Sunteți pe pagina 1din 31

1.

Raportul juridic civil Pentru a ne afla în prezenta unui raport - minorii între 14 si 18 ani, care sunt
juridic civil trebuie întrunite cumulativ persoane fizice cu capacitate de exercitiu
Raportul juridic civil este o relaţie social aceste elemente. restrânsa;
patrimonială sau nepatrimonială
reglementată de normele de drept civil. - majorii (persoane fizice cu vârsta peste
Elementele raportului juridic civil:
18 ani), care au capacitate de exercitiu;
Caracterele raportului juridic civil -Subiectele-sunt persoanele fizice şi
a) Raportul juridic civil este un persoanele juridic titular de drepturi şi
raport social obligaţii civile. Dupa criteriul cetateniei, întâlnim
urmatoarele categorii de persoane fizice:
Prin caracterul social al raportului juridic -Conţinutul-reprezintă totalitatea
civil se întelege ca este un raport juridic drepturilor subiective şi a obligaţiilor - persoane fizice care au cetatenie
care se stabileste între oameni, aceasta în civile pe care le au părţile. româna;
sensul ca normele juridice civile -Obiectul-constă în acţiunile ori - persoane fizice care au cetatenie straina.
reglementeaza relatiile dintre oameni inacţiunile spre care sunt îndreptate În aceasta categorie sunt incluse si
priviti individual ca persoane fizice sau părţile. persoanele care nu au cetatenie (apatrizii),
organizati în colective ca persoane precum si persoanele care au dubla
juridice. Partile raportului juridic civil cetatenie, dintre care nici una nu este
3.2.1. Definitia subiectelor de drept civil româna;
b) Raportul juridic civil are
caracter volitional Prin notiunea de subiecte ale raportului Din categoria persoanelor juridice fac
juridic civil urmeaza sa înteleaga parte:
Caracterul volitional al raportului juridic persoanele fizice sau juridice care au
civil implica doua aspecte: primul ca iau calitatea de a fi titulare de drepturi si - persoane juridice particulare sau
nastere pe baza unei norme juridice care obligatii civile care constituie continutul private;
exprima vointa si autoritatea de a elabora acestor raporturi. - persoane juridice cooperatiste sau
norme juridice ale puterii legislative, iar obstesti;
cel de-al doilea ca, de regula, aceste Ţinând seama de prevederile Decretului - persoane juridice mixte;
raporturi juridice iau nastere pe baza nr. 31 / 1954 vom defini persoana fizica si - persoane juridice de stat.
manifestarii de vointa a subiectelor sale persoana juridica astfel:
sau a cel putin unuia dintre ele, în cazul
Dupa criteriul nationalitatii, deosebim:
actelor juridice unilaterale.
Persoana fizica este subiectul individual
de drept, omul privit ca titular de drepturi - persoane juridice care au nationalitate
c) Raportul juridic civil are la baza subiective civile si obligatii civile. româna;
pozitia de egalitate a subiectelor sale
- persoane juridice care au nationalitate
Persoana juridica este subiectul colectiv straina.
Pozitia de egalitate a subiectelor constituie de drept, entitatea care, îndeplinind 3.2.3. Determinarea, pluralitatea si
un caracter specific raporturilor juridice de conditiile prevazute de lege, este titulara schimbarea subiectelor raportului juridic
drept civil, pe când în celelalte raporturi, de drepturi si obligatii. civil
cum ar fi: raportul de drept administrativ
sau drept financiar, unul dintre subiecte se
Persoana care dobândeste drepturile civile A. Determinarea subiectelor
afla într-o pozitie de subordonare fata de
subiective ce intra în continutul raportului raportului juridic civil
celalalt subiect.
juridic civil poarta denumirea de subiect
activ, iar persoana careia îi revin Determinarea subiectelor raportului
Retinem deci ca pozitia de egalitate a obligatiile civile corelative, poarta juridic civil presupune cunoasterea
subiectelor raporturilor juridice civile se denumirea de subiect pasiv. partilor raportului respectiv.
releva prin aceea ca sunt subordonate unul
fata de celalalt si ca aceste raporturi iau
nastere, se modifica sau se sting prin 3.2.2. Categoriile subiectelor de drept civil Aceasta determinare se
vointa lor libera si în mod egal realizeaza în mod diferit, dupa cum este
manifestata. Exista doua mari categorii de subiecte de vorba despre raporturi care au în
drept civil: continutul lo 10310x2323k r drepturi
Structura raportului juridic civil absolute si raporturi care contin drepturi
- Subiecte individuale - în aceasta relative[3].
Raportul juridic civil are ca elemente categorie intra persoanele fizice;
constitutive: partile, continutul si obiectul. În cazul raporturilor civile care au în
- Subiecte colective - în aceasta categorie continutul lo 10310x2323k r drepturi
intra persoanele juridice. absolute, este cunoscut sau determinat
- Partile sau subiectele raportului juridic
numai subiectul activ, care este însusi
civil sunt persoanele fizice sau juridice în
titularul dreptului subiectiv activ, care este
calitate de titular de drepturi subiective Aceste doua mari categorii se subclasifica însusi titularul dreptului subiectiv civil,
civile si obligatii civile. dupa cum urmeaza: subiectul pasiv fiind nedeterminat, alcatuit
din toate celelalte subiecte de drept.
- Continutul raportului juridic este alcatuit Din categoria persoanelor fizice fac parte:
din totalitatea drepturilor subiective si a
În cazul raporturilor civile care au în
obligatiilor civile pe care le au partile.
- minorii sub 14 ani, care sunt persoane continutul lo 10310x2323k r drepturi
fizice lipsite de capacitatea de exercitiu; relative, este determinat atât subiectul
- Obiectul raportului juridic civil consta în activ (creditorul) cât si subiectul pasiv
actiunile sau inactiunile la care sunt (debitorul).
îndrituite partile sau pe care acestea sunt
tinute sa le respecte.

1
B. Pluralitatea subiectelor Aceasta forma de proprietate este existând si izvoare proprii, si anume: legea
raportului juridic civil specifica sotilor. pentru solidaritate, respectiv natura
obiectului obligatiei pentru
indivizibilitate;
De cele mai multe ori, raportul juridic civil În toate cele trei cazuri, proprietatea
se stabileste între o persoana ca subiect comuna înceteaza prin împartire sau
activ si o alta persoana ca subiect pasiv. partaj, cu exceptia cazurilor de proprietate - sub aspectul întinderii, solidaritatea
comuna pe cote - parti, fortata si perpetua, functioneaza numai fata de cei între care s-
care se mentine independent de vointa a nascut, pe când indivizibilitatea se
Exista însa si situatii în care raportul
copartasilor. transmite si succesorilor;
juridic civil este stabilit între mai multe
persoane, fie în calitate de subiecte active,
fie în calitate de subiecte pasive. În cazul raporturilor juridice civile - în cazul indivizibilitatii pasive, debitorul
obligationale ( de creanta), pluralitatea chemat în judecata poate sa solicite
poate fi: introducerea în cauza a celorlalti debitori,
În cazul raporturilor juridice civile
pentru a fi obligati împreuna la executarea
nepatrimoniale, subiectul pasiv, fiind
prestatiei datorate, în vreme ce, în cazul
determinat, este constituit din pluralitatea - activa, când exista mai multi creditori;
solidaritatii pasive, debitorul chemat în
celorlalte subiecte de drept civil, cu - pasiva, când exista mai multi debitori;
judecata poate sa solicite introducerea în
exceptia subiectului activ. Pluralitatea - mixta, când exista mai multi creditori
cauza a celorlalti codebitori solidari,
activa este mai rara, întâlnindu-se totusi în si mai multi debitori;
numai pentru a se întoarce împotriva lor,
raporturile patrimoniale ce decurg din
pentru partea datorata de fiecare dintre ei.
creatia intelectuala, prezentându-se sub
În cazul de pluralitate în domeniul
forma coautoratului[4].
raporturilor obligationale, regula o
C. Schimbarea subiectelor
reprezinta divizibilitatea, obligatiile civil
raportului juridic civil
În cazul raporturilor juridice civile fiind conjuncte.
nepatrimoniale se va tine seama de
continutul acestora: drepturi reale sau În aceasta analiza este necesara distinctia
Obligatia conjuncta este aceea care leaga
drepturi de creanta. între raporturile patrimoniale si raporturile
mai multi creditori sau mai multi debitori,
nepatrimoniale.
respectiv subiecte active sau pasive, între
În cazul drepturilor reale având în continut care, dupa caz, creanta sau datoria este
dreptul de proprietate, subiectul pasiv este divizibila. În cazul raporturilor nepatrimoniale,
nedeterminat, fiind alcatuit din pluralitatea subiectul activ este titularul unui drept
celorlalte subiecte de drept civil, cu netransmisibil, iar subiectul pasiv este
Astfel:
exceptia titularului dreptului de nedeterminat, iar în cazul raporturilor
proprietate. patrimoniale trebuie distins între
- în caz de pluralitate activa, fiecare dintre raporturile reale si raporturile
creditori nu poate pretinde de la debitor obligationale (de creanta).
Subiectul activ este determinat, putând fi
decât partea sa;
o persoana, daca este vorba despre
proprietatea exclusiva sau mai multe În cazul raporturilor patrimoniale care au
persoane, daca este vorba de proprietatea - în caz de pluralitate pasiva, fiecare dintre în continutul lo 10310x2323k r un drept de
comuna. codebitori nu este tinut decât pentru partea creanta, poate fi schimbat atât subiectul
sa din datoria comuna. activ, cât si subiectul pasiv (debitorul).
Proprietatea comuna îmbraca urmatoarele
forme: Exemplu: Plata reparatiei acoperisului În ceea ce priveste raporturile juridice
unei cladiri cu mai multe apartamente se patrimoniale care au în continutul lor un
face în mod egal de fiecare locatar drept real, poate fi schimbat numai
- coproprietatea este proprietatea pe cote -
(proprietar). subiectul activ, nu si subiectul pasiv,
parti care are ca obiect un bun individual
deoarece acesta din urma nu este
determinat. Fiecare coproprietar îsi
determinat.
cunoaste cota ideala din dreptul de Exceptia de la aceasta regula o reprezinta
proprietate, dar nu are o parte determinata solidaritatea.
din bunul privit în materialitatea lui; Schimbarea subiectului activ se poate
realiza prin: cesiunea de creanta,
Obligatia solidara activa este aceea în care subrogatia personala, novatia prin
- indiviziunea este proprietatea pe cote - fiecare creditor poate cere debitorului schimbarea de creditor, iar schimbarea
parti care are ca obiect o universalitate întreaga datorie. Solidaritatea activa poate
subiectului pasiv se poate face prin:
juridica. Astfel, fiecare coindivizar îsi lua nastere printr-un act juridic (ex. un stipulatie pentru altul, novatie prin
cunoaste cota parte ideala si abstracta din testament, o conventie). schimbare de debitor, delegatie proprie.
dreptul de proprietate, dar nu are un
anumit bun sau anumite bunuri pe care sa
le detina în exclusivitate. Obligatia solidara pasiva este aceea în care 3.2.4. Capacitatea civila
fiecare debitor este tinut sa plateasca
întreaga datorie creditorului. Solidaritatea
Între coproprietar si indiviziune se face pasiva ia nastere, de regula, prin savârsirea Capacitatea civila reprezinta calitatea de a
deosebirea tinând seama de obiectul unei fapte ilicite, cauzatoare de prejudicii. fi subiect de drept în raporturile juridice
dreptului de proprietate: coproprietatea civile.
priveste un bun individual, în timp ce
indiviziunea presupune o universalitate Desi între obligatia solidara si obligatia
indivizibila exista asemanari, acestea nu Capacitatea civila reuneste în continutul ei
juridica.
trebuie confundate, principalele deosebiri doua elemente: capacitatea de folosinta si
fiind urmatoarele[5]: capacitatea de exercitiu.
- devalmasia este acea forma a proprietatii
comune, caracterizata prin faptul ca partea
- în ceea ce priveste izvorul lor, numai Capacitatea de folosinta reprezinta acel
fiecarui proprietar comun nu este
conventia poate fi izvor atât pentru aspect al capacitatii civile care consta în
determinata, bunul apartinând
solidaritate, cât si pentru indivizibilitate, aptitudinea generala si abstracta a unei
proprietarilor comuni fara cote - parti.

2
persoane de a dobândi drepturi subiective dobândirea unei maturitati în gândire si ca Lipsa capacitatii de exercitiu are la baza
si de a-si asuma obligatii în cadrul unor aceasta este conditionata potrivit legii de prezumtia absoluta ca anumite categorii de
raporturi juridice concrete. împlinirea unei anumite vârste, persoane fizice nu dispun de maturitatea
capacitatea de exercitiu a persoanei fizice psihica necesara pentru a participa singure
este aptitudinea persoanei fizice de a-si si nici chiar asistate, la raporturile juridice
A. Capacitatea civila a
exercita drepturile si de a-si asuma civile.
persoanei fizice
obligatiile prin savârsirea de acte juridice
a) Capacitatea de folosinta a persoanei
proprii, conform art. 3 alin. 5 din Decretul
fizice Sunt lipsite total de capacitatea de
nr. 31 / 1954.
exercitiu urmatoarele categorii de
persoane fizice:
În limbaj juridic, este considerata
Capacitatea de exercitiu nu poate fi
persoana fizica orice individ uman, luat
recunoscuta decât acelor persoane care au
izolat, în calitatea sa de subiect de drept. - persoanele care nu au împlinit vârsta de
vointa, precum si experienta necesara
14 ani;
pentru a-i da seama de semnificatia si
- persoanele care indiferent de vârsta,
Orice persoana fizica, în calitatea sa de consecintele actelor juridice pe care le
suferind de alienatie sau debilitate mintala
subiect de drept, se bucura de capacitatea încheie.
au fost puse sub interdictie prin
de folosinta si capacitatea de exercitiu, în
hotarâre judecatoreasca.
conditiile prevazute de lege.
Criteriul avut în vedere de legiuitor este
vârsta. Drept urmare, în functie de vârsta,
B . Capacitatea civila a persoanei
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice persoanele juridice se împart în :
juridice
este aptitudinea generala si abstracta de a
dobândi drepturi subiective si de a-si
- persoane cu capacitate deplina de
asuma obligatii civile. Ca si în cazul persoanelor fizice,
exercitiu;
capacitatea civila a persoanelor juridice
trebuie analizata tinând seama de cele
Retinem în completarea acestei definitii si
Capacitatea deplina de exercitiu se doua elemente ale sale: capacitatea de
dispozitiile cuprinse în art. 6 din Decretul
dobândeste la vârsta majoratului, respectiv exercitiu si capacitatea de folosinta.
nr. 31 / 1954, potrivit carora, nici o
18 ani.
persoana nu poate fi lipsita de capacitatea
de folosinta si ca persoana fizica nu poate a. Capacitatea de folosinta a persoanei
renunta nici total, nici partial la În mod exceptional, femeia care se juridice
capacitatea sa de folosinta. casatoreste înainte de aceasta vârsta
dobândeste capacitatea deplina de
Capacitatea de folosinta a persoanei
exercitiu din momentul încheierii
Capacitatea civila a persoanelor fizice juridice este acea parte a capacitatii civile
casatoriei.
începe în momentul nasterii ei. De la care consta în aptitudinea generala de a
aceasta regula se face si o exceptie avea drepturi si obligatii.
reglementata de art. 7 din Decretul nr. 31 / Capacitatea deplina de exercitiu dureaza,
1954, care dispune ca drepturile copilului în principiu, tot timpul vietii; cât timp
Astfel, persoanele juridice pot fi împartite
sunt recunoscute de la conceptia lui, cu persoana juridica se bucura de capacitatea
în doua categorii, dupa cum sunt sau nu
conditia de a se naste viu. Aceasta de exercitiu deplina, ea poate încheia acte
supuse înregistrarii: Art. 33 din Decretul
conceptie este exprimata în adagiul infans juridice civile prin manifestarea propriei
nr. 31 / 1954 prevede: "Persoanele juridice
conceptus pro nato habetur, quotios de vointe, fara a avea nevoie sa fie asistata
care sunt supuse înregistrarii au
commodis ejus agitur (copilul conceput se sau reprezentata sau sa obtina
capacitatea de a avea drepturi si obligatii
socoteste nascut atunci când este vorba încuviintarea prealabila din partea unui
de la data înregistrarii lor."
despre drepturile sale). Este ceea ce ocrotitor.
numim capacitatea de folosinta anticipata
a persoanei fizice. Capacitatea de folosinta a persoanei
- persoane cu capacitate de exercitiu
juridice se sfârseste odata cu desfiintarea
restrânsa;
(încetarea) acesteia, prin unul din
Capacitatea de folosinta a persoanelor
urmatoarele moduri:
fizice înceteaza odata cu moartea acestora,
Este recunoscuta persoana care se afla
aceasta pe motiv ca moartea persoanelor
între vârsta de 14-18 ani.
fizice face sa înceteze capacitatea lor de a - reorganizarea sub forma comasarii
mai fi considerate subiecte de drept (art. 7 (absorbtie sau fuziune) sau sub forma
din Decretul nr. 31 / 1954). Aceasta capacitate de exercitiu restrânsa divizarii totale: - dizolvare;
este o capacitate intermediara, fiind
cuprinsa între cele doua extreme
În ceea ce priveste data mortii, sunt de - transformare.
(capacitate deplina si lipsa totala de
retinut doua situatii:
capacitate).
Putem vorbi despre capacitate de folosinta
- în cazul mortii fizic constatata, data anticipata si în ceea ce priveste persoana
Persoanele cu capacitate de exercitiu
mortii este cea trecuta în actul de deces; juridica. Art. 33 alin. 3 prevede: "Cu toate
restrânsa nu pot încheia sub nici o forma,
acestea, chiar înainte de data înregistrarii
nici chiar cu încuviintarea prealabila
sau de data actului de recunoastere ori de
- în cazul mortii declarata judecatoreste, ocrotitorilor legali, acte de donatie sau de
data îndeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi
data mortii este aceea pe care a stabilit-o garantare a obligatiilor altuia. Anumite
prevazute, persoana juridica are
instanta de judecata prin hotarârea ramasa acte juridice pot fi încheiate de persoanele
capacitatea chiar de la data actului de
definitiva. cu capacitate restrânsa de exercitiu si fara
înfiintare cât priveste drepturile constituite
încuviintarea prealabila a parintilor sau a
în favoarea ei."
tutorelui (ex. încheierea unui contract de
b) Capacitatea de exercitiu a persoanei
munca, depunerea unei sume de bani).
fizice
b. Capacitatea de exercitiu a persoanei
juridice
- persoane lipsite de capacitate de
Având în vedere ca participarea proprie la
exercitiu;
raporturile juridice civile implica

3
Capacitatea de exercitiu a persoanei 3.4.2.3. Corelatia dintre bunuri si 8. În functie de corelatia dintre ele,
juridice este acea parte a capacitatii civile patrimoniu distingem între bunuri principale si bunuri
care consta în aptitudinea de a-si exercita accesorii;
drepturile civile si dea-si îndeplini 9. Dupa modul de percepere, avem
obligatiile civile, prin încheierea de acte Este de mentionat faptul mai întâi ca orice bunuri corporale si bunuri incorporale;
juridice de catre organele sale de persoana are un patrimoniu.
conducere.
10.Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi
Pornind de la aceasta premisa absoluta, si executarii silite pentru plata datoriilor,
În conformitate cu prevederile art. 35 alin. patrimoniul poate fi definit ca fiind avem bunuri sesizabile si bunuri
1 si 2 din Decretul nr. 31 / 1954, persoana totalitatea drepturilor si obligatiilor care insesizabile.
juridica îsi exercita drepturile si-si au valoare economica, care apartin la un
îndeplineste obligatiile civile prin moment dat unei persoane fizice sau
juridice. 1. Bunuri mobile si bunuri
organele sale de conducere care încheie
imobile
acte juridice în numele acesteia.
Este de retinut ca ori de câte ori se face
vorbire despre un drept sau obligatie Bunurile mobile sunt acele bunuri care au
Începutul capacitatii de exercitiu a
patrimoniala cu caracter real, aceasta se o asezare fixa si stabila, fiind susceptibile
persoanei juridice este dat de momentul
refera pe de o parte la patrimoniul acelor de a fi stramutate sau transportate dintr-un
înfiintarii acesteia, însa realizarea efectiva
subiecte de drept ca universalitate, iar pe loc într-altul (ex. animalele, fructele
a capacitatii de exercitiu astfel dobândita
de alta parte, la bunurile concrete asupra desprinse de pomi, mobilele etc.).
este conditionata, în practica, de
desemnarea organelor sale de conducere. carora acel drept se exercita sau acea
Sfârsitul capacitatii de exercitiu a obligatie urmeaza sa se îndeplineasca. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au
persoanei juridice corespunde cu încetarea o asezare fixa si stabila, în sensul ca nu se
capacitatii sale de folosinta[6]. Asadar, între bun si patrimoniu, exista pot misca dintr-un loc în altul.
corelatia de tipul: parte - întreg.
Obiectul raportului juridic civil Potrivit reglementarile cuprinse în Codul
3.4.1. Definitia obiectului raportului 3.4.2.4. Clasificarea bunurilor Civil, bunurile sunt de trei feluri:
juridic civil A. Importanta clasificarii
bunurilor - mobile prin natura lor, în sensul ca se
Prin OBIECT AL RAPORTULUI pot deplasa dintr-un loc într-altul fie prin
JURIDIC CIVIL urmeaza sa întelegem Clasificarea bunurilor reprezinta forta lor proprie (ex. animalele), fie cu
actiunile pe care subiectul activ le poate importanta deoarece ea determina pe de o ajutorul unei forte straine, cum sunt
pretinde, iar subiectul pasiv este obligat sa parte asemanarile si deosebirile dintre lucrurile neînsufletite, conform art. 473
le îndeplineasca în legatura cu bunurile si anumite categorii de bunuri, iar pe de alta din Codul Civil;
valorile sociale la care se refera drepturile parte, regimul juridic pentru fiecare - mobile prin determinarea legii -
si obligatiile lor. categorie în parte. precizate de art. 474 din Codul Civil, prin
care sunt redate toate drepturile reale
asupra lucrurilor mobile, drepturile de
Având în vedere ca bunurile formeaza B. Criterii de clasificare si categorii creanta, precum si toate actiunile care au
categoria cea mai reprezentativa la care se
ca obiect apararea pe cale judiciara a
refera conduita subiectelor în cadrul
de bunuri în functie de aceste criterii drepturilor reale imobiliare;
raporturilor juridice civile se impune o
- mobile prin anticipatie - în sensul ca,
cercetare amanuntita a lor.
desi prin natura lor, anumite bunuri sunt
1. În functie de natura lor, bunurile se considerate a fi imobile. Prin conventia
3.4.2. Bunurile împart în bunuri mobile (miscatoare) si partilor, avându-se în vedere situatia de
3.4.2.1. Definitia bunurilor bunuri imobile (nemiscatoare); viitor, se considera a fi mobile (ex.
2. În functie de regimul circulatiei recoltele si fructele înainte de strângerea
juridice, putem vorbi despre bunuri aflate lor).
Prin bunuri urmeaza sa întelegem în circuitul civil si bunuri scoase din
toate bunurile care sunt utile omului în circuitul civil;
viata social juridica si care sunt totodata 3. Dupa modul cum sunt determinate, Bunurile imobile se considera a fi tot de
susceptibile de apropiere sub forma unor avem bunuri individual determinate si trei feluri, în conformitate cu
drepturi patrimoniale pe care sa le poata bunuri determinate generic; reglementarile din Codul Civil:
exercita în cadrul unor raporturi juridice 4. Dupa cum pot fi sau nu, înlocuite,
civile. unele cu altele în executarea unei obligatii - imobile prin natura lor, în sensul ca prin
civile, avem bunuri fungibile si bunuri existenta propriu-zisa, sau în modul
3.4.2.2. Sensurile notiunii de bun nefungibile; artificial sunt încorporate solului si au
5. Dupa cum folosirea lor implica sau nu menirea ca prin fixitatea lor sa poata fi
consumarea substantei sau înstrainarea folosite (ex. "fondurile de pamânt si
Lato sensu, prin "bun" se înteleg atât lor, distingem între: bunuri consumptibile cladirile" - art. 462 Cod Civil; "morile de
lucrurile cât si drepturile existente asupra si bunuri neconsumptibile; vânt sau de apa asezate pe stâlpi"- art. 464
lor. Spre exemplu, potrivit art. 475 din 6. Dupa cum sunt sau nu producatoare de Cod Civil; "recoltele care înca se tin de
Codul Civil se prevede ca oricine poate fructe, avem: bunuri frugifere si bunuri radacini si fructele de pe arbori, neculese
dispune liber de bunurile ce sunt ale lui. nefrugifere; înca"- art. 465 alin. 1 Cod Civil.
7. Dupa cum pot fi sau nu împartite fara
sa-si schimbe destinatia lor, bunurile pot fi
Stricto sensu, prin "bun" se înteleg numai - imobile prin destinatie - în sensul ca desi
divizibile si indivizibile;
lucrurile, animalele etc., asupra carora pot sunt mobile prin natura lor, prin destinatia
exista drepturi si obligatii patrimoniale. care le este data, anumite lucruri se
Astfel, potrivit art. 479 din Codul Civil, considera a fi imobile (ex. tractoarele,
poate avea cineva asupra bunurilor sau un masinile si animalele pentru munca
drept de proprietate sau un drept de câmpului - art. 468 din Codul Civil;
folosinta sau numai servitute. obiectele destinate ornamentelor fixate în
zid - art. 469 din Codul Civil).

