Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate

ANALIZA MATEMATICA

D1: Fie I un interval şi f,F:I → R. FuncŃia F se numeşte primitivă a lui f dacă:

1) F este derivabilă;
2) F ’(x)=f(x), ∀ x ∈ I
• Fie I un interval şi funcŃia f:I → R care admite primitive. Dacă F1, F2:I → R sunt primitive ale
funcŃiei f, atunci F1(x)=F2(x)+c, ∀ x ∈ I, c ∈ R
• ∫ f ( x)dx ={F : I → R F primitiva a funcŃiei f } - integrala nedefinită a funcŃiei f
• O funcŃie continuă pe un interval admite primitive pe acel interval
• Derivata oricărei funcŃii derivabile pe un interval I are proprietatea lui Darboux pe I
• Daca f:I → R admite primitive pe intervalul I, atunci f are proprietatea lui Darboux pe I
• Fie f:I → R. Dacă imaginea funcŃiei pe un subinterval J ⊂ I nu este interval, atunci f nu admite
primitive pe I
• O funcŃie cu puncte de discontinuitate de speŃa I nu admite primitive deoarece nu are proprietatea lui
Darboux

Formula de integrare prin părŃi.

Fie f,g:I → R funcŃii derivabile cu derivatele continue. Aunci funcŃiile f ’· g si f·g’ admit primitive şi
∫ f ( x) g ( x)dx = f ( x) ⋅ g ( x) − ∫ f ( x) g ( x)dx.
' '

Teorema de schimbare de variabilă:

Fie I,J ⊂ R intervale, ϕ : I → J si f : J → R funcŃii cu proprietăŃile:
• ϕ este derivabilă pe I
• f admite primitiva F pe J
Atunci functia ( f
ϕ ) ⋅ ϕ ' admite primitiva Foϕ pe I.
Daca ϕ este o functie derivabila pe un interval, atunci:
ϕ a +1
∫ ϕ ( x) ⋅ ϕ ( x)dx =
'
1) a
+C
a +1
ϕ ' ( x)
2) ∫ ϕ ( x) dx = ln ϕ ( x) +C, ϕ ≠ 0
a ϕ ( x)
∫ a ⋅ ϕ ( x)dx =
ϕ ( x) '
3) +C, a>0, a ≠ 1
ln a
ϕ ' ( x) 1 ϕ ( x) − a
4) ∫ 2 dx = ln + C, ϕ ≠ ± a, a ≠ 0
ϕ ( x) − a 2
2a ϕ ( x ) + a
ϕ ' ( x) 1 ϕ ( x)
5) ∫ϕ 2
( x) + a 2
dx =
a
arctg
a
+C, a ≠ 0

6) ∫
ϕ ' ( x)
ϕ ( x) + a
2 2
( )
dx = ln ϕ ( x) + ϕ 2 ( x) + a 2 +C, a ≠ 0

ϕ ' ( x)
7) ∫ ϕ ( x) − a
2 2
dx = ln ϕ ( x) + ϕ 2 ( x) − a 2 +C, ϕ 2 > a 2

1
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
ϕ ' ( x) ϕ ( x)
8) ∫ 2
a − ϕ ( x) 2
dx = arcsin
a
+C, a > 0, − a < ϕ < a

∫ sin ϕ (x) ⋅ ϕ ( x)dx = − cos ϕ ( x) +C

'
9)
10) ∫ cos ϕ ( x) ⋅ ϕ ( x)dx = sin ϕ ( x) +C
'

ϕ ' ( x) π
11) ∫ cos 2 ϕ ( x) dx = tgϕ ( x) +C, ϕ ( x) ≠ (2k + 1) 2 , ∀k ∈ Z , ∀x ∈ I
ϕ ' ( x)
12) ∫ 2 dx = −ctgϕ ( x) +C, ϕ ( x) ≠ kπ , ∀k ∈ Z , ∀x ∈ I
sin ϕ ( x)
π
13) ∫ tgϕ ( x) ⋅ ϕ ' ( x)dx = − ln cos ϕ ( x) +C, ϕ ( x) ≠ (2k + 1) , ∀k ∈ Z , ∀x ∈ I
2
14) ∫ ctgϕ ( x ) ⋅ ϕ ( x )dx = ln sin ϕ ( x) +C, ϕ ( x) ≠ kπ , ∀k ∈ Z , ∀x ∈ I
'

P(x )
D2: O funcŃie raŃională f, definita pe un interval I, este de forma f ( x ) = , ∀x ∈ I , Q ( x) ≠ 0, unde
Q( x )
P , Q ∈ R[ X ] .

D3: O funcŃie raŃională se numeşte funcŃie raŃională simplă dacă are una din formele:
1) f ( x ) = P( x), P ∈ R [ X ]
A
2) f ( x) = , A, a ∈ R, n ∈ N*
( x − a)
n

Ax + B
3) f ( x) = , A, B, a, b ∈ R, a 2 − 4b < 0, n ∈ N*
(x + ax + b )
2 n

• Orice funcŃie raŃională se poate descompune, în mod unic, în suma de funcŃii raŃionale simple

D4: Fie F : I → R o primitiva a functiei continue f : I → R . Se numeste integrala definită a funcŃiei f de la

b
a la b, numărul real notat şi definit prin relatia ∫ f ( x)dx = F (b) − F (a)
a
(formula Leibniz-Newton)
b b b
− ∫ ( λ ⋅ f ( x ) + µ ⋅ g ( x ) ) dx = λ ∫ f ( x ) dx + µ ∫ g ( x ) dx, ( ∀ ) λ , µ ∈ R
a a a
b c b
− (∀ ) c ∈ I , ∫ f (x )dx = ∫ f ( x )dx + ∫ f ( x )dx
a a c
b
− (∃) c ∈ (a ,b ) a .i . ∫ f ( x )dx = f (c ) ⋅ (b − a )
a
b
− Daca f ≥ 0 pe [a,b] , atunci ∫ f (x )dx ≥ 0
a
b b
− Daca f ≤ g pe [a,b] , atunci ∫ f ( x )dx ≤ ∫ g ( x )dx
a a
b
− Daca m, M ∈ R sunt astfel încât m ≤ f ( x ) ≤ M , ( ∀ ) x ∈ [ a, b ] , atunci m ( b − a ) ≤ ∫ f ( x ) dx ≤ M ( b − a )
a

2
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
b b
− ∫ f ( x )dx ≤ ∫ f ( x ) dx
a a

D5: Fie a, b ∈ R, a < b şi funcŃia continuă pozitivă f : [ a, b] → R + .

Multimea Γ f = {( x, y ) ∈ R 2 / a ≤ x ≤ b, 0 ≤ y ≤ f ( x )} se numeşte subgraficul funcŃiei f..

D9: FuncŃia f : [ a, b ] → R se numeşte continuă pe porŃiuni dacă are cel mult un număr finit, nenul,
de puncte de discontinuitate şi acestea sunt puncte de discontinuitate de speŃa întâi.
-Fie f , g : [a ,b] → R astfel încât f ( x ) = g ( x ), (∀ ) x ∈ (a ,b ) şi g este continuă. Atunci f este integrabilă pe
b b
[a ,b] şi ∫ f (x )dx = ∫ g (x )dx .
a a
b p ci

-O funcŃie f : [ a, b] → R continuă pe porŃiuni este integrabilă pe [a ,b] şi ∫ f ( x )dx = ∑ ∫ f (x )dx , unde

i
a i = 1 ci − 1

f i : [ ci −1 , ci ] → R , i = 1, p sunt funcŃiile asociate lui f.

-Fie f , g : I → R derivabile cu derivate continue. Dacă a ,b ∈ I , atunci:
b b

∫ f ( x ) ⋅ g ′(x )dx = f ( x ) ⋅ g ( x ) a − ∫ f ′( x ) ⋅ g (x )dx .

b

a a

-Dacă ϕ : I → I este derivabila, cu derivata continuă şi f : I → R este continuă, dacă a ,b ∈ I , atunci

b ϕ (b )

∫ f (ϕ ( x )) ⋅ ϕ ′ (x )dx = ∫ f (t )dt .
a ϕ (a )

-Fie f , g : [ a, b ] → R continue a.i. g ( x ) ≤ f ( x ), (∀) x ∈ [a ,b ] .Dacă

b
Γ f , g = {( x, y ) ∈ R 2 / a ≤ x ≤ b, g ( x ) ≤ y ≤ f ( x )} , atunci aria (Γ f ,g ) = ∫ ( f ( x ) − g ( x ))dx .
a

-Fie f : [ a, b ] → R continuă. MulŃimea V = {( x, y, z ) ∈ R / 3

}
y + z ≤ f ( x ) se numeşte corpul de rotaŃie
2 2

b
în jurul axei Ox determinat de funcŃia f. Volumul acestui corp este V = π ∫ f 2
(x )dx .
a

