Sunteți pe pagina 1din 58

CUPRINS

EDITORIAL
Oana Gabriela PETRICĂ, O publicație necesară ..................................................................................................………..3

STUDII
Corina MIHĂESCU, Altiţa, de la mâneca iei la umărul taierului ……………….......................................................……. 4

CERCETARE APLICATĂ
Dr. Iuliana BĂNCESCU, Colinda contemporană din Moldova ..................................................................................... 9
Anamaria STĂNESCU, Dinamica obiceiului tradițional al Cucilor din Brănești .................................................... 15
INVENTARUL NAȚIONAL AL ELEMENTELOR DE PATRIMONIU CULTURAL IMATERIAL
Iuliana BĂNCESCU, Plugul ................................................................................................................................................ 18

ECOURI
Corina MIHĂESCU, Oportunități europene pentru artizanii şi meşteşugarii români ......................................... 21

INTERVIURI
Angelica-Telica HERAC,Vasile Popovici din Valea Almăjului - la 89 de ani .......................................................... 23

AGENDA
Rubrică realizată de Elena GAVRILUȚIU .................................................................................................................... 25

PORTRETE
Anamaria STĂNESCU, Ștefan Dănăilă - reper al savoir-faire-ului dulgheriei ...........………................................ 41

APARIȚII EDITORIALE
Mirela MIHĂILĂ, Sylvain Gabriel, Alexandra Mihailciuc, Arta feroneriei ….......................................................…. 45
Corina MIHĂESCU, Ligia Fulga, Gabriela Chiru, Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul
Transilvaniei ………............................................................................................................................................................… 49
Mirela MIHĂILĂ, Eivind Falk and Hans-JØrgen, Wallin Weihe, Living Crafts ………...........................................… 52
Anamaria STĂNESCU, Cordun Val, Timpul în răspăr …………………………..............................................................….. 56
EDITORIAL
3
O publicație necesară

Așa a fost considerat mulți ani (1991 – 2013) „Buletinul Informativ” dedicat domeniului culturii populare
contemporane.
Am avut – editori și public deopotrivă – experiența existenței unei publicații naționale de informare și
promovare a faptelor vii de folclor.
Am trecut printr-o perioadă în care ne-am redefinit ca structură instituțională.
Am crezut în importanța unei publicații, în măsura în care conținutul valorifică potențialul domeniului
reprezentat.
În ultimii ani, numărul publicațiilor specializate în domeniul promovării culturii tradiționale s-a micșorat
– acestea fie au dispărut, fie și-au schimbat structura, nu numai ca frecvență de apariție, dar mai ales cu privire
la conținut.
„Buletinul Informativ” dedicat patrimoniului imaterial și culturii tradiționale este în continuare o
publicație necesară. Scopul nostru este de a culege și difuza informații, de a crea un instrument de lucru, de
promovare a propriilor noastre proiecte, dar și a datelor referitoare la activitățile partenerilor instituționali.
Credem, în continuare, în două misiuni majore ale celor implicați în ceea ce UNESCO definește drept
salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
Menirea specialiștilor în etnologie și folclor este de a se documenta, de a cerceta, de a scrie despre
elementele de identitate ale culturii tradiționale, de a publica ceea ce au scris.
Menirea instituțiilor este de a susține apariția publicațiilor de specialitate, instrumente utile celor care
trudesc în domeniu, dar care sunt și reale cărți de prezentare și susținere a propriilor activități și programe.
Considerăm că noua apariție intitulată „Patrimoniu imaterial și cultură tradițională. Buletin Informativ”,
periodic trimestrial cu publicare online, va fi spre folosul specialiștilor, al publicului iubitor de tradiții și folclor,
dar și al instituțiilor și al organizațiilor care promovează turismul etnocultural.

Oana Gabriela Petrică,


Redactor,
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
STUDII
4
Altiţa, de la mâneca iei la umărul taierului

Pe tine răsărit-a cândva taierele horezene: două domenii distincte,


Altiţa, bobocul şi o stea. două meşteşuguri care îşi revendică, fieca-
Şuviţe ciudate, ce vin înnodate re în parte, „o istorie personală”, destinaţii,
Se strâng între ele sute de modele concepţii şi împliniri tehnice diferite, cate-
Şi melci, şi bătele, gorii funcţionale ce ţin de roluri şi de func-
Şi toate gândurile mele. ţii specifice, care se întâlnesc în zona înaltă
a semnificațiilor sistemului artistic plastic şi
decorativ.
Ne referim la ia vâlceană, ce se înca-
C a şi versurile de mai sus, această
lucrare reprezintă un moto în des-
chiderea realizării unei analize bazate pe
drează tipului de cămaşă românească scur-
tă, ale cărei trei elemente: stanii sau trupul
cămăşii, mânecile şi clinii formează piesa
interpretarea categoriilor stilistice ale unui
de bază a portului tradiţional, având o isto-
întreg sistem decorativ prin care să se poată
rie veche, definită printr-o structură unitară,
decela specificul unui loc, al unei zone etno-
caracterizată printr-o varietate ornamentală
grafice exprimat prin forme şi mijloace artis-
zonală, bogată, în concentrarea elementelor
tice diferite: port popular, ţesături, cusături,
artistice pe principii ordonate de un limbaj
prelucrarea lemnului, olăritul, dar şi cântece
artistic propriu.
şi dansuri, ca reprezentări sincretice, matrice
Ornamentele cămășii sunt organiza-
impregnată de valorile constante ale artelor
te în sisteme compoziționale transmise de
şi genurilor artistice care se definesc în pro-
experiența cristalizată de-a lungul genera-
cesul de diferențiere, de diversitate într-un
țiilor în legi scrise şi nescrise ale decorului
stil unitar care refuză mărginirea la un hotar
încadrat în spaţii ornamentate într-un raport
artistic.
proporționat de respirările albe ale fondului Altiță, detaliu
Pentru început, ne vom referi la câteva
materialului. diat sub ea, cu scopul de a o lega pe aceasta
consideraţii de ordin etnografic referitoare la
Broderiile mânecii sunt realizate în trei de restul mânecii, şi pe rânduri sau râuri, re-
principala piesă din ansamblul portului tra-
registre distincte: pe altiţă, o bandă de mă- prezentând două-trei şiruri de modele dispu-
diţional vâlcean privind construcția morfo-
rimi variabile aşezată orizontal pe umăr, pe se de la încreţ în jos, perpendicular sau oblic.
logică şi sistemul decorativ în comparație cu
încreţ, un spaţiu decorativ monocrom (alb Dintre toate ipostazele decorative, alti-
specificul ornamental şi semantic al cerami-
sau galben), mai îngust decât altiţa, aflat ime- ţa este un câmp plin de semnificaţii, mai mult
cii din arealul vâlcean, vizând în mod special
timp. Limbajul decorativ frecvent al acestui
element este alcătuit din „rânduri orizonta- 5
le (trei până la nouă rânduri) care se succed
strâns alăturate şi delimitate prin cusături
liniare speciale. Un fenomen interesant ce
apare la cămăşile vechi este faptul că rândul
de sus se desprinde de corpul altiţei prin-
tru-un interval alb al pânzei – denumit şi
«despărţitoate», formând o unitate indepen-
dentă, importantă, printr-un decor mai dez-
voltat”1, numit împrejurar.
Altiţa s-a dezvoltat în ultima perioadă
într-o tablă compactă şi omogenă în care se
„Altițe” de Horezu pot descifra rândurile ce păstrează şi preţui-
rea acestui spaţiu decorativ ca pe o frunte a
decât un element morfologic de croi, în an- cămăşii cu valoare de document ce conţine
samblul iei, situată pe umărul cămăşii, în lo- imagini ale unor sensuri străvechi.
cul cel mai vizibil al mânecii şi cel mai puţin „Motivele altiţei sunt cele mai elabora- Costum
supus uzurii, în care se desăvârșește stilistic popular de
te, reprezentând efortul maxim pe care îl de-
virtuozitatea tehnică. Vâlcea
pune ţăranca în împodobirea cămăşii, încor-
Denumirea altiţei este un diminutiv de porând în ea nu numai actul material ca atare,
la cuvântul altoi şi însemna la început o parte ci şi o lume de conotaţii implicând ideile de
de pânză care se adăuga pe umărul mânecii prestigiu şi reprezentare pe plan social.
pentru a oferi mobilitate mişcărilor braţului; De aceea motivul altiţei, considerat
ea era prinsă (încreţit) de restul mânecii sacru, nu se mai repetă în alt loc pe cămaşă,
prin… încreţ. după cum, de exemplu, se repetă cu uşurin-
Denumită şi umăr sau altoaie, această ţă râurii de pe mânecă pe feţele sau spatele
parte a cămăşii a fost iniţial mică, atât cât să cămăşii.”2
cuprindă umărul; pe parcurs însă şi-a mărit Analiza noastră se bazează pe studiul
dimensiunea, potrivită cu lărgimea mânecii, literaturii de specialitate, cu referinţă la por-
pentru ca, mai târziu, să nu mai fie croită se- tul popular, pe investigațiile de teren din ul-
parat, pierzându-şi rolul structural în com- timii doi ani, care au avut ca scop cunoaște-
ponenţa mânecii şi în ansamblul obiectului rea acestei piese din judeţul Vâlcea, în câteva
vestimentar, păstrându-şi însă denumirea şi Mânecă
prestigiul artistic-decorativ. de cămașă
1
Secoşan, Elena; Petrescu, Paul, Portul popular de
Altiţa formează o unitate independen- cu altiță
sărbătoare din România, Editura Meridiane, Bucureşti, (Costești,
tă printr-un decor cristalizat după canoane 1984, p. 52.
străvechi ale căror înţelesuri s-au pierdut în Vâlcea)
2
Idem., p. 53.
amplasate întocmai ca liniile de forţă ale de-
corului mânecilor iilor: altiţă, încreţ şi râuri.
6
Deosebirea este că, provenind din ma-
teriale şi sisteme tehnice foarte diferite – pe
de o parte, războiul de ţesut – instalaţia din
care, prin îmbinarea perpendiculară a urzelii
şi bătelii, iau naştere trupuri de pânză geo-
metric dreptunghiulare, din care se croiesc
stanii, părţile alcătuitoare ale cămăşii, pe de
altă parte, roata olarului pe care se croieşte
lutul în formă rotundă, prin mişcări circulare,
arhitectura decorului se construieşte în func-
ţie de bază, suprafaţa specifică rezultată din
Altiță la taier, detaliu
practicarea fiecărui meşteşug.
Astfel, pornind de la materia primă, de ieri şi de astăzi de la Horezu demonstrea-
ca suport al decorului, pe pânza albă sau ză că motivele folosite de olari sunt mereu
Taier cu altiță și cocoș pe lutul întrupat în taier angobat, începe aceleaşi, dovedind un conservatorism formal
să se articuleze sistemul decorativ, după prin continuitatea elementelor morfologice,
localităţi: Mihăeşti, Pietrari, Horezu, Tomşani.
reguli moştenite din vechime, în funcţie de dublată însă de o discontinuitate semantică,
Imaginile surprind specificul cămăşii
specificitatea zonală, care impune printr-o căci, deşi semnele continuă să se moştenescă
vâlcene cu altiţă, în ipostaze diferite, acolo
unitate de fond manifestată în croială, de la o generaţie la alta, nu mai sunt însoţite
unde acest tip de cămaşă ce face parte din
ornamentică, cromatică şi structură, dispu- de înţelesul lor originar.
ansamblul portului popular femeiesc se află
nerea măsurată a elementelor decorative în Are loc o reedificare a ornamentului la
în fondul pasiv (arhive, dulapuri, lăzi de zes-
ansamblul construcţiei. nivel morfologic la care contribuie şi imagi-
tre, expoziţii) sau în cel activ – ateliere indi-
Între câmpurile ornamentale desfă- naţia meşterului popular care alcătuieşte an-
viduale de lucru, şezători contemporane în
şurate pe taierele horezene există cu aceeaşi sambluri ornamentale în care diferitele mo-
care femeile cos ii, întâlniri experimentale
denumire cele ale iilor: altiţă şi râuri care tive îşi dobândesc libertatea de exprimare
de lucru, concursuri şi sărbători ale comuni-
construiesc, asemenea cusăturilor de pe semantică şi spaţială.
tăţilor locale care pun în valoare costumul
mânecile iilor, o relaţie plastică între formă şi Astfel, suprafeţele acoperite cu mode-
popular, dintre care cea mai reprezentativă
decor, prima devenind suport pentru evoluţia lele structurate ca altiţele cămăşilor, situate
se desfăşoară, de peste patruzeci de ani, în
decorativă, iar amândouă se dinamizează şi la umerii taierelor sau ca râurile ornamenta-
Duminica Floriilor, la Pietrari, numită „Hora
se condiţionează reciproc. le de la mâneci, amplasate radial pe rotundul
Costumelor”.
Forma oferă suprafaţa ornamentului vaselor, conţin modele asemănătoare, născu-
Este important de urmărit în continua-
care, la rândul lui, nu trebuie să împiete- te din contaminarea cu frumuseţea şi elegan-
re cum prestigiul acestui câmp decorativ al
ze asupra scopului pentru care a fost creat ţa motivelor decorative ale iilor.
iei a influenţat decorul ceramicii de Horezu
obiectul, ci să asigure o utilitate formei. Prestigiul portului popular vâlcean
prin crearea unor compoziţii ornamentale
Imaginile conţinând aspectele taierelor este reflectat pe taiere prin redarea în com-
poziţii repetitive, simetrice şi alternante, a
costumului tradiţional în integralitatea lui,
populară din Vâlcea – Georgeta Stoica, Elena
Secoşan, Ion Vlăduţiu, Paul Petrescu, Centrul
Asemenea păstrării tainei cusutului,
olarii din Horezu izvodesc noi modele din fire 7
redat uneori până la detaliu, în contexte Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare de culoare şi alte trupuri la altiţele taierelor.
narative precum „Femeie la troiţă”, „Hora Vâlcea, 1972. Deşi cusutul la fir este rostul şi înde-
satului” sau doar părţi ale acestuia, precum În glosarul aceleiași lucrări, sunt letnicirea femeilor, la Horezu sunt şi bărbaţi
„batista ginerelui”, „coroana miresei”, „brâul înregistrate şi sensurile cuvântului altiţă: care creează altiţe şi râuri de ii în lut.
ginerelui” ori obiecte din zestrea miresei, 1. năvădeală decorativă pentru umărul Iată, spre exemplu, cum tălmăcea
precum „scoarţa oltenească”, dar şi alte cămăşii, care se adaugă la năvădeala pentru Eufrosina Vicşoreanu mesajul taierelor lui
elemente vegetale care alcătuiesc decorul rândurile (râurii) de pe mânecă; Victor Vicşoreanu, ambii renumiţi şi regretaţi
altiţelor: boboci de floare, spicul grâului, 2. model ales în război sau cusut pentru olari din Horezu:
şal sau ghirlandă, frunze, definite prin chiar umărul cămăşii femeieşti; „Spirală, peşti şi model jirăvit cu altiţe,
punctele de cusătură specifice iilor. 3. motiv ornamental în ceramica horezeană. boboci şi lucrătură cu gaiţa.
Atunci când decorează vasele, olarii Altiţa taierelor este ca şi altiţa cămăşilor Aici este hora cocoşilor, iar în mijloc ba-
spun că le înfloresc şi admit că folosesc pro- un câmp de semnificaţii, un mod de gândire tista ginererului.
cedee legate de cusătura cu acul, pe fir, fo- conotativ ce cuprinde sensurile înțelegerii Altiţă cu spicul grâului, flori făcute din ar-
losindu-se de fapt de gaiţă, instrumentul cu frumosului în forme ce înfăţişează (geometric curi de cerc pereche, dublate de puncte şi stea-
care se realizează printr-un procedeu speci- sau liber desenat) o realitate vegetală, ua jirăvită în fund.
fic ceramicii de Horezu – jirăvitul – pentru a animală sau o încărcătură simbolică. Peşti şi raci. În fund, steaua încercuită du-
realiza motive ornamentale identice cu cele Realizarea ei în noi structuri decorative blată de punte, un brâu jirăvit – intermediar -,
ce definesc punctele sau ansamblurile de cu- pornind mereu din semnele simbolice speci- iar pe margine, altiţă.
sături folosite la ii: altiţe, trăsuri, fagure, che- fice unei unităţi zonale, ne duce cu gândul la Taier cu trifoi cu patru foi. Pe margine –
nar, râuri, şabace la un fir, şărămpău, şencălău, timpul magic al cusutului, în secret, pentru altiţa formată din romburi cu spicul grâului în
boboci, şerpi, râuri de altiţă, cruci, aşa cum de păstrarea tainei noului model până la mo- mijloc şi boboci. Este jirăvit în întregime cu
altfel sunt înregistrate şi în monografia Arta mentul sărbătoresc al purtării. multă fineţe.

Altița, motivul „batista ginerelui” Port popular în meșteșugul olăritului Taier cu port popular de Horezu, Taier cu altițe
(Horezu, Vâlcea) lucrat de Eufrosina Vicșoreanu
O stea cu patru colţuri care leagă pe mar-
gine o ghirlandă. Boboci din loc în loc şi mul- 8
tă «lucrătură pe fir», că motivul din jirăvire se
face cu multă migală. Se ia fiecare fire de culoa-
re şi se trage cu multă fineţe şi siguranţă.”
Versurile lui Victor Vicşoreanu trimit
sugestiv la descrierea încărcăturii de forme,
culori, trăiri şi gânduri responsabile de me-
sajele simbolice – acte metaforice cu care al-
tiţele cămăşilor sau ale taierelor vâlcene îşi
exprimă identitar fiinţa.

Text și foto:
dr. Corina Mihăescu,
Cercetător ştiinţific I,
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P

[Studiu prezentat la Conferinţa Naţională ASER, 2018 şi apărut în „Studii


de etnologie. In Honorem prof. univ. dr. Ilie Moise”, Academia Română,
Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Editura Etnologică, Bucureşti,
2018, pp. 174-185.]
Cămașă cu altiță lucrată de Maria Comorile Mariei Foltea
Foltea (Mihăești, Vâlcea) (Mihăești, Vâlcea)
CERCETARE APLICATĂ
9
Colinda contemporană din Moldova

C olinda contemporană din Moldova are o


serie de particularități care o deosebesc de
colindele din alte zone ale țării.
Norma tradițională prevede colindul în Ajun
sau cel mult în prima zi de Crăciun. În prezent, doar
localitățile mai conservatoare respectă această re-
gulă, colindatul generalizându-se în cele trei zile ale
Crăciunului și chiar puțin după Crăciun, dacă vorbim
de colindatul între rude, prieteni etc.
În trecut, se întâlnea colindul de ceată
bărbătească, băieții venind cu colinda pe la fetele
adolescente sau de măritat. În prezent, această formă
de organizare a băieților în cete bine închegate este
tot mai diluată, colindatul devenind un obicei practicat
de toate categoriile de vârstă, de ambele sexe, în cete
tot mai eterogene. Acest lucru nu exclude forma de
organizare în cetele tradiționale, ci doar o limitează
spațial la localități, care aproape că sunt excepții de la
regula generală a colindatului.
Cea mai întâlnită formă de colindat este aceea
în cete mixte, existând obiceiul ca familii întregi să se
colinde reciproc. De asemenea, tinerii merg la colindat
în cete mixte (băieți și fete), pe la rude, vecini, prieteni.
Cel care s-a conservat mai bine este colindatul
copiilor, aceștia având un timp dedicat lor (dimineața
de Ajun), precum și colinde speciale.
În prezent, colindătorii din Moldova mai rar
poartă costumul popular sau sumanul; sunt îmbrăcați
în haine de sărbătoare, sau în veșminte curate, care Colindători și gazde, Rediu, jud. Galați
nu au nimic distinctiv. Totuși, există localități unde
pe colindătorii băieți îi distinge căciula
de astrahan cu ramură de brad verde, ori
Putem vorbi despre o tipologie a
colindelor contemporane din Moldova. 10
împodobită cu beteală. întâlnim colindele laice (de copil, de fată
De asemenea, dacă ne referim la mare, de flăcău (fecior), de tineri, de bătrân,
recuzită, și aceasta este foarte săracă – foarte de cioban, de tineri căsătoriți, de preot etc.) în
rar, un clopoțel sau băț pe care se adună zona Galați, colinde păgâne (cu ciuta) în zona
colacii (rar, în județul Galați). Până și trăistuța Vaslui, precum și colinde creștine care au în
care îi însoțea pe copii la colindat este tot mai centru evenimentul Nașterii lui Iisus Hristos.
rar purtată sau înlocuită cu pungi de nailon, Deși tipologia colindelor creștine
de când darurile care se dau la colindat sunt, variază în funcție de localitate și de zonă,
aproape în exclusivitate, bani. lipsesc o mare parte dintre colindele creștine
Steaua este văzută drept colindă de categorisite de Monica Brătulescu, de
către membrii comunităților din Moldova. exemplu, întrucât, în Moldova, destul de rar
Se practică, de obicei, în ziua de Crăciun, se poate vorbi despre colinde caracteristice Gazdă răsplătind colindătorii, Odaia - Manolache,
aproape în exclusivitate de către copiii unei anumite localități, repertoriul fiind, din jud. Galați
care vin și cântă în casă, în fața icoanelor. acest punct de vedere, sărac.
Restul colindelor se cântă mai adesea la ușa Cel mai des întâlnite sunt colinde Așadar, în Moldova contemporană,
gazdelor și, mai rar, la geam. precum O, ce veste minunată, Trei păstori chiar dacă unele norme tradiționale sunt
se întâlniră, Dom, dom să-nălțăm, dar și reinterpretate, se poate vorbi despre con-
colindele cântate de Ștefan Hrușcă și servarea tradiției colindatului. Aceasta are în
înregistrate pe albume audio, ce au dobândit centru, în prezent, Nașterea Domnului și re-
o circulație apreciabilă în zonă. Întâlnim, de prezintă un mod de a socializa în familie, în
asemenea, colinde create la Oastea Domnului vecinătate sau chiar în comunitate.
(chiar variante locale) în zona Bacăului, Remarcăm că s-au redefinit raporturile
precum și colinde preluate din antologii și dintre colindător și gazdă, aceasta fiind mai
culegeri, de la televizor sau de pe Internet mult un ascultător pasiv, iar performerul
cântate și în Moldova, indiferent cărei zone mai mult cel care aduce în atenția gazdei
a țării aparțin. Nu în ultimul rând, dar mult evenimentul Nașterii Domnului, dar și o
mai rar, întâlnim și colinde în variante locale urare. Colindatul este apoi un pretext pentru
deosebit de frumoase, care se deosebesc de a veni în ospeție, pentru a sta, alături de
colindele creștine din Transilvania și Banat, gazdă, la masa de Crăciun.
de exemplu, prin linia melodică și prin text, Colindatul contemporan din Moldova
prin stilul de interpretare etc. De asemenea, este și consecința redefinirii sărbătorii
se poate vorbi despre o îmbogățire a Crăciunului, de la accentele care cădeau pe
repertoriului de colinde, de introducerea sau evenimentul Nașterii Domnului la cele care
reluarea obiceiului colindatului în localități cad pe serbare, distracție, chiar pe masa de
Colindețele gazdelor de la Durnești, jud. Botoșani unde nu s-a (mai) performat, după 1989 sau Crăciun, în jurul căreia se cheamă sau se fac
chiar în ultimii ani. schimburi de bucate între familii.
11

Colindatul rămâne un obicei definitoriu pentru


Moldova și în contemporaneitate. Zbaterile între
tradițional și modern sunt, de fapt, încercări ale obiceiului
de a se recontextualiza, pentru a supraviețui în lumea
actuală. Obiceiul este încă creator de frumusețe estetică,
purtător de tradiție și încearcă să ducă valori tradiționale
precum ospeția, tradiția dăruirii, socializarea și distracția
de tip tradițional într-o lume care aproape că nu mai
apreciază aceste valori.