4
- imobile prin obiectul la care se aplica - în pentru a elibera pe debitor de executarea 8. Bunuri principale si
sensul ca se au în vedere drepturile reale obligatiei ce-i revine (ex. un tablou facut bunuri accesorii
imobiliare si actiunile care au ca obiect de un anumit pictor, o carte cu dedicatie
apararea pe cale juridica a drepturilor reale etc.).
Bunurile principale sunt bunurile care au o
imobiliare - art. 471 din Codul Civil.
existenta de sine statatoare si respectiv o
5. Bunuri consumptibile si destinatie si un regim juridic propriu.
2. Bunuri aflate în circuitul bunuri neconsumptibile
civil si bunuri scoase din circuitul civil
Bunurile accesorii sunt acele bunuri care
Bunurile consumptibile sunt acele bunuri sunt legate prin destinatia lor de alte
care se consuma la prima lor întrebuintare bunuri si ca atare, nu pot fi folosite decât
(ex. alimente, lemne, combustibil). împreuna (ex. cureaua pentru ceas).

Bunurile aflate în circuitul civil sunt Bunurile neconsumptibile sunt cele care 9. Bunuri corporale si
bunuri care pot face obiectul actelor pot fi întrebuintate în mod continuu fara ca bunuri incorporabile
juridice. prin aceasta sa se consume materialmente
substanta sau sa fie implicata înstrainarea
Bunurile corporale sunt acelea care au
lor (ex. terenuri, cladiri etc.).
Aceasta categorie de bunuri se subîmparte existenta materiala perceptibila simturilor
în: umane.
6. Bunuri frugifere si
bunuri nefrugifere
- bunuri care pot circula liber, Bunurile incorporabile reprezinta valoarea
neîngradit; economica ideala cu existenta abstracta,
- bunuri care pot fi dobândite, detinute Bunurile frugifere sunt acele bunuri care fiind cu ochii mintii (ex. drepturile
sau înstrainate cu respectarea anumitor în mod periodic si fara sa-si consume patrimoniale).
conditii prevazute de lege (ex. regimul substanta dau nastere la alte bunuri numite
juridic al armelor si munitiilor, materiale fructe.
Se disting urmatoarele categorii de bunuri
explozibile etc.).
incorporabile[11]:
Potrivit art. 483 din Codul Civil,
Bunurile scoase din circuitul civil sunt distingem trei categorii de fructe, dupa
- drepturile real, altele decât dreptul de
acele bunuri care nu pot face obiectul cum urmeaza:
proprietate;
actului juridic civil, acestea fiind
- proprietatile incorporabile. În aceasta
inalienabile (ex. teritoriul României).
- fructe naturale: sunt acelea care se categorie sunt incluse bunuri a caror
produc fara interventia omului (ex. mere existenta depinde de activitatea si de
3. Bunuri individual padurete, pasuni necultivabile etc.); puterea creatoare a omului, fie dintr-o
determinate (res certa) si bunuri - fructe industriale: sunt acelea care se activitate în curs (ex. fondul de comert),
determinate generic (res genera) produc ca urmare a activitatii omului (ex. fie dintr-o activitate trecuta si
culturi agricole, orz, vita de vie etc.); materializata în creatii spirituale (ex.
- fructele civile: acestea reprezinta dreptul de autor si alte drepturi conexe);
Bunurile individual determinate sunt acele
echivalentul în bani a folosirii anumitor - titlurile de valoare, fiind incluse în
bunuri care potrivit naturii lor sau vointei
bunuri (ex. chiriile, dobânzile etc.); aceasta categorie valorile mobiliare (ex.
exprimate în actul juridic, se
actiuni, obligatiuni), precum si efectele de
individualizeaza prin însusiri proprii,
comert (cambia, biletul la ordin si cecul);
specifice (ex. o casa individualizata prin Bunurile nefrugifere sunt acele bunuri
- drepturile de creanta.
locul de situare - localitate, strada, numar). care nu au însusirea de a da nastere
10. Bunuri sesizabile si bunuri
periodic unor produse, fara a li se consuma
insesizabile
substanta.
Bunurile determinate generic sunt acele
bunuri individualizate prin însusirile
Bunurile sesizabile sunt acelea ce pot
speciei sau categoriei din care fac parte. Este necesara o diferentiere a fructelor de
forma obiectul executarii silite a
productie, aceasta în sensul ca productele
debitorului, conform art. 409 din Codul de
sunt foloasele trase dintr-un bun,
Aceasta individualizare se poate realiza procedura civila.
consumându-se substanta sa (ex. piatra
prin cântarire, masurare, numarare (ex.
dintr-o cariera)
alimente, bani).
Bunurile insesizabile sunt acele bunuri
care nu pot fi urmarite pentru plata unei
7. Bunuri divizibile si
4. Bunuri fungibile si datorii.
bunuri indivizibile
bunuri nefungibile
Potrivit prevederilor din Codul familiei,
Bunurile divizibile sunt acele bunuri care
Bunurile fungibile sunt acele bunuri care bunurile mai pot fi împartite în: bunuri
pot fi împartite, fara ca prin aceasta sa li se
în executarea unei obligatii, gasindu-se comune si bunuri proprii ale sotilor.
schimbe destinatia economica (ex. stofa).
într-un raport de echivalenta, se pot
schimba între ele (ex. banii, titlurile de
Astfel, potrivit art. 30 din Codul familiei,
valoare sau alte bunuri generice). Bunurile indivizibile sunt acele bunuri
sunt bunuri comune acele bunuri
care nu pot fi împartite fara sa-si schimbe
dobândite în timpul casatoriei de oricare
destinatia lor economica (ex.
Este de retinut ca stabilirea raportului de dintre soti cu exceptia cazurilor prevazute
autoturisme).
echivalenta poate avea loc prin cântarire, de art. 31 din acelasi cod. Potrivit acestui
numarare sau masurare. din urma articol, se constituie cu titlu de
Daca bunul indivizibil formeaza obiectul bunuri proprii urmatoarele: bunuri
unei obligatii cu mai multe subiecte, se dobândite înainte de încheierea casatoriei,
Bunurile nefungibile sunt acele bunuri bunuri dobândite în timpul casatoriei prin
creeaza o indivizibilitate naturala, astfel,
care având individualitate proprie
fiecare debitor este tinut sa execute mostenire, legat sau donatie, afara de
determinata pe baza unor trasaturi cazul în care dispunatorul a prevazut ca ele
întreaga prestatie.
specifice nu se pot înlocui unele cu altele vor fi comune; bunurile de uz personal si

5
cele destinate exercitarii profesiei unuia lipsa, fara sa puna in discutie valabilitatea  Consimtamantul in sens retrains
dintre soti, bunurile dobândite cu titlu de actului adica manifestarea unilateral de vointa la
premiu sau recompensa; manuscrisele incheierea actului juridic civil , in cazul
stiintifice sau literare, schitele si proiectele 3. In functie de sanctiunes actelor unilaterale , vointa unilateral este
de inventii si inovatii; indemnizatia de
nerespectarii lor distingem vointa manifestare de autor, pe cand in
asigurare sau despagubirea pentru
pagubele pricinuite persoanei; valoarea cazul actelor bilateral , multilateral avem
care reprezinta si înlocuieste un bun a) Conditii de validitate- sunt acele de-a face cu vointa fiacarei dintre parti
propriu sau bunul în care a trecut aceasta conditii a caror nerespectare sanctioneaza  Consimtamantul in sens larg ,
valoare. cu nulitatea actului juridic civil adica acordul de vointa al partilor in actele
b) Conditii de eficacitate – sunt acele bilateral sau multilateral
2. Actul juridic civil conditii a caror nerespectare nu a atrage
nulitatea actului juridic, ci alte sanctiuni , Conditiile de valabilitatea a
2.1. Condiţiile actului juridic civil ca , de ex inopozabilitatea fata de terti consimtamantului
Conditiile actului juridic civil Pentru a fi valabil si a produce efecte
juridice consimtamantul trebuie sa
Art 1179 Cod civil enumera , sub
indeplinineasca , cumulative , urmatoarele
denumirea de “ conditii esentiale pentru
conditii:
validitatea contractului “, componentele Capacitatea de a incheia actul juridic civil
structurale ale oricarui act juridic, aratand  Sa provina de la o persoana cu
ca acestea constau in: Este conditia de fond si esentiale care discernamant
consta in aptitudinea subiectului de drept
 Capacitatea de a contracta  Sa fie exprimat cu intentia de a
cicil de a deveni titular de drepturi si
 Consimtamantul partilor produce efecte juridice
obligatii civile, prin incheiere de acte de
 Un obiect determinat si illicit drept civil.  Sa fie exteriorizat
 O cauza licita si morala  Sa nu fie alterat de vreun viciu de
Constituie o capacitate de folosinta a consimtamant
persoanei – indiferent ca este fizica sau Consimtamantul s a provina de la o
Aceste componente sau elemente sunt
juridica-si apare ca o premise a capacitatii persoana cu discernamant autorul
necesare pentru ca actul juridic civil sa fie
de exercitiu a acesteia , cealalta premise manifestarii de vointa trebuie sa poate
valabil si, pe cale de consecinta, sa
fiind discernamantul juridic. aprecia si sa aiba puterea de a discerne cu
produca efecte juridice
privire la consecintele juridice ale
Cine nu are capacitatea de a incheia un act manifestarii sale de vointa
CLASIFICAREA CONDITIILOR
juridic civil? Persoanele fizice cu capacitate deplina de
ACTULUI JURIDIC CIVIL
exercitiu sunt prezumate ca au
1. In functie de aspectul la care se Potrivit art. 43 din Codul civil nu are discernamantul necesar pentru a incheia
refera distingem: conditii de fond si capacitatea de a incheia acte juridice: acte juridice civile. Cazurile in care legea
conditii de forma  Minorul care nu a implinit varsta de prezuma anumite persoane ca lipsita de
14 ani; dicernamant sunt conuscute sub
a) Conditii de fond- cele prevazuta de  Interzisul judecatoresc. denumirea incapacitati legale( ex minorul
art 117 Cod civil , respectiv sub 14 ani si cel putin sub interdictie
:consimtamantul , capacitatea , obiectul si Cu privire la persoana juridica, regula judecatoreasca sunt considerati ca nu-si
cauza capacitatii acesteia de a face acte juridice pot reprezenta cu exactitate consecintele
isi gaseste temeiul in art. 205 Cod civil ; juridice ale actelor juridice pe care ar urma
b) Conditii de forma – cele care
potrivit careia persoanele juridice care sa le incheie. Minorul intre 14 si 18 ani
privesc : manifestarea de vointa atunci
sunt supuse inregistratrii au capacitatea de este considerat a avea discernamant juridic
cand acesta este ceruta ad validitatem ,
a avea drepturi si obligatii de la data in curs de formare). Exista si situatii in
concretizarea manifestarii de vointa in inregistrarii lor , iar celelalte persoane care persoanele cu deplina capacitatea de
anumite elemente de probatiune ; juridice de la data autoritatii constituirii exercitiu se pot gasi , temporar, in situatii
indepliniria anumitor formalitati cerute de lor. in care le lipseste discernamant necesar
lege pentru a face actul juridic civil (ex. Cazuri de betie, hipnoza,
opozabil tertilor. Capacitatea civila nu trebuie confundata somnambulism , manie puternica) ,
cu discarnamantul , deoarece acestea se numesc incapacitate naturale.
2. In functie de obligativitatea sau
neobligitivitatea lor , conditiile actului Capacitatea este o stare de drept Consimtamantul trebuie sa fie dat cu
juridiv civil pot fi: intentia de a produce efecte juridice(“
Discernamantul este o stare de fapt a
consimtamantul trebuie sa fie emis in stare
carui existenta poate fi dovedita
a) Conditii esentiale – sunt acela de angajament juridic”).
conditii , care nu sunt indeplinite , fac ca Lipsa discernamantului poate fi Se considera ca lipseste intentia de a
actul juridic sa nu fie valabil incheiat, dovedita chiar la persoane majore produce efecte juridice in urmatoarele
respective , cele prevazute de art 1179 in situatii:
Codul civil-capacitatea, consimtamantul , Consimtamantul  Cand manifestarea de vointa a fost
obiectul si cauza. La acestea se mai adauga facuta in gluma
Consimtamantul este una din conditiile de
: forma ceruta ad solemnitatem , an cazul  Cand manifestarea de vointa a fost
fond ale actului jur civil si consta in
actelor solemne , autorizatia facuta din prietenia sau pura complezenta
manifestarea hotararii de a incheia actul
administrative prealabila pt incheierea juridic civil  Cand manifestarea de vointa a fost
anumitor acte juridice facuta cu o rezerva mintala , cunoscuta de
b) conditii neesentiale (intamplatoare Sub aspect terminologic consimtamantul destinatarul acesteia
acele conditii care pot fi prezente ori pot are dou sensuri

6
 Cand manifestarea de vointa a fost In functie de natura realitatii in care a secundar, care este dolul ce
facuta sub o conditie pur potestativa din intervenit eroarea, se disting: cade asupra unor
partea celui care se obliga-art. 1403 Codul Eroare de fapt – care este imprejurari nedeterminate
falsa reprezentare a unei pentru incheierea actului
civil –potestativ asp. Depinde de una
situatii faptice la incheierea juridic, neatragand
dintre partile contractante actului juridic (care priveste nevalabilitatea actului (se
 cand manifestarea de vointa este obiectul actului, valoarea, poate cere, insa, o reducere
foarte vaga cocontractantul); a prestatiei, daca e cazul).
Eroare de drept – care este
Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat falsa reprezentare a Dolul, ca viciu de
. pentru a putea produce efecte juridice existentei ori continutului consimtamant, este alcatuit
civile , vointa trebuie exteriorizat vointa unei norme de drept civil. din doua elemente :
-un element obiectiv,
interna next nu produce efecte juridice ,
material, constand in
aceste nu In functie de consecintele pe care le utilizarea de
trebuie sa fie alterat prin uicii de produce, eroarea poate fi de trei feluri: mijloace viclene
consimtamantul legea civila care ca Eroarea obstacol este forma cea mai (masinatiuni, siretenii,
formare a vointei sa fie libera , grava a erorii care impiedica formarea manopere dolosive) pentru a
neinfluantat , nealtenata actului; in acest caz falsa reprezentare a induce in eroare.
realitatii poate sa fie asupra naturii actului -un element subiectiv,
care se incheie (de exemplu: o parte crede intentional, constand in
ca incheie un contract de renta viagera iar intentia
2.2.Viciile de consimţământ cealalta parte considera ca este vorba de a induce in eroare o
despre un contract de inchiriere), fie persoana, pentru a o
asupra identitatii obiectului din cauza (de determina sa incheie un act
VICIILE DE exemplu: una dintre parti crede ca juridic civil.
CONSIMTAMANT inchiriaza un spatiu comercial iar cealalta
parte are in vedere un teren viran-) Pentru a fi viciu de
Prin consimtamant se intelege Eroarea viciu de consimtamant consimtamant, dolul trebuie
exteriorizarea hotararii de a incheia un este falsa reprezentare ce cade fie asupra sa indeplineasca, cumulativ,
act juridic civil. calitatilor substantiale ale obiectului conditiile :
Pentru a fi valabil, consimtamantul actului juridic – error in substantiam, fie -sa fie determinat pentru
trebuie sa indeplineasca urmatoarele asupra persoanei cocontractante – error in incheierea actului juridic
cerinte: personam; -sa provina de la cealalta
-sa fie exprimat in cunostiinta de cauza, Eroarea-indiferenta parte.
adica sa provina de la o presoana cu este falsa reprezentare a
discernamant unor Fiind un fapt juridic, dolul
-sa fie serios sau, mai larg, sa fie exprimat imprejurari mai putin poate fi probat prin orice
cu intentia de a produce efecte juridice importante la incheierea mijloc
-sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun actului juridic civil si care de proba, inclusiv martori
viciu de consimtamnt nu afecteaza insasi sau prezumtii simple.
Potrivit Noului Cod Civil, consimtamntul valabilitatea actului.
este viciat atunci cand: este dat din eroare, 3.VIOLENTA
este surprins prin dol, este smuls prin 2.DOLUL SAU
violenta sau obtinut prin leziune deci VICLENIA Violenta este acel viciu de
sunt considerate vicii de consimtamant care consta in
consimtamant:eroarea,dolul Dolul, numit si viclenie, amenintarea unei persoane
(viclenia), violenta si este acel viciu de cu un rau care ii produce o
leziunea. consimtamant temere ce o determina sa
care consta in inducerea in incheie un act juridic, pe
1.EROAREA eroare a unei persoane, prin care altfel nu l-ar fi
mijloace viclene sau incheiat.
Eroarea este falsa dolosive, pentru a determina
reprezentare a realitatii la sa incheie un act juridic. In Dupa natura raului cu care
incheierea unui act juridic civil. esenta, deci, dolul este o se ameninta, se distinge:
Ea este alcatuita dintr-un singur eroare provocata (nu
element: falsa reprezentare a realitatii in spontana, ca eroarea Violenta fizica – vis –
mintea persoanei. Fiind de natura propriu-zisa). existenta atunci cand
psihologica, eroarea a fost intotdeauna amenintarea cu raul priveste
destul de greu de probat. Dupa consecintele pe integritatea fizica ori
Pentru a fi viciu de consimtamant, care le are, ori nu, asupra bunurile persoanei
eroarea trebuie sa indeplineasca, valabilitatii actului juridic, Violenta morala – metus
cumulativ, urmatoarele conditii: se distinge : – existenta atunci cand
a) elementul asupra caruia exista amenintarea cu raul se
reprezentarea falsa a realitatii sa fi fost Dolul principal (dolus refera la onoarea, cinstea ori
hotarator in incheierea actului, adica daca dans causam contractui), sentimentele persoanei.
realitatea ar fi fost cunoscuta actul nu s-ar care
fi incheiat; este dolul ce cade asupra Dupa caracterul
b) in situatia actelor bilaterale, partea unor elemente importante, amenintarii, se deosebeste
care nu este in eroare trebuie sa fi stiut ca determinate la incheierea intre :
elementul asupra caruia cade falsa actului juridic si care atrage
reprezentare a realitatii a fost un element anularea actului. Amenintarea legitima
hotarator pentru incheierea actului Dolul incident (dolus (justa) cu un rau, care nu
Asa cum se poate observa din continutul incidens), numit si este
art. 1207-1211 Cod civil,Eroarea poate fi incidental ori viciu de consimtamant (spre
de mai multe feluri: exemplu, creditorul il

7
ameninta pe debitor cu - intervine atunci când sunt
darea sa in judecata in cazul Structura leziunii difera in încălcate normele juridice care
in care nu-si indeplineste functie de conceptia care sta reglementează condiţiile de validitate a
indatorirea pe care o are) la baza reglementarii ei. actului juridic;
Amenintarea
nelegitima(injusta) cu un In conceptia subiectiva - constă în lipsirea actului juridic de
rau; numai leziunea presupune doua efectele ce contravin normelor juridice
aceasta are semnificatia elemente : unul obiectiv, edictate pentru încheierea valabilă a
juridica a viciului de constand in disproportia de acestuia, deci nu priveşte, întotdeauna,
consimtamant, atragand valoare intre contraprestatii
actul juridic în întregul lui;
anulabilitatea actului si
incheiat sub imperiul unei unul subiectiv,
- actul juridic este lipsit numai de
temeri insuflata de o constand in profitarea de
acele efecte care contravin scopului
asemenea amenintare. stare de nevoie in care se
gaseste cealalta parte. urmărit de dispoziţia legală încălcată;
Ca si dolul, violenta – viciu
- momentul în raport cu care se
de consimtamant este In conceptia obiectiva,
alcatuita din doua elemente leziunea are un singur apreciază conformitatea actului juridic cu
: element : paguba egala cu legea este acela al încheierii actului
-un element obiectiv, disproportia de valoare intre juridic;
exterior, care consta in contraprestatii.
amenintarea cu un rau; Funcţiile nulităţii:
un element subiectiv, Pentru anularea actului
constand in insuflarea unei juridic civil pentru leziune a) Funcţia preventivă constă în
temeri persoanei este necesar sa fie intrunite efectul inhibitoriu pe care îl exercită
amenintata; ceea ce urmatoarele conditii : asupra subiectelor de drept civil, tentate să
altereaza consimtamantul, -leziunea sa fie o încheie actul juridic civil cu nerespectarea
in cazul violentei, este consecinta directa a actului condiţiilor sale de validitate.
tocmai aceasta temere respectiv;
insuflata victimei violentei. -leziunea sa existe in b) Funcţia sancţionatorie intre în
raport cu momentul acţiune atunci când funcţia preventivă nu
Pentru a fi viciu de incheierii şi-a dovedit eficienţa, constând în
consimtamant, violenta actului juridic; înlăturarea efectelor contrarii normelor
trebuie sa intruneasca, -disproportia de valoare juridice edictate pentru încheierea valabilă
cumulativ, urmatoarele intre contraprestatii trebuie a actului juridic civil.
doua conditii : sa
- sa fie determinanta fie vadita. c) Funcţia de mijloc de garanţie a
pentru incheierea actului principiului legalităţii în domeniul
juridic
actelor juridice civile asigură prin
civil 3. Nulitatea actului juridic civil
realizarea funcţiei preventive şi a celei
-sa fie injusta
(nelegitima, ilicita). 3.1. Noţiune sancţionatorii respectarea normelor
juridice civile care reglementează
4.LEZIUNEA 3.2. Cauzele de nulitate şi regimul lor condiţiile de valabilitate a actului juridic
juridic civil.

Conform art. 1221 din Noul Cod Civil, 3.3. Efectele nulităţii
exista leziune atunci cand una dintre parti,
profitand fie de (a) starea de nevoie, (b) Nulitatea actului juridic civil 2. Concepţia despre nulitate
lipsa de cunostinte sau (c) lipsa de
experienta a celeilalte parti, stipuleaza in
favoarea sa o prestatie de o valoare
considerabil mai mare, la data incheierii Noţiuni generale Într-un trecut mai îndepărtat, se considera
contractului, decat valoarea propriei că un act juridic lovit de nulitate nu poate
prestatii. produce nici un efect, deci, în principiu,
nulitatea era totală şi iremediabilă.
1.Definiţia nulităţii
Leziunea poate fi și o pagubă materială Mai târziu, ţinându-se cont de faptul că
pe care o suferă o parte contractantă. Nulitatea este sancţiunea de drept civil nulitatea, ca sancţiune a actului juridic
Partea prejudiciată poate cere, în condițiile care lipseşte actul juridic civil de efectele civil, nu reprezintă altceva decât mijlocul
legii, anularea actului pentru leziune . contrarii normelor juridice edictate pentru juridic prin care se restabileşte legalitatea
încheierea sa valabilă. În alte cuvinte, încălcată la încheierea actului juridic civil,
Existenta leziunii se apreciaza si in nulitatea este sancţiunea ce intervine în a fost formulată concepţia
functie de natura si scopul contractului. cazul în care, la încheierea actului juridic proporţionalizării efectelor nulităţii în
civil, nu se respectă dispoziţiile legale raport cu finalitatea legii, spunându-se că
Victima leziunii are doua posibilitati. referitoare la condiţiile de validitate a trebuie înlăturate numai acele efecte care
Aceasta poate cere, in primul rand, actului juridic. contravin scopului edictării dispoziţiei
anularea contractului, daca leziunea
legale încălcate, menţinându-se însă
depaseste jumatate din valoarea pe care o Din această definiţie, pot fi desprinse
avea, la momentul incheierii contractului, celelalte efecte ale actului juridic
trăsăturile caracteristice nulităţii, anume:
prestatia promisa sau executata de partea respectiv. În cadrul acestei concepţii, se
lezata si daca disproportia persista pana la - este o sancţiune de drept civil; afimă că nulitatea este, în principiu,
data cererii de anulare. parţială şi remediabilă.
In al doilea rand, aceasta poate cere - priveşte numai actele juridice, nu
reducerea obligatiilor sale cu valoarea şi faptele juridice stricto sensu;
daunelor la care ar fi indreptatita.