-Fie f : [ a, b ] → R o funcŃie derivabilă cu derivata continuă. Lungimea graficului funcŃiei este

b
l ( f ) = ∫ 1 + ( f ′( x )) dx .
2

-Fie f : [ a, b ] → R + continuă. φ = {( x, y, z ) ∈ R / 3
}
y 2 + z 2 = f ( x ) , a ≤ x ≤ b se numeste suprafaŃa de
b
rotaŃie daterminată de funcŃia f. Aria acestei suprafeŃe este Α( f ) = 2π ∫ f ( x ) 1 + ( f ′( x )) dx .
2

3
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
Probleme rezolvate

 x 2 + e x , x ≤ 0
1. Se consideră funcŃia f : R → R , f ( x ) =  .
 x + 1, x > 0
a) Să se arate că funcŃia f admite primitive pe R.
0

b) Să se calculeze ∫ xf ( x ) dx .
−1
c) Să se determine volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox a graficului funcŃiei
g :[0;1]→R, g (x) = f (x) .
R. a) O funcŃie admite primitive dacă este continuă pe domeniul de definiŃie. Problema continuităŃii se
pune în punctul x0=0. Calculăm limitele laterale:
lim f ( x ) = lim ( x 2 + e x ) = 02 + e0 = 1 , lim f ( x ) = lim
x →0 x→0 x →0 x →0
( )
x + 1 = 0 + 1 = 1 şi f (0)=1. Acestea sunt
x <0 x<0 x >0 x >0

egale şi atunci funcŃia este continuă pe R, deci admite primitive pe R.

0 4 int.prin
0 0
x4
0 0 0
( −1) părŃi
b) ∫ xf ( x ) dx = ∫ x ( x + e ) dx = ∫ x dx + ∫ xe dx =
2 x 3 x
+ ∫ x ⋅ ( e ) dx = 0 −
x '
+
−1 −1 −1 −1
4 −1 −1
4
0 0
0 1 1 1 0 1 1 0
+ xe x − ∫ x '⋅ e x dx = − + 0 ⋅ e0 − ( −1) e −1 − ∫ e x dx = − + − e x =− + − e + e −1 =
−1
−1
4 −1
4 e −1 4 e
1 1 1 2 5 8 − 5e
=− + −1+ = − = .
4 e e e 4 4e
b

c) Formula pentru calculul volumului este: Vol ( C f ) = π ∫ f 2 ( x ) dx . Avem

a
1 1 1
1 1 1

( x ) dx = π ∫ ( ) ( )
2
Vol ( C g ) = π ∫ g 2
x + 1 dx = π ∫ x + 2 x + 1 dx = π  ∫ xdx + 2 ∫ xdx + ∫ 1dx  =
0 0 0 0 0 0 
1
 3 
x 2 1 1 1  1  3+ 4+ 6
1 x 2
1 2  13
=π  + 2 ∫ x dx + x 0  = π  + 2
2
+ 1 =  + 2 ⋅ ⋅ 1 + 1 π = π= π.
 2  2 3  2 3  6 6
 0 0   
 2 0 

2. Se consideră funcŃiile f,F:R → R date prin f(x)=xex şi F(x)=(x−1)ex.

a) Să se verifice că funcŃia F este o primitivă a funcŃiei f .
b) Să se calculeze aria suprafeŃei plane determinate de graficul funcŃiei f, axa Ox şi dreptele x = 0 şi x
=1.
f ( t ) f '' ( t ) − ( f ' ( t ) )
x 2
x +1
c) Să se demonstreze că ∫
1
f 2
(t )
dt =
x
− 2 pentru orice x>1.

R. a) F ' ( x ) = ( x − 1) ' e x + ( x − 1) ( e x ) ' = e x + ( x − 1) e x = e x (1 + x − 1) = xe x .

1
1
b) AriaΓ = f
∫ f ( x ) dx = F ( x )
0
0
= F (1) − F ( 0 ) = (1 − 1) e1 − ( 0 − 1) e0 = 1 .

 f ' ( t )  ( f ' ( t ) ) ⋅ f ( t ) − f ' ( t ) ⋅ ( f ( t ) ) ' f '' ( t ) ⋅ f ( t ) − f ' ( t ) ⋅ f ' ( t ) f ( t ) ⋅ f '' ( t ) − ( f ' ( t ) )

' ' 2

c)  = = = ,
 f ( t )  f 2 (t ) f 2 (t ) f 2 (t )
 
unde f ' ( x ) = x ' e x + x ( e x ) ' = e x (1 + x ) .

4
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
f ( t ) f '' ( t ) − ( f ' ( t ) )
2 '
 f ' (t )  f ' (t ) f ' ( x ) f ' (1) e x ( x + 1) e1 (1 + 1)
x x x

∫1
f 2 (t )
dt =  ∫
 f ( t ) 
1  
dt =
f (t ) 1
=
f (x)
−
f (1)
=
x ex
−
1 ⋅ e1
=

x +1
= −2.
x

 e ⋅ e x , x ≤ −1
3. Se consideră funcŃia f :R → R, f ( x ) =  .
 2 + x, x > −1
a) Să se arate că funcŃia f admite primitive pe R.
b) Să se calculeze volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox, a graficului funcŃiei
g:[0,2]→R , g(x)=f(x), x0[0,2].
0
xf ( x )
c) Să se calculeze
∫
−2
e
dx .

R. a) Determinăm continuitatea funcŃiei în punctul x0= −1. lim f ( x ) = lim e ⋅ e x = e ⋅ e −1 = e0 = 1 ;

x →−1 x →−1
x <−1 x <−1

lim f ( x ) = lim ( 2 + x ) = 2 − 1 = 1 ; lim f ( x ) = lim f ( x ) = 1 ⇒ funcŃia este continuă în x0= −1 şi este

x →−1 x →−1 x →−1 x →−1
x >−1 x >−1 x <−1 x >−1

continuă pe R, deci admite primitive pe R.

b

b) Volumul se calculează după formula: Vol ( C f ) = π

∫f ( x ) dx .
2

a
2 2 2
 x2 x3   23 
Vol ( C g ) = π dx = π ( 4 + 4 x + x ) dx = π  4 x + 4 +  = π  4 ⋅ 2 + 2 ⋅ 2 2 +  =
∫ (2 + x) ∫
2 2

0 0  2 3 0  3
 8  24 + 24 + 8 56
= π 8 + 8 +  = π = π.
 3 3 3
0
xf ( x )
0 −1 0 −1 −1
1 1 x3  1 1
( 2 x + x 2 ) dx = x ( e x ) dx +  x 2 +  = xe x
' −1

∫ dx = xe dx + ∫ ∫ ∫ − ∫ e dx − e 1 − 3  =
x x
c)
−2
e −2
e −1 −2
e 3  −1 −2
−2

x −1 x −1 2 −1 2 2 8 3 8 9e − 8
= xe −e − = e x ( x − 1) − = −2e −1 + 3e −2 − e −1 = 3e −2 − e −1 = 2 − = .
−2 −2 3e −2 3e 3 3 e 3e 3e 2

4. Se consideră funcŃia g :R→R, g(x)=(x+1)3 −3x2 −1.

1

a) Să se calculeze
∫ g ( x ) dx .
0
a

∫ ( g ( x ) − x ) ⋅ e dx = 6e
3
b) Să se determine numărul real a >1 astfel încât x a
.
1
1

∫ ( 3x + 3) ⋅ g 2009 ( x ) dx .
2
c) Să se calculeze
0
1 1 1 1

R. a)
∫ g ( x ) dx = ∫ (( x + 1)
3 2
− 3x − 1 dx = ) ∫(x 3 2
+3 x + 3 x +1 −3x −1 dx = 2
) ∫(x 3
)
+ 3 x dx =
0 0 0 0
1
4 2
x 3x  1 3 7
= +  = + = .
 4 2 0 4 2 4

5
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
a a a a
b) g(x)=x3+3x şi ∫ ( g ( x ) − x ) ⋅ e dx = ∫ ( x + 3x − x 3 ) ⋅ e x dx = ∫ 3 xe x dx = 3∫ x ( e x ) ' dx =
3 x 3

1 1 1 1

   
( )
a a
= 3  xe x − ∫ x ' e x dx  = 3  ae a − e − ∫ e x dx  = 3 ae a − e − e x = 3 ae a −e − e a + e = 3e a ( a − 1) . ( )
a a

1 1
 1   1 
ObŃinem 3e ( a − 1) = 6e : 3e
a a a
⇒ a −1 = 2 ⇒ a = 3.
1 1
1 g ( x )= x +3 x
3

∫ ( 3x + 3) ⋅ g ( x ) dx = ∫ g ( x ) ⋅ g ' ( x ) dx = g ( x )
2 2009 2009 2009
c) =
0
0 0

= (13 + 3 ⋅ 1) − ( 03 + 3 ⋅ 0 )
2009 2009
= 42009 .

