STUDII - -
TREI CONACE BOI EREŞTI DIN PRIMA JUMĂTATE A VEACULUI AL XVIII - lea
AFLATE ÎN JUDEŢUL I L FOV
Arh. ION DUMITRESCU
In producţia agricolă d i n Ţara Românească, sfîrşitul
veacului al XVII-lea şi mai ales prima j umătate a vea­
c u l u i al XVIII-lea marchează o cotitură. De aici înainte,
nu mai poate fi vorba, pe domeniile mănăstireşti şi
boiereşti, de o producţie limitată la nevoile proprii în
cadrul unei economii autarhice. Exigenţelor sporite ale
pieţii interne şi obişnuitelor obligaţi i faţă de Poarta Oto­
mană l i se adaugă acum livrări suplimentare de grîne şi
de vi te, determinate de repetatele războaie turco-aus­
triece, precum şi, cu tot monopolul turcesc, apariţia unui
oarecare export liber de grîne, în special spre Austria,
export al cărui volum este imposibil de stabilit, dar care
constituia desigur un stimulent pentru producătorii de
mărfuri agricole 1 . Ştiut f i i nd, pe de altă parte, că grînele
disponibile atît pentru p iaţa externă cît şi pentru cea in­
ternă proveneau aproape exclusiv din dijmele realizate
pe domeniile relativ bine populate ale stăpînilor de pă­
mînt2, este uşor de înţeles că situaţia schiţată mai sus
" ale satului din apropiere.
, . a adus venituri apreciabile boierilor , care " caută prin
cTeşierea numărului ţăranilor dependenţi şi mai ales a
obligaţiilor lor de muncă să poată :folosi pentru agricul­
"
tură o parte cît mai mare din suprafaţa domeniilor 3. N u
trebuie omis, de asemenea, faptul c ă în veacul al XVIII­
lea cea mai mare parte din şeptelul Principatelor ro­
mâne se afla pe domeniile feudale, înzestrate cu herghelii
şi cu importante turme de vite mari şi m ici4 . Erau astfel
create în prima j umătate a veacului al XVIII-lea premi­
sele unui spor de interes al boierimii pentru moşiile lor,
la care va fi contribuit poate - atît în Oltenia de sub
stăpînirea austriacă cît şi în Munteni a supusă domniilor
fanariote - şi un factor psihologic : amărăciunea boie­
rimii române faţă de concurenţa tot mai intensă a străinilor
şi a oamenilor noi în calea d regătoriilor şi a afacerilor
bănoase, din care pricină mulţi boieri tind să se retragă
pe moşiile lor şi să se dedice mai cu sîrguinţă exploatări i
acestora. Astfel, din cele trei ipostaze - stăpîni de pă­
mînt, dregători şi privilegiaţi - în care se înfăţişează
boi eri mea veacului al XVIII-Iea5 , prima se afirmă, mai
mult ca oricînd, ca cea precumpănitoare. Acelaşi lucru î l
relevă un călător străin d i n veacul al XVIII-lea6 .
Printre consecinţele stării de lucruri înfăţişate se
poate menţiona şi crearea unor conace boiereşti dezvol­
tate, corespunzînd unui trai relativ îmbelşugat şi, n u
arareori, unui gust mai pretenţios, ce constituiau desigur
un progres faţă de conac ele îndeobşte mai modeste ale
perioadei anterioare7. Cercetarea acestor ansambluri re-
1 Vezi În această privinţă Şerban Papacosca, COlltl'l.iJltţ!i la problema
relolţiilo)' agrare in Ţara Româllească În prima jltmătcue il veacului al
Xl/II I-lea, in "Studii şi materiale de istorie medi e " , I I I , 1 95 9 , p. 234
şi urm.
2 V. Mih ordea, Maitrcs du sol et 1Jaysans dallS les Principalttes Rou­
lIlaillrS au XV !!!" siecle, Bucu reşti, 1 9 7 1 , p . 23.
l Istoria României, voI . I I I, Bucureşti, 1 964, p. 389-390.