8
3. Delimitarea nulităţii de alte sancţiuni de prezintă numeroase puncte comune cu
drept civil aceea dintre nulitate şi reziliere.
5. Nulitatea şi inopozabilitatea
Efectele nulităţii se produc în principiu
retroactiv, iar rezilierea operează numai
1. Nulitatea şi rezoluţiunea pentru viitor, totuşi, în cazul actelor
juridice cu executare succesivă, nici Inopozabilitatea este sancţiunea care
nulitatea nu produce efecte pentru trecut. intervine în cazul nesocotirii unor cerinţe
de publicitate faţă de terţi, prevăzute de
Rezoluţiunea este acea sancţiune ce lege pentru anumite acte juridice.
constă, în desfiinţarea retroactivă a unui
contract sinalagmatic cu executare uno 3.Nulitatea şi revocarea Principalele deosebiri dintre nulitate şi
ictu, în cazul neexecutării culpabile a inopozabilitate sunt următoarele:
obligaţiilor de către una din părţi.
- nulitatea presupune un act juridic
Asemănările dintre nulitate şi rezoluţiune Revocarea, ca sancţiune de drept civil, nevalabil, în vreme ce inopozabilitatea
sunt următoarele: constă în înlăturarea efectelor actului presupune un act juridic încheiat cu
juridic civil datorită ingratitudinii respectarea dispoziţiilor legale referitoare
- ambele sunt cauze care atrag gratificatului sau neexecutării culpabile a la condiţiile sale de validitate;
ineficacitatea actului juridic civil; sarcinii.
- în caz de nulitate, efectele privesc
- atât rezoluţiunea, cât şi, în Revocarea se aseamănă cu nulitatea prin atât părţile actului juridic, cât şi terţii, însă,
principiu, nulitatea produc efecte aceea că şi ea reprezintă o cauză de în caz de inopozabilitate, efectele actului
retroactive; ineficacitate a actului juridic civil. juridic se produc faţă de părţi, dar
drepturile şi obligaţiile născute din actul
- ambele presupun, în principiu, o Însă, între cele două sancţiuni civile există respectiv nu pot fi opuse terţilor;
hotărâre a organului de jurisdicţie. importante deosebiri, anume:
- cauzele de nulitate există în
Principalele deosebiri dintre cele două - revocarea presupune un act juridic momentul încheierii actului juridic, pe
sancţiuni de drept civil sunt următoarele: valabil încheiat, pe când nulitatea când, inopozabilitatea presupune, de
presupune un act juridic încheiat cu regulă, neîndeplinirea unor formalităţi
- nulitatea presupune un act juridic nerespectarea unei condiţii de validitate; ulterioare închierii actului juridic;
încheiat cu nerespectarea unei condiţii de
validitate, pe când rezoluţiunea presupune - nulitatea este aplicabilă oricărui - nulitatea relativă poate fi acoperită
un act juridic valabil încheiat; act juridic, în timp ce revocarea se aplică, prin confirmare, în timp ce
în principiu, liberalităţilor; inopozabilitatea poate fi înlăturată, în
- nulitatea se aplică oricărui act
materie de reprezentare, prin ratificare.
juridic civil, în vreme ce rezoluţiunea - cauza nulităţii este contemporană
intervine numai în cazul contractelor momentului încheierii actului juridic, pe
sinalagmatice cu executare uno ictu; când revocarea presupune cauze ulterioare
încheierii actului juridic; 6.Nulitatea şi reducţiunea
- cazul de nulitate exită în
momentul încheierii actului juridic şi - prescripţia extinctivă este supusă
constă în nerespectarea unei dispoziţii unor regului diferite.
legale referitoare la încheierea valabilă a Reducţiunea este sancţiunea civilă
actului, însă cauza rezoluţiunii apare aplicabilă în cazul actelor juridice
ulterior momentului încheierii şi constă în încheiate cu nesocotirea unor interdicţii
neexecutarea culpabilă a obligaţiei de 4.Nulitatea şi caducitatea stabilite de lege pentru ocrotirea unor
către una din părţi; persoane sau pentru restabilirea
echilibrului contraprestaţiilor într-un
- rezoluţiunea şi nulitatea relativă contract sinalagmatic cu titlu oneros şi
sunt supuse unor regului diferite în Caducitatea este acea cauză de
comutativ.
privinţa începutului prescripţiei ineficacitate ce constă în lipsirea actului
extinctive, iar nulitatea absolută nu este juridic civil valabil încheiat de orice efecte În consecinţă, deosebim, pe de o parte,
supusă prescripţiei extinctive. datorită intervenirii unei împrejurări reducţiunea liberalităţilor excesive, adică
ulterioare încheierii sale şi care este a legatelor şi donaţiilor făcute de cel ce
independentă de voinţa autorului actului lasă moştenirea şi care încalcă rezerva
juridic. succesorală, iar, pe de altă parte,
2. Nulitatea şi rezilierea reducţiunea unei prestaţii pentru leziune.
Spre deosebire de nulitate, caducitatea se
caracterizează prin următoarele trăsături: Principalele deosebiri dintre nulitate şi
reducţiune vizează următoarele aspecte:
Rezilierea este sancţiunea de drept civil - presupune un act juridic valabil
ce intervine în cazul neexecutării culpabile încheiat; - nulitatea este aplicabilă tuturor
a unui contract sinalagmatic cu executare actelor juridice, pe când reducţiunea se
succesivă şi constă în încetarea efectelor - produce efecte numai pentru
aplică fie liberalităţilor excesive, fie
contractului respectiv numai pentru viitor. viitor;
contractelor cu titlu oneros şi comutative.
Rezilierea se deosebeşte de rezoluţiune - presupune o cauză ulterioară
- nulitatea implică un act nevalabil
prin aceea că intervine în cazul încheierii actului juridic;
încheiat, pe când, în cazul reducţiunii
contractelor sinalagmatice care se execută liberalităţilor excesive şi al aplicării teoriei
prin prestaţii succesive şi că operează - împrejurarea care determină
caducitatea este, întotdeauna, străină de impreviziunii, actele juridice au fost
numai pentru viitor. În consecinţă, făcute în mod valabil, dar, ulterior,
comparaţia dintre nulitate şi rezoluţiune voinţa autorului actului juridic.

9
intervine ineficacitatea totală sau parţială, Trebuie totuşi reţinut că nulitatea parţială Nulitatea de fond este acea nulitate care
datorită încălcării rezervei succesorale sau presupune, cu necesitate, un act juridic cu intervine în cazul lipsei ori nevalabilităţii
datorită apariţiei unor împrejurări, neavute un conţinut complex, în sensul că actul unei condiţii de fond a actului juridic civil
în vedere de părţi în momentul încheierii juridic are mai multe clauze şi deci mai (consimţămând, capacitate, obiect, cauză).
actului juridic, care duc la ruperea multe efecte, deoarece numai într-o
echilibrului contractual; asemenea situaţie s-ar putea pune Nulitatea de formă este acea nulitate care
problema desfiinţării unor efecte şi a intervine în cazul nerespectării formei
- cauza nulităţii constă în menţinerii altor efecte. De altfel, se poate cerute ad validitatem.
nerespectarea unei dispoziţii legale constata că în practica judiciară cazurile de
referitoare la încheierea valabilă a actului nulitate parţială nu sunt foarte numeroase.
juridic, iar reducţiunea este determinată
fie de încălcarea rezervei succesorale, fie Următoarele situaţii nu reprezintă nulitate 5.Nulităţi amiabile şi nulităţi judiciare
de existenţa, de data aceasta în chiar parţială, trebuind deci să nu fie confundate
momentul încheierii actului juridic, a unei cu aceasta:
disproporţii vădite între contraprestaţii. Unii autori mai împart nulităţile, în raport
- situaţia în care, dintre mai multe
de modul de valorificare, în nulităţi
acte juridice, aflate în strânsă legătură, se
judiciare şi nulităţi amiabile.
anulează în întregime numai unul;
4. Clasificarea nulităţilor actului juridic
Nulitatea amiabilă apare în situaţia în
civil - ipoteaza în care, deşi nevalabilă ca
care părţile se înţeleg cu privire la
un anumit act juridic, manifestarea de
nulitatea actului juridic încheiat de ele şi
voinţă produce efecte ca alt act juridic, în
lipsesc de efecte actul respectiv prin
baza conversiunii;
1. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă voinţa lor, fără a se mai adresa organului
- cazul în care actul juridic lovit de de jurisdicţie competent.
nulitate relativă este validat prin
Nulitatea judiciară apare în situaţia în
confirmare;
În funcţie de natura interesului ocrotit care părţile nu se înţeleg în acest sens ori
deosebim nulitatea absolută şi nulitatea - ipoteza când actul juridic încheiat în care ar fi vorba de un act juridic căruia
relativă. este lovit de nulitate absolută, însă ulterior nu i se poate pune capăt prin-un act
este îndeplinită cerinţa legală nerespectată simetric celui prin care a luat naştere, deci
Nulitatea absolută este aceea care nesusceptibil de o nulitate amiabilă,
în momentul încheierii lui;
sancţionează nerespectarea, la încheierea precum: recunoaşterea de filiaţie,
actului juridic civil, a unei norme juridice - situaţia când forma ad căsătoria, adopţia etc., fiind astfel necesar
ce ocroteşte un interes general, obştesc probationem nu a fost respectată, dar ca nulitatea actului juridic să fie declarată
(deci a unei norme juridice imperative de operaţiunea juridică este valabilă; de organul de jurisdicţie competent.
ordine publică, desigur, care instituie o
condiţie de validitate pentru încheierea Atragem atenţia că nu trebuie confundată
actului juridic). clasificarea nulităţii parţiale şi nulităţii
totale cu clasificarea în nulităţi absolute şi Cauzele de nulitate
Nulitatea relativă este aceea care nulităţi relative.
sancţionează nerespectarea, la încheierea
actului juridic civil, a unei norme juridice
care ocroteşte un interes particular, După cum rezultă din chiar definiţia
individual (deci a unei norme juridice 3.Nulitatea expresă şi nulitatea virtuală nulităţii actului juridic civil, această
imperative de ordine privată, care instituie sancţiune de drept civil are drept cauză
o condiţie de validitate pentru încheierea generică nerespectarea la încheierea
actului juridic). actului juridic civil a dispoziţiilor legale
În funcţie de modul de consacrare care reglementează condiţiile sale de
Desigur că, dacă legiuitorul precizează în legislativă, distinge nulitatea expresă şi valabilitate.
mod expres că, în situaţia respectivă, este nulitatea virtuală.
vorba de o nulitate absolută, sau după caz, Într-o exprimare globală, se poate spune
de o nulitate relativă, nu mai este necesară Prin nulitate expresă se desemnează acea că sunt cauze de nulitate a actului juridic
stabilirea felului nulităţii în raport de nulitate care este prevăzută, ca atare, într- civil următoarele:
natura interesului ocrotit, iar aceasta chiar o dispoziţie legală. Cele mai multe nulităţi
fac parte din această categorie. - încălcarea dispoziţiilor legale
şi atunci când s-ar ajunge la o altă soluţie
privind capacitatea de a încheia actul
decât cea la care s-a oprit legiuitorul.
Prin nulitate virtuală se desemnează acea juridic civil;
2.Nulitatea parţială şi nulitatea totală nulitate care nu este expres prevăzută de
lege, dar care rezultă neîndoielnic din - lipsa ori nevalabilitatea
modul în care este reglementată o anumită consimţământului;
condiţie de validitate a actului juridic civil.
Această clasificare se face după criteriul - nevalabilitatea obiectului actului
întinderii efectelor nulităţii. juridic civil;

Nulitatea parţială este acea nulitate care 4.Nulităţi de fond şi nulităţi de formă - nevalabilitatea cauzei actului
desfiinţează numai o parte dintre efectele juridic civil;
actului juridic civil, celelalte efecte
- nerespectarea formei cerute ad
menţinându-se întrucât nu contravin legii.
După felul condiţiei de validitate încălcate validitatem;
Nulitatea totală este acea nulitate care la încheierea actului juridic civil, nulităţile
sunt de fond sau de formă. - nesocotirea limitelor autonomiei
desfiinţează actul juridic civil în
de voinţă;
întregime.

10
- nerespectarea dreptului de - lipsa de discernământ în nulităţii absolute a actului juridic
preemţiune; momentul încheierii actului juridic civil; respectiv. Persoana care invocă nulitatea
absolută a unui act juridic trebuie să
- fraudarea legii. - viciile de consimţământ (eroare urmărească obţinerea unui folos propriu
gravă, dolul, violenţa şi leziunea); din anularea actului respectiv.

- nerespectarea dreptului de
Cauzele de nulitate absolută preemţiune în cazul prevăzut de art. 14
alin (a) din Legea nr. 54/1998 privind 1.b) Nulitatea absolută este
circulaţia juridică a terenurilor şi în cazul imprescriptibilă
prevăzut art. 15 alin. (2) şi art. 30 alin. (3)
Următoarele cauze atrag nulitatea absolută Indiferent că se valorifică pe cale de
dn Legea nr. 16/1996 a Arhivelor
a actului juridic civil: acţiune sau pe cale de excepţie, nulitatea
naţionale.
absolută poate fi solicitată oricând.
- încălcarea dispoziţiilor legale
referitoare la capacitatea civilă a De la regula potrivit căreia nulitatea
persoanelor, însă numai dacă este vorba: Regimul juridic al nulităţii absolută este imprescriptibilă extinctiv
de nerespectarea unei incapacităţi speciale există totuşi o excepţie privind regimul
de folosinţă a persoanei fizice, instituite juridic al unor imobile preluate în mod
pentru ocrotirea unui interes obştesc; de abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22
lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei 1.Regimul juridic al nulităţii absolute decembrie 1989, potrivit căruia, „prin
juridice; de nerespectarea principiului derogare de la dreptul comun, indiferent
specialităţii capacităţii de folosinţă a de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se
persoanei juridice; prescrie în termen de un an de la data
În cazul nulităţii absolute, regimul juridic
al acesteia se concretizează în următoarele intrării în vigoare a prezentei legi”.
- lipsa totală a constimţământului;
reguli:
- nevalabilitatea obiectului actului
juridic civil; a) nulitatea absolută poate fi
1.c) Nulitatea absolută, în principiu, nu
invocată de oricine are interes, de instanţă
poate fi acoperită prin confirmare
- nevalabilitatea cauzei actului din oficiu, de procuror, precum şi de alte
juridic civil, dar numai atunci când: organe prevăzute de lege; Confirmarea expresă ori tacită a nulităţii
lipseşte cauza datorită absenţei scopului absolute fiind, în principiu, inadmisibilă,
imediat; cauza este ilicită sau imorală; b) nulitatea absolută poate fi
rezultă că un eventual act de confirmare ar
invocată oricând, pe cale de acţiune sau de
fi şi el lovit de nulitate absolută.
- nerespectarea formei cerute ad excepţie, acţiunea în declararea nulităţii
validitatem; absolute fiind imprescriptibilă; Există însă şi unele excepţii:
- nerespectare dreptului de c) în principiu, nulitatea absolută nu - confirmarea, ratificarea sau
preemţiune în cazul prevăzut de art. 52 din poate fi acoperită prin confirmare. executarea voluntară a unei donaţii nulă
Codul silvic; absolut pentru lipsa formei cerute de lege,
de către moştenitori sau de către cei care
- încălcarea ordinii publice;
1.a) Nulitatea absolută poate fi invocată reprezintă drepturile donatorului, după
- fraudarea legii. de oricine are interes, de instanţă, de moartea acestuia, acoperă această nulitate;
procuror sau de alte organe prevăzute de
- căsătoria încheiată împotriva
lege.
dispoziţiilor privitoare la vârsta legală nu
Cauzele de nulitate relativă Nulitatea absolută este menită să va fi declarată nulă dacă între timp acela
ocrotească interese obşteşti, aşa încât dintre soţi care nu avea vârsta cerută
trebuie să se dea posibilitatea unui cerc pentru căsătorie a împlinit-o ori dacă soţia
mai larg de persoane sau organe să invoce a dat naştere unui copil sau a rămas
Următoarele cauze atrag nulitatea relativă însărcinată;
o asemenea nulitate a unui act juridic civil.
a actului juridic civil:
Atunci când spunem că instanţa poate să În cazul unei refaceri a actului juridic,
- nerespectarea reglulilor primul act rămâne lovit de nulitate
invoce din oficiu nulitatea absolută a unui
referitoare la capacitatea civilă a absolută, iar actul refăcut este un nou act
act juridic, avem în vedere ipoteza în care
persoanei, însă numai atunci când: actul juridic, care îşi va produce efectele de la
una din părţi declanşează un litigiu civil
juridic este încheiat de persoana lipsită de data încheierii sale, iar nu de la data când
având ca obiect executarea unui act
capacitate de exerciţiu, actul juridic de a fost întocmit primul act.
juridic, iar instanţa, constatând că actul
administrare s-a încheiat fără
juridic ce constituie fundamentul
încuviinţarea ocrotitorului legal şi este Validarea actului juridic nul absolut, prin
pretenţiei supuse judecăţii este lovit de
lezionar pentru minorul de 14 şi 18 ani, îndeplinirea ulterioară a cerinţei legale
nulitate absolută, va respinge cererea de
actul juridic de dispoziţie s-a încheiat fără nerespectate în momentul încheierii lui, dă
chemare în judecată ca nefondată, fără
încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului posibilitatea actului juridic să îşi producă
însă a pronunţa şi nulitatea actului juridic
legal sau a autorităţii tutelare, actul juridic efectele de la data îndeplinirii condiţiei de
respectiv.
s-a încheiat pentru persoana juridică în validitate iniţial nerespectată.
lipsa ori cu depăşirea puterilor conferite, Având în vedere condiţiile exercitării
actul juridic s-a încheiat cu nerespectarea acţiunii civile, rezultă că nulitatea absolută
unei incapacităţi speciale de folosinţă, nu poate fi invocată de o persoană complet
instituite pentru protecţia unor interese 2.Regimul juridic al nulităţii relative
străină de actul juridic respectiv, întrucât o
individuale; astfel de persoană nu ar justifica un interes
propriu, care să fie în legătură cu cauza

11
În cazul nulităţii relative, regimul juridic Este firesc ca persoana interesată să poată
al acesteia se concretizează în următoarele renunţa în mod valabil la dreptul de a
regului: invoca nulitatea relativă, dacă apreciază că 1.Definiţia efectelor nulităţii
acest fapt este conform intereselor sale.
a) nulitatea relativă poate fi Renunţarea la un asemenea drept are ca
invocată, în principiu, numai de persoana efect acoperirea nulităţii relative şi se
ocrotită şi al cărei interes a fost nesocotit Prin efectele nulităţii actului juridic civil
realizează prin confirmare.
la încheierea actului juridic; înţelegem consecinţele juridice ale
Aşadar, confirmarea este acel act juridic aplicării sancţiunii nulităţii, adică urmările
b) nulitatea relativă trebuie unilateral prin care se renunţă la dreptul de datorate desfiinţării în întregime sau în
invocată, pe cale de acţiune sau pe cale de a invoca nulitatea relativă. Ea poate fi parte a unui act juridic civil care a fost
excepţiune, în termenul de prescripţie expresă sau tacită. încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale
extinctivă, acţiunea în declararea nulităţii referitoare la condiţiile sale de validitate.
relative fiind prescriptibilă; Pentru a fi valabil, actul de confirmare
expresă trebuie să îndeplinească Generic, efectul nulităţii constă în
c) nulitatea relativă poate fi următoarele cerinţe: desfiinţarea raportului juridic civil născut
confirmată, expres sau tacit, de partea din actul juridic civil lovit de această
interesată. - să provină de la cel îndreptăţit să sancţiune şi, prin aceasta, restabilirea
invoce nulitatea relativă şi să fie făcut în legalităţii.
deplină cunoştinţă de cauză;
După executarea actului juridic civil lovit
2.a) Nulitatea relativă poate fi invocată, în - viciul care afecta actul juridic lovit de nulitate, distingem următoarele ipoteze:
principiu, numai de persoana interesată. de nulitate relativă să fi încetat în
momentul confirmării; - dacă actul juridic nu a fost
Nulitatea relativă este menită să executat până în momentul în care este
ocrotească un interes individual. - să cuprindă obicetul, cauza şi anulat, aplicarea sancţiunii nulităţii
natura obligaţiei şi să facă menţiune de înseamnă că acel act nu mai poate fi
Nulitatea relativă poate fi invocată: motivul acţiunii în nulitate relativă; executat nici după acest moment, deci
partea sau părţile actului juridic se află în
- de cel al cărui interes a fost - din cuprinsul actului să se situaţia în care nu ar fi făcut actul juridic
nesocotit la încheierea actului juridic; desprindă intenţia de a acoperi nulitatea. respectiv;
- de reprezentantul legal al celui Confirmarea tacită rezultă din fapte care - dacă actul juridic a fost executat,
lipsit de capacitate de exerciţiu, care de nu lasă nici o îndoială asupra intenţiei de în tot sau în parte, până în momentul
altfel este cel care încheie actul juridic acoperire a nulităţii relative. declarării nulităţii, aplicarea nulităţii
pentru incapabil; înseamnă desfiinţarea retroactivă a actului
Confirmarea, indiferent că este expresă ori juridic, precum şi restituirea, reciprocă
- de succesorii părţii ocrotite prin tacită, are ca efect validarea actului juridic sau, după caz, unilaterală, a prestaţiilor
norma juridică încălcată la încheierea lovit de nulitate relativă, iar acest efect se efectuate în temeiul acelui act;
actului juridic; produce retroactiv, adică de la data când a
fost încheiat actul juridic confirmat. - dacă actul juridic a fost executat,
- de creditorii chirografari ai părţii
iar, până în momentul declarării nulităţii,
ocrotite;
una din părţile acestuia a încheiat un act
- autoritatea tutelară poate invoca juridic cu o terţă persoană, prin care fie s-
3.Comparaţie de regim juridic între a transmis dreptul născut din actul nul, fie
nulitatea relativă a actului juridic încheiat nulitatea absolută şi nulitatea relativă
de sau pentru incapabil; s-a constituit ori s-a transmis un drept în
strâsă legătură cu dreptul născut din actul
- de ocrotitorul legal. nul, aplicarea sancţiunii nulităţii
Deosebirile de regim juridic între nulitatea presupune desfiinţarea retroactivă a
absolută şi nulitatea relativă pot fi actului juridic executat, restituirea
exprimate, sintetic, în felul următor: prestaţiilor efectuate în baza acestui act,
2.b) Nulitatea relativă este prescriptibilă precum şi desfiinţarea actului juridic
- dacă nulitatea absolută poate fi subsecvent.
Nulitatea relativă, fiind instituită pentru
invocată de oricine are interes, de instanţă
ocrotirea unor interese individuale,
din oficiu sau de alte organe prevăzute de
urmează să cedeze în faţa intereselor
lege, nulitatea relativă poate fi invocată, în
generale pe care le asigură instituţia 2. Enumerarea principiilor efectelor
principiu, numai de cel al cărui interes a
prescripţiei extinctive. Interesul general, nulităţii
fost nesocotit la încheierea actului juridic;
deşi are prioritate faţă de interesul
individual, nu îl nesocoteşte pe acesta din - nulitatea absolută este
urmă, întrucât cel care apreciază că prin imprescriptibilă, în schimb, nulitatea
încălcarea dispoziţiilor legale la Ipotezele menţionate mai sus permit
relativă este supusă prescripţiei extinctive; evidenţierea celor trei principii ale
încheierea actului juridic i-au fost aduse
atingeri propriilor interese nu este lipsit de efectelor nulităţii:
- dacă nulitatea absolută nu poate fi,
posibilitatea de a cere desfiinţarea actului în principiu, acoperită prin confirmare, - retroactivitatea efectelor nulităţii;
juridic lovit de nulitate relativă, desigur nulitatea relativă poate fi confirmată,
înăuntrul termenului de prescripţie expres sau tacit. - repunerea în situaţia anterioară;
extinctivă.
- anularea atât a actului juridic
iniţial, cât şi a actului juridic subsecvent
2.c) Nulitatea relativă poate fi acoperită
prin confirmare expresă ori tacită Efectele nulităţii

12
3. Principiul retroactivităţii efectelor fundamentată pe îmbogăţirea fără justă Desemnăm prin acest principiu regula de
nulităţii cauză. Totuşi, atunci când este vorba de un drept potrivit căreia anularea actului
contract sinalagmatic, iar ambele părţi şi- juridic iniţial atrage şi anularea actului
au executat obligaţiile înainte de anularea juridic subsecvent, datorită legpturii lor
acestuia, nu ar mai fi îndeplinite condiţiile juridice.
Prin principiul retroactivităţii efectelor materiale ale intentării acţiunii întemeiate
nulităţii înţelegem regula potrivit căreia pe îmbogăţirea fără justă cauză, într-o În practică, aplicarea acestui principiu se
nulitatea produce efecte nu numai pentru asemenea ipoteză, restituirea prestaţiilor concretizează în două situaţii specifice,
viitor, ci şi pentru trecut, adică efectele executate urmează a fi fundamentată pe anume:
nulităţii se produc din chiar momentul plata nedatorată, întrucât obligaţia
încheierii actului juridic civil. fiecăreia dintre părţile contractului - în cazul „actelor autorizate”, anularea
sinalagmatic apare ca şi când nu a existat autorizaţiei administrative conduce la
Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii anularea şi a actului juridic civil care se
vreodată.
actului juridic civil decurge din principiul întemeia pe acea autorizaţie;
legalităţii, în sensul că restabilirea Sub aspect procedural, cel interesat poate
legalităţii, încălcată la încheierea actului să aleagă una din următoarele două căi - în cazul a două acte juridice, din care
juridic civil, impune înlăturarea efectelor procedurale: să solicite, în acelaşi timp, unul este principal, iar celălalt accesoriu,
produse în temeiul actului respectiv. atât declararea nulităţii, cât şi restabilirea anularea actului principal atrage şi
situaţiei anterioare sau să solitice mai întâi anularea actului accesoriu, în temeiul
Excepţii principiului accesorium sequitur
anularea actului juridic, iar, dacă instanţa
va dispune defiinţarea acestuia, să principale.
- păstrarea de către posesorul de
bună-credinţă a fructelor culese în declanşeze un al doilea proces, având ca
Excepţii
intervalul de timp cât a durat buna sa obiect restituirea prestaţiilor efectuate în
credinţă, caz în care neretroactivitatea baza actului juridic anulat. Aceste excepţii se întemeiază fie pe
efectelor nulităţii se întemeiază pe ideea principiul ocrotirii bunei-credinţe a
Excepţii
protecţiei posesorului de bună-credinţă, subdobânditorului unui bun cu titlu
deci pe principiul ocrotirii bunei-credinţe. - menţinerea, până la data anulării, oneros, fie pe necesitatea asigurării
a efectelor produse de un contract cu securităţii şi stabilităţii circuitului civil.
- cazul căsătoriei putative, în sensul
executare succesivă, adică imposibilitatea
că efectul retroactiv al declarării nulităţii - cazul actelor de conservare sau de
obiectivă de restabilire a situaţiei
căsătoriei este înlăturat faţă de soţul ce a administrare a bunului, menţinerea
anterioare;
fost de bună-credinţă la încheierea acestora fiind justificată de interesul
căsătoriei, care păstrează statutul de soţ - cazul celui lipsit de capacitate de economic ori social sau de ocrotirea
dintr-o căsătorie valabilă pe perioada exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu bunei-credinţe;
cuprinsă între momentul încheierii restrânsă, care este ţinut să restituie
căsătoriei şi cel în care hotărârea - cazul în care proprietarul unui bun
prestaţiile primite numai dacă a profitat,
judecătorească de anulare a căsătoriei mobil îl înstrăinează, după care
integral sau parţial, de avantajele
devine definitivă; dobânditorul din acest act juridic
patrimoniale prilejuite de acel act juridic;
înstrăinează acel bun mobil uni terţ de
- cazul copiilor dintr-o căsătorie - cazul aplicării principiului nemo bună-credinţă, iar ulterior primul act
anulată, în sensul că anularea căsătoriei nu auditul propriam turpitudinem allegans juridic este anulat, astfel va fi menţinut
produce nici un efect faţă de copiii din (nimănui nu îi este îngăduit să se prevaleze actul juridic încheiat cu terţul de bună-
această căsătorie nu numai pentru trecut, de propria incorectitudine sau imoralitate credinţă;
dar nici măcar pentru viitor; pentru a obţine protecţia judiciară a unui
- cazul în care deşi cel care a fost
drept) la actele juridic cu obicet imoral sau
- modificarea numelui de familie declarat mort pe cale judecătorească poate
cauză imorală;
numai pentru viitor, în cazul anulării cere, după anularea hotărârii declarative
recunoaşterii de filiaţie, precum şi în cazul - cazul în care se încheie, cu de moarte, înapoierea bunurilor sale,
anulării căsătoriei; încălcarea unei condiţii de validitate, un totuşi, dobânditorul cu titlu oneros nu este
act juridic prin care se transferă obligat să le înapoieze, decât dacă se va
- cazul declarării nulităţii unei dovedi că la data dobândirii ştia că
proprietatea unor materiale de construcţie
societăţi comerciale înmatriculate în persoana declarată moartă este în viaţă;
care sunt încorporate în terenul
registrul comerţului.
proprietatea cumpărătorului, iar numai
- cazul celui care, întemeindu-se pe
după aceasta se anulează actul juridic;
înscrierea din cartea funciară, a dobândit
- cazul când dobânditorul dintr-un un drept real imobiliar cu bună-credinţă şi
4.Principiul restabilirii situaţiei anterioare printr-un act juridic cu titlu oneros, însă
(restitutio in integrum) act juridic prin care s-a transmis dreptul de
proprietate sau un alt drept real principal, numai după trecerea unui termen de 3 ani
lovit de nulitate, ar putea invoca de la data la care a fost înregistrată cererea
uzucapiunea; sa de înscriere a dreptului real imobiliar
Principiul restabilirii situaţiei respectiv în cartea funciară. Acţiunea în
anterioare este acea regulă de drept - cazul în care a intervenit rectificare va produce efectele faţă de
potrivit căreia tot ce s-a executat în baza prescripţia extinctivă a acţiunii în terţele persoane care şi-au înscris vreun
unui act juridic anulat trebuie restituit, restituirea prestaţiilor executate în temeiul drept real, dobândit cu bună-credinţă şi
astfel încât părţile raportului juridic să actului juridic lovit de nulitate. prin act juridic cu titlu oneros, întemeindu-
ajungă în situaţia în care acel act juridic nu se pe cuprinsul cărţii funciare;
s-ar fi încheiat.
- cazul subdobânditorului de bună-
Acţiunea prin care care se solicită 5.Principiul anulării actului subsecvent ca credinţă şi cu titlu gratuit al unui drept real
restituirea unor prestaţii efectuate în urmare a anulării actului iniţial (resoluto imobiliar, însă numai dacă au trecut 10 ani
executarea actului juridic anulat trebuie iure dantis, resolvitur ius accipientis) de la data la care s-a înregistrat cererea lui