5. Se consideră funcŃia : f :R → R, f(x)=x+e-x.

a) Să se calculeze aria suprafeŃei plane cuprinse între graficul funcŃiei f, axa Ox şi dreptele de ecuaŃii
x = 0 şi x =1 .
1
− x2 2 2
b) Folosind faptul că x + e 2
≥ 1 pentru orice x0R , să se demonstreze că ∫ e − x dx ≥ .
3
0
c) Să se determine volumul corpului obŃinut prin rotaŃia, în jurul axei Ox , a graficului funcŃiei
g :[0,1]→R, g(x)=f (x)+ f (−x).
1 1 1
 x2  1 0  1 1 3 1
R. a) Aria ( Γ f ) = ∫ f ( x ) dx = ( x + e ) dx =  − e − x  = − e −1 −  − e0  = − + 1 = − .
∫
−x

0 0  2 0 2 2  2 e 2 e
2 2
b) Din x 2 + e − x ≥ 1 obŃinem e − x ≥ 1 − x 2 şi integrăm inegalitatea pe intervalul [0,1] ⇒
1 1 1
 x3  1 2
∫ e dx ≥ (1 − x ) dx =  x −  = 1 − = .
−x
∫
2
2

0 0  3 0 3 3
b

c) g ( x ) = f ( x ) + f ( − x ) = x + e
∫f ( x ) dx
−x −x
−x+e =e x
+ e şi volumul este dat de: V = π
x 2

a
1 1 1
 e −2 x e2 x 
∫ (e ) ∫ (e + 2 + e ) dx = π  −
−x x 2 −2 x
V =π +e dx = π 2x
+ 2x +  =
0 0  2 2 0
−2
 −e + 4 + e − e 0 + e 0  e 2 + 4 − e −2
2
=π  − = π.
 2 2  2

6. Se consideră funcŃia f :R→R, f (x) = x 2 + e x +1.

a) Să se arate că orice primitivă a funcŃiei f este crescătoare pe R .
1
b) Să se calculeze ∫ xf ( x ) dx .
0

1
e
f ( ln x )
c) Să se demonstreze că
1
x
dx = e + .
3 ∫
R. a) O primitivă a funcŃiei f este F :R → R, astfel încât F '(x) = f (x) şi f (x) = x 2 + e x +1 > 0 ca sumă
de funcŃii pozitive ⇒ F '(x) > 0. Dacă derivata este pozitivă atunci funcŃia este crescătoare, adică F este
funcŃie crescătoare ∀ x0R.

6
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
1 1 1 1
 x4 x2 
∫0 xf ( x ) dx = ∫0 x ( x + e + 2
1) dx = ∫0 (x
x + xe + x ) dx = 
4
+ e3x
( x − 1)
x
+  =
2 0
b) 
int prin
părti

∫ xe dx = ∫ x ( e ) ' dx = xe x − ∫ e x dx = xe x − e x + C = e x ( x − 1) + C
x x

1 1 3 7
= + e1 (1 − 1) + − e0 ( 0 − 1) = + 1 = .
4 2 4 4
e
f ( ln x ) e 2 ln x
ln x + e + 1
e
 ln 2 x ln x 1 
c) ∫ dx = ∫ dx = ∫  + +  dx = (*) . Calcuăm primitivele separat:
1
x 1
x 1  x x x
schimbare
ln 2 x 1 de var iabilă
ln 3 x
∫ x dx = ∫ ln 2
x ⋅ dx = ∫ ln 2
x ⋅ ( ln x ) ' dx = +C
x 3
ln x ln 2 x 1
∫ x dx = ∫ ln x ⋅ ( ln x ) ' dx = + C ; ∫ dx = ln x + C .
2 x
e
 ln 3 x ln 2 x  ln 3 e ln 2 x ln 3 1 ln 2 1 1 1 2 + 3 + 6 11
( *) =  + + ln x  = + + ln
 e − − − ln1
 = + +1 = = .
 3 2 1 3 2 =1 3 2 =0 3 2 6 6

1
7. Se consideră funcŃia f :[1,+∞)→R, f ( x ) = .
x (1 + ln x )
e

a) Să se calculeze
∫ f ' ( x ) dx .
1
b) Să se arate că orice primitivă a funcŃiei f este crescătoare pe [1,+∞) .
c) Să se determine numărul real a0(1,e2) astfel încât aria suprafeŃei plane determinate de graficul
3
funcŃiei f, axa Ox, dreptele de ecuaŃii x=a şi x=e2 să fie egală cu ln .
2
e e
 1  1 1 1 1 1
∫
R. a) f ' ( x ) dx = f ( x ) 1 = 
e
 = − = − = − 1.
 x (1 + ln x )  e (1 + ln e ) 1 (1 + ln1) e (1 + 1) 1 2 e
1   1

b) Fie F :[1,+4) → R primitivă a funcŃiei f, atunci F’(x)=f(x), ∀ x0[1,+4). Din x0[1,+4) ⇒ x>0, lnx ≥ 0 şi
atunci f(x) ≥ 0. Dacă derivata unei funcŃii F’(x)=f(x) ≥ 0 atunci functia F este crescătoare pe [1,+4).
e2 e2 e2 e2
(1 + ln x )
'
1 1 1 e2
c) Aria ( Γ f ) = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ∫ ⋅ dx = ∫ dx = ln (1 + ln x ) a =
a a
x (1 + ln x ) a
1 + ln x x a
1 + ln x
3
= ln (1 + ln e2 ) − ln (1 + ln a ) = ln (1 + 2 ) − ln (1 + ln a ) = ln 3 − ln (1 + ln a ) = ln .
1 + ln a
3 3 3
Din Aria ( Γ f ) = ln obŃinem: = ⇒ 1 + ln a = 2 ⇒ ln a = 1 ⇒ a = e ∈ (1, e 2 )
2 1 + ln a 2

1
8. Se consideră funcŃiile f,g:(0,+∞)→R date prin f(x)= ex şi g ( x ) = .
x
a) Să se calculeze primitivele funcŃiei f +g.
2
e 4 − e2 + 1
b) Să se arate că
∫ ( f 2 ( x ) + g 2 ( x )) dx = 2
.
1

7
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
c) Folosind eventual faptul că 2ab≤a2+b2, pentru orice a,b0R , să se demonstreze că
2
1 e4 − e 2 + 1
∫ 1
ex ⋅
x
dx ≤
4
.

 1 1
∫ ( f + g )( x ) dx = ∫  e +  dx = e dx + ∫ ∫ x dx = e + ln x + C .
x x x
R. a)
x
2 2 2
 1   e2 x 1  e4 1  e2 
b) ( f ( x ) + g ( x ) ) dx =  e 2 x + 2  dx = 
∫ ∫
2 2
−  = − −  − 1 =
1 1
 x   2 x 1 2 2  2 
e4 − e2 − 1 + 2 e4 − e2 + 1
= = .
2 2
c) f(x), g(x)0R, folosind relaŃia 2ab≤a2+b2 avem 2@f(x) @ g(x) ≤ f 2(x)+g2(x). Integrăm inegalitatea pe
intervalul [1,2] şi obŃinem:
2 2 2
e4 − e2 + 1 e4 − e2 + 1
2 f ( x ) ⋅ g ( x )dx ≤ 2 ( f ( x ) + g ( x ) )dx =
∫ ∫ ∫ f ( x ) ⋅ g ( x )dx ≤
2 2
⇒ .
1 1
2 1
4

1
xn + 1
9. Se consideră integralele I n =
∫
0
x +1
dx pentru orice n0N* .

a) Să se calculeze I1 .
b) Folosind, eventual, faptul că x2 ≤ x, pentru orice x0[0,1] , să se demonstreze că I2 ≤ I1.
1 *
c) Să se demonstreze că I n +1 + I n = + 2ln 2 pentru orice n0N .
n +1
1 1
x +1
∫ ∫
1
R. a) Pentru n=1 se obŃine: I1 = dx = 1dx = x 0 = 1 .
0
x +1 0
1
x2 + 1 x2 + 1 x + 1
b) I 2 =
∫0
x +1
dx . Din x2 ≤ x, ∀ x0[0,1] se obŃine x2+1 ≤ x+1 ⇒ ≤
x +1 x +1
, ∀ x0[0,1]; integrăm pe

1 1
x2 + 1 x +1
intervalul [0,1] şi se obŃine
∫
0
x +1
dx ≤
∫ x + 1 dx ⇒ I
0
2 ≤ I1 .