Gazde așteptând colindători, Costești - Răchiți, jud. Botoșani

În Moldova contemporană, colindatul tradițional este și un


prilej de spectacol, la festivalurile de datini de iarnă locale, județene
sau chiar regionale. O consecință este faptul că unele grupuri de
colindători depășesc limita propriului sat, colindând în comună sau
în orașele mari.
Comunitățile actuale au făcut chiar un pas în plus în ceea ce
privește promovarea din interior a colindatului. Așadar, îl găsim pe
acesta promovat pe paginile de socializare ale persoanelor particulare
sau pe canalul YouTube, în forma actuală de conservare, iar epitetele Răsplătirea colindătorilor, Măstăcani, jud. Galați
prin care se definesc tradițiile conservate sunt frumoase, interesante,
tradiționale.
COLINDUL ȚIGĂNCILOR1
Ş-am plecat la colindat,
Pân’ la anul e prea mult,
Pân’ la anul e prea mult,
Bătând la fiecare pas.
Vin magi ce nu mai pot de dor,
COLIND
Sus, la poarta raiului,
12
Şalai Doamne, Dumnezeu Cu Dumnezeu în darul lor.
Ş-am plecat la colindat Sus, la poarta raiului,
Ori ajung, ori nu ajung, De Crăciun,
Şalai Doamne, Dumnezeu, - Şade Maica Domnului,
Şalai Doamne, Dumnezeu De Crăciun,
se repetă după fiecare vers Cu păr mândru, despletit,
Ori mă fac negru pământ. Mărețe, clopotele bat,
Şi cerul s-a luminat. Cu lacrămi până-n pământ.
Şalai Doamne, Dumnezeu Ca pentr-un Fiu de împărat,
Şalai Doamne, Dumnezeu Cum stătea, Maica stătea,
La anu’ și la mulți ani! De Crăciun,
Tocmai ‘naltul cerului Cum stătea, Maica stătea,
Şalai Doamne, Dumnezeu. De Crăciun.
Tocmai ‘naltul cerului, Fiu-n brațe și-l ținea.
Şi lumea-i pregătită ca de nuntă,
Şalai Doamne, Dumnezeu Cu glas dulce-l mângâia
Cu ochii ațintiți la steaua sfântă.
Şade Maica Domnului. Şi lumea i-o arăta.
COLIND2 Vin magi ce nu mai pot de dor,
Şalai Doamne, Dumnezeu Vezi, Fiule-acest pământ,
Cu Dumnezeu în darul lor.
-De ce plângi, Măicuța mea? De Crăciun, Vezi, Fiule-acest pământ,
De Crăciun,
-De ce plângi, Măicuța mea? De Crăciun, Cum l-o lăsat Tatăl sfânt,
De Crăciun.
Şalai Doamne, Dumnezeu Nu-i cântec fără taina lui, Cu câmpii și munți frumoși
De Crăciun,
Cum să nu plâng, fiul meu, Cântat printre minuni de vis. Şi cu oameni păcătoși
De Crăciun,
Şalai Doamne, Dumnezeu Pământul e un nou Sinai, Şi-n câmpii Domnu-a lăsat
Ni-i gândul veșnicul pribeag,
Dacă oamenii sunt răi Lumini s-aprind în cer și-n rai, Şi-n câmpii Domnu-a lăsat
Rămas la porțile de crin.
Şalai Doamne, Dumnezeu De Crăciun, Ca să crească rod bogat.
E noapte sfântă, numai zori.
Şi-njură pe Dumnezeu. De Crăciun. Oamenii să se hrănească,
Veghează toți; sunt toți păstori.
Şalai Doamne, Dumnezeu E parcă iarăși început, Domnului să-i mulțumească.
De Crăciun,
Busuioc verde pe foc, Se nasc din flăcări sfinți de lut, Dar oamenii-așa-s făcuți;
De Crăciun,
Busuioc verde pe foc, De Crăciun, Dar oamenii-așa-s făcuți,
E peste inimi duh și har,
Şalai Doamne, Dumnezeu De Crăciun. Niciodată mulțumiți.
Că a venit Crăciunul iar,
Rămâi, gazdă, cu noroc. Şi-i bucurie-n fiecare casă, Nu țin sărbătorile
De Crăciun,
Şalai Doamne, Dumnezeu Cu îngeri așezați, pe rând, la Şi-și sporesc păcatele.
De Crăciun.
Busuioc verde pe masă, masă. Nu le pasă de păcat,
Şi ce nici ochiul n-a putut să vadă,
Busuioc verde pe masă, E parcă iarăși început, Nici că se vor duce-n iad.
Iar ieslea parcă-i veșnicia-ntreagă.
Şalai Doamne, Dumnezeu Se nasc din flăcări sfinți de lut, Dar mie, Măicuța Ta,
E peste inimi duh și har,
Rămâi, gazdă, sănătoasă, De Crăciun, Mi se rupe inima.
Că a venit Crăciunul iar,
Şalai Doamne, Dumnezeu De Crăciun, Nu-i lăsa, Fiule, Tu,
De Crăciun,
Că mă duc la altă casă. De Crăciun, Ca să-și piardă sufletu’.
De Crăciun.
Şalai Doamne, Dumnezeu De Crăciun,
Nu-i ceas mai fericit c-acel
1
Informator: Chirilă Costel, 61
ani, școala postliceală, electronist, 2
Informator: Sedecaru Costică, 57 ani,
referent cultură, Comănești, jud. liceul, petrolist, comuna Sănduleni, jud.
Bacău. Bacău.
COLINDĂ (Câmpulung
Moldovenesc, jud. Suceava)
Asta-i sara, sara lui Crășiun
Vini Maica șâ-l întreabâ:
Peste o căsuț-am dat,
Valerom și flori de măr.
COLIND DE FECIOR6
Numai tinerel Ionu,
13
Di și plângi, Iisusâ dragâ? Gospodarii cei de casă,
Sculați, gazde, nu dormiți, Voilerunda, lerui, Doamnele,
Asta-i sara, sara lui Crășiun Valerom și flori de măr,
Că nu-i vremea de dormit. Că cel cal bun mi-l hrăneşte.
Cum n-oi suschina ș-oi plânji, Ne poftesc pe toți la masă
Îi vremea de-mpodobit, Mi-l hrăneşte, mi-l priveşte,
Cum n-oi suschina ș-oi plânji, Valerom și flori de măr.
Cu podoabe de argint, Voilerunda, lerui, Doamnele,
Asta-i sara, sara lui Crășiun Ne dau vin, ne dau de toate,
Cu canafi până-n pământ. Şi la târg cu el porneşte.
Câ dușmanii cân’ m-or prindi, Valerom și flori de măr,
N-ați văzut, n-ați auzit Scoase joi, la târg mi-l scoase,
Câ dușmanii cân’ m-or prindi La mulți ani, cu sănătate!
Despre-un Fiu mândru zburând? Voilerunda, lerui, Doamnele,
Asta-i sara, sara lui Crășiun Valerom și flori de măr.
De văzut, nu L-am văzut. Scoase sâmbătă spre seară.
Cân’ m-or duși șâ m-or puni La mulți ani, cu sănătate!
De nume I-am auzit. Scoase sâmbătă spre seară,
Sâ m-or răstigni pi cruși. Valerom și flori de măr.
Jidovii că mi L-au prins, Voilerunda, lerui, Doamnele,
La anu’ șâ la mulț’ ani!
Sus, pe cruce L-au suit. Şi căzui de-o negureală.
Cu piroane L-au pironit. Negureală, negri-s munţii,
COLIND5
Cu sulița L-au străpuns, Voilerunda, lerui, Doamnele,
COLIND4
Sânge și apă i-au curs. Sculaț’, domni, sculaț’, cuconi, Negri-s munţi, la văi adânci.
Maică-Sa L-a sprijinit Bună seara, gospodariu, Câ vă vin colindători! Acolo-i murgu’ priponitu’
Într-un păhărel de-argint. Valerom și flori de măr, Nu vă vin cu nișiun rău. Voilerunda, lerui, Doamnele,
Streșină de mintă creață, Ia, sculați în astă seară, Vi-L aduc pi Dumnezău. Cu priponu’ de argint.
Rămâi, gazdă, cu dulceață! Valerom și flori de măr, Dumnezău șel drept șâ bun Cu priponu’ de argintu’,
Streșină de busuioc, Ia, sculați în astă seară, Ş-o crenguțâ di alun. Voilerunda, lerui, Doamnele,
Rămâi, gazdă, cu noroc! Valerom și flori de măr, Dumnezău șel drept șâ mari Şi Ion mi-i adormit.
Și mai stați în privegheară. Ş-o crenguțâ cu o floari. Scoal’, Ioane, fii dormitu’,
Valerom și flori de măr, O creangâ cu promoroacâ, Voilerunda, lerui, Doamnele,
LA POALILI ȘERIULUI3 Noi umblăm și colindăm, Rău în casâ sâ nu-ncapâ. Fii dormit, fii odihnit.
La poalili șeriului Valerom și flori de măr, Sâ-ncapâ doar binili, Şi de-acum până-n vecie,
Asta-i sara, sara lui Crășiun Pe Hristos Il căutăm Pi la tăti casâli. Voilerunda, lerui, Doamnele,
Esti-o masâ mari-ntinsâ Valerom și flori de măr, La icoani busuioc, La mulţi ani ca să vă fie!
Esti-o masâ mari-ntinsâ Din seara Ajunului, La mulț’ ani, cu mult noroc!
Asta-i sara, sara lui Crășiun Valerom și flori de măr,
Şâ la masâ șini șădi? Până-ntr-a Crăciunului.
Şâ la masâ șini șădi? Valerom și flori de măr.
Asta-i sara, sara lui Crășiun Am umblat și-am colindat,
Şădi Iisus șâ suschinâ Valerom și flori de măr,
Şădi Iisus șâ suschinâ
4 6
Informator: grup de colindători ai Informator: Orac Constantin, 76
3
Informator: Cobâlă Letiția, 56 ani, Casei de Cultură din Flămânzi, condu- 5 Informator: anonim, Ibănești, jud. Boto- ani, 8 clase, muncitor ICIL, Odaia
profesoară, Avrămeni, jud. Botoșani. cător: Mihai Atodiresei. șani. Manolache.
COLIND VÂNĂTORESC,
(sat Vasile Alecsandri)7 14
Șade-n şale şi-o săceală
Hoileroi, la mari boieri,
Șade-n şale voios domn.
Din poalele muntelui,
Hoileroi, la mari boieri,
Până-n apa Oltului,
Tot de-un...un cal călare,
Hoileroi, la mari boieri,
A plecat la vânătoare,
Să vâneze căprioare,
Hoileroi, la mari boieri.
Căprioare n-a vânat
Şi-a vânat un iepuraş.
Hoileroi, la mari boieri,
Opri inima, rărunchiu’,
Ca să facă de-un ospăţ.
Hoileroi, la mari boieri
Poftim, doamnă, la ospăţ.
N-am venit să-ţi ospătăm
Hoileroi, la mari boieri
C-am venit să te-ntrebăm
De ţi-i galben vânzătorul
Hoileroi, la mari boieri
Nu mi-i galben vânzător,
Că mă duc la vânătoare
Hoileroi, la mari boieri Colindătorili din Costești - Răchiți, jud. Botoșani
Şi mi-l ţin de-nsurătoare.
Busuioc verde-n mijloc,
Hoileroi, la mari boieri,
Rămâi, gazdă, cu noroc. Text, culegere și foto :
dr. Iuliana Băncescu,
cercetător științific II,
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – INP
7
Informator: Mihai Gheorghe, 70 ani, Şcoala Pedago-
gică, învăţător, instructor Căminul Cultural, Braniştea,
jud. Galați.
15
Dinamica obiceiului tradițional al Cucilor din Brănești

O biceiul Cucilor din satul Brănești, judeţul Ilfov a


făcut obiectul cercetării etnologice de teren real-
izate în data 11 martie 2019, în cadrul programului Cultura
tradițională – potențial național contemporan. Echipa de cerce-
tare a fost alcătuită din Anamaria Stănescu, consilier și Rodica
Dinache, operator imagine. În cadrul Proiectului național de in-
ventariere și stocare a datelor și faptelor de folclor contemporan,
a realizat activități privind monitorizare stadiului actual al obi-
ceiului tradițional al Cucilor. Realizând o analiză comparativă
pe baza datelor culese în acest an și a informațiilor obținute în
cercetările de teren anterioare existente în Banca Națională de
Date Etnofolclorice1, am constatat mutații funcționale specifice
dinamicii culturii tradiţionale contemporane.
Sărbătoarea Cucilor marchează începutul Noului An
agrar. Datorită influenței calendarului creștin-ortodox, Ziua
Cucilor se ține în prima zi după Lăsata Secului pentru postul
Învierii Mântuitorului. În calendarul popular, Cucii urmează
Urlăria (obicei de purificare prin foc a gospodăriilor specific
tradițiilor din ciclul pascal). Obiceiul se practică în comuni-
tățile cu populație mixta româno-bulgară din Muntenia.
Cucii din Brănești, jud. Ilfov reprezintă un ceremonial
de fertilizare și purificare a spațiului și timpului. Este
performat anual de către tinerii necăsătoriți, prin practica Alai de Cuci, Brănești, 2019
magică a bătutului ritual. În prezent, în majoritatea cazurilor
alaiului carnavalesc. De asemenea, se remarcă defilarea fără fața acoperită în
observate direct neparticipativ, bătutul ritual cu chiulichiul și
totalitate, pe care am semnalat-o încă din 20102. Totuși, s-a păstrat credința
cu pămătuful sunt substituite de o simplă bătaie cu palma
conform căreia în Noul An agrar, cei bătuți vor fi feriți de boli și de spiritele
a beneficiarilor pe umăr, pentru a avea sănătate tot anul.
rele. De asemenea, vitele lor vor fi sănătoase și roadele câmpului vor fi din
Sunt identificate loviri rituale între performerii activi ai
belșug.
1 2
Stănescu, Anamaria, Obiceiul tradițional al Cucilor, în Buletin informativ, Stănescu, Anamaria, Dinamica Cucilor de la Brănești, în Buletin informativ, nr. 6(205), CNCPCT,
nr. 3 (214), CNCPCT, București, martie 2010, pp. 6-8. București, iunie 2009, pp. 13-15.
16
Deși, în urmă cu 10 ani, purtătorii Didactic Ilfov, Primăria Brănești și a Unităților
chipurilor de cuc și ai simplelor obrăzare și de învățământ din teritoriu a Festivalului Ziua
cocioacelor le era interzis să vorbească în Cucilor, ce presupune parada unor alaiuri or-
timpul defilării în alaiuri prin sat, în prezent, ganizate, în timpul după-amiezii Zilei Cucilor,
aceștia verbalizează expresii licențioase, în paralel cu cele alcătuite spontan genuin
ce simbolizează caracterul fertilizator de reprezentanții comunității și organizarea
pregnant. Mai mult, o simplificare drastică a unui concurs de măști multiplicate contro-
suferit caracterul fertilizator și cel magico- lat de către intelectualii băneșteni, în litera
stimulativ. Până și reminiscențele ritului strictă a bibliografiei de specialitate, pentru
agrar de la începutul primăverii sugerat a determina revitalizarea obiceiului tradițio-
prin tragerea rituală a primei brazde de nal al Cucilor (strategie de identificare cul-
însămânțare3 e redus la gestul de aruncare Bătaia rituală, Brănești, 2019 turală în contextul globalizării4) a generat fe-
a făinii de grâu peste performerii pasivi. nomenul ireversibil al trecerii de la ritual la
Aceste fenomene cu un caracter inovator echivalent cu a anihila. Apoi, prin râs viciile spectacular și de la inițiere la divertisment.
tind să devină o tradiție a prezentului. comunității sunt pedepsite și transformate Prima parte a Zilei Cucilor este dedicată
Constantele rezidă în scenele de în trăiri pozitive. Demascarea și penalizarea Simpozionului Folclor fără frontiere5, ce re-
pantomimă cu conotații falice pe care Cucii publică a abaterilor de la norma tradițională, unește oficialități locale, politicienii, profe-
le întreprind în cadrul ceremonialului, ce au asemănătoare strigatului peste sat, se sori, istorici, etnologi, cercetători, jurnaliști,
rol fertilizator și sunetul acioaielor (un șir manifestă apelând inclusiv la măști actuale romancieri, pictori și reprezentanți ai alaiu-
de clopoței sau tălăngi de diferite forme și produse industrial, specifice miturilor și rilor de mascați din diferite zone etno-ge-
mărimi), ce au rol apotropaic. De asemenea, mitificărilor contemporane: Spider Man, ografice ale României, Bulgariei și Italiei.
a rezistat vremurilor satira socială locală și Batman, demoni, monștrii, schelete etc. De Principalele teme ale acestui simpozion sunt
cea mediatică (fata-greșită, văduva-veselă, Ziua Cucilor, aceștia beneficiază în continuare modalitățile de conservarea și de revitalizare
preotul bețiv etc.). de imunitate pentru gesturile și exprimările ale sărbătorii Cucilor. Cu această ocazie, am
Prezența măștilor și nucleul ceremonial ofensatoare, deoarece se supun nomelor fost invitată să prezint filmul document etno-
specific desfășurării alaiurilor de Cuci pe lumii întoarse pe dos. logic Măștile cucilor din Brănești. Tehnici tra-
străzile Brăneștiului sunt fundamentate, Forma în care este salvgardat obiceiul diționale de confecționare, realizat în 2018,
și în prezent, pe dihotomia vechi-nou, tradițional al Cucilor în anul 2019 este una împreună cu Rodica Dinache, pe baza intervi-
steril-fecund și maculat-pur. În spiritul restructurată și resemantizată. Apelând la urilor semi-directive cu meșterii locali Ghe-
carnavalului, pentru ca Vechiul și Răul să fie memoria culturală a localnicilor am constatat
Înnoit și, respectiv, Purificat, mai întâi, trebuie eliminarea nucleului ritual alegoric specific 4
Stănescu, Anamaria, Ziua Cucilor – Brănești, 2 martie
cunoscute și numite de către comunitatea Începutului Noului An agrar și păstrarea doar 2009, în Buletin informativ, nr. 4 (203), CNCPCT,
a funcțiilor carnavalești: exorcizarea Răului și București, aprilie 2009, pp.8-11.
tradiţională, deoarece a da în vileag este 5
a Vechiului, profilaxia bolilor și satira socială. Petre, Aura-Andreea, Simpozionul interjudețean
„Folclor fără frontiere” – despre Sărbătoarea Cucilor,
3 Organizarea de către Asociația Cultu-
Pop, Mihai, Obiceiuri tradiționale românești, ediția a în Buletin informativ, nr. 4 (203), CNCPCT, București,
II-a, Editura Univers, București, 1999, 103-104. rală Brănești în colaborare cu Casa Corpului aprilie 2009, pp. 19-24.
orghe Secăreanu, Marian Secăreanu, Aristiu
Drăgan, Dumitru Năstase și Aurel Drumcea,
organizate pur spectaculare și stereotipice.
În concluzie, tradiția vie a cucilor tinde să 17
cu prof. de economie Marinela Culea, cu prof. suporte un proces alert de muzeificare.
de biologie Veronica Belous, cu dr. geolog
Florentin Stoiciu, cu consilierul local Rusică
Velicu și cu prof. de geografie Marius Ovidiu
Sebe. Filmul expune două ipostaze ale mas-
cării: chipul de cuc și cucoaica (travestiul),
savoir-faire-ul tehnicilor de lucru și reacția
intelectualilor locali în raport cu edițiile fes-
tivalului-concurs Ziua Cucilor. Drept urmare,
am constatat pe viu procesul patrimoniali-
zării din interior și din exterior, semnalat de
prof. univ. dr. Narcisa Știucă6 (2015).
Folclorizarea obiceiului tradițional al
cucilor7 face incompatibilă violența rituală
cu mentalitatea actuală netradițională, ce
transformă un carnaval popular într-un fapt de
cultură contemporan marketizat (materiale
promoționale, suveniruri, prestații scenice,
expoziții etc.). De asemenea, inventivitatea
și originalitatea vestimentară și parada
cucilor spontani devin nule, având în vedere
că normele academice sunt autoritare în
fața faptelor de folclor vii. Cucii aparținători
mediului genetic8 al obiceiului din actanți
spontan creativi devin spectatori pasivi ai
actorilor culturali aparținători alaiurilor
6
Știucă, Narcisa, Cucii din Brănești: o privire inside/out-
side asupra fenomenului, în volumul Populații și patri- Cuci din Brănești, 2019
moniu cultural imaterial regional coord. de dr. Rodica
Elena Colta, Editura Etnologică, București, 2015, pp.
72-88.
7
Stănescu, Anamaria, Obiceiul Cucilor – același teren, Text și foto:
oameni noi, în Buletin informativ, nr.4 (251), CNCPCT, drd. Anamaria Stănescu
București, aprilie 2013, pp. 2-5.
8
Consilier,
Constantinescu, Nicolae, Lectura textului folcloric, Edi-
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
tura Minerva, București, 1986, p. 178.
INVENTARUL NAȚIONAL AL ELEMENTELOR DE PATRIMONIU IMATERIAL*
18
PLUGUL din Moldova
Fișă de inventar
Termen standard: Plugușor, Plug, Plugul cel Mare
Denumiri locale/regionale: Pluguşorul (cel performat de copii), Plugul, Plugul cel Mare,
Plugul celor mari, uratul, urătură
Areal de manifestare: PLUGUL se practică în cea mai mare parte a Moldovei, neputându-
se defini clar limite teritoriale. Ca repere fiind localitățile cercetate: Berzunți, Comănești,
Dărmănești, Dofteana, Lipova, Plopana, Sănduleni, Vultureni, Răcăciuni, Pâncești, Călini,
Bogdănești, Scorțeni, Soci, Traian, Enăchești, Letea Veche, Ungureni (jud. Bacău), Năruja, Nereju,
Jitia, Vintileasca, Vrâncioaia (jud. Vrancea), Vârfu Câmpului, Vorona, Tudora, Hlipiceni, Flămânzi,
Ibăneşti, Avrămeni (jud. Botoșani), Stroiești, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Pârtești, Preutești,
Boroaia, Săndeni, Udești, Vadu Moldovei, Todirești, Vama, Volovăț (jud. Suceava) etc.