13
de înscriere a respectivului drept în cartea - refacerea actului juridic; 4. Prescripţia extinctivă în reglementarea
funciară; noului Cod civil
- validarea actului juridic prin
confirmare sau prin îndeplinirea ulterioară 4.1. Noţiunea şi efectul prescripţiei
a cerinţei legale nerespectate la încheierea extinctive
6.Reguli de drept care înlătură principiul lui;
quod nullum est nullum producit efectum Prin notiunea de „prescriptie extinctiva”
- novaţia. se intelege institutia de drept civil ce
poarta aceasta denumire, care grupeaza
Principalele aplicaţii ale conversiunii totalitatea normelor ce se refera la
Regulile de drept care, în concurs cu actului juridic sunt următoarele: stingerea dreptului la actiune, dar si insasi
principiul quod nullum est nullum stingerea dreptului la actiune in sens
producit efectum, îl înlătură sunt - cazul manifestării de voinţă, care material.
următoarele: este nulă ca vânzare-cumpărare, dar
valorează antecontract de vânzare- Normele juridice in materia prescriptiei
- principiul conversiunii actului cumpărare; extinctive, asa cum rezulta din prevederile
juridic; Decretului nr. 167/1958 sunt de ordine
- cazul actului de înstrăinare lovit publica. Instanta judecatoreasca este
- regula error communis facit ius; de nulitate, însă valabil ca act de revocare obligata sa cerceteze, din oficiu, daca
a legatului ce avea ca obiect bunul la care cererea formulata de parte a fost introdusa
- principiul răspunderii civile se referea şi actul de înstrăinarea in termenul de prescriptie, iar partile nu au
delictuale. desfiinţat; posibilitatea sa modifice, prin vointa lor,
cadrul legal ce reglementeaza materia
- cazul actului de înstrăinare a unui prescriptiei extinctive.
bun succesoral de către moştenitor, nul ca
Principiul conversiunii actului juridic
atare, însă valabil ca acte de acceptare a De lege ferenda s-a propus 141j98b in
Prin conversiunea actului juridic se succesiunii. doctrina juridica revenirea la sistemul
înţelege considerarea manifestării de Codului civil, care permite partilor sa
voinţă în sensul în care reprezintă un act Regula error cummunis facit ius invoce sau nu prescriptia sau sa prevada
juridic valabil, iar nu numai în sensul în conditii diferite de cele reglementate de
Această regulă, denumită de unii autori şi norma juridica in care sa opereze
care reprezintă un act juridic lovit de „principiul validităţii aparenţei în drept”,
nulitate. În cazul conversiunii, prescriptia extinctiva.
înlătură nulitatea unui act juridic încheiat
manifestarea de voinţă este calificată ca într-o situaţie de eroare comună, obşteacă. Din punct de vedere al naturii juridice,
echivalentă unui anumit act juridic, chiar prescriptia extinctiva este o sanctiune de
dacă nu este valabilă ca alt act juridic. drept civil si reprezinta stingerea dreptului
la actiune in sens material atunci cand el
Pentru a opera conversiunea actului Principiul răspunderii civile delictuale nu a fost exercitat in termenul prevazut de
juridic, trebuie întrunite cumulativ
lege.
următoarele condiţii: Partea vinovată de cauza de nulitate
solicită anularea actului juridic civil, deşi Prescriptia extinctiva transforma dreptului
- să existe un element de diferenţă între cealaltă parte contractantă ar urma să subiectiv civil si obligatia corelativa din
actul juridic nul şi actul juridic ce urmează sufere un prejudiciu tocmai datorită perfecte (aparate printr-o actiune in
a fi considerat valabil; anulării actului respectiv, prejudiciu care justitie) in imperfecte sau naturale (aparate
va trebui să fie reparat de cel culpabil. numai pe cale de exceptie. Asadar,
- actul juridic pentru care a fost emisă
prescriptia extinctiva este un mod de
manifestarea de voinţă să fie anulat efectiv În legislaţia noastră, înlăturarea nulităţii ca transformare a continutului raportului
şi total; urmare a principiului răspunderii civile juridic civil.
delictuale priveşte cazul minorului. În
- actul juridic ce urmează a fi socotit măsura în care minorul ar săvârşi un delict Prin prescriptia extinctiva se stinge dreptul
valabil să îndeplinească toate condiţiile de civil cu ocazia încheierii actului juridic, la actiune in sens material, iar nu insusi
validitate, iar acestea să se regăsească în atunci el nu va putea cere anularea actului dreptul subiectiv civil. Dreptul la actiune
chiar actul juridic desfiinţat; respectiv, deoarece cealaltă parte ar fi in sens material reprezinta posibilitatea
prejudiciată; cel care a săvârşit fapta ilicită recunoscuta de lege titularului dreptului
- manifestarea de voinţă a părţii sau, după
trebuie să îl despăgubească pe cel care a subiectiv civil de a obtine realizarea
caz, a părţilor să fie favorabilă
fost prejudiciat de acea faptă, prejudiciul dreptului sau si executarea obligatiei
conversiunii, adică din această
respectiv urmând să provină tocmai din corelative prin recurgerea inclusiv la forta
manifestare de voinţă să nu rezulte
anularea actului juridic în cauză, aşa încât coercitiva a statului.
inadmisibilitatea conversiunii.
cea mai potrivită formă de reparare a
Dreptul la actiune in sens material se
Nu este vorba de conversiune în prejudiciului este menţinerea actului
deosebeste de dreptul la actiune in sens
următoarele cazuri: juridic ca valabil. Practic, în baza
procesual, care nu este supus prescriptiei.
principiului executării în natură a
Oricine se poate adresa oricand cu o
- actul juridic nu este încă desfiinţat, obligaţiilor şi al principiului reparării în
actiune depusa la instanta judecatoreasca.
bucurându-se de prezumpţia de validitate; natură şi integrale a pagubelor, actul lovit
de nulitate va fi menţinut, întrucât
- unele clauze sunt anulate, iar altele reprezintă cea mai bună reparare a
menţinute; prejudiciului ce s-ar putea produce 4.2. Cursul prescripţiei extinctive
cocontractantului prin fapta ilicită a
- actul juridic apare ca nul datorită minorului. 4.2.1. Începutul prescripţiei extinctive
denumirii greşite date de părţi;
4.2.2. Suspendarea prescripţiei extinctive
- dintre două acte juridice încheiate de
aceleaşi părţi, se desfiinţează numai unul; 4.2.3. Întreruperea prescripţiei extinctive

14
4.2.4. Repunerea în termenul de 1. suspendarea este cauzata de imprejurari Totusi, prescriptia nu se va implini inainte
prescripţie ce il impiedica pe titular sa actioneze de expirarea unui termen de 6 luni sau mai
pentru valorificarea dreptului sau. scurt.
4.2.5. Calculul prescripţiei extinctive
2. Cauzele de suspendare sunt mentionate INTRERUPEREA
CURSUL PRESCRIPTIEI expres de lege. PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
EXTINCTIVE
3. Cauzele de suspendare sunt limitativ Consta in modificarea cursului prescriptiei
prevazute de lege. in sensul inlaturarii prescriptiei scurse,
INCEPUTUL PRESCRIPTIEI inainte de aparitia unei cauze intreruptive
EXTINCTIVE CAZURI GENERALE si inceperea unei alte prescriptii.
DE SUSPENDARE A PRESCRIPTIEI
Prescriptia incepe sa curga de la data cand Dupa intrerupere, incepe sa curga o noua
titularul dreptului la actiune a cunoscut Art. 2532 C.C. prescriptia nu incepe sa prescriptie, timpul scurs anterior cauze de
sau a trebuit sa cunoasca nasterea lui. curga sau se suspenda in urmatoarele intrerupere nefiind cuprins in termenul de
situatii: prescriptie.
In cazul obligatiei de a da si a face,
prescriptia curge de la data la care a. Intre soti, cat timp dureaza casatoria Art. 2537 C.C. Prescriptia se intrerupe in
prescriptia devine exigibila. si nu sunt separati in fapt urmatoarele situatii:

Prescriptia dreptului la actiune in b. Intre parinti, tutori, curatori si cei a. Printr-un act voluntar de executare
restituirea prestatiilor, incepe sa curga de lipsiti de capacitate de exercititu, cat timp sau prin recunoasterea dreptului a carui
la data ramanerii definitive a hotararii prin dureaza ocrotirea si socotelile nu au fost actiune se prescrie, facuta de cel in folosul
care s-a desfiintat actul. date si aprobate. caruia curge prescriptia. Recunoasterea
trebuie sa fie completa, neindoielnica si
In cazul prestatiilor succesive, prescriptia c. Intre orice persoana care expresa sau tacita.
curge de la data cand fiecare prestatie administreaza bunurile altuia si cei a caror
devine exigibila. bunuri sunt administrare, cat timp b. Prin introducerea unei cereri de
administratia nu a incetat si socotelile nu chemare in judecata sau arbitrare; prin
In materia repararii pagubei cauzate prin au fost date si aprobate. inscrierea creantei la masa credala; prin
forta ilicita, prescriptia incepe sa curga de depunerea cererii de interventie in cazul
la data cand pagubitul a cunoscut sau d. In cazul celui lipsit de capacitate sau urmaririi silite, promovate de alti
trebuia sa cunoasca pe cel ce raspunde de cu capacitate restransa, cat timp nu are creditori; Prin invocarea dreptului a carui
ea. reprezentant legal sau ocrotitor legal. actiune se prescrie.

In materia asigurarilor, prescriptia incepe e. Cand cel indreptatit la actiune trebuie c. Prin constituirea ca parte civila pe
sa curga la expirarea termenului de plata a sa foloseasca o anumita procedura, cat parcursul urmaririi penale, sau in fata
primei de asigurari. timp nu a cunoscut rezultatele acestei instantei de judecata, pana la citirea
proceduri, insa nu mai mult de 3 luni de la actului de sesizare. Prin orice act prin care
In materia nulitatii actului juridic, inregistrarea cererii. cel in folosul caruia curge prescriptia este
prescriptia incepe sa curga in caz de pus in intarziere.
violenta, din ziua cand s-a produs f. Cand titularul dreptului sau cel ce l-
amenintarea; in cazul dolului, din ziua a incalcat face parte din fortele armate ale d. In alte cazuri prevazute de lege.
cand a fost descoperit si in caz de eroare, Romaniei, cat timp se afla in stare de
cand cel indreptatit a cunoscut cauza mobilizare sau de razboi. EFECTELE
erorii. INTRERUPERII PRESCRIPTIEI
g. Cand cel impotriva caruia curge
In materia raspunderii pentru vicii, prescriptia este impiedicat de un caz de Art. 2540 C.C. Intreruperea prescriptiei
prescriptia incepe sa curga de la implinirea forta majora sa faca acte de intrerupere, cat sterge prescriptia inceputa inainte de a se
unui an de la data predarii ori receptiei timp nu a incetat aceasta impiedicare. ivi cauza de intrerupere, iar dupa
bunurilor; in cazul constructiilor, de la Forta majora temporara, constituie caz de intrerupere incepe sa curga o noua
implinirea a 3 ani de la data predarii si suspendare, numai daca survine in prescriptie.
receptiei constructiei, iar in cazul ultimele 6 luni de expirare a termenului de
lucrarilor curente, prescriptia curge in prescriptie. Efectul intreruperii prescriptiei profita
termen de 3 luni sau 1 luna. celui de la care emana actul de intrerupere
h. In alte cazuri prevazute de lege. si acest act nu poate fi opus decat celui
impotriva caruia a fost indreptat actul de
In materia succesorala, prescriptia nu intrerupere.
SUSPENDAREA curge impotriva creditorului defunctului
PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE in privinta creantei pe care o are asupra REPUNEREA IN
mostenirii, cat timp aceasta nu a fost TERMENUL DE PRESCRIPTIE
In cazul cand apar situatii care impiedica acceptata de succesibil.
pe titular sa actioneze, legiuitorul a Este beneficiul acordat de lege titularului
reglementat suspendarea cursului Prescriptia nu curge contra mostenitorilor dreptului la actiune, care, din motive
prescriptiei. defunctului, cat timp acestia nu au temeinice, nu a putut formula actiune in
acceptat mostenirea. justitie inauntrul termenului de prescriptie,
Suspendarea este acea modificare a astfel ca, organele judecatoresti sunt
cursului prescriptiei, care consta in oprirea EFECTELE indreptatite sa solutioneze in fond cererea
de drept a curgerii termenului de SUSPENDARII PRESCRIPTIEI de chemare in judecata, desi a fost
prescriptie pe timpul cat dureaza anumite introdusa dupa implinirea termenului de
situatii prevazute de lege, care il pun pe 1. Suspendarea prescriptiei poate fi prescriptie.
titularul dreptului la actiune in invocata numai de partea care a fost
imposibilitatea de a actiona. impiedicata sa faca act de intrerupere. Art. 2552 C.C. Cel care, din motive
temeinice nu si-a exercitat in termen
2. cand cauza de intrerupere a incetat, dreptul la actiune supus prescriptiei, poate
CARACTERELE SUSPENDARII prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si cere organelor judecatoresti competente,
timpul scurs inainte de aparitia cauzei de repunerea in termen si judecarea cauzei.
suspendare.

15
Repunerea in termen nu poate fi dispusa Decaderera poate fi opusa de partea
decat daca partea si-a exercitat dreptul la TERMENELE DE DECADERE interesata.
actiune inainte de implinirea unui termen
de 3 zile, socotit din ziua in care a Decaderea este o sanctiune de drept civil, Organele de justitie sunt obligate sa aplice
cunoscut sau trebuia sa cunoasca incetarea care consta in stingerea dreptului civil, din oficiu termenele de decadere.
motivelor care au justificat depasirea neexercitat in termenul de decadere.
termenului de prescriptie.
Decaderea stinge insusi dreptul subiectiv.
O serie de dispozitii legale folosesc 5. Capacitatea civilă a persoanei fizice
repunerea in termenul de prescriptie. INSTITUIREA
Astfel: TERMENELOR DE DECADERE 5.1. Prezentare generală

· Legea 18/1991 – Legea fondului Art. 2545 C.C. Prin lege sau prin vointa 5.2. Capacitatea de folosinţă a persoanei
funciar, art. 13 alin 2, “mostenitorii care partilor, se pot stabili termene de decadere fizice. Drepturile personalităţii
nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat pentru exercitarea unui drept sau
terenul nu s-a gasit in circuitul civil, sunt savarsirea unui act unilateral. 5.3. Capacitatea de exerciţiu a persoanei
socotiti repusi de drept in termenul de fizice
acceptare. Ei sunt socotiti ca au acceptat Neexercitarea dreptului subiectiv in
mostenirea prin cererea pe care o fac termenul stabilit, atrage pierderea lui sau Capacitatea civilă a persoanei fizice
comisiei de reimproprietarire”. impiedica savarsirea lui.
În conformitate cu prevederile art. 5 din
Legea 112/1995 – art. 5 alin. 4, Este lovita de nulitate absoluta clauza prin
· Decretul nr. 31/1954, capacitatea civilă
“mostenitorii sunt socotiti de drept care se stabileste un termen de decadere ce
este formată din capacitatea de
acceptantii succesiunilor, de la data ar face dificila exercitarea dreptului sau
savarsirea actului de partea interesata. folosinţă şi capacitatea de exerciţiu.
punerii cererii prevazuta de lege”.
Daca din lege nu rezulta ca este in mod Capacitatea de folosinţă a persoanei
Termenele judiciare de repunere in fizice este definită de art. 5 alin. 2 din
termen, opereaza prin hotarare neindoielnic un termen de decadere,
atunci sunt aplicabile regulile de la Decretul nr. 31/1954, ca fiind aptitudinea
judecatoreasca, dupa aprecierea motivelor
prescriptie. unei persoane de a avea drepturi şi
pentru care termenul de prescriptie a fost
depasit. obligaţii. Ea este o noţiune generală şi
REGIMUL abstractă, legată indisolubil de existenţa
TERMENULUI DE DECADERE fiinţei umane, constituind o calitate a
IMPLINIREA/CALCULUL tuturor persoanelor. Ca şi capacitatea
Art. 2548 C.C:
PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE civilă, capacitatea de folosinţă nu poate fi
a. Termenele de decadere nu sunt ridicată unei persoane, deoarece aceasta ar
NOTIUNE SI REGULI DE CALCUL însemna pierderea calităţii de subiect de
supuse suspendarii si intreruperii.
drept.
Prin implinirea termenul prescriptiei,
b. Forta majora impiedica curgerea
intelegem cunoasterea momentului in care
termenului de decadere. Daca termenul de Capacitatea civilă şi capacitatea de
expira termenul de prescriptie.
decadere a inceput sa curga, el se folosinţă au următoarele caractere
Art. 2551 C.C., dispune urmatoarele suspenda, insa este socotit ca implinit juridice:
reguli: dupa 5 zile de la data cand suspendarea a
incetat. - legalitatea - legea reglementează
a. Termenele stabilite pe saptamani, începutul, conţinutul şi încetarea
luni, ani, se implinesc in ziua c. Atunci cand realizarea dreptului capacităţii de folosinţă;
corespunzatoare din ultima saptamana ori presupune exercitarea unei actiuni in
luna, sau din ultimul an. justitie, termenul de decadere este - universalitatea - este recunoscută
intrerupt pe data cand cererea de chemare
tuturor persoanelor;
b. Termenul stabilit pe zile nu ia in in judecata, sau cererea arbitrala, ori
calcul prima si ultima zi a termenului, care punerea in intarziere sunt aplicabile - egalitatea - persoanele fizice au o
se va implini la ora 24 a ultimei zile. regulile privitoare la intreruperea
capacitate egală de folosinţă;
prescriptiei.
c. Termenele stabilite pe ore, nu iau in - generalitatea - presupune aptitudinea
calcul prima si ultima ora a termenului. persoanei fizice de a avea toate drepturile
RENUNTAREA LA şi toate obligaţiile civile;
PROROGRAREA TERMENULUI BENEFICIUL TERMENULUI DE
DECADERE - inalienabilitatea - se referă la
Daca ultima zi a termenului este o zi imposibilitatea persoanei fizice de a
nelucratoare, termenul se considera Cand termenul de decadere a fost stabilit renunţa la aptitudinea sa de a avea drepturi
implinit la sfarsitul primei zile lucratoare prin contract sau dispozitie legala care şi obligaţii, indiferent dacă această
care ii urmeaza. Art. 2554 C.C. ocroteste un interes privat, cel in folosul renunţare ar fi totală sau parţială. Orice
caruia a fost instituit poate sa renunte dupa renunţare în tot sau în parte la capacitatea
PREZUMTIA DE implinirea termenului, la beneficiul de folosinţă este lipsită de efecte juridice.
EFECTUARE IN TERMEN A decaderii.
ACTELOR - intangibilitatea - priveşte
Daca renuntarea intervine inainte de
implinirea termenului, sunt aplicabile imposibilitatea îngrădirii persoanei în
Actele de orice fel, se considera facute in
regulile privitoare la intreruperea capacitatea de folosinţă, în afara cazurilor
termen, daca inscrisurile care le constata
au fost predate oficiului postal sau prescriptiei prin recunoasterea drepturilor. şi condiţiilor prevăzute de lege.
telegrafic, cel mai tarziu in ultima zi a
Partile nu pot renunta la termenele de Limitele capacităţii de folosinţă sunt
termenului cand inceteaza in mod obisnuit
activitatea acestui oficiu. decadere de ordine publica, si nici nu le stabilite de art. 7 din Decretul nr. 31/1954,
pot modifica, micsora sau mari. potrivit căruia, capacitatea de folosinţă
începe de la naşterea persoanei şi
încetează o dată cu moartea acesteia.

