiel de conferentlar universitar sau de profesor universitar se
cer indeplinite conditllle prevazute la alin. (1 ), (2) !?i (8), precum !?i o vechime minima la
catedra de 9 ani in lnvatamantul superior sau in cercetarea !?tiintifica de profil. Pentru
candldatil care provin din afara invatamantului sau a cercetarli !?tiintifice, se cere o vechime de
eel putln 15 ani de activitate in profilul postului pentru care concureaza.
(8) Posturile didactice din invatamantul superior pot fi ocupate numai de cetateni
rornani. Prin excepfie, aceste posturi pot fi ocupate cu contract de munca pe o perloada
determinata !?i de cetateni stralni, in calitate de personal didactic asociat, conform legii.
(9) Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare in alta limba decat cea in care
!?i-a facut studiile superioare sustine proba practica sau, dupa caz, prelegerea publica in limba
in care urmeaza sa faca predarea. Aceasta conditle ramane in vigoare !?i in cazul in care un
cadru didactic este propus, ulterior titularizarii prin concurs, sa desfa!?oare activitati didactice
in alta limba decat cea in care !?i-a facut studiile.
Art. 56. - (1) Candidatul pentru ocuparea unui post didactic de lector universitar/!?ef de
lucrari, de conferentiar universitar sau de profesor universitar, care provine din afara
invatamantului superior, trebuie sa faca dovada aptitudinilor didactice prin prelegere publica
sau prin probe similare, dupa caz.
(2) Persoanele din invatamantul superior care indeplinesc conditiile prevazute la alin.
(1) !?i la art. 55 alin. (1 ),
(2) !?i (8), cu o activitate deosebita in domeniul postului pentru care concureaza,
demonstrata prin lucrari de specialitate de valoare nationala !?i internationala, pot sa se
prezinte, cu aprobarea senatului universitar, la concursul pentru ocuparea unui post didactic in
invatamantul superior, fara indeplinirea conditiilor de vechime stabilite la art. 55 alin. (6) sau
(7), dupa caz.
Art. 57. - (1) in invatamantul superior medical, candidatii la concursul pentru ocuparea
postului de asistent universitar trebuie sa aiba eel putin titlul de medic rezident, cu o vechime

446
de minimum 3 ani in specialitatea postului. Fae exceptie posturile de la disciplinele care nu au
corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii.
(2) in invat~mantul superior medical, la disciplinele cu corespondenta in reteaua
Ministerului Sanatatii, candidatli la concursul pentru ocuparea posturilor de §ef de lucrarl, de
conferentiar universitar sau de profesor universitar trebuie sa alba §i titlul de medic primar.

SECTIUNEA a a-a
Ocuparea §i ellberarea posturilordidactice

Art. 58. - (1) Posturile didactice prevazute la art. 53 alin. (1) se ocupa prin concurs organizat
de lnstltutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate provizoriu. Concursul este
valabil numai pentru instltutia de invatamant superior respectiva.
(2) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis. La concurs se
poate prezenta orice persoana care tndeplineste conditllle prevazute de prezentul statut §i de
Legea invatamantului nr. 84/1995.
(3) Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din lnsfitutia
respectlva sau din afara acesteia.
(4) Anuntarea publica a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau
transformate se face, de catre lnstitutia de invatamant superior, in Monitorul Oficial al
Rornaniel §i eel putin intr-un ziar de circulatle natlonala, precum §i prin aflsare la sediu, in eel
mult 45 de zile de la data inceperii semestrului universitar.
(5) Tnscrierea la concurs se face Tn termen de 30 de zile de la data publicarii postului in
Monitorul Oficial al Homanlei.
(6) Probele de concurs §i continutul acestora sunt stabilite de catedre sau de
departamente. Tematica probelor de concurs, metodologia §i programul desfasurarll acestuia
se pun la dlspozltia candidatllor o data cu inscrierea la concurs.
(7) Dosarul de inscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde
obliqatoriu urrnatoarele:
a) cerere-tip de inscriere;
b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalenta, de pe diploma de
licenta sau echivalenta, tnsotlte de foaia matricola, precum §i o adeverlnta doveditoare a
vechimii in munca:
c) diploma de doctor in ramura de §tiinta corespunzatoare postului, precum §i alte
diplome sau titluri §tiintifice ori academice, dupa caz;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrarilor publicate, insotita de cate un exemplar din titlurile reprezentative;
f) dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 55 §i 56, precum §i aprobarea senatului
universitar, dupa caz;
g) alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin reglementarile Ministerului
lnvatarnantulut,
(8) Probele de concurs se programeaza §i se sustin o singura data.
(9) Durata concursului §i finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se
lncadreaza in 30 de zile de la data incheierii inscrierii.
(10) Finalizarea concursului la nivelul lnstltutlei de invatamant superior este obligatorie
Tn termen de 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs.
Art. 59. - (1) Concursul pentru ocuparea funcfiel de preparator universitar sau de asistent
universitar consta in probe scrise, orale §i practice, specifice postului, stabilite conform art. 58 alin. (6).
(2) Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau din reprezentantul acestuia,
in calitate de presedinte, ~i din 2 membri, avand functia dldactica de eel putin lector
unlversltar/sef de lucrari ori functll superioare din profilul postului.
(3) Comisia de concurs se propune de catre ~eful catedrei §i se aproba de consiliul faculta~i.
(4) Rezultatul probelor de concurs se apreclaza de catre fiecare membru al comisiei
prin note de la 1 O la 1. Nata probei reprezlnta media aritrnetlca a acestora. Comisia
lntocmeste, in termen de 5 zile de la sustinerea ultimei probe, un raport asupra desfasurarll
concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care a obtlnut cea mai mare medie.
Pot fi recomandaf candldatil care au obtinut eel putin media 8 §i nici o nota sub 7. Raportul se

447
supune consiliului facultatil, de catre decan, care aproba rezultatul concursului prin vot
nominal deschis.
(5) Hotararea consiliului facultatii se supune validarli senatului universitar, referitor la
respectarea criteriilor §i a procedurii de concurs.
(6) Numirea pe postul de preparator universitar sau de asistent universitar se face prin
decizia rectorului, tncepand cu prima zi a semestrului urrnator.
Art. 60. - (1) Concursul pentru ocuparea functiel de lector universltar/sef de lucrarl consta in
verificarea indeplinirii conditlllor necesare, prin analiza dosarului de inscriere, precum §i din
sustinerea unei prelegeri publice, in prezenta comisiei de concurs. Terna prelegerii se
stabileste de catre comisie §i se anunta candidatului cu 48 de ore inainte de sustinere.
(2) Comisia de concurs este formata din seful catedrei sau al departamentului ori din
reprezentantul acestuia, in calitate de presedinte, §i din 3 membri speclalistl in profilul
postului, cu functle didactlca de lector universltar/sef de lucrari, conferennar sau profesor
universitar. Comisia de concurs se propune de catre §eful catedrei, se aproba de catre
consiliul facultatii §i trebuie sa includa eel putln un conferentiar sau un profesor.
(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de lector
universttar/sef de lucrari se face prin punctaj, in baza unei grile, adaptata specificului catedrei
sau departamentului §i aprobata de senatul universitar. In raportul comisiei se evalueaza
activitatea didactica §i §tiintifica a candidatului, activitatea extradldactlca in interesul
invatamantului, precum §i aprecierea asupra prelegerii publice.
(4) Presedintele comisiei de concurs prezlnta raportul acesteia in consiliul facultatll,
nornlnallzand candidatul cu cele mai bune perforrnante. Consiliul facultatii aproba rezultatul
concursului prin vot nominal deschis.
(5) Hotararea consiliului facultatii se prezlnta de catre decan sau de un reprezentant al
acestuia §i se supune de catre rector conflrrnarli senatului universitar cu privire la respectarea
criteriilor §i procedurii de concurs, care se pronunta prin vot nominal deschis.
(6) Numirea pe postul de lector universltar/sef de lucrari se face prin decizia rectorului,
lncepand cu prima zi a semestrului urmator, Numirea lectorului universltar/sefului de lucrari,
care este doctorand, se face pentru o perloada de 4 ani. Numirea devine deflnitiva, daca in
aceasta perloada lectorul universitar obtlne titlul §tiintific de doctor in specialitatea respectiva.
Art. 61. - (1) Concursul pentru ocuparea posturilor de conferentlar universitar sau de profesor
universitar consta in verificarea indeplinirii conditlllor prevazute de lege, prin analiza dosarului de
inscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din invatamantul superior, §i din sustinerea
unei prelegeri publice, in fata studentilor, in prezenta comisiei de concurs. Terna prelegerii se
stabileste de catre comisie §i se anunta candidatului cu 48 de ore inainte de sustinere.
(2) Comisia de concurs este forrnata din decanul facultatii sau un reprezentant al
acestuia, membru in senatul universitar, in calitate de presedinte, din 4 membri, dintre care
eel putin 2 din afara lnstltunei de invatamant superior respective. Comisia de concurs este
alcatuita din conterentiarl universitari §i din profesori universitari, pentru postul de conferentlar
universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul de profesor universitar. Comisia
de concurs se aproba de catre senatul universitar, la propunerea consiliului facultatli.
(3) Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de
conferentiar universitar sau de profesor universitar se face prin punctaj, in baza unei grile
adaptate specificului catedrei sau departamentului, aprobata de senatul universitar. Raportul
comisiei cuprinde evaluarea activltatll didactice §i a celei stllntiflce a candidatului, activitatea
extradidactica in interesul invatamantului, precum §i aprecierea asupra prelegerii publice.
(4) Pre§edintele comisiei de concurs prezinta raportul acesteia in consiliul facultatii,
nominalizand candidatul cu cele mai bune performante. Consiliul facultatii aproba rezultatul
concursului prin vot nominal deschis.
(5) Hotararea consiliului facultatii se prezinta de catre decan sau de catre un
reprezentant al acestuia §i se supune de catre rector validarii senatului universitar cu privire la
respectarea criteriilor §i a procedurii de concurs, care se pronunta prin vot nominal deschis.
(6) Dosarul de concurs, impreuna cu raportul comisiei §i cu documentele insotitoare, se
inainteaza Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare,
care, pe baza analizei acestora, se pronunta prin vot nominal deschis, in termen de eel mult
90 de zile. Tn cazul in care un conferentiar universitar sau profesor universitar sustine concurs

448
pentru un post didactic in aceeasl specialitate §i pentru acelasl titlu didactic, dobandit printr-un
concurs anterior, nu mai este necesara confirmarea de catre Consiliul National de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare.
(7) In urma ordinului emis de catre ministrul invatamantului, numirea pe postul de
conferentlar universitar, respectiv de profesor universitar, se face prin decizia rectorului,
tncepand cu prima zi a semestrului urrnator celui in care a avut loc validarea concursului in
senatul universitar.
Art. 62. - (1) Contestatiile se adreseaza, dupa caz, senatului universitar sau Ministerului
Invatamantului, in terrnen de eel mult 10 zile, §i se solutioneaza in termen de eel mult 60 de
zile de la data expirarii termenului de contestatie.
(2) ln cazul in care postul scos la concurs nu a fost ocupat, concursul poate ti reluat, cu
respectarea procedurii complete.
Art. 63. - Functiile §i gradele de cercetator §tiintific in reteaua invatamantului superior se
obtln potrivit reqlementarllor legale in vigoare.
Art. 64. - (1) Profesorii universitari penslonati pot functlona in continuare in invatamantul
superior, in calitate de profesori universitari consultantl, la recomandarea catedrei, cu avizul
consiliului facultatli §i cu aprobarea senatului universitar, obtinute prin vot nominal deschis.
(2) Pot fi recomandatl pentru ocuparea acestei functii profesorii universitari care, prin
activitatea §tiintifica §i pedagogica, s-au remarcat la nivel national §i international.
(3) Atributllle profesorului universitar consultant sunt stabilite de catedra prin fi§a
lndlvlduala a postului.
Art. 65. - (1) Posturile didactice vacante pot fi ocupate temporar, cu reconfirmare anuala, de
personal didactic titular din lnstitutla de invatamant superior respectlva sau de personal
didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora.
(2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat, din afara
lnstitutlel de invatamant superior, se face prin concurs, organizat la nivelul catedrei sau al
departamentului, constand eel putln in curriculum vitae §i interviu.
(3) Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal
didactic asociat se aproba de senatul universitar.
(4) Angajarea temporara a personalului didactic asociat se face prin decizie a
rectorului.
Art. 66. - Angajarea speclallstilor cu valoare recunoscuta in domeniu, din tara sau din
strainatate, in calitate de profesori asociati invltati, se avlzeaza de consiliul departamentului
sau al facultafll §i se aproba de senatul universitar.

CAPITOLUL II
Conducerea lnstltutlllor de invatamant superior

Art. 67. - Structurile de conducere in lnstltutla de invatamant superior sunt: senatul

universitar, consiliul facultatli, consiliul colegiului, consiliul departamentului §i biroul catedrei.
Prin Carta unlversltara se pot infiinta §i alte organisme colective specializate.
Art. 68. - (1) lnstitutia de invatamant superior este condusa de senatul universitar, prezidat
de rector. Fiecare facultate din structura lnstltutlei desemneaza reprezentanti in senatul
universitar, cadre didactice, cercetatori §i studentl, potrivit legii §i Cartei universitare. Decanii
facultatilor, directorii de departamente §i de colegii, direct subordonate lnstltutiel de
invatamant superior, fac parte de drept din senatul universitar. La sedintele senatului
universitar pot participa, ca lnvltaf ai biroului acestuia, reprezentanf ai sindicatelor din
lnstltutla respectlva, precum §i orice alta persoana din lnstitutle sau din afara acesteia.
(2) Conducerea operatlva a lnstitutiel de invatamant superior este asigurata de biroul
senatului universitar, alcatult din rector, in calitate de presedlnte, prorector/prorectori, secretar
stlintlflc, director general administrativ §i dintr-un reprezentant al studennlor sau al
orqanlzatiilor studentesti legal constituite la nivel de institut, membru al senatului. Membrii
biroului senatului universitar, cu exceptla directorului general administrativ, sunt alesl pe functll
de senatul universitar. Rectorul poate invita la §edinta biroului decani, reprezentanf ai
sindicatelor §i ai asociatlllor studentesti sau orice alta persoana din lnstltutie sau din afara
acesteia. Prin Carta unlversltara, senatul universitar poate include in biroul sau decani sau

449
directori de departamente ori de colegii.
Art. 69. - (1) Facultatea este condusa de consiliul facultatil, prezidat de decan. Consiliul este
ales de comunitatea cadrelor didactice titulare, arondate facultatil, !iii a cercetatorilor !iitiintifici
cu titlu de doctor din catedrele !iii din departamentele subordonate facultatii. in consiliul
facultatli, ~tudentii sunt reprezentaf in proportie de 1/4 din nurnarul membrilor acestuia.
(2) In consiliul facultatii pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic
titular ~i de cercetare, cuprinse in statele de functii.
Art. 70. - Departamentul este condus de consiliu, prezidat de director. Modul de constituire a
consiliului departamentului se stabileste prin hotarare a senatului universitar sau, dupa caz, a
consiliului facultatii. Aceleasi prevederi se aplica !iii unitatilor de cercetare, proiectare, microproducne,
Art. 71. - Catedra, ca unitate structurala de baza a facultatii sau a departamentului,
functloneaza cu eel putin 15 posturi didactice. Conducerea catedrei este asiqurata de biroul
catedrei, alcatult din seful de catedra !iii din eel putin 2 membri alesl dintre cadrele didactice
din catedra respectiva. Conducerea operativa revine sefulul de catedra. $eful unei catedre cu
mai putin de 12 posturi didactice ocupate cu personal didactic titular nu beneflclaza de
lndemnizatla prevazuta la art. 91 alin. (1) lit. a).
Art. 72. - (1) Structurile !iii functille de conducere din lnstitutla de tnvatamant superior sunt
alese prin vot secret pe o perioada de 4 ani, conform Cartei universitare !iii in condltlile legii.
Cadrele didactice din aceste structuri !iii functii trebuie sa fie titulare in tnstltutla de invatamant
superior respectiva.
Orice discriminare privind alegerea in structurile !iii in functiile de conducere este
interzlsa. in cazul ellberarli unui loc in functlile de conducere, se procedeaza la alegeri
partlale, potrivit Cartei universitare. Aceea!iii prevedere se apllca !iii in situatla descompletarn
cu mai mult de 1/3 a structurilor de conducere.
(2) Functiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director
de departament, de director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, rnlcroproductie
!iii de lief de catedra nu se cumuleaza. Aceste functil pot fi ocupate numai de profesori
universitari sau de conterentlari universitari titulari.
(3) 0 persoana nu poate ocupa functia de rector mai mult de doua mandate succesive.
Aceeasi prevedere se apllca !iii pentru functla de decan.
(4) Nurnarul de prorectori !iii de prodecani din lnstltutiile de invatamant superior de stat
se stablleste in functie de nurnarul de studenti !iii de domeniul de invatamant, conform
normelor unitare de structure, aprobate de ministrul invatamantului.
(5) Atributlile !iii cornpetentele structurilor !iii ale functillor de conducere din invatamantul
superior sunt stabilite prin Carta unlversitara a lnstltutlel, potrivit legii. Hotararile senatelor
universitare, ale consiliilor facultatilor !iii ale departamentelor, cu exceptla prevederilor de la
art. 74 alin. (3), se iau cu votul maloritatll membrilor prezenti, daca nurnarul lor reprezlnta eel
putin 2/3 din nurnarul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de
vot deliberativ egal.
Art. 73. - in senatele universitare !iii in consiliile facultatilor, la votul pentru ocuparea sau
eliberarea posturilor didactice partlcipa numai cadrele didactice.
Art. 74. - (1) Functiile de conducere din lnstitutla de tnvatamant superior, cu exceptia
rectorului, se confirma de senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se
conftrma prin ordin al ministrului invatamantului. in caz de neconfirmare, se aplica in mod
corespunzator prevederile alin. (3) din prezentul articol.
(2) Persoana aflata intr-o functie de conducere poate fi revocata din functie prin
procedura folosita pentru alegere, la initiativa unei treimi din numarul total al electorilor.
Audierea persoanei respective este obligatorie.
(3) Ministrul invatamantului ii poate suspenda din functie pe rectorul unei institutii de
invatamant superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate provizoriu.
Suspendarea, temeinic justificata in scris, se aduce la cuno!iitinta senatului universitar, care
are obligatia de a valida sau de a invalida aceasta decizie in termen de 30 de zile. Se
considera invalidare, avand drept consecinta mentinerea persoanei respective in functia de
rector, daca voteaza impotriva suspendarii eel putin 2/3 din numarul total al membrilor
senatului universitar. in caz contrar, se declan!iieaz~ procedura de alegere a noului rector.
Procedura de suspendare nu se poate declan!iia in perioada vacantelor universitare.

450
 (4) Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs, organizat de
institutia de tnvatamant superior. Presedintele comisiei de concurs este rectorul institutiei. Din
comisie face parte, in mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Tnvatam'antului.
Validarea concursului se face de senatul universitar, iar numirea pe post, de catre rector.

CAPITOLUL Ill
Perfectionarea pregatirii personalului didactic
§i didactic auxiliar

Art. 75. - Perfectionarea pregatirii personalului didactic din invatamantul superior se realizeaza, in
principal, prin formele prevazute la art. 164 din Legea invatamantului nr. 84/1995:
a) programe de documentare !iii schimburi de experlenta la nivel national !iii
international;
b) programe de specializare !iii de cooperare lnterunlversltara, in tara !iii in strainatate:
c) invatamant postuniversitar, organizat potrivit legii;
d) programe de cercetare liitiintifica !iii dezvoltare tehnoloqica, realizate in tara sau prin
cooperare lnternatlonala:
e) inovare educatlonala, creatie liitiintifica, tehnica !iii artistica.
Art. 76. - Pertecnonarea preqatirll personalului didactic auxiliar se realizeaza in cadrul unui
sistem de grade profesionale, pe baza unei metodologii specifice, aprobata de ministrul
invatamantului. Formele de perfectlonare, prevazute la art. 75, pot fi utilizate, dupa caz, !iii
pentru perfectionarea personalului didactic auxiliar.
Art. 77. - Finantarea actlvitatilor de perfectionare a pregatirii personalului didactic §i didactic
auxiliar din invatamantul superior de stat este aslqurata de Ministerul lnvatarnantulut prin
bugetele repartizate lnstltutillor de tnvatarnant, Fondurile repartizate pot fi suplimentate prin
contributli ale aqentilor economici interesatl, din fondurile unor organisme stiintifice, precum §i
prin sponsorizari interne sau internatlonale, potrivit legii.
Art. 78. - Evaluarea actlvltatil de perfectlonare se face de catre catedra, departament sau de
alte structuri lnstitutlonale, potrivit criteriilor stabilite in Carta universltara.