Urători din Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava Plug din Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava

*Inaugurăm această rubrică, unde ne propunem să publicăm fișe de elemente de patrimoniu cultural imaterial elaborate în proiectele de cercetare aplicată.
Descriere sumară: Cunoscut drept „o colindă
agrară”, Plugul a ajuns, în prezent, o colindă
traţiei, a vieţii oamenilor din ultimul an (mai
ales fetele de măritat sunt luate în vizor, căci,
aleasă rosteşte Plugul şi dă din clopot(e), al-
ţii pocnesc din bici, trag de buhai, mână boii
19
... satirică. Cunoscut şi practicat în toate în mod tradiţional, ele erau urate de ceata de sau caii (foarte rar, în prezent) sau doar hăiesc
localităţile din Moldova, a preluat de la feciori), cu bune, dar mai ales cu rele. (strigă hăi, hăi între strofele rostite).
obiceiurile cu măşti, mai ales, rolul de a curăţa, Obiceiul se află, în prezent, practicat în cete
de a exorciza lumea de rele. Drept variantă mici, în sate sau de către ansamblurile artisti- Timpul performării: 31 decembrie - 1 ianua-
clasică, unanim recunoscută în Moldova, este ce ale căminelor culturale. În ce privește cete- rie; copiii, dimineaţa sau, oricum, pe lumina
considerat plugul cu bădica Traian. le mici, acestea sunt alcătuite dintr-unul sau zilei, feciorii, seara, apoi, până noaptea târziu,
doi urători cu clopote, cetele celor mai mari familiştii, rar trecând de miezul nopţii; obice-
În prezent, este rostit, fragmentar, de copii,
având buhai, bici sau chiar plug cu boi (cai). iul se practică din perioada de după Crăciun
dar şi de familiile care se urează reciproc. În
până în preajma Bobotezei, cu precădere în
mod oficial însă, Plugul considerat reprezen- Recuzită: Clopoţei, clopote, tălăngi (obligato- noaptea dintre ani și în ziua de 1 ianuarie.
tativ pentru cele mai multe localităţi, chiar riu), buhai, bici, plug pentru arat ornat cu be-
dacă conţine sau nu şi fragmente din cel tra- teală, hârtie creponată colorată, tras de boi (în Spaţiul performării: în curtea sau la fereastra
diţional, este o creaţie contemporană, diferită mod tradiţional) sau de cai, mai ales în cetele gospodarului.
de la o localitate la alta şi de la un an la altul, feciorilor şi ale celor mari. Scenariu: Cel mai Practicanţi: comunităţi, grupuri, persoane;
prezentând o oglindă a politicii, a adminis- bun de gură, mai talentat şi cu o dicţie mai cete mici, de la doi-trei copii, până la cete

Urători din Jitia, jud. Vrancea Biciul din Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
Naţionalitatea: română, ucraineană, poloneză, ceangăiască.
Starea actuală a elementului (viabilitate, pericole):
20
Comunităţile rurale încurajează menţinerea şi perpetuarea
ritualului, aceasta fiind socotită o îndatorire a autorităților culturale,
a membrilor cetei (foști sau actuali), dar şi a şcolii. Tinerii se
asociază din proprie iniţiativă cetei, începând de la vârste fragede,
fiind încurajaţi, în acest sens, de părinţi şi bunici, care consideră
aceasta drept o îndatorire față de cultura populară, de patrimoniul
localității lor.
Un rol coercitiv, în sensul respectării rânduielilor şi al conservării
tradiţiei în forma sa autentică îl are comunitatea, care asistă la re-
petiţii, mai ales foștii membri ai cetei, care sunt buni cunoscători ai
obiceiului.
Astfel, întreaga comunitate participă la perpetuarea obiceiului,
având roluri concrete în conservarea sa.
Plugul exprimă ritual timpul festiv, trecerea dintre ani şi viaţa mem-
brilor comunităţii, fiind o emblemă culturală şi identitară a zonei.
Obiceiul este susţinut de autorităţile administrative ale satului, de
Buhai din Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
şcoală. Datorită prestigiului şi importanţei sale, obiceiul s-a păstrat
mai mari de adolescenți sau chiar maturi, familii întregi (cu până neîntrerupt şi sub regimul comunist, transformat fiind, din această
la trei generații). perioadă, mai ales, în spectacol de scenă. După anul 1990, obiceiul
este întâlnit în sat, fiind performat de cete mai mici, dar și de către
Comunităţile din județele mai sus-menționate, unde obiceiul este ansamblul artistic al satului, cu alai mai mare și cu mai multe roluri
încă viu. Există și localități în care, în ultimii ani, obiceiul nu s-a în cadrul cetei.
mai performat.
Categorie de vârstă: copii peste trei ani; în mod tradiţional, copiii
şi ceata de feciori. În prezent, copii, adolescenți, feciori, oameni
maturi, dar şi familii întregi, mai ales dacă este vorba de uratul
rudelor, prietenilor sau vecinilor.
Sexul: în mod tradițional, băieți / bărbați; în prezent, se primesc Fișă și foto:
fete/femei în ceata de urători. dr. Iuliana Băncescu,
cercetător științific II,
Categorie socioprofesională: apartenenţa la o categorie nu este Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
restricţionată, condiţia este să cunoască rolul dedicat, să aibă o
dicție bună și talent actoricesc.
ECOURI
21
Oportunități europene pentru
artizanii şi meşteşugarii români

L a începutul lunii aprilie a.c., Parla-


mentul European a fost gazda, sub
egida ALDE (Alliance of Liberals and Demo-
patrimoniului cultural imaterial la nivel european
şi iniţiatorul unui ciclu de filme dedicate figurilor
reprezentative ale meşteşugurilor tradiţionale
i” în orice dezbatere dedicată meşteşugurilor.
Un „Cod al Patrimoniului Cultural”, în lumina
bunelor practici recunoscute şi acceptate,
crats for Europe), a unui eveniment care a din România. inclusiv a unora adoptate „democratic” din
vizat un segment extrem de important al Asistenţa a fost introdusă în această alte ţări europene sau nu, ar fi o soluţie care să
culturii româneşti, şi anume meşteşugurile lume a artelor tradiţionale prin vizionarea conducă spre cristalizarea unei legi complexe,
tradiţionale. filmului documentar „Pasiune şi meşteşug menită să dureze şi să aducă realmente soluţii la
Chiar titlul acestei relatări reprezintă - Portrete de artizani români”. Realizatorii problemele stringente din cultură.
denumirea seminarului desfăşurat cu această documentarului au ales, pentru exemplificare, Odată făcut cunoscut punctul de vedere
ocazie, seminar la care una dintre instituţii- trei dintre meșteșugurile emblematice în aria „oficial” al statului român, intervenţiile care
le invitate, datorită interesului manifestat în noastră etnoculturală: prelucrarea lemnului au urmat au înregistrat punctual provocări
acest domeniu specific, prin proiectele deru- („eroul” fiind Iov Tolomeiu, restaurator - întâmpinate de meşterii şi artizanii populari,
late, a fost Institutul Naţional al Patrimoniului. Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu), arta dar şi exemple de bune practici, care pot servi
Seminarul a constituit de fapt un ceramică - olărit (Liliana Andronie şi Mihai scopurilor legislative şi intrării pe un făgaş
schimb intercultural la nivel european, un Bâscu, olari din Horezu) şi confecţionarea al normalităţii şi recunoaşterii colective.
spaţiu de prezentare, analiză şi exemplifi- cahlelor (Michael Henning). Au participat la aceste dezbateri: dr. Virgil
care ale unor programe şi proiecte, iniţiati- Unul dintre subiectele „fierbinți” ale Ştefan Niţulescu, manager al Muzeului
ve culturale sau idei menite să susţină şi să seminarului a fost cel legat de cadrul legal Național al Ţăranului Român, Ştefan Ciprian
valorifice oportunităţile actuale din dome- din România, prezentat de reprezentantul Anghel, manager al Complexului Naţional
niul abordat. Dezbaterile şi-au propus să Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Muzeal ASTRA Sibiu, arh. Horaţiu Răcăşan,
identifice provocările existente, întâmpinate arh. Adrian Crăciunescu. coordonator al Grupului de lucru rural din
de meşterii populari şi să schiţeze soluţii la Spre deosebire de alte ţări europene cadrul Ordinului Arhitecţilor din România,
problemele acestea, în context european, să (membre sau nu ale Uniunii Europene), ţara arh. Eugen Vaida - OAR, Viorel Tănăsescu
ofere exemple de bune practici, dar şi să de- noastră nu are încă o legislaţie exhaustivă în şi Andreea-Diana Tănăsescu - Asociaţia
finească priorităţi în domeniul legislativ. domeniul meşteşugurilor. Discuţiile asupra Meşterilor Ceramişti „Cocoşul de Hurez”,
Lucrările seminarului au fost deschise acestei chestiuni, fără să constituie o premieră Sherban-Pierre Gautard - Asociaţia „La
de Mircea Diaconu, Vicepreşedintele Comisiei sau fără a marca un final decizional au reprezentat Blouse roumaine” şi subsemnata.
pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul una dintre cele mai vii teme abordate de oamenii Arh. Eugen Vaida, coordonatorul Pro-
European, preocupat îndeosebi de protejarea de cultură prezenţi, în mod cert un „punct pe iectului Strategic Prioritar finanțat din Tim-
brul Arhitecturii - „Cartarea meseriilor tradi-
ționale și emergente și a produselor derivate 22
din domeniul construcțiilor din România”
- a lansat „Harta meşterilor în construcţii”,
platformă online care „urmărește reperto-
rierea meseriilor tradiționale și emergente
din domeniul construcțiilor și al produselor
lor derivate și includerea acestora într-o har-
tă accesibilă publicului larg, constructorilor,
proiectanților și beneficiarilor proiectelor cu
finanțare privată sau europeană”.
Ceramica de Horezu, element repre-
zentativ inclus în Lista UNESCO din anul
2012, a fost prezentată ca un exemplu de
bune practici în România, fiind menţionate
măsurile de salvgardare pentru asigurarea
viabilităţii acestei olării tradiţionale unice în
context naţional şi internaţional. În ansamblul dezbaterilor dedicate „Perspectivelor şi oportunităţilor europe-ne”,
În acelaşi registru, al bunelor practici, am făcut cunoştinţă cu iniţiative locale pentru promovarea meşteşugarilor (Gillian Ford,
au fost aduse şi problemele legate de membră a London Boroug Havering - Marea Britanie) - cazul oraşului Gabrovo din Bulgaria,
proprietatea intelectuală, precum şi de iar Preşedinta Task Force EYCH 2018, Catherine Magnant, a prezentat programe europene
protecţia indicaţiilor geografice, a căror pentru cultură şi educaţie precum Europa Creativă, Erasmus sau Moştenirea Anului European
existenţă se doreşte a fi recunoscută şi al Patrimoniului Cultural 2018.
abordabilă în cadrul unui sistem european Concluziile evenimentului au fost trase de acelaşi amfitrion, Mircea Diaconu, care a
unitar. Participanţii la seminar au avut ocazia atras atenţia în mod special asupra ultimei teme a dezbaterilor: „Care sunt următorii paşi
să asculte părerile avizate ale doamnelor pentru a proteja şi promova artizanii şi meşteşugarii români?”, în contextul în care deputatul
Valérie Marie d’Avigneau şi Maria Iusco, care a propus în Parlamentul European ca meşteşugarii şi artizanii să fie consideraţi o categorie
a atras atenţia asupra faptului că produsele specifică, de sine stătătoare în cadrul politicilor de coeziune structurate la nivel european.
de tip hand-made/crafts nu beneficiază încă
de specificaţii asupra locului de provenienţă,
indicaţii geografice care apar, de exemplu,
în mod obligatoriu, pe etichetele produselor
alimentare şi agricole certificate.
Cu această ocazie, s-a amintit faptul că
din anul 2020 vor fi protejate şi simbolurile Text și foto:
naţionale şi locale împotriva comerțului dr. Corina Mihăescu
ilicit printr-o reglementare de protecţie a cercetător ştiinţific I,
produselor non-agricole, inclusiv a produselor Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională - I N P
de artă tradiţională.
INTERVIURI
23
Învăţătorul Vasile Popovici din
Valea Almăjului - la 89 de ani

U n OM de o rară fineţe sufletească, pe


care doreşti să îl întâlneşti barem
(măcar) o dată în viaţă. Blajin, cu privire
am fost repartizat ca învăţător în Raionul
Oraviţa, comuna Slatina Nera din 1952-
1957, după care m-am transferat la Şcoala
profundă, prima dată studiază, gândeşte şi din comuna Teregova, Raionul Caransebeş,
apoi povesteşte... povesteşte aşa frumos şi iar din 1963 m-am transferat în satul natal,
sincer, încât parcă toate au fost ieri... Aşa a ca învăţător la Şcoala Generală. În toate
început discuţia noastră, cu povestea vieţii aceste perioade am dus o viaţă cumpătată,
ordonate, în casa primitoare a învăţătorului am muncit foarte mult ca învăţător şi pe linie
Vasile Popovici, din neamul vestit al culturală. Am unele realizări cu care pot să
Popovicilor de la Pătaş, Valea Almăjului. mă mândresc pentru că am putut să contribui
la educaţia tinerilor elevi din şcolile pe unde
A.H.: Învăţătorul Vasile Popovici şi am fost dascăl. Viaţa nu a fost atât de uşoară,
omul Vasile Popovici… am întâmpinat şi multe greutăţi, din care
V.P.: Născut în 1930, 13 aprilie, în motiv am avut şi unele probleme de sănătate.
frumoasa Vale a Almăjului. Perioada de A.H.: Cum este la cei 89 de ani de viaţă?
la naştere şi până în prezent, 2019, am V.P.: Pot să afirm că datorită faptului
desfăşurat ca orice cetăţean al satului Pătaş, că am dus o viaţă cumpătată, mă pot bucura
multe activităţi. Am început ca elev la Şcoala încă de viaţă. Sunt încă capabil să muncesc în
Primară din sat, am continuat studiile la gospodărie, să mă ocup puţin şi de muzică,
Liceul Pedagogic din Caransebeş. Mă opresc iar din pasiunile pe care le-am avut şi le am
puţin la copilăria din sat, care a fost deosebit încă face parte şi pictura, ca amator. Nu pot
de frumoasă cu colegii de la Şcoala Primară să spun că sunt un gospodar excelent, dar,
și, mai apoi, cu cei de la Şcoala Normală. pentru gospodăria mea, mă descurc.
Perioada anilor 1941 până în 1947 a fost Din punct de vedere muzical, am
perioada cea mai grea din viaţa mea şi a Învățătorul Vasile Popovici
avut o activitate deosebit de intensă pe o
familiei mele datorită evenimentelor care din Pătaş, jud. Caraş-Severin perioadă de zece ani. Am înfiinţat o formaţie
s-au desfăşurat în perioada celui de-al Doilea de elevi, instrumentişti, un mic taraf cu care
Război Mondial. am participat la multe competiţii culturale şi
Ca tânăr absolvent al Şcolii Pedagogice, am susţinut un program la Muzeul Satului din
Bucureşti, în primăvara lui 1989. Toate aceste
realizări şi munca depusă mi-au prelungit
şcoală, în special profesorul de pedagogie şi
psihologie, Ţârcovnicu. 24
existenţa, m-au ajutat să ajung la vârsta de A.H.: Ce calităţi aveţi?
89 de ani. Sper să prind şi deceniul următor. V.P.: Asta ar fi mai bine să spună alţii,
A.H.: De ce aţi ales această profesie? dar… foarte exigent, mi-a plăcut să fiu
V.P.: Toate cele menţionate mai sus dau ordonat, punctual, prima condiţie a unui
dovadă că în viaţa mea a existat o dragoste învăţător, consider eu.
nemărginită faţă de tineret, de copii. Doamna Popovici Magdalena/Lina,
De mic copil, având un învăţător care (fostă asistentă medicală, tot pensionară
cânta la vioară, am început să iubesc acest actualmente) adaugă „sincer, ordonat şi
instrument, ba mai mult, într-o zi, când perseverent”.
învăţătorul era plecat din cameră, lăsând În replică, domnul învăţător a răspuns:
vioara pe masă, după descifrarea unor „Am iubit frumosul, îndeosebi pe Doamna
partituri (a fost şi dirijor de cor), fiind ascuns mea, adică soţia mea”.
sub pat, am ieşit uşurel şi am luat timid A.H.: V-aţi ghidat după un motto în
vioara în mână să trag cu arcuşul pe strune. A viaţă?
fost un moment foarte hazliu… am fost scos V.P.: Nu ştiu dacă motto, dar am crezut
cu vioara şi arcuşul de sub pat. Mai târziu am în cinste, patriotism şi dragoste de ţară.
luat şi ore de vioară de la Conservatorul din A.H.: Ce părere aveţi despre viaţă?
Lugoj, unde era director maestrul Stan. Apoi V.P.: E frumoasă dacă ştii să o trăieşti, să
am continuat la Şcoala Pedagogică, fiind cel te foloseşti de ea, să profiţi de toate ocaziile Vasile Popovici şi soţia sa, Magdalena Popovici
mai bun elev la vioară din clasă. pe care ţi le oferă, să sprijini şi să ajuţi pe (Lina), în faţa casei lor de la Pătaș
Trebuie neapărat să amintesc şi aproapele tău.
dragostea mea pentru pictură. Mi-a plăcut A.H.: Şi lumea cum este? devin preot, dar datorită schimbărilor care
dintotdeauna natura, de copil desenam V.P.: În comparaţie cu trecutul pot spune au avut loc am renunţat şi azi pot spune că
mult, mai ales în perioada anilor 1938, că există o deosebire. În trecut, oamenii am un sentiment de regret pentru că nu am
când elevii de la școlile primare lucrau mai erau mai uniţi, se ajutau, colaborau, erau continuat tradiţia familiei, care are o vechime
mult pe tăbliţe. De aici a pornit… În Şcoala respectuoşi, ştiau să preţuiască oamenii de peste 100 de ani în această profesie. Cu
Pedagogică, fiind cel mai bun elev la desen, le de cultură, erau interesaţi, cereau sfatul toate acestea, sunt satisfăcut că totuşi am
executam şi colegilor toate lucrările date de învăţătorilor, preoţilor satului. Această situaţie ţinut drumul spiritual al neamului meu, ca om
profesor, iar uneori, împreună cu regretatul a continuat până la schimbarea ordinii sociale de cultură și ca dascăl, prin munca la catedră,
profesor Otonga, lucram, în sala de la etajul a comunismului, iar, în prezent, diferenţa m-am împlinit în cei 40 de ani.
IV, tablouri şi peisaje. Era perioada stalinistă, dintre trecut şi actual este cu totul alta.
tablouri cu Stalin… Până azi realizez lucrări Diferenţa este ca de la cer la pământ, astăzi
fără studii speciale de pictură. nu se mai ţine cont de cele arătate mai sus. Interviu realizat de:
A.H.: Aţi avut un model în viaţă? A.H.: Sunteţi un om credincios? Angelica-Telica Herac,
V.P.: Toţi profesorii pe care i-am avut în V.P.: Sunt copil de popă. Am vrut să referent de specialitate,
CJCPCT Caraş-Severin
AGENDA
25
Calendarul principalelor activități și evenimente etnofolclorice
din perioada iulie - septembrie 2019*

Manifestări folclorice

A ra d Zilele Localității Mailat - manifestări etnofolclorice.