1 1 1 1 1
x n +1 + 1 xn + 1  x n +1 + 1 x n + 1  x n +1 + 1 + x n + 1 x n ( x + 1) + 2
c) I n +1 + I n =
∫
0
x +1
dx +
∫ 0
x +1
dx = 
0 
∫x +1
+
x +1 
 dx = ∫
0
x +1 ∫
dx =
0
x +1
dx =

1 1
 2   x n +1  1 1

0
∫
=  xn +
x + 1 

dx = 
 n + 1
+ 2ln ( x + 1)  =
 0
n + 1
+ 2ln 2 − 2ln1 =
n +1
+ 2ln 2 .

e2 x + 1 e2 x − 1
10. Se consideră funcŃiile f , g: R→R, f ( x ) = şi g ( x ) = .
ex ex
a) Să se verifice că funcŃia g este o primitivă a funcŃiei f.
1
b) Să se calculeze ∫ f ( x ) g ( x ) dx .
0
1 1
c) Să se demonstreze că ∫ f ' ( x ) g ' ( x ) dx = ∫ f ( x ) g ( x ) dx .
0 0

8
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
2x 2x
 e 2 x − 1  2e ⋅ e − e − 1 ⋅ e
R. a) g ' ( x ) =  =
x x

=
'
e x ⋅ 2e 2 x − e 2 x + 1
=
e2 x + 1 ( )
= f ( x ) , adică g este
( )

( )
2
( )
x
 e  ex ex
ex
2 ex

o primitivă a lui f .
 e2 x + 1   e2 x − 1  e4 x − 1
b) f ( x ) g ( x ) =  x ⋅ x
2x −2 x
 = 2 x = e − e şi
 e   e  e
1 1 1
 e 2 x e −2 x  e 2 e −2  e 0 e 0  e 2 1
∫ f ( x ) g ( x ) dx = ∫ ( e )
2x −2 x
−e dx =  +  = + − +  = + 2 − 1.
0 0  2 2 0 2 2  2 2  2 2e
e2x + 1 e2x 1
c) f ( x ) =
x
=
x
+
x ( ) ( )
= e x + e − x ⇒ f ' ( x ) = e x '+ e − x ' = e x + ( − x ) ' e − x = e x − e − x
e e e

g (x ) =
e2x − 1
e x
=
e2x
e x
−
e
1
x
( )( )
= e x − e − x ⇒ g ' ( x ) = e x '− e − x ' = e x + e − x

(
şi atunci f ( x ) ⋅ g ( x ) = e x + e − x e x − e − x = e 2 x − e −2 x )( )
( )(
f ' ( x ) ⋅ g ' ( x ) = e x − e − x e x + e − x = e 2 x − e −2 x ⇒ )
1 1
f ( x ) ⋅ g ( x ) = f ' ( x ) ⋅ g ' ( x ) ⇒ ∫ f (x )g ( x )dx = ∫ f ' ( x )g ' (x )dx .
0 0

ln x
11. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R, f ( x ) = +x.
x
e
 ln x 
a) Să se calculeze
∫  f ( x ) −
1
x 
dx .

e
e2
b) Să se verifice că
∫
1
f ( x ) dx =
2
.

e n +1

c) Să se arate că şirul care are termenul general I n =

∫ ( f ( x ) − x ) dx, n ≥ 1 este o progresie aritmetică
en
cu raŃia 1.
e e e e
 ln x   ln x ln x  x2 e 2 1 e2 − 1

1
∫
R.  f ( x ) −
 x  dx = 
1
 x
+x−
x 
dx =
∫ ∫
1
xdx =
2 1
=
2 2
− =
2
.

e e e e e e e
 ln x  1 x2 ln 2 x e2 1
b)
∫
1
f ( x ) dx = 
1
 x ∫ 1
x
1 1
∫
+ x  dx = ln x ⋅ dx + xdx = ln x ⋅ ( ln x ) ' dx +
2 ∫ ∫ 1
= + − =
2 1 2 2
2 2 2 2 2
ln e ln 1 e 1 1 e 1 e
= − + − = −0+ − = .
2 2 2 2 2 2 2 2
c) Dacă diferenŃa a doi termeni consecutivi este constantă atunci este progresie aritmetică.
en + 2 e n +1 en + 2 e n +1 en + 2 e n +1
ln 2 x ln 2 x
I n +1 − I n = ∫ ( f ( x ) − x ) dx − ∫ ( f ( x ) − x ) dx = lnxx dx − ∫ ∫
ln x
x
dx =
2 e n +1
−
2 en
=
en +1 en n +1
e en

ln 2 e n + 2 − ln 2 en +1 ln 2 en +1 − ln 2 e n ( n + 2 ) − ( n + 1) − ( n + 1) + n
2 2 2 2

= − = =
2 2 2
n 2 +4n + 4 −n 2 −2n − 1 − n 2 −2n − 1 + n 2 2
= = = 1 şi atunci r = 1.
2 2
9
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate

12. Se consideră funcŃiile fm :[0,1] → R definite prin fm(x)=m2x2+(m2−m+1) x+1, unde m0R.
a) Să se calculeze
∫ f ( x ) dx .
1

b) Să se calculeze
∫e f 0 ( x ) dx .
x

0
1
3
∫f ( x ) dx =
*
c) Să se determine m0R astfel încât m .
0
2
3
x2
∫ (x + x + 1) dx =
x
∫ f1 ( x ) dx = 2
R. a) + + x+C.
3 2
1 1 1 int . prin 1
prti
( x + 1) dx = ∫ ( x + 1) ( e ) dx
x ' x 1

b) ∫ ∫ ∫
e x
f 0 ( x ) dx = e x
= ( x + 1) e − e x dx =
0
0 0 0 0 .
1
= 2e − 1 − e x = 2 e − 1 − e + 1 = e
0
1 1 1
 x3 x2 
c)
∫f m ( x ) dx = ∫ ( m x + ( m − m + 1) x + 1 dx =  m 2
2 2 2
)
+ ( m 2 − m + 1) + x  =
0 0  3 2 0
m2 m2 − m + 1 2m 2 + 3m 2 − 3m + 3 + 6 5m 2 − 3m + 9
= + +1= = şi
3 2 6 6
5m 2 − 3m + 9 3 3
= ⋅ 6 ⇒ 5m 2 − 3m + 9 = 9 ⇒ 5m 2 − 3m = 0 ⇒ m ( 5m − 3) = 0 ⇒ m1 = 0, m2 = . Din
6 2 5
3
m0R* ⇒ m ∈   .
5

e2
ln n x
13. Pentru fiecare n0N se consideră integralele I n =
∫
e
x
dx .

a) Să se verifice că I0 =1.
b) Să se calculeze I1.
2 n +1 − 1
c) Folosind, eventual, faptul că 1≤ lnx ≤2, ∀x ∈  e, e 2  , să se demonstreze că 1 ≤ ≤ 2 n , ∀n ∈ N ,
n +1
pentru orice n0N.
e2 e2
ln 0 x 1 e2
R. a) I 0 =
∫
e
x
dx =
∫ e
x
dx = ln x e = ln e 2 − ln e = 2 − 1 = 1 .

e2 e2 e2 e2
ln x 1 ln 2 x ln 2 e 2 ln 2 e 4 − 1 3
b) I1 = ∫
e
x e
x∫
dx = ln x ⋅ dx = ln x ⋅ ( ln x ) ' dx =
e
∫
2 e
=
2
−
2
=
2
= .
2
x∈[ e ,e 2 ]
1 ln n x 2 n
c) Din 1≤ lnx ≤2, ∀x ∈  e, e 2  prin ridicare la puterea n0N ⇒ 1n ≤ ln n x ≤ 2 n : x ⇒ ≤ ≤ şi
x x x
e2 e2 e2 e2
1 ln n x 2n e2 ln n +1 x e2
integrăm inegalitatea pe  e, e 2  ⇒ ∫
e
x
dx ≤ ∫
e
x
dx ≤ ∫
e
x
dx ⇒ ln x e ≤
n +1 e
≤ 2n ln x
e
⇒

ln n +1 e 2 − ln n +1 e 2 n +1 − 1n +1 2n +1 − 1
= ln e 2 − ln e ≤ ≤ 2n ( ln e 2 − ln e ) ⇒ 2 − 1 ≤ ≤ 2 n ( 2 − 1) ⇒ 1 ≤ ≤ 2n .
n +1 n +1 n +1

10
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate

14. Se consideră funcŃia f :[−4,4]→R, f ( x ) = 16 − x 2 .

4

∫f ( x ) dx .
2
a) Să se calculeze
0
5
x
b) Să se verifice că
∫
− 5
f ( x)
dx = 0 .

c) Să se demonstreze că 0 ≤
∫ f ( x ) dx ≤ 8 , oricare ar fi m0[0,2] .
0

4 4 4
 x3  43 192 − 64 128
R. a) ∫ f ( x ) dx = ∫ (16 − x ) dx =  16 x −  = 16 ⋅ 4 −
2 2
= = .
0 0  3 0 3 3 3
5 5 5
−x 5
b)
∫
x
f ( x)
dx =
∫
x
16 − x 2
dx = −
∫ 16 − x 2
dx = − 16 − x 2
− 5
=− ( )
16 − 5 − 16 − 5 = 0 , sau
− 5 − 5 − 5

x
determinăm paritatea funcŃiei g :  − 5, 5  → R , g ( x ) = :
  16 − x 2
−x x
g (−x) = =− = − g ( x ) , funcŃie impară pe intervalul simetric  − 5, 5  ⇒
16 − ( − x )
2 2
16 − x
5
x
∫
− 5
f ( x)
dx = 0 .

c) Considerăm expresiile 4 + x şi 4 – x, unde x0[0,m], care sunt pozitive şi aplicăm inegalitatea mediilor:
a+b 4+ x+4− x
0 ≤ ab ≤ ⇒ 0 ≤ ( 4 + x )( 4 − x ) ≤ ⇒ 0 ≤ 16 − x 2 ≤ 4 . Integrăm inegalitatea pe
2 2
m m m

∫ ∫ ∫ f ( x ) dx ≤ 4 x
m
intervalul [0,m], se obŃine: 0 ≤ 16 − x 2 dx ≤ 4dx ⇒ 0 ≤ 0
= 4m , dar m ≤ 2 şi atunci
0 0 0
m

4m ≤ 8 şi avem 0 ≤
∫ f ( x ) dx ≤ 8 .
0

15. Se consideră funcŃia f :[0,1]→R definită prin f ( x ) = e x x 2 + 1 .

1
f ( x)
a) Să se verifice că
∫
0
x2 + 1
dx = e − 1 .

b) Să se determine aria suprafeŃei plane cuprinse între graficul funcŃiei g:R→R, g(x)=xe−x f (x),
axa Ox şi dreptele de ecuaŃii x = 0 şi x =1 .
1

c) Să se calculeze
∫
−1
x 2 + 1 ⋅ f ( x ) dx .