4 V. Mihordea. op. cit.. , p . 25. I n formaţia este bazată m a i mult pc
l11 ateriale privind Mol dova, dar este sigur v a l ab i l ă în 111 are măsură şi
, �
pen t rll Ţara RO·l1aneasca.
5 Defi n i ţ i a este a lui Şerban Papacostea, Oltenia sul? stăpînirea altS­
triacă, Bucureşti, 1 971 , p. 1 4 7. Concluzii le patrunzătoarei analize privind
caracterele şi tendinţele boierimii ol tene - efectuată pe baza u n u i mate­
rial arhivistic şi În l u m i n a revebtoare, pe măsură ce se agravează pre­
..iunea riscalitătii austriece, a unei sl11'prinzatoare şi dÎrze conştiinţe de
ela ă - sînt valabile, credem, În l i niile mari, şi pentru boierimea m u n­
teana a vre m i i , În privinţa c?ireia asemenea mărturii -li psesc aproape cu
de,ăvÎrşire.
6 " . . . en Valachie, c'est alt domaine sertl qu'O/'l recomlait U/'l noblr"
(J L. Carra, F-listoire de la Moldavie et de la Valachie, Jass)', 1 777,
p. 1 37) .
7 Vezi În această privinţă S. Columbeanu, Gmndes exploitcttio1lS do­
IfII, lillial/!lS en Valachie au XV IIle siecle, llucureşti, Ed. Academiei R .S.R .
http://patrimoniu.gov.ro
şi. RADU CREŢEANU
prezintă în primul rînd o contribuţie la o mai bună cu­
noaştere a arhitecturii şi a artelor plastice din Muntenia
în prima j u mătate a veacului al XVIII-lea, încercînd to­
todată să aducă lumină şi asupra modului de viaţă, gustu­
rilor şi mentalităţii făuritorilor lor, despre care se ştie în
fond foarte puţin.
Aşezarea acestor conace se făcea în locuri pitoreşti,
pe terase dominante, în apropierea cărora nu lipsea un
curs de apă, un lac sau un heleşteu (de unde zicala "ici
lacul, ici conacul " ) ; din heleşteu, curtea se aproviziona cu
peşte, baza hranei numerosului personal, cu stuf şi cu
gheaţă, el servind totodată nevoilor de irigaţie şi ca loc de
agrement. C lădirile care constituiau ansamblul con ac ului
- curtea - se refereau, pe lîngă casa rezidenţi ală, la
diferitele necesităţi economice ale exploatării, ca graj duri,
remize, magazii de cereale, pătule, crame, locuinţe pentru
slujitori ş.a. Un element important al ansamblului îl
constituia biserica de curte, ce asigura şi nevoile de cult
Prefacel'ile sociale survenite în cea de-a doua j umătate
a veacului şi în veacurile următoare, desfi inţînd treptat
modul de viaţă feudal, au d us şi la dispariţia acestor
aşezămi nte gospodăreşti aj unse fără rost. De la unele a
mai rămas parte din clădirile componente, altele au căzut
pradă dezinteresului proprietarilor deveniţi citadini -
profesionişti sau sluj başi ai statului. Clădirile ce mai su­
pravieţuiesc au suferit mai întotdeauna transformări im­
puse de noua folosinţă căpătată, care le-au denaturat
forma originală. Cel mai fidel ş i-au păstrat aspectul iniţial
lăcaşurile de cult, devenite biserici parohiale, încît astăzi
aceste subiecte arhitectonice dau impresia cea mai deplină
a concepţiei şi nivelului artistic al vremi i . Cercetînd, ală­
turi de ele, vestigii le construcţii lor civile ce mai subzistă
şi reconstituind formele lor autentice în cadrul vieţii de
odinioară, am încercat să înfăţişăm o pagină de istorie
socială, din care să reiasă mai clar mesaj ul oamen ilor
care şi-au creat aceste aşezăminte, cît şi acela al meşte­
rilor care le-au executat.
