CAPITOLUL 6

CONTROLUL, PREGĂTIREA PISTOLULUI ŞI A CARTUŞELOR PENTRU

TRAGERE; ÎNGRIJIREA ŞI CONSERVAREA LOR

GENERALITĂŢI

48. Pentru a stabili starea pistolului, buna sa funcţionare şi pregătirea pentru luptă, se execută controalele
periodice la termenele stabilite de Regulamentul Serviciului Interior.
Controlul pistolului se execută în stare montată sau demontată. Gradul de demontare a pistolului se stabileşte
înaintea fiecărui control.
Odată cu controlul pistolului se execută şi controlul tocului, a încărcătorului de rezervă şi a vergelei.
49. Fiecare militar dotat cu pistol este obligat să controleze pistolul zilnic înainte de a merge la instrucţie,
înainte de tragere şi în timpul operaţiei de curăţire.
Înainte de a merge la instrucţie şi înainte de tragere pistolul se controlează în stare montată, iar în timpul
operaţiei de curăţire în stare montată şi demontată (după caz).
50. În timpul controlului zilnic al pistolului trebuie să se verifice:
- dacă nu există rugină, zgârieturi, ştirbituri şi crăpături pe piesele metalice; în ce stare se află unsoarea;
- dacă manşonul-închizător, încărcătorul, mecanismul de darea focului, piedica de siguranţă şi piedica
manşonului-închizător sunt în stare bună de funcţionare;
- dacă cătarea şi ţelul sunt în stare bună;
- dacă încărcătorul se menţine bine în mâner;
- dacă canalul ţevii este curat.
Defecţiunile pistolului trebuie înlăturate imediat; dacă aceste defecţiuni nu pot fi înlăturate în cadrul unităţii,
pistolul se va trimite imediat la atelierul de armament.

CONTROLUL PISTOLULUI ÎN STARE MONTATĂ

51. În timpul controlului pistolului în stare montată se verifică:

a) Dacă nu există, rugină, zgârieturi, ştirbituri şi crăpături pe piesele pistolului; dacă seriile de pe manşonul-
închizător, de pe piedica de siguranţă şi de pe încărcător corespund seriei de pe corpul pistolului (seria de bază).
b) Dacă nu există ştirbituri la cătare şi la crestătura ţelului care să împiedice ochirea; dacă ţelul se menţine
solid în şanţul de pe manşonul-închizător şi dacă linia de reper de pe ţel corespunde cu linia de reper de pe manşonul-
închizător (liniuţa de credinţă).
c) Dacă piedica de siguranţă poate fi trecută cu uşurinţă dintr-o poziţie în cealaltă şi dacă poziţiile sale extreme
se fixează sigur.
d) Modul de funcţionare a cocoşului: cocoşul fiind declanşat şi trăgaciul fiind tras înapoi până la refuz, la
apăsarea cu degetul pe creasta cocoşului, acesta trebuie să se deplaseze înainte, iar la încetarea apăsării să revină în
poziţia iniţială; trăgaciul fiind declanşat şi la încetarea apăsării pe creasta cocoşului, cocoşul trebuie să se fixeze pe
pragul de siguranţă şi în această poziţie, chiar la o apăsare suficient de puternică cu mâna, el nu trebuie să scape de pe
pragul de siguranţă şi nu trebuie să se deplaseze înainte.
e) Dacă garda trăgaciului este bine fixată în corpul pistolului şi dacă partea sa anterioară capătă poziţia
înclinată, necesară pentru demontarea manşonului-închizător.
f) Dacă şurubul de la mâner este înşurubat până la refuz.
g) Dacă nu există pe canalul ţevii murdărie, rugină şi alte defecte; aceasta se stabileşte cu uşurinţă dacă se
pune manşonul-închizător pe piedica sa, se introduce o oglindă-lamă prin fereastra pentru aruncarea tuburilor trase şi
se priveşte în canalul ţevii prin partea dinainte (de la gură) sau dacă se demontează manşonul-închizător.
h) Dacă nu sunt îndoite bordurile superioare şi pereţii corpului încărcătorului şi dacă ridicătorul de cartuşe se
deplasează liber în încărcător.
i) Dacă încărcătoarele se introduc şi se scot cu uşurinţă în şi din mâner şi dacă zăvorul încărcătorului (capătul
inferior al arcului de armare) le menţine sigur în mânerul pistolului.
j) Dacă piesele şi mecanismele pistolului funcţionează bine. Pentru a constata aceasta trebuie să se execute
următoarele operaţii:
Se trece paleta piedicii de siguranţă în poziţia "foc" (se roteşte paleta în jos), se trage înapoi manşonul-
închizător până la refuz şi apoi se eliberează; manşonul-închizător de plasându-se puţin înainte, sub acţiunea piedicii
manşonului-închizător, trebuie să rămână în poziţia dinapoi. Se apasă pe capătul îndoit (zimţat) al piedicii manşonului-
închizător; sub acţiunea arcului readucător manşonul-închizător trebuie să revină energic în poziţia dinainte, iar
cocoşul trebuie să se afle pe pragul de armare. Se apasă pe trăgaci; cocoşul trebuie să scape de pe pragul de armare şi
să lovească percutorul.
Se scoate încărcătorul din mânerul pistolului, alimentându-l cu cartuşe de exerciţiu; se introduce încărcătorul
în mânerul pistolului, se trage înapoi manşonul-închizător şi apoi se eliberează; în acest fel, sub acţiunea arcului
17
readucător, manşonul-închizător va trebui să ajungă în poziţia extremă dinainte şi să împingă cartuşul în camera
cartuşului; dacă se repetă operaţia de tragere a manşonului-închizător înapoi, cartuşul trebuie să fie aruncat energic
afară, prin fereastra pentru aruncarea tuburilor-cartuş de pe manşonul-închizător. Se trece paleta piedicii de siguranţă
în sus, în poziţia "sigur"; în acest fel cocoşul trebuie să fie zăvorit, iar cocoşul nu trebuie să se armeze atât la
acţionarea nemijlocită asupra lui cu degetul mare, cât şi la apăsarea pe trăgaci (prin autoarmare).
Se trece paleta piedicii de siguranţă în poziţia "foc" şi se apasă pe trăgaci; în acest fel, cocoşul trebuie să se
armeze şi fără a mai sta pe pragul de armare, să lovească percutorul.
Se trece cocoşul pe pragul de armare şi se apasă pe creasta cocoşului, din spate; în acest caz cocoşul nu trebuie
să scape de pe pragul de armare. Apoi se apasă pe trăgaci; în acest fel cocoşul trebuie să sară de pe pragul de armare şi
să lovească energic percutorul.
k) Dacă gheara piedicii de siguranţă blochează cocoşul la rotirea piedicii de
siguranţă înainte ca nuca să înceapă să se ridice. Acest control se execută în felul
următor:
Se trece cocoşul pe pragul de armare. Ţinând pistolul cu mâna dreaptă, cu ţeava
în jos şi urmărind nuca prin şanţul de pe manşonul-închizător (prin partea dinapoi a
pistolului), cu degetul mare de la mâna dreaptă se deplasează încet paleta piedicii de Fig. 47. Schema blocării
siguranţă în sus până în momentul când nuca trebuie să se ridice. cocoşului de către pragul
Determinând în acest fel poziţia piedicii de siguranţă în momentul când nuca piedicii de siguranţă
1 – ciocul nucii; 2 – sertăraşul
începe să se ridice (adică momentul când sertăraşul pragului piedicii de siguranţă atinge
pragului piedicii de siguranţă;
ciocul nucii), ţinând cocoşul cu degetul mare de la mâna dreaptă, se va apăsa cu degetul 3 – pragul piedicii de
mijlociu pe trăgaci şi fără a-l elibera, se trece lent (încet) cocoşul în poziţia înainte. În siguranţă
acest fel cocoşul trebuie să fie reţinut pe pragul piedicii de siguranţă, adică să fie blocat
de către piedica de siguranţă (fig. 47).