CAPITOLUL IV
Norma dldactlca §i condltllle de salarizare
a personalului didactic

SECTIUNEA 1
Norma didactica ~; de cercetare
Art. 79. - (1) In atributiile personalului didactic din invatamantul superior intra:
a) activltatl didactice de predare, de seminarizare §i lucrari practice, de instruire
practica §i de evaluare, conform planurilor de invatamant §i programelor analitice;
b) activita~ de pregatire§tiintffica §i rnetccica §i alte activita~ in interesul invatamantului;
c) activltatl de cercetare §tiintifica, de dezvoltare tehnologica, actlvltatl de proiectare §i
creatie artistica, potrivit specificului.
(2) Activitatile corespunzatoare mentionate la alin. (1) sunt prevazute in fi§a postului,
tiplzata la nivel national. Fisa, elaborate de Ministerul Tnvatamantului trnpreuna cu federatlile
sindicale din invatamantul superior, pe baza propunerilor senatelor universitare, constituie
anexa la contractul colectiv de rnunca.
(3) Fi§a lndivlduala a postului nomlnallzeaza actlvitatlle din fi§a tipizata, stabilite, cu
acordul cadrului didactic, de catedra sau de catre departament. Fi§a indlviduala, revizulta in
fiecare an universitar, constituie anexa la contractul individual de rnunca.
Art. 80. - (1) Norma dldactlca, potrivit art. 79 alin. (1) lit. a), poate cuprinde:
a) activitati de predare;
b) activitati de seminar, proiecte de an, lucrari practice §i de laborator;
c) indrumare de proiecte, de lucrari de licenta §i de absolvire, de practica pedagogica,
productiva !iii de cercetare §tiintifica;
d) indrumarea doctoranzilor in stagiu;

451
 e) conducere de disertatil;
f) conducerea actlvitatllor didactico-artistice sau sportive;
g) actlvltati de evaluare;
h) consultatil, indrumarea cercurilor stilntlflce studentestl, a studenntor in cadrul
sistemului de credite transferabile, participarea la consilii §i in comisii in interesul
tnvatarnantulul.
(2) Norma didactica saptarnanala in invatamantul superior se cuantiflca in ore
conventlonale, Aceasta norma este de eel mult 16 ore saptarnanal, reprezentand actlvitatl
prevazute la alin. (1 ).
(3) Norma didactica se stabileste conform planului de invatamant §i se calculeaza ca
norrna medie saptamanala, indiferent de perioada anului universitar in care este efectuata.
Norma medie saptarnanala se stabileste prin lmpartlrea nurnarului de ore conventionale din
fi§a lndlvlduala a postului la nurnarul de saptarnani inscris in planul de tnvatarnant, pentru
activitatea didactlca de predare §i de seminarizare din intregul an universitar.
(4) Ora conventionala este ora dldactlca de seminar, de laborator, de lucrarl practice
sau de actlvitati similare acestora, din lnvatarnantul universitar.
(5) In invatamantul universitar, ora de curs reprezinta 2 ore conventionale.
(6) In inv~tamantul postuniversitar, inclusiv in eel de perfectlonare a personalului
didactic, precum §i in tnvatamantul universitar cu predare integrala in limbi de clrculatie
internatlonala, ora de curs reprezlnta 2,5 ore conventlonale, iar ora de seminar sau de
activitati similare acesteia reprezlnta 1,5 ore conventionale. Pentru conducatorii de doctorat,
se normeaza 0,5 ore conventlonale saptarnanal, pentru fiecare doctorand in stagiu.
(7) Pentru cadrele didactice care desfasoara activltatl in departamente sau in sectli cu
predare lntr-o limba de clrculatle lnternatlonala, in tnvatamantut universitar, norma didactlca
se calculeaza potrivit alin. (6). Fae exceptle de la aceasta prevedere cadrele didactice care
predau o llmba de circulatie lnternatlonala, pentru care se apllca prevederile alin. (4) §i (5).
(8) In invatamantul postunlversltar medical, forma rezldentlat, normarea personalului
didactic se face in baza prevederilor art. 79 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
(9) Actlvitatlle de evaluare prevazute la alin. (1) lit. g), cuprinse in norma dldactica, se
cuantifica in ore conventlonale, printr-o metodologie aprobata de senatul universitar, in functle
de profil §i de specializare.
Art. 81. - (1) Norma didactica saptamanala medie, calculate in ore conventionale, pentru
activltatile prevazute la art. 80 alin. (1) lit. a)-f) se stabileste dupa cum urmeaza:
a) profesor universitar: 5-7 ore, dintre care eel putln 4 ore conventionale de curs;
b) conferentiar universitar: 7-9 ore, dintre care eel putin 4 ore conventionale de curs;
c) lector unlversltar/sefde lucrart 9-11 ore, dintre care eel putin 2 ore convennonale de curs;
d) asistent universitar: 10-11 ore, cuprinzand actlvitatl mentionate la art. 80 alin. (1) lit.
b) §i c);
e) preparator universitar: 4-6 ore, cuprinzand activltatl rnentionate la art. 80 alin. (1) lit.
b) §i c); preparatorul universitar va efectua saptarnanal 6 ore de aslstenta.
(2) Prin exceptle, norma personalului didactic prevazut la alin. (1) lit. a)-c}, care,
datorita specificului disciplinelor, nu are in structura postului ore de curs, se majoreaza cu 2
ore conventionale. Norma personalului didactic care nu desfa§oara activitati de cercetare
§tiintifica sau echivalenta acesteia se majoreaza cu pana la 4 ore conventionale, fara a depa§i
15 ore conventionale. Aceste exceptii se aproba de consiliul facultatii.
(3) Norma asistentului universitar cu titlul §tiintific de doctor poate cuprinde, eel mult, 2
ore conventionale de curs.
(4) Tn situatia in care norma didactica nu poate fi alcatuita conform alin. (1)-(3), aceasta
se completeaza cu activitati de cercetare §tiintifica, la propunerea §efului de catedra, cu
acordul consiliului facultatii. Diminuarea normei didactice este de eel mult 1/2 din norma
respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore conventionale. Cadrul didactic i§i
mentine calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin concurs.
(5) Cadrele didactice titulare, a caror norma didactica nu poate fi constituita conform
prevederilor alin. (1 )-(4), pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrala de
cercetare §tiintifica finantata de la bugetul de stat, in cadrul catedrei sau al departamentului,
mentin8ndu-§i calitatea de titular in functia didactica obtinuta prin concurs. Tn aceasta

452
perioada, cadrul didactic are obligatiile personalului de cercetare din tnvatarnantul superior.
(6) in limitele prevazute de prezentul articol, senatul universitar stabileste, diferentlat,
norma didactica efectiva, in functie de profil, specializare, ponderea disciplinelor in preqatirea
de specialitate a studentilor §i de dimensiunea forrnatiunllor de studiu.
Art. 82. - Personalul didactic auxiliar din invatamantul superior desfasoara activltatl specifice
stabilite in fi§a lndlvlduala a postului. Timpul saptarnanal de lucru al acestuia este identic cu
eel stabilit pentru personalul cu functii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
Art. 83. - Personalul de cercetare §i de proiectare din invatamantul superior desfasoara
activitati specifice, stabilite in fi§a lndividuala a postului de catre conducerea catedrei sau a
departamentului, cu acordul persoanei in cauza.
Art. 84. - (1) Statele de functil ale personalului didactic se intocmesc anual.
(2) Functiile didactice §i nurnarul posturilor se stabilesc tlnand seama de:
a) planurile de lnvatarnant:
b) formatlunile de studiu;
c) normele didactice §i de cercetare.
(3) in statul de functii sunt inscrise, in ordine ierarhica, posturile didactice ocupate sau
vacante, specificandu-se funqiile didactice corespunzatoare §i numarul saptamanal de ore
conventionale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrari practice sau proiecte, practica
de specialitate §i activitati echivalente acestora, la disciplinele din planul de invatamant.
(4) Statele de functii se intocmesc la catedre sau la departamente, prin consultarea
membrilor acestora, ca urmare a precizarli sarcinilor didactice de catre consiliul facultatlt. La
catedrele sau la departamentele cu discipline la mai multe facultati sau colegii, statele de
functil se completeaza pe baza notelor de cornanda, avizate de conducerea instltutiel de
invatamant superior.
(5) Forrnatiunlle de studiu §i dimensiunile acestora se stabilesc de senatele
universitare, la propunerea consiliilor facultatilor, in urrnatoarele condltil:
a) in tnvatamantul universitar: grupa de studii cuprinde in medie 20 de studenti, dar nu
mai putin de 13 §i nu mai mult de 25; subgrupa de studii pentru aplicatil §i lucrari practice
cuprinde in medie 10 studentl, dar nu mai putln de 7 §i nu mai mult de 13;
b) prin excepfie de la prevederile stabilite la lit. a), forma~unile de studiu pentru practica
pedagogica, invatamantul medical clinic, de arta, sportiv, precum §i pentru invatamantul postuniversitar
pot fi mai mici,' la propunerea senatelor universitare §i cu acordul MiniSterului invat13mantului.
Prevederea de mai sus se poate aplica §i la alte domenii, in func~e de specific §i de situa~e;
c) la disciplinele optonale §i facultative, formaflunlle de studiu cuprind eel pufln 5 studenn,
(6) Statul de functii al personalului didactic se avlzeaza de consiliul facultatil §i se
aproba de senatul universitar.
Art. 85. - Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu
prioritate de personalul titular ori de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora,
conform prezentei legi.

.
SECTIUNEA a 2-a
Condiliile de salarizare a personaluluididactic

Art. 86. - Salarizarea personalului didactic §i de cercetare din invatamantului superior se

face Tn conformitate cu prevederile art. 48 din prezenta lege.
Art. 87. - (1) Salarizarea personalului didactic se stablleste in raport cu:
a) functia dldactica:
b) titlul stilntiflc:
c) norma didactlca:
d) calitatea actlvltatll dldactico-etilntlflce stabilite pe baza procedurii de evaluare anuala:
e) vechimea recunoscuta in invatamant;
f) condltlile specifice in care i§i desfasoara activitatea.
(2) Cadrul didactic aflat in sltuatlile prevazute la art. 81 alin. (4) §i (5) este salarizat
corespunzator postului definut ca titular.

453
Art. 88. - Salarizarea personalului de cercetare din lnstltutlile de invatamant superior se
stablleste in raport cu:
a) functia de cercetare;
b) titlul §tiintific;
c) calitatea activitatii de cercetare, stabllita pe baza procedurii de evaluare anuala:
d) vechimea recunoscuta in cercetare;
e) contributia adusa in procesul de invatamant;
f) aportul financiar §i material rezultat din activitatea proprie;
g) condltiile specifice in care i§i destasoara activitatea.
Art. 89. - (1) Sporul de salariu prevazut la art. 87 alin. (1) lit. f) §i la art. 88 lit. g) se atribuie
personalului didactic §i de cercetare care desfa§oara activitati in condi~i de rise, potrivit legii §i
contractului colectiv de rnunca, fara a depa§i 30% din salariul de baza §i care face parte din acesta.
(2) Drepturile §i obligatiile referitoare la protectia muncii, care revin personalului
didactic, didactic auxiliar §i de cercetare, se stabilesc in cadrul contractelor colective de
rnunca dintre tnstitutllle de invatamant superior §i sindicate sau reprezentantli salariatllor din
instltutle, potrivit legii.
(3) Drepturile salariale provenite din cercetare §tiintifica, proiectare, consultanta,
expertiza, lnventii §i lnovatii, precum §i din cumul sau plata cu ora, se defalca, in vederea
impunerii, pe lunile la care se refera, §i se lmpozlteaza distinct pentru fiecare activitate,
separat de celelalte venituri.
Art. 90. - (1) Personalul didactic din invatamantul superior, inclusiv eel prevazut la art. 81
alin. (4) §i (5), beneflclaza de transele de vechime la salarizare, stabilite de lege, §i de doua
transe suplimentare care se acorda la 35 §i la peste 40 de ani de activitate in invatamant.
(2) Coeficlentll de ierarhizare a salariilor de baza pentru vechimea in invatamant de
pana la 30 de ani sunt cei prevazuti de legislatia in vigoare.
(3) Pentru fiecare dintre transele suplimentare de vechime se acorda o crestere a
coeficientului de ierarhizare de 1/20 din coeficientul de ierarhizare corespunzator transei
anterioare de vechime.
( 4) Personaluldidactic din invatamantul superior beneficiaza§i de prevederileart. 50 alin. (13).
(5) Personalul didactic §i de cercetare din invatamantul superior, care are titlul §tiintific
de doctor, beneflclaza de prevederile art. 50 alin. (10).
(6) Personalul didactic din invatamantul superior, inclusiv eel prevazut la art. 81 alin. (4)
§i (5), cu performante deosebite in preqatirea studentilor, in inovare dldactica §i in cercetare
§tiintifica, precum §i cu o vechime de peste 15 ani in invatamant, poate beneficia de gradatia
de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda la 15% din nurnarul posturilor
didactice existents la nivelul lnstitutiel de invatamant superior, autorizate sau acreditate, §i
reprezinta 20% din salariul de baza al persoanei Indreptatite. Gradatia de merit se include in
salariul de baza.
(7) Proportla de 15% prevazuta la alin. (6) se esaloneaza in cote anuale de 5% in primii
trei ani de la data intraril in vigoare a prezentei legi.
(8) Atribuirea gradatiei de merit se face prin concurs, care cuprinde urmatoarele faze:
a) candidatul tntocrneste §i depune, la conducerea catedrei sau a departamentului,
raportul de autoevaluare a actlvltatli desfasurate:
b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau departamentului, care
forrnuleaza o apreciere sintetica asupra actlvltatli candidatului;
c) conducerea catedrei sau a departamentului tnalnteaza consiliului facultatil raportul
de autoevaluare §i aprecierea sintetlca: acesta analizeaza §i transmite senatului universitar
lista candidatilor recomandati, potrivit numarului de gradatii de merit atribuite de catre senat
facultatii respective;
d) senatul universitar analizeaza recomandarile consiliilor facultatilor §i hotara§te
acordarea gradatiilor de merit;
e) rectorul emite decizie de acordare a gradatiei de merit.
(9) Gradatia de merit se acorda pe o perioada de 3 ani. Personalul didactic care a
beneficiat de gradatia de merit poate participa din nou la concurs.
(1 O) Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare §i de proiectare din invatamantul
superior poate beneficia de salariu de merit, conform legii. Numarul salariilor de merit se

454
calculeaza la totalul posturilor existente in institutla de lnvatamant superior, potrivit legislatiei
in vigoare.
(11) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de grada~e de merit §i de salariu de merit.
(12) Art. 50 alin. (11) se apllca in mod corespunzator §i personalului din invatamantul
superior.
Art. 91. - (1) Persoanele alese in functiile de conducere din invatamantul superior de stat
beneflclaza de lndernnlzatie lunara de conducere, calculata in procente din salariul de baza al
functiel de profesor universitar, cu vechime maxima, dupa cum urmeaza:
a) 10-15% pentru sef de catedra;
b) 15-20% pentru director de departament;
c) 10-15% pentru secretarul §tiintific al consiliului facultatii:
d) 15-20% pentru prodecan;
e) 20-30% pentru decan;
f) 20-25% pentru secretarul §tiintific al senatului universitar;
g) 25-30% pentru prorector;
h) 35-45% pentru rector.
(2) Stabilirea cuantumului indernnlzatlllor intre limitele prevazute la alin. (1) se face in
functie de specificul instltutiel de invatamant superior, de nurnarul posturilor didactice §i de
numarul studentllor. Criteriile de diferentlere int_re lnstltutlile de invatamant superior, precum §i
in interiorul acestora se stabilesc de Ministerul lnvatamantulul.
(3) Prin echivalare, pentru functiile din Ministerul lnvatamantuun se apllca in mod
corespunzator prevederile alin. (1 ).
Art. 92. - Preparatorii §i asistennl universitari beneficlaza de prlrna de instalare o singura
data, la angajarea in invatamant prin concurs, in primii 5 ani de la absolvirea studiilor.
Cuantumul acestei prime se stabileste potrivit legii.
Art. 93. - (1) Personalul didactic poate fi salarizat §i prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul
pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma dldactica prevazuta la art. 81 alin. (1)-(5)
la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei in cauza, la care se
adauqa §i sporurile cuvenite. Personalul didactic din invatamantul superior beneflclaza de
prevederile art. 51 alin. (8).
(2) Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin. (1 ), pe o durata de 10
luni din anul universitar.
(3) Cadrul didactic care efectueaza ore din normele vacante trebuie sa lndepllneasca
condltille minimale cerute de prezentul statut pentru activitatea respectiva.
(4) Personalul didactic din invatamantul de stat, precum §i eel al lnstitutlllor de
invatamant privat autorizate sau acreditate, poate indeplini eel mult doua norme didactice, cu
acordul conducerii unitatii de invatamant unde este titular cu carnet de rnunca.
(5) Conditiile pentru suplinire coleqiala se stabilesc in Carta unlversltara.
Art. 94. - (1) Nurnarul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileste de senatul
universitar, in functle de bugetul §i specificul tnstitutlel, al facultatll, al speclallzarii, al
departamentului §i al catedrei. Nomenclatorul general de functii didactice auxiliare din
invatamantul superior, precum §i nivelul studiilor cerute pentru aceste functii se elaboreaza de
Ministerul lnvatamantutul, trnpreuna cu Ministerul Muncii §i Protectlei Sociaie.
(2) Angajarea personalului didactic auxiliar se face prin concurs organizat de catedra,
de facultate sau de departament, potrivit legii.
(3) Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite in fi§a indlvlduala a postului,
aprobata, dupa caz, de decan, de directorul departamentului sau de seful catedrei, §i este
anexa la contractul individual de rnunca.
(4) Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt stabilite de Ministerul
invatamantului, cu consultarea sindicatelor recunoscute pe plan national. Senatele
universitare pot stabili salarii dlferentiate, cu o crestere de pana la 30% din salariul de baza
prevazut pentru functia respectiva, in functle de specificul activitatii desfasurate §i de calitatea
acesteia, cu respectarea contractului colectiv de rnunca la nivel de lnstitutie.