1
f (x)
1 1 1
ex x2 + 1
∫ dx =
∫ ∫
dx = e dx = e = e1 − e0 = e − 1 .
x x
R. a)
2
0 x +1 0 x2 + 1 0 0

11
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
b) g ( x ) = x ⋅ e − x ⋅ e x ⋅ x 2 + 1 = x ⋅ e − x + x ⋅ x 2 + 1 = x x 2 + 1 şi
1
1

( x + 1)
1 1 2 +1
1 2 1
1
Aria ( Γ g ) = ( x + 1) ( x + 1) dx = 12 ⋅ 1 1 2
(x + 1)
' 3

∫ ∫
2 2 2 2
x x + 1dx = 2 = ⋅ ⋅ =
0
2 0 +1 2 3 0
2 0

1   1 1 2 2 −1
(1 + 1) − (0 + 1)  = ( ) ( )
2 3 2 3
= ⋅ 8− 1 = 2 2 −1 = .
3   3 3 3
1 1 1 int prin 1
părti

∫ e ( x + 1) dx ∫ ( x + 1) ⋅ ( e ) dx =
x '
∫ x + 1 ⋅ f ( x ) dx = ∫
2 2 2 2 2
c) x + 1 ⋅ e ⋅ x + 1dx =
x x
=
−1 −1 −1 −1
1 1 1
 x1 
= ( x + 1) e − 2 xe dx = 2e − 2e − 2 x ( e ) ' dx = 2e − 2e − 2  xe
1

∫ ∫ ∫
2 −1 −1
x x
− e x dx  = x
−1  −1 
−1 −1  −1 
= 2e − 2e −1 − 2 e + e −1 − e x
1
(
−1 ) 

3
= 2 e − 2 e −1 − 2 ( e + e − 1 − e + e − 1 ) = 2 e − 6 e − 1 = 2  e −  .
e

3
xn
16. Se consideră integralele I n =
∫
2
x −12
dx , n0N.

1 3
a) Să se verifice că I 0 = ln .
2 2
b) Să se calculeze I1.
3n +1 − 2 n +1
c) Să se demonstreze că I n + 2 − I n = , pentru orice n0N.
n +1
3 3 3
x0 1 1 x −1 1 2 1 1  2 3 1 3
R. a) I 0 =
∫
2
x2 − 1
dx =
∫
2
2
x −1
dx = ln
2 x +1 2
=  ln − ln  = ln  ⋅  = ln .
2 4 3 2  4 1 2 2
3
1
3
(x 2
−1 ' ) dx = 1 ln 3 1 1 8
b) I1 =
∫ 2
x
x −1
dx =
2 ∫ 2
x −1 2
(x 2
−1 ) 2
=
2
( ln8 − ln 3) = ln .
2 3
2 2

3
x n+2
3
xn  x n +2
3
xn 
3
x n +2 − x n
3
(
xn x2 − 1 )
c) I n + 2 − I n =
∫2
x2 − 1
dx −
∫2
2
x −1
dx =  2
2 
− 2
x −1 x −1 ∫
 dx = ∫
2
x2 − 1
dx =
∫
2
x2 − 1
dx =

3 n +1 3 n +1 n +1
x 3 −2
=
∫
2
x n dx =
n +12
=
n +1
, ∀ n0N.

17. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R definită prin f (x)=lnx−x .

2

∫ ( x − f ( x ) + ln x ) dx .
2
a) Să se calculeze
1
b) Să se demonstreze că orice primitivă F a funcŃiei f este concavă pe intervalul (1,+∞) .
c) Să se calculeze aria suprafeŃei plane cuprinse între graficul funcŃiei h:[1,e]→R, h(x) = f(x) + x,
axa Ox şi dreptele x =1 şi x=e.

12
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
2 2 2 2
x3
∫ ( x − f ( x ) + ln x ) dx = ∫ ( x − ln x + x + ln x )
2

∫
2 2
R. a) dx = ( 2 x ) dx = 4 =
3 1
1 1 1

 23 13  8 1 7 28
= 4 −  = 4 −  = 4 ⋅ = .
 3 3   3 3  3 3
1 1− x
b) F primitivă a funcŃiei f, atunci F’(x) = f(x) şi F’’(x) = f '(x) şi f ' ( x ) = −1 = .
x x
Tabelul de semn:
x 0 1 +4
F”(x)=f ' (x) + + + + + + 0 - - - - - - - - - - - - - - - - -
Pe (1,+4), F”(x) ≤ 0 ⇒ F este concavă pe (1,+4).
c) h:[1,e]→R, h(x)= f(x)+x = lnx − x + x = lnx şi
e e e int . prin e e
1 parti

∫ ∫ ∫
Aria ( Γ h ) = h ( x ) dx = ln xdx = ln x ⋅ ( x ) ' dx = x ln x 1 − x ⋅ dx = e ln e − 1 ⋅ ln1 − 1dx = ∫ ∫
e

1 1 1 1
x 1
e
= e − x 1 = e − e + 1 = 1.

18. Se consideră funcŃia f : ( 0, +∞ ) → R, f ( x ) = e x + ln x .

a) Ştiind că g : ( 0, +∞ ) → R , g ( x ) = f ( x ) − ln x , să se verifice că
∫ g ( x ) dx = g ( x ) + C, x > 0 .
e

b) Să se calculeze
∫ f ( x ) dx .
1
e 2
ee + e2 − e + 1
xf ( x ) dx =
∫
2
c) Să se demonstreze că .
1
2

R. a) g ( x ) = f ( x ) − ln x = e + ln x − ln x = e x şi ∫ g ( x ) dx = ∫ e dx = e + C =g ( x ) + C , ∀x > 0 .
x x x

e e e e e int . prin
părŃi

∫ f ( x ) dx = ∫ ( e + ln x ) dx = e dx + ln xdx = e ∫ ∫ ∫
+ ln x ⋅ ( x ) ' dx = e − e
x e 0
b) x x
+
1
1 1 1 1 1
e e
1
∫ x ⋅ xdx = e − 1 + e lne − 1 ⋅ ln1
 − ∫ 1dx = e − 1 + e − 0 − x
1 e
+ x ln x 0 − 1
= 2e − 1 − e + 1 = e .
=1 =0
1 1
e e e e schimb . de
1 x 1
∫ xf ( x ) dx = ∫ x ( e )
var iabilă

∫ (x ) ln x 2 ⋅ ( x 2 ) dx =
2 ' '

∫
2 x2 2 2
c) + ln x dx = e dx +
1 1
21 21
2
1 1 e e + 2e 2 − e 2 − e + 1
( ) 2
2
e 2 2
= e x + x 2 ln x 2 − x 2 =  e e + e 2 ln
 e 2 − e 2 − e1 − 12 ln1 2
 +1  = =
2 1 2 =2 =0  2
e2 2
e + e − e +1
= .
2
1
ln x ⋅ ( x ) dx = ∫ ln u du = ∫ ln u ⋅ ( u ) du
∫
2 '
∫
2 '
= u ln u − u ⋅ du = u ln u − u + C = x 2 ln x 2 − x 2 + C .
int . prin u
  părŃi
2
u = x , du = x ' dx( ) 2

1 1
19. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R, f ( x ) = − .
x 2 ( x + 1)2

13
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
e
 1 
a) Să se calculeze
∫
1
x  f ( x) +


 dx .
( x + 1) 
2

b) Să se arate că orice primitivă a funcŃiei f este crescătoare pe (0,+∞).