16
De la regula dobândirii capacităţii de manifeste voinţa în mod conştient, să aibă serie de acte cu caracter personal: -
folosinţă din momentul naşterii, există reprezentarea actului pe care îl încheie şi a minorul care a împlinit vârsta de 16 ani
excepţia potrivit căreia, drepturile consecinţelor lui juridice. Această poate încheia un contract de muncă şi
copilului sunt recunoscute de la conştientizare a acţiunilor omeneşti poate dispune de rezultatele muncii sale; -
concepţie, însă numai dacă el se naşte producătoare de efecte juridice şi a de la aceeaşi vârstă, minorul poate dispune
viu. Prin această excepţie este reiterat în consecinţelor lor poartă denumirea de prin testament de 1/2 din bunurile de care
legislaţia actuală adagiul infans conceptus
discernământ. El este variabil de la un ar putea dispune dacă ar fi major; - mama
pro nato habetur quoties de ejus
individ la altul, în funcţie de vârstă, sex, minoră poate introduce o acţiune în
commodis agitur (copilul conceput este
considerat născut întotdeauna când educaţie şi grad de cultură. Aşadar, stabilirea paternităţii unui copil născut în
aceasta va fi în interesul lui). discernământul nu se înscrie în anumite afara căsătoriei; - tatăl minor poate face o
Astfel, copilul conceput, dar nenăscut, tipare prestabilite, ci este propriu fiecărui recunoaştere de paternitate.
este chemat la moştenirea tatălui său, dacă individ în parte.
acesta a încetat din viaţă înaintea naşterii În cazul unor anumite acte juridice cu
copilului. Având în vedere experienţa suficientă, caracter special, ocrotitorul legal nu îl
gradul de maturitate a indivizilor normali, poate reprezenta pe minor şi nici nu-i
Copilul conceput poate dobândi legea a stabilit sub forma unei prezumţii, poate încuviinţa actele, legea cerând
capacitate de folosinţă anticipată numai că toate persoanele care au ajuns la o manifestarea de voinţă expresă a
dacă sunt întrunite în mod cumulativ anumită vârstă au discernământ. Existenţa minorului, chiar în lipsa capacităţii de
următoarele două condiţii: unei anumite vârste constituie un criteriu exerciţiu a acestuia. Astfel, minorul în
obiectiv în aprecierea existenţei vârstă de 10 ani trebuie să-şi dea
- copilul să se nască viu; discernământului, dar această prezumţie consimţământul la încheierea adopţiei şi la
poate fi infirmată de date subiective, care desfacerea acesteia; în ipoteza unui divorţ
- să fie vorba de drepturi, nu şi de pot stabili contrariul. al părinţilor, minorul de 10 ani trebuie să
obligaţii. fie întrebat căruia dintre părinţi doreşte să-
Capacitatea deplină de exerciţiu se i fie încredinţat; la împlinirea vârstei de 14
În ceea ce priveşte prima condiţie, de a se dobândeşte în momentul în care ani, minorul poate solicita instanţei de
naşte viu, este suficient ca acel copil să fi persoana fizică devine majoră (art. 8 din judecată acordarea unei pensii de
respirat doar o singură dată şi apoi să fi Decretul nr. 31/1954). În sistemul nostru întreţinere de către părintele căruia nu i-a
decedat, ca să se aprecieze că s-a născut de drept persoana devine majoră la fost încredinţat.
viu. Acest fapt poate fi în mod simplu împlinirea vârstei de 18 ani, pornindu-se
dovedit prin existenţa aerului în plămânii de la prezumţia că la această vârstă Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice
copilului. Spre deosebire de legislaţia discernământul este complet format. prezintă următoarele caractere juridice:
noastră, alte legislaţii (franceză, italiană, legalitate, generalitate, egalitate,
spaniolă, germană) impun nu doar ca acel În mod excepţional, femeile care se inalienabilitate şi intangibilitate.
copil să se nască viu, ci să fie şi viabil. căsătoresc pot dobândi anticipat
Neviabilitatea poate fi cauzată de capacitate deplină de exerciţiu, de la 16 Conţinutul capacităţii de exerciţiu a
prematuritate, malformaţii congenitale ani şi chiar de la 15 ani (cu anumite persoanei fizice este diferit, după cum
incompatibile cu viaţa, contractarea încuviinţări speciale). este vorba de o capacitate deplină de
intrauterină a unor afecţiuni grave. exerciţiu sau de o capacitate restrânsă
Potrivit art. 11 din Decretul nr. 31/1954, de exerciţiu.
Din punctul de vedere al conţinutului, sunt lipsiţi de capacitate de exerciţiu:
capacitatea de folosinţă a persoanei minorii care nu au împlinit vârsta de 14 Capacitatea de exerciţiu a persoanei
fizice cuprinde aptitudinea de a avea ani, alienaţii şi debilii mintali (interzişii fizice încetează în următoarele situaţii:
toate drepturile şi toate obligaţiile judecătoreşti), categorii de persoane care
civile. Aceste drepturi şi obligaţii nu pot fi sunt lipsite de discernământ. Deoarece - deces sau declarare judecătorească a
enumerate de lege, având în vedere faptul aceste persoane au capacitate de folosinţă, morţii (moment în care încetează şi
că ele sunt foarte numeroase şi foarte dar nu îşi pot exercita drepturile şi nu îşi capacitatea de folosinţă);
diverse. pot asuma obligaţiile, actele juridice
civile sunt încheiate în numele lor de - punerea sub interdicţie judecătorească;
Aşa cum prevede art. 7 din Decretul reprezentanţii lor legali (părinţi, tutori
nr.31/1954, capacitatea de folosinţă a - anularea căsătoriei încheiate înainte de
sau curatori). împlinirea vârstei de 18 ani.
persoanei fizice încetează în momentul
decesului sau în momentul rămânerii Minorii cu vârsta cuprinsă între 14-18
definitive a hotărârii de declarare ani au capacitate de exerciţiu restrânsă.
judecătorească a morţii (în situaţia în Se apreciază că aceşti minori au 6. Persoana juridică
care moartea biologică a persoanei nu discernământ, dar nu au experienţă
poate fi constatată). Efectul hotărârii juridică, motiv pentru care ar putea fi 6.1. Elementele constitutive ale persoanei
judecătoreşti declarative de moarte este prejudiciaţi în momentul încheierii juridice
identic cu cel al decesului constatat în mod anumitor acte juridice civile. Ei pot
obişnuit. participa personal la încheierea actelor
Avand ca punct de plecare dispozitiile
juridice, însă nu le pot încheia decât cu
Capacitatea civilă de exerciţiu a legale cuprinse in art.26 lit. e din Decretul
încuviiţarea prealabilă a ocrotitorului
persoanei fizice este aptitudinea nr.31/1954, literatura de specialitate este
legal (părinte, tutore sau curator),
acesteia de a-şi exercita drepturile şi de unanima in a considera ca elementele
experienţa acestuia întregind-o pe cea a
a-şi asuma obligaţiile, personal şi constitutive general valabile pentru
minorului. De asemenea, aceşti minori
singur, încheind acte juridice civile, existenta unei persoane juridice sunt:
sunt asistaţi în faţa instanţei de judecată de
potrivit art. 5 alin. 3 din Decretul nr. către ocrotitorii lor legali.
31/1954. - organizarea de sine statatoare;
Minorii cu capacitate restrânsă de
În momentul în care încheie un act juridic exerciţiu au însă posibilitatea de a încheia,
civil, persoana fizică trebuie să-şi - un patrimoniu propriu;
fără încuviinţarea ocrotitorilor lor legali, o

17
- un scop propriu in acord cu Scopul persoanei juridice are doua -Actele materiale care privesc folosinta
interesul public (general). sensuri: bunului, sunt permise copartasilor, cu
conditia de a nu schimba destinatia
bunului. Cat priveste fructele, acestea se
- in sens larg, se intelege scopul cuvin coproprietarilor proprotional cu cota
formulat in acte normative care se exprima fiecaruia.
generic, aratandu-se domeniul si obiectul
Organizarea de sine statatoare a
de activitate (spre exemplu, fundatia este
persoanei juridice desemneaza acel
destinata realizarii unui scop ideal);
element constitutiv ce consta in alcatuirea
ca un tot unitar sau structurarea pe -in matria actelor juridice, trebuie facuta
activitati, precum si precizarea - in sens restrans, se intelege scopul
persoanelor care vor reprezenta persoana concret urmarit de fiecare persoana distinctia intre actele de dispozitiune si
juridica in raport cu tertii. Cu alte cuvinte, juridica, scop inscris in actul de infiintare.
organizarea proprie priveste doua aspecte:
cele de administrare. Nici unul dintre
organizarea interna, structurarea pe
Scopul trebuie sa indeplineasca
compartimente (cercetare, productie,
urmatoarele conditii: sa fie in acord cu
comert) si desemnarea organelor de copartasi nu poate face fara acordul
interesul public, sa fie determinat, sa fie
conducere si a persoanelor care reprezinta
legal (in acord cu legea).
persoana juridica. celorlalti acte de dispozitie, cu privire la
Importanta acestui element constitutiv
este dedusa din faptul ca persoana juridica Scopul stabileste limitele capacitatii de
participa la raporturile juridice civile ca un folosinta a persoanei juridice, capacitate intregul bun.
ansamblu unitar. ce e guvernata de principiul specialitatii.
Daca totusi a fost facut un asemenea act,
Patrimoniul propriu este acel valabilitatea lui depinde de rezultatul
element constitutiv al persoanei juridice impartelii: daca bunul sau partea materiala
care consta in totalitatea drepturilor si 7. Modalităţile juridice ale dreptului de vor intra in patrimoniul dispunatorului,
proprietate actul de dispozitie va fi retroactiv
obligatiilor cu continut economic, avand valabil. in caz contrar, tot retroactiv,
ca titular persoana juridica. Similar
7.1. Proprietatea comună pe cote-părţi acesta va fi desfiintat.
persoanei fizice, patrimoniul persoanei
obişnuită sau temporară
juridice cuprinde o latura activa, formata
din drepturi patrimoniale (reale si de Desi regula unanimitatii urmareste
7.2. Proprietatea comună în devălmăşie si actele de administrare a bunului, in
creanta) si o latura pasiva alcatuita din
practica juridica s-a admis punctul de
obligatii patrimoniale (contractuale si
I) Proprietatea comuna pe cote parti vedere ca actele de conservare a bunului
extracontractuale). Patrimoniul trebuie sa pot fi facute de un singur copartas, fara a
obisnuita sau temporara
fie distinct de patrimoniul persoanelor fi necesar acordului celorlalti.
fizice ce alcatuiesc persoana juridica,
precum si fata de patrimoniul altor De regula, proprietatea comuna pe cote
persoane fizice sau juridice, ceea ce ii parti are un caracter temporar, ea Din cel de al doilea principiu, decurge
nascandu-se ca o consecinta a mostenirii consecinta ca fiecare copartas poate sa
permite sa-si asume o raspundere proprie,
cand in urma defunctului raman mai multi dispuna liber si neingradit de cota sa ideala
autonoma. de drept. Aceasta nu schimba natura
succesori.
juridica a bunului, intrucat opereaza doar
o subrogatie personala, referitoare la
Doua principii caracterizeaza proprietatea inlocuirea unui copartas cu un altul.
Importanta juridica a patrimoniului
comuna pe cote parti obisnuita, si anume:
priveste urmatoarele aspecte:
Situatia s-ar schimba doar in ipoteza in
a) copartasul nu are un drept exclusiv care instrainarea s-ar face tot
a) exista entitati care au organizare asupra unei parti determinate din bun in catre un coproprietar, care in felul acesta
proprie si scop propriu, dar nu au calitatea materialitatea sa; ar dobndi proprietatea exclusiva si
de persoana juridica lipsindu-le integrala asupra bunului.
patrimoniul propriu (spre exemplu
b) fiecare copartas are un drept exclusiv
sucursalele, nu insa si filialele care
numai asupra unei cote parti ideale din incetarea coproprietatii temporare are loc
intrunesc cele trei elemente constitutive);
drept. de regula prin imparteala, cunoscuta sub
denumirea de partaj. in felul acesta se
b) patrimoniul propriu sta la baza La randul sau, fiecare dintre aceste pune capat starii de coproprietate ori de
raspunderii; principii genereaza drepturile care revin indiviziune, in sensul ca bunul sau
fiecarui copartas si anume: bunurile stapanite in comun pe cote parti
sunt impartite intre
c) patrimoniul permite persoanei
juridice sa participe la viata publica in Din primul principiu enuntat, rezulta
nume propriu (proprio nomine) consecinta ca nici unul dintre copartasi nu copartasi, fiecare dintre ei devenind
poate infaptui acte cu privire la bun in proprietarul unui bun dintre cele ce
intregul sau fara acordul celorlalti. formau obiectul coproprietatii, in cazul in
d) patrimoniul propriu explica care bunul poate fi impartit in natura.
Aceasta consecinta poarta numele
dispozitia art. 37 din Decretul nr. 31/1954 de regula unanimitatii.
conform careia persoana juridica
in caz contrar, bunul se atribuie in
supraordonata nu raspunde pentru
Aceasta regula se refera la urmatoarele intregime unuia dintre copartajanti cu
obligatiile persoanei juridice subordonate obligarea sa la plata catre ceilalti a
si nici invers. acte:
echivalentului valoric al cotei lor.

18
Daca nici unul nu doreste sa preia bunul, 2. 2. in ambele cazuri,
acesta va fi vandut la licitatie, achivalentul proprietatea comuna inceteaza prin
valoric fiind impartit potrivit cotelor lor, realizeaza de soti de comun acord. Cu imparteala dupareguli identice.
copartasilor.
toate acestea, legea instituie prezumtia 3. 3. in ambele situatii,
Articolul 728 Cod civil stabileste regula ca drepturile coproprietarilor se intind asupra
dreptul de a cere incetarea indiviziunii este mandatului reciproc al sotilor in ceea ce intregului bun sau a tuturor
imprescriptibil. Regulile referitoarela bunurilor cealcatuiesc obiectul dreptului
indiviziune sunt aplicabile insa si in de propriette comuna.
materia coproprietatii. priveste administrarea, folosinta si
b) Deosebiri
in aceeasi masura este aplicabila si dispozitia cu privire la bunurile comune.
dispozitia din art. 728 Cod civil, potrivit
careia nimeni nu poate fi silit a ramane in
diviziune. Articolul 35 alineat 2 din Codul Familiei 1) La proprietatea comuna pe cote parti,

precizeaza ca "Oricare dintre soti,


fiecare coproprietar cunoaste cota sa parte
in fine, incetarea copropritatii poate avea
exercitand singur aceste drepturi, este
abstracta din drept, spre deosebire de
loc si in situatia cand unul dintre copartasi
socotit ca are si consimamantul celuilalt
proprietatea devalmasa, in cazul careia
devine titular al tuturor celorlalte parti,
sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti cotele nu sunt cunoscute si se stabilesc
prin succesiune, cumparare, donatie etc.
nu poate
doar cu prilejul partajului.
Dreptul de proprietate comuna in
devalmasie instraina si nici nu poate greva un teren
2) Fiecare coproprietar poate dispune in
sau o constructie ce face parte din
cazul proprietatii comune pe cote parti de
bunurile comune, daca nu are
Notiuni generale cota sa ideala de drept, spre deosebire de
consimtamantul expres al celuilalt sot".
codevalmasi care nu o pot face, intrucat nu
cunosc intindera dreptului lor.
Dreptul de proprietate in devalmasie incetarea devalmasiei, este legata de
constituie a doua ipostaza in care se incetarea imprejurarilor care i-au dat
infatiseaza dreptul de proprietate comuna. 3) Proprietatea comuna pe cote parti poate
nastere.
exista indiferent de calitatile juridice ale
coproprietarilor.
Caracteristic proprietatii devalmase, spre in consecinta, incetarea sau desfacerea
desebire de proprietatea comuna pe cote casatoriei are drept efect, printre altele si
parti, este faptul ca la devalmasie titularii Proprietatea comuna in devalmasie are un
incetarea devalmasiei matrimoniale.
nu au precizata o cota parte din drept, caracter "intuitu personae", ea neputand
aceasta apartinandu-le tuturor, impreuna lua nastere decat intre soti.
si nefractionat. Modalitatea de incetare o constituie
imparteala, care se poate face prin invoiala
4) Proprietatea comuna pe cote parti poate
sau pe cale judecatoreasca. avea ca izvor contractul, legea,
Legislatia noastra nu cuprinde o
reglementare generala a dreptului de succesiunea, uzucapiunea etc., spre
proprietate comuna in devalmasie. imparteala judecatoreasca, numita si deosebire de devalmasie al carui unic
partaj, presupune mai intai stabilirea izvor il constituie relatiile de casatorie.
masei bunurilor comune apoi stabilirea
Notiunea, caracterele si regimul juridic al cotei de contributie a celor doi soti la
devalmasiei, au fost totusi configurate in dobandirea bunurilor. in aceasta faza
baza dispozitiunilor cuprinse in Codul procesuala, devalmasia se transmforma 5) Actele de dispozitie sunt supuse in
familiei cu privire la comunitata de bunuri practic intr-o coproprietate pe cote
a sotilor, precum si cu importanta parti. in fine, dupa evaluarea si lotizarea
contributie a literaturii de specialitate97. lor, bunurile sunt impartite in cazul proprietatii comune pe cote parti
materialitatea lor98.
Singurul caz de proprietate devalmasa principiului unanimitatii, pe cata vreme in
cunoscut in dreptul romanesc actual, il Comparatie intre proprietatea comuna pe
constituie comunitatea de bunuri a sotilor, cote parti si proprietatea comuna in
numita si "devalmasie matrimoniala". cazul devalmasiei opereaza prezumtia
devalmasie

Izvorul acestei devalmasii il constituie mandatului casnic.


a) Asemanari
faptul dobandirii de catre oricare dintre
soti a unui bun in timpul casatoriei.
1. 1. Ambele sunt modalitati ale
dreptului de proprietate, implicand cel
8. Apărarea dreptului de proprietate
putin doi titulari concomitent si un bun
Cu privire la administrarea, folosinta si unic sau o masa de bunuri. 8.1. Acţiunea în revendicare

8.1.1. Definiţie, caractere juridice,


dispozitia asupra acestor bunuri, ele se
exercitare

19
8.1.2. Acţiunea în revendicare imobiliară Actiunea in revendicare este o actiune Concluzie: numai prin consimTământul
reala, deoarece poate fi promovata părTilor se poate modifica sau desfiinTa
8.1.3. Efectele acţiunii în revendicare impotriva oricarei persoane care incalca contractul.
dreptul de proprietate. Caracterul real al
dreptului de proprietate se transmite si ExcepTiile trebuie să fie prevăzute în
Actiunii in revendicare nu i s-a consacrat
actiunii in revendicare prin care este aparat mod expres de lege sau în contract.
o dispozitie speciala in Codul civil. Atunci
dreptul.
cand trateaza prescriptia, art.1909 alin.2
Cod civil dispune ca, 'Cel ce a pierdut sau Cauze autorizate de lege:
cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l Actiunea in revendicare are un caracter
petitoriu, deoarece pune in discutie insasi A) denuntarea unilaterală. Conform art.
revendice, in curs de trei ani'; art.1910 Cod
civil, se refera tot la revendicarea existenta dreptului de proprietate. Aceasta 1277 NCC, „Contractul încheiat pe durată
bunurilor mobile; la randul sau, art.1730 deosebeste actiunea in revendicare de nedeterminată poate fi denuntat unilateral
Cod civil prevede ca, atunci cand vanzarea actiunea posesorie sau actiunea care se de oricare dintre părti cu respectarea unui
s-a facut fara termen, 'Vanzatorul poate intemeiaza pe un drept de creanta. termen rezonabil de preaviz. Orice clauză
chiar sa revendice obiectele vandute'. contrară sau stipularea unei prestatii în
schimbul denuntării contractului se
Actiunea in revendicare este in principiu
Referitor la revendicarea bunurilor imprescriptibila din punct de vedere consideră nescrisă”.
imobile, Codul civil nu contine nici o extinctiv. Dreptul de proprietate nu se
Cazuri: în contractul de închiriere fără
dispozitie, desi actiunea in revendicare pierde prin neuz, asa incat el va putea fi
imobiliara este extrem de complexa si aparat intotdeauna prin actiunea in termen – art. 1436 alin. 2 Cod civil; în
importanta, dand nastere unei practici revendicare. In acest sens, art.21 din contractul de mandat, mandantul poate
judiciare foarte bogata. Decretul nr. 167/1958 prevede ca revoca mandatul - art. 2030 alin. (1) lit. A)
'Dispozitiile decretului de fata nu se aplica NCC, după cum mandatarul poate renunta
dreptului la actiunea privitor la drepturile mandatul încredintat - art. 2030 alin. (1)
Vom defini actiunea in revendicare ca
de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, lit. B) NCC; în contractul de depozit,
fiind acea actiune civila reala prin care
servitute si superficie'. Atunci cand insa un deponentul poate să solicite oricând
proprietarul care a pierdut posesia bunului
bun imobil este dobandit prin uzucapiune, restituirea bunului depozitat, chiar
sau solicita restituirea acestuia de la
sau un alt bun mobil a fost dobandit prin înăuntrul termenului convenit - art. 2115
posesorul neproprietar. In acest sens,
posesia de buna-credinta, dreptul de alin. (1) NCC;
jurisprudenta a decis ca actiunea in
proprietate al proprietarului initial s-a stins
revendicare este 'actiunea prin care
si el nu va mai putea avea castig de cauza B) forta majoră, definită potrivit art. 1351
proprietarul neposesor reclama bunul de la
intr-o actiune de revendicare. alin. (2) NCC, drept „...orice eveniment
posesorul neproprietar'. Actiunea in
revendicare se distinge de actiunea extern, imprevizibil, absolut invincibil şi
posesorie, desi indirect, contribuie si la inevitabil”. Poate determina fie o
redobandirea posesiei bunului. suspendare a efectelor contractului, fie
9. Efectele contractului desfiintarea acestuia atunci când are efect
Actiunea in revendicare se distinge si de distructiv.
9.1. Obligativitatea contractului în
actiunile contractuale care urmaresc raporturile dintre părţile contractante
inapoierea bunului incredintat unei C) decesul debitorului în cazul
persoane. In cazul acestor actiuni, contractului intuitu personae.
Obligativitatea contractului în raporturile
restituirea bunului nu se intemeiaza pe
dintre părtile contractante. D) prelungirea sau prorogarea legală a
dreptul de proprietate, ci pe obligatia
izvorata din contract, adica pe un drept de unui contract (exemplu: în cazul
Reguli: ► contractul este obligatoriu între contractului de închiriere a locuintelor, s-
creanta, motiv pentru care asemenea
părti. Potrivit art. 969 Cod civil: au adoptat legi prin care s-a prelungit
actiuni sunt personale si nu reale.
„convenTiile legal făcute au putere de lege termenul de închiriere).
între părTile contractante”. Conform art.
Uneori, in practica, se confunda actiunea 1270 alin. (1) NCC: „Contractul valabil 9.2. Principiul relativităţii efectelor
in revendicare cu actiunea in granituire, încheiat are putere de lege între părTile contractului şi opozabilitatea faţă de terţi a
mai ales cand cererea de determinare prin contractante”.
semne exterioare a limitelor intre contractului
proprietati vecine este insotita si de Concluzii: - obligativitatea contractului Semnificaţia principiului relativităţii
cererea de restituire a unei portiuni de legal încheiat de la care părTile nu se pot efectelor, instituit de art. 1270 alin. 1 Noul
teren, ocupata prin mutarea hotarului
sustrage; Cod Civil, este aceea că puterea
despartitor. Trebuie avut in vedere ca
obligatorie, efectele contractului, privesc
actiunea de granituire, care este tot o - obligativitatea priveşte în primul rând numai părţile contractante. Astfel,
actiune petitorie, urmareste doar
părTile contractante, ceea ce este cunoscut contractul (rod al voinţelor părţilor) nu
delimitarea proprietatilor limitrofe. Cand
sub principiul relativităTii contractului. poate să profite şi nici să lezeze interesele
prin actiunea in granituire se cere insa o
altor persoane.
parte determinata din terenul limitrof, pe
►trebuie să existe o simetrie între modul Faţă de terţi, contractul încheiat apare
care vecinul ar detine-o fara drept,
granituirea implica si o revendicare, iar de încheiere a contractului şi modul de numai ca un fapt juridic care trebuie
modificare, desfacere ori desfiinTare a respectat, adică le este opozabil. în
reclamantul trebuie sa-si dovedeasca
acestuia; consecinţă, dacă una din părţile
dreptul.
contractante, prin neexecutarea
Potrivit art. 969 alin. 2 Cod civil: obligaţiilor, produce o pagubă celeilalte,
„ConvenTiile se pot revoca, prin ea va răspunde în temeiul răspunderii
consimTământul mutual sau din cauze civile contractuale, spre deosebire de terţii
autorizate de lege”. care nesocotesc drepturile izvorâte dintr-
un contract şi care vor răspunde în temeiul
Conform art. 1270 alin. (1) NCC: răspunderii civile delictuale (art. 1349 şi
urm. C. civ).
Caracterele juridice ale actiunii in „Contractul se modifică sau încetează
revendicare numai prin acordul părTilor ori din cauze
autorizate de lege”.