455
 TITLULIV
DREPTURILE $1 OBLIGAJllLE PERSONALULUI DIDACTIC,
DECONDUCER~DEINDRUMARE$1DECONTROL

CAPITOLUL I
Drepturile ~i obligatiile personalului didactic

Art. 95. - (1) Personalul didactic de la toate nivelurile invatamantului are drepturi §i obliqatii
care decurg din leqislatla in vigoare, din prezentul statut, din Carta unlversltara, precum §i din
prevederile contractului colectiv de rnunca.
(2) Personalul didactic are obligatii §i raspunderi de natura profeslonala, rnateriala §i
rnorala, care garanteaza realizarea procesului instructiv-educativ, conform legii.
Art. 96. - Libertatea lnltlativel profesionale a personalului didactic se refera, in
principal, la:
a) conceperea aetivltatll profesionale §i realizarea obiectivelor instructiv-educative ale
disciplinelor de invatamant, prin metodologii care respecta principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale §i a resurselor invatamantului in scopul reallzaril obllqatillor
profesionale;
c) punerea in practica a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de
invatamant;
d) organizarea, cu elevii sau cu studentii, a unor actlvitatll extrascolare cu scop
educativ sau de cercetare §tiintifica;
e) colaborarea cu parintii, prin lectorate, §i alte actiuni colective cu caracter pedagogic;
f) Intiintarea in unitatile §i in instltutiile de lnvatamant a unor laboratoare, ateliere,
cabinete, cluburi, cercuri, cenacluri, tormatii artistice §i sportive, publlcatii, conform legii §i
Cartei universitare;
g) evaluarea performantelor la invatatura ale elevilor sau ale studentilor in baza unui
sistem validat §i potrivit constlintel proprii;
h) participarea la vlata scolara §i unlversltara, in toate compartimentele care vizeaza
organizarea §i desfasurarea procesului de invatamant, conform Cartei universitare,
deontologiei profesionale §i, dupa caz, contractului colectiv de rnunca.
Art. 97. - (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate in timpul desfa§urarii activitatii didactice
de nici o autoritate scotara sau publica.
(2) Tnregistrarea magnetica sau prin procedee echivalente a activltatil didactice poate fi
facuta numai cu acordul celui care o conduce.
(3) Multiplicarea, sub orice forrna, a tnreqlstrarilor actlvitatll didactice de catre elevi,
studenti sau de catre alte persoane este permlsa numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
Art. 98'. - In spatille scolare sau universitare, ori in veclnatatea acestora, cadrul didactic este
protejat de catre autorltafile responsabile cu ordinea publica, Protectla se aslqura impotriva
persoanei sau grupului de persoane care aduce atingere demnitatll umane §i profesionale a
cadrului didactic sau care Impiedlca exercitarea drepturilor §i a obligatiilor sale. Protectla este
sollcltata de persoana autorizata prin regulamentul scolar, respectiv, prin Carta universltara.
Art. 99. - (1) Personalul didactic este incurajat sa participe la vlata soclala §i publica, in
beneficiul propriu, in interesul invatamantului §i al societatii romanestl.
(2) Personalul didactic are dreptul sa faca parte din asoclatil §i orqanizatil sindicale,
profesionale §i culturale, natlonale §i lnternationale, precum §i din orqanizatii politice legal
constituite, in conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale in spatiul scolar sau
universitar §i poate intreprinde actiuni in nume propriu in afara acestui spatiu, daca acestea
nu afecteaza prestigiul invatamantului §i demnitatea profesiei de educator.
Art. 100. - Cadrele didactice au obligatia morala sa-§i acorde respect reciproc §i sprijin in
indeplinirea obligatiilor profesionale.
Art. 101. - (1) Cadrele didactice titulare, alese in Parlament, nu mite in Guvern sau
indeplinind functii de specialitate specifice in aparatul Parlamentului, al Pre§edintiei, al
Guvernului §i in Ministerul Tnvatamantului, precum §i cele alese de Parlament in organismele
centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada in

456
care indeplinesc aceste functli.
(2) Prevederile alin. (1) se apuca §i cadrelor didactice titulare care indeplinesc functla
de prefect, subprefect, presedinte §i vlcepresedlnte al consiliului judetean, primar, viceprimar,
precum §i cadrelor didactice trecute in functll de conducere, de indrumare §i de control in
sistemul de invatam~mt, de cultura, de tineret §i sport. De aceleasi drepturi beneficiaza §i
personalul de conducere §i de specialitate de la casa corpului didactic, precum §i cadrele
didactice titulare numite ca personal de conducere sau in functii de specialitate specifice la
comisiile §i aqentllle din subordinea Presedlntiel, a Parlamentului sau a Guvernului.
(3) Liderii sindicatelor din invatamant au dreptul de rezervare a catedrei sau a postului,
conform Legii cu privire la sindicate §i contractului colectiv de rnunca la nivel de rarnura.
(4) De prevederile alin. (1) beneficlaza §i personalul didactic trimis in stratnatate cu
misiuni de stat, eel care lucreaza in organisme internatlonale, precum §i tnsotltorll acestora,
daca sunt cadre didactice titulare.
(5) Personalului didactic titular, solicitat in strainatate pentru predare, cercetare,
activitate artlstica sau sportiva, pe baza de contract, ca urmare a unor acorduri, conventli
guvernamentale, interuniversitare sau intre lnstltutli, ori trimis pentru specializare, i se rezerva
postul didactic sau catedra, pentru perioada respectiva.
(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, in conditiile prezentului
articol, se considera vechime la catedra.
Art. 102. - (1) Personalul didactic titular, care din proprie initiativa solicita sa se specializeze
sau sa participe la cercetare §tiintifica in tara sau in stralnatate, are dreptul la concedii fara
plata. Durata totala a acestora nu poate depasl 3 ani intr-un interval de 7 ani. Aprobarile in
aceste situatll sunt de cornpetenta conducerii lnstltutiel de invatamant superior sau, dupa caz,
a inspectoratului scolar, caca se face dovada actlvitatil respective.
(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an
scolar sau universitar, o data la 10 ani, cu aprobarea lnstitutiel de invatamant superior sau,
dupa caz, a inspectoratului scolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva.
(3) Personalul didactic, care se afla in situatla prevazuta la alin. (1 ), beneflciaza de
prevederile art. 101 alin. (6). Personalul didactic aflat in condltlile alin. (2) nu beneficiaza de
prevederile art. 101 alin. (6), cu exceptia celui care a desfasurat activitati de invatamant sau in
interesul invatamantului.
Art. 103. - Cadrele didactice beneflclaza de dreptul la concediu astfel:
a) concediul anual cu plata, in perioada vacantelor scolare, respectiv universitare, cu o
durata de eel putln 62 de zile, exclusiv duminicile §i sarbatorile legale; in cazuri bine justificate,
conducerea institutlel de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanele in cauza
urmand a fi remunerate pentru munca depusa: normele metodologice referitoare la efectuarea
concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Tnvatamantului trnpreuna cu sindicatele
recunoscute pe plan national;
b) perioadele de efectuare a concediului de odlhna pentru fiecare cadru didactic se
stabilesc de catre consiliul de admlnlstratie sau senatul universitatii §i de sindicatele de la nivelul
unitatilor scolare sau universitare, in funcne de interesul invatamantului §i al celui in cauza;
c) 12 luni de concediu platit, la fiecare 7 ani de predare efectiva la catedra, pentru
conferentlarli §i profesorii universitari care finallzeaza cercetarl, tratate, studii cuprinse in
programele de cercetare ale lnstltutiilor de invatamant superior; e§alonarea efectuarii acestui
concediu este aprobata de senatul universitar;
d) 6 luni de concediu platit, o singura data, pentru cadrele didactice aflate la catedra,
care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in interesul invatamantului pe baza de contract
de cercetare sau de editare, cu aprobarea senatului universitar, respectiv a consiliului de
administratie al inspectoratului §Colar;
e) neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant in
vacantele anului §Colar sau universitar urmator;
f) personalul de cercetare §i personalul didactic auxiliar din invatamant beneficiaza de
concediu de odihna stabilit prin lege, la care se adauga un supliment de pana la 1 O zile
lucratoare, in functie de calitatea activitatii desfa§urate; pentru personalul didactic auxiliar,
acesta se efectueaza in afara perioadelor de activitate didactica;
g) personalul didactic aflat in situatiile prevazute la lit. c) §i d) nu poate fi incadrat in

457
actlvltatl de cumul sau plata cu era.
Art. 104. - (1) Cadrele didactice titulare care functioneaza in mediul rural §i i§i stabilesc
domiciliul in localitatea respectiva pot beneficia, la cerere, de 0, 1-1 ha pamant in folosinta.
Acestora Ii se asiqura locuinta de catre adminlstratia locala pentru perioada de timp cat
lucreaza in acea localitate.
(2) Personalul didactic titular, in varsta de pana la 35 de ani, va fi sprijinit, dupa caz, in
construirea locuintel proprietate personala, in localitatea rurala unde este titular, cu acordarea
de credite pe termen lung, cu dobanda minima, in condltlile legii.
(3) Personalului didactic titular din mediul rural, care nu dispune de locuinta §i caruia nu
i se poate oferi loculnta corespunzatoare in localitatea unde are postul didactic, i se var
deconta de catre admlnlstratia locala cheltuielile pe mijloacele de transport in comun, la §i de
la locul de rnunca.
(4) lnstltutille de invatamant superior pot asigura, integral sau partial, din surse proprii,
transportul §i cazarea cadrelor didactice care domlcillaza in alte localltatl,
Art. 105. - (1) Personalul din invatamant beneficlaza de aslstenta rnedlcala in cabinete
medicale §i psihologice scolare sau in policlinici §i unitati spltalicestl stabilite prin protocol
incheiat intre Ministerul Invatamantuiut §i Ministerul Sanatatii.
(2) Personalul didactic §i didactic auxiliar din invatamant beneflclaza de o cornpensatle
de la bugetul aslqurarllor sociale de 50% din valoarea transportului, a cazarll, a mesei §i a
tratamentului in bazele de odihna §i de tratament ale invatamantului §i ale sindicatelor,
precum §i in alte spatll contractate de Ministerul Muncii §i Protectlel Sociale. Contractele
colective de rnunca pot cuprinde cornpensarl din alte surse referitoare la cheltuielile
rnentionate anterior.
Art. 106. - (1) Personalul didactic are dreptul la intreruperea actlvltatil didactice, cu
rezervarea postului sau a catedrei, pentru cresterea §i ingrijirea copilului in varsta de pana la
3 ani. De ~cest drept poate beneficia numai unul dintre parinti sau sustlnatorii legali.
(2) In caz de deces al unui cadru didactic sau didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat
celor indreptatiti este de cinci salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurarilor sociale.
Art. 107. - (1) Personalul didactic, didactic auxiliar §i personalul de cercetare integrat in
catedre, trimis de unitatea sau de lnstltutia de invatamant la actlvltati de perfectionare sau la
rnanlfestari stiintiflce, beneficlaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul aflat in
deplasare, precum §i de plata taxei de participare, in limita fondurilor bugetare alocate acestor
actlvltatl §i din alte surse, inclusiv din contracte de cercetare §tiintifica sau sponsorlzarl.
(2) Personalul didactic §i personalul de cercetare integrat in catedre beneflciaza, Tn
limita fondurilor alocate prin buget sau din fonduri extrabugetare, inclusiv prin contractele de
cercetare §tiintifica sau sponsorizari, de acoperirea integrala sau partiala a cheltuielilor de
deplasare §i de participare la manlfestarl §tiintifice organizate in strainatate, cu aprobarea
consiliului de adrnlnlstratie al inspectoratului scolar, respectiv al biroului senatului universitar.
(3) Personalul prevazut la alin. (1) §i (2) va inainta lnstltutlel de invatamant, respectiv
unitatii, in termenul prevazut de regulament sau de Carta unlversltara, propuneri de
valorificare a rezultatelor actiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
(4) Personalul didactic beneflciaza de reducere cu 50%, pentru 6 calatorii pe an dus-
lntors, pe mijloacele de transport feroviar, pe liniile interne.
(5) Personalul didactic care se deplaseaza in conditiile prevazute la alin. (1) §i (2)
beneflciaza de reducere cu 50% pe mijloacele de transport interne.
Art. 108. - (1) Cadrele didactice §i copiii acestora in varsta de pana la 14 ani, care insotesc
pre§colari, elevi sau studenti in tabere §i excursii, beneficiaza de gratuitate privind transportul,
cazarea §i masa, in conditiile legii.
(2) Copiii personalului didactic sunt scutiti de plata taxelor de inscriere la concursurile de
admitere in invatamantul superior §i beneficiaza de gratuitate la cazarea in camine §i intemate.
(3) Unitatile §i institutiile de invatamant, precum §i organiza\iile profesionale §i sindicale
ale cadrelor didactice beneficiaza de gratuitate pentru corespondenta oficiala §i expedierea de
materiale §tiintifice §i metodice.

458
 CAPITOLUL II
Drepturile§i obllqatllle personaluluide conducere,
de indrumare §i de control din invatamantul preuniversitar

Art. 109. - (1) Directorul este conducatorul unitatii scolare §i o repreztnta in relatiile cu
persoanele juridice §i fizice, inclusiv cu adrnlnlstratia §i comunitatea locala.
(2) Directorul i§i desfasoara activitatea sub indrumarea §i controlul inspectoratului
scolar, fata de care este subordonat.
(3) Directorul este presedintele consiliului profesoral §i al consiliului de admlnistrafie, in
fata carora prezlnta rapoarte trimestriale §i anuale.
(4) Deciziile directorului se iau in concordanta cu hotararile consiliului profesoral §i cu
cele ale consiliului de adrninlstrafie, potrivit regulamentelor de functionare a acestor consilii §i
Legea invatamantului nr. 84/1995.
(5) Contractul managerial, deciziile directorului, precum §i rapoartele trimestriale §i
anuale sunt publice.
(6) Directorul coordoneaza §i raspunde de intreaga activitate de invatamant §i, dupa
caz, de activitatea unitatii subordonate, in fata consiliului profesoral, a consiliului de
adrninlstratie §i a autoritatllor scolare supraordonate.
(7) Directorul prolecteaza §i coordoneaza activitatea de dezvoltare a resurselor umane
din unitatea scolara respectiva sl, dupa caz, din unltanle subordonate.
(8) Directorul coordoneaza utilizarea ratlonala §i eficlenta a bazei materials §i financiare
a unitatll, asiqura dezvoltarea §i modernizarea acesteia.
(9) in comunele §i orasele mici, cu mai multe unitati scolare, directorul uneia dintre
acestea poate primi din partea inspectoratului scolar atrlbutii de coordonare a unor actlvitati
din cadrul celorlalte scoli.
Art. 110. - (1) Directorul adjunct lndeplineste atribu~ile delegate de catre director pe perioade
determinate sau pe cele stabilite prin regulamentulde organizare§i de funcfionare a unita~i respective.
(2) Directorul adjunct i§i desfasoara activitatea in subordinea directorului §i raspunde in
fata acestuia, precum §i a consiliului profesoral, a consiliului de admlnlstratle §i a organelor de
control, pentru activitatea proprie, conform flsel postului.
Art. 111. - (1) Functia de inspectie §Colara_ este asigurata de corpul inspectorilor scolari ai
inspectoratului scolar §i de eel al Ministerului lnvatamantului §i vizeaza:
a) realizarea inspectiel scolare generals, pe obiective, §i a lnspecnel de specialitate;
b) evaluarea procesului de tnvatarnant, precum §i a actlvltatilor auxiliare §i extrascolare:
c) efectuareaanalizei de diagnoza§i stabilirea prognozei resurselorumane §i materials specifics;
d) evaluarea actlvitatllor de perfectlonare a preqatlrli de specialitate, metodice §i
psihopedagogice;
e) evaluarea indeplinirii contractului de management al directorului unitatii scolare.
(2) Constatarile §i aprecierile tnspectiel scolare in unitatile de invatamant se
consemneaza in documents de inspectie, potrivit regulamentului de organizare §i functionare
a lnspectiel scoalare, elaborat de Minlsterul lnvatamantulul. Aceste documents se a'duc la
cuno§tinta personalului didactic din unitatea respectiva.
(3) Procesele-verbale consemnate de inspectorii §Colari in registrele unice de inspectie
sunt considerate documents oficiale, cu toate consecintele prevazute de lege.
(4) lnspectia §colara se finalizeaza, periodic, cu studii de diagnoza §i de prognoza
asupra starii invatamantului, cu concluzii §i propuneri pentru executiv §i legislativ.
(5) lnspectorii §Colari i§i desfa§oara activitatea pe baza regulamentului de inspectie
§Colara §i a normelor metodologice, potrivit con§tiintei profesionale proprii. _
(6) Drepturile inspectorilor de la inspectoratele §Colare §i din Ministerul lnvatamantului
sunt cele stabilite in titlul IV cap. I din prezenta lege, precum §i cele care decurg din
regulamentele proprii de organizare §i functionare, conform legii.
TITLULV
DISTINCTll~I PREMll

Art. 112. - (1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente in activitatea didactica, educativa
§i §tiintifica poate primi decoratii, ordine, medalii, titluri, precum §i premii, potrivit legii.

459
 (2) Ordinele §i medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler §i Ofiter: ordinul se acorda
personalului didactic din tnvatamantul preuniversitar;
b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler §i Ofiter; ordinul se acorda
personalului didactic §i de cercetare din invatamantul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acorda cadrelor didactice
pensionabil~, cu activitate deosebita in invatamant.
Art. 113. - In afara dlstlnctlilor prevazute la art. 112, ministrul invatamantului este autorizat sa
acorde personalului didactic §i de cercetare din invatamant urmatoarele dlstlnctil §i premii:
a) Adresa de rnultumlre publica;
b) Diploma Gheorghe Lazar, clasele I, a II-a §i a Ill-a, cu acordarea unui premiu de
20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni; diploma se
acorda personalului didactic din invatamantul preuniversitar;
c) Diploma Titu Maiorescu, clasele I, a II-a §i a Ill-a, cu acordarea unui premiu de 25%,
20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni; diploma se acorda
personalului didactic §i de cercetare din invatamantul superior;
d) Diploma Alexandru Rosetti, clasele I, a II-a §i a Ill-a, cu acordarea unui premiu de
25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de baza primite in ultimele 12 luni; diploma se
acorda bibliotecarilor din tnvatarnantul superior.
e) Diploma de excelenta se acorda cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu
activitate deosebita in tnvatarnant; diploma este tnsotita de un premiu de 20% din suma
salariilor de baza primite in ultimele 12 luni.
Art. 114. - Dlstlnctiile §i premiile prevazute la art. 113 din prezenta lege se acorda in baza
unui regulament aprobat de ministrul invatamantului.

TITLUL VI
RASPUNDEREA DISCIPLINARA ~I MATERIAL.A
A PERSONALULUI DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR,
A PERSONALULUI DE CONDUCERE, DE iNDRUMARE ~I DE CONTROL

Art. 115. - Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum §i eel de
conducere, de indrumare §i de control din invatamant raspund disciplinar pentru tncatcarea
indatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de rnunca, precum §i pentru lncalcarea
normelor de comportare care dauneaza interesului tnvatamantulut §i prestigiului lnstltutlel.
Art. 116. - Sanctlunile disciplinare, care se pot aplica personalului prevazut la art. 115, in
raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observatle scrisa;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu lndernnizatla de
conducere, de indrumare §i de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs
pentru ocuparea unei functil didactice superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a
unei functil de conducere, de indrumare §i de control;
e) destituirea din functia de conducere, de indrumare §i de control din invatamant;
f) desfacerea dlsclplinara a contractului de rnunca.
Art. 117. - (1) in unitatlle invatamantului preuniversitar, propunerea de sanctlonare se face
de catre director sau de eel putin 1/3 din nurnarul total al membrilor consiliului de adminlstratle
ori ai consiliului profesoral. Acelasi drept ii au §i organele ierarhic superioare.
(2) Pentru personalul de conducere, de indrumare §i de control din inspectoratele
scolare §i din unitatile din subordine, propunerea de sanctlonare se face de inspectorul scolar
general sau de eel putin 1/3 din nurnarul total al membrilor consiliului de admlnlstratie, Acelasi
drept ii au §i organele ierarhic superioare.
(3) Pentru personalul din Ministerul Invatamantulul prevazut la art. 25 lit. b), precum §i
pentru eel din unitatile direct subordonate, propunerea de sanctionare se face, dupa caz, de
catre ministrul invatamantului, secretarul de stat sau seful ierarhic al persoanei in cauza.
Art. 118. - in lnstltufiile de invatamant superior, propunerea de sanctionare se face de catre

460
seful de catedra, directorul de departament sau de unitatea de cercetare, de proiectare,
rnlcroproductle, de catre decan sau rector, ori de catre eel putln 1/3 din nurnarul total al
membrilor catedrei, ai departamentului ori ai structurilor de conducere.
Art. 119. - (1) Sanctnmea disciplinara se aplica numai dupa efectuarea cercetarf faptei sesizate in
scris, audierea celui in cauza §i verificarea sustnerilor facute de acesta, in aparare.
(2) Pentru cercetarea abaterilor savar§ite de personalul didactic prevazut la art. 115 se
constituie comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezinta orqanizatla slndlcala din
care face parte persoana aflata in discutle sau un reprezentant al salarlattlor, iar cellalti su!1t
cadre didactice care au functia didactlca eel putin egala cu a celui care a savarslt abaterea. In
comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din invatamantul preuniversitar pot fi
inclusl §i inspectori scolari.
(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:
a) consiliul profesoral al unitatii respective, pentru lnvatarnantul preuniversitar;
b) consiliul facultatii sau consiliul departamentului, pentru sanctlunlle prevazute la art.
116 lit. a) §i b);
c) senatul universitar, pentru sanctlunile prevazute la art. 116 lit. c) - f);
d) consiliul de adrninlstratle al inspectoratului scolar, pentru aparatul propriu §i pentru
conducerile unltanlor direct subordonate;
e) ministrul invatamantului, pentru functiile prevazute la art. 25 lit. b) §i pentru
conducerile unitatilor direct subordonate.
Art. 120. - in cadrul cercetarii abaterii prezumate se stabilesc faptele §i urmarlle acestora,
trnprejurarile in care au fost savarslte, exlstenta sau lnexlstenta vinovatlel, precum §i orice alte
date concludente. Audierea celui cercetat §i verificarea apararll acestuia sunt obligatorii.
Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, desi a fost in§tiintat in scris cu minimum 48
de ore inainte, precum §i de a da declaratil scrise se constata prin proces-verbal §i nu
trnpledlca finalizarea cercetarll, Cadrul didactic cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele
cercetarli §i sa-§i produca probe in aparare.
Art. 121. - Normele privind components, organizarea §i functionarea, precum §i atrlbutiile
colegiului de disclpllna de pe 18nga inspectoratul scolar, ale colegiului central de dlsciplina al
Ministerului lnvatarnantulut, ale colegiului de onoare al institutiei de tnvatarnant superior §i ale
colegiului central de onoare al Ministerului invatamantulu i se stabilesc prin regulament
0

aprobat prin ordin al ministrului invatamantului.