2
22
c) Să se verifice că
∫ f ' ( x ) f ( x ) dx = − 81 .
1

 e
1  e 
1 1 1  e
1
e
1

 ∫
R. a) x f ( x ) +
( x + 1) 2


dx = x 
x 2
−
( x + 1) 2
+
( x +
∫
1) 2


dx = x ⋅
x 2
dx =
x
dx = ∫ ∫
1   1   1 1
e
= ln x 1 = ln e − ln1 = 1
b) Fie F:(0,+∞)→R, F’(x)=f(x) primitivă a funcŃiei f. Atunci
( x + 1)2 − x 2 x2 + 2 x + 1 − x2 2x + 1
f (x) = = = ≥ 0, ∀x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ F’(x) ≥ 0 şi atunci funcŃia F
2 2 2
x 2 ( x + 1) x 2
( x + 1) x 2
( x + 1)
este crescătoare pe (0,+∞).
2 2
2 2 2  
f 2 ( x) f 2 ( 2 ) − f 2 (1) 1  1 1  1 1 
c)
∫ f ' ( x ) f ( x ) dx = ∫ f ( x ) f ' ( x ) dx =
1 1
2
1
=
2
=  2−

2 2 
 ( 2 + 1)
2
 − 2 −
  1 (1 + 1)2
 



=


2 2 4
1  1 1   1 11 1 1  1 1 1  1 −22 8 22
=  −  −  1 −   =  − −1+  − +1− = ⋅ ⋅ =− .
2  4 9   4  2  4 9 4  4 9 4  2 369 9 81


20. Se consideră funcŃiile f,F:R→R definite prin f(x)=e−x şi F ( x ) =

∫ f (t ) dt .
0
a) Să se arate că F(x)= − f (x)+1, pentru orice x0R.
b) Să se demonstreze că funcŃia h:R→R, h(x)=F(x)−f (x) este concavă pe R.
1

∫ x ⋅ f ( x ) dx .
2
c) Să se calculeze
0
x x
x
R. a) F ( x ) =
∫ f ( t ) dt = e −t dt = − e − t
∫ = − e − x + e0 = − e − x + 1 = − f ( x ) + 1 .
0
0 0
b) h(x)=F(x)−f (x)= - f(x)+1-f(x)=1 – 2f(x) şi h(x)= - 2f '(x), iar h"(x)= −2f "(x).

( ) = ( − x ) '⋅ e− x = −e− x şi f '' ( x ) = (−e− x ) = − ( − x ) '⋅ (e− x ) = e− x . Cum e− x > 0, ∀x ∈ R ,

' '
f ' ( x ) = e− x
f’’(x)>0 ⇒ h"(x)<0 şi h este concavă pe R.
1 1 1
1 1 2
(
1 −12
) 1
1
x ⋅ f ( x 2 ) dx =
∫ (−x ) ⋅ e e − e0 = − ( e −1 − 1) = .
2 '
∫ ∫
2
− x2
c) x ⋅ e − x dx = − dx = − e − x =−
0 0
2 0
2 0 2 2
11  1− e e −1
= −  − 1 = − = .
2e  2e 2e

21. Se consideră funcŃia f : R→R, f ( x ) = 3x + 3− x .

1

a) Să se calculeze
∫ f ( x ) dx .
−1

14
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
b) Să se calculeze volumul corpului obŃinut prin rotaŃia, în jurul axei Ox,a graficului funcŃiei
g:[0,1]→R, g ( x ) = 3− x .
c) Să se arate că orice primitivă F a funcŃiei f este concavă pe (-4,0] şi convexă pe [0, +4) .
1 1 1
 3x 3− x  31 3−1  3−1 31 
R. a) f ( x ) dx = ( 3 + 3 ) dx = 
∫ ∫
−x
x
−  = − −  − =
−1 −1  ln 3 ln 3  −1 ln 3 ln 3  ln 3 ln 3 
2
6−
3 − 3−1 − 3−1 + 3 3 = 16 .
= =
ln 3 ln 3 3ln 3
1 1 1 1
π π 3−2 x π  3−2 − 30 
b) Vol ( C g ) = π g
∫ ( x ) dx = π ∫ 3 ∫ ⋅ ( −2 x ) ' dx = −
2 −2 x −2 x
dx = 3 ⋅ =−  =
0 0
−2 0
2 ln 3 0 2 ln 3 
1 8
−1 −
π π 4π
=− ⋅9 =− ⋅ 9 = .
2 ln 3 2 ln 3 9 ln 3
c) Fie F :R → R, primitivă a lui f pe R, atunci F '(x)=f(x) şi F"(x)=f '(x),
f ' ( x ) = 3x ln 3 − 3− x ln 3 = ln 3 ( 3x − 3− x ) şi tabelul de semn pentru derivată:
x -4 0
+4
F"(x)=f - - - - - - - - - - - - - -0 + + + + + + + +
'(x) ++
Pe (-4,0], F"(x) ≤ 0 ⇒ F este concavă, iar pe [0,+4), F"(x) ≥ 0 ⇒ F este convexă.

1 1
22. Se consideră funcŃia f : [2, +4)→R, f ( x ) = + .
x x −1
e
 1 
a) Să se calculeze
∫  f ( x ) − x − 1  dx .
2
b) Să se arate că orice primitivă F a funcŃiei f este convexă pe [2,+4).
c) Să se determine a>2 astfel încât aria suprafeŃei plane mărginite de graficul funcŃiei f axa Ox şi
dreptele de ecuaŃii x=2 şi x=a să fie egală cu ln 3.
e e e
 1  1 1 1  1
∫
R. a)  f ( x ) −
∫ ∫
e
 dx =  + −  dx = dx = ln x 2 = ln e − ln 2 = 1 − ln 2 .
2
 x −1 2 
x x −1 x −1  2
x
b). F este concavă dacă F"(x) ≤ 0 pe [2,+4). Calculăm derivata a doua a funcŃiei F: F '(x) = f (x) şi
'
1  1 
'
1 1  1 1 
F "( x ) = f ' ( x ) =   +   =− 2 − = −  +  > 0, ∀x ∈ [2, +∞) şi atunci F "
 x   x −1 x ( x − 1)
2
 x 2 ( x − 1) 2 
 
este concavă pe [2,+4).
a ( a − 1)
a

c) Aria ( Γ f ) =
∫ f ( x ) dx = ln x + ln ( a − 1) − ln 2 = ln
2
2
şi Aria(Γf)=ln3 ⇒

a ( a − 1) a ( a − 1)
ln = ln 3 ⇒ = 3 ⇒ a2 − a = 6 ⇒ a2 − a − 6 = 0
2 2
 1− 5
 a1 =
2 = −2
−b ± b − 4ac  2
∆ = b 2 − 4ac ⇒ ∆ = 25 ⇒ ∆ = 5 , a1,2 = ⇒ .
2a  a2 = 1 + 5 = 3
 2

15
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
Cum a>2, valoarea cerută este a=3.

1
23. Se consideră funcŃiile f , F : [1, +4)→R, date prin f ( x ) = ln x + şi F ( x ) = ( x + l)lnx − x +1.
x
a) Să se arate că funcŃia F este o primitivă a funcŃiei f .
2

b) Să se calculeze
∫ f ( e ) dx .
x

( 3ln 2 − 1)
2 2

c) Să se demonstreze că
∫ f ( x ) F ( x ) dx =
1
2
1 x + 1 −x
R. a) F ' ( x ) = ( x + 1) ' ln x + ( x + 1)( ln x ) '− x '+ 1' = ln x + ( x + 1) ⋅ − 1 = ln x + =
x x
1
= ln x + = f ( x) .
x
2

(( e ) = (e
2
f ( e x ) dx = F ( e x ) = + 1) ln e x − e x + 1 + 1) ln e 2 − e 2 + 1 − ( e + 1) ln e − e + 1 =
2

∫
x 2
b)
1 1
1

= ( e 2 + 1) ⋅ 2 − e2 +1 − ( e + 1) ⋅ 1 + e −1 = 2e 2 + 2 − e 2 −e − 1 + e = e 2 + 1 .
=0

(( ) ) (
2 2
)
2
2 2
F 2
( x) 2 + 1 ln 2 − 2 + 1 − 2 ln1 − 1 + 1
c)
∫ f ( x ) F ( x ) dx = ∫ F ( x ) F ' ( x ) dx =
1 1
2 1
=
2
=

( 3ln 2 − 1)
2

= .
2

24. Se consideră integralele I n =

∫ x e dx, n ∈ N .
n x

a) Să se calculeze I0 .
b) Să se arate că I1 = e2.
c) Să se arate că ( n + 1) I n + I n +1 = e ( 2n +1 e − 1) , pentru orice n0N.

2 2
2
R. a) I 0 =
∫
1
∫
x 0 e x dx = e x dx = e x = e2 − e = e ( e − 1) .
1
1

2 2 int . prin 2 2
părti
x ( e ) ' dx = xe x 2 2

∫ ∫ ∫
− x ' e dx = 2e − e − e x dx = 2e 2 − e − e x = ∫
2
b) I1 = xe dx = x x x
1 1
1 1 1 1

= 2e 2 − e − e 2 + e = e 2 .
2 2 2 2

∫ x ( e ) ' dx = x ∫ ( x ) ' e dx = 2
n +1 x 2
∫x ∫
e − 1 e − ( n + 1) x n e x dx ⇒
n +1 x n +1 n +1 n +1 2 n +1
c) I n +1 = e dx = x
e − x
1
1 1 1 1

I n +1 = 2 n +1 2
e − e − ( n + 1) I n ⇒ I n +1 + I n = 2 n +1 2
e − e = e (2 n +1
e − 1) , pentru orice n0N.