Unitare sub raportul ariei geografice (pitorescul ţinut
bogat în ape şi păduri al I lfovului8), al epocii de înte­
meiere (prima j umătate a veacului al XVIII-lea), precum
şi al categoriei sociale a ctitorilor (marea boierime mun­
teană, reprezentată de familiile Drugănescu, Dudescu şi
Grecianu-Asan Micşunescu), cele trei conace înfăţişate în
paginile ce urmează sînt unitare şi prin concepţia lor de
ansamblu, variind numai în anumite limite formele arhi­
tectonice, în special ale bisericilor, a căror evoluţie este
i n teresant de urmărit9 .
(sub tipar), care descrie, printre a l tele, "o reşedi/'lţă boierească de ţar,!
( '�t un aspect
l O(! �t � rustic Ctt Încăperi ÎlI parte făcltte din lemn, c(.(, dife­
!
rI i e constrttcţlt ŞI tI1stalaţti de la curte sar. din apropierea ei făcute tOL
dlll lemn " , deşi aparţinea unui boier din p ri m a treaptă (conacul l u i
Udrea Zatreanu din Şirineasa, j u d . Vîlcea). Date d i n 1 73 3 .
8 Pentru acest .motiv, da.r În spe cial datorită apropierii n o i i capitale
� .
a larll, Bucureşti, Judeţul I i l ov cupnndea cel mai mare număr de aşe­
zari boiereşti, după C U 'll reiese din ştirile documentare răzleţe, din vesti­
giile conservate, precum şi din constatările călăto r i l o r stră i n i ; vezi În
special Monsieur de B(aur, Frederic G u i l l a u me), Memoires historiques et
l
geographiques S tr la Valachie, Frandort et Leipzig, 1 778, care semnalează
existenţa unei biserici şi a unei curţi boiereşti Î n mai toate local itaţ ile j u ­
deţu l u ; , p r i n t re care şi c e l e trei aşezări ce r'lC obiectul prezentu l u i studi u :
Miksillcshti (Micşuneşti , p . 1 4 7 ) . Trwillcscht ( F runzăneşti, p . 1 50), Dre­
'l,wleschti ( Druganeşti, p. 1 53).
9 Exceptînd u n e l e m e n ţ i u n i răzleţe şi datele mai c o n si tente - d a r
nu întotdeauna 'exacte şi de al tfel rupte din contextul istoric şi mon umen­
tal, p rivind biserica din Druganeşti �i pictura bisericii din Micşune�tii
Mari - mate r i a l u l este inedit.
 1. DRUGANEŞTI
Prima, în ordine cronologică, din cele trei aşezaI'! cer­
cetate, este aceea din Drugăneşti (com. Floreşti -Stoieneşti,
j ud . Ilfov), localitate aflată la vest de Bucureşti, pe malul
Răstoacei, la j umătatea drumului dintre Bolintin şi Pot­
logi. Aşezarea a fost întemeiată, în cel de al treilea de­
ceniu al veacului al XVIII-lea, de marele vorn ic de Tîr­
govişte Gavril Drugănescu 1 0, pe locul unei curţi ante­
rioare în a cărei biserică fuseseră înmormîntaţi tatăl, fra­
tele şi prima soţie a ctitorului , ulterior reînhumaţi în
noul Iăcaş 1 1 . Numai bunicul lui Gavril Drugănescu, Vlad
căpitanul, îşi doarme, din 1 6 52, somnul de veci în biserica
Adormi rea Maicii Domnului din Tîrgovişte, ctitoria nea­
mului 1 2. Acest fapt sugerează ideea că prima curte a fost
probabil întemeiată după 1 652, poate în j urul anului 1 6 70,
dată pe care o tradiţie d e familie, confundînd cu timpul
cele două curţi, o atribuie astăzi, greşit, construirii ac­
tualei case 1 3. Dacă i poteza noastră este exactă, autorul
presupusei curţi anterioare ar fi d upă toate probabilită­
ţile reprezentantul cel mai i lustru al neamului, marele
vornic Gheorghe din Drugăneşti, unchiul lui Gavril, unul
din fruntaşi i partidei Cantacuzinilor în perioada luptelor
acestora pentru cucerirea puterii de stat şi ruda lor prin
alianţă, ajuns la apogeul carierei sale în j urul anului
1 6 70 ş i chiar candidat la domnie în anul 1 6 72, ambiţie pe
care o va plăti cu capul după numirea ca domn a lui
Grigore Ghica (a doua domnie, 1 672-1 673)'4.