Art. 122. - (1) Cercetarea propunerii de sanctlonare §i comunicarea deciziei se fac in termen
de eel mult 30 de zile de la data constatarll abaterii, consernnata in condica de inspectll sau la
registratura generala a unitatii scolare ori a lnstitutlei de invatamant superior, dupa caz.
Persoanei nevinovate i se comunica in scris inexistenta faptelor pentru care a fost cercetata.
(2) in invatamantul preuniversitar, persoanele sanctlonate au dreptul de a contesta, in
termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva la colegiul de dlsclplina de pe langa
inspectoratul scolar, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a) - c), §i la colegiul central
de dlscipllna al Ministerului invat~mantului, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. d) -f).
(3) in invatamantul superior, persoanele sanctlonate au dreptul de a contesta, in
termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectiva, la colegiul de onoare al instltutiei,
pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a) - d), §i la colegiul central de onoare al
Ministerului invatamantului, pentru sanctiunile prevazute la art. 116 lit. e) - f).
(4) Hotararea acestor colegii se comunica persoanei in cauza in termen de 20 de zile
de la sesizare.
(5) Dreptul persoanei sanctionate de a se adresa instantelor judecatore§ti este garantat.
Art. 123. - (1) Sanctiunea se stabile§te, pe baza raportului comisiei de cercetare, de catre
autoritatea prevazuta la art. 119 alin. (3), care a numit aceasta comisie.
(2) in invatamantul preuniversitar, sanctiunile prevazute la art. 116 lit. a) - c) se
comunica celui in cauza, printr-o decizie scrisa, de catre directorul unitatii de invatamant, iar
cele de la art. 116 lit. d) -f), de catre inspectorul §Colar general.
(3) Sanctiunile prevazute la art. 116, aplicate personalului de conducere, de indrumare
§i de control, se comunica acestuia de autoritatea care a facut numirea in functie.
(4) in invatamantul superior, sanqiunile prevazute la art. 116 se comunica, in scris, personalului
didactic, personaluluide cercetare §i personaluluididactic auxiliar din subordine, de catre:

461
 a) seful de catedra, pentru sanctiunea de la lit. a);
b) decan sau director, pentru sanctlunile prevazute la lit. a) - c);
c) rector, pentru sanctiunile de la lit. a) - f).
(5) Pentru functiile de conducere eligibile din insfitutllle de invatamant superior se
aplica, fara drept de contestatie, prevederile art. 74 alin. (2) !ii (3).
Art. 124. - ln cazul in care eel sanctionat nu a mai sav~ir!iit abateri disciplinare in cursul unui an
de la aplicarea sancnunn, imbunatatindu-!ii activitatea !ii comportamentul, autoritatea care a aplicat
sanctiunea prevazuta la art. 116 lit. a) - c) poate dispune ridicarea !ii radierea sanctiunii, facandu-
se rnenuunea corespunzatoare in statul personal de serviciu al celui in cauza.
Art. 125. - Raspunderea rnateriala a personalului didactic prevazut la art. 115 se stabileste
potrivit legislatiei muncii. Decizia de imputare, precum !ii celelalte acte pentru recuperarea
pagubelor !ii a prejudiciilor se fac de catre conducerea unitatii sau a lnstltutlei cu personalitate
[uridlca al carei salariat este eel in cauza, in afara de cazurile cand, prin lege, se dispune altfel.

TITLUL VII
PENSIONAREA PERSONALULUI DIDACTIC

Art. 126. - (1) Personalul didactic beneficiaza de pensie pentru munca depusa !ii limita de
varsta, de pensie pentru pierderea capacitatll de munca, de pensie suplimentara !ii de alte
drepturi de asiqurari sociale, in conditlile legii.
(2) Membrii de familie pot beneficia, in condltlile legii, de pensie de urrnas.
Art. 127. - (1) Personalul didactic poate fi pensionat numai la data incheierii anului scolar sau
universitar.
(2) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic se poate face !ii in
timpul anului scolar sau universitar, cu aprobarea inspectoratului scolar, respectiv a senatului
universitar.
(3) Personalul didactic poate ti pensionat, la cerere, cu 3 ani inainte de limitele de
varsta prevazute de legislatia in vigoare, daca are o vechime in invatamant de eel putin 25 de
ani femeile, respectiv 30 de ani barbatll.
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfasura activitati didactice, salarizate prin cumul
sau prin plata cu ora, dupa implinirea varstei de pensionare.
Art. 128. - Personalul didactic din invatamantul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau
cu titlul !itiin\ific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi
mentinut ca titular in functia didactlca pana la 3 ani peste varsta de pensionare la cerere, cu
avizul consiliului profesoral al unitatii de invatamant, exprimat in urma votului nominal deschis
!ii cu aprobarea anuala a inspectoratului scolar.
Art. 129. - (1) Profesorii universitari !ii conferentiaril universitari cu titlul !itiintific de doctor pot
rarnane in activitate pana la varsta de 65 de ani.
(2) La implinirea varstei de pensionare, profesorii universitari !ii conferenflaril
universitari cu titlul !itiin\ific de doctor, cu exceptiile prevazute in titlul VIII - Dispozltil
tranzitorii !ii finale, care dovedesc cornoetenta proteslonala deosebita, pot fi rnentinuti ca
titulari in functla didactica, la cerere, cu acordul consiliului facultatii !ii cu aprobarea anuala a
senatului universitar, prin vot nominal deschis, pana la implinirea varstei de 70 de ani.
Art. 130. - Personalul didactic care a desfasurat actlvitatl didactice in condltlile stabilite la art.
128 !ii 129 beneficiaza de o recalculare supllrnentara a pensiei, potrivit legii.

TITLUL VIII
DISPOZITll TRANZITORll ~I FINALE

Art. 131. - Personalului didactic titular in invatamant i se rezerva postul in perioada in care
frecventeaza, la cursurile de zi, o forrna de invatamant postuniversitar.
Art. 132. - Mai~trii-instructori titulari in invatamant, care au dobandit definitivarea in
invatamant, dar nu indeplinesc condi\iile de studii prevazute la art. 7, pot sa-~i pastreze postul
numai daca in timp de 8 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi i~i completeaza
studiile !ii pregatirea prevazuta la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
Art. 133. - Absolven\ii institu\iilor de invatamant universitar de lunga durata, titulari in

462
invatamantul preuniversitar, care nu au promovat examenul de licenta sau echivalentul acestuia,
pierd calitatea de titular, daca nu obtin diploma de llcenta. Acesna, prin excepfie de la prevederile
art. 67 alin. (4) din Legea invatamantului nr. 84/1995, se pot prezenta la examenul de licenta in eel
mult doua sesiuni, in decurs de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 134. - Personalul didactic de la disciplina "Coregrafie", titular in invatamantul
preuniversitar, care a dobandit definitivarea in invatamant, poate fi rnentlnut in functie fara a
indeplini condifille de studii prevazute la art. 7 din prezenta lege. Acesta este obligat sa
parcurqa preqatirea prevazuta la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995. Salarizarea
acestui personal se face la nivelul studiilor absolventilor de colegiu.
Art. 135. - Pentru tnstitutllle militare de invatamant, prevazute in cap. X din Legea
invatamantului nr. 84/1995, se prevad urmatoarele:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar se face prin ordine,
regulamente §i instructluni proprii;
b) personalul didactic militar §i civil se constituie din personal didactic prevazut in
prezentul statut §i din corpul instructorilor militari;
c) personalul didactic militar are drepturile §i indatoririle care decurg din prezenta lege
§i din calitatea de cadru militar in activitate;
d) functlile didactice pentru corpul instructorilor militari, conditiile care se cer pentru
ocuparea acestora, normele didactice, cornpetentele §i responsabllltanle se stabilesc prin
lnstructluni proprii;
e) conducerea lnstitutillor de invatamant se realizeaza de catre cornandantl, care se
numesc in functii conform reglementarilor interne; comandantli lnstitutlllor de invatamant
superior militar pot indeplini §i atrlbutiile de rectori ai acestora;
f) perfectlonarea preqatirii personalului didactic se realizeaza conform prevederilor
prezentului statut §i reqlementarllor specifice militare;
g) personalul didactic, inclusiv eel din corpul instructorilor militari, poate obtine
definitivarea in invatamant §i gradele didactice, in conditlile stabilite de prezenta lege.
Art. 136. - (1) Disciplina "Religie" poate fi predata numai de personal abilitat, in baza protocoalelor
incheiate intre Ministerul invatamantului §i cultele religioase recunoscute oficial de stat.
(2) Personalul de cult, absolvent al invatamantului superior ori al seminarului teologic,
cu o vechime de eel putin 5 ani in profesie, care preda in invatamantul preuniversitar
disciplina "Religie", este salarizat la nivelul studiilor de profesor, respectiv de invatator,
categoria personalului didactic definitiv, cu obllqatia ca in termen de 3 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi sa promoveze examenul de definitivare in invatamant §i sa parcurqa
preqatlrea prevazuta la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995.
Art. 137. - (1) Datele privind sltuatla profesionala a personalului didactic se consernneaza intr-
un stat personal de serviciu. Statul personal de serviciu cuprinde date privind starea clvila,
curriculum vitae, evolutla profesionala §i evaluarile periodice. Statul personal de serviciu se
actualizeaza, la solicitarea titularului sau a conducerii institutiei ori a unitatii respective. Accesul
la statul pers_onal de serviciu este permis titularului §i conducatorulul institutiei sau al unitatii de
tnvatarnant. In invatamantul preuniversitar, statul personal de serviciu poate fi consultat §i de
personalul de indrumare §i de control al inspectoratului scolar §i al Ministerului lnvatamantulut.
(2) Statul personal de serviciu se pastreaza dupa cum urmeaza:
a) la inspectoratele scolare, pentru inspectorii scolari: la Ministerul Invatarnantulu',
pentru inspectorul scolar general, pentru inspectorul scolar general adjunct, precum §i pentru
personalul didactic de indrumare §i de control din minister;
b) la inspectoratele scolare, pentru directorii §i directorii adjunc~ ai unitatilor subordonate;
c) la unltaflle de invatamant sau la unltatlle de invatamant conexe, pentru personalul
didactic §i personalul didactic auxiliar din aceste unitati;
d) la institutiile de invatamfmt superior, pentru personalul didactic §i didactic auxiliar din
aceste institutii.
Art. 138. - Personalul didactic angajat pe durata determinata beneficiaza de acelea§i drepturi
cu personalul didactic titular, corespunzator perioadei lucrate.
Art. 139. - (1) Persoanele angajate in invatamant, provenite din alte sectoare de activitate,
care fac dovada ca au profesat in specialitatea inscrisa pe diploma de studii §i care ocupa un
post didactic in aceasta specialitate, beneficiaza de vechimea in munca, ca vechime

463
recunoscuta in invatamant, in vederea stabilirii drepturilor salariale.
(2) Cetatenllor rornanl care au lucrat in strainatate in invatamant sau in cercetare Ii se
echivaleaza integral vechimea in tnvatarnant, lncluderea perioadelor lucrate in strainatate ca
vechime in rnunca se va face conform leqlslatiel muncii in vigoare.
(3) Pentru personalul didactic care a fast salarizat din alte sectoare de activitate,
reconstituirea vechimii in invatamant se face pe baza evldentelor tnstitutlllor de invatamant
unde a lucrat efectiv.
Art. 140. - Se recunosc ca vechime in invatamant §i perioadele determinate de legislatia
pensiilor, in care personalul didactic, datorita unor cauze pe care nu le putea lnlatura, precum
boala, condamnari casate ulterior sau alte situatli, a fast impiedicat sa desfasoare acele
actlvltatl care se considera vechime in invatamant.
Art. 141. - (1) Profesorii universitari §i conferentiarf universitari fara titlul §tiintific de doctor
pot sa-§i continue activitatea pe posturile pe care le ocupa eel mult 6 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, cu exceptlile prevazute la titlul VIII - Dlspozltil tranzitorii §i finale.
(2) Lectorii unlversltarl/sefli de lucrarl fara titlul §tiintific de doctor i§i pastreaza postul pe
care ii ocupa timp de 6 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Daca in acest interval nu
obtln titlul de doctor, pierd calitatea de titular.
Art. 142. - Sunt exceptate de la prevederile art. 55 alin. (2), art. 60 alin. (6), art. 129 §i ale art.
141 speciallzarile nominalizate prin ordin al ministrului invatamantului, la care nu se
organizeaza doctorat.
Art. 143. - Prin exceptie de la prevederile prezentei legi, pentru facultatile autorizate provizoriu,
functiile de sef de catedra §i de prodecan pot ti ocupate, temporar, §i de cadre didactice titulare, cu
functia didactica de lector unlversltar/set de lucrari, avand titlul §tiintific de doctor.
Art. 144. - Bibliotecarii cu un stagiu mai mic de 3 ani in functle, care nu au absolvit un curs in
domeniul biblioteconomiei, pentru rnentinerea in functie sunt obliqaf ca, in urmatorll 3 ani de
la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa participe la un asemenea curs §i sa promoveze
examenele de finalizare dupa o metodologie stablllta de Ministerul Invatarnantulut
Art. 145. - Personalul didactic pensionat din invatamant beneflclaza de asistenta medicala §i
de acces in casele de odihna §i in bazele de tratament ale cadrelor didactice.
Art. 146. - in rnasura Tn care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se
aplica celelalte dispozltil din leqislatia muncii.
Art. 147. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1septembrie1997.
(2) Pe aceeasi data, Leqea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic din
Republica Socialista Romania, publicata in Buletinul Oficial nr. 33 din 15 martie 1969, cu
modlflcarile ulterioare, precum §i orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroqa,
(3) in termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Homaniel,
Ministerul invatamantului va elabora normele metodologice, requlamentele §i instruc~unilece decurg
din aplicarea legii, care, de asemenea, se var publica Tn Monitorul Oficial al Hornaniei.

Aceasta /ege a fost adoptata de Camera Deputa(ifor in §edin(a din 17 iunie 1997, cu
respectarea prevederilor art. 74 a/in. (1) din Constitutia Romsniei.

p. PRE$EDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ANDREI IOAN CHILIMAN

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in §edin(a din 19 iunie 1997, cu respectarea
prevederilor art. 74 a/in. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRE$EDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

464
 LEGE nr.151 din 30 iulie 1999
PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR.36/1997
PENTRU MODIFICAREA SI COMPLETAREA LEGll0iNVATAMANTULUI NR.84/1995

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. I - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru
modificarea §i completarea Legii invatamantului nr. 84/1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romanlei, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, cu urmatoarele modiflcarl §i completari:
1. La articolul I, dupa punctul 1 se introduce punctul 11 cu urrnatorul cuprins:
"11• La artico/ul 5, dupa alineatul (2) se introduce a/ineatul (3) cu urmetoru;
cuprins:
(3) Statul prornoveaza principiile educatiel permanente."
2. La articolul I punctul 2, articolul 6 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 6. - invatamantul obligatoriu este de 9 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 9
clase, forma de zi, Inceteaza la varsta de 17 ani."
3. La articolul I punctul 4, articolul 8 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 8. - (1) invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba rornana. Acesta se
desfasoara, in condltiile prezentei legi, §i in limbile mlnoritatilor nationale, precum §i in limbi de
circulatie internatlonala.
(2) in fiecare localitate se organizeaza §i functioneaza unitati, clase sau forrnaff de studiu
cu limba de predare rornana sl, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se
asigura scolarizarea in limba rnaterna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.
(3) Invatarea in scoala a limbii romans, ca llrnba oficiala de stat, este obligatorie pentru
totl cetatenli rornani, indiferent de nationatltate. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda
nurnarul necesar de ore §i, totodata, se vor asigura conditlile care sa permtta lnsuslrea limbii
oficiale de stat.
(4) Atat in tnvatarnantul de stat, cat §i in eel particular documentele scolare §i
universitare, oficiale, nominalizate prin ordinul ministrului educatiel nationale, se intocmesc in
limba rornana. Celelalte inscrisuri scolare §i universitare pot fi redactate in limba de predare.
(5) Unitatile §i institutlile de invatamant pot efectua §i emite, la cerere, traduceri oficiale ale
documentelor §i ale alter inscrisuri scolare §i universitare proprii."
4. La articolul I punctul 5, articolul 9 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 9. - (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal §i profesional includ Religia
ca disciplina §Colara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal
instituit, alege pentru studiu religia §i confesiunea.
(2) La solicitarea scrisa a parintllor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu
frecventeze orele de religie. in acest caz, sltuatia scolara se incheie fara aceasta disclpllna. in
mod similar se procedeaza §i pentru elevul carula, din motive obiective, nu i s-au asigurat
condltlile pentru frecventarea orelor la aceasta discipllna.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei Naflonale organizarea
unui invatamant teologic specific pregatirii personalului de cult §i activita~i social-misionare a cultelor,
numai pentru absolventil invatamantului gimnazial sau liceal, dupa caz, proportional cu ponderea
nurnerica a fiecarui cult in configura~a religioasa a tarii, potrivit recensarnantului oficial reactualizat.
infiintarea §i funcfionarea acestui invatamant se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a infiinta §i administra propriile unitati §i
institutii de invatamant particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific invatamantului preuniversitar teologic se elaboreaza de catre
cultul respectiv, se avizeaza de catre Secretariatul de Stat pentru Culte §i se aproba de catre
Ministerul Educatiei Nationale. Curriculumul invatamantului preuniversitar particular, organizat
de culte, altul decat eel teologic, se elaboreaza §i se aproba conform legii. Pentru
invatamantul superior curriculumul se elaboreaza §i se aproba potrivit legii."
5. La articolul I, dupa punctul 5 se introduc punctele 51 'i 52 cu urmatorul cuprins:
"51• Alineatul (1) al artico/ului 10 va avea urmatorul cuprins:
Art. 1 O. - (1) Reteaua unitatilor invatamantului de stat este organizata §i aprobata de

465
catre Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare §i cu sprijinul admlnlstrafiel publice locale,
in concordanta cu dinamlca demografica §i cu necesltatile de formare profeslonala, actuale §i
de perspectiva. Reteaua tnstltutillor invatamantului de stat este organizata de catre Ministerul
Educatiei Natlonale, conform legii.
tf. Alineatul (3) al articolului 12 va avea urmstorul cuprins:
(3) Ministerul Educatiel Nationale, consultand factorii interesatl in organizarea unor
forme §i tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea curriculumului: planuri de
invatamant, programe §i manuals scolare pentru invatamantul preuniversitar. in invatamantul
superior curriculumul se stablleste conform autonomiei universitare §i standardelor nationale."
6. La articolul I punctul 6, articolul 14 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 14. - (1) in sistemul national de invatamant, de stat §i particular, pot fi initiate §i
organizate alternative educatlonale, cu acordul Ministerului Educatiel Nationale, conform legii.
(2) Evaluarea §i acreditarea alternativelor educationale se fac de catre Ministerul
Educatiei Natlonale, potrivit legii."
7. La articolul I punctul 7, alineatele (5), (8), (10), (11) ~i (13) ale articolului 15 vor
avea urmatorul cuprins:
"(5) Sistemul national de invatamant cuprinde:
a) invatamantul prescolar:grupa mica; grupa mijlocie;grupa mare, pregatitoarepentru scoaa;
b) invatamantul primar: clasele I-IV;
c) invatamantul secundar: invatamantul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX;
invatamantul liceal, secundar superior, clasele X-Xll/Xlll; invatamantul profesional: anii 1-11/111;
d) invatamantul postliceal;
e) invatamantul superior: invatamantul universitar§i invatamantul postuniversitar;
f) educatia permanents.

(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa

redusa §i invatamant la dlstanta.

(10) Invatarnantul obligatoriu, care cuprinde tnvatamantul primar §i gimnazial, este

invatamant de zl. in mod exceptional, lnvatamantul gimnazial se poate organiza §i ca
invatamant seral, cu frecventa redusa sau la dlstanta, pentru persoanele care au depasit, cu
mai mult de 2 ani, varsta corespunzatoare clasei.
(11) in sistemul de invatamant pot functlona unltsti-pllot, experimentale §i de apllcatle.