25. Se consideră funcŃia f: R → R de forma f(x) = x3 + mx2 + nx + p unde m,n,p0R

16
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
1

a) Pentru m = 0, n = −3, p = 2, să se calculeze

∫ f ( x ) dx .
0
1

b) Să se determine m,n,p0R ştiind că f ′(−1) = f ′(1) = 0 şi că

∫ f ( x ) dx = 4 .
−1
x
1
c) Să se calculeze lim
x →+∞ x4 ∫ f ( t ) dt .
0
R. a) Pentru m = 0, n = −3, p = 2, avem f(x) = x3 − 3x + 2 şi
1 1 1
 x4 x2  1 3 1− 6 + 8 3
f ( x ) dx = ( x − 3x + 2 ) dx =  − 3 + 2 x  = − + 2 =
∫ ∫
3
= .
0 0  4 2  0
4 2 4 4
b) f ' ( x ) = 3 x 2 + 2mx + n şi

 f ' ( − ) = 3 − 2m + n  3 − 2m + n = 0  −2 m + n = −3
 ⇒ ⇔
 f ' (1) = 3 + 2m + n 3 + 2m + n = 0  +2 m + n = −3
2n = −6 ⇒ n = −3 şi m = 0
1 1
 x4 x2  1 3 1 3 
∫
−1
f ( x ) dx = 4 ⇒  − 3 + px  = 4 ⇒ − + p −  − −
 4 2  −1 4 2 4 2
p = 4 ⇒ 2p = 4 ⇒ p = 2 .

x x x
 t4 t3 t2  x4 x3 x2
f ( t ) dt = ( t + mt + nt + p ) dt =  + m + n + pt  =
∫ ∫
3 2
c) +m +n + px şi
0 0  4 3 2  0
4 3 2
1 4 x3 x2
x x +m +n + px
1 1
lim ∫ f ( t ) dt = lim 4 3 2 = .
x →+∞ x4 0
x →+∞ x 4
4

26. Se consideră funcŃiile f , g : (0,+ ∞)→R definite prin f (x) =1+ ln x şi g (x) = xln x .
a) Să se arate că g este o primitivă a funcŃiei f .
e
b) Să se calculeze
∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx .
1
c) Să se determine aria suprafeŃei plane cuprinse între graficul funcŃiei g, axa Ox şi dreptele de ecuaŃii
x =1 şi x = e .
1
R. a) g ' ( x ) = ( xlnx ) ' = x ' ln x + x ( ln x ) ' = ln x + x ⋅ = ln x + 1 = f ( x ) ⇒ g este o primitivă a funcŃiei f.
x
u2
e e ∫ udu = 2 + C 2 e
g (x)
b)
∫ f ( x ) ⋅ g ( x ) dx = ∫ g ( x ) ⋅ g ' ( x ) dx =
2
1
2
(
= g 2 ( e ) − g 2 (1) = )
1 1 1
1 2 2 1 e2
=
2
( e ln e − 12 ln 2 1) = e 2 ⋅ 12 = .
2 2
e e
x3  2 2 2  e3  2 2 2
c) Vol ( C f ) = π
∫
1
f 2 ( x ) dx = π
3


ln x −
3
ln x + 
9 1
= π 3

 ln e − ln e +  −
 3 9
1 2 2   e3  2 2  1 2  5e3 − 2
−  ln 2 1 − ln1 +   = π   1 − + − ⋅ = .
3 3 9  3  3 9  3 9  27
Am calculat primitiva:

17
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
x3 2 2 x3 2 2  x3 1 2 
∫ f 2 ( x ) dx = ∫3
x 2 ln 2 xdx =
ln x −
3
x 2 ln xdx =
3
ln x −  ln x −
3 3 3
x dx  =

∫ ∫
3 3 3 3
x 2 2x 2 x x  2 2 2
= ln x − ln x + ⋅ + C =  ln x − ln x +  + C.
3 9 9 3 3  3 9
1 1
f ( x ) = ln 2 x ⇒ f ' ( x ) = 2 ln x ⋅ f ( x ) = ln x ⇒ f ' ( x ) =
x x
x3 x3
g ' ( x ) = x2 ⇒ g ( x) = g ' ( x ) = x2 ⇒ g ( x ) =
3 3

27. Se consideră funcŃia f :R→R, f (x)=x1004+2009x .

a) Să se determine ∫ f (x)dx .
b) Să se arate că orice primitivă a funcŃiei f este funcŃie crescătoare pe R.
1

∫ x ⋅ f ( x )dx .
2
c) Să se calculeze
0

x1005 2009 x
∫ f ( x ) dx = ∫(x + 2009 x ) dx =
1004
R. a) + +C .
1005 ln 2009
b) Fie F :R→R o primitivă a funcŃiei f, atunci F'(x) = f(x) şi x1004 >0, 2009x>0 ⇒ f(x)>0, atunci F este
funcŃie crescătoare pe R.
1
1 x 2010
∫ x ⋅ f ( x )dx = ∫ x ⋅ ( x )dx = ∫ x
1 1 1 1

∫
2 2008 x2 2009 x2
c) + 2009 dx + 2 x ⋅ 2009 dx = +
0 0 0 2 0 2010 0
1
∫ a du 1
u 2
1 1
1 2009 x 1 1  2009 1  1 1 2008
2009 ⋅ ( x ) dx = 2 '
∫
x2
+ + ⋅ = +  − = = + ⋅ .
2 0 2010 2 ln 2009 0 2010 2  ln 2009 ln 2009  2010 2 ln 2009

x2 + 2 x + 1
28. Se consideră funcŃia f:R→R, f ( x ) = .
x2 + 1

∫ ( x + 1) ⋅ f ( x ) dx .
2
a) Să se determine
1
b) Să se verifice că
∫ f ( x )dx = ln ( 2e ) . 0
1

∫ f ' ( x ) ⋅ e dx = e ( e − 1) .
( )
c) Să se arate că f x

0
2
x + 2x + 1 x3
R. a) ∫ ( x + 1) ⋅ f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) ⋅
2
dx = ∫ ( x 2 2
+ 2 x + 1) dx = + x2 + x + C .
x +1 2 3

(x + 1)
' u'
1
x2 + 1 + 2 x 1
 1
2x  1
2 ∫ u du
dx = 1 + ln ( x 2 + 1) =
1

∫ f ( x )dx =
∫ ∫ ∫
1
b) dx =  1+ 2 dx = x 0 +
0 0 x2 + 1 0 x +1 0 x2 + 1 0

= ln e + ln 2 − ln1 = ln ( 2e ) .

∫ ( e ) dx = e
1 1 ' 1

∫
f ( x) ( ) ( ) f (1) f ( 0)
f '( x) ⋅ e dx = =e −e = e 2 − e1 = e ( e − 1) .
f x f x
c)
0 0 0

ex 1 1
xe x
29. Se consideră integralele I =
0 x +1
dx şi J =
∫ ∫ 0 x +1
dx .
a) Să se verifice că I + J = e −1.
1
b) Utilizând, eventual, inegalitatea ex ≥ x + 1, adevărată pentru orice x0R , să se arate că J ≥ .
2

18
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
e−2 1 ex
c) Să se demonstreze că I =
2
+
∫ ( x + 1)
0
2
dx .

1
1 ex 1 xe x  ex
1 xe x  e x + xe x
1 1 e x ( x + 1)
R. a) I + J = ∫ 0 x +1
dx + ∫ 0 x +1
dx = ∫
0 x +1

+
x +1
dx = ∫ 0 x +1
dx = ∫
0 x + 11
dx =
1
x 1
= ∫ e dx = e = e1 − e0 = e − 1 .
x

0 0

x≥0 x +1≥ 0 xe x
b) Luând e x ≥ x + 1 ⋅ x ⇒ xe x ≥ x ( x + 1) : ( x + 1) ⇒ ≥ x⇒
x∈[ 0,1] x∈[ 0,1] x + 1
1
xe x
1 1
x2 1
⇒ ∫
0 x +1
dx ≥ xdx ⇒ J ≥
0 ∫
2 0
⇒J≥ .
2
c) Aplicăm metoda integrării prin părŃi pentru calculul integralei definite I :
1
1
ex 1
1 ex 1  1  1
ex
⋅ ( e ) dx =
x ' e
I=
∫
0 x +1
dx =
0 x +1 ∫
x +1 0
− ex ⋅  −
0

 ( x + 1)2 
 
dx =
2
− 1 +
( )
0 x +1
2
dx =
∫ ∫
e−2 1
ex
=
2
+
( )
0 x +1 ∫ 2
dx.