20
9.3. Excepţiile de la principiul relativităţii raporturi, de exemplu: se pot efectua NCC: „În toate cazurile, mandantul are
efectelor contractului liberalităti, se pot executa alte obligatii. actiune directă împotriva persoanei pe
care mandatarul şi-a substituit-o”.
EXCEPłIILE DE LA PRINCIPIUL Revocarea stipulatiei. Un element de
RELATIVITĂłII CONTRACTULUI noutate adus de Noul Cod civil este 9.4. Excepţie faţă de opozabilitatea faţă
constituit de reglementarea revocării de terţi a contractului. Simulaţia
Se pune întrebarea dacă principiul stipulatiei. Astfel, conform art. 1287 alin.
relativităTii efectelor contractului (1) NCC, „Stipulantul este singurul Prin exceptie de la opozabilitatea fată de
cunoaşte excepTii. Răspunsul este diferit îndreptătit să revoce stipulatia, creditorii terti, se întelege că o tertă persoană este
după cum este vorba despre dobândirea de sau moştenitorii săi neputând să o facă. îndreptătită să nu Tină seama de situatiile
drepturi ori despre dobândirea de Stipulantul nu poate însă revoca stipulatia juridice, care au fost create prin anumite
obligaTii din contractul încheiat între alte fără acordul promitentului dacă acesta din contracte.
persoane. urmă are interesul să o execute”.
Prin simulatie se întelege procedeul prin
Astfel, în privinTa dobândirii de obligaTii Conform frazei I din art. 1286 alin. (2) care aceleaşi părti încheie două contracte,
de către un terT faTă de contract, NCC, „StipulaTia poate fi revocată cât unul aparent denumit contract simulat,
răspunsul este categoric negativ. Nimeni timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns prin care se crează o anumită aparentă
nu devine obligat fără a-şi fi manifestat la stipulant sau la promitent”. juridică ce nu corespunde realitătii, şi altul
voinTa în acest sens. Promisiunea faptei secret, denumit contraînscris, care
altuia nu este decât o aparentă excepTie de Revocarea stipulatiei nu înseamnă corespunde vointei reale a părtilor şi prin
la principiul relativităTii efectelor liberarea promitentului de obligatie, ci în care se anihilează în tot sau în parte
contractului. În cazul promisiunii faptei loc să aibă drept creditor pe beneficiarul aparenta juridică creată prin actul public,
altuia, singurul obligat este promitentul, initial, va căpăta un alt creditor, după cum simulat.
căruia îi revine o obligaTie de rezultat, arată dispozitiile 1287 alin. (1) NCC:
terTul neavând cum să devină obligat. „Revocarea stipulatiei produce efecte din Conform art. 1293 NCC, „dispozitiile
momentul în care ajunge la promitent. referitoare la simulatie se aplică în mod
Prevederile Noului Cod civil confirmă Dacă nu a fost desemnat un alt beneficiar, corespunzător şi actelor juridice
această opinie exprimată în mod constant revocarea profită stipulantului sau unilaterale destinate unei persoane
în literatura de specialitate. Astfel, moştenitorilor acestuia, fără a agrava însă determinate, care au fost simulate prin
conform art. 1283 alin. (1) NCC, „Cel care sarcina promitentului”. acordul dintre autorul actului şi
se angajează la a determina un terT să destinatarul său”.
încheie sau să ratifice un act este Tinut să Aceasta înseamnă că de efectele revocării
repare prejudiciul cauzat dacă terTul stipulatiei vor profita, după caz, fie un Pentru existenta simulatiei, actul secret
refuză să se oblige sau, atunci când s-a beneficiar desemnat în subsidiar, fie trebuie încheiat concomitent sau eventual
obligat şi ca fideiusor, dacă terTul nu stipulantul ori moştenitorii acestuia. înainte de încheierea contractului aparent.
execută prestaTia promisă”. Prevederile
alineatului (3) al aceluiaşi articol sunt în 2) Invocarea contractului de către un tert Formele simulatiei:
sensul că „IntenTia promitentului de a se în cadrul unei actiuni directe.
1 – contractul aparent este fictiv – adică nu
angaja personal nu se prezumă, ci trebuie
Se recunoaşte de către lege dreptul unei există în realitate. De exemplu, un debitor
să reiasă neîndoielnic din contract sau din
persoane străină de contract de a actiona pentru a scoate de sub urmărire un bun,
împrejurările în care acesta a fost
direct împotriva unei părti, invocând încheie o vânzare aparentă. În realitate,
încheiat”. Precizarea este binevenită,
contractul fată de care terta persoană vânzarea nu are loc.
pentru că are rolul de a distinge
promisiunea faptei altuia de cazurile în rămâne străină. Prin recunoaşterea actiunii
directe bazată pe contractul fată de care 2 - contractul deghizat – adică sunt
care un debitor înTelege să-şi asume doar ascunse anumite elemente ale acestuia.
o obligaTie de diligenTă. tertii rămân totuşi străini, se evită
concursul celorlalti creditori ai debitorului
Deghizarea poate fi:
1) Contractul în folosul direct.
A) totală – atunci când se ascunde
Tertul beneficiar care a acceptat Exemple:
adevărata natură juridică a actului. De
stipulaTia, poate cere executarea exemplu, în realitate se încheie o donatie
prestatiei, însă, nu va putea cere - art. 1488 Cod civil – din materia
antreprizei, unde muncitorii angajati pe care o deghizează sub forma
rezoluTiunea contractului, întrucât vânzăriicumpărării; sau
caracterul sinalagmatic se manifestă pentru efectuarea unei lucrări pot reclama
numai între stipulant şi promitent. plata direct de la beneficiarul lucrării, până
B) partială – când se ascund anumite
la concurenta sumei cu care acesta este
elemente mai putin semnificative. De
Fiind chemat în judecată, promitentul dator faTă de antreprenor. Art. 1856 NCC:
exemplu, pretul vânzării este 100 milioane
poate invoca faTă de terTul beneficiar „În măsura în care nu au fost plătite de
lei, iar în act se trece suma de 30 milioane
toate excepTiile pe care le-ar fi putut antreprenor, persoanele care, în baza unui
lei.
opune stipulantului. Potrivit dispoziTiilor contract încheiat cu acesta, au desfăşurat o
art. 1288 NCC, „Promitentul poate opune activitate pentru prestarea serviciilor sau Efectele simulatiei: ► inopozabilitatea. În
beneficiarului numai apărările întemeiate executarea lucrării contractate au actiune cazul simulatiei, fată de terta persoană nu
pe contractul care cuprinde stipulaTia”. directă împotriva beneficiarului, până la poate fi opusă situatia juridică ce este
concurenta sumei pe care acesta din urmă creată prin contractul secret.
3 – raporturile dintre stipulant şi tertul o datorează antreprenorului la momentul
beneficiar. Între aceste persoane, introducerii actiunii”; Astfel:
contractul în folosul unei terte persoane nu
creează prin el însuşi raporturi specifice. - art. 1542 Cod civil – în materia - între părtile simulatiei şi succesorii
contractului de mandat, potrivit căruia universali ai acestora. Potrivit art. 1175
Prin intermediul stipulatiei pentru altul, mandantul poate să intenteze direct cod civil, ”actul secret care modifică un
între aceste părti se pot rezolva alte actiunea contra submandatarului. act public nu poate avea putere decât între
Conform dispozitiilor art. 2023 alin. (6) părTile

21
contractante şi succesorii universali ai articolului 1292 al noului cod civil, Condiţiile excepţiei
acestora” - art. 1289 alin. (1) NCC: „părtile pot dovedi şi ele simulatia cu orice
„Contractul secret produce efecte numai mijloc de probă, atunci când pretind că § Obligaţiile reciproce a părţilor să iasă
între părti şi, dacă din natura contractului aceasta are caracter ilicit”. Înseamnă că din acelaşi contract. Pe lîngă calitatea de
debitor şi creditor ale raporturilor diferite,
ori din stipulatia părtilor nu rezultă textul va avea aplicare pentru acele cazuri
mai este necesară şi intervenirea unei părţi
contrariul, între succesorii lor universali în care scopul declarării simulatiei va fi nu pentru înaintarea excepţiei pe motiv că
sau cu titlu universal”; de a da eficientă unui act secret, ci pentru cealaltă parte nu-şi onorează obligaţiile
a constata ori a declara nulitatea actului din alt contract. Exemplu: împrumutul
- fată de terti, produce efecte contractul secret. fără a da bani.
public, deşi nu corespunde realitătii.
Simulatia poate fi înlăturată pe calea § Să existe o neexecutare a obligaţiilor din
Teza a doua a art. 1175 Cod civil arată că actiunii în declararea simulatiei efectul partea uneia dintre părţi, fie că este parţială
„un asemenea act nu poate avea nici un admiterii actiunii în simulatie constă în sau totală.
efect în contra altor persoane”. TerTii care înlăturarea efectelor contractului aparent,
au cunoscut existenTa contractului secret § Neexecutarea să nu facă trimitere la
dându-se eficientă contractul secret, cu
la momentul naşterii interesului lor, legat situaţia care l-a împiedicat pe debitor să-şi
conditia ca acesta să fie valid.
de acel contract, vor suporta efectele onoreze obligaţiile. Exemplu: vreau
căldură însă nu am achitat pentru ea.[2]
acestuia. Art. 1289 alin. (2) ncc prevede:
„...contractul secret nu produce efecte nici § Raportul obligaţional să presupună
Tertii pot invoca împotriva părtilor între părti dacă nu îndeplineşte conditiile executarea simultană a prestaţiilor.
contractul secret. de fond cerute de lege pentru încheierea sa Exemplu: vinderea bunului şi achitarea
valabilă”. De aici se poate deduce că în simultană a plăţii.
Conform art. 1290 alin. (1) NCC, unele cazuri, scopul declarării simulatiei
„Contractul secret nu poate fi invocat de este ca scotând la iveală contractul real, să 3.2 Rezoluţiunea contractului
părti, de către succesorii lor universali, cu i se aplice sanctiunea nulitătii.
titlu universal sau cu titlu particular şi nici Reprezintă desfiinţare unui contract
de către creditorii înstrăinătorului aparent sinalagmatic cu executare imediată la
împotriva tertilor care, întemeindu-se cu cererea unei părţi pe motiv că cealaltă
9.5. Efectele specifice ale contractului parte culpabil nu a executat obligaţiile
bună-credintă pe contractul public, au simalagmatic asumate. Desfiinţarea acestuia are loc atît
dobândit drepturi de la achizitorul
pentru trecut cît şi pentru viitor, iar în
aparent” iar potrivit alineatului Efectele specifice a contractelor cazul unui contract sinalagmatic cu
sinalagmatice executare succesivă va produce efecte
(2) al aceluiaşi articol, „tertii pot invoca numai pentru viitor şi se numeşte reziliere.
împotriva părtilor existenta contractului Contractele sinalagmatice au caracter
secret, atunci când acesta le vatămă reciproc, adică obligaţiile revin ambelor Rezoluţiunea poate fi prevăzută direct în
drepturile”. Apoi, dispozitiile art. 1291 părţi, fiecare avînd calitatea de debitor şi contract prin înţelegerea părţilor, stabilită
creditor. Aceste obligaţii sunt legate între
alin. (1) arată: „existenta contractului la momentul încheierii contractului,
ele şi nu pot fi concepute una fără alta. aceasta putînd fi stabilită şi la cerere.
secret nu poate fi opusă de părti
Acest principiu, produce următoarele
creditorilor dobânditorului aparent care, efecte juridice în cazul în care una din părţi 3.3 Efectele rezoluţiunii
cu bună-credintă, au notat începerea nu-şi execută prestaţia:
urmăririi silite în cartea funciară sau au Acestea se produc faţă de părţile
obtinut sechestru asupra bunurilor care au § Obligaţiile reciproce trebuie executate contractante cît şi faţă de terţi. În cazul
făcut obiectul simulatiei”; simultan, excepţie sunt contractele care exercitării dreptului de rezoluţiune,
pot fi executate altfel. În aceste condiţii contractul încetează şi părţile sunt
- în caz de conflict între terti. Au câştig de oricare din părţile contractului dat poate eliberate de obligaţia de a presta
cauză tertii care cu bună-credintă, se refuza executarea prestaţiilor dacă cealaltă obligaţiile, trebuind să restituie prestaţiile
sprijină pe actul aparent. Conform art. parte nu-şi onorează propriile obligaţii. executate şi veniturile realizate.
1291 alin. (2) NCC, „Dacă există un
§ Dacă o parte vinovată nu-şi execută Debitorul plăteşte în bani în locul
conflict între creditorii înstrăinătorului
obligaţiile, cealaltă parte cere restituirii prestaţiilor în natură dacă:
aparent şi creditorii dobânditorului rezoluţiunea[1] contractului.
aparent, sunt preferati cei dintâi, în cazul § Restituirea în natură nu este posibilă;
în care creanta lor este anterioară § Dacă una din părţi nu poate să-şi exercite
contractului secret”. prestaţiile contractuale din cauza unor § Bunul a fost consumat, înstrăinat, grevat,
evenimente ce nu ţin de ea, atunci cealaltă prelucrat sau transformat, deteriorat sau
Tertii în materia simulatiei sunt, potrivit parte este liberată de prestaţiile sale. destituit;
art. 1175 Cod civil: succesorii cu titlu
particular şi creditorii chirografari. 3.1 Excepţia de neexecutarea a § Dacă în contract a fost stipulată o
contractului contraprestaţie, aceasta i-a locul
Succesorii universali şi cei cu titlu
compensării în bani.
universal ai părtilor, ale căror interese s-au Excepţie de neexecutare – mijloace
urmărit a fi fraudate prin simulatie, devin juridice de apărare care se află la Pentru a putea înainta declaraţia privind
terti. dispoziţia uneia dintre părţile contractului rezoluţiunea, dacă părţile nu au stabilit un
sinalagmatic, atunci cînd una dintre părţi îi contract în termen, cel care cere
În cazul tertilor fată de simulatie, ei pot pretinde ca acesta să-şi execute obligaţiile rezoluţiunea, poate stabili un termen
face dovada actului secret prin orice ce-i revin, însă el singur nu-şi execută rezonabil pentru aceasta. Dacă nici după
mijloc de probă. Conform art. 1292 teza I propriile obligaţii. acest termen debitorul nu-şi onorează
din Noul Cod civil, „Dovada simulatiei obligaţiile sau somaţia a rămas fără efect,
poate fi făcută de terti sau de creditori cu În situaţia contractelor sinalagmatice, dacă partea îndreptăţită poate rezilia contractul.
orice mijloc de probă”. una dintre părţi refuză executarea
obligaţiilor sale, atunci cealaltă parte 3.4 Riscul contractului
Părtile din contract, pentru a proba poate să refuze. Exemplu: vînzătorul
poate să refuze predarea bunului pînă Problema dată apare în cazul în care
simulatia, trebuie să respecte regula din obligaţiile nu pot fi executate din cauza
cînd cumpărătorul nu plăteşte.
art. 1191 cod civil. Conform tezei a ii-a a unor cauze fortuite de care părţile nu

22
poartă răspundere. În principiu, o obligaţie la momentul realizării sale. .b) dacă s-a angajat personal, nu are nici o
se stinge datorită imposibilităţii executării c) actele de gestiune să fie săvârşite din obligaţie în mod direct şi nemijlocit de
ei pentru care debitorul nu poartă iniţiativa gerantului, în absenţa unui toate obligaţiile asumate.
răspundere. În cazul contractelor mandate şi fără
sinalagmatice, debitorul obligaţiei ştirea geratului. Dacă există opoziţia
imposibile de executat, nu poate pretinde geratului, continuarea intervenţiei Plata nedatorată
executarea obligaţiei de către creditor, iar gerantului în afacerile patrimoniale ale
dacă creditorul a executat această geratului echivalează Plata constă în executarea în natură a unei
obligaţie, el trebuie să restituie tot ce a cu o imixtiune ilegală obligaţii care are ca obiect o prestaţie
primit. Dacă debitorul a executat parţial .d) actele şi faptele de gestiune să fie pozitivă. Orice plată presupune existenţa
obligaţia care ulterior a devenit făcute cu intenţia de a gera interesele unei datorii (art. 1092 Codcivil), iar ceea
imposibilă, creditorul va fi ţinut să execute altuia ce s-a plătit fără a fi datorat trebuie
obligaţia pînă cînd nu va obţine un profit Nu este necesar ca actele şi faptele să restituit.
mai mare decît cel prevăzut. fie făcute în mod exclusiv în favoarea Definiţie.
geratului. Trebuie să existe intenţia de Plata nedatorată este faptul juridic licit
În contractele unilaterale, riscul este a-l obliga pe gerat la restituirea care constă î nexecutarea de către o
suportat de debitorul obligaţiei care este cheltuielilor făcute. persoană, din eroare, a unei prestaţii la
imposibil de executat aici problema este e) gerantul să aibă capacitatea de a care nu era obligată şi fără intenţia de a
rezolvată relativ uşor. Exemplu: dacă contracta, având în vedere că este pus plăti pentru altul.Creditorul este cel care a
bunul aflat în depozit a pierit în mod în situaţia încheierii unor acte juridice, plătit din eroare – solvens – art. 993 Cod
fortuit, depozitarul este liberat de obligaţia pe de-o parte,şi prin faptele material civil. Debitorul – accipiens – art. 992 Cod
de restituire. săvârşite şi-ar putea agrava starea civil – primeşte plata din eroare sau cu
patrimonială. Nu interesează ştiinţă
capacitatea geratului.
Efectele gestiunii de afaceri. Condiţiile plăţii nedatorate:
10. Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii A. Raporturile dintre gerant şi gerat – a) existenţa unei plăţi – remiterea unei
gestiunea intereselor altei persoane, de sume de bani sau a unui bun. În literatura
10.1. Gestiunea intereselor altei persoane
şi faptul juridic este consecinţa se susţine că nu poate avea ca obiect
activităţii unei singure persoane prestaţii de a face.
10.2. Plata lucrului nedatorat
(gerantul) generează obligaţii Considerăm greşită această soluţie.
10.3. Îmbogăţirea fără justă cauză reciproce. Restrângerea plăţii nedatorate numai la
1. Obligaţiile gerantului: cazurile în care prestaţia are ca obiect
a) obligaţia de a se îngriji de afacerile sume de bani ori bunuri are ca efect
altuia cu diligenţa unui bun proprietar extinderea artificial a domeniului de
Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii – art. 989 Cod civil. aplicare a îmbogăţirii fără justă cauză
1. Gestiunea intereselor altei persoane. Excepţie: art. 990 Cod civil – răspunde .Trebuie să existe intenţia solvensului de a
2. Plata lucrului nedatorat. numai pentru dol dacă fără intervenţia stinge o datorie.
sa, afacerea geratului s-ar fi putut b) datoria a cărei stingere s-a urmărit prin
3.Îmbogăţirea fară justă cauză.
compromite; plată să nu existe. Nu interesează dacă
b) obligaţia de a duce la bun sfârşit datoria nu a existat niciodată sau a existat,
afacerea începută sau de a o continua dar fusese stinsă
1. Gestiunea intereselor altei persoane până când geratul va fi în măsură şi va prin plată sau prin alt mod de stingere a
(gestiunea de afaceri) avea mijloacele necesare să obligaţiilor. inexistenţa obligaţiei poate fi
Definiţie. se ocupe personal de interesele sale – şi relativă, cum este în situaţia în care
Gestiunea de afaceri este faptul juridic art. 987 Cod civil.Art. 998 Cod civil – debitorul plăteşte din eroare unei alte
licit care constă în cazul decesului geratului – persoane decât creditorul său, ori în
în aceea că o persoană numită gerant, continuarea gestiunii până când situaţia în care creditorul primeşte plata de
fără a fi primit o împutenicire, încheie moştenitorii geratului vor putea lua la o altă persoană decât debitorul.
din proprie iniţiativă, aceste juridice direcţiunea afacerii. c) plata să fie f ăcută din eroare.Condiţia
sau săvârşeşte actele materiale c) obligaţia de a da socoteală geratului erorii nu este cerută în următoarele cazuri:
necesare sau utile, iar în favoarea sau şi a-i preda tot ceea ce a primit în - plata unei obligaţii sub condiţie
interesul altei persoane, numită great. temeiul gestiunii. suspensivă, dacă aceea condiţie nu s-a
Condiţiile gestiunii de afaceri: 2. Obligaţiile geratului: realizat
a) să existe o gerare a intereselor altuia. de a da gerantului toate cheltuielile ;- plata unei obligaţii care ulterior a fost
Acte juridice: plata unei datorii, actul necesare şi utile pe care le-a făcut în rezolvită
pentru efectuarea unor reparaţii, timpul gestiunii – art. 991 Cod civil.Nu ;- plata făcută în executarea unei obligaţii
chemarea unui medic, inscripţia unei este obligat să-l remunereze pe gerant nule;
ipoteci, încheierea unui contract de pentru serviciile făcute, cu excepţia - plata unei datorii făcută a doua oară de
asigurare.În principiu, actele nu pot cazului în care au fost efectuate în către un debitor care după
depăşi sfera actelor de conservare virtutea profesiunii. ce a executat prestaţia datorată pierde
şi administrare. Se pot încheia acte de B. Raporturile dintre great şi terţi. chitanţe doveditoare şi este ameninţat cu
dispoziţie asimilate actelor de Dacă gestiunea a fost ratificată sau urmărirea de către fostul său creditor.
administrare,de exemplu, în cazul este utilă, geratul este îndatorat să După găsirea chitanţei ce dovedeşte prima
mărfurilor perisabile. Fapte materiale: execute toate obligaţiile contractate de plată efectuată, cea de-a doua plată
descărcarea unor mărfuri, stingerea gerant, în numele geratului ori în nume figurează ca o plată nedatorată
unui incendiu,repararea unei conducte, propriu, în interesul gestiunii, în .Plata sub imperiul dolului sau sub
asistenţa medicală măsura in care nu au fost încă imperiul violenţei produce aceleaşi efecte.
în caz de accident , salvarea unui executate. Efectele plăţii nedatorate.
animal. Diferenţiere în funcţie de obiectul plăţii şi
b) actele şi faptele gerantului să de buna sau reaua-credinţă
fie utile geratului. Trebuie să aibă C. Raporturile dintre gerant şi terţi: a accipiensului.
caracter patrimonial şi să a) dacă le-a adus la cunoştiinţă că A. Bunuri fungibile – restituirea sumei de
fie evitat pierderea unei valori acţionează numai în contul geratului bani ori a bunurilor de gen primite, în
patrimoniale ori să şi gestiunea a fost ratificată sau este utilă aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate.
fi sporit valoarea unui bun.Utilitatea ,nu are nici o obligaţie
gestiunii se apreciază

23
-accipiensul de rea-credinţă va plăti unui lucru si aceasta a plati celui dintai  Capacitatea juridică necesară
dobânzi la suma primită din ziua plăţii ori pretul lui. persoanei;
daune–interese pentru lipsa de folosinţă a  Consimţămîntul valabil. El trebuie să
lucrurilor fungibile; fie dat cu intenţia de a produce efecte
Va trebui deci sa definim vanzarea-
B. Bunuri certe – există obligaţia de
cumpararea ca find acel contract prin care juridice. Acesta nu trebuie să fie viciat.
restituire în natură
o persoana numita Viciile care pot interveni sînt:
a) accipiensul de bună-credinţă:- dacă a
înstrăinat bunul cu titlu oneros, va restitui
vanzator transmitedreptul de proprietate –Eroarea (nu are autor);
preţul pe care l-aprimit (art. 996 alin. 2
asupra unuia sau mai multor bunuri, ori un –Dol (eroare provocată): captaţie;
alt drept, celeilate sugestie.
Cod civil);- dacă bunul a pierit ori a fost
parti, numita cumparator, in schimbul –Violenţa;
deteriorat din cauză de forţă majoră ori caz
unei sume de bani numita pret. –Şantajul;
fortuit, este liberat de datorie (art. 995 alin.
2 Cod civil); – Leziune. Exemplu: un bolnav are
b) accipiensul de rea-credinţă:- dacă a 2. Caractere juridice nevoie urgent de un medicament pe care-l
înstrăinat bunul – plăteşte valoarea are vecinul şi care la rîndul său costă 200
bunului din momentul introducerii lei. Vecinul, folosindu-se de situaţie,
acţiunii;- dacă bunul a pierit în mod In mod traditional se admite ca vanzarea-
cumpararea are urmatoarele caractere: pune un preţ cu mult mai mare, de
fortuit, va plăti valoarea din momentul exemplu 3000 lei.
introducerii acţiunii, cu excepţia cazului în sinalagmatic, consensual, cu titluoneros,
care va face dovada că ar fi pierit şi dacă comutativ si translativ de Obiectul, care trebuie să fie:
se afla la solvens (art. 995 Cod civil);- va
proprietate. Dintre acestea unele – Determinat, adică trebuie să se
restitui fructele culese şi va plăti valoarea sunt esentiale in sensul ca in lipsa lor se cunoască cu exactitate, reieşind din
celor neculese din ziua plăţii (art. 994 Cod schimba chiarnatura contractului, iar prevederile contractuale;
altele sunt supletive.I. Caractere – Licit, adică să fie în circuitul civil;
civil).Obligaţia solvensului – de a plăti
accipiensului, indiferent dacă acesta a fost esentiale. – Posibil, adică să poată fi obiect al
de bună ori de rea-credinţă, valoarea contractului. Exemplu: steroizii nu pot fi
cheltuielilor necesare şi utile făcute în a. Caracterul sinalagmatic obiect al contractului.
legătură cu bunul. – Cauza. Este scopul pentru care părţile
Cazuri în care nu se restituie plata încheie contractul. Aceasta trebuie să fie:
primită nedatorat: b. Un contract cu titlu oneros.
a)Licită, adică să nu aducă prejudicii
- art. 993 alin. 2 Cod civil – când intereselor altei persoane;
creditorul, de bună-credinţă ,desfiinţează c. Contract transtatlv de proprietate. b)Morală, adică să nu încalce limitele
titlul creanţei sale. Solvensul are acţiune
împotriva adevăratuluidebitor; moralităţii.
- plata făcută unui incapabil de a primi II. Caractere supletive.
11.3. Efectele contractului de vânzare-
plata
– datorită incapacităţii accipiensului, actul cumpărare
Acestea sunt caractere care sunt specifice
plăţii este lovit de nulitate şi, în principiu, contractului de vanzarecumparare, fara Prin efecte a unui contract se înţeleg
nu are obligaţia de restituire. În a fi de esenta acestui contract.
conformitate cu principiul ocrotirii obligaţiile pe care acesta le creează în
incapabilului, acţiunea se admite numai în sarcina părţilor contractului.
măsura în care plata a profitat a. Caracterul comutativ. Obligaţiile vînzătorului
incapabilului (atunci când se dovedeşte a) Transferul dreptului de proprietate
că bunurile ori banii primiţi au servit b. Contract consensual. Vanzarea- asupra bunului;
pentru dobândirea unor bunuri sau cumpararea face parte din categonia b) Garantarea de vicii ascunse,
servicii,pentru achitarea unor datorii, contractelor care se incheie in mod materiale şi juridice (garanţia de
precum şi atunci când se găsesc în posesia valabilprin simplul acord de vointa al evicţiune).
incapabilului); partilor, fara a fi nevoie de alte Obligaţiile cumpărătorului
- literatura juridică– actul nul pentru cauză formalitati. a) Transmiterea preţului conform
imorală gravă înţelegerii dintre părţi;
Practica judiciară a făcut discuţii pe
Principiul consensualismului sufera in b) Preluarea bunului şi a dreptului de
marginea actelor de înstrăinare încheiate
în scopul stabilirii, menţinerii ori reluării ultimul timp o serie de limitari proprietate a acestuia.
relaţiilor de concubinaj, considerând că legale bazate fie pe interesul Predarea lucrului vîndut. Prin aceasta se
deşi un astfel de act este lovit de nulitate ocrotirii partilorcontractului, fie pe înţelege punerea bunului la dispoziţia
absolută, nu s-ar pune problema restituirii interesul mai larg al statului de a cumpărătorului, astfel încît acesta să-l
prestaţiilor efectuate în temeiul actului controla anumite operatiuni juridice. In aibă în posesie şi să-l poată folosi în
nul, pentru că ar avea ca temei propria astfel de situatii contractul nu mai este calitate de proprietar. Vînzătorul are şi
turpitudine a reclamantului. valabil incheiat prin simplul acord de obligaţia accesorie de a conserva bunul
vointe, ci este necesara si indeplinirea pînă la momentul predării către
unor conditii de forma.
cumpărător.
Momentul predării bunului. Este lăsat de
lege la aprecierea părţilor. Dacă părţile nu
11. Contractul de vânzare-cumpărare
au stipulat un termen atunci se vor aplica
11.2. Condiţiile esenţiale de validitate dispoziţiile generale, ceea ce înseamnă că
11.1. Noţiune şi caractere juridice
aceasta se va face la cererea
11.2.1. Capacitatea părţilor contractante
cumpărătorului, într-un termen rezonabil .
Definitia si caracterele generale ale Locul predării bunului. Dacă bunul este
contractului 11.2.2. Consimţământul (inclusiv
antecontractul de vânzare-cumpărare) individual determinat, predarea se va face
la locul unde se află bunul în momentul
1. Definitie.In termenii 11.2.3. Obiectul contractului de vânzare- încheierii contractului. Dacă acesta nu
articolului 1294 Cod civil vanzarea- cumpărare este determinat, atunci va avea loc la
cumpararea este o conventie domiciliul sau sediul vînzătorului.
prin care doua parti se obliga iutre sine, Dovada predării se face prin eliberarea
una a transmite celeilalte proprietatea