(13) in cadrul sistemului national de invatamant, sub coordonarea §i controlul

Ministerului Educatiel Nationale, se pot lnfllnta §i pot functlona, conform legii, structuri de
invatamant organizate prin cooperare intre unltatl §i instltuttl din tara §i din stralnatate, pe baza
unor acorduri interguvernamentale."
8. La articolul I, dupa punctul 7 se introduc punctele 71 -73 cu urrnatorul cuprins:
"i. Alineatul (1) al articolului 16 va avea urmstorut cuprins:
Art. 16. - (1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis. in invatamantul
preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul §i de la o
filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei
Nationale. in invatamantul superior, caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitara.'
'72. Alineatele (1) $i (4) ale articolului 20 vor avea urmatorul cuprins:
Art. 20. - (1) Invatamantul primar se orqanizeaza ca invatamant de zi §i functioneaza,
de regula, cu program de dimineata. in cadrul §Colilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XIII.

(4) Ministerul Educatiei Nationale poate aproba organizarea unor clase constituite din
copii care, din diferite motive, nu au absolvit pana la varsta de 14 ani primele patru clase ale
invatamantului obligatoriu.
7'1. Articolul 21 va avea urmatorul cuprins:
Art. 21. - invatamantul gimnazial functioneaza in cadrul §Colilor cu clasele I-IX, 1-
Xll/Xlll sau XII/XIII, dupa caz."
9. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 22 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen national de

466
capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de catre Ministerul Educatiel Nationale
§i data publicitatii pirma la data inceperii anului scolar, la Limba §i literatura romana, Matematica
§i la o proba din lstoria romanilor sau Geografia Romanlei. Elevii apartinand rnlnorltatilor
nstlonale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba rnaterna, sustin §i o proba la limba §i
literatura rnaterna."
10. La articolul I, dupa punctul 8 se introduce punctul 81 cu urrnatorul cuprins:
"81• Articolul 23 va avea urmetorut cuprins:
Art. 23. - (1) Invatarnantul liceal cuprinde clasele X-Xll/Xlll, invatamant de zi, §i
clasele X-Xlll/XIV, invatamant seral, cu frecventa redusa sau la distanta.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de catre Ministerul Educatiei Nationale, la
propunerea inspectoratelor scolare, cu consultarea altar factori interesatl, §i ca rezultat al
evaluarii lnstltutionale realizate de catre Comisia Natlonala de Evaluare lnstltutlonala. Reteaua
se pubtlca inaintea examenului de capacitate; nurnarul de locuri §i de clase se aproba anual,
in functie de cerintele locale §i nationale.
(3) Invatarnantul liceal seral, cu frecventa redusa §i la distanta poate functlona, in
condltiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare."
11. La articolul I punctul 9, articolul 24 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Tnvatamantul liceal functloneaza, de regula, cu urmatoarele filiere §i
profiluri:
a) filiera teoretica cu profilurile umanist §i real;
b) filiera tehnologica cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale §i
protectia mediului;
c) filiera vocationala cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic §i pedagogic.
(2) Liceele se orqanizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se
pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatlei Nationale, clase cu speclalizarl mai
restranse §i clase speciale pentru elevi cu aptitudini §i performante exceptionale.
(3) La liceele care, pe langa diploma de bacalaureat, elibereaza §i certificat de
competente profesionale, durata studiilor poate fi de 4 ani §i este stabilita de catre Ministerul
Educatiei Nationale.
(4) Ministerul Educatlel Nationale poate restructura profilurile §i speclallzarile in raport
cu dinarnlca profesiilor §i ocupatlllor de pe plata fortel de rnunca."
12. La articolul I punctul 10, articolul 25 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Admiterea elevilor in invatamantul liceal se face pe baza criteriilor
stabilite prin metodologia elaborate de catre Ministerul Educatiel Nationale, care se da
publlcltatll la inceputul anului scolar precedent admiterii.
(2) La admiterea in invatamantul liceal se pot inscrie absolventli invatamantului
gimnazial, cu certificat de capacitate.
(3) Tnscrierea la admiterea in invatamantul liceal, cursuri de zi, se poate face in primii 2
ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu a depasit varsta
de 18 ani."
13. La articolul I punctul 11, arttcolutzs va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat,
diversificat in functie de filiera, profil, specializare §i de optiunea elevului.
(2) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea a doua, respectiv, trei probe
comune §i a trei probe diferentiate, in functie de filiera §i de profil.
A. Probele comune sunt:
a) Limba §i literatura romana, scris §i oral;
b) una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu;
c) limba materna, scris §i oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a
minorita~lor nationale; limba §i literatura intr-o limba de circulatie internationala, pentru elevii care
au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.
B. Probele de examen, diferentiate in functie de filiera, profil, specializare §i de
optiunea elevului, sunt:
Filiera teoretica
a) Profil umanist:
1. lstorie sau Geografie;

467
 2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator speclalizarll:
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
sustlnute anterior;
b) Profil real:
1. Matematica;
2. o proba la alegere din aria curnculara, corespunzator specializarli;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
sustinute anterior.
Filiera tehnologica
a) Matematica, pentru toate profilurile §i specializarile:
b) o proba la alegere din aria curriculara"tehnoloqi", in funqie de specializareaaleasa de elev;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
alese anterior.
Filiera vocatlonala
a) lstorie sau Geografie ori o disciplina socio-urnana, respectiv Matematica sau $tiinte,
in functle de profil;
b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului §i speciallzarii: ariile
curriculare sunt stabilite de comun acord de catre Ministerul Educatiei Nationale §i ministerele
interesate;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele
alese anterior.
(3) Pentru filierele tehnologica §i vocationala studiile liceale se pot incheia §i cu un
examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, in
condlnlle legii.
(4) Lista cuprlnzand probele de examen, contlnutul programelor §i modul de
desfasurare a bacalaureatului 9i a examenului de certificare a cornpetentelor profesionale se
stabilesc prin metodologie, aprobata de catre Ministerul Educatiei Nationale, §i se dau
publicltatll pana la data inceperii anului scolar precedent examenului.
(5) La intocmirea listei cuprinzand probele de examen §i la stabilirea continutulul
programelor de bacalaureat pot fi consultate 9i institutiile de invatamant superior.
(6) in cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se
ellbereaza un document de certificare a studiilor efectuate."
14. La articolul I, punctul 12 se abroga.
15. La articolul I, dupa punctul 11 se introduc punctele 111-113 cu urrnatorul
cuprins:
"111• Alineatele (2), (5) ~; (6) ale articolului 27 vor avea urmstonst cuprins:
(2) in decursul unui an scolar se orqanizeaza doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele
examenului de bacalaureat sunt publice.

(5) Candldatil provenif din invatamantul de stat pot sustine examenul de bacalaureat §i
examenul de certificare a competentelor profesionale, fara taxa, de eel rnult doua ori.
Prezentarlle ulterioare la aceste examene sunt conditlonate de achitarea unor taxe stabilite de
catre Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii.
(6) La fiecare prezentare candidatli sustln examenul de bacalaureat integral.
112• Alineatul (1) al articolului 28 va avea urmstoru; cuprins:
Art. 28. - (1) In urma promovaril examenului de bacalaureat absolventului i se
elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de competente profesionale nu
este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
113• Alineatul (3) al articolului 30 va avea urmetonst cuprins:
(3) Planurile-cadru de invatamant §i programele scolare se elaboreaza 9i se aproba de
catre Ministerul Educatiei Natlonale, cu consultarea factorilor lnteresatl, pe baza standardelor
de pregatire protesionala §i, dupa caz, a standardelor ocupationale."
16. La articolul I, punctul 13 devine 12, lar alineatele (2) ~i (3) ale articolului 31 vor
avea urmatorul cuprins:
"(2) Durata studiilor in scolile profesionale este de 2-3 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite de unitatile de

468
invatamant respective, cu consultarea factorilor lnteresatl. Ccntinutul probelor de admitere se
stabtleste de unitatile de invatamant."
17. La articolul I, dupa punctul 12 se introduc punctele 121-123 cu urmatorul
cuprins:
121• Artico/ul 32 va avea urmatorul cuprins:
Art. 32. - $colile profesionale organizeaza, la cererea factorilor lnteresatl, pe baza de
contract, cursuri de calificare l?i de conversie profeslonala, cu respectarea standardelor
ocupationale.
17. Alineatele (1)-(3) ale articolului 33 vor avea urmatorul cuprins:
Art. 33. - (1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventil de gimnaziu, cu sau fara
certificat de capacitate. Pregatirea prin scollle de ucenici vizeaza lnsuslrea unor deprinderi
preponderent practice, conforme standardelor ocupatlonale.
(2) Durata studiilor in scoltle de ucenici este de 1-2 ani. Structura anului scolar este
adaptata specificului pregatirii in meserie.
(3) $colile de ucenici functioneaza, de requla, in cadrul scolilor profesionale sau al
grupurilor scolare, La cererea factorilor mteresatl, ucenicia se poate efectua l?i direct la locul
de munca al Intreprlnzatorllor privatl, potrivit reglementarilor stabilite de catre Ministerul
Educatiei Nationale.
'1:f. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins:
Art. 34. - (1) Cursurile scolli profesionale se incheie cu examen de absolvire.
Pregatirea prin scollle de ucenici se incheie cu sustlnerea unei probe practice pentru
certificarea preqatiril profesionale.
(2) Sistemul de certificare a preqatirll prin inva\amantul profesional se organizeaza in
baza reglementarilor comune ale Ministerului Educatiei Nationale l?i ale Ministerului Muncii l?i
Protectlel Sociale."
18. La articolul I, punctul 14 devine punctul 13, iar articolul 36 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 36. - (1) Elevii tnvatarnantulul profesional cu certificat de capacitate pot urma, in
paralel, studiile liceale la forma de invatamant seral, invatamant cu frecventa redusa sau
invatamant la dlstanta, in urma admiterii, in condltlile prezentei legi.
(2) Absolventil scolllor profesionale pot urma studiile liceale, in urma admiterii, in
conditlile prezentei legi. Acestora Ii se poate recunoaste partial preqatirea dobandita in scoata
profeslonala, conform metodologiei elaborate de catre Ministerul Educatiei Nationale."
19. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc punctele 131 -138 cu urrnatorul
cuprins:
"131• Artico/ul 38 va avea urmetorut cuprins:
Art. 38. - in tnvatamantul de arta ~i in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, tncepand cu clasele primare;
b) probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit
criteriilor stabilite de catre Ministerul Educatiei Natlonale;
e) examenul de capacitate include l?i o proba practica, speclfica domeniului artistic sau
sportiv studiat;
f) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta l?i invatamantul liceal sportiv
respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
1 :f. Articolul 39 va avea urmetoru; cuprins:
Art. 39. - Pentru fiecare profil al invatamantului de arta l?i al invatamantului sportiv se
ellbereaza certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea
absolvlta. Pentru anumite speclalizarl pot fi eliberate l?i certificate de competente profesionale.
ts'. La artico/ul 41 se introduce alineatul (3) cu urmetorut cuprins:
(3) Invatarnantul special primar l?i gimnazial este obligatoriu l?i are durata, dupa caz, de
9 sau 10 ani.
1 s'. Alineatul (2) al artico/ului 42 va avea urmatorul cuprins:
(2) Invatarnantul special este organizat ca invatamant de zi. in cazuri deosebite acesta
se poate organiza l?i sub alte forme.

469
 1 :f. Articolul 44 va avea urmetorut cuprins:
Art. 44. - Invatarnantu' special dispune de planuri de tnvatarnant, programe scolare,
manuale l?i metodologii didactice alternative, elaborate in functle de tipul l?i gradul
handicapului l?i aprobate de catre Ministerul Educatiel Nationale.
1'J6. Alineatul (3) al articolului 45 va avea urmatorul cuprins:
(3) Copiii cu cerlnte educative speciale, care nu au putut fi reorientaf spre invatamantul
de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului
special primar, gimnazial, profesional, liceal l?i postliceal, diferentiat dupa tipul l?i gradul
handicapului.
137• Articolul 48 va avea urmstonst cuprins:
Art. 48. - (1) Protectia copilului aflat in dificultate este reallzata conform legii.
(2) Stabilirea contlnuturllor educative ale activltatllor specifice, a metodologiilor
didactice, formarea, preqatlrea l?i perfectionarea personalului responsabil cu instructla l?i
educatia in cadrul centrelor de plasament l?i de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice
specializate pentru protectia copilului, sunt de cornpetenta Ministerului Educatiel Nationale.
1 :f. Alineatele (1) ~; (3) ale articolului 51 vor avea urmiitorut cuprins:
Art. 51. - (1) invatamantul postliceal de stat se organizeaza de catre Ministerul Educatiei
Nationale, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici !iii a altar institutii interesate.

(3) $colarizarea in cadrul acestui tip de invatamant este flnantata de sollcitantl,

persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura
scolarizarea."
20. La articolul I, punctul 15 devine punctul 14, iar articolul 52 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 52. - (1) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile
generale stabilite de catre Ministerul Educatiei Nationale, pe baza unei metodologii elaborate
de unitatea de tnvatarnant, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal, in conditlile alin. (1), absolvenfil
de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.
(3) Nurnarul de locuri pentru invatamantul postliceal de stat se stabtleste in conditlile
art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul scolar l?i se comunica Ministerului Educatiei
Nationale."
21. La articolul I, dupa punctul 14 se introduc punctele 141 ~i 142 cu urrnatorul
cuprins:
"141• Articolul 53 va avea urmstorut cuprins:
Art. 53. - (1) lnvatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire, reglementat
de catre Ministerul Educatiei Nationale prin metodologie specifica, elaborate cu consultarea
factorilor interesatl.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat de
competente profesionale.
(3) in cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut, in
oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catrs absolventi.
1'12. Articolul 55 va avea urmstoru; cuprins:
Art. 55. - (1) invatamantul superior se realizeaza prin lnstitutii de invatamant:
unlversltatl, institute, academii de studii !iii scoli de studii postuniversitare.
(2) Misiunea tnstltutlilor de invatamant superior este de invatamant l?i de cercetare sau
numai de tnvatarnant."
22. La articolul I, punctul 16 devine punctul 15, iar articolul 56 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 56. - (1) Infllntarea instltutillor de invatamant superior se face prin lege, in baza
procedurilor prevazute de Legea nr. 88/1993.
(2) infiintarea !iii functionarea facultatilor, a colegiilor !iii speclallzarilor universitare se fac
potrivit legii.
(3) infiintarea departamentelor universitare se aproba de catre senatele universitare.
(4) infiin'tarea departamentelor universitare pentru pregatirea personalului didactic se
aproba de catre Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea senatelor universitare."

470
 23. La articolul I, dupa punctul 15 se introduce punctul 151 cu urmatorul cuprins:
"151• Articolul 58 va avea urmstoru! cuprins:
Art. 58. - (1) Tnvatamantul universitar de stat este gratuit pentru cifra de scolarizare
aprobata anual de Guvern §i cu taxa, conform legii.
(2) Jn invatamantul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depasirea duratei
de scolarizare prevazute de lege, admiteri, lnmatrlcularl, relnrnatrlculan, repetarea
examenelor §i a alter forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de tnvatarnant.
De asemenea, se pot percepe taxe §i pentru activitati neincluse in planul de invatamant,
conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Cuantumul taxelor §i scutirea de la plata acestora se stabilesc de catre senatele
universitare."
24. La articolul I, punctul 17 devine punctul 16, iar alineatele (1 H3) ale articolului
59 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea in invatamantul universitar absolventli de liceu
cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta flecarei institutii de
invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de catre Ministerul Educatiei
Natlonale. Admiterea se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventil de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut in unul din ultimii doi
ani de studii distinctii la olimpiade scolare lnternatlonale, concursuri artistice sau sportive de
nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in tnvatarnantul universitar
fara sustinerea admiterii.
(3) Absolventli de liceu cu diploma de bacalaureat care au obtinut, in eel putin unul din
ultimii doi ani de studii, premii la olimpiade scolare, concursuri artistice sau sportive, de nivel
national sau pe grupe de tari, pot fi adrnisl in invatamantul universitar, conform criteriilor
generale stabilite de catre Ministerul Educatiei Nationale §i criteriilor specifice elaborate de
senatele universitare."
25. La articolul I, punctul 18 se abroga.
26. La articolul I, punctul 19 devine punctul 17, iar articolul 60 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi,
seral, cu frecventa redusa §i la dlstanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa §i
la dlstanta pot fi organizate de catre lnstltutiile de invatamant superior care au cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul universitar seral §i in eel cu frecventa redusa este
mai mare cu un an decat cea prevazuta pentru invatamantul de zi. Durata studiilor in
invatamantul universitar la dlstanta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Diplomele §i certificatele de studii eliberate de instltutiile de invatamant superior, in
conditlile legii, pentru aceeasl specializare, sunt echivalente, indiferent de forma de
invatamant absolvlta,
(4) Nomenclatorul speclallzarilor §i al grupelor de speclallzari se stablleste de catre
Ministerul Educatiel Natlonale trnpreuna cu Ministerul Muncii §i Protectlei Sociale, cu
consultarea Consiliului National de Evaluare Acadernica §i Acreditare, a lnstltunilor de
invatamant superior §i a alter factori interesatl.
(5) Absolventil cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, in condltille
stabilite in Carta unlversltara.
(6) Absolventli cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare in
cadrul invatamantului universitar de scurta durata, in condltille stabilite in Carta universltara."
27. La articolul I, dupa punctul 20, care devine punctul 18, se introduce punctul
181 cu urmatorul cuprins:
"181• Alineatul (3) al articolului 63 va avea urmstoru; cuprins:
(3) Absolventii care nu au promovat examenul rnentlonat la alin. (2) primesc, la cerere,
un certificat de studii universitare de scurta durata §i o copie de pe foaia matricola. Ei mai pot
sustlne examenul de absolvire in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare
stabilite de senatul universitar."
28. La articolul I, punctul 21 devine punctul 19, iar articolul 65 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 65. - (1) Absolventll cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in
invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, in

471
limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul lnstltutiel de
invatamant superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de lnsfitutllle de invatamant
universitar de lunga durata, conform Cartei universitare. (2) Candidatil admi§i vor sustine
examene de diferenta stabilite de consiliile facultatilor §i vor fi tnscrisl in anul de studiu
corespunzator examenelor recunoscute §i celor promovate."
29. La articolul I, punctul 22 devine punctul 20, iar articolul 66 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 66. - invatamantul universitar de lunga durata se desfasoara in unlversitati,
institute §i academii de studii, cu facultatl §i speclalizari autorizate sau acreditate."
30. La articolul I, dupa punctul 20 se introduc punctele 201 ~i 202 cu urrnatorul
cuprins:
"201• Alineatele (2), (4) §i (6) ale artico/ului 67 vor avea urmatorul cuprins:
(2) Studiile in invatamantul universitarde lunga durata se incheie cu examen de tlcenta
sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de llcenta §i de diploma se
stabilesc de catre Ministerul Educatiei Nationale, iar contlnutul acestora §i criteriile specifice,
de catre senatele universitare.

(4) Absolventli care nu au promovat examenul de licenta sau de diploma primesc, la

cerere, un certificat de studii universitarede lunga durata §i copie de pe foaia matricola. Ei mai
pot sustine examenul de llcenta sau de diploma in oricare alta sesiune, cu acoperirea
cheltuielilorde examinarestabilite de senatul universitar.lnstltutlile de tnvatarnantsuperior pot
organiza cursuri speciale, in condltille art. 58, pentru absolventli proprii ori din alte institutii de
invatamant superior,in vederea pregatirii pentru examenul de llcenta, respectiv de diploma.

(6) Diplomeleeliberate de lnstltutiile de invatamant universitarde lunga durata pana in

anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute in urma promovaril examenului de
licenta, respectiv,de diploma.
2<1. La articolul 67, dupa alineatul (5) se introduc a/ineatele (51) §i (52) cu
urmstoru; cuprins:
(51) Studiile in invatamantul universitarcu o durata mai mare de 4 ani se incheie, dupa
caz, cu examen de diploma.
(52) Absolventil care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat in
specializareaurrnata,in conformitatecu standardeleinternatlonale."
31. La articolul I, punctul 23 devine punctul 21, iar alineatele (1 ), (2) ~i (5) ale
articolului 68 vor avea urrnatorul cuprins:
"Art. 68. - (1) Studentll §i absolventil care opteaza pentru profesiunea dldactlca au
obligatia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru preqatirea personalului
didactic.
(2) Departamentelepentru preqatlreapersonaluluididactic functioneazain lnstitutiilede
invatamant superior, pe baza de regulament,§i au planuri de invatamant distincte, aprobate
de senatul unlversltatil.