10 Pentru mai buna Înţelegere a legăturilor de fam i l ie dintie perso­
najele mcntion:lte În lext sau Î n fă\i�ate pe tabloul votiv din biser'că,
publidm urm ătoarea s pi ţă gencalogieă a familiei Drugânescu (după te­
fan D. G rccianu, Viata lui Costandill Vodă Brillcovetl/l1t de Radu vei
logofăt G recia llu , Bucureşti, 1 906, p. 203 ; 1. C. Filini, Arhiva Gh. Gr.
Calltawâllo , Bucureşti, 1 9 1 9, tabloul ):,cnealogic Drugănescu; N. Stoicescu,
Dicţiollar al marilor dregători dill T(lra R om â llea scă şi Moldova, Bucu­
reşti, 1 97 1 ; datele au fost completate după izvoarele arăt:lte Î n text , pre­
cum şi din arhiva genealogică E m . Bagi Mosco (căruia îi mulţumim � i pe
această calc pentru sprijinul permanen t pe care ni l-a acordat la Întoc­
mirea Î n t regii l ucrări). Sînt sublin iate n u me:e personajelor figurînd pe
t:lbloul ctitoresc (f i g. 40).
11 După cum rezul tă din insrripţia de pe piatra de mormînt aflată
in pronaosul bisericii : "Supt această piatră odihllesw-se o(a)sele robu(lu':)
lui DltlllIlatm Staico logofăt petrecînd pe această Ir�me treciito(a)re alli
46 şi lesilld viaţa aceasta la iltlli(e) 20 l( ea )l. 1223 P7J 5 1; şi o(a)sele
părint cl/�i dumllcalui T/�dor portar, la Irma lui fe(vruarie) dne 1 5 l(ea)t
7 1 8 1 P67J l; şi o(a)sele roabei lui D/�mllezău j/�pălJeasăi Mariei, soţiia
dlml1le(/ll�i Cavri.lă logofăt Drugăl1esml, la luna lui ap(ril) dlle 1 4 l(ea)t
72 1 4 f 1 706 1; şi ale coco(a)ne(i) dumneaei Caliţei. Dlmmezău să-i pome-
11easc(i" .
1 2 La 1 martie 1 768, Scarlat Drugănescu, fost mare şetrar, Închină
Mănăstirii Dea l u l biserica de piatră Adormirea Maicii Domnului din Tîr­
govişte, construită de moşii şi strămoşii s<'i i (George Potra, Tezauml docu·
mell iar al judeţului Dîmboviţa, Tîrgovişte, 1 972; vezi ş i 1. C. Filitti,
Biserici. şi ctitori, Bucureşti, 1 932, p. 34-35) . .fn această biserică (Bis.
Sf. Maria sau Roşie), . Iorga a aflat o piatră de mormînt cu inscrip­
ţia : "Osele robului [u Dlmma.w jupan Vlad căp(itan) i sili ego Stoica,
şi S-(l/ţ pristăvit îll zileale 10 Matei voevod, m(esi)ţa iu. văleat 7 1 60?
r 1 6 5 2 ]" (N. Iorga, [I/Scripţii dill bisericile R omâ/l iei , voI. I I , Bucureşt i ,
1 908, p. 354).