5-7 iulie – Macea 14-15 august – Felnac
Festivalul Părădăicilor - ediţia a XI-a. Sărbătoarea Satului - Ziua Recoltei - ediţia a XIX-a.
6 iulie – Groşeni - Satul de vacanţă 15-18 august – Beliu
Întâlnirea Codrenilor - sărbătoare câmpenească - ediţia a VII-a. Praznicul de Pită Nouă - manifestare tradiţională, ajunsă la ediţia
6 iulie – Hălmagiu a-XLVI-a. În preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, pecicanii
Nedeea Văii Hălmagiului. sărbătoresc pâinea cea nouă.
6 iulie – Șagu 25 august – Moneasa
Bucurați-vă de folclor! - manifestare folclorică. Cântecul Popular din Ţara Zarandului - festival-concurs - ediţia a
6-7 iulie – Iratoșu XLX-a.
Zilele Culturii Maghiare Iratoșu - ediția a IV-a. 31 august – Chișineu Criș
13 iulie – Dorobanți Ziua Pădurenilor - manifestări etnofolclorice.
Festival Folcloric Internațional Maghiar - ediția a IX-a. 7 septembrie – Arad
13 iulie – Ineu Maratonul Dansului și Cântecului Popular Sârbesc.
Cetatea Ineului - tradiții și perspective. Septembrie – Nădlac
21 iulie – Mănăștur Festivalul-concurs al Școlilor de Muzică Populară Slovacă - ediţia a
Sărbătoarea secerișului - manifestare etnofolclorică. XXI-a.
27 iulie – Tăuț
Ieșitul la Țarină - manifestare etnofolclorică - ediția a XIX-a. Argeş
27-28 iulie – Peregu Mic 8-11 august – Mioveni
Festival Folcloric Maghiar - ediția a V-a. Festivalul-concurs Naţional de Folclor Mioveni - ediţia I.
2-4 august – Satu Nou
Festival Folcloric Internațional Maghiar. Bacău
3 august – Vinga 14-15 august – Săuceşti
Sărbătoarea minorităților - manifestări etnofolclorice. Festivalul Interjudeţean de Folclor „Muguraş Săuceştean”.
9 august – Şepreuş 29 august – Livezi
Sărbătoare tradiţională la Şepreuş - Ziua Comunei. Ziua bradului - serbare câmpenească.
10-17 august – Mailat 9 septembrie – Moineşti
Festivalul Naţional de Folclor „Moineşteanca”.
*Mulțumim colaboratorilor noștri, care ne-au sprijinit în realizarea acestei rubrici.
Bi h o r
10 august – Jinari-Dragăneşti
acestei perioade cuprinde activități de cercetare aplicată, atelier de
lucru - partener: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea 26
Festivalul tocăniței de legume - manifestare de promovare a Culturii Tradiționale Iași - și selecția pieselor care vor fi expuse în
gastronomiei tradiţionale, spectacol folcloric al ansamblurilor și luna octombrie, la București, în parteneriat cu Biblioteca Națională
soliștilor amatori. a României.
18 august – Roşia
Festivalul-concurs de Vioară cu Goarnă „Dorel Codoban”. Căl ăraş i
25 august – Remetea August – Călăraşi
Vetre folclorice - festival folcloric ce marchează Zilele Comunei Festivalul Internaţional de Folclor „Hora Mare” - ediţia a XVII-a.
Remetea.
1 septembrie – Nucet Cl u j
Zilele Orașului Nucet - spectacol folcloric. 7 septembrie – Mociu
14 septembrie – Salonta Festivalul „Jocu’ de pe Câmpie” - eveniment folcloric reprezentativ
Festivalul Sarmalelor - manifestare de promovare a gastronomiei pentru Câmpia Transilvană - ediţia a XXIII-a.
tradiţionale - ediția a XI-a. 7 septembrie – Gherla
14 septembrie – Briheni Sărbătoarea cântecului, jocului și portului popular românesc „Jocu’ la
Festivalul Plăcintelor - ediția a III-a. șură” - „Hai la joc, lume, la joc!”.
15 septembrie – Sâmbăta
Ziua Comunei Sâmbăta - manifestări etnofolclorice. Co ns tan ța
28 septembrie – Oradea - Parcul Bălcescu 4 august – Constanţa şi localităţi din judeţ
Festivalul Mustului - spectacol folcloric - ediția a V-a. Sărbătoarea Multiculturalităţii Dobrogene.

Bo t oşa n i Dolj
3-4 august – Botoșani 19 iulie – Craiova
Festivalul Internațional al Cântecului, Jocului și Portului Popular „Tradiţiile verii” - manifestare stradală care urmăreşte performarea
„Vasile Andriescu” - ediția a XIV-a. tradiţiilor şi obiceiurilor verii în context urban - Sânzienele (Drăgaica),
1-8 septembrie – Vorona Caloianul, Paparudele, Sfântul Ilie, Secerişul, Cununa de spice, Prima
Serbările Pădurii - manifestare etnofolclorică din care face parte şi pâine, Colacul de grâu.
Festivalul Internaţional de Folclor „Serbările Pădurii”.
1-30 septembrie – Botoşani şi localităţi din judeţ. Gal aţi
Festivalul-concurs al Ansamblurilor Artistice „Lada cu zestre” (etapă 11-14 august – Galați
pe comune, etapă finală). Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului” - ediţia
a XVII-a, desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean şi a CIOFF
Braşov (Consiliul Internațional al Organizatorilor de Festivaluri de Folclor,
15 septembrie – Braşov organism UNESCO). Ansamblurile folclorice participante reprezintă
„Cununa” - festival naţional de obiceiuri tradiționale - ediţia a IV-a. următoarele state: Albania, Bulgaria, Columbia, Italia, Republica
Moldova, Serbia, Turcia și România.
Bu c ure ș ti – Institutul Național al Patrimoniului
Iulie-septembrie Go rj
Structura Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională derulează 19-21 iulie – Turceni
proiectul „Ii și cămăși românești”, cofinanțat de AFCN; programul Zilele Oraşului Turceni - complex de manifestări: • Parada portului
popular • Festivalul Județean de Folclor „Pe dunghița Jiului” • Târgul
Meșterilor Populari.
Festivalul Folcloric „Plaiul Cloşani” - festival de muzică populară
susţinut de Ansamblul Danubius al Centrului Cultural „Nichita 27
20 iulie – Polovragi Stănescu” şi formaţiile de amatori din zonă.
Nedeia de Sfântul Ilie. 22 iulie – Sviniţa
20 iulie – Stejari Festivalul Satelor Dunărene - spectacole cu formaţiile de amatori din
„La stejarul din răscruce” - festival folcloric judeţean. comunele din Clisura Dunării şi cu Ansamblul sârbesc din „Sviniţa”.
27 iulie – Godinești 4-6 august – Ponoare
Festivalul Folcloric al Tineretului - festival judeţean. Festivalul Naţional de Folclor „Ponoare, Ponoare” - concurs de
14-15 august – Tismana interpretare, parada portului popular, spectacole folclorice susţinute
Festivalul Cântecului, Jocului şi Portului Popular Gorjenesc. de Ansamblul Danubius şi invitaţi.
19-23 august – Târgu Jiu 19 august – Șviniţa
„Acasă la Brâncuşi” - festival internaţional de folclor şi Târgul Sărbătoarea Smochinului - manifestare tradiţională de promovare a
Meşterilor Populari din România. produselor locale din smochine: dulceață, prăjituri, țuică; programul
30 august – Târgu Cărbuneşti cuprinde parada portului popular și spectacol de folclor.
„Gena Bârsan” - festival zonal de muzică lăutărească. 20 august – Cireşu
13-15 septembrie – Baia de Fier Sărbătoarea Peşterii Topolniţa - sărbătoare câmpenească, spectacol
Festivalul de Folclor Pastoral „Coborâtul oilor de la munte” - ediţia a de folclor.
XVI-a. 26 august – Ilovăţ
15 septembrie – Bolboşi Sărbătoarea Coşuştei.
Festivalul Lăutarilor Gorjeni. Aflat la cea de-a XXIX-a ediție, festivalul 27-28 septembrie – Drobeta-Turnu Severin
se adresează tarafurilor lăutărești formate din performeri ce folosesc Festivalul Viei şi Vinului - concurs de interpretare a muzicii populare,
instrumente tradiționale și respectă autenticitatea cântecului și expoziţie horticolă.
portului popular. Festivalul are două secţiuni: tarafuri şi rapsozi.
M u reş
M a ra m u re ș Septembrie – Târgu Mureș
9 iulie – Mireşu Mare Festivalul Folcloric „Jocul din bătrâni”, ajuns la ediţia a XXXVII-a. Sunt
Festivalul-concurs Folcloric Interjudeţean „Florile Someşului”, invitate cele mai valoroase formaţii din judeţ şi din ţară, urmărindu-
destinat tinerelor speranţe ale cântecului popular românesc. se punerea în valoarea a jocului tradiţional românesc.
9-10 septembrie – Asuaju de Sus Neamţ
Festivalul Interjudețean al Cântecului, Dansului și Portului Popular 3-8 august – Piatra Neamţ şi localităţile Roman, Bicaz, Roznov,
Codrenesc - ediţia a XL-a. Printre manifestările ce au loc pe perioada Ceahlău (staţiunea Durău) şi Târgu Neamţ
desfăşurării festivalului se numără şi Târgul cepelor, ce se organizează Ceahlăul - festival internaţional de folclor, ediţia a XXIII-a, manifestare
în localitate de peste 100 de ani. itinerantă.

M e h e d i n ţi P rah ova
19-20 iulie – Baia de Aramă 16-17 august – Plopeni
Festivalul Folcloric „Plaiul Cloşani - Munte, munte, brad frumos” Festivalul-concurs Național de Folclor „Salba Prahovei” - ediția a VII-a.
- concurs de interpretare a muzicii populare din zona de nord a 31 august-1 septembrie – Vălenii de Munte
Mehedinţiului. Festivalul Folcloric „Prahova iubește Basarabia” - ediția a V-a.
19-20 iulie – Bala
Sa t u M a re
17 august – Chegea
Vas l u i
2-6 august – Vaslui - Teatrul de Vară 28
Festivalul Părului pădureț - ediţia a IV-a. Festivalul Folcloric Internațional „Hora din Străbuni” - ediția a VI-a.
17-18 august – Ianculești La această ediție a festivalului și-au anunțat prezenţa ansambluri
Festivalul Moților de la câmpie. folclorice din țările: Argentina, Mexic, Kazahstan, Republica Moldova,
18 august – Homoroade, Oţeloaia Panama, Iran, Georgia, Cipru, Slovacia, Ucraina, Vietnam, precum şi
Festivalul Folcloric Codrenesc - ediţia a LXIII-a. ansamblurile folclorice din România – „Hora Vasluiului”, „Zăstrea
19 august – Craidorolț Muntenilor”, „Doina Oltului”, „Floricică de pe Prut”, „Trandafir de la
Chirbai țigănesc - manifestare tradiţională a rromilor, organizată în Moldova”.
preajma sărbătorii Sfintei Maria.
1 septembrie – Bogdand Vâl cea
Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor - ediția a XXIX-a. 17-18 august – Călimăneşti
15 septembrie – Păulești „Cântecele Oltului” - festival al ansamblurilor folclorice din judeţele
Festivalul Folcloric Someșan „Pe Someș, pe lângă Vale” - ediția a III-a. străbătute de râul Olt.
22 septembrie – Medişa 31 august-1 septembrie - Băbeni
Festivalul Folcloric Codrenesc „Io-s fecior din Medişa” - ediţia a VIII-a. „La izvorul dorului” - festivalul folclorului păstoresc.
8 septembrie – Bărbăteşti
Si b i u „Brâul de aur” - festivalul dansului bărbătesc - ediţia a XLIX-a.
14 iulie – Avrig 26-27 septembrie – Drăgăşani
Festivalul-concurs Național de Muzică Populară „Florile Oltului”, „Lăutarul” - festival-concurs naţional de interpretare a muzicii
organizat de Consiliul Local și Primăria Orașului Avrig. Cu acest populare.
prilej are loc şi un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric
Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”; soliștii: Robert Târnăveanu,
Alina Bîcă, Nelu Albu, Sînziana Ștefan, Gabriel Dumitru, Adrian
Neamțu și invitații Matilda Pascal Cojocărița și Ștefan Cigu.
21 iulie – Cisnădie - Parcul Măgura
Zilele Oraşului Cisnădie - spectacol folcloric susţinut de Ansamblul
Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”, împreună cu soliștii
vocali: Răzvan Năstăsescu, Daria Gâdea, Ovidiu Homorodean, Daniel
Pop, Adriana și Mariana Anghel.
31 iulie-6 august – Sibiu
Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele Munților” - ediția a
XLIV-a.

Te l e o r m a n
26-28 septembrie – Alexandria
Festivalul-concurs Naţional de Muzică Populară „Pe deal la
Teleormănel” - ediţia a XL-a.
Expoziţii, tabere, târguri 29
Ara d Go rj
1-30 iulie – Arad 7-17 iulie – Polovragi
Salon Internațional de Artă Fotografică. Simboluri dacice în arta lemnului din România - tabără de sculptură
24-25 august – Moneasa în lemn - ediţia a II-a.
Târgul Meşterilor Populari şi Parada Portului Tradiţional - ediţia a
XVII-a. Iaș i
Iulie-octombrie – localități din județ
Ba c ă u Sub genericul Sipetul bunicii se organizează expoziții de artă
19-21 iulie – Slănic Moldova populară tradițională.
Târgul Meşteşugurilor Artistice Tradiţionale - ediţia a XIII-a.
M eh ed in ţi
Bi h o r 22 septembrie – Şişeşti
10-21 iulie – Oradea Festivalul de Ceramică Oltenească.
Târgul Meșterilor Populari - organizat în colaborare cu Muzeul Țării
Crișurilor, cu participarea meșterilor populari din județul Bihor și din M u reș
țară, spectacol folcloric pe parcursul celor trei zile. 1-15 august – Sighişoara
 În luna iulie se organizează la Bratca: Tabăra de creaţie „Icoana tradiţională din Ardeal” - ediţia a XIII-a.
- Tabără de pictură pentru pictorii amatori;
- Tabără de sculptură în lemn, pentru copii; P rah ova
- Tabără de olărit, pentru copii. 3-7 iulie – Cocorăștii Mislii
Tabăra Internațională „Land Art, fotografie și film” - ediția a XI-a.
Bo t o ş a n i
9-15 iulie – Vorona Satu Mare
Tabăra Internațională de Pictură „Un penel pentru credință”. 2-7 septembrie – Satu Mare
3-26 august – Botoşani Tabăra de Dansuri Populare şi de Meşteşuguri Populare din Zona
Salonul Internaţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”. Codrului şi Ţara Oaşului - ediţia a III-a.

Co n s t a n ța Sibiu
4 august – Constanţa 31 august-1 septembrie – Sibiu
Sărbătoarea Tradiţiilor şi Meşteşugurilor Dobrogene. Târgul Olarilor - ediția a XLIII-a.

Dâ m b ovi ţa Vâl cea


1-5 iulie – Târgoviște Iulie-august – Băbeni
O vară de poveste - tabără de creație - ediția a VIII-a; ateliere: icoane Tabără de pictură. 
pe sticlă, pictură naivă, olărit, sculptură în piatră, hand-made, micul 28-29 iulie – Râmnicu Vâlcea - Parcul Zăvoi
artizan, decorațiuni din hârtie şi mărgele. Târgul Meşterilor Populari din România - expoziţie-târg de artă
7-8 septembrie – Târgoviște - Parcul Mitropoliei populară contemporană.
Târgul Meșterilor Populari.
Alte manifestări 30
Bi h o r Ial o miţa
9-10 septembrie – Oradea 3-4 august – Amara
Gala Tinerelor Talente - manifestare organizată în colaborare cu Festivalul-concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare
Asociația „Vatra Românească”. Românești „Trofeul tinereții” - ediția a XLXII-a.

Ara d Il fov
3-4 august – Şiria August – Chitila
Festivalul Coral „Emil Monţia” - ediţia a IV-a. Chitila Film - ediţia a VIII-a a festivalului de film în aer liber.
3-4 august – Şiria August – Mogoșoaia
Festivalul de Literatură „Ioan Slavici”. Arta medievală - festivalul cetăţilor medievale - meşteşuguri, muzică, jocuri.

Bo t o ș a n i M eh ed in ți
4 august – Botoșani 15-16 august – Drobeta-Turnu Severin
Festival-concurs de fanfare - ediția a XIV-a. Vară severineană - spectacole artistice susţinute de Ansamblul
Danubius; colocvii şi simpozioane ale oamenilor de cultură, scriitori,
Co n s t a n ța artişti plastici - localităţi din judeţ.
10-15 august – Balcic, Bulgaria
Tabără de pictură „Kreator Art”. Neamț
1-7 iulie – Piatra-Neamţ
Dâm b oviţa Festivalul „Vacanţe Muzicale la Piatra Neamț” - ediţia a XLVI-a.
23-29 iulie – Târgovişte
Festivalul de Teatru pentru Copii „Mimesis Fest” - ediția a III-a. P rah ova
11-16 august – Vălenii de Munte
Gorj Cursurile de Vară ale Universității Populare „Nicolae Iorga” din Vălenii
9-11 august – Târgu Jiu de Munte - ediția a LXVI-a.
Poarta Sărutului - festival naţional de folk și baladă. 23-25 august – Plopeni
11 august – Schela - Poiana lui Mihai Festivalul-concurs Internațional de Epigrame „Întoarse ca la Ploiești”
Răsunet în Poiana lui Mihai - evocare istorică, spectacole de poezie - ediția a VIII-a.
și muzică.
19-25 august – Polovragi Satu Mare
Rural Fest - proiect educativ pentru copii din mediul urban în scopul 29 iulie-4 august – Satu Mare
protejării și promovării obiceiurilor, tradițiilor și artei populare Tabăra de Dansuri Maghiare şi Meşteşuguri Populare - ediţia a XXI-a.
gorjenești. 18-25 august – Satu Mare
6-8 septembrie – Târgu Jiu şi Peștișani Festival de Fanfare.
Serile la Brădiceni - atelier naţional de poezie.
27 septembrie – Polovragi Tel eo rman
In memoriam Artur Bădiţă - manifestare literară evocatoare. 1-3 septembrie – Zimnicea
Tabără naţională de muzică folk.
Semnal 31
G a laţi Sibiu
Festivalul de Film „Modern Movie” se organizează la Galaţi, în 3 iulie – Timișoara
perioada iulie-august. - Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” și soliștii
Robert Târnăveanu, Alina Bîcă și Adrian Neamțu: spectacol folcloric în
Giurgiu cadrul Festivalului Inimilor (organizat de Casa de Cultură și Primăria
În lunile iulie şi august se organizează la Giurgiu Școala de vară. Municipiului Timișoara), la Teatrul de Vară din Parcul Rozelor.
- În perioada 4-11 iulie, elevii Școlii de Dans „Ioan Macrea” Sibiu,
Sa t u M a re coordonați de profesor Livia Lază participă la Festivalul Internațional
Ionuț Rotar, membru al Tarafului tradiţional „Iedera” din Carei și de Cântece și Dansuri populare „Golden Days”, Varna, Bulgaria,
colaborator al Ansamblului Folcloric „Doruri Sătmărene” al Centrului manifestare organizată de Folklore Festival Association (FFA).
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale - În luna septembrie, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-
Satu Mare a lansat, în luna iulie, un nou videoclip, numit Codrenește. Junii Sibiului” întreprinde un turneu în SUA.

Să l a j Tel eo rman
Două noi monografii au apărut la Editura „Caiete Silvane” a Centrului de În perioada iulie-august, în programul Zilelor Dunării au loc
Cultură și Artă al Județului Sălaj: Ileana Grațiana Pop, Ciumărna - satul spectacole folclorice în oraşele de pe malul Dunării (Zimnicea şi
în care m-am născut, prefaţată de Marin Pop și Angela Maxim, Răstolțu Turnu Măgurele).
Mare și istoria neamului meu, ce fac parte din Colecția „Monografii”,
Zalău, 2019.
Calendarul principalelor activități și evenimente etnofolclorice 32
din perioada octombrie - decembrie 2019*

Manifestări folclorice

Alba Bihor
9-10 noiembrie – Sebeș Octombrie – Roşi
Festivalul-concurs ,,Felician Fărcașiu” - concurs de interpretare a Zilele Pădurii Craiului/Straița Plină - târg de produse alimentare și
cântecului popular românesc. meșteșugărești tradiționale, organizarea de ateliere de inițiere la
Decembrie – Alba Iulia școala de meșteșuguri (pâslărit, țesături, micromacrame, olărit),
Concert tradițional de colinde. spectacol folcloric.
Octombrie – Beiuş
Arad Târgul Toamnei de Beiuș, organizat în colaborare cu Primăria Beiuș și
6 octombrie – Sântana Casa de Cultură „Ioan Ciordaș” din Beiuș.
Sărbătoarea recoltei - suită de manifestări etnofolclorice. Octombrie - Tilecuş
8-9 noiembrie – Pecica Sat și tradiție - ediția a V-a - manifestare etnofolclorică ce face parte
Festivalul Internațional al Dansului Popular - ediţia a XVII-a. din proiectul CJCPCT Bihor „Vetre folclorice”.
8 decembrie – Săvârşin Noiembrie – Beiuş
Alaiul Dubelor - festivalul dubaşilor. Festivalul-concurs Național de Interpretare „Cântă, cântă, gură
14 decembrie – Șofronea scumpă!”.
Obiceiuri de Crăciun. Noiembrie – Oradea
decembrie – Arad şi localităţi din judeţ Festivalul-concurs de preparate tradiționale „D’ale porcului” - ediția a
Festivalul itinerant „Caravana tradiţiilor de iarnă” - ediţia a-XIII-a. VI-a, organizat în colaborare cu Asociaţia Comunelor din România -
Filiala Bihor, Asociaţia Firmelor Bihorene şi Asociaţia Culturală D’ART.
Argeş Decembrie – Aleșd, Biserica Ortodoxă „Nașterea Sfîntului Ioan
1-2 noiembrie – Piteşti Botezătorul”
Festivalul-concurs Internaţional de Muzică Populară „Sus pe Argeş”. Festivalul-concurs de colinde și tradiții creștine.
Noiembrie-decembrie – Arad Decembrie – Husasău de Criş
„Mesagerii Naşterii Domnului” - ediția a X-a. Concertul de colinde „Hristos se naște” - ediția a VII-a.
Decembrie – Piteşti Decembrie – Roşia
Festivalul de Obiceiuri Tradiţionale de Crăciun şi Anul Nou „Florile Festivalul de Colinde „Noi umblăm a colinda”, în cadrul Festivalului
dalbe”. „Zilele Culturii Populare”.