(5) Absolventli invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca au

obtinut certificatul de absolvire rnentionat la alin. (4) sau etectueaza preqatlrea prevazuta la
alin. (1) in primii 3 ani de la angajare."
32. La articolul I, punctul 24 devine punctul 22, iar articolul 70 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 70. - (1) lnvatarnantul postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau
extinderea §i perfectionarea preqatlrli atestate prin diploma obtlnuta la finalizarea studiilor
universitare.
(2) invatamantul postuniversitarse organizeazain instltutli de invatamant superior §i in
scoll de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, §i se realizeaza prin: studii
aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii
postuniversitarede specializare§i cursuri de perfectionarepostuniversitare.
(3) Infilntarea structurilor de invatamant · postuniversitar in cadrul instltutlilor de
invatamant superior acreditate in acest scop se aproba de catre Ministerul Educatlel

472
Nationale, la propunerea senatelor universitare."
33. La articolul I, dupa punctul 22 se introduce punctul 221 cu urrnatorul cuprins:
"221• Artico/ul 71 va avea urmetoru! cuprins:
Art. 71. - (1) Admiterea ln Tnvatamantul postuniversitar, cu exceptla doctoratului, se
face pe baza criteriilor generale aprobate de catre Ministerul Educaflei Nationale i;;i a criteriilor
specifice aprobate de senatul institutiel de Tnvatamant superior.
(2) Admiterea, organizarea i;;i desfasurarea doctoratului se reglementeaza prin hotarare
a Guvernului.
(3) Numarul locurilor pentru Tnvatamantul postuniversitar se stabileste de:
a) Ministerul Educatiei Natlonale, pentru cele flnantate de la bugetul de stat;
b) senatele universitare, pentru cele sustinute prin taxe sau prin alte surse
extrabugetare."
34. La articolul I, punctul 25 devine punctul 23, iar articolul 72 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre i;;i se fac Tn domeniul
de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.
(2) Studiile aprofundate se Tncheie cu o clsertatle. Absolventli primesc diploma de studii
aprofundate.
(3) Studenfli tnrnatriculatl la studii aprofundate de specialitate pe locurile finantate de la
bugetul de stat beneflciaza de gratuitatea studiilor, precum i;;i de burse In conformitate cu
prevederile legii.
(4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre i;;i integreaza mai multe domenii de
specializare, avand rolul de a extinde competentele In aceste domenii. Studiile de masterat
pot fi urmate de absolventli cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare de lunga
durata, indiferent de profil sau de specializare.
(5) Masteratul se orqanizeaza Tn cadrul institutelor de tnvatarnant superior sau Tn scoll
de studii postuniversitare, tnflintate ca institutli independente. Studentii tnmatrlculati la
masterat pe locurile flnantate de la bugetul de stat beneflclaza de gratuitatea studiilor, precum
i;;i de burse, In conformitate cu prevederile legii.
(6) Masteratul se Tncheie cu sustinerea unei disertatll. Absolvenfti care au promovat
disertatla primesc diploma de master."
35. La articolul I, punctul 26 devine punctul 24, iar articolul 73 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 73. - (1) Doctoratul este o forrna superioara de invatamant i;;i cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii cu diploma ai
invatamantului universitar de lunga durata.
(3) Conducatorf de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asoclaf sau consultant ori
academicieni, avand titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de
Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor i;;i Certificatelor Universitare, la propunerea
institutiilor organizatoare, i;;i este conferit prin ordin al ministrului educaflel nanonale.
(4) Doctoratul este organizat, cu i;;i fara frecventa, in lnstitutille de invatamant superior
aprobate de catre Ministerul Educatiei Natlonale, la propunerea Consiliului National de
Atestare a Titlurilor, Diplomelor i;;i Certificatelor Universitare.
(5) Doctoratul se Tncheie cu o teza sustlnuta public i;;i evaluate de catre o comisie de
specialisti aprobata de senatul lnstitutlel de invatamant superior organizatoare. Comisia este
alcatulta dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat i;;i din trei referenf oficiali, specialistl cu
activitate i;;tiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu, profesori universitari, conferentlari
universitari, academicieni, cercetatorl i;;tiintifici principali gradul I, din tara sau din stralnatate,
dintre care eel putln 2 nu functioneaza Tn lnstltutia organizatoare a doctoratului. Pentru
activitatea depusa referentli oficiali sunt platiti potrivit normelor stabilite de catre Ministerul
Educatiei Natlonale,
(6) Titlul i;;tiintific de doctor se acorda de catre institutia organizatoare i;;i se confirma de
catre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor i;;i Certificatelor Universitare, la
propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educatiei nationale,
institutia organizatoare elibereaza diploma de doctor."
36. La articolul I, dupa punctul 24 se introduc punctele 241 ~243 cu urmatorul
cuprins:

473
 "241• Articolul 74 va avea urmstorut cuprins:
Art. 7 4. - (1) $colile de stud ii academice postuniversitare, organizate ca lnstitutii
independente, in tara sau strainatate, ofera programe de preqatlre cu durata de 2-4 semestre,
la forma de tnvatamant de zi sau cu frecventa redusa, in vederea extinderii §i perfectlonarii
pregatirii atestate prin diploma de studii universitare de lunga durata.
(2) Studiile se finalizeaza cu sustlnerea unei disertatli. Absolventll primesc diploma de
studii academice postuniversitare.
242• Articolul 75 va avea urmstoru! cuprins:
Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventil cu
diploma obtlnuta la finalizarea studiilor de lunga durata. Durata studiilor, curriculumul §i
modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.
(2) Absolventllor Ii se elibereaza diploma de studii postuniversitare de specializare.
241. Alineatele (1) $i (3) ale articolului 76 vor avea urmstorut cuprins:
Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfectlonare pot fi urmate de absolventil cu
diploma ai invatamantului universitar de scurta sau de lunga durata. Durata cursurilor,
programul de preqatire §i modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.

(3) Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectlonare primesc certificat de

absolvire."
37. La articolul I, punctul 27 devine punctul 25.
38. La articolul I, punctul 28 devine punctul 26, iar articolul 82 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 82. - (1) Veniturile proprii ale lnstltutlllor de invatamant superior, realizate din
contracte de cercetare §tiintifica, de proiectare, de consultanta sau de expertiza, precum §i din
contracte pentru alte servicii §tiintifice sau didactice, se evidentlaza in conturi distincte, la
banci comerciale, in conditllle legii. Aceste venituri se utilizeaza, cu acordul responsabilului de
contract §i cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare §i de
activitati didactice, precum §i pentru plata personalului care a executat contractul. Baza
rnaterlala este constltuita din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar §i materiale de
orice fel. Aceste obiecte pot fi cumparate in timpul desfasuraril contractului sau dupa predarea
lucrarf §i dupa incasarea banilor.
(2) Din veniturile prevazute la alin. (1) se mai pot flnanta urrnatoarele categorii de
cheltuieli: burse de cercetare §i instruire, informare §i documentare, taxe pentru participarea
ca membru in organisme, orqanlzatii §i lnstitutll de profil, organizarea §i/sau participarea la
manlfestarl cultural-stilntflce interne §i lnternafionale, editarea de carte didactica §i de
special itate.
(3) Veniturile realizate §i neutilizate la finele anului se reporteaza, cu aceeasl destlnatle,
in anul urmator."
39. La articolul I, dupa punctul 26 se introduce punctul 261 cu urrnatorul cuprins:
"261• Articolul 86 va avea urmatorul cuprins:
Art. 86. - Departamentul constituie o structure subordonata instltutiel de invatamant
superior sau, dupa caz, facultatli, avand functii didactice, de cercetare §tiintifica, de proiectare
§i de productie. Organizarea §i functlonarea departamentelor se stabilesc de catre senatele
universitare."
40. La articolul I, punctul 29 devine punctul 27, iar articolul 88 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 88. - (1) lnstltutiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul
de a organiza §i de a administra unitati §i centre de cercetare, centre pentru preqatlrea
resurselor umane, unltati de productle, respectiv, de rnlcroproductle, loturi experimentale sau
structuri lnstitutlonale, singure sau in colaborare cu persoane juridice.
(2) lnstitutille de invatamant superior au dreptul de a organiza, in colaborare cu institutll
similare din tara §i din stralnatate, programe de invatamant universitar §i postuniversitar,
conform metodologiei stabilite de catre Ministerul Educatlel Natlonale."
41. La articolul I, dupa punctul 30, care devine punctul 28, se introduce punctul
281 cu urrnatorul cuprins:
"281• Alineatul (3) al articolului 92 va avea urmatorul cuprins:

474
 (3) Autonomia unlversltara se reallzeaza, in principal, prin:
a) stabilirea structurii interne a lnstltutiel de invatamant superior, conform legii;
b) programarea, organizarea, desfasurarea §i perfectionarea procesului de invatamant;
stabilirea planurilor de invatamant §i a programelor analitice in acord cu strategiile §i cu
standardele nationale ale dezvoltaril invatamantului superior; organizarea admiterii
candldafilor la studii !?i definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice §i
profesionale ale studentilor;
c) proiectarea, organizarea §i stabilirea formelor de invatamant postuniversitar, confirmate
prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, lmpreuna cu Ministerul Educatiel Nationale §i cu
alte autoritati publice, agenti economici, organizatii profesionale §i patronale recunoscute la nivel
national, a domeniilor in care se utilizeaza diplomele §i certificatele proprii emise;
d) selectarea §i promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal
angajat, precum !?i stabilirea criteriilor de apreciere a actlvltatil didactice §i §tiintifice; acordarea
titlurilor didactice, !?tiintifice §i onorifice, in conditlile legii;
e) organizarea cercetarli §tiintifice §i a docurnentarti: organizarea actlvltatilor de editare
§i de tiparire: organizarea activltatilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte
tnstltutll de invatamant superior §i de cercetare, din tara §i din strainatate:
f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
g) stabilirea necesltatli financiare !?i materiale; folosirea fondurilor §i gestionarea lor, cu
respectarea prevederilor egale; gasirea §i stabilirea surselor suplimentare de venituri;
organizarea §i controlul serviciilor economlco-qospodaresti:
h) solutlonarea problemelor sociale ale comunltatilor universitare; acordarea burselor
de studiu §i de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
i) organizarea de rnanltestari §i actlvltaf stlintlfice, culturale §i sportive;
j) tnfllntarea de fundatil, conform legii; stabilirea §i folosirea unor insemne §i simboluri
proprii;
k) asigurarea ordinii §i disciplinei in spatiul universitar."
42. La articolul I, punctul 31 devine punctul 29.
43. La articolul I, punctul 32 devine punctul 30, iar articolul 97 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 97. - (1) lnvatarnantu' militar este invatamant de stat, parte integranta a
sistemului national de invatamant, §i cuprinde: invatamant liceal, invatamant postliceal pentru
formarea rnaistrtlor militari §i a suboflterllor, tnvatamant universitar pentru formarea oflterilor §i
a alter speclallsti, invatamant postuniversitar.
(2) Perfecfionarea preqatlril cadrelor militare se realizeaza in lnstltutii de invatamant
distincte.
(3) Prevederile referitoare la tnvatamantul militar preuniversitar se aplica in mod
corespunzator §i pentru invatamantul preuniversitar din domeniul transporturilor."
44. La articolul I, punctul 33 devine punctul 31, iar alineatul (2) al articolului 106
va avea urrnatorul cuprins:
"(2) Standardele corespund flecarui criteriu §i indica nivelurile minime obligatorii in
procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate in functie de nivelul de tnvatarnant §i
sunt stabilite de cane Comisia de Evaluare §i Acredltare a lnvat~mantului Preunlversltar, care
se Infllnteaza §i functloneaza pe langa Ministerul Educatiei Nationals, in baza regulamentului
aprobat prin hotarare a Guvernului."
45. La articolul I, punctul 34 devine punctul 32, iar articolul 118 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 118. - Persoanele apartinand rnlnorltatllor nationale au dreptul sa studieze §i sa
se instrulasca in limba rnaterna, la toate nivelurile §i formele de invatamant, precum §i la
tipurile de invatamant pentru care exista o cerere suficienta, in conditiile legii."
46. La articolul I, punctul 35 devine punctul 33, iar alineatele (1) ~i (2) ale
articolului 120 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 120. - (1) Disciplina Limba romana se preda in invatamantul primar dupa
programe §Colare §i manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. fn
invatamantul gimnazial disciplina Limba §i literatura romana se preda dupa programs §Colare
identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana §i manuale specifice. In

475
invatamantul liceal disciplina Limba §i literatura rornana se preda dupa programe scolare §i
manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba rornana.
(2) in invatamantul primar cu predare in limbile rninoritatllor nationale lstoria rornanilor
§i Geografia Romanlei se predau in aceste limbi dupa programe scolare §i manuale identice
cu cele pentru clasele cu predare in limba rornana, Cl!_ obliqatla transcrierii §i Insusiril
toponimiei §i a numelor proprii rornanesti in limba rornana, In invatamantul gimnazial §i liceal
lstoria rornanilor §i Geografia Romanlei se predau in limba rornana, dupa programe scolare ~i
manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea in limba romans. Examinarea la lstoria
romanilor §i Geografia Rornanlel se face in limba de predare a acestora."
47. La articolul I, punctul 36 devine punctul 34, iar articolul 122 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 122. - in invatamantul de stat profesional, liceal §i postliceal de specialitate in
care, la cerere §i in conditiile legii, predarea se face in limba rnaterna la disciplinele de
specialitate, este obligatorie lnsuslrea terminologiei de specialitate §i in limba romana."
48. La articolul I, punctul 37 devine punctul 35, iar articolul 123 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 123. - (1) in cadrul institutlilor de invatamant universitar de stat se pot organiza,
in condltiile legii, la cerere, grupe, sectil, colegii §i facultaf cu predare in limbile rnlnorltafilor
nationale. in acest caz se va asigura lnsuslrea terminologiei de specialitate in limba rornana.
La cerere §i prin lege se pot tnfiinta lnstltutil de invatamant superior multiculturale. Limbile de
predare in aceste lnstltutii de invatamant superior se stabilesc in cadrul legii de infiintare.
(2) Se recunoaste dreptul persoanelor apartlnand mlnorltatilor nationale de a infiinta §i
administra propriile lnstitutll de tnvatamant superior particulare, conform legii.
(3) Se incurajeaza instltutlile de invatamant superior cu structuri §i actlvitatl
multiculturale pentru promovarea convietulrll interetnice armonioase §i integrarii la nivel
national §i european.
(4) La toate formele de lnvatamant in limba rornana sau in limbile mlnorltatilor natlonale
se poate inscrie §i preqatl orice cetatean roman, indiferent de limba sa materna §i de limba in
care a urmat studiile anterioare."
49. La articolul I, punctul 38 devine punctul 36.
50. La articolul I, dupa punctul 36 se introduc punctele 361 ~i 362 cu urmatorul
cuprins:
"361• Artico/ul 127 va avea urmstorut cuprins:
Art. 127. - (1) Conttnutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin Curriculum
National. Curriculumul National este ansamblul coerent al planurilor-cadru de tnvatamant, al
programelor §i al manualelor scolare din tnvatarnantul preuniversitar. Acest ansamblu
cuprinde o componenta comuna pentru toate scolile de acelasl tip §i o alta componenta aflata
la decizia scolll.
(2) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele obligatorii, optionale §i
facultative, precum §i nurnarul minim §i maxim de ore aferent fiecareia dintre acestea.
(3) Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de invatamant
obiectivele instructiv-educative §i formative ale disciplinei §i evldentiaza continuturile
fundamentale de ordin teoretic, experimental §i aplicativ, oferind orientarl metodologice
generale pentru realizarea acestora.
se: Alineatele (1) §i (3) ale artico/ului 128 vor avea urmatorul cuprins:
Art. 128. - (1) Planurile-cadru de invatamant §i programele §Colare pentru
invatamantul preuniversitar se elaboreaza de comisiile nationale de specialitate, fiind
coordonate §i avizate de Consiliul National pentru Curriculum §i se aproba de catre ministrul
educatiei nationale.

(3) in unitatile de invatamant preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul

didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de
catre Ministerul Educatiei Nationale."
51. La articolul I, punctul 39 devine punctul 37, iar articolul 135 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 135. - (1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, in cadrul sistemului de

476
formare continua, trnpreuna cu unltatl sau instltutil de invatamant ori separat, cursuri de
calificare, perfectionare §i conversie profesionala a adulfilor, care ofera certificate de
competenta profeslonala recunoscute pe piata muncii.
(2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevazute la alin. (1) numai daca au
prevazut in statut aceste actlvltati §i sunt autorizate de catre Ministerul Educatiei Nationale sl,
dupa caz, de Ministerul Muncii §i Protectiel Sociale sau de alte autorltaf publice, in baza
criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea
standardelor ocupatlonale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activitati
numai in condltille autorizarf rnentionate.
(3) Modul de certificare a competentelor profesionale in cadrul sistemului de formare
continua se stablleste de catre Ministerul Educatiel Nationale, trnpreuna cu Ministerul Muncii
§i Protectiel Sociale, in concordanta cu standardele ocupatlonale, potrivit legii.
(4) Pe perioada in care urrneaza cursuri de perfectionare a pregatirii profesionale
personalul tnstltutillor publice are dreptul la salariu de baza §i ia celelalte adaosuri la acesta. In
cazul in care cursurile sunt organizate in alta localitate decat cea de domiciliu, personalul
lnstltutiilor publice participant la acestea beneflclaza §i de drepturile cuvenite, potrivit
dispozltlilor legale, salarlatilor lnstitutillor publice aflati in delegare."
52. La articolul I, punctul 40 devine punctul 38, iar articolul 140 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 140. - (1) Ministerul Educatlei Natlonale se orqanizeaza §i functioneaza potrivit
legii. Ministerul Educafiel Nationale, ca organ de specialitate, are raspunderea elaborarli §i
aplicarii politicii educationale, in conformitate cu art. 2 din prezenta lege. Ministerul Educatlei
Nationale are drept de initiativa §i de executie in domeniul politicii financiare §i a resurselor
umane din sfera educatiel §i colaboreaza cu alte ministere implicate in dezvoltarea
invatamantului.
(2) Pentru exercitarea atrlbutillor sale Ministerul Educatiei Nationale constituie structuri
de experti §i se sprijina pe organisme consultative, la nivel nation~!. alcatulte pe criterii de
prestigiu profesional §i moral: Consiliul National pentru Reforma lnvatarnantulu', Consiliul
National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor Universitare, Consiliul National de
Finantare a lnvatamantulut Superior, Consiliul National al Cercetarll $tiintifice din Tnvaiamantul
Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare §i Educatle
Continua, comisiile nationale de specialitate pe discipline §i structurile manageriale ale
programelor de retorrna. Componenta consiliilor §i regulamentele lor de functionare se aproba
prin ordin al ministrului educatlei nationale. In exercitarea atrtbutillor sale Mi'nisterul Educatiel
Nationale poate consulta, dupa caz, socletatile §tiintifice nationale ale cadrelor didactice,
Iederatille sindicale reprezentative la nivel de rarnura, ca parteneri sociali, §i orqanlzatlile
studentesti §i de elevi, recunoscute in plan national.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor §i certificatelor universitare, Ministerul
Educatlel Nationale constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i
Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalltati de
prestigiu stllntiflc, cultural §i moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt
selectaf pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui
regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educatlei natlonale.
(4) Consiliul National al Rectorilor se constituie §i functioneaza in baza statutului
propriu.
(5) Tn subordinea Ministerului Educatiei Nationale functioneaza:
a) lnstitutul de $tiinte ale Educatiei, ca institut de cercetare §i dezvoltare care activeaza
in domeniul inovarii §i reformei sistemului national de invatamant;
b) Federatia Sportului :;>colar §i Universitar, ca unitate autonoma cu personalitate
juridica. Federatia Sportului :;>colar §i Universitar coordoneaza activitatea sportiva a
asociatiilor sportive §COlare §i universitare. Federatia Sportului :;>colar §i Universitar se afiliaza
la federatiile internationale ale sportului §Colar, respectiv, universitar. Cluburile sportive
§Colare §i universitare, infiintate conform prevederilor art. 40 alin. (1 ), au personalitate juridica
§i se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face
in baza reglementarilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat
celorlalte cluburi sportive."