CONTROLUL PISTOLULUI ÎN STARE DEMONTATĂ

52. La pistolul demontat se controlează amănunţit fiecare piesă şi fiecare mecanism în parte pentru a verifica
dacă nu există aşchieri de metal, filet rupt, zgârieturi şi ştirbituri, îndoituri, spuzeala, rugina şi murdărie, precum şi
dacă toate piesele înseriate au aceiaşi serie.
53. În timpul verificării corpului pistolului cu ţeava şi cu garda trăgaciului, o deosebită atenţie să se acorde
stării în care se află canalul ţevii.
Canalul ţevii se controlează atât dinspre gura ţevii cât şi dinspre camera cartuşului. În acest timp se verifică
gradul de curăţire al canalului ţevii, al camerei cartuşului, precum şi buna stare a retezături ţevii. Ţevile pot fi cu
canalul şi camera cartuşului cromate şi necromate.
La verificarea canalului unei ţevi necromate pot fi observate următoarele defecte:
- spuzeala – prima formă a corodării pieselor metalice de către rugină. Spuzeala are forma unor puncte
dispuse pe alocuri sau pe întreaga suprafaţă a canalului ţevii.
- rugina – depuneri de culoare închisă pe piesele metalice. Rugina ce nu se observă cu ochiul liber, poate fi
descoperită ştergând canalul ţevii cu o cârpă curată, pe care rugina va lăsa pete caracteristice.
- urme de rugină – pete de culoare închisă, puţin adânci care persistă şi după înlăturarea ruginii.
- mâncături – adâncituri însemnate în piesele metalice, survenite în urma acţiunii îndelungate a ruginii. Se
interzice înlăturarea acestor în cadrul unităţii.
- arămirea – apare în urma tragerilor executate cu cartuşe placate (acoperite) cu tombac. Arămirea poate fi
observată sub forma unor depuneri uşoare de cupru pe pereţii canalului ţevii. Se îndepărtează numai în atelierul de
armament.
- zgârieturi – se prezintă sub forma unor liniuţe, uneori cu ridicături vizibile de metal la margini.
- ştirbituri – adâncituri mai mult sau mai puţin însemnate, uneori însoţite de ridicări de metal.
- rotunjirea muchiilor ghinturilor – se observă îndeosebi pe marginea din stângă ghintului respectiv.
Pentru determinarea stării calitative a ţevilor se folosesc "Instrucţiunile nr. 0260/1961 privind clasare pe stări
calitative a materialelor artileristice".
Îndepărtarea zgârieturilor din canalul ţevii nu este admisă.
54. În timpul controlului manşonului-închizător cu extractorul, percutorul, şi piedica de siguranţă, o atenţie
deosebită se acordă stării în care se află şanţurile, locaşurile şi pragurile din interior, care nu trebuie să prezinte urme
de murdărie. Se verifică dacă percutorul se deplasează liber în canalul ţevii, dacă extractorul se mişcă energic spre
ligheanul manşonului-închizător şi dacă gheara extractorului nu prezintă aşchieri de metal.
55. La controlul arcului readucător se verifică dacă acesta nu prezintă lovituri, rugină, îndoituri, murdărie şi
rupturi.
56. La controlul pieselor mecanismului de darea focului se controlează dacă cocoşul, nuca, arcul nucii, piedica
de siguranţă şi arcul acesteia sunt în stare bună de funcţionare şi se verifică dacă pragul de siguranţă şi cel de armare
ale cocoşului nu prezintă aşchieri sau uzuri; dacă arcul nucii nu este destins peste limite sau dacă nu există o uzură a
18
pragului acesteia. Penele arcului de armare nu trebuie să fie rupte.
57. La controlul plăselelor mânerului şi a şurubului se verifică dacă pe plasele nu există fisuri sau părţi
desprinse, dacă nu s-a rupt filetul şurubului, dacă nu s-au murdărit şanţurile şi scobiturile şi dacă nu există murdărie pe
mufa metalică a şurubului.
58. La controlul piedicii manşonului-închizător este necesar să se stabilească dacă acesta este în stare bună de
funcţionare. Piedica manşonului-închizător nu trebuie să prezinte îndoituri sau rupturi. Se verifică dacă nu există
aşchieri de metal pe aruncătorul piedicii manşonului-închizător.
59. La controlul încărcătorului, o deosebită atenţie se acordă stabilirii dacă gheara ridicătorului de cartuşe şi
pragul pentru zăvorul încărcătorului sunt în stare bună de funcţionare; se verifică dacă nu sunt îndoite bordurile
superioare ale corpului încărcătorului (aceasta defecţiune provoacă dese incidente în timpul tragerii).