1 3 "Casa e mult mai veche decit Mogoşo(/ia, se zice că
a fosl clă­
ditii pe la 1670" (comunicat de Gh. Gussi).
11 G heorghe din Drugăneşti a fost mare comis În 1 665 - 1 667, mare
paharnic În 1 669- 1 670, mare vornic În 1 670- 1 672 (N. Stoicescu , Dic­
ţiollar al marilor dregători din T(/ra Româ nească şi Moldova, Bucu­
reşti, 1 97. 1 , p. 1 8 3). ,1 n anul 1 6 72, fiind Antonie Vodă chemat l a Poartă
ca "să sămle mi/la împăratltlui şi să-şi reilllloiască domnia" , la care aspira
printre al"ii fostul domn G rigore G h ica ( 1 660- 1 664), Cantacuzinii Încer­
cară să opună duş'11anului lor de n-oarte pe Gheorghe vornicul, dar In
zadar. Numit domn pentru a doua oară ( 1 672- 1 673), răzbunarea l ui
Grigore Ghica nu a Întîrziat, Gheorghe vorn icoJI fiind băgat În obe7i,
trimis la ocnă şi pînă la urmă, în ziua de 1 1 l1lai 1 673, decapitat (Lrln.
piseţ/�l c<lIllacwzillesc, În Cro/licari mUlltwi, Bucureşti, 1 96 1 , voI. I,
p. 1 96-200; Istoriile domnilor Tării Româlleşti, ibidelll, p. 4 1 1 -42J ;
vezi şi N. Stoieescu, loc. cit.). Interesant e�le paralelismul dintre cariera
lui Gheorghe vornicul din Drugăneşti şi aceca a mai cunoscu tu l u i hoier
Mareş I\ăjescu. Şi unul � i altul �-au nu marat printre fruntaşii partidei
cantacuzi neşti ; şi unul şi al tul au ajuns la apogeul carierei În vremea
dom niei, favorabile Cant:lcuzinilor, a lui An tonie Vodă (Mareş Băjescli
a fost Jll a " e ban În 1 669- 1 672), pen t ru a fi apoi :nchi�i şi schingiuiti
- primul fiind omorît, iar cel d� al doilea abia scăpînd cu viată -- de
G rigore G h ica; şi unul şi altul s-au Încuscrit cu nealll ui cantaCl.;zin esc,
Gheorghe din Drugăneşti prin căsătoria fiicei sale Bălaşa cu Matei agă,
cel de al cincilea fiu a l marel ui postelnic Constantin Cantacuzino, M:lreş
Băjescu prin că,,'i toria fiicei sale Ilinca cu PÎrvu, fiul l u i Drăghici, pri­
mul născut d;n copiii m arelui posrelnic. Aşa cum ctiroriile lui Mare�
Băjescu se situează În anii săi de vornicat (1 666), s-ar purea ca şi Gheor­
ghe din Drugăneşti să-şi fi ridicat curte nouă �n vremea cînd a ocu­
pat aceeaşi dregătorie (privitor l a Mareş Băjescu, vczi Şt. Andreescu ,
http://patrimoniu.gov.ro
Din întreg ansamblul de construcţii ce alcătuiau la În­
ceput dotaţiile conacului boieresc de la Drugăneşti, se
mai păstrează doar casa rezidenţială (azi sediul Muzeulu i
etnografic al Cîmpiei Dunării) ş i biserica de curte din
apropiere. Nici aceste două edificii însă nu se mai află
în starea lor originală : casa a fost mărită şi înnobilată de
restaurarea iscusită întreprinsă de arhitectul G. M. Can­
tacuzino în anii 1 939-1 942, pe cînd biserica şi-a pierd ut
în bună parte înfăţişarea i n iţială în urma reparaţiilor stîn­
gace la care a fost supusă pe la j umătatea veacului trecut.