Bacău
Decembrie – Slănic Moldova
Alaiul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă - organizator principal
Ansamblul Folcloric „Busuiocul”.
Bistriţa-Năsăud
Noiembrie – Bistriţa
Dâmbovița
Octombrie – Voineşti 33
Festivalul Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc Festivalul Toamnei - Festivalul de Interpretare a Cântecului Popular
„Pană de păun”. „Rodica Bujor”.
Decembrie – Bistriţa Noiembrie – Târgovişte
Festival interjudeţean de colinde şi obiceiuri de iarnă. Festivalul Național de Folclor „Ileana Sărăroiu”.
Noiembrie – Târgoviște
Botoșani Festivalul Toamnei - manifestări etnofolclorice.
Octombrie – Botoşani Decembrie – Târgovişte
Festivalul de gastronomie tradițională moldovenească. Alaiul colindătorilor.
Decembrie – Botoşani
Gala laureaților botoșăneni ai festivalurilor și concursurilor Dolj
folclorice. 11-15 noiembrie – Craiova
Decembrie – Botoşani Festivalul-concurs Naţional al Interpreților Cântecului Popular
Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă „Din străbuni, din oameni Românesc „Maria Tănase” - ediţia a XXV-a, 50 de ani de „Maria
buni...”. Tănase”.
5-6 decembrie – Craiova
Braşov Alaiul datinilor „Din bătrâni, din oameni buni”.
Pe parcursul lunilor octombrie-decembrie, se organizează în şcolile 17-18 decembrie – Craiova
din judeţ Ora de folclor, proiect menit să promoveze în rândul elevilor Festivalul Tradițiilor de Iarnă - festival de colinde şi muzică sacră,
costumul, dansul şi cântecul popular. ce aduce în peisajul craiovean cete de colindători şi de performeri
ai obiceiurilor de iarnă din judeţ, având invitați şi din judeţele
Caraş-Severin învecinate.
Octombrie – Grădinari
Festivalul de Dansuri Populare „Sanda Ionel Marcu” - ediţia V-a. Galaţi
Participă formaţii din judeţ şi judeţele învecinate - Arad, Timiş, Decembrie – Galaţi, Tecuci
Mehedinţi şi Hunedoara. Festivalul de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou „Tudor Pamfile”.
Octombrie – Bănia
Festivalul Cultural-artistic al Văii Almăjului - ediţia a XXV-a. Giurgiu
2-3 octombrie – Giurgiu
Cluj Festivalul-concurs Naţional de Interpretare a Muzicii Populare
18 noiembrie – Turda Româneşti „In memoriam Marin Ghiocel” - ediţia a VI-a. Festivalul îşi
Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania - ediţia a XXXIV-a. propune să valorifice folclorul muzical tradiţional, să descopere şi să
promoveze valorile interpretative și portul popular din diferite zone
Constanţa folclorice ale ţării şi se adresează interpreților cu vârste între 16-50
3-4 noiembrie – Topalu ani care au în palmares cel puţin un premiu naţional.
Festivalul-concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular 17 decembrie – Giurgiu
Românesc „Dan Moisescu”. Festivalul Minorităților „Multikids fest” - ediția a VI-a.
Decembrie – localităţi din judeţ 18-19 decembrie – Giurgiu
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou - manifestări organizate în Festivalul Judeţean de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „După datini,
tot judeţul, prilejuite de sărbatorile de iarnă. colindăm!” - ediția a XII-a.
Gorj
12-13 octombrie – Polovragi
de Folclor „La Gura Teascului”, de la Ialoveni (Republica Moldova).
Evenimentul marchează şi înfrățirea între raionul Ialoveni şi judetul 34
Festivalul Castanelor, al Produselor, Meșteșugurilor și Tradițiilor Ilfov.
Locale.
4-7 noiembrie – Târgu Jiu Maramureș
Festivalul Naţional al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu”. Octombrie – Târgu Lăpuş
14 decembrie – Târgu Jiu Festivalul-concurs „Horea în grumaz” - ediția a XIX-a.
Miracolul Crăciunului - alaiul obiceiurilor de iarnă şi Festivalul 5 octombrie – Szureti Bal
„Corala Gorjeană”. Sărbătoarea Strugurilor - program artistic susținut de tinerii de etnie
20 decembrie – Târgu Jiu maghiară, având ca scop promovarea dansului, cântecului, portului
Alaiul Obiceiurilor de Iarnă. și obiceiurilor maghiare.
24 decembrie – Padeș 12-13 octombrie – Recea, sat Săsar
În cadrul Programului „Gorjul tradiţional”, Căminul Cultural din Festivalul Strugurilor - ediția a VIII-a, eveniment ce își propune
Padeș organizează manifestări tradiţionale sub genericul Pițărăii. promovarea dansului și a portului popular, precum și îndeletnicirea
Participă formaţii din localităţile: Călugăreni, Cloșani, Motru Sec, tradițională specifică acestei localități - viticultura.
Padeş, Orzești şi Văieni. 20 octombrie – Ariniș
Festivalul Dansului și Portului Codrenesc „Mugurii codrului”.
Ialomiţa 26 octombrie – Groși
13 octombrie – Giurgeni, Baza de Cercetare Arheologică „Orașul de Sărbătoarea Taragotului - Ziua Comunei. Sărbătoare anuală în care
Floci” se adună fiii satului, are loc un spectacol folcloric și are loc un danț
La casa Tudorii - festival-concurs de tradiţie culinară ialomițeană - specific Groșiului. Cu această ocazie, se realizează o expoziție cu
ediţia a IX-a. vânzare de produse agricole din zonă.
Decembrie – Slobozia şi localităţi din județ 27 octombrie – Cicârlău
Sărbătoarea Colindului „Sub zare de soare” - ediția a XIII-a. Festivalul Național de Folclor „Nicolae Sabău - Alină-te dor, alină”.
Concurs național de folclor, dedicat în special tinerilor. Atracțiile
Iaşi festivalului sunt: unicitatea premiilor (se acordă premii în animale
3-5 octombrie – Iaşi vii), spectacolul de gală (la care participă ansambluri folclorice
Festivalul Folcloric Internațional „Trandafir de la Moldova” - ediția a din țară și străinătate), precum și târgul de produse alimentare și
LI-a. nealimentare.
23-24 noiembrie – Iaşi Noiembrie – Ulmeni, sat Chelința
Festivalul-concurs „Din bătrâni, din oameni buni” - ediția a XII-a, Festivalul „Emil Gavriș” - concurs de interpretare a muzicii populare
pentru tineri interpreți de muzică populară din zona Moldovei, (vocală și instrumentală).
regiunea Cernăuți și Republica Moldova. 3 noiembrie – Seini, sat Viile Apei
14-15 decembrie – Iaşi Balul Coșercilor - eveniment ce are ca scop păstrarea și promovarea
Festivalul Folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” - ediția a LII-a. tradițiilor din localitate, la care portul popular este un accesoriu
obligatoriu.
Ilfov 15 noiembrie – Rozavlea
Decembrie – Brăneşti Lăsatul Secului - serbare tradițională, marcarea începutului Postului
Festivalul Judeţean de Colinde „O, ce veste minunată!” - ediţia X- a. Crăciunului.
• Reprezentanți ai județului Ilfov participă la Festivalul Internațional
15 noiembrie - 1 decembrie - Sighetu Marmației
Tradiție și continuitate - ediția a III-a. Dintre manifestările acestui
20 decembrie – Târgu Lăpuș
Festivalul de Colinde și Obiceiuri de Iarnă. Manifestare anuală ce 35
eveniment, menţionăm: „Uniți prin cântec și iubire de țară” - concurs, reunește grupuri de colindători din Țara Lăpușului.
concerte de muzică populară şi Ziua Ansamblului Folcloric „MARA”, 24 decembrie – Vișeu de Sus
din Sighetu Marmației. Noaptea Viflaiemurilor. La miezul nopții, sute de personaje ale
Decembrie – Baia Mare, Muzeul de Etnografie și Artă Populară scenetei de teatru arhaic se adună în centrul orașului pentru parada
Maramureș viflaiemurilor.
Crăciun în Maramureș - reconstituirea obiceiurilor și tradițiilor de 24 decembrie – Poienile Izei
Crăciun din satele maramureșene: colindatul în ceată bărbătească, Crăciun în Poienile Izei - colinde la Casa-muzeu.
colindatul copiilor, Viflaimul, Steaua, Sorcova, Plugușorul, dar 25-26 decembrie – Bogdan Vodă
și prezentarea gastronomiei specifice sărbătorilor de iarnă din Viflaem și concert de colinde, susținute de grupul de colindători
Maramureș. format din elevi, tineri și soliști din localitate. Scopul acestor
5-31 decembrie – Borșa activități este acela de a promova cultura și tradițiile populare,
Datini de Iarnă Tradiții și Obiceiuri specifice sărbătorilor de iarnă și precum și portul popular.
spectacol de colinde. 25 decembrie – Budeşti
6 decembrie – Vadu Izei Concertul de Colinde „Mândră-i sara de Crăciun”.
La geam cu Moș Crăciun - festival de colinde și obiceiuri de iarnă. 25 decembrie – Săcălășeni
6 decembrie – Groșii Țibleșului Festivalul de Colinde „Bună ziua lui Crăciun” - colinde vechi și noi
Crăciun la poalele muntelui - concert de colinde, obiceiuri de iarnă, interpretate de grupuri de colindători din comună și din împrejurimi.
pomana porcului. 26 decembrie – Poienile Izei
6 decembrie – Budeşti Crăciun în Poienile Izei - joc și parada portului popular.
Festivalul de Colinde „În orașul Viflaim”. 26 decembrie – Moisei
6 decembrie – Asuaju de Sus Festivalul de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Ioan Horea”.
Vine Crăciunul cu zare! - concert de colinde și obiceiuri de Crăciun.
7-8 decembrie – Vălenii Șomcutei Mehedinţi
Festivalul de Colinde „Florile Dalbe”. Participă grupuri de colindători 12-13 octombrie – Drobeta-Turnu Severin
din nord-vestul României. Festivalul Ţărilor Dunărene - proiect transfrontalier derulat de
14 decembrie – Tăuții Măgherăuș România, Serbia şi Bulgaria; sunt valorificate obiceiuri şi tradiţii
Festivalul de Colinde „O, ce veste minunată!”. A doua zi se organizează comune celor trei ţări.
Târgul de Crăciun. 14 octombrie – Gârla Mare
14-28 decembrie – Sighetu Marmației, Parcul din centrul oraşului Zilele Comunei Gârla Mare - spectacole folclorice
Festivalul de Datini „MARMAȚIA 2019”. An de an, Sighetul recreează 15 noiembrie – Balta
atmosfera de sărbătoare maramureşeană prin alaiul de colindători, Festivalul Naţional de Muzică Populară „Mariana Drăguţ”.
viflaimuri, mascaţi, „capre”. 14-23 decembrie – Pogăceaua
15 decembrie – Baia Sprie Festivalul de Colinde şi Tradiţii „Ziurel de ziuă”.
Festivalul de Crăciun. Festivalul îşi propune să revitalizeze colindele
străvechi ale cetelor de colindători din vatra străbună. Mureş
19 decembrie – Remetea Chioarului 11 octombrie – Reghin
Iată, vin colindători! - concert de colinde susținut de elevii școlii Festivalul-concurs de Interpretare a Cântecului Popular „Mureş,
gimnaziale și de copiii din Parohia Remecioara. dorurile tale...”.
Decembrie – Târgu Mureş
Festivalul „Florile dalbe, flori de măr” - festival de datini şi colinde
Vâlcea
5-6 octombrie – Râmnicu Vâlcea, Scuarul „Mircea cel Bătrân” 36
de iarnă. Concerte folclorice susținute de Orchestra CJCPCT Vâlcea „Rapsodia
vâlceană”, prilejuite de Zilele Recoltei.
Satu Mare 20 octombrie – Perișani
10 noiembrie – Satu Mare Zilei Comunei Perişani desfăşurate sub genericul Posada 2018 - ediţia
Danţu Mânănţăilor - ediţia a VIII-a. a XIX-a. Orchestra „Rapsodia vâlceană” a CJCPCT Vâlcea susține un
Decembrie – Satu Mare concert folcloric.
Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă şi Târgul de Crăciun. 8 decembrie – Râmnicu Vâlcea, Sala de spectacole a Consiliului
Județean Vâlcea
Sibiu Festival-concurs al Colindului Vâlcean - ediția a IV-a. Evoluează în
Noiembrie – Sibiu concurs grupuri de colindători din localități vâlcene. Deschiderea
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” - ediția a XXI-a. manifestării revine Grupului „Corinda” al Seminarului Teologic
1 decembrie – Sibiu „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea.
Spectacol extraordinar Noi suntem români!, dedicat Zilei Naționale 14 decembrie – Tomșani
a României. Festivalul de Colinde „Marea Taină a Nașterii Domnului” - ediția a XI-a.
1-30 decembrie – Sibiu şi localităţi din judeţ 23 decembrie – Pietrari, Căminul Cultural
Sărbătorile românilor în luna decembrie - spectacole de colinde, Festivalul-concurs al Colindului Românesc „Deschide ușa, creștine”.
alaiuri ale colindătorilor, obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou.
Vaslui
Teleorman 3 noiembrie – Muntenii de Sus
14-15 decembrie – Alexandria Festivalul-concurs Judeţean „Fluieraș vasluian” - ediţia a XVIII-a.
Festivalul Tradiţiilor de Iarnă „Iată, vin colindătorii!” - ediția a V-a. 22 decembrie – Vaslui
Decembrie – Alexandria şi localităţi din judeţ Festivalul „Datini şi obiceiuri de iarnă” - ediţia a XXXVIII-a.
Crăciunul - tradiţii creştine şi precreştine - spectacole de tradiţii şi
obiceiuri la care participă formaţii de amatori din localități urbane
și rurale.
Expoziţii, tabere, târguri 37
Arad 2-8 decembrie – Giurgiu
Noiembrie – Arad Expoziția de Pictură - copii - „Bucuria fulgilor de nea”.
Salonul Internațional „Ars Fotografica” - ediţia a XIX-a. 9-14 decembrie – Giurgiu
Bucuriile iernii - expoziţie de grafică.
Bihor
Octombrie – Oradea Maramureș
Festivalul Național de Artă Naivă - F.A.N. - ediția a VI-a, organizat în 18 octombrie – Baia Mare, Teatrul Municipal
colaborare cu Asociația Artiștilor Naivi din România. Vernisarea Expoziției de Pictură „Toamna în Maramureș” și lansarea
Octombrie – Beiuș albumului cu lucrări ale elevilor Şcolii de Arte - clasele de arte
Târgul Toamnei de Beiuș - organizat în colaborare cu Primăria Beiuș și vizuale.
Casa de Cultură „Ioan Ciordaș”. Mehedinţi
Decembrie – Beiuş, Diosig 29-30 noiembrie – Republica Serbia
Târguri de Crăciun. Zilele Culturii Mehedinţene în Serbia - expoziţie de publicaţii editate
de Centrul Cultural şi asociaţii culturale zonale, lansări de carte.
Bucureşti
24 octombrie-10 noiembrie – Bucureşti, Biblioteca Naţională a Mureş
României Noiembrie-decembrie – Târgu Mureş
Expoziţia Naţională „Ii şi cămăşi româneşti - tradiţie şi valorificare” - o Expoziţia „Icoana tradiţională din Ardeal” - proiect de promovare a
selecţie a celor mai valoroase piese din zonele cercetate. Expoziţia artei iconografice.
reprezintă concretizarea finală a proiectului cu același nume al
Institutului Naţional al Patrimoniului, cofinanțat de AFCN. Acesta s-a Prahova
desfășurat în perioada mai-octombrie a.c., în judeţele Buzău, Caraş- Octombrie – Ploieşti
Severin, Gorj, Iaşi, Prahova,Vâlcea şi în Municipiul Bucuresti. Târgul Meșteșugurilor Tradiționale - ediția a III-a.
Proiectul vizează promovarea meşterilor populari deţinători şi
practicanţi ai tehnicilor tradiţionale de lucru ale celor două piese Vâlcea
valoroase ale costumului tradiţional românesc - ia şi cămaşa. Octombrie – Târgu Jiu, Sala de expoziții a CJCPCT Gorj
Expoziția de Artă „Dialoguri vâlcene”; organizatori: CJCPCT Vâlcea și
Cluj CJCPCT Gorj.
Decembrie-ianuarie – Cluj-Napoca Octombrie – Râmnicu Vâlcea, Holul Instituției Prefectului Vâlcea
Salonul Icoanei Ardelene - expoziție care reunește iconari clujeni. Acorduri cromatice - expoziție de artă plastică.
25 octombrie – Râmnicu Vâlcea, Galeria de Artă „Constantin
Giurgiu Iliescu”
Octombrie – Giurgiu Vernisajul Expoziției de Pictură „Sinergii artistice” - Salonul de toamnă
Toamnă ruginie - expoziție a clasei de grafică a Şcolii de Arte. al artiștilor vâlceni.
18-24 noiembrie – Giurgiu Decembrie – Râmnicu Vâlcea, Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”
Expoziția de Pictură - adulți - „Culorile toamnei”. Lumina Crăciunului - vernisajul expoziției de icoane pe lemn și sticlă.
Alte manifestari 38
Alba Călăraşi
Noiembrie – Alba Iulia Octombrie – Călăraşi
Ziua de mâine - festival naţional de muzică folk - concurs de Reuniune Corala Camerata 40.
interpretare și compoziție a muzicii folk, recitaluri. Noiembrie – Călăraşi
Festivalul-concurs Naţional de Muzică Folk „Chitara Dunării”.
Arad
16 noiembrie – Arad Cluj
Ziua Diasporei Maghiare din Județul Arad. Octombrie - Cluj-Napoca
30 noiembrie – Arad Concursul Naţional „Fotografia - document etnografic” (FDE) - ediţia
1 Decembrie - Ziua Națională a României. a XVI-a, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Noiembrie-decembrie – Arad Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Asociaţia
Mesagerii Naşterii Domnului - ediția a X-a. ArtImage, UAD şi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Concursul este compus din două secțiuni principale:
Bacău Secţiunea I: 
Octombrie – Săuceşti Fotografie de autor, cu temă liberă etnografică
Conexiuni culturale - şezătoare literar-artistică. - Ia. fotografie alb/negru
Noiembrie – Sărata - Ib. fotografie color
Conexiuni culturale - șezătoare literar-artistică, organizată în Secţiunea specială:
parteneriat cu Primăria Comunei Sărata. IIa. fotografie recentă, de autor, cu tema „Instalații țărănești” (mori,
vâltori, piue, gatere, horincii etc.)
Botoşani IIb. reproducere după fotografie veche (până în anul 1989) -
Noiembrie – Botoşani tematică etnografică generală.
Festivalul-concurs al Romanței, Cântecului de Petrecere și Satiric
„George Hazgan”. Covasna
Octombrie – Sfântu Gheorghe
Braşov Bienala de Fotografie din Ţinutul Secuiesc.
Noiembrie – Braşov
Fulg de nea - concurs de interpretare și creație de muzică uşoară Dâmboviţa
pentru copii, în limba română, ediția a XIII-a. Noiembrie – Târgoviște
Noiembrie – Braşov Festivalul Toamnei - suită de manifestări cultural-artistice.
Oameni și datini - concurs naţional de fotografie etnografică (şi Noiembrie – Târgoviște
realizare album) - ediția a V-a. Festivalul-concurs Național de Literatură „Moștenirea Văcăreștilor”.

Brăila Galaţi
18-20 octombrie – Brăila Octombrie – Galaţi
Festivalul Internațional de Jazz „Johnny Răducanu” - ediția a VII-a. Concursul Naţional de Film Etnografic şi Imagini-document „Ipostaze
Etnografice”, în cadrul Festivalului „Ca la noi, în Covurlui”.
Giurgiu
14-22 noiembrie – Giurgiu şi centre culturale din județ
10 noiembrie – Tăuții Măgherăuși
Festivalul Național de Muzică „LIRA”, eveniment cultural care are 39
Festivalul Culturii Vlăscene - ediția a XI-a. ca scop încurajarea și susținerea valorilor naționale, precum și
19 noiembrie – Giurgiu descoperirea și promovarea interpreților de toate vârstele.
Spectacolul Muzical-coregrafic „Toamna se numără bobocii”. 28 decembrie – Sighetu Marmaţiei
30 noiembrie – Giurgiu Sesiune ştiinţifică pe teme de etnografie şi folclor. Acțiune organizată
Gala Festivalului Culturii Vlăscene - ediția a XI-a. de Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria şi Consiliul Local Sighetu
Săniuța muzicală - spectacol cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Marmaţiei şi Muzeul Maramureşean.