∫ x (1 + x ) dx .
n
30. Pentru orice număr natural n se consideră I n =
0
a) Să se calculeze I1 .
b) Utilizând faptul că (1 + x ) ≤ (1 + x )
n n +1
, pentru orice n0N şi x0[0,1], să se arate că I2009 ≥I2008 .
c) Folosind, eventual, identitatea x (1 + x ) = (1 + x ) − (1 + x ) , adevărată pentru orice n0N şi x0R,
n n +1 n

n ⋅ 2n +1 + 1
să se arate că I n = .
( n + 1)( n + 2 )
1 1
1  x2 x3  1 1 3+ 2 5
R. a) I1 = ∫ x (1 + x )dx = ( x + x ) dx =  +  = + =
∫ = 2

0
0  2 3 0 2 3 6 6
n +1 n +1
b) Din (1 + x ) ≤ (1 + x ) ⋅ x, x ≥ 0 ⇒ x (1 + x ) ≤ x (1 + x )
n n
şi pentru n = 2008 se obŃine:

x (1 + x ) ≤ x (1 + x )
2008 2009
. Integrăm pe intervalul [0,1] ⇒
1 1

∫ x (1 + x ) ∫ x (1 + x )
2008 2009
dx ≤ dx ⇒ I 2008 ≤ I 2009 ⇒ I 2009 ≥ I 2008 .
0 0
aplicam 1 1
1 egalitatea u ( x ) =1+ x  (1 + x )n + 2 (1 + x ) n +1 
∫ x (1 + x ) dx
∫ (1 + x ) − (1 + x )  dx
n n +1 n
c) I n = = =  −  =
0 data  u '( x ) =1  n+2 n + 1 
0  0

2 n +2 2n +1 1 1 ( n + 2 ) ⋅ 2n +2 − ( n + 1) ⋅ 2n+1 − ( n + 1) + ( n + 2 )
= − − + = =
n + 2 n +1 n + 2 n +1 ( n + 1)( n + 2 )
=
(
2n +1 2n +2 − n −2 −n − 1 + n + 2 ) =
n ⋅ 2n +1 + 1
.
( n + 1)( n + 2 ) ( n + 1) ( n + 2 )
31. Se consideră funcŃia f:R→R, f (x)=xex.
1
a) Să se determine ∫0
f ( x ) e − x dx .

19
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
1
b) Să se arate că
∫0
f '' ( x )dx = 2e − 1 .

2 f ( x2 )
c) Să se calculeze
∫ 1 x
dx .
1
1 1
x2 1 1

∫ f ( x ) e dx = x e ∫ ∫
−x −x
R.a) ⋅ edx = xdx = = . x

0 0
e =1
0 2 0 2 0

b) f ' ( x ) = x ' e
x
+ x (e )' = e x x
+ xe x = e x (1 + x ) şi
1 1

∫
1
f '' ( x )dx = f ' ( x ) 0 = e x (1 + x ) = e (1 + 1) - e0 (1 + 0 ) = 2e − 1 .
0 0

2 f (xx 2 ex
2
)dx =
2
1 2 x
2
2
1 1
2

e ⋅ ( x 2 ) ' dx = e x = ( e 4 − e ) = ( e3 − 1) .
e
∫ ∫ ∫ ∫
2 2 2
c) dx = xe x dx =
1 x 1 x 1 2 1 2 1 2 2
2 3 2008 2009
32. Se consideră funcŃiile f,g:[0,1]→R, f(x)=1−x , g(x)=1 − x + x − x +...+ x −x .
a) Să se determine mulŃimea primitivelor funcŃiei f.
b) Să se determine volumul corpului obŃinut prin rotaŃia în jurul axei Ox, a graficului funcŃiei f .
1
c) Să se arate că
∫ ( x + 1) g ( x )dx < 1.
0

x2
R. a) ∫ f ( x ) dx = ∫ (1 − x ) dx = x − +C.
2
b) Vol ( C f ) = π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ (1 − x ) dx = π
1

0 0
1 2
( ∫ 1dx − 2∫ xdx + ∫ x dx) =
1

0
1

0
1

0
2

1
 x3   1 π
= π  x − x 2 +  = π  1 −1 +  = .
 3 0  3 3
1 1 1

∫0 ( x + 1) g ( x )dx = ∫0 (1 + x ) (1 − x + x − x + ... + x − x )dx = ∫0 (1 − x ) dx =

2 3 2008 2009 2010
c)
1
 x 2011  1
= x−  =1− < 1.
 2011  0 2011

1 xn
33. Pentru orice număr natural nenul n se consideră, I n = ∫ dx .
0 x +1
a) Să se calculeze I1.
1
b) Să se arate că I n +1 + I n = , oricare ar fi n∈N*.
n +1
xn xn
c) Utilizând, eventual, inegalitatea ≤ ≤ x n , adevărată pentru orice x∈[0,1] şi n∈N*, să se
2 x +1
1
demonstreze că ≤ 2010 ⋅ I 2009 ≤ 1 .
2
1 x 1 x +1−1 1 1  1 e
R. a) I1 = ∫ dx = ∫ dx = ∫  1 −  dx =  x − ln ( x + 1)  = 1 − ln 2 = ln .
0 x +1 x +1 x +1 2
0 0
 0

1 x ( x + 1)
1
x n +1 1 x
n +1
xn  x n +1
n
1 1 x
n
1 1
b) I n +1 + I n = ∫ dx + ∫ dx = ∫  −  dx = ∫ dx = = ∫ x n
dx = = .
0 x +1 0 x +1 0 x +1
 x +1 0 x +1 0 n +1 0 n +1

20
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate
xn xn x 2009 x 2009
c) ≤ ≤ x n , ∀x∈[0,1] şi n∈N*⇒ ≤ ≤ x 2009 , ∀x∈[0,1] şi folosind monotonia integralei
2 x +1 2 x +1
2009 2009
1x 1x 1
definite obŃinem: ∫ dx ≤ ∫ dx ≤ ∫ x 2009 dx ⇒
0 2 0 x +1 0
1 1
x 2010 x 2010 1 1 1
≤ I 2009 ≤ ⇒ ≤ I 2009 ≤ ⋅ 2010 ⇒ ≤ 2010 ⋅ I 2009 ≤ 1 .
2 ⋅ 2010 0 2010 0 2 ⋅ 2010 2010 2

34. Se consideră funcŃiile f, g:(0,+∞)→R, f (x)=x2+xln x şi g(x)=2x+lnx+1.

a) Să se arate că f este o primitivă a funcŃiei g.
e
b) Să se calculeze ∫ f ( x ) g ( x ) dx .
1
c) Să se determine aria suprafeŃei plane cuprinse între graficul funcŃiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaŃii
x = 1 şi x = e.
R. a) f este primitivă a lui g dacă f '(x) = g(x), ∀∈(0,+∞).
1
f ' ( x ) = ( x 2 ) '+ ( x ln x ) ' = 2 x + x 'ln x + x ( ln x ) ' = 2 x + ln x + x ⋅ = 2 x + ln x + 1 = g ( x ) .
x
f 2 ( x) f 2 ( e ) − f 2 (1)
e
e e
b) ∫ f ( x ) g ( x ) dx = ∫ f ( x ) ⋅ f ' ( x ) dx =
1 1 2
=
2
=
1

e 2 + e ln e − 12 − 1ln1 e 2 + e − 1
= = .
2 2
c)
e e
x3 x2
Aria ( Γ f ) = ∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + x ln x ) dx = ∫ x dx + ∫
e e e e
2 2
x ln xdx = + ln x −
1 1 1 1 3 1 2 1
e
e x2 1 e3 1 e 2 1 1 e e3 e 2 1 x 2
−∫ ⋅ dx = − + ln e − ln1 − ∫ xdx = + − − =
1 2 x 3 3 2 2 2 1 3 2 3 4 1

e 3 e 2 1 e 2 1 e3 e 2 1
= + − − + = + − .
3 2 3 4 4 3 4 12

35. Se consideră funcŃiile f,F:R→R, f ( x ) = e x + 3x 2 + 2 şi F ( x ) = e x + x 3 + 2x − 1 .

a) Să se arate că funcŃia F este o primitivă a funcŃiei f.
1
b) Să se calculeze ∫ f ( x ) ⋅ F ( x ) dx .
0
1
c) Să se demonstreze că ∫ ( xf ( x ) + F ( x ) ) dx = F (1) .
0

R. a) F ' ( x ) = ( e ) '+ ( x ) '+ 2x '− 1'=e + 3 x + 2 = f ( x ) .

x 3 x 2

1
1 1 F 2 ( x) F 2 (1) − F 2 ( 0 )
b) ∫ f ( x ) ⋅ F ( x ) dx = ∫
0 0
F ' ( x ) ⋅ F ( x ) dx =
2
=
2
=
0

( e +1 + 2 −1 ) − ( e − 1)
2 2
0
(e + 2)
2

= = .
2 2
1 1 1
c) ∫ ( xf ( x ) + F ( x ) ) dx = ∫ ( x ⋅ F ' ( x ) + x '⋅ F ( x ) ) dx = ∫ ( x ⋅ F ( x ) ) dx =
0 0 0
1
= x ⋅ F ( x ) 0 = 1 ⋅ F (1) − 0 ⋅ F ( 0 ) = F (1) .

21
Analiză matematică clasa a XII-a – Bacalaureat – probleme rezolvate

22