CONTROLUL VERGELEI

60. La controlul vergelei se verifică dacă aceasta nu este îndoită, dacă nu prezintă ştirbituri sau zgârieturi. Pe
lama şurubelniţei nu trebuie să existe aşchieri de metal.

CONTROLUL CARTUŞELOR DE LUPTĂ

61. Controlul cartuşelor de luptă se execută în scopul depistării defecţiunilor care ar putea provoca incidente în
timpul tragerii cu pistolul.
Se controlează cartuşele înainte de tragere, înainte de începerea serviciului de zi sau la primirea unui ordin
special.
62. În timpul controlului cartuşelor trebuie să se verifice:
- dacă nu există pe tuburi rugină şi depuneri verzi – îndeosebi pe capsă, deformări, zgârieturi care să împiedice
întrarea cartuşului în camera cartuşului; dacă nu sunt desertizate şi dacă capsa nu depăşeşte suprafaţa fundului
cartuşului; cartuşele care prezintă asemenea defecte trebuie să fie separate şi retrase din folosinţă;
- dacă nu există printre cartuşele de luptă şi cartuşe de exerciţiu sau de manevră.
În cazul când se vor găsi cartuşe prăfuite sau murdare, este necesar ca acestea să fie şterse cu o cârpă uscată şi
curată.
63. Depozitarea cartuşelor trebuie să se facă într-un loc uscat şi în măsura posibilităţilor, ele trebuie să fie
ferite de razele solare; la manipularea cartuşelor să nu se admită deteriorarea lor; să fie ferite de lovituri, umezeală,
murdare etc.

PREGĂTIREA PISTOLULUI PENTRU TRAGERI

64. Pregătirea pistolului pentru tragere se execută în scopul de a asigura o funcţionare precisă a pistolului în
timpul tragerii şi de a menţine bătaia sa normală. Pentru aceasta este necesar:
- să se controleze pistolul în stare demontată, conform indicaţiilor date la articolele 52-59;
- să se controleze pistolul în stare montată, conform indicaţiilor date la articolul 51;
- să se controleze cartuşele, conform indicaţiilor date la articolele 61-62;
- să se încarce pistolul cu cartuşe, după cum se arată la articolul 98;
- imediat înainte de tragere să se cureţe şi să se şteargă canalul ţevii cu o cârpă, până la uscare.

ÎNTREBUINŢAREA ŞI PĂSTRAREA PISTOLULUI

65. Pistolul trebuie să se găsească întotdeauna în stare bună de funcţionare. Păstrarea pistolului, a tocului şi a
vergelei cade în sarcina militarului care îl are în dotare şi care este obligat să-l mânuiască cu atenţie şi să-l cureţe
zilnic.
66. În cazul când militarii se găsesc în cazarmă sau în tabără, pistoalele se vor păstra – neîncărcate şi scoase
din tocuri – în dulapuri sau lăzi cu locaşuri, în conformitate cu Regulamentul serviciului Interior.
Păstrarea pistoalelor încărcate este permisă numai atunci când în acest sens există o aprobare dată de către
comandantul unităţii respective.
67. În cazul de cantonare de scurtă durată într-o localitate, pistolul rămâne în păstrarea militarului respectiv.
68. În timpul instrucţiei de câmp, marşurilor, deplasărilor pe calea ferată sau autocamioane, se va purta
pistolul în toc cu cureaua respectivă bine şi sigur ataşată şi aranjată pentru ca tocul să nu se lovească de obiecte tari.
69. Pentru prevenirea cazurilor de inelare, umflare sau spargerea ţevii în timpul tragerii, este interzis să se
recurgă la astuparea sau acoperirea canalului ţevii.
Pentru a se evita funcţionarea anormală a pistolului, se interzice ajustarea sau prelucrarea pieselor şi
mecanismelor pistolului.
70. În toate cazurile care nu au legături cu tragerea, paleta piedicii de siguranţă trebuie să se găsească în
19
poziţia "sigur". În timpul trecerii piedicii de siguranţă în poziţia "foc" sau "sigur", paleta piedicii trebuie să fie trecută
în poziţia extremă de sus sau în cea extremă de jos.
71. În cazul când datorită împrejurărilor pistolul a fost pus într-un toc umed, pe prima ocazie se scoate pistolul
din toc, se şterge, se curăţă, se unge pistolul, iar tocul se usucă.
72. În raioanele (localităţile) cu temperaturi ridicate, cu locuri nisipoase unde există praf în aer sau unde există
o umiditate ridicată a aerului, pistolul se păstrează în conformitate cu dispoziţiile speciale, în vigoare.
73. Degazarea pistolului după acţionarea unor substanţe toxice persistente se execută conform dispoziţiilor
speciale ale serviciului chimice din unitate.