Gorj Mehedinţi
15-18 octombrie – Târgu Jiu Octombrie – Drobeta-Turnu Severin şi localități din județ
Pompiliu Marcea - istoric și critic literar - simpozion. Toamna severineană a artelor - complex de manifestări culturale.
20-23 octombrie – Târgu Jiu, Runcu 25 octombrie – Drobeta-Turnu Severin
Festivalul Internaţional de Creaţie Uumoristică ,,Ion Cănăvoiu” şi Ziua Armatei Române - spectacole susținute de formațiile Centrului
Salonul Internaţional de Caricatură. Cultural „Nichita Stănescu”.
9-10 noiembrie – Drobeta-Turnu Severin
Ilfov Festivalul Naţional de Muzică Uşoară „Iulian Andreescu” - concurs de
11 octombrie – Moara Vlăsiei interpretare, spectacole de muzică ușoară.
O viaţă cât un centenar - sărbătorirea bătrânilor din județ care au 16-18 noiembrie – Drobeta-Turnu Severin
împlinit 100 de ani. Au loc manifestări artistice, li se înmânează Festivalul Internațional de Literatură „Sensul iubirii”.
diplome şi recompense materiale. Decembrie – Drobeta-Turnu Severin
27 octombrie – Bucureşti Galele Centrului Cultural - complex de manifestări, premierea celor
Eveniment dedicat personalității Reginei Maria - simpozion, mai buni artiști şi a principalilor colaboratori.
dezvelirea bustului, cenaclul literar ,,Anul Cărţii 2019”.
Octombrie – Bucureşti Mureş
Gala excelenţei în educaţie Olimpicii şi profesorii lor. Noiembrie - Bahnea
30 noiembrie – Cornetu Festivalul Teatrului de Amatori în Limba Română „Scena” - ediția a
Concurs de artă plastică cu tema Sfântul Andrei, Ocrotitorul României.          XXVII-a.
1 decembrie – Bucureşti şi localităţi din judeţul Ilfov Noiembrie – Sângeorgiu de Pădure
1 Decembrie - Ziua Naţională a României - manifestări științifice şi Festivalul Teatrului de Amatori în Limba Maghiară „Szinpad” - ediția
cultural-artistice. a XXVII-a.

Maramureş Prahova
1-5 octombrie – Baia Mare, Palatul Administrativ, Sala „Bogdan Vodă” Octombrie – Ploieşti
Zilele Revistei „Nord Literar”. Colocvii de literatură cu tema Presa Pian de poveste - festival-concurs naţional de pian - ediția a III-a.
literară din Transilvania şi Premiile literare ale revistei „Nord Literar”. Noiembrie – Buşteni, Centrul Cultural „Aurel Stroe”
18 octombrie – Sighetu Marmației Colocviul Coregrafia dansului tradițional astăzi - ediția a XI-a. Vizează
Seri culturale sighetene, ce fac parte din Proiectul „Educație prin îndrumarea metodologică a coregrafilor ansamblurilor folclorice,
cultură”. a animatorilor culturali, a directorilor şi a referenților din cadrul
așezămintelor culturale.
Decembrie – Ploiești
Concert la Palat - concert extraordinar organizat cu ocazia sărbătorilor
Vâlcea
25-27 octombrie – Râmnicu Vâlcea, Călimănești 40
de iarnă, cu participarea Coralei „Ioan Cristu Danielescu”, a elevilor Festivalul Naţional de Satiră şi Umor „Povestea vorbii” - ediţia a XIV-a.
și absolvenților Școlii de Arte, artiști consacrați. Organizatori: Consiliul Judeţean Vâlcea, Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, Uniunea
Satu Mare Epigramiştilor din România şi Clubul Umoriștilor Vâlceni. Parteneri:
11-13 octombrie – Satu Mare Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, Primăria Orașului Călimănești
Festivalul-concurs Naţional de Muzică Folk „Octavian Bud” - ediția a şi Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”.
III- a. 29 noiembrie – Râmnicu Vâlcea, Biblioteca Județeană „Antim
10 şi 16 noiembrie – Satu Mare Ivireanul”, etaj III
Întâlnirea caselor de dansuri maghiare - ediția a II-a. Colocviul metodic anual cu directorii de așezăminte culturale din
Noiembrie – Satu Mare județul Vâlcea.
Sărbătoarea Şvabilor Sătmăreni. Participă: directori de așezăminte culturale - cămine culturale, case
de cultură -, referenți pe probleme culturale din localitățile vâlcene.
Teleorman 1 decembrie – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”
1 decembrie – Alexandria Concursul Național de Eseuri Literare „Respect față de patrie” - ediția
1 Decembrie - Ziua Națională - spectacol complex, omagial. a II-a, adresat elevilor de liceu şi profesorilor de pe întreg teritoriul
țării, pasionați de istoria, cultura şi patrimoniul naţional.

Semnal

Galați
• Centrul Cultural Galaţi finalizează Proiectul cultural „Plante de leac și de alean” -
cofinanțat de AFCN (Proiectul s-a desfăşurat în perioada aprilie-noiembrie a.c.).

Sibiu
• În perioada 17-20 octombrie, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii
Sibiului” întreprinde un turneu în Irlanda.

Teleorman
• Grupul folcloric ,,Burnasul” al CJCTCP Teleorman susține recitaluri de colinde: în
perioada 17-18 decembrie în cadrul Festivalului Tradițiilor de iarnă organizat de
CJCPCT Dolj, iar în data de 20 decembrie în Spectacolul Tradițional de Colinde organizat
de Radio România.
Rubrică realizată de:
Elena Gavriluțiu
PORTRETE
41
Ștefan Dănăilă - reper al savoir-faire-ului dulgheriei

P e Ștefan Dănăilă l-am întâlnit în satul


Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea,
în vara anului 2018, în locuința familiei de
Ștefan Dănăilă. Vizită
documentară în atelierul de
lucru al lui Ștefan Dănăilă,
profesori Broinea. Acolo dulgherul realiza 2018, Mărăști, com.
lucrări de reparație la structura de rezisten- Răcoasa, jud. Vrancea.
ță din lemn a acoperișului casei. În discuțiile
preliminare, ce au avut drept scop identifi-
carea de narațiuni orale personale cu privire
la Primul Război Mondial1, mi-am exprimat
admirația cu privire la măiestria executării
florăriei casei dumnealor. Câteva clipe mai
târziu, conversația noastră a fost întreruptă,
în urma imboldurilor de cinstire din partea
familiei Broinea, de nea Fănică ce a coborât
din pod în curte zicând, simplu și modest:
„Da. Sunt făcute de mine”. Nebănuite sunt
căile cercetării etnologice de teren.
„Lemnul este viața mea” este afirmația
meseriașului în prelucrarea lemnului în
vârstă de 71 de ani, ce m-a determinat meșter/meșteșugar2 despre savoir-faire- știința practicării dulgheriei să fie integrate
să aprofundez discuția cu dumnealui, ul dulgheriei și despre tehnicile de lucru trăirile de-o viață ale lui nea Fănică, iar
mai târziu, prin intermediul unui interviu proprii construcțiilor din lemn cu caracter lemnul filtrat prin ingeniozitatea dulgherului
semidirijat, structurat pe baza fișei de local. Aceasta deoarece în existența devine material nobil.
comunităților tradiționale românești, cum Ștefan Dănăilă nu este doar un creator
este cea din Mărăști, lemnul este o prezență în arta prelucrării lemnului, ci și păstrător
1
Interviul este realizat în contextul anchetei socio- cu o semiotică complexă ce determină ca în și transmițător al tainelor îndeletnicirii
etnologice din cadrul proiectului „Câmpul istoric sale practicate de generații: „Am învățat
2
Mărăști. Memoria Primului Război Mondial - o abordare Fișă de meșter/meșteșugar - instrument de lucru
de la bunicul meu. Era dulgher de meserie.
multidisciplinară”, august 2018, coordonator științific utilizat în cadrul programului Repertoriul meșterilor și
Raluca Iosipescu, Monumente Istorice, Institutul practicilor tradiționale, Patrimoniu Imaterial și Cultură Atuncea, pe timpul ăla, bunicul a fost
Național al Patrimoniului, proiect finanțat AFCN. Tradițională, Institutul Național al Patrimoniului. neștiutor de carte, dar a lucrat case din lemn,
cum se făcea pe timpuri la noi. (...) Eu n-am
învățat carte. Dacă m-am apucat de meseria
locuința dulgherului primește comenzi în
continuare, însă nea Fănică meșterește mai
ridica casa. În timp, că nu era așa performanța
asta - abric, alte scule electrice. Acuma, într-o 42
asta, mi-a plăcut și, pe urmă, n-am putut să mult la reparații ale caselor și, mai rar, la or- săptămână de zile pac casa! (...) Lucrez și cu
mă las. (...) Eu la bunicul meu am fost ucenic. namente: „Poate în jur de 100 de case am lemn crud la case. Numai la tâmplărie trebu-
(...) Băiatul meu a prins meserie. Și lucrează. ridicat, că am lucrat în tot județul 20 de ani. ie lemn uscat. Că aicea, grinda asta cât scade?
De când era la 7-8 ani a început. A stat Am fost foarte căutat cu meseria asta. Acum Dacă o punem un pic mai groasă, de 12 cm,
lângă mine, am avut aceeași înclinație. Dar nu mai merge. Pe aicea, la noi în sat, a plecat scade jumătate de centimetru. Se usucă acolo,
a plecat în Italia. Nu se mai întoarce. A făcut tot tineretul în Italia. Pe ici-colo o babă, un la loc așa.”8
casă acolo. ”3. Deși pare că nu ar fi muncit o gard, un tăbănaș, lucrări d-astea pentru Mai exact, teslarul nea Fănică desăvâr-
zi în viața sa, datorită bucuriei certe cu care întreținere... (...) Voiau stâlpii, floarea la orice șește două categorii de lucrări din lemn. Pe
explică cum își practică meșteșugul, mâinile casă unde se pregătea o nuntă. (...) [Acum - de o parte, în atelierul de lucru transformă
lui nea Fănică sunt trudite, iar sufletul i se n.a.] am făcut un gard de lemn. Mai demult se lemnul brut (manual și cu ajutorul instru-
tânguie în tăcere ascuns sub vălul respectului făceau cu modele. Acum nu se mai face. Se mentelor mecanizate) în elemente compo-
pentru meserie, deoarece urmașul său - atât face din tablă. Am făcut porți frumoase tare, nente ale construcției din lemn și obține pro-
din punct de vedere familial, cât și din punct modelate...5”. duse finite precum: amânare, grinzi, căpriori,
de vedere profesional - se numără printre Nea Fănică se ocupă cu realizarea mate- popi, cozi pentru unelte etc. Pe de altă parte,
etnicii români emigranți. rialelor lemnoase necesare pentru construirea pe șantier dulgherul înfăptuiește construcții
Cazului de față trebuie să i se recu- locuințelor, acareturilor și grajdurilor. Prin me- din lemn, iar din munca echipei sale de lucru
noască minora latură pozitivă, fiind vorba de toda istoriei orale personale, am reconstituit, unită cu cea tâmplarilor, a șindilarilor, a zida-
un tânăr dispus să învețe și să practice meș- apelând la memoria dulgherului, care sunt și rilor, a fierar-betoniștilor și a altor meșteri re-
teșugul. Totuși, este foarte îngrijorătoare lip- cum se aleg materialele folosite, etapele de zultă locuințe, pridvoare, șoproane, grajduri,
sa de apreciere din ce în ce mai pregnantă a lucru, tehnicile și instrumentele specifice: acoperișuri pentru clădiri, dușumele, schele,
tinerilor față de statutul de ucenic în dome- „Dădeai o roată așa după copac și care era mai cofraje, garduri și porți din uluci etc.
niul meșteșugurile tradiționale, meșteșuguri drept ală era. Nu se făcea cu copac tânăr, mai Scopul dulgherului este de a produ-
ce contribuie la crearea și menținea identită- bătrân [trebuia - n.a.]. Am esențe tari6. (...) Fac ce obiecte ce satisfac o necesitate de zi cu
ții culturale a românilor. La nivel social, acest temelie, amânare7, legături de jur-împrejur, zi și care, simultan, au valoare estetică. Spre
dezinteres generat de absența motivațiilor grinzile. Pe urmă plecăm la rândul doi. Și pe exemplu, creează și (de)montează acoperișul
financiare denotă o piedică culturală și eco- urmă trecem la pod. (...) Pe timpuri se punea la unei locuinței, ce este alcătuit din șarpan-
nomică în promovarea și protejarea mește- uscat, dacă un om din ăsta făcea casă pentru tă, învelitoare și elemente auxiliare (talpă,
șugului tradițional al dulgheriei, în particular băiet. Anul asta îi adunam amânare, îi cio- grinzi, căpriori, popi, pene, moaze, șipci, sa-
și a antreprenorialului cultural, în general4. pleam, îi puneam pachete [la uscat - n.a.]. La geacuri, ciucuri etc.).
Atelierul de lucru aflat peste stradă de anul îi puneam grinzile și căpriorii. Și pe urmă Instrumentarul de lucru folosit de
3
nea Fănică este alcătuit din topoare, tesle,
Inf. Ștefan Dănăilă, 71 de ani, dulgher din satul 5
Inf. Ștefan Dănăilă, 71 de ani, dulgher din satul cuțitoaie, scoabe, bardă, bancul pentru
Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea. Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea.
4
Broșura Meșteșugurilor tradiționale sub lupă - analiză dulgherie, dălți, ciocane, sfredele, fierăstraie,
6
documentară privind meșteșugurile tradiționale, Stejar, fag, salcâm, ulm, frasin.
7 8
Asociația Centrul Romano de Studii și Dezvoltare Cei patru stâlpi de lemn care se pun la colțurile unei Inf. Ștefan Dănăilă, 71 de ani, dulgher din satul Mă-
Socială, februarie 2019, pp. 37-53. construcții țărănești pentru a sprijini acoperișul. răști, com. Răcoasa, jud. Vrancea.
pile, compas, metru pliant, riglă, dreptar, colțar
drept, nivelă cu bulă etc. Astfel de unelte
3 m, conform STAS 942-5312. După ce cojeș-
te, cioplește și rindeluiește în sensul fibrelor
ve incizate de dulgher cu scoaba în „mărul
stâlpului” înfățișează linii egale întretăiate 43
generează o valorificare primară a lemnului trunchiurile arborilor aleși, nea Fănică tra- în formă de „x”, iar cele din florărie redau o
obținut prin debitare directă. Materia primă forează, perforează și fasonează, iar apoi, inflorescență cu șase petale, încadrată de un
este utilizată sub forma lemnului brut (lemnul crestează, șlefuiește și netezește. Spre final, pătrat. Aceste crestături „trăiesc prin supra-
rotund cojit de scoarță), a ciopliturii (lemnul asamblează elementele constitutive, acolo fața în care sunt săpate”.16
cioplit paralelipipedic sau cubic) și a produselor unde se impune montarea. Finisarea este încheiată prin cea
finite (amânare, ciucuri, bulumaci etc.). De asemenea, își amintește despre mai frecventă măsură de conservare
Succesiunea etapelor procesului de procedeele de ornamentare alături de cele întrebuințată pentru protecția lemnului
construcție implică o strategie laborioasă. lucrative folosite în arhitectura construcțiilor utilizat în construcții împotriva intemperiilor,
Pentru a alege lemnul potrivit, dulgherul vrâncene din lemn, printre care se remarcă și anume aplicarea uleiului natural de in17 sau
trebuie să țină cont de proprietățile fizice și abundența motivelor florale și geometrice: a vopselelor și lacurilor sintetice. Acestea
mecanice ale materialului lemnos utilizat: o „Lucrez cu șabloane pentru florărie. Modele- sunt administrate cu pensula pe întreaga
culoare vie, clară și uniformă, un miros ca- le-s furate de la bunicul meu. Se face numai suprafață a lemnului perfect uscat, cel
racteristic speciei, un sunet clar, puternic și din brad. Și, mai ales, din molid. Nici nu sare și puțin în două straturi și un grund18. Măsuri
uniform când este lovit cu ciocanul, „apele se lucrează mai ușor. (...) Întâi se savonează13, precum antiseptizarea19 și ignifugarea20 sunt
lemnului”9 specifice speciei, umiditatea de se face pătratul sau piesa pe care trebuie să o împrumutate din mediul urban industrializat
15% pentru lemnul uscat în aer liber, densi- faci. Cum e la stâlp la domnul Mihai Broinea, de către reprezentații cu „dare de mână”
tatea de aproximativ de 1500kg/m3, contrac- de exemplu. Lemnul se bagă în abric, se face ai satelor românești. În consecință, sunt
ția și umflarea nu trebuie să producă noduri pătrat. Se savonează după modelul pe care aplicate mai rar construcțiilor din lemn
și crăpături lemnului, ci o bună rezistență la vrei să-l faci, se savonează tăt cu creionul ridicate în comunitățile tradiţionale.
uzură și la acțiunea în timp a factorilor fizici, arănjat. Pe urmă se taie la fierăstrău o par- Revenind la uleiul de in, trebuie menți-
chimici și biologici (apă, vânt, foc, putregai, te. Și o parte se face cu dalta și ciocanul de onate efectele estetice și practice ale folosirii
mucegai, furnici etc.)10. lemn. Se face pac, pac, pac! Se scobește14 tăt sale. Oferă lemnului un luciu satinat, discret
În urma debitării, lemnul este sor- și se face modelul. Se finisează cu o pilă, o și un aspect natural, evidențiind fie desenul
tat în funcție de dimensiuni și calități. Este pilă rotundă.”15 natural al lemnului, fie punctând subtil fru-
pus la uscat în stive ridicate în are liber sau Piesele ornamentale din cadrul con- musețea ornamentelor. În timp, dă lemnului
în șoproane. Lemnul trebuie să fie curat și strucțiilor din lemn sunt grupate de obicei o patină de culoarea ambrei. Este apreciat de
corespunzător din punct de vedere al grosimii la fațadă, cum este cazul stâlpilor din stejar, dulgheri și, mai ales, de tâmplari, deoarece
și lățimii piesei ce urmează a fi prelucrată11. pentru care nea Fănică a ales atunci când i-a
16
Spre exemplu, o grindă poate avea grosimea cioplit o formă și un volum sobre în compa- Stoica Georgeta, Horșia Olga, Meșteșuguri artistice
de 12 cm, lățimea de 15 cm, iar lungimea de rație cu cele din Vâlcea, Gorj, Mehedinți sau tradiționale, Prefață de P. Petrescu, Ed. Enciclopedică,
București, 2001, p.32.
Maramureș. Figurile geometrice decorati- 17
Înlocuit, de multe ori, în prezent de uleiul de motor
ars, din cauza sărăciei.
9 12 18
Textura. Ibidem, p. 30. Ing. M. Stoica, arh. V. Hopu, ing. C. Tsicura, maistru A.
10 13
Ing. M. Stoica, arh. V. Hopu, ing. C. Tsicura, maistru A. Se desenează. Simion, op. cit., p. 40.
14 19
Simion, Cartea dulgherului, Ed. a IV-a, Ed. Tehnică, Bucu- Se dăltuiește. Realizată pentru apărarea lemnului de factori
15
rești, 1971, pp. 20-23. Inf. Ștefan Dănăilă, 71 de ani, dulgher din satul dăunători biologici.
11 20
Idem, pp. 41-43. Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea. Executată pentru a întârzia aprinderea lemnului.
pătrunde adânc în lemn și nu formează peliculă. Adică, „lasă lemnul să se
miște” pentru a nu crăpa din cauza variațiilor de umiditate din mediul ambi- 44
ant. Pentru că nu formează peliculă, produsele finite nu trebuie șlefuite. De
asemenea, nu afectează sănătatea oamenilor și este un inhibator de rugină.
Prin felul său de a crea și de a fi, nea Fănică menține încă vie o ramură
a culturii tradiționale românești: dulgheria. Iar obiectele produse prin
tehnicile de lucru specifice dulgheriei, le raportează la normele tradiționale
în funcție de caracteristicile autenticitate, originalitate și unicitate21.
Nea Fănică nu este membrul vreunei asociații sau al vreunei cooperative
meșteșugărești, nu este un obișnuit al târgurilor de meșteri și de produse
tradiționale cu notorietate din țară. Este foarte probabil să nu mai fie apt
să ridice și să înnobileze case ori să mai „povestească” despre acestea
până ce va fi clarificat la nivel național regimul juridic și fiscal aplicabil
meșteșugarilor tradiționale22.
Nea Fănică întruchipează unul dintre puținele repere ale străbunei
civilizații a lemnului cuprinse în arealul carpato-danubiano-pontic23 aflat
încă în viață, ce poate dărui din experiența și din expertiza acumulate
de-a lungul vremii și al vremurilor generațiilor trecute informații necesare Florărie și stâlpi realizate de Ștefan Dănăilă – dulgher din
conservării și restaurării bunurilor culturale din sfera dulgheriei. Este un Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea
dulgher de ispravă prețuit și recunoscut ca atare de comunitatea în care
trăiește, fiind merituos spre a fi cunoscut de către specialiștii în etnologie și
arhitectură tradițională, de cei pasionați de cultura populară.