477
 53. La articolul I, punctul41 se abroga.
54. La articolul I, punctul 42 devine punctul 39, iar articolul 141 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 141. - Ministerul E9ucatiei Nationale elaboreaza, coordoneaza ~i aplica politica
nationalain domeniuleducatlei. In acest seep exerclta urmatoareleatributii:
a) coordoneaza~i controleazasistemul national de tnvatamant;
b) orqanizeaza reteaua invatamantului de stat ~i propune Guvernului cifrele de
scolarlzare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamant, a
autoritatilorlocale ~i a aqentiloreconomici lnteresati:
c) aproba Curriculumul National ~i sistemul national de evaluare, asigura ~i
supravegheazarespectareaacestora;
d) coordoneazaactivitateade cercetare ~tiintificadin tnvatarnant;
e) asigura cadrul pentru productia manualelorscolare: asigura finantarea scolllor pentru
achlzitionareade manuale,conform legii;
f) elaboreazacriteriile generale de admiterein lnvatamantul superior;
g) aproba lnfllntarea liceelor ~i a scolilor postliceale;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare ~i funcnonare a unltatilor
subordonate,cu exceptla lnstltutiilorde invatamant superior;
i) elaboreaza studii de diagnoza ~i prognoza in domeniul restructurarii ~i rnodernizarli
invatamantului~i contribuie la perfectlonareacadrului legislativ;
j) asigura cadrul pentru proiectarea,omologarea~i productla mijloacelorde invatamant;
k) asigura cadrul organizatoricpentru selectlonarea~i preqatlreaadecvata a elevilor cu
aptitudini deosebite;
I) asigura scolarizareaspecializata ~i asistenta psihopedagogicaadecvata a copiilor ~i
a tinerilor cu deficientefizice, senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant ~i propune
masurt corespunzatoareGuvernului~i autorltatilorpublice locale abilitate;
n) coordoneazaactivitatea biblioteciloruniversitaredin subordine;
o) raspundede formarea ~i perfectlonareapersonaluluididactic;
p) coordoneaza,potrivit legii, numirea, transferarea,eliberarea ~i evidenta personalului
didactic, de conducere,de indrumare ~i control ~i a celui auxiliar din unitatile subordonate;
q) asigura repartizarea Fondului national al forrnaril profesionale, cu consultarea
factorilor interesati:
r) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standardelor
nationale:
s) elaboreaza ~i aplica strategiile de reforma, pe termen mediu ~i lung, ale
invatamantului~i educatlel:
t) elaboreaza trnpreuna cu alte ministere strategia colaboraril cu alte state ~i cu
organismelelnternatlonalespecializatein domeniulinvatamantului~i cercetarlistllntlflce;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traleste populatie de
nationalltate sau de origine romana, pentru promovarea ~i desfasurarea invatamantului in
limba rnaterna:
v) elaboreazanorme specifice pentru constructiilescolare ~i pentru dotarea acestora;
w) stablleste rnodalitatilede recunoastere~i de echivalare a diplomelor, a certificatelor
~i a titlurilor ~tiintifice,eliberatein strainatate,pe baza unor norme interne, tinand seama ~i de
intelegerile ~i conventiileinternationale;
x) stabile~te, pentru invatamantul preuniversitar de stat, structura anului ~colar,
sesiunile de examene, perioadele de desfa~urare a concursurilor, precum ~i vacantele
~colare;
y) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie
bugetara ~i de administrare a patrimoniului din sistemul national al invatamantului de stat;
incaseaza taxe, in lei ~i in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea ~i
recunoa~tereaactelor de studii, conform legii."
55. La articolul I, punctul 43 se abroga.
56. La articolul I, punctul 44 devine punctul 40, iar articolul 142 va avea urmatorul
cuprins:

478
 "Art. 142. - lnspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate,
subordonate Ministerului Educafiel Nationale, avand, in principal, urmatoarele atrlbutil:
a) urmaresc modul de organizare §i de functlonare a retelei de inva1amant
preuniversitar, in conformitate cu politica educationala la nivel national;
b) asigura aplicarea legisla1iei in organizarea, conducerea §i desfasurarea procesului
de tnvatamant;
c) asigura calitatea inva1amantului §i respectarea standardelor nationale prin lnspectla
sco Iara;
d) lnfllnteaza, cu avizul Ministerului Educatiel Natlonale, unltati scolars ale
inva1amantului de stat: gradinite, scof primare, gimnazii, scoll profesionale §i de ucenici;
e) propun Ministerului Educa1iei Natlonale reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala,
in conformitate cu politica educatlonala, a studiilor de prognoza, dupa consultarea unitatilor de
tnvatarnant, a autorltatilor locale, a agen1ilor economici §i a partenerilor sociali lnteresatl:
f) asigura, trnpreuna cu autorltanle adrnlnistratiel publice locale, scolarizarea elevilor pe
durata inva1amantului obligatoriu;
g) coordoneaza incadrarea unitatilor de inva1amant cu personal didactic necesar in
conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
h) orqanizeaza §i indruma activitatea de perfectlonare a personalului didactic, de
cercetare §tiin1ifica §i alte actiuni complementare din inva1amantul preuniversitar;
i) coordoneaza utilizarea, dezvoltarea §i protejarea bazei didactico-materiale din
unltatlle de tnvatarnant, tmpreuna cu autoritatlle publice locale;
j) coordoneaza organizarea admiterii §i a examenelor de absolvire din unitatile de
inva1amant, precum §i a concursurilor scolare:
k) controleaza activita1ile §i serviciile de inva1amant preuniversitar organizate de agen1i
economici, fundatll, asoclatll, culte §i de alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritoriala;
constata eventualele incalcari ale prevederilor legale §i iau rnasurile prevazute de lege;
I) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unita1ile de inva1amant subordonate;
m) coordoneaza §i controleaza activitatea Casei corpului didactic."
57. La articolul I, punctul 45 devine punctul 41, iar alineatele (1) §i (4) ale artlcolului 143
vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor scolare judetene §i al municipiului Bucuresti
se stabileste prin ordin al ministrului educatiel natlonate .
(4) lnspectoratul scolar are un consiliu de adrnlnlstratie §i un consiliu consultativ.
Consiliul de adrnlnistratle este format din 9-11 membri, din care: inspectorul scolar general,
inspectorii scolarl generali adjunc1i, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-
administrativ, contabllul-sef, consilierul juridic al inspectoratului scolar §i altl membri.
lnspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de adrnlnlstratle. Consiliul
consultativ este format din directori de unita1i de lnvatamant, din alte cadre didactice de
prestigiu, inclusiv din inva1amantul superior, din reprezentanf ai parlntilor, ai autoritatilor locale
administrative, ai cornunttatllor religioase, ai aqentilor economici, precum §i din altl parteneri
sociali. Presedlntele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia."
58. La articolul I, dupa punctul 41 se introduce punctul 411 cu urmatorul cuprins:
"411• Articolul 144 va avea urmatorul cuprins:
Art. 144. - (1) lnspectorul §Colar general, inspectorii §Colari generali adjunc1i §i
directorul Casei corpului didactic sunt numi1i prin ordin al ministrului educa1iei na1ionale, pe
baza criteriilor de competenta profesionala §i manageriala, conform legii.
(2) lnspectorii §COlari se numesc de catre inspectorul §Colar general, prin concurs, pe
baza criteriilor de competenta profesionala §i manageriala, de regula pe o perioada de 4 ani,
conform legii."
59. La articolul I, punctul 46 devine punctul 42, alineatele (1), (6), (7) !}i (9) ale
articolului 145 vor avea o noua redactare, iar dupa alineatul (5) se introduce alineatul
(51) cu urmatorul cuprins:
"Art. 145. - (1) Unitatile de invatamant preuniversitar sunt conduse de directori,
ajuta1i, dupa caz, de directori adjunc1i. In activitatea de conducere directorii se bazeaza pe
consiliul profesoral, pe consiliul de administra1ie §i pe consiliul §Colar. Aceste consilii
func1ioneaza in temeiul unor regulamente elaborate de catre Ministerul Educa1iei Na1ionale,

479
conform leqii. ..
{51) In fiecare unitate de invatamant cu personalitate juridica sau pe grupuri de unitatl
se constituie cate un consiliu scolar, care decide §i raspunde de realizarea politicii
educafionale la nivel local. lniflativele locale respecta politica educationala elaborata la nivel
national. Componenta §i atributllle consiliului scolar sunt stabilite prin regulament aprobat de
catre Ministerul Educatiel Nationale.
(6) Directorii §i directorii adjuncti ai unitatilor din invatamantul prescolar, primar,
gimnazial §i profesional, precum §i directorii adlunctl din invatamantul liceal §i postliceal sunt
nurnitl de inspectorul scolar general, conform legii.
(7) Directorii unitatllor din invatamantul liceal §i postliceal sunt numlti prin ordin al
ministrului educatiel natlonale, la propunerea inspectorului scolar general, conform legii

(9) Numirea directorilor adjuncti ai unltatilor de tnvatamant rnentionate la alin. (6) §i (7)
se face ca urmare a sustinerll unui concurs, pe baza criteriilor de competenta profeslonala §i
manageriala, precum §i a recomandarli consiliului scolar, pe o perioada de 4 ani. Metodologia
concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei Nationale."
60. La articolul I, punctul 47 devine punctul 43.
61. La articolul I, punctul 48 devine punctul 44, iar alineatele (3) ~i (4) ale
articolului 148 vor avea urmatorul cuprins:
"{3) in sistemul national de invatamant §i educate notarea se face, de regula, de la 10 la 1.
(4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile §i recunoasterea lor atat in cadrul
acelelasi lnstitutil sau unitatl de invatamant, cat §i intre institutii sau unitati de invatamant din
tara §i din stralnatate."
62. La articolul I, dupa punctul 44 se introduce punctul 441 cu urrnatorul cuprins:
"441• La artico/u/ 151 alineatul (2), dupa litera f) se introduce litera f1) cu urmstorut
cuprins:
f1) formatori."
63. La articolul I, punctul 49 devine punctul 45, iar alineatul (4) al articolului 154
va avea urrnatorul cuprins:
"(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantului universitar §i
postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs, §i se
valideaza de catre senatele universitare. Titlurile didactice de conterennar universitar §i de profesor
universitar sunt confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor §i Certificatelor
Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmani, ministrul educatlel nationale emite
ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar §i de profesor universitar."
64. La articolul I, dupa punctul 45 se introduce punctul 451 cu urmatorul cuprins:
"451• Alineatul (1) al artico/ului 158 va avea urmstorut cuprins:
Art. 158. - (1) in invatamantul preuniversitar forrnatiunlle de studiu cuprind grupe,
clase sau ani de studiu, dupa cum urrneaza:
a) grupa cuprinde in medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 10 §i nu mai
mult de 20; prin exceptie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzand eel putln 7
prescolari sau elevi;
b) clasa din invatamantul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 §i nu
mai mult de 25;
c) clasa din invatamantul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 1 O §i
nu mai mult de 30;
d) clasa sau anul de studiu din invatamantul profesional, liceal §i postliceal are in
medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 §i nu mai mult de 30."
65. La articolul I, punctul 50 devine punctul 46.
66. La articolul I, punctul 51 devine punctul 47, iar articolul 159 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 159. - (1) Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se
realizeaza, in principal, prin perfectionare §i conversie profesionala.
(2) in cadrul sistemului national de invatamant perfectionarea personalului didactic din
invatamantul preuniversitar se realizeaza, in principal, prin formele prevazute de Statutul
personalului didactic.

480
 (3) Conversia profeslonala in sistemul de invatamant vizeaza extinderea pregatirii
lnltlale in vederea obtlnerf dreptului de a preda §i alte discipline sau de a ocupa alte posturi
didactice."
67. La articolul I, punctul 52 devine punctul 48, iar articolul 160 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 160. - (1) Ministerul Educatiei Nationale stablleste obiectivele §i coordoneaza
formarea continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, evalueaza,
acrediteaza §i flnanteaza programele de formare continua, inclusiv de conversie profesionala,
realizate in:
a) lnstitutll de invatamant superior, prin facultati, departamente §i catedre, pentru
perfectionarea preqatlrll de specialitate;
b) institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de preqatire a
personalului didactic, pentru perfectlonarea preqatirll metodice §i psihopedagogice;
c) colegii pedagogice universitare §i licee cu profil pedagogic, pentru perfectlonarea de
specialitate, metodica §i psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar §i
primar;
d) case ale corpului didactic, conform art. 162;
e) centre de perfectionare, organizate in unltatl de tnvatarnant, pentru perfectlonarea
preqatirll de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
f) alte structuri abilitate in acest scop de catre Ministerul Educatiel Natlonale,
(2) Pentru organizarea acttvitatilor prevazute la alin. (1 ), lnstitutllle mentionate pot
colabora cu lnstitutli similare, precum §i cu agenti economici, conform reglementarilor legale."
68. La articolul I, punctul 53 devine punctul 49, iar articolul 161 va avea urrnatorul
cuprins:
"Art. 161. - (1) Programele de formare continua a personalului didactic se incheie prin
colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
(2) lnstltutlile de tnvatarnant superior acreditate pot organiza §i desfasura programe de
conversie profesionala, la nivel universitar §i postuniversitar, cu durata de eel putin un an §i
jumatate. Programele sunt aprobate de catre Ministerul Educatiei Nationals §i se flnalizeaza
cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire confera dreptul la obtinerea
unei diplome §i dreptul de a profesa in noua specializare. Aceste actlvltatl se pot organiza in
formele de invatamant prevazute de lege."
69. La articolul I, punctul 54 devine punctul 50, iar articolul 162 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare §i de organizare a
activitatllor de formare continua §i a actlvltatllor cu caracter §tiin\ific, metodic §i cultural.
(2) Pentru realizarea actlvltatilor prevazute la alin. (1 ), Casa corpului didactic asigura
formatori callflcati, acreditati de catre Ministerul Educatiei Nationale, i;;i finanteaza aceste
programe. Formatorii colaboreaza cu departamentele i;;i catedrele de preqatire a personalului
didactic din lnstltutllle de invatamant superior la activitatile de formare continua."
70. La articolul I, dupa punctul 50 se introduce punctul 501 cu urrnatorul cuprins:
"501• Alineatele (3) §i (6) ale artico/ului 166 vor avea urmetorul cuprins:
(3) Baza rnateriala aferenta procesului de instruire §i de educatie, rnentlonata la alin.
(2) §i realizata din fondurile statului sau din fondurile instltutiilor i;;i intreprinderilor de stat, In
perioada anterloara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza, fara plata, in patrimoniul
Ministerului Educatiel Nationale, al institutillor §i unltatllor de tnvatamant i;;i de cercetare
§tiintifica din sistemul tnvatarnantului de stat. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol.
Justa despaqubire se acorda, dupa caz, de catre Guvern. In aceleai;;i condi\ii se reintegreaza
fara plata §i imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut In
patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora.
Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-primire.

(6) Tnchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate In patrimoniul

institu\iilor de invatamant superior de stat sau In administrarea acestora, se poate face pe
baza de contract lncheiat In conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile,
inclusiv terenurile, aflate in administrarea unita\ilor de invatamant preuniversitar de stat,

481
disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de contract incheiat in conformitate cu
prevederile legale, cu revizuire anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia
stabilita de catre Ministerul Educatiei Nationale. inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in
condltille prevazute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activltatl de
tnvatarnant."
' 71. La articolul I, punctul 55 devine punctul 51, iar la articolul 166 se introduc
alineatele (7)-(10) cu urrnatorul cuprins:
"(7) Detlnatoni de bunuri prevazute la alin. (3) §i (4) care urrneaza sa fie reintegrate in
patrimoniul Ministerului Educatiel Natlonale, al lnstltutiilor §i unltatilor de invatamant §i
cercetare §tiintifica din sistemul invatamantului de stat sunt obliqatl sa puna la dlspozitie
trnputernlcltllor Ministerului Educatiel Natlonale toate documentele care atesta proprietatea,
precum §i documentele necesare lnreqlstraril in evidentele contabile.
(8) Ministerul Educatiel Natlonale, prin lmputernlcitli sai, va actiona in justltie
persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor §i predarea documentelor
de proprie!ate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(9) lnscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului
Educatiei Natlonale sau lnstltutillor §i unitatllor de invatamant §i cercetare §tiintifica din
sistemul invatamantului de stat se face, dupa caz, in registrul de lnscrlptluni §i transcriptluni,
in cartile funciare sau in cartile de publicitate funclara, cu scutirea de plata taxelor prevazute
de lege.
(10) Actiunlle in justitie formulate de Ministerul Educatiei Natlonale §i de inspectoratele
scolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de timbru."
72. La articolul I, punctul 56 devine punctul 52, iar articolul 167 va avea urmatorul
cuprins:
"Art. 167. - (1) Ministerul Educatiei Natlonale, prin inspectoratele scolare, aslqura, cu
sprijinul material al consiliilor locale, administrarea §i functionarea tuturor unitatllor din
invatamantul preuniversitar de stat.
(2) Flnantarea cheltuielilor de functlonare, lntretinere §i reparare a unltatilor din
invatamantul preuniversitar, precum §i a bazei didactico-materiale, cu exceptia celor cuprinse
la alin. (4) §i (5), este asigurata prioritar de catre consiliile locale din bugetele locale, precum §i
din resursele proprii ale respectivelor unitati. Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele
locale se face de catre consiliile locale, in baza docurnentatiei prezentate de catre unitatile
scolare.
(3) Unitatlle de tnvatamant special, cluburile, taberele, palatele copiilor §i casele
corpului didactic se finanteaza din bugetul Ministerului Educatiei Nationale.
(4) Ministerul Educatlel Nationals asigura de la bugetul de stat fondurile necesare
pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar §i administrativ din unltatlle §i din
lnstltutlile de invatamant preuniversitar, pentru deplasari, precum §i pentru cheltuieli de dotarl
cu obiecte de inventar §i cartl.
(5) Ministerul Educatiei Nationale poate aloca de la buget fonduri pentru flnantarea
cheltuielilor curente aferente unor activltatl extrascolare, educatiel copiilor cu deficiente,
perfectionaril pregatirii profesionale a cadrelor didactice §i altor actiuni §i actlvltatl, in condltiile
leg ii.
(6) in zonele defavorizate, precum §i in situatii speciale stabilite prin hotarare a
Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei
Nationale, pentru dezvoltarea §i modernizarea bazei materiale a invatamantului preuniversitar,
precum §i pentru alte cheltuieli.
(7) Creditele externe contractate de catre Ministerul Educatiei Nationale cu aprobarea
Guvernului, precum §i dobanzile aferente acestora se ramburseaza din bugetul de stat."
73. La articolul I, punctul 57 devine punctul 53, iar dupa articolul 167 se introduce
articolul 1671 cu urmatorul cuprins:
"Art. 16i. - (1) Tn scopul intretinerii, dezvoltarii §i modernizarii bazei materiale §i de
practica in institutiile §i unitatile de invatamant, cu ocazia aprobarii bugetului de venituri §i
cheltuieli pentru unitatile subordonate, Ministerul Educatiei Nationale constituie Fondul
national al formarii profesionale, din credite bugetare §i din alte surse dobandite in conditiile
leg ii.

