Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nr. 2
LUCRARE SCRISĂ
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
TEMA 1: JOC, JOACĂ
4. Se dă textul: - 20 puncte
„Este evident, aşadar, că, deşi sunt strâns legate între ele, limba şi gândirea sunt realităţi diferite,
iar deosebirile dintre ele pot fi constatate şi în planul corectitudinii. Nu întotdeauna corectitudinea de
exprimare şi cea de gândire coincid, pentru că fiecare limbă are particularităţile ei şi chiar o „logică”
proprie, ceea ce explică existenţa deosebirilor de ordin semantic şi sintactic dintre limbile lumii. Celebra
formulă a lui Boileau, Ce que l'on conçoit bien s'énonce clairement (Ceea ce este bine conceput se
enunţă clar), parafrazată în Cine gândeşte bine vorbeşte bine, are o variabilitate generală, dar comportă
anumite excepţii şi nuanţări.” (Mioara Avram, Limbă şi literatură
română)
■ Se cere:
a. Precizează elementele situaţiei de comunicare. – 6 p.
b. Prezintă două particularităţi ale stilului ştiinţific, identificabile în textul dat. – 6 p.
c. Menţionează două motive pentru care ai dori să citeşti / nu ai dori să citeşti întreaga
lucrare. – 8 p.
„Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat şi având obiceiu a şede uitată, ca fata vătămanului, noi n-avem
ce lucra? Ne suim pe munte, la deal de casa ei, câte c-o bucată de răzlog în mână, şi cum curgeau pârăiele
grozav, mai ales unul alb cum îi laptele, ne pune dracul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai
înţinată, şi unde nu porneşte stânca la vale, săltând tot mai sus de un stat de om; şi trece prin gardul şi prin
tinda Irinucăi, pe la capre, şi se duce drept în Bistriţă, de clocotea apa! Asta era în sâmbăta lui Lazăr, pe la
amiazi. Ei, ei! Ce-i de făcut? Gardul şi casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăţi, nu-i lucru
de şagă. Uitasem acum şi râie şi tot de spaimă.” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Cerinţe :
1. Încadrează într-un tip de text şi motivează. 10p
2. Indică factorii comunicării în textul de mai sus. 10p
3. Stabileşte sinonime contextuale pentru: dusă, grozav. 5 p
4. Identifică şi explică semnificaţia a două figuri de stil diferite, din text. 10p
5. Extrage din text un cuvânt cu sens denotativ şi un cuvânt cu sens conotativ. 5p.
6. Precizează rolul cratimei în structura Ce-i. 10p
5. Se dă textul: - 20 puncte
„Contactul activ al geto-dacilor din nordul Dunării cu lumea greacă şi sud-tracică de la sud de
fluviu, în care sunt incluşi şi geţii din Dobrogea, precum şi cu grecii din coloniile de pe litoralul dobrogean
al Mării Negre, şi într-o mai mică măsură cu ilirii şi romanii, aflaţi pe o treaptă superioară de dezvoltare
social-economică şi culturală, a contribuit la progresul tehnic şi cultural al societăţii geto-dacice,
accentuându-se, în acelaşi timp, prin intensificarea schimburilor, nu numai în natură, ci şi pe bază de
monedă metalică, contradicţiile interne care frământau această societate.”
(coord. M.Petrescu-Dîmboviţa, Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea)
■ Se cere:
a. Precizează elementele situaţiei de comunicare. – 6 p.
b. Prezintă două particularităţi ale stilului funcţional, identificabile în textul dat. – 6 p.
c. Exprimă-ţi opinia despre importanţa legăturilor dintre popoarele vecine, în lumea antică sau în
lumea contemporană. – 8 p.
SUCCES!