21
Broșura Meșteșugurilor tradiționale sub lupă – analiză documentară privind meșteșugurile
tradiționale, Asociația Centrul Romano de Studii de Studii și Dezvoltare Socială, februarie Text și foto:
2019, p. 38.
22
Idem, p. 40. drd. Anamaria Stănescu,
23
Constantin C. Giurescu semnalează existența uneltelor pentru dulgherit încă din secolele I consilier,
î.Hr.-II d.Hr., la Grădiștea Muncelului, în Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – INP
astăzi, ediția a doua revizuită și adăugită, Ed. Ceres, București, 1976, p.63.
APARIȚII EDITORIALE
45
Sylvain Gabriel, Alexandra Mihailciuc,
Arta feroneriei. Ghid practic de fierărie pentru copii şi adulţi,
Bucureşti, 2017

E uropa patriilor, conceptul istoric modern, şi-a pierdut mul-


te dintre conotaţiile sale în lumea contemporană, unde
globalizarea este invocată, dar şi temută, din ce în ce mai mult.
Fundamentele structurilor politice contemporane există însă; în
cazul ţărilor integrate în Uniunea Europeană, acestea au produs
o contrareacţie la fenomenul globalizării: regăsirea identităţii. O
identitate în sens larg, pe mai multe paliere, o încercare de a se expri-
ma şi de a se face recunoscut prin valorile definitorii ale fiecărei na-
ţiuni topite în creuzetul european. Raportarea la celălalt se face prin
prisma valorilor proprii, iar nevoia de recunoaştere a acestora dă naş-
tere la demersuri culturale menite a conferi identitate. Meşteşugurile
şi meseriile tradiţionale încă ocupă un loc important în peisajul româ-
nesc, iar cultivarea şi încurajarea lor nu pot decât să slujească scopului
de regăsire şi afirmare a identităţii naţionale.
Despre volumul de faţă se poate spune că „bate fierul cât e cald”,
fiind o încercare, reuşită, de restituire a tainelor unui meşteşug mile-
nar. Geneza cărţii ne este înfăţişată de arh. Şerban Sturdza în „Cuvân-
tul înainte”, unde ne oferă şi o pledoarie pro patrimoniu şi o motivaţie
pentru demersul care îşi propune să nu lase să moară acest meşteşug,
ridicat la rang de artă de generaţii de meşteri fierari. Subtitlul, „Ghid
practic de fierărie pentru copii şi adulţi”, este cheia misiunii acestui
demers ştiinţific.
„Acest volum este despre o istorie modernă, despre poveşti
care se scriu acum”, ne spune Alexandra Mihailciuc în „Introducere”,
unde ne împărtăşeşte şi ataşamentul său faţă de arta prelucrării fieru-
lui, fascinaţia sa pentru „obiectul mândru, nobil, aproape etern” ieşit
din mâinile făurarului. Ca „povestaş”, îşi propune să fie liantul între
cunoştinţele tehnice ale fierarului Sylvain
Gabriel şi cititorul care se încumetă să des-
ne familiarizam cu uneltele care „sunt pâi-
nea (...) pâinea familiei” fierarului, aşa cum
tea nu prezentate sec, Ghidul transformân-
du-se într-o poveste vie, care te captivează şi 46
chidă poarta şi să se îmbarce într-o călătorie frumos s-a exprimat o proprietară de fierărie te face nerăbdător să descoperi următoarea
fascinantă. citată. surpriză.
Mirela Duculescu schiţează în paginile Facem deci cunoştinţă cu uneltele, de- Sylvain Gabriel ne aduce în atenţie un
ce urmează un succint portret al tânărului scrise cu acribie ştiinţifică, în prezenţa unor „Istoric al sistemelor de închidere din Franţa”
Sylvain, „calfă de fierar şi companion”, ilustraţii impecabile, fotografii, schiţe, planuri - nu îţi trebuie decât un strop de imaginaţie
membru al asociaţiei franceze de meseriaşi ca să te transpui într-o lume pe care abia ai
„Les Compagnons du Devoir”, un împătimit al bănuit-o sau întrezărit-o uneori - , apoi intrăm
meseriei sale, pe care l-a cunoscut în cadrul în atelierul Companionilor, unde „mirosul,
unui proiect menit înfiinţării unor ateliere culoarea metalului în foc, sunetul şi ritmul,
de meşteşugari, deţinători ai savoir-faire- odată lucrând în fierărie, ţi se întipăresc”,
ului - tehnici tradiţionale în construcţii - pe cum ne spune arh. Liviu Gligor. Suntem
lângă monumentele istorice aflate în pericol. deja în Atelierul „Batem fierul la conac”, în
Proiectul se desfăşura în urmă cu un deceniu casa confiscată şi retrocedată în ruine şi
la Conacul Petre P. Carp din Ţibăneştii aflăm povestea proiectului de la Ţibăneşti:
Iaşiului, fiind derulat de arh. Şerban Sturdza ce a însemnat el, ce şi-a propus, care a fost
în colaborare cu Fundaţia Pro Patrimonio, percepţia localnicilor din acea zonă moldavă
Pro Patrimonio Franţa şi Asociaţia Maria. săracă, cum a decurs colaborarea dintre
Principiul companionilor - „orice înveţi meşterii fierarii, ucenicii acestora şi arhitecţi
trebuie transmis celorlalţi” - a fost aplicat etc. Şi iată-ne în faţa rezultatelor, armonios
pe tot parcursul desfăşurării atelierelor de prezentate: interioare care au căpătat din
fierărie (2009-2012) în localitatea gazdă. nou viaţă, spaţii reorganizate şi utilate,
Odată hotărâţi să pătrundem în tainele unelte care au ieşit din forjă spre a sluji
meşteşugului, autoarea ne înarmează, pu- Atelierul „Batem fierul la conac” scopurilor unor oameni entuziaşti şi dedicaţi
nându-ne la dispoziţie o scurtă istorie cultu- meşteşugului.
rală a fierului, organizată, într-un mod foarte şi desene, care ne lămuresc pe de-a-ntregul. După ce vedem chipurile zâmbitoare
original, pe sertare: al originii, al legendelor, Piese de protecţie, de fixare, de susţinere, de- ale tinerilor companioni francezi - „Fierarii
al făurarului, al vocabularului, al materiei, al coruri, volute, toate îşi fac apariţia ordonat, Ţibăneştiului” -, privirea ni se îndreaptă spre
uneltelor, al făurarului-creator, al simţurilor, cu descrieri amănunţite, ilustrate vizual, şi cu „Lada calfelor călătoare”, un obiect de presti-
al percepţiei, al prezentului. Ultimul este minunate paralele găsite în lumea altor meş- giu, dar cu valenţe utilitare, fabricat de fieca-
„Sertarul gol”: aici suntem invitaţi să demon- teşuguri: „Aşa cum hainele au fibule, nasturi, re fierar în parte pentru a putea oferi demon-
străm că lectura cărţii nu ne-a lăsat indife- găuri, fermoare, panglici, moşi şi babe, aşa şi straţii ale artei sale, vestigiu viu al culturii
renţi, că a trezit în noi un imbold creator, că uşile, ferestrele trebuie să aibă ceva care să breslelor de odinioară din spaţiul european.
ne dorim să cunoaştem şi dimensiunea prac- lege şi să dezlege. E un rost, o taină în toate Volumul tipărit de Fundaţia Pro Patri-
tică, că visăm să ne transformăm în făurarul aceste elemente care fac legături”. monio ne bucură ochiul şi sufletul cu o ilus-
care să umple „cu rost” sertarul. Textele din preambulul capitolelor, ti- traţie bogată, de calitate - fotografii color şi
Aşadar, am ajuns la momentul când tre- părite pe pagini oranj, au farmec, deconec- alb-negru - utile, dar şi spectaculoase obiecte
buie să ne apucăm de lucru... mai întâi, noţi- tează, apropie cititorul şi îl pregătesc pentru create de fierari şi integrate în spaţii diverse.
uni de bază, „Cum se lucrează la forjă”, apoi noţiunile tehnice care urmează, dar nici aces- Locuinţe din Snagov, dar şi multe altele din
Bucureşti au primit o nouă înfăţişare şi pre-
stanţă datorită gardurilor metalice realizate
„Oameni şi fiare. Introducere în universul
imaterial al făurăriei”, Editura Curtea Veche, 47
artistic sau a feroneriei-bijuterie concepută, Bucureşti, 2011).
executată şi aplicată unor uşi vechi, restau- În interviul următor, Ionică Pârvu, jurist
rate, toate rod al acestei colaborări dintre şi Director executiv al Asociaţiei Sinaptica,
meşterii fierari şi arhitecţii implicaţi în pro- ne vorbeşte despre legislaţia în domeniul
iect. Făurarii au acordat atenţie şi obiectelor meşteşugurilor, mai exact ne oferă o altă
de decor cu funcţie utilitară, adevărate piese perspectivă decât aceea oficială, vehiculată
de artă: sfeşnice, candelabre din fier forjat, în prezent. Subtitlul este grăitor: „Legifera-
firme, suporturi, spaliere, unelte, mobilier - rea meșteșugurilor sau inutilitatea inventării
multe dintre aceste piese (bănci, mese, sca- roţii”. Inițiativa legislativă este combătută
une) se află în uzul cotidian şi împodobesc punctual, cu argumente privind abordarea
amplasamentele alese pentru ele, trainice, defectuoasă ab initio cu care se confruntă
rezistente, vorbind despre povestea fierului. demersul, dar şi expunând necorelarea între
Pentru comparaţie cu arta fierului con- realitățile românești contemporane şi direc-
temporană, ni se oferă şi imagini ale unor tivele europene, cu accent pe o taxonomie Colecție de feronerie populară - topoare și secere
obiecte şi unelte aflate în colecţii private. inadecvată şi pe existența unor obligații care pentru diverse plantații. Colecție personală Radu
George Dumitriu
Este o formă de educaţie prin cultură, tipare- nu corespund realităților amintite. În final,
le şi formele vechi având caracteristici care enumeră alternativele care, în viziunea sa, ar
s-au dovedit imuabile, nealterate de trecerea fi viabile şi ar putea conduce la o rezolvare în Equestrian Center), despre fierărit ca artă
vremii. acest „conflict”. De reţinut. (pictorul Ştefan Câlţia, unul dintre inițiatorii
Capitolul „Rendez-vous cu fierul. Pasi- Deşi după această polemică, să o nu- Asociației Șona Noastră).
unea bate raţiunea” ne dă prilejul de a par- mim aşa, am fi aşteptat alte puncte de vedere În paginile următoare, citim despre un
curge câteva interviuri realizate cu oameni ai vizând conflictul pe tărâm legislativ, ne mul- proiect asemănător, anume cel dezvoltat la
domeniului, specialişti, artişti şi maeştri fie- ţumim să citim despre intervenţia companio- Comana - Satul meşteşugurilor, de juristul
rari. Ne aflăm în faţa unei perspective com- nilor în ţara noastră (Caroline d’Assay, resta- Ion Georgescu, prin Asociaţia Moara de
plexe asupra meşteşugului - originilor, isto- urator pictură şi Preşedintele Fundaţiei Pro hârtie. Este descris conceptul proiectului,
riei, perspectivelor şi continuităţii sale, care Patrimonio Franţa), pe scurt, despre avata- sunt motivate participarea la atelierele de
dovedesc încă o dată, cum citim pe pagina rurile meseriei de fierar în Europa (Jérémy fierărie şi integrarea meșteșugului între
oranj care le prefaţează, „că lumea făurarilor Thomas, Responsabilul Institutului Superior celelalte prezente în localitate, dar este
atrage hipnotic spre ea”. de Metal „Les Compagnons du Devoir et du amintită şi percepția în cadrul comunității.
În cheie etnologică, Laura Jiga Iliescu Tour de France) şi despre tehnici de execuţie Adriana şi Virgil Scripcariu ne vorbesc despre
ne decodifică miturile, autohtone şi alogene consacrate ale meșteșugului înfățișate de un un proiect asemănător în esenţă - „Caravana
despre fierar, gesturile ritualice făcute de insider, Léo Coutant. Meşteşugurilor”, derulat de Asociaţia Gaspar,
acesta în scopuri purificatoare, ne vorbeşte Interviurile continuă în aceeași cheie: Baltasar&Melchior şi ONG-ul Şcoala de la
despre naraţiuni păstrate în memoria co- despre fierărie, ca meserie aplicată, în perioada Piscu, care îşi propune intrarea în spații
lectivă şi despre observaţiile, percepţiile şi comunistă (Mariana Stoia, reprezentant al culturale asumate de sistemul curricular,
gândurile care au însoţit cercetarea de te- Asociaţiei Săteşti Şona Noastră), despre școli şi licee, şi dezvăluirea unor taine din
ren intitulată „Oameni şi fiare” (concretizată motivații ale meșteșugului, etape şi unelte meșteșugul fierăriei, dar şi participarea
şi prin volumul, coordonat de cercetătoare, (Mihai Barbu, proprietar de cai - Villa Abbatis activă, prin intermediul demonstrațiilor
48

şi a unor succinte cursuri de inițiere, la fierului şi a combinărilor sale, tehnologii şi


festivaluri şi târguri de profil desfășurate în metode de prelucrare, procedee de forjare,
spații rurale şi urbane. viitorul meseriilor de fierar şi potcovar în
Drumul de la outsider, la insider al contemporaneitate, opțiune care intră pe te-
meșteșugului feroneriei ne este prezentat ritoriul vocațional, comercial, dar şi de suflet.
de designerul Radu George Dumitriu (cum Volumul lui Sylvain Gabriel şi al
să ajungi să iubești meșteșugul, transfor- Alexandrei Mihailciuc (apropo, autoarea unei
mând colecția moștenită şi îmbogățită în alte creații de referință, „În jurul focului.
ceva viu, tinzând spre crearea unui proiect Arhitectură, tradiţie şi inovaţie în sisteme de
complex, „un centru de artă comparată, în încălzire şi gătit sau despre focul care zideşte”,
care să expunem colecția de obiecte, în pa- pe care o recomand cu… căldură) ne pune la
ralel şi în contrast cu opere de artă vizuală”. dispoziție în final, dincolo de bibliografie, o
Maestru şi ucenic, meseria ca știință listă cu date de contact ale unor făurari aflați
venită de departe, din timp, învățăturile des- în activitate, date despre cursul de fierărie,
pre materie şi materiale, prelucrarea meta- pe module (aviz amatorilor!) şi o hartă
lului între manual şi industrial, caracteristici comparativă a topoarelor confecționată
şi utilizări ale obiectului, toate acestea sunt sub influența stilistică şi tehnică a pieselor
cuvinte-cheie din interviul-sinteză oferit otomane.
de arh. Ştefan Măciulescu. Mai aplicat, arh. Navigând printre vechi şi verificate
Marion Petraşcu ne dezvăluie „secrete ale proverbe, punem capăt lecturii noastre cu o
meseriei”, din perspectiva sa de insider, iar ultimă aserțiune: „Vorbele cele dulci deschid
arh. Liviu Gligor intervine încă o dată pen- ușa cea de fier”.
tru a trasa coordonate definitorii: originea

Balansoar. Colecție personală Radu George Dumitriu.

Text și foto:
Mirela Mihăilă,
șef Oficiu Evidență
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
49
Ligia Fulga, Gabriela Chiru,
Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul Transilvaniei,
Muzeul de Etnografie Braşov, 2018

A ceastă lucrare este un o adevărată


operă, prin importanţa unui discurs
ştiinţific şi particular, prin construcţie,
de citire, înţelegere şi interpretare corectă
a gramaticii acestei tipologii a costumului,
documentată pe mai multe planuri: istoric,
inovând astfel în sfera arhitecturii portului social, economic, etic şi estetic.
popular prin abordări magice şi rituale care Se cuvine, în acest sens, să amintim
le semnifică costumelor tradiţionale recuzita contribuţia doamnei Doina Işfănoni,
simbolică în riturile de trecere. Este o operă Interferenţe dintre magic şi estetic (2002),
şi prin statura valenţelor sale ce consfinţesc care delimitează astfel de structuri la
virtuţi de excelenţă în peisajul cultural nivelul formelor prezente în construcţia
etnologic şi antropologic. unor manifestări cu statut ceremonial care
Importanţa sa se revendică de stau sub semnul obiceiului: botez, nuntă,
asemenea în plan educaţional, întrunind şi înmormântare, relevând în aceste contexte
atribute didactice şi pedagogice. În acest obiecte cu valori expresive (şi sensibile)
scop se folosesc metode adecvate pentru ca ritualice.
la sfârşitul acestei lecţii deosebite, susţinute Discursul ritual şi costumul tradiţional
într-un cadru inedit şi unic, conturat de o din sud-estul Transilvaniei este o lucrare
scenografie rituală, evaluarea să distingă deosebită, care îşi explică monumentalitatea
asupra semnificaţiilor costumului tradiţional nu numai prin discurs sau prin amploarea
în raport cu discursul ritual. cercetărilor sistematice în arealul Ţărilor
Lucrarea este o carte de învățătură, Transilvaniei, ci şi prin imresionanta latură
metodica ei implicând o nouă viziune de ilustrată a portului, radiografiat în ipostaze
cercetare, puţin abordată în domeniul nostru ce surprind prin bogăţie şi suprapunerea
de specialitate, privind miza sa rituală în construcţiilor un volum impresionant
care obiectivele declarate şi realizate s-au de recuzită rituală explicat în cheia
îndreptat către cititor, în calitatea sa de mnemotehnică a mesajelor conţinute.
receptor al mesajelor ritualice. Lectura şi Pornind de la presiunea modernităţii
analiza acestei lucrări creează competenţe care produce tulburări de mentalităţi şi
identităţi prin modificări în adâncime lumii
rurale, incluzând în acest context portul
în care memoria colectivă a înregistrat serii
simbolice de costume, construite în funcție
ai savoir-faire-ului portului popular şi ai
distribuţiei şi semanticii obiectelor de recuzită 50
popular/costumul rural vs. portul tradiţional de riturile de trecere, mai ales în ceremonialul simbolică, precum şi a mecanismelor de
cu conotaţii diferite, „volumul este construit nunții. funcționare a momentelor rituale (confirmarea
pe relația dintre costumul tradiţional, Aceste acte şi practici rituale exprimate la saşi, obiceiurile din ciclul vieţii - nunta,
conceput ca metalimbaj în performarea printr-o recuzită simbolică specifică riturilor cu aceleaşi ritualuri de trecere practicate la
rituală, însă introduce în ecuaţie şi dinamica de trecere practicate cu câteva decenii în români, saşi, maghiari -, lucrarea se structurează
costumului local, parte a peisajului cultural, urmă, sau mai recente, au fost analizate în pe două niveluri de discurs: primul, o informare
explicându-se transformarea lui în timp”. peste 60 de localități rurale care au făcut primară în care se recurge la cunoaşterea
Lucrarea fixează încă din titlu zona în în ultimii 30 de ani obiectul cercetărilor de semnificaţiilor pieselor vestimentare prin
care discursul ritual s-a manifestat sau se teren ale unui harnic colectiv muzeal din care descifrare, descriere sistematică ce urmărește
manifestă încă asupra costumului tradiţional: lucrarea de faţă documentează şi analizează, linia anatomică a corpului, dispunerea pieselor
sud-estul Transilvaniei, arealuri distincte, realizând studii de caz pentru 15 sate vestimentare şi ordinea lor succesivă conform
cu identităţi proprii, cu denumiri ce trimit considerate relevante în raport cu subiectul unor mesaje simbolice cu încărcătură magică pe
la accepţiuni etnografice de definire: Ţara abordat, punând în valoare un bogat material două registre: găteala capului - semnificantul
Bârsei, Ţara Oltului, Podişul Târnavelor cu informativ - interviuri, imagini, istorii orale, cel mai puternic pentru trecerile, pragurile
Subzona Rupea, Valea Hârtibaciului. obiecte semantizate de gesturi şi practici rituale, precum şi dispunerea obiectuală care
În acest peisaj cultural s-au mai găsit rituale. acoperă poalele şi cămaşa femeiască.
în ultimele trei decenii sate conservatoare, Pornind de la astfel de documente Această etapă a discursului cuprinde
ce includ şi comunități diferite confesional, relevante, furnizate şi de localnicii deţinători descrieri ce conţin detalii ale costumelor
cu recuzită rituală, aspecte legate de forme,
decoruri, tehnici, denumiri.
în această etapă în care, pe măsura trecerii
timpului, codurile vestimentare se deseman- 51
Al doilea nivel de discurs este unul tizează.
teoretizant, privitor la ciclul premarital, la Se reiterează în această etapă intenţia
practicile magice din ceremonialul nunţii şi pedagogică a lucrării în care, cu ajutorul aces-
la riturile de iniţiere de gen, precum Ceata tor fişe, prin relatări şi imagini complexe, se
de feciori din Ţara Oltului la sărbătorile realizează un cadru de învățare a costumului
Crăciunului. Acest „prag” al lucrării, ca să ceremonial, de înțelegere a sensurilor arte-
folosim gândirea simbolică a riturilor de factelor vestimentare care la prima vedere
trecere, consolidează discursul ştiinţific într-o par aglomerări, suprapuneri sau construcţii
analiză „a funcţiilor, simbolurilor şi statutului compozite.
ritual al costumelor sau al artefactelor care Schemele mnemotehnice conţin ştiinţa
fac parte din construcţia vestimentară a arhitecturii portului, detalii de construire şi
performerilor în raport cu funcţiile asumate dispunere, denumiri locale, cuvinte dialectale.
de scenariul nunţii cu precădere”. Configuraţia morfologică a pieselor de
Un element de noutate foarte preţios port din cele 15 localităţi transilvane mar-
pentru conţinutul lucrării îl constituie sche- chează simbolic treceri progresive în sinta-
mele mnemotehnice documentate de deţi- xa funcţionării riturilor de trecere această
nătorii cunoştinţelor lumii rurale care comu- recuzită „de-a lungul existenţei individului
nică după un cod de semne şi semnificaţii, în comunităţile rurale fie româneşti, săseşti,
explicând de asemenea cum se realizează maghiare dezvăluind subtil ţesătura magică
recuzita simbolică a costumului tradiţional. a vieţii”.
Aceste fişe de obiect şi de context ce- Se cuvine să observăm că acest discurs
remonial constituie tot atâtea modalități de ritual este în deplină rezonanţă cu învelişul
a explica subtilitatea patrimoniului imaterial, său material care ne dezvăluie încă o dată
care sugerează perpetuarea cunoștințelor de o carte monumentală prin conţinut şi prin
a face, de a crea, dar şi de a recrea încărcătu- apariţia editorială elegantă şi impresionantă,
ra simbolică a obiectelor dintr-o succesiune asemenea staturii profesionale şi intelectuale
şi multitudine de construcţii surprinzătoare a autoarelor.

dr. Corina Mihăescu


Cercetător ştiinţific I
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
52
Eivind Falk and Hans-JØrgen, Wallin Weihe,
Living Crafts, Hertervig Akademisk, 2009