24
unei chitanţe din partea vînzătorului. se extinde şi asupra descendenţilor moştenirii legale – de descendenţii săi în
Cheltuieli de predare. Acestea revin moştenitorului nedemn (care ar veni la condiţiile prevăzute pentru reprezentarea
vînzătorului, iar cheltuielile de ridicare a succesiune prin reprezentare). succesorală.
bunului sînt pe seama cumpărătorului, Vocaţie succesorală – chemarea la Persoanele care nu au capacitate
dacă părţile nu s-au înţeles altfel. În caz moştenire, în temeiul legii, a tuturor succesorală. Nu au capacitate succesorală
de neexecutare totală sau parţială a moştenitorilor şi, împreună cu acestea, a persoanele fizice care nu sunt în viaţă şi
soţului supravieţuitor. persoanele juridice care nu sunt în fiinţă la
obligaţiei de predare a bunului,
deschiderii data succesiunii, precum şi
cumpărătorul poate invoca excepţia de 2. Persoanele care au capacitate comorienţii.
neexecutare, sau poate rezoluţiona succesorală Comorienţii sunt două sau mai multe
contractul. persoane care au murit în aceeaşi
Obligaţia de garanţie pentru vicii ascunse împrejurare şi în astfel de condiţii încît nu
Viciile – reprezintă defecte sau defecţiuni se poate stabili dacă una a supravieţuit
ale bunului care efectează substanţa, Potrivit art. 1433 Cod civil, pot fi alteia, ele fiind socotite ca au murit
făcînd să-i scadă utilitatea atît de mult moştenitori: deodată, şi între persoanele în cauză să
încît să nu poată fi folosit potrivit a) în cazul succesiunii testamentare – existe vocaţie succesorală reciprocă sau
destinaţiei sale. persoanele care se aflau în viaţă la unilaterală.
Condiţiile viciilor: momentul decesului celui ce a lăsat Sunt comorienţi şi persoanele declarate
1. Să existe la momentul încheierii moştenirea, precum şi cele care au fost moarte de către instanţa de judecată în
contractului; concepute în timpul vieţii lui şi s-au născut urma dispariţiei fără veste în aceleaşi
vii după decesul acestuia, indiferent de circumstanţe. În acest caz nu prezintă
2. Să fie ascunse, adică să nu poată fi
faptul dacă sunt sau nu copiii lui, precum importanţă momentul intrării în vigoare a
depistate la o examinare atentă a bunului. hotărîrii privind declararea morţii acestor
3. Viciul să fie de o anumită gravitate, şi persoanele juridice care au capacitate
juridică civilă la momentul deschiderii persoane (art. 1442 Cod civil).
adică să afecteze substanţa bunului care Codecedaţii sunt două sau mai multe
succesiunii;
să fie improprie folosirii. persoane care au decedat în condiţii în care
b) în cazul succesiunii legale –
Viciile se clasifică în: persoanele care se aflau în viaţă la este imposibil de stabilit dacă una a
1. Juridice (evicţiunea); momentul decesului celui ce a lăsat supravieţuit celeilalte şi în care nu se poate
2. Materiale. moştenirea, precum şi copiii lui concepuţi proba identitatea de cauză a morţii.
în timpul vieţii şi născuţi vii după decesul Codecedaţi sunt persoanele cu vocaţie
12. Condiţii generale ale dreptului de acestuia. succesorală reciprocă sau unilaterală care
moştenire Statul dispune de capacitate succesorală decedează în acelaşi timp (nu în aceeaşi
testamentară, precum şi de capacitate împrejurare) fără a se putea stabili ordinea
12.1. Aspecte generale succesorală asupra patrimoniului deceselor, prezumîndu-se că au decedat
succesoral vacant. concomitent. Astfel, sunt codecedaţi
12.2. Capacitatea succesorală Din conţinutul acestei norme rezultă că persoanele care au decedat în aceeaşi zi şi
orice persoană care există la momentul oră, dar nu şi în aceeaşi împrejurare (ex.
12.3. Vocaţia la moştenire deschiderii succesiunii are capacitate din cauza bolilor de care sufereau), iar
succesorală, adică capacitatea de a minutul morţii nu poate fi stabilit.
12.4. Nedemnitatea succesorală moşteni. Existenţa persoanei la momentul Exemple: când persoanele au decedat în
deschiderii succesiunii va fi dovedită de aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, din cauze
1. Capacitatea succesorală moştenitorul în cauză sau de către diferite (boală, accident etc.), iar minutul
succesorii săi, cînd el a decedat după morţii nu poate fi stabilit. Alt exemplu este
deschiderea succesiunii. Dovada dispariţia a două sau mai multe persoane,
existenţei persoanei fizice se face cu actele când nu se poate constata direct moartea
Pentru ca o persoană să poată moşteni de stare civilă, iar în caz de deces al acestora şi este imposibil de dovedit că au
trebuie să întrunească două condiţii, şi moştenitorului care se afla în viaţă la murit în aceeaşi împrejurare.
anume, o condiţie pozitivă, aceea de a momentul deschiderii succesiunii, cu actul Persoanele sus-numite nu se moştenesc
avea capacitate succesorală, şi o condiţie de deces. reciproc, întrucît, nesupravieţuind una faţă
negativă, aceea de a nu fi nedemnă de a Persoana dispărută are capacitate de alta nu au capacitate succesorală.
moşteni. La aceste condiţii expres succesorală, fiind prezumată de lege în Moştenirea lăsată de fiecare comorient sau
prevăzute de lege, doctrina a mai adăugat viaţă. Capacitatea succesorală a persoanei codecedat va fi culeasă de moştenitorii lor
una, şi anume aceea a vocaţiei (chemării) dispărute se desfiinţează retroactiv dacă se (art. 1441 Cod civil).
succesorale. constată că nu mai există la momentul
4. Nedemnitatea succesorală
Capacitate succesorală – formă a deschiderii succesiunii.
capacităţii juridice civile constînd în Au capacitate succesorală şi persoanele
aptitudinea unei persoane de a fi subiect al concepute, dar nenăscute la momentul
drepturilor şi obligaţiilor pe care le deschiderii succesiunii. Copiii concepuţi
implică calitatea de moştenitor. în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea Nedemnitatea sau nevrednicia succesorală
Capacitatea succesorală începe de la au capacitate succesorală dacă s-au născut constă în decăderea din dreptul de a
naşterea persoanei fizice sau de la data vii după decesul acestuia. Nu prezintă moşteni a succesorilor vinovaţi de
concepţiei (cînd este vorba de drepturile importanţă cît timp a trăit copilul după săvîrşirea unor fapte grave faţă de defunct
sale), cu condiţia să se nască vie, şi naştere. sau faţă de memoria acestuia.
încetează odată cu decesul persoanei Nedemnitatea succesorală are caracter de
respective sau la data stabilită prin 3. Persoanele care nu au capacitate pedeapsă civilă şi se bazează pe motive de
hotărîrea judecătorească de declarare a succesorală moralitate publică, neputîndu-se admite ca
morţii. Capacitatea succesorală se poate o persoană vinovată de fapte grave faţă de
pierde, în timpul vieţii, ca urmare a ivirii o alta să o moştenească.
cazurilor de nedemnitate succesorală.
Nedemnitate succesorală – sancţiune Nu au capacitate succesorală persoanele
civilă în virtutea căreia moştenitorul legal juridice care nu existau la momentul
care s-a făcut vinovat de o culpă gravă faţă 13. Regulile generale ale devoluţiunii
deschiderii succesiunii, precum şi
de defunct sau faţă de memoria acestuia persoanele fizice predecedate. Partea din legale a moştenirii
este decăzut, cu efect retroactiv, din moştenire care s-ar fi cuvenit persoanei
dreptul de a-l moşteni. Efectul sancţiunii predecedate va fi culeasă – în cadrul

25
13.1. Criteriul şi sfera persoanelor din -in linie dreapta, dupa numarul matusilor), fratii si surorile bunicilor
rândul cărora vor fi desemnaţi moştenitorii generatiilor care separa pe defunct de defunctului.
mostenitor, astfel incat, de exemplu, tatal
Mostenirea legala -; o mostenire de si fiul sunt rude de gradul intai, bunicul si Conform dispozitiilor Legii nr.319/1944,
familie. Plecand de la vechiul deziderat al nepotul sunt rude de gradul doi, sotul supravietuitor al defunctului este
conservarii bunurilor in familie, conform strabunicul si stranepotul sunt rude de chemat la mostenire in concurs cu fiecare
caruia „oamenii trec, familia si gradul trei etc.; clasa de mostenitori.
fundamentul sau material raman” , dreptul
succesoral roman atribuie mostenirea ab -in linie colaterala, dupa numarul Chemarea rudelor si a sotului
intestat familiei defunctului, iar in caz de generatiilor care separa pe defunct de supravietuitor in aceasta ordine la
vacanta succesorala -; statului. mostenitorii sai, urcand de la defunct la mostenire se explica atat prin afectiunea
ascendentul comun si coborand de la prezumata a defunctului fata de acestia,
Notiunea de familie are un inteles larg, acesta la cel chemat la mostenire, asa cat si prin ideea existentei unei obligatii
incluzand rudele de sange, sotii si afinii incat, de exemplu, fratii sunt rude de morale si sociale a defunctului fata de cei
(rudele prin alianta). Asa cum vom vedea, gradul doi, unchiul si nepotul de frate sunt apropiati .
legea cheama insa la mostenire doar pe rude de gradul trei, iar verii primari sunt
rudele defunctului si pe sotul rude de gradul patru etc. In cazul in care nu exista mostenitori in
supravietuitor, nu si pe afinii acestuia. grad succesibil in nici una din cele patru
Ginerele sau nora nu au vocatie la Rudele in linie dreapta ale defunctului -; clase si nu exista nici sot supravietuitor, iar
mostenirea socrilor si nici invers. De atat ascendenta, cat si descendenta -; pot defunctul nu a dispus in mod valabil de
asemenea, cumnatii nu au vocatie mosteni la infinit, adica indiferent de bunurile sale nici prin testament,
succesorala legala unii fata de altii, nici gradul lor, legile firii limitand insa mostenirea este vacanta si se cuvine
copiii vitregi fata de parintii vitregi. In posibilitatea practica de a mosteni la statului in temeiul puterii sale suverane
ceea ce ii priveste pe concubini, cu toata maximum gradele trei sau patru. In line (art. 680 C. civ.).
acceptarea treptata a unor efecte juridice colaterala insa, posibilitatea de a mosteni
uniunii libere ca urmare a presiunii este limitata prin lege la gradul patru de 13.2. Principiile generale de stabilire a
realitatii , dreptul nostru actual, ca si rudenie inclusiv (art. 676 C. civ. astfel persoanelor chemate efectiv la moştenire
dreptul francez, nu le recunoaste nici o cum a fost modificat prin art. 4 al Legii şi excepţiile de la acestea
vocatie succesorala legala . asuora impozitului progresiv pe
Enumerare. Clasele de mostenitori si
succesiuni din 1921, modificare mentinuta
Rudenia, conform dispozitiilor art. 45 C. gradele de rudenie sunt mijloace tehnice-
in vigoare prin dispozitiile art. 6 din Legea
fam., „este legatura bazata pe descendenta juridice de stabilire a sferei persoanelor
nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire
unei persoane dintr-o alta persoana sau pe chemate de lege la mostenire. Aceasta
al sotului supravietuitor) .
faptul ca mai multe persoane au un sfera este insa si ea destul de extinsa, iar
ascendent comun. In primul caz rudenia legea nu doreste o faramitare excesiva a
este in linie dreapta, iar in cel de a-l doilea succesiunilor. De aceea, dintre persoanele
in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta Ordinea de preferinta a chemarii la cu vocatie legala, legea stabileste o
poate fi ascendenta sau descendenta”. mostenire. Pentru a se evita faramitarea anumita ordine concreta de chemare la
excesiva a succesiunilor, legea a stabilit o mostenire pe baza a trei principii generale,
anumita ordine de preferinta in care rudele fiecare dintre acestea cunoscand unele
defunctului sunt chemate la mostenirea exceptii.
Sfera persoanelor chemate la mostenire. legala a acestuia.
Daca toate rudele defunctului ar veni la Principiile de stabilire a persoanelor
mostenirea acestuia, patrimoniul Potrivit dispozitiilor art. 669-676 C. civ., chemate efectiv la mostenire sunt
succesoral s-ar pulveriza, ceea ce este rudele defunctului sunt ierarhizate in patru urmatoarele; principiul prioritatii clasei de
indezirabil. De acea, nu toate rudele clase de mostenitori, fiind chemate la mostenitori in ordinea stabilita de lege
defunctului sunt chemate la mostenire. mostenire in aceasta ordine: intre mostenitorii facand parte din clase
diferite (a); principiul proximitatii
Potrivit art. 659 C. civ., „succesiunile sunt -clasa I -; clasa descendentilor in linie gradului de rudenie intre mostenitorii din
deferite copiilor si descendentilor dreapta, este alcatuita din copiii, nepotii, aceeasi clasa (b) si principiul impartirii
defunctului, ascendentilor si rudelor sale stranepotii etc. defunctului, fara limita de mostenirii in parti egale (pe capete) intre
colaterale…”. Rezulta asadar ca vocatie la grad; rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad
mostenirea legala a defunctului au rudele (c).
in linie dreapta (care descind una din alta, -clasa II -; clasa ascendentilor si
cum este cazul parintilor si copiilor) si colateralilor privilegiati, cuprinde parintii a) Principiul prioritatii clasei de
rudele in linie colaterala (care, fara a defunctului, fratii si surorile defunctului, mostenitori in ordinea stabilita de lege
descinde una din alta, au un ascendent precum si pe descendentii fratilor si intre mostenitorii din clase diferite
comun, cum este cazul fratilor si surorilor) surorilor pana la gradul al patrulea
ale acestuia. inclusiv;

Rudenia in linie dreapta poate fi -clasa III -; clasa ascendentilor ordinari, Regula. Codul civil a impartit rudele
ascendenta (parinti, bunici, strabunici etc.) include pe bunicii, strabunicii, stra- defunctului in patru clase de mostenitori,
sau descendenta (fii, nepoti, stranepoti strabunicii etc. defunctului, fara limita de chemandu-le la mostenire in ordinea
etc.) -; art. 661-663 C. civ. si art.45 C. fam. grad; acestora. Astfel, daca exista mostenitori in
clasa intai care nu au renuntat la mostenire
Gradul de rudenie cu defunctul joaca si el -clasa IV -; clasa colateralilor ordinari, si care nu sunt nedemni, acestia inlatura de
un rol in stabilirea sferei rudelor chemate cuprinde rudele in linie colaterala ale la succesiune pe mostenitorii din clasele
de lege la mostenire. Asa cum rezulta din defunctului pana la gradul patru inclusiv, subsecvente. Mostenitorii din clasa a doua
dispozitiile art. 46 C. fam. si art. 662 si 663 altele decat cele din clasa a doua, si vin la succesiune doar daca nu exista
C. civ., gradul de rudenie se stabileste anume: unchii, matusile (fratii si surorile mostenitori din clasa intai sau daca acestia
astfel: parintilor), verii primari (copiii unchilor si sunt renuntatori sau nedemni, cei din clasa

26
a treia doar daca nu sunt mostenitori din defunctului, ruda de gradul intai, care decat fiecare frate consagvin sau uterin in
primele doua clase si asa mai departe. inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu parte (art.674 C. civ.) .
al defunctului, ruda de gradul doi. Tot
Cand exista mostenitori cu vocatie astfel, unchiul defunctului, frate al unuia 13.2.1. Principiul priorităţii clasei de
succesorala din clase diferite, pentru dintre parintii acestuia, ruda de gradul trei, moştenitori în ordinea stabilită de lege
chemarea efectiva la mostenire esential inlatura de la mostenire pe varul primar al între
este criteriul ordinului clasei, iar nu acela defunctului, ruda de gradul patru, desi
al gradului de rudenie cu defunctul. Asa, ambii fac parte din clasa a patra de moştenitorii de clase diferite
de exemplu, nepotul de fiu al defunctului, mostenitori.
ruda de gradul doi, mostenitor facand 13.2.2. Principiul proximităţii gradului de
parte din clasa intai, inlatura de la rudenie cu defunctul între moştenitorii din
mostenire pe tatal defunctului, mostenitor
Exceptii. Principiul proximitatii gradului aceeaşi clasă
din clasa a doua, desi acesta din urma este
ruda de gradul intai. de rudenie cu defunctul intre rudele din
13.2.3. Principiul împărţirii moştenirii în
aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua
părţi egale (pe capete) între rudele din
Dupa un autor, uneori, este posibila exceptii:
aceeaşi
chemarea la mostenire a doua clase de
mostenitori in acelasi timp . Este dat ca - in clasa a doua de mostenitori, conform
clasă şi de acelaşi grad
exemplu cazul exheredarii mostenitorilor dispozitiilor art. 671 si 673 C. civ., parintii
rezervatari dintr-o clasa prioritara defunctului, rude de gradul intai, vin la Principiile de stabilire a persoanelor
(descendentii sau parintii defunctului), mostenire impreuna cu colateralii chemate efectiv la mostenire sunt
care vor beneficia de rezerva, neputand fi privilegiati, care pot fi rude de gradul doi urmatoarele; principiul prioritatii clasei de
exheredati in totalitate, in timp ce (fratii defunctului), trei (nepotii de frate ai mostenitori in ordinea stabilita de lege
mostenitorii din clasa chemata de lege defunctului) sau patru (stranepotii de frate intre mostenitorii facand parte din clase
subsecvent la mostenire vor culege restul ai defunctului); diferite (a); principiul proximitatii
succesiunii (cotitatea disponibila) in gradului de rudenie intre mostenitorii din
calitatea lor de mostenitori legali ai - reprezentarea succesorala, care permite
aceeasi clasa (b) si principiul impartirii
defunctului, iar nu de legatari. Acest punct unei rude in grad mai indepartat cu
mostenirii in parti egale (pe capete) intre
de vedere este discutabil intrucat pare a nu defunctul sa urce in locul si gradul unui
rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad
tine seama de faptul ca instituirea de ascendent predecedat sa mosteneasca in
(c).
legatari poate fi nu numai directa, ci si locul acestuia, constituie si ea o exceptie
implicita, ca rezultat al unei exheredari de la regula mai sus mentionata . a) Principiul prioritatii clasei de
fara instituire directa de legatari; conform mostenitori in ordinea stabilita de lege
principiului „exclure, c’est disposer” sau intre mostenitorii din clase diferite
„exhéréder, c’est instituer”, mostenitorii e) Principiul impartirii mostenirii in parti
din clasa subsecventa vor mosteni ca egale (pe capete) intre rudele din aceeasi
legatari, iar nu ca mostenitori legali, clasa si de acelasi grad Regula. Codul civil a impartit rudele
succesiunea fiind in acest caz testamentara
defunctului in patru clase de mostenitori,
(contine o rezerva si o cotitate
chemandu-le la mostenire in ordinea
disponibila), iar nu legala . Asadar,
Regula. In cazul in care la mostenire vin acestora. Astfel, daca exista mostenitori in
posibilitatea ca doua clase de mostenitori
mai multi mostenitori din aceeasi clasa si clasa intai care nu au renuntat la mostenire
sa vina in acelasi timp la succesiune ni se
acelasi grad de rudenie cu defunctul, si care nu sunt nedemni, acestia inlatura de
pare exclusa.
mostenirea se imparte pe capete, adica in la succesiune pe mostenitorii din clasele
atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. subsecvente. Mostenitorii din clasa a doua
669, 670, 674 si 675 C. civ.). De exemplu, vin la succesiune doar daca nu exista
Exceptia. Prin derogare de la aceasta daca la mostenire vin trei fii ai defunctului, mostenitori din clasa intai sau daca acestia
regula, conform dispozitiilor art. 1 din acestia vor imparti mostenirea in trei parti sunt renuntatori sau nedemni, cei din clasa
Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor egale, iar daca vin doi frati ai defunctului a treia doar daca nu sunt mostenitori din
vine la mostenire in concurs cu fiecare acestia vor primi fiecare cate o jumatate primele doua clase si asa mai departe.
clasa de mostenitori. El nici nu inlatura, din mostenire.
dar nici nu este inlaturat de la mostenire de Cand exista mostenitori cu vocatie
nici o clasa de mostenitori. succesorala din clase diferite, pentru
chemarea efectiva la mostenire esential
Exceptia. De la acest principiu exista o este criteriul ordinului clasei, iar nu acela
exceptie, si anume, cazul in care la al gradului de rudenie cu defunctul. Asa,
d) Principiul proximitatii gradului de mostenirea defunctului sunt chemati frati de exemplu, nepotul de fiu al defunctului,
rudenie cu defunctul intre mostenitorii din si surori care nu au aceeasi parinti, situatie ruda de gradul doi, mostenitor facand
aceeasi clasa in care impartirea mostenirii se va face pe parte din clasa intai, inlatura de la
linii, fratii consangvini (care au comun mostenire pe tatal defunctului, mostenitor
doar tatal, mamele fiind diferite) si uterini din clasa a doua, desi acesta din urma este
(care au comuna doar mama, tatii fiind ruda de gradul intai.
Regula. Principiul prioritatii clasei de
mostenitori este completat de principiul diferiti) culegand mostenirea fratelui lor
decedat doar pe linia (jumatatea) Dupa un autor, uneori, este posibila
proximitatii gradului de rudenie, conform chemarea la mostenire a doua clase de
caruia, in cadrul aceleiasi clase, rudele in parintelui comun (paterna sau materna,
dupa caz), pe care o impart intre ei in parti mostenitori in acelasi timp . Este dat ca
grad mai apropiat cu defunctul inlatura exemplu cazul exheredarii mostenitorilor
rudele in grad mai indepartat. Asa, de egale, in functie de numarul fratilor ramasi
in viata in fiecare din aceste linii, numai rezervatari dintr-o clasa prioritara
exemplu, fiul defunctului si nepotul de fiu (descendentii sau parintii defunctului),
al defunctului sunt ambii mostenitori din fratii buni cu defunctul (care au aceeasi
parinti) culegand mostenirea atat pe linie care vor beneficia de rezerva, neputand fi
clasa intai, dar la mostenirea legala a exheredati in totalitate, in timp ce
acestuia nu vor veni amandoi, ci doar fiul paterna, cat si materna, deci mai mult