CAPITOLUL 7
VERIFICAREA BĂTĂII PISTOLULUI ŞI ADUCEREA LUI LA BĂTAIA NORMALĂ

GENERALITĂŢI

74. Toate pistoalele trebuie aduse la bătaia normală (să aibă precizie şi justeţe).
75. Verificarea bătăii pistolului se execută:
- la primirea pistolului în unitate;
- după repararea sau înlocuirea pieselor pistolului care ar putea influenţa asupra bătăii acestuia;
- când se constată, în timpul tragerii, abateri anormale ale loviturilor.
76. Pe câmpul de luptă fiecare comandant este obligat să folosească toate posibilităţile pentru verificarea
periodică a bătăii pistolului.

VERIFICAREA BĂTĂII PISTOLULUI ŞI ADUCEREA LUI LA BĂTAIA NORMALĂ

77. Verificarea bătăii pistoalelor se execută de către ofiţeri şi trăgători fruntaşi, în prezenţa militarilor care au
în dotare pistoalele respective. Şefii superiori, până la comandantul unităţii inclusiv, sunt datori să urmărească
respectarea întocmai a regulilor de verificare a bătăii pistoalelor şi aducerea lor la bătaia normală.
78. Înainte de verificarea bătăii, pistoalele trebuie să fie controlate cu atenţie şi trebuie să se înlăture
defecţiunile constatate. La operaţia de verificare trebuie să asiste tehnicul de armament (maistrul armurier) cu
instrumentele necesare.
79. Verificarea bătăii se execută în condiţii favorabile, pe timp frumos, fără vânt sau în poligon închis, ori într-
un sector al câmpului de tragere, ferit de vânt.
80. Verificarea bătăii pistolului se face prin executarea tragerii la distanţe de 25 metri cu cartuşe din acelaşi lot.
Tragerea se execută asupra unui cerc cu diametrul de 25 cm, fixat pe un panou cu înălţimea de 1 metru şi
lăţimea de 0,5 metri.
81. Ca punct de ochire se ia mijlocul marginii de jos al cercului negru sau centru cercului. Punctul de ochire
trebuie să se găsească aproximativ la înălţimea ochiului trăgătorului.
Pe linia verticală deasupra punctului de ochire se înseamnă (cu cretă, creion colorat) poziţia normală a
punctului mediu al loviturilor, care trebuie să se afle cu 12,5 cm deasupra punctului de ochire sau să coincidă cu acesta
în cazul când s-a luat centrul cercului ca punct de ochire. Punctul însemnat este punct de control.
82. Verificarea bătăii pistolului se execută din poziţia în picioare, cu mâna liberă sau sprijinită pe un reazem
(brazdă, sac împlut cu rumeguş) aşezat pe un obiect sau suport de pe terenul respectiv.
În cazul tragerii din poziţia sprijinit, încheietura mâinii cu pistolul trebuie să fie lăsată liber şi să nu atingă
reazemul respectiv.
83. Pentru verificarea bătăii pistolului, trăgătorul trage pe rând patru focuri, ochind cu atenţie şi uniform.
84. După terminarea tragerii se examinează panoul şi pe baza dispunerii loviturilor se determină precizia bătăii
pistolului şi poziţia punctului mediu al loviturilor.
85. Precizia bătăii pistolului se consideră normală dacă toate cele patru lovituri (în caz extrem trei dintre ele,
dacă cea de-a patra este izolată) întră într-un cerc (şablon) cu diametrul de 15 cm.
86. În cazul unei precizii satisfăcătoare a loviturii,
comandantul stabileşte punctul mediu al loviturii şi măsoară
mărimea abaterii lui faţă de punctul de control (în cm). Pentru a
înlesni măsurarea, prin punctul de control se trage (cu creta, creion
colorat) două linii – verticală şi orizontală.
87. Pentru stabilirea punctului mediu al loviturilor, pe baza a
patru lovituri, trebuie să se unească o linie dreaptă două dintre ele şi Fig. 48. Determinarea Fig. 49. Determinarea
distanţa dintre ele să se împartă în două jumătăţi; punctul de punctului mediu al punctului mediu al
împărţire obţinut în acest fel se uneşte cu cea de-a treia lovitură, iar loviturilor, după patru loviturilor, după patru
lovituri lovituri – dispuse simetric
distanţa dintre ele se împarte în trei părţi egale; punctul de împărţire
mai apropiat de primele două lovituri se uneşte cu cea de-a patra lovitură şi distanţa dintre ele se împarte în patru părţi
20
egale. Punctul aflat la trei diviziuni faţă de cea de-a patra lovitură, va fi punctul mediu al loviturilor (fig. 48).
În cazul unor dispuneri simetrice a loviturilor, punctul mediu al loviturilor poate fi stabilit în felul următor:
loviturile aşezate alături, se unesc perechi, mijlocul unei lini drepte se cu mijlocul celeilalte linii drepte şi linia obţinută
se împarte în două; punctul de împărţire va fi punctul mediu al loviturilor (fig. 49).
Pentru stabilirea punctului mediu al loviturilor pe baza a trei lovituri este necesar: să se
unească două lovituri cu o linie dreaptă; mijlocul acestei linii se uneşte cu cea de-a treia
lovitură; linia obţinută se împarte în trei părţi egale; punctul apropiat faţă de prima linie va fi
punctul mediu al loviturilor (fig. 50).
88. După determinarea punctului mediu al loviturilor, comandantul măsoară abaterea
faţă de linia verticală şi cea orizontală. Punctul mediu al loviturilor nu trebuie să aibă o abatere
mai mare de 5 cm faţă de punctul de control în orice direcţie. Dacă abaterea punctului mediu al
loviturilor este mai mare de 5 cm faţă de punctul de control, pistolul se predă tehnicului de Fig. 50. Determinarea
armament (maistrului armurier) pentru deplasarea sau respectiv înlocuirea ţelului; ţelul se punctului mediu al
înlocuieşte cu unul mai jos (înalt) dacă punctul mediu al loviturilor este mai sus (jos) ca loviturilor, după trei
punctul de control; ţelul se deplasează la stânga (dreapta) dacă punctul mediu al loviturilor este lovituri
la dreapta (stânga) faţă de punctul de control.
Observaţie: Se interzice pilirea cătării pistolului.
89. Verificarea bătăii pistolului se consideră terminată atunci când pistolul îndeplineşte cerinţele unei bătăi
normale atât în privinţa preciziei, cât şi în ce priveşte poziţia punctului mediu al loviturilor.
90. După terminarea verificării bătăii pistolului, ţelul se fixează prin cherneruire; vechea linie de credinţă de
pe ţel se şterge, iar în locul ei se bate una nouă.
Observaţie: Se interzice ştergerea liniuţelor de indicaţii de pe peretele manşonului-închizător.
91. Rezultatele şi data verificării bătăii pistolului se înscriu în fişa individuală de evidenţă calităţii
armamentului.