482
 (2) Fondul national al formarii profesionale se gestioneaza cu consultarea Consiliului
National pentru Formare §i Educatie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al
ministrului educatiei nationale."
74. La articolul' I, dupa punctul 53 se introduc punctele 531 ~i 532 cu urmatorul
cuprins:
"531• Alineatele (3) §i (4) ale artico/ului 169 vor avea urmstorut cuprins:
(3) lnstltutille §i unitatile de invatamant pot beneficia §i de alte surse de venituri
dobandite in conditlile legii: venituri proprii, subventli, donatil, sponsorlzarl §i taxe de la
persoane juridice §i fizice. Veniturile obtinute din sursele rnentlonate se gestioneaza §i se
utlllzeaza integral la nivelul lnstitutiilor §i unltatilor respective, inclusiv pentru majorarea
fondului de salarii, fara varsamlnte la bugetul de stat, la bugetele locale §i fara a afecta
alocatille bugetare.
(4) Fondurile alocate Ministerului Educatiel Nationals pentru tnvatarnantut
preuniversitar se repartizeaza inspectoratelor scolare care le redistribuie unltatilor de
invatamant din teritoriu prin ordonatoriitertiarl de credite subordonati.
ss'. Dupa artico/ul 169 se introduce artico/ul 1691 cu urmstorul cuprins:
Art. 1691. - (1) lnstltutille de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii
finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat §i din alte surse, potrivit legii.
(2) Veniturile acestor lnstitutli se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului
Educatlei Nationale, pe baza de contract, pentru finantarea de baza §i finantarea
cornplementara,realizareade obiective de lnvestltil,fonduri pentru burse §i protectla sociala a
studentilor, precum §i din venituri proprii, dobanzl, donatil, sponsorlzari §i taxe percepute in
conditiile legii de la persoane fizice §i juridice, romans sau straine, §i din alte surse. Aceste
venituri sunt utilizate de lnstltutiile de invatamant superior, in conditiile autonomiei
universitare, in vederea realizartl obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din
domeniulrnvatarnantulut §i cercetarli §tiintifice universitare.
(3) Flnantareade baza se aslqura din bugetul de stat in functle de nurnarulde studenti
§i doctoranzi admlsl la studii fara taxa, de nurnarulde cursantl, de nivelul §i specificul instruirii
teoretice §i practice §i de ceilalti indicatori specifici activltatii de invatamant, in special de cei
referitori la calitatea prestatielin invatamant.
(4) Finantarea de baza se realizeaza de catre Ministerul Educatiei Natlonale, pentru a
se asigura desfasurareain conditli normale a procesuluide invatamant, la nivel universitar §i
postuniversitar,conform standardelornationale.
(5) Flnantareacomplernentarase asigura atat din sume de la bugetul de stat, cat §i din
surse externe, respectivimprumuturi§i ajutoare externe.
(6) Flnantarea complernentara se realizeaza de catre Ministerul Educatiel Natlonale
prin:
a) subventii pentru cazare §i masa;
b) fonduri alocate pe baza de prioritati §i norme specifice pentru dotari §i alte cheltuieli
de investi1ii §i reparatiicapitale;
c) fonduri alocate pe baze competitionalepentru cercetarea§tiintifica universitara.
(7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract
incheiat intre Ministerul Educatiei Nationale §i institutia de invatamant superior respectiva,
dupa cum urmeaza:
a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse §i protectie
sociala a studentilor,precum §i pentru finantarea de obiective de investi1ii;
b) contract complementar pentru finantarea cercetarii §tiintifice universitare, a
reparatiilor capitale, a dotarilor §i a alter cheltuieli de investi1ii, precum §i subventii pentru
cazare §i masa. Sumele aferente cercetarii §tiintifice universitare, cuprinse in cadrul
contractului complementar, se e§aloneaza, prin exceptie de la alte reglementari, in rate
stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
(8) Criteriile prin care se stabile§tefinantarea institutiilorde invatamant superior de stat
din bugetul de stat se aproba de catre Ministerul Educatiei Nationale, luand in considerare
propunerile Consiliului National de Finantare a TnvatamantuluiSuperior §i, respectiv, ale
Consiliului National al Cercetarii $tiintifice 'Universitare. Tn baza criteriilor aprobate Consiliul
National de Fi nantare a TnvatamantuluiSuperior §i Consiliul National al Cercetarii $tiin1ifice
0

483
Universitare propun Ministerului Educatiel Nationals alocarea de fonduri corespunzatoare
pentru finantarea lnstitutillor de invatamant superior de stat. Consiliul National de Finantare a
lnvatamantului Superior ~i Consiliul National al Cercetaril $tiintifice Universitare, ca organisms
consultative de specialitate, au personal propriu ~i sunt finantate de la bugetul Ministerului
Educatiel Natlonale.
(9) Fondurile pentru burse ~i protectia sociala a studentilor se aloca in funcfie de
nurnarul de studenn ~i doctoranzi de la invatamantul de zl, fara taxa de studii.
(1 O) Bugetele de venituri ~i cheltuieli ale institu~ilorde invatamant superior de stat se aproba
de catre Ministerul Educa~ei Na~onale,dupa adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
(11) Soldurile rarnase la sfarsltul anului din executia bugetului prevazut in contractul
institutional, precum ~i soldurile aferente cercetarii ~tiintifice universitare ~i veniturile
extrabugetare raman la dlspozltla lnstltutillor de invatamant superior ~i se cuprind in bugetul
de venituri ~i cheltuieli al institutiel, fara varsarninte la bugetul de stat ~i fara afectarea
alocatlilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
(12) lndicatorii sintetici din executla buqetara a lnstitutltlor de invatamant superior se
publica in Monitorul Oficial al Homaniel, Partea a IV-a."
75. La articolul I, punctul 58 devine punctul 54, iar alineatele (1)-(4) 1$i (6) ale
articolului 170 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 170. - (1) Elevii ~i studentil de la cursurile de zi din invatamantul de stat pot
beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu ~i burse de ajutor social.
(2) Elevii ~i studentii pot beneficia de burse pe baza de contract incheiat cu aqenti
economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum ~i de credite pentru studiu acordate
de bancl in conditille legii.
(3) Bursele acordate elevilor din invatamantul preuniversitar se suporta din bugetul de stat.
(4) Criteriile generals de acordare a burselor se stabilesc de catre Ministerul Educatiei
Nationals in colaborare cu Ministerul Muncii ~i Protectlei Sociale. Criteriile specifics de acordare a
burselor de performanta, de merit, de studiu ~i de ajutor social se stabilesc anual, in consiliile de
adminlstratle ale inspectoratelor scolare ~i in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate
~i in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi ~i studenti a activitatilor scolare ~i universitare.
Bursele de care beneficiaza elevii ~i studen\ii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei
studentlor trebuie sa acopere cheltuielile de cazare ~i de masa.

(6) Ministerul Educa\iei Nationale acorda anual un nurnar de burse pentru doctorat cu
durata de 4 ani lnstitutlllor care organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele se obtin
prin concurs, la nivelul lnstitutillor de invatamant superior. Bursierii, pe perioada bursei, au
drepturile ~i obllqatllle profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva
constituie vechime in munca."
76. La articolul I, dupa punctul 54 se introduc punctele 541 1$i 542 cu urmatorul
cuprins:
"541• La articolu/ 174 se introduce alineatul (6) cu urmatorul cuprins:
(6) lnstltutiile de invatamant superior au dreptul de a acorda, in afara cifrei de
scolarizare aprobate, eel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de
bacalaureat prirnlti din centrele de plasament, in condltille stabilite de senatul universitar.
542• Alineatul (2) al artico/ului 178 va avea urmatorul cuprins:
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea
frecventei scolare a elevului in invatamantul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din
culpa parintelui sau a tutorelui instituit legal, constituie contraven\ie ~i se sanctioneaza cu
amenda intre 500.000 lei ~i 2.000.000 lei."
77. La articolul I, punctul 59 devine punctul 55.
78. La articolul I, punctul 60 devine punctul 56 cu urmatorul cuprins:
"56. Articolele 181, 182 ~i 184 se abroga."
79. La articolul I, dupa punctul 56 se introduce punctul 561 cu urmatorul cuprins:
"561. Du~a articolul 184 se introduc articolele 1841 -1846 cu urmatorul cuprins:
Art. 184 . - Ministerul Educatiei Nationals poate infiinta organe de specialitate in
subordinea sa, ~otrivit legii.
Art. 184 . - Activitatea de cercetare ~tiintifica finantata de la bugetul de stat,

484
desfasurata de personalul didactic, este remunerata in raport cu salariul orar corespunzator
functlei didactice, daca in contract nu exista alte prevederi.
Art. 1843. - Depasirea duratei invatamantului universitar gratuit, corespunzator art. 62
§i 67, se suporta de studenti, cu exceptla celor care au avizul comisiei medicale §i aprobarea
senatului universitar, conform reglementarilor legale.
Art. 1844. - Statutul profesional al absolventilor de colegii universitare se stabileste de
catre Ministerul Educatiel Nationale tmpreuna cu Ministerul Muncii §i Protectiei Sociale, in
termen de 6 luni de la data publlcarli prezentei legi in Monitorul Oficial al Rornaniel.
Art. 1845. - Carta unlversltara nu poate avea prevederi contrare leqlslatlei in vigoare.
Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului
respectiv.
Art. 1846. - Examenul de capacitate §i examenul de bacalaureat se sustin conform
prevederilor prezentei legi, lncepand cu prima sesiune organizata dupa intrarea in vigoare a
acesteia."

ART. II - Legea invatamantului nr. 84/1995, repubticata in Monitorul Oficial al Rornanlei,

Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, cu modlflcarile §i cornpletarlle aduse prin prezenta lege, se
va republica in Monitorul Oficial al Hornanlei, Partea I, dandu-se articolelor §i alineatelor o
noua numerotare.

Aceasta lege a fast adoptata de Camera Deputa(ifor §i de Senat in §edin(a comuna din
1 iulie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 a/in. (1) §i ale art. 76 a/in. (2) din Constitu(ia
Bomeniei.

PRE$EDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRE$EDINTELE SENATULUI

ION DIACONESCU PETRE ROMAN

485
 LEGE nr. 98
din 26 martie 2001

PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR.130/2000

.
PRIVIND MODIFICAREA ~I co'MPLETAREA
LEGll iNVATAMANTULUI NR. 84/1995, REPUBLICATA

Publicata in Monitorul Oficial nr. 157/29 martie 2001

PARLAMENTUL ROMANIEI adopta prezenta lege.

Articol unic. - Se aproba ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130 din 30 iunie 2000 privind
modificarea ~i completarea Legii tnvatarnantului nr. 84/1995, republicata, publicata in
Monitorul Oficial al Romanlel, Partea I, nr. 306 din 4 iulie 2000, cu urrnatoarea modificare:
- La articolul unlc, punctele 1, 2 ~i 4 se abroga.

486
 LEGE nr. 713
din 3 decembrie 2001

PRIVIND APROBAREA ORDONANTEI DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 206/2000

PENTRU MODIFICAREA ~I COMPLETAREA LEGliiNVATAMANTULUI NR. 84/1995

Publicata in Monitorul Oficial nr. 803/14 dee. 2001

PARLAMENTUL ROMANIEI adopta prezenta lege.

Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 206 din 15 noiembrie 2000 pentru
modificarea §i completarea Legii invatamantului nr. 84/1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 594 din 22 noiembrie 2000, cu urrnatoarele moditlcari:
1. La articolul I punctul 1, alineatele (4), (41)·(44) ale articolului 166 vor avea
urmatorul cuprins:
"(4) Baza rnaterlala a tnstltutlilor de tnvatamant superior de stat este de drept
proprietatea acestora. Ministerul Educatiei §i Cercetaril este imputernicit sa ernita certificate
de atestare a dreptului de proprietate pentru lnstltutiile de invatamant superior, pe baza
documentatiel inaintate de catre acestea.
(41) Terenurile §i cladlrile in care i§i destasoara activitatea unitatile de invatamant
preuniversitar de stat: gradinite. scoli generale primare §i gimnaziale, licee, grupuri scolare,
seminarii teologice, scoll profesionale §i §Coli postliceale fac parte din domeniul public al
comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor sau al municipiului Bucuresti, in a carer raza
teritoriala i§i desfasoara activitatea, §i tree in administrarea inspectoratelor scolare judetene,
respectiv a lnspectoratului $colar al Municipiului Bucuresti, in condltille legii. Celelalte
componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unltatilor de invatamant
preuniversitar de stat.
(42) Terenurile §i cladlrile in care i§i destasoara activitatea unitatile de invatamant
special de stat fac parte din domeniul public [udetean, respectiv al municipiului Bucuresti, §i
tree in administrarea inspectoratelor scolare [udetene, respectiv a lnspectoratului $colar al
Municipiului Bucurestl. Bunurile imobile trecute in administrarea serviciilor descentralizate
pentru protectla drepturilor copilului din subordinea consiliilor judetene, in temeiul art. 3 din
Hotararea Guvernului nr.261/2000, tree in administrarea inspectoratelor scolare.
(43) Schimbarea destinatlel bazei materiale a instltutlllor §i unltatlior de invatamant
preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educatiei §i cercetarll.
Instrainarea sau schimbarea destinatiel bunurilor din baza materiala a inv~tamantului fara
avizul ministrului educatiei §i cercetarli constituie lnfractiune §i se pedepseste conform legii
penale. Actele de tnstrainare sau de schimbare a destinatlel bunurilor din baza rnateriala a
invatamantului, fara avizul ministrului educatiel §i cercetarii, sunt nule.
(44) Terenurile §i cladirile in care i§i desfasoara activitatea unitafile §i institutllle de
invatamant preuniversitar din subordinea Ministerului Educatiei §i Cercetaril, ale carer
cheltuieli de tntreflnere, functionare §i dezvoltare se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte
din domeniul public al statului §i se afla in administrarea Ministerului Educatiei §i cercetarn.
Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatllor §i instltutlllor
respective."
2. La articolul I, punctul 2 se abroga.
3. La articolul I, punctul 3 se abroga.
4. La articolul I, punctul 4 va avea urrnatorul cuprins:
"4. Articolul 167 va avea urmatorut cuprins:
«Art. 167. - (1) Flnantarea unltatilor de invatamant preuniversitar de stat se face descentralizat
prin bugetele consiliilor judetene/Consiliului General al Municipiului Bucure§ti sau prin
bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unitatile de invatamant preuniversitar se face prin
hotarare a consiliului judetean/Consiliului General al Municipiului Bucure§ti sau a consiliului
local, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei §i Cercetarii, aprobata prin
hotarare a Guvernului, §i cu asistenta tehnica a inspectoratelor §Colare.

487
 (2) Finantarea cheltuielilor de capital, de functlonare, de lntretinere §i de reparare a
unltatilor din invatamantul preuniversitar; precum §i a bazei didactico-materiale, cu exceptia
celor prevazute la alin. (5), este aslqurata prioritar de catre consiliile judetene/Conslliul
General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale din bugetele acestora, precum §i din
resursele proprii ale respectivelor unitati. Din comisia de receptle a lucrarilor vor face parte §i
reprezentantl ai inspectoratului scolar judetean §i ai unitatii scolare.
(3) De drepturile acordate potrivit legii beneficiaza copiii §i tinerii cu deflciente care
urmeaza o torma de invatamant preuniversitar de stat.
(4) Cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, taberele scolare, palatele copiilor,
inspectoratele scolare, casele corpului didactic, precum §i alte institutii de stat subordonate
Ministerului Educatiel §i Cercetaril se finanteaza din bugetul acestuia.
(5) Fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar §i
administrativ din unltatlle §i institutlile de tnvatamant preuniversitar, pentru deplasari, precum
§i pentru cheltuieli de dotari cu obiecte de inventar §i car1i sunt asigurate din bugetul de stat §i
defalcate in bugetele locale ale unitatllor administrativ-teritoriale.
(6) Ministerul Educatiei §i Cercetaril poate aloca de la buget fonduri pentru finantarea
cheltuielilor curente aferente unor activitati extrascolare, educatiei copiilor cu deficiente, perfectionarii
pregatirii profesionale a cadrelor didactice §i altor actiuni §i activitati, in conditiile legii.
(7) in zonele defavorizate, precum §i' in situatii speciale stabilite prin hotarare a
Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei §i
Cercetaril, pentru dezvoltarea §i modernizarea bazei materiale a invatamantului
preuniversitar, precum §i pentru alte cheltuieli.
(8) Creditele externe ale Ministerului Educatiei §i Cercetarli, contractate cu aprobarea
Guvernului, precum §i dobanzfle aferente acestora se rarnburseaza din bugetul de stat.»"
5. La articolul I, punctul 5 se abroqa.
Art. 11. - Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu rnodlflcarile §i completarile
ulterioare, precum §i cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al
Rornanlei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

488
 LEGE nr. 719
din 4 decembrie 2001

PENTRU APROBAREA ORDONANTEI GUVERNULUI NR.138/2000

PRIVIND MASURI DE SUSTINERE A iNVATAMANTULUI PRIVAT
0

Textul actului publicat in Monitorul Oficial nr. 797/13 dececembrie 2001

PARLAMENTUL ROMANIEI adopta prezenta lege.

Articol unic. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 138 din 31 august 2000 privind rnasurl de
sustinere a invatamantului privat, adoptata in temeiul art. 1 lit. I pct. 3 din Legea nr. 125/2000
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante §i publlcata in Monitorul Oficial al
Rornanlei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, cu urrnatoarele modlflcarl:
1. Titlul ordonantel va avea urmatorul cuprins:
"Ordonanta privind unele reglementari ale invatamantului particular".
2. Articolul 1 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Statul sprijina §i coordoneaza invatamantul particular, in conditiile legii,
respectand in Tntregime drepturile acestuia.
(2) In cadrul acestor cornpetente statul are urrnatoarele contributlt
a) sa asigure sprijinul pedagogic necesar functionarii sale efective, precum §i acces gratuit la
documentele curriculare de baza, elaborate pentru invatamantul de stat;
b) sa garanteze standardele pedagogice §i §tiintifice ale curricumului propriu, alternativ
invatamantului de stat, in acord cu orlentsrlle generale de politlca educationaia;
c) poate sa acorde subsidii prin bugetul de stat §i/sau bugetul local pentru invatamantul
prescolar, primar §i gimnazial."
3. Articolul 2 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Personalul didactic §i didactic auxiliar din lnvatamantul particular beneflciaza de
drepturile §i indatoririle ce decurg din exercltlul functlel, prevazute in Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic §i in leqislatia muncii.
(2) Posturile didactice in invatamantul particular se ocupa prin concurs, detasare sau prin
transferul cadrelor didactice titulare care intra in reducere de activitate, conform prevederilor
Legii nr. 128/1997.
(3) Personalul didactic din lnvatamantul particular, Tncadrat potrivit prevederilor Legii nr.
128/1997, beneflclaza de vechime netntrerupta in munca §i se bucura de toate drepturile
prevazute de lege pentru functiile echivalente din invatamantul de stat."
4. Articolul 5 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 5. - Elevii, studentil §i cadrele didactice din invatamantul particular, care functioneaza pe
baza autorlzatlei de incredere sau a autorizatiel de functionare provizorie, au acces la
serviciile retelei ROEDUNET in condltlile stabilite de catre Ministerul Educafiel §i Cercetarii
pentru intreaga comunitate acadernica."
5. Articolul 6 va avea urrnatorul cuprins:
"Art. 6. - Spatiile §i mijloacele unitatilor de invatamant de stat, temporar disponibile, se
lnchiriaza prin licltatle, cu prioritate pentru actlvitanle de invatamant, inclusiv pentru unitatile §i
lnstltutllle de tnvatamant particular."
6. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7. - lnstitutllle de tnvatarnant superior acreditate au acces la cornpetitla proiectelor de
flnantare a cercetarf §tiintifice §i la granturi de cercetare pe baze competitlonale."

489
 ORDONANTA DE URGENT.A.nr.184
din 20 decembrie 2001

pentru modificarea ~i completarea Legii invatamantului nr. 84/1995

Textul actului publicat in Monitorul Oficial nr. 849/29 dececembrie 2001

in temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Rornanlel,

GUVERNUL ROMANIEI adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic. - Legea invatamantului nr. 84/1995, republlcata in Monitorul Oficial al Rornanlel,
Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modltlcarile 9i completarile ulterioare, se modiflca
9i se cornpleteaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatele (41 )-(43) ale articolului 166 vor avea urmatorul cuprins:
"(41) Terenurile 9i cladirlle in care i~i destasoara activitatea unitatile de invatamant
preuniversitar de stat gradinite, scoli generale (primare 9i gimnaziale), licee, grupuri scolare,
seminarii teologice, scoli profesionale 9i scoli postliceale - fac parte din domeniul public al
comunelor, oraselor 9i municipiilor, respectiv al municipiului Bucurestl, 9i sunt in administrarea
consiliilor locale ale comunelor, oraselor 9i municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucurestl, in a carer raza teritorlala i9i destasoara activitatea. Celelalte componente ale bazei
materiale sunt de drept proprietate a unttatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(42) Terenurile 9i cladirile in care i9i desfasoara activitatea unltatile de invatamant
special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului sucuresn, 9i
sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucuresti, in a carer raza terltorlala i9i destasoara activitatea. Celelalte
componente ale bazei materiale ale unltatilor de invatamant special de stat sunt de drept
proprietate a acestora.
(43) Schimbarea destinatlel bazei materiale a tnstltutillor 9i unitatilor de invatamant
preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educatiei 9i cercetarii.
. .
Instralnarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza rnaterlala a invatamantului, fara
avizul ministrului educatlei 9i cercetarii, constituie lnfractiune 9i se pedepseste conform legii
penale. Actele de tnstrainare sau de schimbare a destinatlel bunurilor din baza materiala a
tnvatarnantulul, tara avizul ministerului educatiel 9i cercetaril sunt nule. Administrarea
procesului educational din unitatile de invatamant preuniversitar 9i special de stat prevazute la
alin. (41) 9i (42) se face de catre inspectoratele scolare judetene, respectiv de lnspectoratul
$colar al Municipiului Bucuresti."
2. Articolul 167 se completeaza dupa alineatul (2) cu alineatul (21) cu urrnatorul
cuprins:
"(21) Unitatile de tnvatarnant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii realizate, in
condltlile legii, din: activitatea de productle (ateliere-scoala, ferme agricole etc.), prestari de
servicii, taxe de la persoane fizice 9i juridice, venituri din inchirieri de spanl, donatii,
sponsorizarl 9i alte venituri realizate din activitatea de invatamant, actlvltatl cultural-educative,
ale internatelor 9i cantinelor pentru prescolari 9i elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate
exclusiv de catre aceste unltatl."

490