27
mostenitorii din clasa chemata de lege defunctului) sau patru (stranepotii de frate olograf, testamentul autentic;
subsecvent la mostenire vor culege restul ai defunctului);
succesiunii (cotitatea disponibila) in
calitatea lor de mostenitori legali ai - reprezentarea succesorala, care permite
defunctului, iar nu de legatari. Acest punct unei rude in grad mai indepartat cu - testamente privilegiate sau extraordinare,
de vedere este discutabil intrucat pare a nu defunctul sa urce in locul si gradul unui care se închei în anumite împrejurări
tine seama de faptul ca instituirea de ascendent predecedat sa mosteneasca in excepţionale :
legatari poate fi nu numai directa, ci si locul acestuia, constituie si ea o exceptie
de la regula mai sus mentionata . testamentul militarilor, testamentul făcut
implicita, ca rezultat al unei exheredari
în timp de boală contagioasă şi
fara instituire directa de legatari; conform
testamentul
principiului „exclure, c’est disposer” sau
„exhéréder, c’est instituer”, mostenitorii maritime;
e) Principiul impartirii mostenirii in parti
din clasa subsecventa vor mosteni ca
egale (pe capete) intre rudele din aceeasi
legatari, iar nu ca mostenitori legali, - forme simplificate de testament, premise
clasa si de acelasi grad
succesiunea fiind in acest caz testamentara special de legiutor, care privesc depozite
(contine o rezerva si o cotitate de bani
disponibila), iar nu legala . Asadar,
posibilitatea ca doua clase de mostenitori Regula. In cazul in care la mostenire vin potrivit unor reglementări speciale sau
sa vina in acelasi timp la succesiune ni se mai multi mostenitori din aceeasi clasa si cele ale cetăţenilor români aflaţi în
pare exclusa. acelasi grad de rudenie cu defunctul, străinătate.
mostenirea se imparte pe capete, adica in
atatea parti egale cati mostenitori sunt (art. 1. Testamentele ordinare
669, 670, 674 si 675 C. civ.). De exemplu,
Exceptia. Prin derogare de la aceasta 1.1. Testamentul olograf
daca la mostenire vin trei fii ai defunctului,
regula, conform dispozitiilor art. 1 din
acestia vor imparti mostenirea in trei parti Testamentul olograf este testamentul scris
Legea nr. 319/1944, sotul supravietuitor
egale, iar daca vin doi frati ai defunctului în întregime, datat şi semnat de testator cu
vine la mostenire in concurs cu fiecare
acestia vor primi fiecare cate o jumatate mâna
clasa de mostenitori. El nici nu inlatura,
din mostenire.
dar nici nu este inlaturat de la mostenire de
lui. Aceste cerinţe sunt de ad validitatem ,
nici o clasa de mostenitori. Exceptia. De la acest principiu exista o lipsa oricăreia dintre cele trei condiţii va
exceptie, si anume, cazul in care la duce la
mostenirea defunctului sunt chemati frati
d) Principiul proximitatii gradului de si surori care nu au aceeasi parinti, situatie nevalabilitatea testamentului, căci ele se
rudenie cu defunctul intre mostenitorii din in care impartirea mostenirii se va face pe cer a fi îndeplinite cumulativ.
aceeasi clasa linii, fratii consangvini (care au comun
doar tatal, mamele fiind diferite) si uterini Testamentul olograf prezintă o serie de de
(care au comuna doar mama, tatii fiind avantaje, cum ar fi cel al gratuităţii, al
diferiti) culegand mostenirea fratelui lor simplicităţii şi al păstrării secretului
Regula. Principiul prioritatii clasei de decedat doar pe linia (jumatatea) asupra existenţei şi conţinutul său. Poate fi
mostenitori este completat de principiul parintelui comun (paterna sau materna, revocat oricând , fie prin redactarea unui
proximitatii gradului de rudenie, conform dupa caz), pe care o impart intre ei in parti alt testament, fie prin distrugerea lui
caruia, in cadrul aceleiasi clase, rudele in egale, in functie de numarul fratilor ramasi materială făcută în mod voluntar de
grad mai apropiat cu defunctul inlatura in viata in fiecare din aceste linii, numai testator.
rudele in grad mai indepartat. Asa, de fratii buni cu defunctul (care au aceeasi
exemplu, fiul defunctului si nepotul de fiu parinti) culegand mostenirea atat pe linie In cazul în care testamentul prezintă
al defunctului sunt ambii mostenitori din paterna, cat si materna, deci mai mult ştersături, adăugiri sau chiar modificări
clasa intai, dar la mostenirea legala a decat fiecare frate consagvin sau uterin in dar făcute de mâna testatorului, fie cu
acestuia nu vor veni amandoi, ci doar fiul parte (art.674 C. civ.) . prilejul întocmirii acestuia, fie ulterior, s-a
defunctului, ruda de gradul intai, care apreciat ca testamentul rămâne valabil
inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu 14. Testamentul chiar dacă adăugirile, ştersăturile nu sunt
al defunctului, ruda de gradul doi. Tot semnate şi datate de către acesta cu
astfel, unchiul defunctului, frate al unuia 14.1. Definiţia şi felurile testamentelor condiţia ca ele să fie simple corecturi sau
dintre parintii acestuia, ruda de gradul trei, interpretări ale dispoziţiilor iniţiale. Dacă
Testamentul - ca si act care sta la baza însă este vorba de dispoziţii noi, sau se
inlatura de la mostenire pe varul primar al
transmisiunii testamentare a mostenirii - înlătură unele dispoziţii anterioare care
defunctului, ruda de gradul patru, desi
este definit in art 1034 NCC ca fiind duc la modificarea conţinutului
ambii fac parte din clasa a patra de
"actul unilateral, personal si revocabil, testamentului s-a considerat că este vorba
mostenitori.
prin care o persoana, numita testator, de un nou testament si trebuie scrise,
dispune, in una dintre formele cerute de semnate si datate de mâna testatorului.
lege, pentru timpul cand nu va mai fi in
Exceptii. Principiul proximitatii gradului viata." În legătura cu ipoteza când în cuprinsul
de rudenie cu defunctul intre rudele din testamentului apare o scriitură străină se
aceeasi clasa de mostenitori cunoaste doua Pentru validitatea testamentului in general impun unele precizări.
exceptii: se cer anumite condiţii de formă, fiind un
act juidic solemn. Din acest punct de Astfel atunci când scrisul străin nu are
- in clasa a doua de mostenitori, conform vedere există trei categorii de testamente: legătură cu conţinutul testamentului iar
dispozitiilor art. 671 si 673 C. civ., parintii adausurile nu fac corp comun cu acesta,
defunctului, rude de gradul intai, vin la - testamente ordinare sau obişnuite, care se testamentul va fi valabil ca testament
mostenire impreuna cu colateralii încheie în condiţii de normalitate : olograf întrucât nu există indicii că sa adus
privilegiati, care pot fi rude de gradul doi testamentul astfel vreo atingere libertăţii de voinţă a
(fratii defunctului), trei (nepotii de frate ai testatorului, indiferent că acesta a

28
cunoscut sau nu existenta scriiturii străine. Forţa probantă a testamentului olograf Testamentul întocmit este aprobat de
Dacă scriitura interpusă în cuprinsul rezultă din caracterul său de înscris sub notar prin autentificare, care se face printr-
testamentului are legătura cu conţinutul semnătură privată, chiar dacă el este supus o încheiere care pe lângă menţiunile
acestuia trebuie făcută distincţia între două formalităţilor pe care le-am văzut. In prevăzute la art.49 din Legea nr.35/1995,
situaţii: această privinţă se face deosebire între va cuprinde constatarea că s-a luat
forţa probantă a scriiturii şi semnăturii pe consimţământul testatorului şi că înscrisul
- daca intervenţia din cuprinsul de o parte şi cea a datei testamentului pe a fost semnat de testator, actul fiind
testamentului de către terţ s-a făcut cu de altă parte. semnat şi parafat în final şi de notar.
ştiinţa acestuia, testamentul va fi nul
absolut căci nu a fost scris în întregime de Înainte de a fi executat, testamentul Sancţiunea care intervine în cazul
către testator; olograf se va prezenta unui notar public nerespectării prevederilor legale prin
pentru a fi vizat spre neschimbare; autentificarea testamentului este nulitatea
- daca intervenţia terţului s-a realizat fără absolută. In privinţa menţiunilor făcute de
ştiinţa testatorului testamentul va fi valabil 1.2. Testamentul autentic notar pe baza propriilor sale constatări în
întrucât nu s-a încălcat libertatea de voinţă temeiul atribuţiilor sale specifice,
a acestuia. Desigur însă cele scrise de către Conform dispoziţiilor art. 1043 C.civ., testamentul autentic face credinţă până la
terţ nu vor fi luate în considerare. testamentul autentic este acela care este înscrierea în fals.
adeverit de
Din condiţia datării de mâna testatorului În privinţa declaraţiilor făcute de testator
se poate verifica dacă testatorul avea autoritatea anume investită în acest scop. sau a afirmaţiilor făcute de notar în afara
capacitatea de a testa şi se va putea atribuţiilor sale legale şi a posibilităţilor
determina care anume vor fi avute în Autentificarea testamentelor este de
sale concrete de verificare, testamentul
vedere tinând cont de regula potrivit căreia competenţa notarilor publici şi se
autentic face credinţă doar până la proba
mnifestarea ultimei voinţă a testatorului realizează în conformitate cu dispoziţiile
contrară.
produce efecte, revocând dispoziţiile Legii nr.36/1995 privind notarii publici şi
anterioare. Data trebuie indicată prin activitatea notarială şi ale Regulamnetului 2. Testamentele privilegiate
precizarea zilei, lunii şi a anului când de punere în aplicarea Legii nr.36/1995
testamentul a fost redactat, ea putând fi aprobat prin Ordinul nr.710/C/1995 al Pentru anumite situaţii neobişnuite, ieşite
scrisă în cifre sau în litere. Se considera că ministrului justiţiei. din tiparele vieţii curente, când testatorul
este valabil precizată şi când se face numai nu poate recurge la testamentul autentic
Testamentul autentic este avantajos, obişnuit, legea prevede posibilitatea de a
referire la o sărbătoare a cărei dată poate fi
deoarece un exemplar original se dispune prin anumite forme simplificate
cu certitudine stabilită (bunaoara Craciun
păstrează în arhivă la biroul notarului de testamente, autentice, numite din
2ooo). Ora şi locul întocmirii
public, astfel încât nu poate fi sustras, această cauză testamente privilegiate.
testamentului nu sunt necesare. În caz de
dosit sau distrus de persoanele interesate,
nevoie aceste elemente se vor putea
iar dacă a dispărut poate fi obţinut un Forma olografă este singura care rămâne
dovedi prin orice mijloc de probă.
duplicat sau poate fi reconstituit în fără îndoială şi în aceste situaţii la
Semnătura de pe testament atestă faptul condiţiile prevăzute de lege. dispoziţia testatorului.
că autorul său recunoaşte că îi exprimă
De asemenea, testatorul poate beneficia de 2.1. Testamentul militarilor
voinţa şi îl
sfaturile şi îndrumările notarului , care
însuseşte ca atare şi de asemenea faptul că instrumentează testamentul, sporind în Militarii aflaţi pe teritoriu străin în
actul a fost încheiat în formă definitivă. acest fel securitatea dispoziţiilor misiune, sau prizonieri la inamic ori pe
testamentare. Prezintă avantaj şi faptul că teritoriul ţării într-o localitate asediată sau
Legea nu prevede condiţiile în care în această formă pot testa şi persoanele într-un loc fără comunicaţie cu exteriorul
trebuie executată semnătura. Se admite că care nu ştiu să scrie şi să citească sau din cauza războiului pot testa potrivit art.
ea nu trebuie persoanele care din cauza infirimităţii ori 1047 C.civ. “în în faţa comandantului
din orice cause nu pot semna. unitãţii militare ori a celui care îl
neapărat să cuprindă numele si prenumele înlocuieşte, dacã testatorul este militar
testatorului, fiind suficientă semnătura sa Dezavantajele testamentului autentic se sau, fãrã a avea aceastã calitate, este
obişnuită prin care sa poata fi identificat. rezumă la faptul că este mai costisitor, salariat ori presteazã servicii în cadrul
Semnatura cu initiale este considerata poate ajunge mai uşor la cunoştinţa unor forţelor armate ale României şi nu se poate
valabila daca testatorul semna in mod persoane fără ca testatorul să dorească adresa unui notar public”, dar este
obisnuit in acest fel. Semnatura trebuie sa acest lucru datorită unei indiscreţii a obligatoriu ca testamentul sã se
fie de mina. Nu se admite ca valabila notarului şi necesită un oarecare efort întocmeascã în prezenţa a 2 martori.
punerea parafei stampilei ori a sigiliului. pentru îndeplinirea formalităţilor.
Se considera ca este nul testamentul care
in locul semnaturii are pus degetul Testamentul autentic se instrumenetează
testatorului. Cei care in mod obisnuit de către un singur notar, testatorul putând 2.2. Testamentul făcut în timp de boală
folosesc un pseudonim pot semna cu însă solicita în temeiul dispoziţiilor art.63 contagioasă
acesta testamentul. din aceeaşi lege ca la semnarea
testamentului să fie prezenţi şi martori. Persoanele aflate într-o localitate izolată
Semnatura de pe plicul in care a se afla Testamentul se redactează în limba din cauza ciumei sau altei boli contagioase
testamentul s-a considerat ca nu este română. Dar poate fi dictat de către pot testa în forma autentică simplificată în
valabila caci intr-adevar cei interesati ar testator într-o limbă străină înţeles de faţa unui membru al consiliului local
putea introduce in el un act care sa nu notar, urmând a fi tradus în limba română. asistat de doi martori (art.1047 C.civ.)
reprezinte vointa testatorului.
După redactarea în întregime a Această formă de testament îşi are
Nerespectarea acestor reguli duce în mod testamentului, notarul public va proceda la raţiunea doar în ipoteza în care în aceea
logic la sancţiunea nulităţii absolute. citirea acestuia, întrebând apoi pe testator localitate nu există notar public sau dacă
dacă a înţeles conţinutul acestuia şi dacă acesta sunt în imposibilitate de a-şi
exprimă întocmai voinţa sa. îndeplini atribuţiile.

29
Dacă testamentul nu este datat , acesta Titularii depunerilor de sume de bani la Este un act juridic unilateral. Testamentul
este nul datorită faptului că nu se poate CEC au posibilitatea de a dispune de este un act juridic intrucat presupune o
stabili dacă la momentul întocmirii sale aceste sume prin una din formele manifestare de vointa facuta in scopul de
erau sau nu întrunite condiţiile testamentare ordinare sau privilegiate. a produce efecte juridice si este unilateral
excepţionale prevăzute la art. 1047C.civ. Legiuitorul a reglementat o formă intrucat presupune numai manifestarea de
simplificată la care depunătorii pot vointa a autorului sau. Din acest punct de
2.3. Testamentul maritim recurge, denumită clauza testamentara, vedere, testamentului ii sunt aplicabile si
sau dispoziţie testamentara. Potrivit art.22 precederile art 1324-1325 NCC care
Persoanele aflate la bordul navelor din Statutul CEC “Titularul depunerii are reglementeaza actul juridic unilateral.
maritime, care pot fi şi călători sau dreptul sa indice CEC persoanele cărora Fiind un act juridic, testamentul trebuie sa
membrii echipajului, sub pavilion urmează să li se elibereze sumele depuse, indeplineasca toate conditiile de fond
românesc în timpul unei călătorii pe mare în caz de deces. cerute pentru valabilitatea actelor juridice.
pot testa în faţa comandantului navei sau a In plus, in masura in care va contine unul
unui înlocuitor al său, asistat de ofiţerul Depunerile asupra cărora nu s-au dat sau mai multe legate - si trebuie sa
intendent de bord şi de doi martori.. dacă dispoziţii testamentare se eliberează de recunoastem ca cea mai mare parte a
testatorul este chiar unul dintre însărcinaţi CEC moştenitorilor legali sau testamentelor contin cel putin un legat -
să înstrumnenteze autentificarea , locul testamentari”. O dispozitie pentru cauza testamentul va trebui sa indeplineasca si
acestuia ca agent va fi luat de înlocuitorul de moarte privind sumele depuse la CEC, conditiile cerute de lege pentru liberalitati.
său în ordine ierarhică. Testamentul poate sub forma clauzei testamentare o poate da Manifestarea de vointa apta de a produce
fi încheiat în această formă doar pe timpul numai titularul libretului, chiar dacă suma efecte juridice este cea a testatorului, fara
călătoriei pe mare, iar nu şi atunci când a fost depusă pe numele sau de către altă a avea vreo importanta manifestarea de
vasul este ancorat la tărm sau se apropie de persoană. vointa ulterioara a beneficiarilor
un tărm unde există agent diplomatic testamentului.
roman. Clauza testamentară este considerată în
doctrina ca fiind un legat cu titlu Este un act juridic personal. Aceasta
Sub sancţiunea nulităţii, testamentul particular, şi deci supusă regulilor de inseamna ca testamentul nu poate fi
maritime trebuie redactat în două validitate ale testamentului in general. Sub intocmit decat de catre parte personal, fara
exemplare originale. aspectul formei clauza testamentară se a se admite reprezentarea. Intelegem prin
abate de la regulile testamentului olograf aceasta ca testamentul nu se va putea
Dacă vasul pe care a fost întocmit căci nu trebuie să fie scrisă în întregime si incheia prin intermediul unui mandatar, al
testamentul, intră într-un străin unde datată de mâna testatorului. Trebuie însă unui reprezentant legal sau al unui avocat.
există agent diplomatic roman, un să fie semnată de către acesta. Libretul Manifestarea de vointa trebuie sa fie
exemplar al testamentului se va preda precum şi fişa de cont sunt completate de obligatoriu a partii, exprimata personal,
acestuia spre a fi trimis la notar public de către funcţionarul CEC, dar poartă intr-una dintre formele prevazute de lege.
la domiciliul testatorului semnătura depunătorului. In cazul în care Caracterul personal al testamentului se
dispunătorul are mai multe depuneri şi justifica prin importanta pe care acesta o
2.4. Reguli comune aplicabile
doreşte să dispună pentru cauza de moarte are precum si prin consecintele pe care le
testamentelor privilegiate
în acest mod va trebui să uzeze de clauza implica. Astfel, avand in continutul sau
Sub sancţiunea nulităţii, testamentele testamentară pentru fiecare depunere in dispozitii de ultima vointa ale autorului, se
privilegiate trebuie să fie întocmite în parte. Până la moartea sa titularul vrea ca acestea sa fie conforme cu vointa
formă scrisă. libretului are posibilitatea să adauge alte interna a celui care incheie actul si sa
sume sau să le retragă pe cele existente, în reprezinte exact ultimele sale dorinte. Ori,
Ele trebuie să fie semnate de testator, de tot sau în parte. Este vorba în acest din pe de o parte, se presupune ca un
agentul instrumentator şi de către martori, urmă caz de o revocare parţială sau totală reprezentant poate, voit sau nu, sa altereze
iar dacă testatorul sau unul dintre martori a legatului. Revocarea legatului se poate vointa testatorului sau sa incheie actul
nu ştie sau nu poate să scrie se va face realiza atât prin anularea clauzei necunoscand in totalitate vointa acestuia si
menţiune despre acesta.(art. 1047 C.civ.) testamentare cât şi printr-un alt testament, , pe de alta parte, se poate presupune
ordinar sau privilegiat. Ca la orice forma deasemenea ca in intervalul de timp scurs
Testamentul privilegiat devine caduc la 15 testamentara lipsa discernământului duce intre momentul acordarii puterii de
zile de la data când dispunatorul ar fi putut la anularea actului. In măsura în care nu s- reprezentare si momentul incheierii
să testeze în una din formele ordinare. a dispus pentru cauza de moarte, prin efective a unui testament dorintele
Termenul se suspendă dacă testatorul a clauza testamentară, de sumele depuse la testatorului sa se modifice.
ajuns într-o stare în care nu îi este cu CEC, acestea se vor elibera moştenitorilor
putință să testeze legali sau testamentari, potrivit art.22 din Este un act juridic individual. Aceasta este
Statut, care işi vor dovedi calitatea de o caracteristica ce rezulta atat din
3. Alte forme testamentare moştenitor prin certificatul de moştenitor caracterul personal al testamentului cat si
eliberat de notar sau prin hotărârea din prevederile art 1036 NCC. Astfel, este
Evoluţia vietii economico-sociale a impus
instanţei de judecată. interzis sub sanctiunea nulitatii absolute,
legiuitorului solutii legislative si cu privire
ca doua sau mai multe persoane sa-si
la alte modalitati de a dispune pentru 14.2. Caracterele juridice ale afirme dispozitiile de ultima vointa prin
cauza de moarte. In primul rand exista testamentelor acelasi act, indiferent daca testeaza una in
reglementari speciale privitoare la
favoarea celeilalte sau in favoarea unui
dispozitiile testamantare care au ca obiect Din analiza definitiei legale a tert. In reglementarea actuala aceasta
sume de bani depuse la CEC sau la alte testamentului rezulta caracterele juridice interdictie poarta denumirea de "testament
unitati bancare si apoi cu privire la ale acestuia, elemente foarte importante reciproc", denumire care poate genera
testamentele cetatenilor romani aflati in pentru practica notariala intrucat, in anumite confuzii. Nu este vorba de
strainatate. ansamblul lor, fac din testament un act reciprocitatea dispozitiilor testamentare,
juridic special, supus unor conditii de fond in sensul ca partile dispun una in favoarea
3.1. Testamentul privind sumele de bani si de forma specifice, derogatorii sub
depuse la CEC sau la alte unităţi bancare celeilalte , ci numai de existenta unor
multe aspecte de la dreptul comun. dispozitii testamentare apartinand a doua

30
sau mai multe persoane si care sunt facute Este un act de dispozitie. Aceasta juridice fiind legata numai de momentul
prin intermediul aceluiasi act, a aceluiasi caracteristica este proprie testamentului deschiderii mostenirii, respectiv al
inscris. Prin urmare, vor fi permise orice cel putin in privinta legatelor care sunt decesului persoanei . Pana la acest
dispozitii testamentare cu caracter de acte juridice cu titlu gratuit, mai precis moment, avand in vedere lipsa efectelor
reciprocitate, daca sunt facute prin acte liberalitati, prin care se diminueaza un juridice, o persoana va putea oricand
diferite. Nu va fi admisa, insa, sub nici un patrimoniu si se imbogateste un altul, fara modifica sau revoca testamentul deja
motiv, incheierea unui singur act care sa primirea unui contraechivalent. In intocmit. Producerea efectelor
contina dispozitii testamentare ale mai sustinerea tezei se poate aduce in primul testamentului dupa decesul testatorului
multor persoane, indiferent de beneficiarul rand argumentul de text care foloseste este clar si expres prevazuta in ultima
acestora. Sanctiunea nulitatii absolute termenul "dispune" susceptibil a fi inteles parte a art 1035 NCC care stabileste,
trebuie sa reprezinte un impediment in primul rand prin componenta sa de "act principial , continutul testamentului, intr-o
insurmontabil la autentificarea unui de dispozitie" si in al doilea rand prin enumerare enuntiativa iar nu limitativa
asemenea testament, putand determina, in componenta sa de "prevedere", "hotarare", incheiata cu sintagma "si alte dispozitii
cazul in care partile insista in solicitarea "decizie". Recunoscand testamentului care produc efecte dupa decesul
lor, respingerea actului in conformitate cu aceasta caracteristica suntem obligati sa-l testatorului". Trebuie sa mai facem
prevederile art 6 din legea 36/1995. Nu va tratam, in materia conditiilor pe care precizarea ca , datorita acestei
fi admis deasemenea nici ca temei al trebuie sa le indeplineasca referitor la caracteristici pe care o are, testamentul nu
transmisiunii mostenirii un testament consimtamant, capacitate si cauza va putea cuprinde clauze care sa fie
continand dispozitii de ultima vointa a intocmai ca si pe toate celelalte acte de executate in timpul vietii testatorului.
doua sau mai multe persoane manifestate dispozitie. Astfel, nu se vor admite dispozitii de tipul
in cadrul aceluiasi act, indiferent daca " las averea mea legatarului, cu conditia ca
imbraca forma testamentului olograf, Este un act juridic solemn. Codul civil acesta sa ma intretina pe toate durata vietii
autentic sau privilegiat. permite testatorului incheierea actului sau mele" , sau " las imobilul legatarului cu
numai in formele permise de lege. Este conditia ca acesta sa plateasca ratele
Este un act revocabil. Caracterul revocabil adevarat ca limitele legale sunt destul de aferente cumpararii acestuia incepand de
este de esenta testamentului. Autorul sau permisive, dand posibilitatea testatorului azi si pana la momentul achitarii
poate, pana in ultima clipa a vietii sale, sa sa-si exprime vointa in diverse forme, in integrale". Asemenea clauze , chiar daca
modifice sau sa revoce testamentul pe functie de posibilitatile pe care le are si de sunt executate de legatar, in afara de
care l-a incheiat. O persoana poate, in conditiile in care actioneaza. Este la fel de feptul ca se opun caracterului de act
timpul vietii sale, sa intocmeasca , sa adevarat ca exista si textul art 1050 NCC pentru cauza de moarte al testamentului,
modifice sau sa revoce, ori de cate ori referitor la conversia testamentului nul reprezinta conventii referitoare la o
doreste, testamentul sau. Fiind un act pentru vicii de forma. Deducem deci ca mostenire nedeschisa inca, autorul
juridic unilateral, ale carui consecinte forma solemna, a carei nerespectare este promitand practic sa transfere drepturile
juridice se vor produce abia in momentul sanctionata cu nulitatea absoluta a actului, eventuale constand in mostenirea sa,
mortii persoanei, fara a avea deci nici o este prevazuta de lege in scopul de a apara nedeschisa inca, in schimbul
implicatie asupra circuitului juridic atata exprimarea vointei testatorului, iar nu in contraprestatiilor legatarului, efectuate
vreme cat testatorul este inca in viata, scopul de a-i restrange posibilitatile de inca din timpul vietii testatorului.
revocarea testamentului nu poate manifestare.
prejudicia pe nimeni si nu poate constitui
un abuz din partea celui care o face. Este un act juridic pentru cauza de moarte.
Revocarea testamentului reprezinta Caracteristica pe care o discutam este
deasemenei un act juridic unilateral, continuta in ultima parte a art. 1034 NCC,
implicand numai manifestarea de vointa a folosindu-se expresia "pentru timpul cand
testatorului si avand de indeplinit toate nu va mai fi in viata". Avem in vedere, in
conditiile de fond necesare pentru analiza pe care o facem, momentul la care
valabilitatea oricarui act juridic . Orice testamentul isi va produce efectele,
renuntare la dreptul de a revoca respectiv data deschiderii mostenirii.
testamentul, declararea acestuia ca Aprecierea valabilitatii testamentului se
irevocabil precum si orice clauza sau va face in functie de momentul incheierii
conventie avand ca obiect punerea sale intrucat acesta este momentul in care
testatorului in imposibilitatea de a revoca a fost exprimata vointa testatorului si, prin
un testament vor fi lovite de nulitate urmare, toate conditiile de fond si de
absoluta, norma incalcata avand caracter forma necesare se vor analiza bazandu-ne
imperativ. Impiedicarea unei persoane in pe momentul intocmirii testamentului.
a-si revoca testamentul reprezinta , Efectele menifestarii de vointa se vor
conform art 959 lit c NCC, unul dintre produce insa numai dupa momentul
motivele pentru care poate interveni dechiderii mostenirii, transferurile
nedemnitatea judiciara. Normele legale patrimoniale operand numai in acel
de care este guvernata revocarea moment. Prin urmare, legaratii nu vor
testamentului sunt cele ale art 1051-1053 avea nici un drept asupra bunurilor
NCC. Exista, cu toate acestea, o exceptie cuprinse in testament atata vreme cat
de la caracterul revocabil al testamentului, testatorul este in viata, acesta pastrandu-si
dar nu in privinta tuturor dispozitiilor integral toate drepturile sale asupra
cuprinse in el, ci numai in privinta acelor bunurilor respective. Tocmai de aceea
dispozitii testamentare prin care este instrainarea bunurilor cuprinse in
recunoscut un copil . Astfel, in temeiul art testament este considerata de art 1068 alin
416 alin 3 NCC, acea dispozitie 2 NCC drept revocare voluntara a
testamentara prin care este recunoscut un legatului. Aceasta caracteristica a
copil este irevocabila. testamentului se afla la baza caracterului
revocabil al acestuia, producerea efectelor

31