DEFECŢIUNILE CARE AFECTEAZĂ BĂTAIA NORMALĂ A PISTOLULUI

92. Defecţiunile caracteristice care constituie cauza bătăii anormale a pistolului sunt următoarele:
- cătarea e lovită sau îndoită – loviturile se vor abate în partea opusă deplasării crestei cătării;
- ţelul este deplasat – loviturile se vor abate în partea care sa deplasat ţelul;
- ştirbituri la retezătura de la gura ţevii – loviturile se vor abate în partea opusă acestor ştirbituri;
- decalibrarea ţevii – (îndeosebi dinspre gura ţevii), uzura (rotunjirea) muchiilor ghinturilor, zgârieturi şi
ştirbituri în canalul ţevii, mişcarea ţelului – măresc împrăştierea loviturilor.

PARTEA 2-a
PROCEDEELE ŞI REGULILE DE TRAGERE CU PISTOLUL

CAPITOLUL 8
PROCEDEELE DE TRAGERE CU PISTOLUL

GENERALITĂŢI

93. Tragerea cu pistolul se execută din poziţia în picioare, în genunchi, culcat, din mână sau rezemat, precum
şi de pe cal, din maşină, căruţă etc. Toate procedeele de tragere se execută de către trăgător cu rapiditate, fără a
întrerupe observarea obiectivului.
94. Tragerea cu pistolul comportă executarea următoarelor operaţii:
- pregătirea pentru tragere (încărcarea pistolului, luarea poziţiei de tragere);
- executarea tragerii (ochirea, apăsarea pe trăgaci);
- încetarea tragerii (încetarea apăsării pe trăgaci, punerea piedicii de siguranţă, adică trecerea ei în poziţia "sigur",
descărcarea pistolului).
95. În timpul luptei trăgătorul execută focul individual.
96. Pentru instrucţie, în vederea executării tragerii din diferite poziţii, se dă comanda: "Asupra ţintei
mişcătoare, din poziţia culcat (în genunchi, în picioare) – foc". La această comandă trebuie să se ia poziţia
indicată, să se deblocheze piedica de siguranţă (se roteşte paleta în jos) şi ochind, se execută tragerea prin autoarmare.
La primirea unei asemenea comenzi se poate de asemenea, executa tragerea şi cu o armare preliminară a cocoşului. În
acest caz, după trecerea cocoşului pe pragul de armare, este necesar să se ia linia de ochire şi să se declanşeze cocoşul.
97. Pentru executarea procedeelor de tragere care asigură precizia cea mai bună şi comoditatea acţiunilor
trăgătorului, fiecare militar trebuie să-şi însuşească, în funcţie de particularităţile sale individuale, cea mai convenabilă
şi stabilă poziţie de tragere, căutând în acest scop să ia o poziţie cât mai uniformă a mânerului în mână şi o cât mai
21
comodă poziţie a corpului, mâinilor şi picioarelor.