V olumul de faţă, redactat în limba en-


gleză, reprezintă o colecţie a unor
analize de caz - proiecte legate de meşte-
sunt detaliate în capitolul 5, surprinzându-se
evoluția sa de la o combinație între un catalog
printat şi o bază de date simplă, cu informații
şugurile tradiţionale desfăşurate cu fonduri limitate, până la baza de date computerizată
norvegiene în ţara finanțatoare şi într-o sumă modernă din prezent, care ambiționează să
de alte ţări europene cu culturi diferite. Nu devină exhaustivă - aici figurează atât mește-
sunt neglijate nici proiectele, realizate în Nor- șugari tradiționali, cât şi uniuni şi organizații
vegia, dedicate unor comunităţi etnice sau comerciale sau ghildele specifice spațiului
raportările la realități culturale din alte spaţii germanic şi nordic.
extra-europene (spre exemplu, Japonia). Proiectele prezentate în volum fac par-
În lumina celor stipulate de Convenţia te din diverse arii ale meșteșugurilor tradițio-
UNESCO 2003 privind salvgardarea patrimo- nale, tinzând spre exhaustivitate.
niului cultural imaterial (intangibil), „cuvântul Consolidarea şi restaurarea monumen-
de ordine” este Action-borne Knowledge, sintag- telor istorice primează printre acestea, poate
mă care rezumă la superlativ transferul de cu- şi datorită faptului că demersurile de acest
noștințe, însăși esenţa patrimoniului imaterial tip înglobează mai multe tipuri de manifes-
(„savoire-faire”, „skills and knowledge”). tări tradiţionale în domeniul meşteşugurilor.
Mecanismele implementării prevede- În cadrul unui proiect canalizat în această di-
rilor Convenţiei în Norvegia sunt reglate prin recţie, la Muzeul Maihangen, s-au desfăşurat
National Register of Craftsmen and Craft En- seminarii şi work-shop-uri dedicate procesu-
terprises (implementat încă din 1987, din lui de restaurare a unor construcții, cu accent
2001 făcându-se trecerea spre o bază de pe învelitorile lor: acoperişuri de paie („turf
date modernă), gestionat de Organizaţia NHU roofs”) sau şindrilă („wood shingle roof”) -
1995, există posibilitatea de specializare
- Norwegian Craft Development; printr-o in- cap. 1. Un alt proiect, derulat între anii 1991-
(cursuri de formare de trei ani) pentru meserii
stituție de stat - The Secretariat for Rare and 1999, şi-a propus conservarea unor clădiri
precum: ceasornicar, fierar, creator de costu-
Protected Crafts (SSV), care are drept scop de lemn medievale (locuinţe sau construcţii
me tradiționale - „bunad”, tâmplar, cioplitor
conservarea, încurajarea şi transmiterea meș- cu scop non-religios) datând de la jumătatea
în lemn, cioplitor în piatră ş.a.
teșugurilor, dar şi prin intervenția în sistemul secolului al XVI-lea (prima atestare, 1537); au
Descrierea registrului mai-sus amintit
de școlarizare şi orientarea acestuia spre de- fost restaurate 230 de construcţii (cap. 3).
şi importanța sa în peisajul cultural norvegian
prinderea meșteșugurilor tradiționale: din Totul cu tehnici de lucru şi instrumente
arhaice, tradiţionale, la fel ca şi în cazul Pro-
iectului prezentat în capitolul 24, „The Skjel-
construcțiilor fiind ridicate exclusiv din
piatră. Prin proiectul derulat de NHU, Stofa a
derulat în Georgia, unde au fost reabilitate
cinci „Darbazi” (case tradiţionale din zonă). 53
ter Boathouse” („Skjeter” = termen regional fost reconstruită parțial, iar peste iarnă a fost Cu această ocazie, aici s-a descoperit o
din regiunea SunnmØre). Barăci construite acoperită cu o structură solidă de panouri din tehnică arhaică de prelucrare a bârnelor
din lemn, folosite pentru adăpostirea unor lemn, în așteptarea primăverii. („în os de peşte”) care exista şi în Norvegia
ambarcaţiuni de mici dimensiuni şi recunos- Un alt proiect dedicat arhitecturii s-a („sprett-teljing”). Este vorba despre o tehnică
cute printr-un semn distinctiv, şi anume sis- desfășurat în Polonia, la Muzeul Valah în aer folosită şi în cazul butoaielor, vaselor pentru
temul de închidere: atât încuietoarea arhai- liber din Rožnov pod Radhoštĕm. Muzeul, vin, a băncilor şi a plăcilor de paviment,
că, cât şi cheia erau confecționate din lemn. înființat în anul 1925, şi-a propus ca scop documentată în Norvegia din epoca vikingă
Atestare: cea mai veche fotografie - 1830, principal conservarea in situ a celor mai vechi până în perioada Ciumei Negre, cu limita
dendrocronologie - 1861. Proiectul, derulat (secol XVI) case burgheze aflate în zonă, la aproximativ 1350. Astfel, proiectul a
în 1997-1998, şi-a propus şi o analiză mai aceasta conducând şi la recrearea unui sat demonstrat transmiterea acestui meşteşug
amplă a materialelor folosite la tipul acesta tipic din acea perioadă, cu accent pe prezen- prin vikingii care vizitau zona, veniţi ca
de construcții: datorită faptul că regiunea a tarea atât materială, cât şi spirituală a culturii războinici - în diverse expediţii - sau ca
fost/este săracă în resursă lemnoasă, grinzi- vernaculare. (cap. 12) mercenari în căutare de lucru.
le şi scândurile au fost recuperate de la alte Volumul, un mic „muzeu al proiectelor”, Într-un capitol anterior (4), am citit chiar
construcții şi refolosite în construirea acestor abordează amănunțit şi meșteșugurile tradi- şi o poveste sensibilă, şi adevărată, despre
adăposturi modeste şi cu scop strict utilitar ționale, un motiv de mândrie pentru norve- un pescar pe nume Krestian, cap de familie,
- în una dintre fundații a fost găsită o scân- gieni, din perspectiva proiectelor care şi-au care nu numai că îşi confecţiona plasele şi îşi
dură datând din secolul XVI, iar în multe al- propus conservarea şi sprijinirea lor eficientă. repara barca, dar cioplea şi mobilier din lemn,
tele lemn de la începutul secolului XVII. Cum Reforma din sistemul educațional apli- pe care îl şi decora. Şi o paralelă inspirată:
remarcam la începutul povestirii, s-au utili- cată în anul în 2006 încurajează îndreptarea „Un pescar bun citeşte marea, un sculptor
zat tehnici şi unelte tradiționale (folosite în către studiile vocaționale, privite ca un pas bun citeşte materialele cu care lucrează”.
zonă de cca. 150 ani) - topor, pene de lemn, înainte, marcând un stadiu avansat în educa- Şi dacă tot am ajuns la îndeletnicirea
ferăstrău, sfredel conic, tip scoică. Acoperișul ție. Practicanții meșteșugurilor sunt încurajați emblematică a norvegienilor, pescuitul, să
din scândură de mesteacăn a fost acoperit cu să îşi deschidă propriul business. Meșteșugu- aruncăm o privire şi asupra celor scrise despre
paie („turf”). rile tradiționale norvegiene sunt promovate, proiectul din capitolul 22, Project „Use of
Dar poate cel mai spectaculos proiect consumatorul este educat pentru a recunoaș- open boats” - NHU (2003-2006), care pune
din domeniul arhitecturii tradiționale te un produs de calitate, deşi, şi în acest caz accent pe aplicarea cunoștințelor tradiționale
despre care citim aici este reconstrucția fericit, piaţa nu poate fi ferită de afluxul de privind folosirea bărcilor deschise, simple,
unei clădiri legendare - „Stofa” din Biggins, produse din alte ţări. (cap. 6) construite prin folosirea unor tehnici
Papa Stour, Shetland (Scoţia), atestată de Este încurajat meșteșugul fierăritului arhaice, şi pe pescuitul cu mijloace şi unelte
un document din anul 1299. Construită din (există o veche tradiţie a confecționării tradiţionale. Toate acestea sunt documentate
bușteni, pe o fundație de piatră, construcția armelor, în special a topoarelor), de de cercetători care s-au specializat în acest
este documentată ca reședință temporară asemenea, prelucrarea lemnului şi a lutului fenomen: descoperirea unor impresiuni în lut
şi loc de întâlnire cu vasalii a ducelui Hakon pentru construcţiile tradiţionale. Unul dintre reprezentând noduri făcute în urmă cu 25-
Magnusson, frate al regelui Erik. În zonă, proiectele derulate de către doi experţi 27.000 de ani a dovedit transmiterea acestei
lemnul era obiect de prestigiu, majoritatea UNESCO din Norvegia (vezi cap. 14) s-a tehnici pe parcursul a 1000 de generații;
bărcile cu năvoade pentru pescuit somon şi
hering sunt atestate arheologic din perioada
schiurilor, parte a patrimoniului cultural ima-
terial al zonei; 2. transmiterea meșteșugului;
de la începutul secolului XIX, acordeonul, din
1860; există înregistrări audio salvate din pri- 54
vikingă până în Evul Mediu, de asemenea sunt 3. obținerea de beneficii private şi comuni- ma jumătate a secolului XX; sunt promovate
documentate tipuri de noduri din frânghie de tare - disponibilitate de produse, sprijinirea şi dansurile tradiţionale: vals, mazurcă, polcă,
cânepă, care a fost apoi înlocuită cu bumbac, identității şi a culturii proprii. reinlender. Conservarea şi revitalizarea muzi-
material mai uşor în stare udă. Alături de work-shop-urile deschise cii vechi reprezintă o prioritate. Până în anii
În 1950, fibrele naturale din care se vizitatorilor, şi care reprezintă o experiență ´90 a existat un post de radio special pentru
confecționau plasele de pescuit şi firele un- unică pentru aceștia, pentru lucrul în ateliere popularizarea acesteia, iar după diseminarea
dițelor au fost înlocuite cu cele sintetice, mai sunt aleși ucenici din zonă, care au legături s-a făcut prin intermediul internetului şi a
ieftine, mai uşoare şi mai ușor de manipu- puternice cu comunitatea şi care sunt imprimării de CD-uri. De asemenea, muzica
lat. Dar plasele din fibre sintetice nu se des- introduși în tainele meseriei: de la selecția veche este inclusă în sistemul de învățământ.
compun în mare; cele pierdute apar pline de materialului (aprecierea calității lemnului (cap. 20)
peşti putrezi la suprafaţă - este aşa-numitul - mai ales pin, dar şi mesteacăn, pentru Cum spuneam la începutul prezentării,
„pescuit fantomă” („ghost fishing”). Ne con- realizarea legăturilor), procedee, unelte nici comunitățile etnice nu au fost ocolite în
fruntăm, deci, cu poluarea. Semnalul de alar- şi până la operațiunea finală, vopsirea şi ceea ce privește susținerea, valorificarea pa-
mă a fost tras: este necesară întoarcerea la patentarea schiurilor. trimoniului specific şi promovarea acestuia
tehnici şi unelte tradiţionale, revalorizarea Datorită faptului că vechile popula- prin proiecte dedicate.
know-how-ului iniţial, transmis de persoane ții din zonă (coastele norvegiene, Shetland, The Institute of Sámi Handicraft/Duod-
care încă îl mai deţin; şi apoi, diseminarea sa Insulele Feroe, Islanda) se specializaseră în jeinstituhtta (cap. 16): Fondat în 1993, Insti-
către două categorii: meşteşugari (care se an- creșterea oilor şi prelucrarea lânii (încă din tutul îşi propune protejarea tradițiilor mino-
gajează să facă acelaşi transfer de cunoştinţe Antichitate), au apărut meșteșuguri conexe, rității Sámi (existentă atât în Norvegia, cât şi
la rândul lor) şi specialişti, cercetători (pentru precum: confecționarea încălțămintei (din în Finlanda sau Rusia). Sámi este o populaţie
realizarea de studii, documentare video, în- piei sărate, paie de ovăz - folosit ca nutreţ, de agricultori, pescari/vânători şi culegători.
tregistrări foto). papură uscată), a coșurilor, a îmbrăcămintei Produsele activităților lor meșteșugărești
Dacă în zonele de coastă/fiorduri, oa- (comunități închise realizau textile din lână sunt realizate din materii prime naturale: ră-
menii se deplasau cu ajutorul bărcilor şi pentru uz maritim: mănuși, șosete, lenjerie, dăcini de mesteacăn, lemn, os, piei, blănuri,
pescuiau cu acestea, în zonele înalte, unde pulovere, pături pescărești, pânze de vas, ab- lână, având un simbolism specific. Preocupă-
iarna îşi face prezenţa mai devreme, iar ză- solut necesare pentru subzistența bazată pe rile Institutului pentru transmiterea acestor
pada e aproape perenă, schiurile au asigurat creșterea animalelor şi pe pescuit - cap. 18. tradiții ancestrale se materializează şi prin
mijlocul de deplasare de necontestat. În Mor- Tehnicile speciale s-au transmis din genera- organizarea unor work-shop-uri: confecțio-
geal se află un centru experimental de con- ție în generație; astfel s-a ajuns şi la costumul narea de obiecte din lemn şi os, a textilelor,
fecționare a schiurilor, unde vizitatorii pot tradițional - „Bunad” - despre istoria căruia prelucrarea tradițională a pieilor.
experimenta tehnici tradiționale. Alături de putem citi în capitolul cu numărul 7. Iar în capitolul următor citim despre
aceste ateliere, există un muzeu şi expoziții Același interes ca şi față de meșteșu- ţiganii din Norvegia. Primul care s-a ocupat de
temporare tematice. guri este manifestat de statul norvegian şi cultura Romany în Norvegia a fost sociologul
Toate aceste lucruri au fost realizate față de transferul de cunoștințe în domeniul teolog Eilert Sundt (1817-1875). În prezent
prin intermediul unui proiect care şi-a pro- muzicii populare. Instrumentele tradiționa- această comunitate este una dintre cele
pus: 1. menținerea tradiției confecționării le - violă, violă Harding - sunt documentate mai determinate în a-şi apăra tradițiile şi a
transmite meșteșugurile tradiționale. Fondul
lor cultural propriu cuprinde: meșteșuguri
tehnici şi materiale tradiţionale şi să respecte
specificul local/zonal. Există târguri („Sale 55
bărbătești (prelucrarea metalelor - obiecte Outlets”) în care se desfac produse locale, dar
aur, cuțite, potcoave, prelucrarea lemnului; unde se organizează şi expoziţii permanente
meșteșuguri practicate exclusiv de femei: sau temporare, precum şi demonstraţii de
confecționarea de textile, de împletituri, fabricare a produselor.
gastronomie; dansuri; muzică; povestiri; Există titlul de „Japanese National Heri-
medicină populară; cunoștințe de navigație tage” (un fel de Tezaur Uman Viu de la noi în
(dobândite datorită obișnuinței de a ţară), acordat unui număr de 4700 de meşteri.
întreprinde călătorii sezoniere de-a lungul În magazinele de desfacere este certificat ni-
coastelor în scopul comercializării produselor velul înalt de realizare al produselor, recunos-
confecționate de ei, în special obiecte din cându-li-se statutul de superioritate. Meşterii
metal/lemn de uz casnic şi podoabe din aur. deţin o emblemă pe care o aplică pe produse-
Cel mai mare grup de emigranți din le realizate, dar şi pe broşuri şi alte materiale
Norvegia (peste 30.000 de oameni, în 2008) publicitare puse în circulaţie.
are mulţi meşteşugari, cu calificări recunos- Pentru a accede la un asemenea statut,
cute, care şi-au câştigat o poziţie importantă a fost una de subzistenţă, canalizată pe în Japonia perioada de ucenicie este una în-
pe piaţa muncii. Poiectele pentru conserva- rotaţia culturilor, economia fiind bazată delungată, de cca. 10-14 ani (!). Ucenicul tre-
rea patrimoniului au fost derulate în partene- pe exploatările forestiere şi pe creşterea buie să petreacă tot acest timp în atelierul
riat cu universităţi şi muzee din Polonia. Ne animalelor: oi, vaci, cai pentru tracţiune, aceluiaşi meşter, iar salariul său creşte pro-
sunt înfăţişate exemple de meşteri polonezi porci şi păsări diverse. Comunitățile au fost gresiv, pe măsură ce specializarea înaintează.
care şi-au deschis propriul atelier de tâmplă- marcate, până la destrămarea cauzată de noi Este de menţionat faptul că meşterul poate
rie sau de alte categorii profesionale care au realităţi politice - instalarea comunismului - avea un număr mai mare de ucenici în aceeaşi
reuşit să îşi înfiinţeze propria afacere (o coa- de lupta continuă pentru atragerea rezervelor perioadă.
feză, mecanici auto). Sunt cunoscute şi alte de apă, care lipseau în zonă, şi de mecanizarea În Japonia sunt deosebit de importante
realităţi din zonă: meşteşugari polonezi care redusă a muncii care a împiedicat progresul. şi valorizate meşteşuguri precum: ţesutul
se declară în actele oficiale necalificaţi, iar ei Şi o ultimă incursiune în fascinanta lectură (materii prime: mătase, bumbac), sprijinit de
de fapt practică meşteşugul pe cont propriu. a acestui volum: chiar şi norvegienii valorizează stat prin Nishijin Textile Industrial Association,
(cap. 15) anumite modele! Aici - (cap. 11) - citim despre cioplitul în lemn şi pictura decorativă (esen-
Proiectul dedicat cehilor, prezentat modelul japonez. În Japonia, meşteşugurile ţiale pentru susţinerea pieţei obiectelor de
în capitolul 13, îi găseşte pe aceştia tocmai tradiţionale sunt parte importantă a identităţii cult) sau fierăritul (fabricarea de cuţite şi să-
în… România (The Bohemian Landscape in naţionale, promovarea acestora prin intermediul bii recunoscute universal pentru calitatea lor
Romania - dying Tradition). Este analizată unor instituţii şi legi fiind politică de stat. superioară).
evoluţia a două sate din Banat, colonizate cu Produsul meşteşugăresc autentic este
populaţie de origine cehă în secolul al XIX- definit ca fiind: de uz zilnic, manufacturat
lea. În această zonă submontană, agricultura manual, la fabricarea lui să fie utilizate
Mirela Mihăilă
Şef Oficiu Evidenţă
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională – I N P
56
Cordun Val, Timpul în răspăr. Încercare asupra anamnezei în
basm, Ediție îngrijită și Prefață de I. Oprișan, Colecția Mythos, Editura
Saeculum I.O., București, 2019

O pera științifică Timpul în răspăr. Încercare asupra anamnezei în basm a lui Val Cordun (pseudonim
pentru folcloristul, profesorul de engleză și traducătorul poliglot Valery Fastikovsky) este
publicată postum prin bunăvoința Bibliotecii Române și a Institutului Român din Freiburg, după ce a
fost șapirografiată într-un tiraj restrâns în Germania anului 1976. Exprimă o exegeză etnologică critică
esențială asupra basmului popular românesc și universal la nivel comparativ și integrativ. Scopul
demersului etnologic este de a le identifica originile, motivația perpetuității și semnificațiile basmelor.
Printr-o viziune pluridisciplinară, Val Cordun realizează studii ample asupra legendelor, textelor reli-
gioase, descântecelor, basmelor și a textelor literare cu valoare de document etnologic specifice spațiului
etnic românesc. De asemenea, spre sfârșitul anilor ’60 și în anii ’70, activitatea acestuia este întregită de
cercetări etnologice de teren sub egida Academiei Române asupra medicinii populare din zona Porților de
Fier și asupra originii rudarilor. Însă cele mai însemnate contribuții științifice al lui Val Cordun la folcloristica
universală sunt dedicate basmului, remarcabil fiind studiul critic etnologic Timpul în răspăr. Încercare asupra
anamnezei în basm publicat în limba română în Buletinul Bibliotecii Române, Freiburg im Breisgau, vol. V (IX),
serie nouă, 1975/1976, pp. 203-406.
Cartea ce a văzut lumina tiparului în 2019 relevă cunoașterea aprofundată a lui Val Cordun referitoare
la culturile orale ale Extremului Orient și deschiderea acestuia către semnificațiile basmului de sorginte esoterică, sacră, cosmologică. În
Introducere autorul critică aspru și, simultan, recunoaște meritele școlilor folcloristice și ale personalităților reprezentative pentru acestea.
Dintre argumentele critice ale autorului, semnalez câteva: viziunea eurocentristă dominantă asupra basmului, comparații raportate doar la
mitologia clasică și la creștinism, ocolirea aspectului metafizic etc.
De-a lungul capitolelor, Val Cordun respinge ipoteza că basmul reprezintă o remanență a unei mentalități „depășite” ori o degradare
a mitului. Pledează pentru revelație ca origine a basmului și pentru semnificațiile metafizice ale mesajului adânc al limbajului ambiguu și
criptic. Basmul „ne arată” imagini paradigmatice prin intermediul rememorării, al anamnezei. Logica simbolică a basmului este explicată
inclusiv prin referințe la fizica cuantică.
Val Cordun consideră înțelegea basmului primordială pentru cercetător, obiectivul studiului său științific fiind intrarea într-un dialog
real cu basmul. Datorită cunoașterii directe și profunde a sistemelor tradiționale chinez și indian și grație parcurgerii studiilor de istorie a
culturii și religiilor ale lui Mircea Eliade, Val Cordun își alege ca punct de referință analitic tantrismul. Această direcție comparativă la nivel
iconografic, stilistic și al descrierii eroului este pentru prima dată abordată în studiile de etnologie românești.
Prin intermediului schimbul epistolar al lui Val Cordun cu Mircea Eliade și Octavian Buhociu, finalul cărții lărgește orizontul cititorilor
și mai mult. Iată o mostră de apreciere din partea Profesorului Eliade pentru Cordun: „Ești primul care a înțeles solidaritatea structurală
a indianismului - așa cum l-am predicat eu din 1930, în cercetările de folclor și cultură populară”. (p. 237). Și aceasta încă din 1976, 30
septembrie, Paris.
drd. Anamaria Stănescu
Consilier,
Patrimoniu Imaterial și Cultură Tradițională - INP
Colectiv redacțional

Mihaela CIORCILĂ

Elena GAVRILUȚIU

Mirela MIHĂILĂ

Oana-Gabriela PETRICĂ

DTP: Ruxandra ȘERBAN


58

CC
operta I: Mihai Vintilă, La Băile Herculane
operta IV: Maria Lițcan, În miez de vară