PREGĂTIREA PENTRU TRAGERE

98. În cadrul pregătirii pentru tragere, la primirea comenzii "Încărcaţi" trăgătorul trebuie:
- să scoată pistolul din toc; să scoată încărcătorul din pistol, să pună pistolul înapoi
în toc;
- să încarce încărcătorul cu cartuşe, în care scop: ţinând încărcătorul cu mâna
stângă (fig. 51), cu mâna dreaptă se introduc în încărcător cartuşele unul câte unul, apăsând
cartuşul respectiv cu degetul mare al aceleiaşi mâini în jos; după ce cartuşul va intra sub
bordurile superioare îndoite ale pereţilor laterali ai corpului încărcătorului, cartuşul va fi
mişcat până când capsa sa se va sprijini în peretele posterior al corpului încărcătorului;
- să se scoată pistolul din toc cu mâna dreaptă şi să introducă încărcătorul în pistol;
- să introducă un cartuş în camera cartuşului, în care scop: se deblochează piedica
de siguranţă (se roteşte paleta în jos); se trage manşonul-închizător în poziţia extremă Fig. 51. Încărcarea
dinapoi şi se eliberează; încărcătorului cu cartuşe
- să pună piedica de siguranţă (se trece paleta piedicii de siguranţă cu degetul mare
de la mâna dreaptă, în aşa fel încât să acopere indicatorul roşu) şi să introducă pistolul în toc.
Observaţie: În condiţii de luptă pistolul trebuie să fie încărcat din timp.
99. Pentru luarea poziţiei în scopul de a executa tragerea în picioare (fig. 52) este
necesar:
- se face o jumătate de întoarcere la stânga şi fără să se alăture piciorul drept de cel
stâng, se scoate piciorul drept înainte pe direcţia obiectivului la o depărtare cât lăţimea
umerilor (cât mai comod, după înălţime), repartizând greutatea corpului în mod egal pe ambele
picioare;
- se deschide tocul şi se scoate pistolul din toc;
- se ţine pistolul în poziţia verticală cu ţeava în sus, în dreptul ochiului drept, păstrând
totodată poziţia încheieturii mâinii la înălţimea bărbiei; mâna stângă se lasă liberă de-a lungul
corpului sau trece la spate;
- ţinând pistolul cu ţeava în sus, se aşează degetul de la mâna dreaptă pe paleta piedicii
de siguranţă rotind-o în jos (se deblochează piedica de siguranţă); se pune degetul arătător al
mânii drepte de-a lungul gărzii trăgaciului fără a atinge trăgaciul. Pistolul este gata pentru
tragere.
Observaţii: 1. În cazul executării tragerii cu mâna stângă, poziţia corpului este Fig. 52. Poziţia
pentru executarea
inversă; se scoate pistolul din toc cu mâna dreaptă şi apoi trece în mâna stângă. tragerii în picioare
2. Dacă se va executa tragerea cu o armare preliminară a cocoşului şi nu prin autoarmare,
atunci după deblocarea piedicii de siguranţă este necesar să se apese cu degetul mare de la mâna dreaptă pe creasta
cocoşului, trecându-l pe pragul de armare.
100. Pentru luarea poziţiei în scopul de a executa tragerea în genunchi (fig. 53)
este necesar să se ducă piciorul stâng înapoi astfel ca vârful încălţămintei de la acest picior să
vină în dreptul tocului de la încălţămintea celuilalt picior; se lasă repede pe genunchiul stâng şi
se aşează pe călcâi; piciorul drept, de la genunchi şi până la labă, se ţine pe cât posibil în
poziţie verticală, vârful piciorului fiind în direcţia obiectivului; se scoate pistolul din toc; se
deblochează piedica de siguranţă (se roteşte în jos); se trece cocoşul pe pragul de armare în
cazul când tragerea se va executa cu armarea preliminară a cocoşului; se ţine pistolul aşa cum
s-a indicat la articolul 99.
101. Pentru luarea poziţiei în scopul
de a executa tragerea culcat (fig. 54) este
necesar să se facă o jumătate de întoarcere la
Fig. 53. Poziţia pentru dreapta şi totodată se scoate piciorul drept
executarea tragerii în înainte cu o jumătate de pas; se lasă repede pe
genunchi
genunchiul stâng; apoi sprijinindu-se cu mâna Fig. 54. Poziţia pentru executarea tragerii, culcat
stângă pe pământ, se culcă în direcţia obiectivului, îndepărtând puţin lateral picioarele cu vârfurile în afară. Se scoate
pistolul din toc, se deblochează piedica de siguranţă şi se trece cocoşul pe pragul de armare; aşa cum s-a indicat la
articolul 99; dacă tragerea se va efectua prin autoarmare, atunci după deblocarea piedicii de siguranţă, se pune degetul
arătător al mânii drepte de-a lungul gărzii trăgaciului fără a atinge trăgaciul. Pistolul este gata pentru tragere.

22
 EXECUTAREA TRAGERII

102. Pentru executarea tragerii din

orice poziţie este necesar: să se aleagă
punctul de ochire; fără a înceta observarea
obiectivului, se întinde mâna dreaptă cu
pistolul, înainte, ţinându-l de mâner cu
palma mânii drepte; se aşează prima falangă
a degetului arătător de la această mână pe
trăgaci; se întinde pe partea stângă a
mânerului degetul mare de la palma dreaptă,
paralel cu direcţia ţevii (fig. 55); mâna
Fig. 55. Cum se ţine pistolul în timpul tragerii dreaptă întinsă se ţine liber şi neîncordată,
încheietura acestei mâini trebuie să fie ţinută în planul care trece prin axul canalului
ţevii şi cotul mâinii (fig. 56); nu trebuie să se strângă cu putere mânerul pistolului şi în
măsura posibilităţilor să fie ţinut cât mai uniform.
103. Pentru ochire se opreşte respiraţi a pe timpul unei expiraţii normale, se
închide ochiul stâng, iar cu cel drept se priveşte cătarea prin crestătură în aşa fel încât
cătarea să fie la mijlocul crestăturii, iar vârful ei să fie la înălţimea umerilor crestăturii
ţelului; pistolul în această poziţie se aduce (fără a-l apleca) sub punctul de ochire şi se
Fig. 56. Poziţia în timpul
începe totodată apăsarea pe trăgaci. executării tragerii în picioare
Observaţie: Dacă trăgătorul îi vine greu să închidă ochiul stâng, se admite
ochirea, ambii ochi fiind deschişi.
104. Pentru declanşarea cocoşului este necesar: oprind respiraţia, să se apese lin cu prima falangă a
degetului arătător pe trăgaci până când cocoşul pe neobservate pentru trăgător scapă, parcă de la sine, de pe pragul de
armare, adică – pleacă lovitura.
În cazul când cocoşul este armat în mod preliminar, trebuie să se aibă în vedere că trăgaciul are o oarecare
cursă liberă în care lovitura nu va pleca (ruperea primei piedici).
Apăsarea pe trăgaci trebuie să se facă drept înapoi. Trăgaciul trebuie să mărească lin apăsarea pe trăgaci în
decursul întregului timp cât cătarea bine prinsă se suprapune peste punctul de ochire; când cătarea se abate de la
punctul de ochire, trăgătorul nu trebuie să mărească sau să micşoreze apăsarea, ci să corecteze ochirea şi de îndată ce
cătarea bine prinsă se suprapune iarăşi peste punctul de ochire, să mărească din nou lin apăsarea pe trăgaci.
În timpul declanşării cocoşului, nu trebuie să fie luate în consideraţie oscilaţiile neînsemnate ale cătării faţă de punctul
de ochire; tendinţa de a declanşa cocoşul numaidecât în momentul când cea mai bună linie de ochire coincide cu
punctul de ochire, atrage după sine smucirea trăgaciului, si ca urmare – tragerea neprecisă. Dacă trăgătorul, apăsând pe
trăgaci, simte că nu-şi mai poate reţine respiraţia, este necesar să respire fără a micşora sau a mării apăsarea şi,
oprindu-şi apoi din nou respiraţia, să continue apăsarea pe trăgaci.

ÎNCETAREA TRAGERII

105. Încetarea tragerii poate fi temporară sau definitivă.

Pentru încetarea temporară a tragerii se dă comanda "Stai". La primirea acestei comenzi, trăgătorul
trebuie să înceteze apăsarea pe trăgaci, ţinând pistolul în mâna dreaptă, să rotească în sus paleta piedicii de siguranţă
cu degetul mare al acestei mâini, în aşa fel ca paleta să acopere indicatorul roşu (se pune piedica de siguranţă) şi, dacă
e nevoie să încarce din nou pistolul.
Pentru reîncărcarea pistolului este necesar:
- să se scoată încărcătorul din mânerul pistolului;
- să se introducă încărcătorul încărcat în mâner;
- dacă urmează să se continue tragerea, se deblochează piedica de siguranţă (se roteşte paleta în jos) şi, dacă se
va continua tragerea cu armarea preliminară a cocoşului se trece cocoşul pe pragul de armare. (În cazul când înainte de
reîncărcarea pistolului s-au consumat toate cartuşele, este necesar să se tragă manşonul-închizător în poziţia extremă
dinapoi şi apoi să se elibereze).
Pentru încetarea definitivă a tragerii se dă comanda "descărcaţi".
La primirea acestei comenzi, trăgătorul trebuie:
- să înceteze apăsarea pe trăgaci;
- să pună piedica de siguranţă;
23
 - să se descarce pistolul.
Pentru descărcarea pistolului este necesar:
- să se scoată încărcătorul din mâner;
- să se deblocheze piedica de siguranţă (se roteşte paleta în jos);
- se scoate cartuşul din camera cartuşului, în care scop: ţinând pistolul cu mâna
dreaptă de mâner, se aşează degetul mare şi cel arătător de la mâna stângă pe porţiunea
crestată (zimţată) a manşonului-închizător, trăgându-l înapoi şi apoi eliberându-l se ridică
de pe pământ (duşumea) cartuşul aruncat de manşonul-închizător din camera cartuşului, şi
se şterge acest cartuş cu o cârpă;
- se pune piedica de siguranţă;
- se introduce pistolul în toc;
- se scot cartuşele din încărcător; luând încărcătorul cu mâna stângă, cu degetul
Fig. 57. Cum se scot
mare de la mâna dreaptă se deplasează cartuşul unul câte unul înainte, în lungul cartuş
ridicătorului de cartuşe din încărcător, luându-le cu palma aceleiaşi mâini (fig. 57); ele
- se scoate pistolul din toc; se introduce încărcătorul în mâner; se introduce din nou
pistolul în toc şi se încheie capacul tocului.

TRAGEREA REZEMAT ŞI DE DUPĂ O ACOPERIRE

106. Rezemarea se utilizează pentru sporirea eficacităţii

focului. Trăgătorul trebuie să ia poziţia corespunzătoare în vederea
tragerii în funcţie de înălţimea reazemului.
107. Pentru tragerea rezemat, mâna dreaptă cu pistolul se
aşează pe reazem astfel ca încheietura mâinii să fie liberă, iar mânerul
pistolului să nu se atingă de reazem (fig. 58).
108. Acoperirea se foloseşte pentru a îngreuna observarea din
partea inamicului şi pentru apărare de focul acestuia.
109. Pentru tragerea de după acoperire din mână, trebuie ca
să se ia poziţia corespunzătoare în vederea tragerii (în picioare, în
genunchi, culcat) şi să se ataşeze mâna dreaptă de reazemul
respectiv în aşa fel ca încheietura mâinii cu pistolul să fie liberă (fig.
59 şi 60).

Fig. 59. Poziţia pentru Fig. 60. Poziţia pentru

tragerea în picioare, de tragerea în genunchi, de
după o acoperire după o acoperire
Fig. 58. Poziţia pentru tragerea culcat-rezemat

TRAGEREA DE PE CAL

110. Pentru tragerea de pe cal este necesar ca trăgătorul să se lase mai bine în şa şi, sprijinindu-se cât mai
strâns cu pintenii, să ia poziţia corespunzătoare pentru tragere, în funcţie de poziţia obiectivului.
Pentru a trage înainte, se întinde mâna dreaptă cu pistolul cât se poate mai mult de deasupra capului calului, se
scurtează dârlogii şi, ridicând corpul în scări, se apleacă înainte.
Dacă obiectivul se află jos sau foarte aproape şi nu se poate ochi asupra lui pe deasupra capului calului, se
întinde mâna cu pistolul mai la dreapta )mai la stânga) de capul calului în aşa fel ca ţeava pistolului să fie înaintea
capului calului; mâna stângă cu care se ţine dârlogii, se sprijină pe coamă.
Pentru a trage înapoi, sprijinind mâna stângă cu dârlogii scurtaţi de coama calului, se răsuceşte mult corpul la
dreapta, înapoi.
Pentru tragerea spre dreapta sau stânga faţă de direcţia de mişcare, se înclină corpul în partea obiectivului,
lăsând mâna care ţine dârlogii pe coama calului.
În toate cazurile de tragere de pe cal, după răsucirea sau înclinarea corpului, se întinde repede înainte mâna
dreaptă, cu pistolul în direcţia obiectivului şi se execută tragerea.
În cazul când calul se deplasează în viteză mare, se va ochi în lungul părţii superioare a manşonului-închizător
şi se va executa tragerea pe direcţie, prin autoarmare.

24
 CAPITOLUL 9
REGULILE DE TRAGERE CU PISTOLUL

GENERALITĂŢI

111. Militarii dotaţi cu pistol execută focul în timpul luptei independent, adaptându-se la situaţie.
112. Tragerea cu pistolul se caracterizează prin următoarele date:
Înălţimea traiectoriei medii în cm în cazul când bătaia pistolului este regulată Raza de împrăştiere în cm
Distanţa prin tragere la distanţa de 25 metri
în metri Punctul mediu al loviturilor la 12,5 Punctul mediu al loviturilor coincide 100% din 50% din
cm deasupra punctului ochit cu punctul ochit lovituri lovituri
10 + 5,0 0 3,5 2,0
15 + 7,8 + 0,3 5,0 3,0
20 + 10,2 + 0,2 6,5 4,0
25 + 12,5 0 7,5 4,5
30 + 13,9 - 0,5 9,0 6,0
40 + 16,0 - 2,5 12,0 7,0
50 + 16,8 - 5,7 16,0 8,0
Observaţii: 1. Semnul (+) înseamnă că traiectoria este deasupra liniei de ochire, iar semnul (-) însemnă că
traiectoria este sub linia de ochire.
2. În urma diferenţelor neînsemnate în privinţa datelor de împrăştiere a loviturilor faţă de datele identice
pentru pistolul 7,62 mm md. 1933 TT, ele au fost luate aceleaşi.

ALEGEREA LOCULUI DE TRAGERE

113. Tragerea cu pistolul se execută din orice loc şi din orice poziţie care asigură nimicirea obiectivului în cel
mai scurt timp.
114. În timpul luptei, trăgătorul îşi alege independent locul pentru tragere. La alegerea locului de tragere
trebuie să se ţină seama de situaţia şi caracterul terenului.
115. Locul ales pentru tragere trebuie să asigure comoditatea acţiunilor în cel mai înalt grad, cea mai mare
eficacitate a focului şi cea mai bună acoperire faţă de focul inamicului.

ALEGEREA OBIECTIVULUI DE TRAGERE

116. Obiectivul pentru tragere cu pistolul în timpul luptei sunt: ostaşi şi ofiţeri izolaţi ai inamicului, aflaţi pe
un teren deschis şi care apar prin surprindere sau care se deplasează.
117. La alegerea obiectivului se ţine seama de importanţa lui, alegându-se totodată cel mai apropiat şi cel mai
vulnerabil obiectiv.

ALEGEREA PUNCTULUI DE OCHIRE

118. Pentru o cât mai sigură lovire a obiectivului se ţine seama de distanţa până la obiectivul respectiv şi de
săgeata traiectoriei, arătate în tabelul indicat la articolul 112.
119. În timpul tragerii asupra obiectivelor nemişcate, la distanţe de până la 50 metri, punctul de ochire se alege
de fiecare dată, în funcţie de situaţia în care se găsesc şi de înălţimea lor.
120. Tragerea asupra obiectivelor ce se mişcă în planul de tragere, se face la fel ca şi asupra obiectivelor
nemişcătoare.
Pentru lovirea obiectivelor care se mişcă sub un unghi oarecare faţă de planul de tragere, punctul de ochire se
ia în faţa obiectivului pe direcţia mişcării acestuia, ţinându-se seama de viteza lui de deplasare.
121. Tragerea asupra obiectivelor care apar pentru o durată scurtă sau prin surprindere, se execută prin
autoarmare şi focul se deschide pe direcţie, în momentul când obiectivul se află în poziţia cea mai convenabilă.

TRAGEREA ÎN CONDIŢII DE VIZIBILITATE REDUSĂ

122. Tragerea în timpul nopţii cu iluminare artificială necesită din partea trăgătorului o mare îndemânare
pentru a putea executa tragerea într-un interval de timp scurt. În cazul iluminării terenului, trăgătorul trebuie să
găsească cu rapiditate obiectivul şi să tragă pe direcţie unul sau câteva focuri, în funcţie de durata iluminării.
123. În timpul nopţii, când nu există posibilitatea să se ilumineze obiectivul şi să se facă ochirea, se deschide
focul pe direcţia asupra sunetelor sau în direcţia flamelor de focuri şi a diverselor zgomote ce răzbat din direcţia 25
inamicului.
124. Tragerea în amurg sau nopţile luminoase (cu luna) se execută după aceleaşi reguli ca şi în timpul zilei.

TRAGEREA ÎN CONDIŢIILE DE ACŢIONARE A SUBSTANŢELOR TOXICE

125. Particularităţile tragerii cu masca de gaze pusă, sunt următoarele:

- aburirea geamurilor măştii de gaze din care cauză respiraţiei, în urma cărui fapt obiectivele nu se disting cu
suficienţă claritate;
- o oarecare îngreunare a respiraţiei.
Deprinderea necesară unei ochiri precise, având masca de gaze pusă, se obţine în urma unui antrenament
efectuat cu insistenţă şi regularitate.
Pentru tragerea cu pistolul, având masca de gaze pusă trăgătorul trebuie să îmbrace corect masca de gaze şi
anume în aşa fel, încât gemul ochelarilor măştii de gaze, din dreptul ochiului cu care ocheşte, să se aşeze perpendicular
pe raza vizuală.

APROVIZIONARE CU CARTUŞE ŞI CONSUMUL LOR ÎN TIMPUL LUPTEI

126. Rezerva de cartuşe pentru pistol se poartă în toc. Fiecare militar, dotat cu pistol, este dator să se
îngrijească de completarea rezervei şi să o consume cu economie în timpul luptei.

Anexa nr. 1
CARACTERISTICILE DIMENSIONALE ŞI DE GREUTATE
ALE PISTOLULUI MAKAROV (PM) DE 9 mm
Greutatea pistolului cu încărcător fără cartuşe 730 gr.
Greutatea pistolului cu încărcătorul încărcat cu opt cartuşe 810 gr.
Lungimea pistolului 160 mm
Înălţimea pistolului 125 mm
Calibrul ţevii 9 mm
Lungimea ţevii 93 mm
Numărul ghinturilor 4
Capacitatea încărcătorului 8 cartuşe
Greutatea cartuşului 10 gr.
Greutatea glonţului 6,1 gr.
Lungimea cartuşului 25 mm
Cadenţa practică de tragere (viteza de tragere) 30 lovituri pe minut
Viteza iniţială a glonţului 315 m/s

26