Caracterul unitar al ansamblului nemaifiind evident,
datarea casei - pentru care lipseşte orice informaţie
documentară - a putut fi socotită de unii cercetători o
problemă independentă, de rezolvat numai pe baza înfă­
ţişării ei actuale, ceea ce a d us, după părerea noastră, la
antidatarea ei 15 . Asupra înfăţişării casei, a ceea ce este
şi a ceea ce nu este original la ea, vom reveni pe larg
mai j os. Deocamdată, pornind de la premisa că, principial
şi pînă la dovada contrară, părţile componente ale unui
ansamblu feudal trebuie considerate si ncrone, să exa­
minăm împrej urările bine documentate în care a luat
fi inţă biserica, chibzuind apoi în ce măsură ele confirmă
sau pun sub semnul îndoiel i i ipoteza constru irii casei în
aceeaşi perioadă de timp.
S i tuaţia, pentru biserică, este cît se poate de lămurită :
pisania originală, săpată în p iatră deasupra intrării în
pronaos, arată că lucrările de construcţie au luat sfîrşit
în luna iulie 1 7 23 16 ; pictura, conform inscri pţiei din prid­
vor, a fost executată în anul 1 7 2417 ; în sfîrşit, tîrnosirea
a avut loc la 14 februarie 1 725. I n ceea ce priveşte acest
din urmă even iment, act de rutină care în maj oritatea ca­
zurilor nu mai poate stîrni azi alt interes decît uneori acela
legat de faţa bisericească aleasă în acest scop, există un do­
cument ce i ese d i n comun atît prin conţinutul faptic şi
emoţional pe care îl dezvăluie, cît şi prin perfecţiunea
formei. Este vorba de o însemnare a lui Preda Drugă­
nescu, fiul lui Gavril Drugănescu, pe o biblie de familie :
"An 1 725 .fevruarie 1 4 . Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au
tîrnosit biserica de piatră din Drugăneşti, care s-a Jăcut
cu cheltuiala dumnealui Gavriil Drugănescu vel vornic de
Tîrgovişte în anul şi luna de mai sus scris ( . . . . ) Fost-au
atunci osîrduitor tîrnoselii despre partea ctitorilor dum­
nealui jupan Preda Drugănescu, Jiul cel dintîi al dumnea­
lui vel vornic za Tîrgovişte Gavriil Drugănescu, care de
ani 1 6 au .fost cînd s-au înstrăinat din pămîntul moştenirii
lui şi la anul de la mîntuirea lumii 1 724 noiembrie 22, în
zi de marţi, au venit în casa părintelui său în Bucureşti
şi s-au învrednicit a se osîrdui tîrnoselii şi trudii părin­
t eşti, care nădăjduit era întru pomenirea neamului său " 1 8.
Această adevărată piesă de antologie se întregeşte cu tex­
tul ce însoţeşte portretul de ctitor al " fiului risipitor" Pre­
da, din pronaosul bisericii, care atrage din primul moment
och i ul prin înfăţişarea neobişnuită la noi a figurii sale
împodobită cu o perucă roşcată, buclată, aşa cum numai
în Apus sau în Rusia lui Petru cel Mare se purta. Inscr i p-
T rei veacuri de la llltemeierea mănăstirii Cornet şi a bisericii de la Bă·
jrşl'i. În "Mitropo ' i a Olteniei " , anul X V I I I , 1 966, p. 674 -687) .
1 ; Tn amplul studiu :w :nd ca subiect ° picwră tir'Zie brÎncovenească
la IJiserica din Stoeneşti-Dmgălleşti, �n "Studii şi cercetări de istoria ar­
tei " , seria Artă pl:w ică, tOm 1 7, n r. 1 / 1 970, p. 93- 1 1 1 , În care S�
ocupa tangen,ial şi de casă, Cornelia Pi l l at vorbeşte d! "palatltl Dmgă ­
lIeştilor, eOl1stmit CIt 2.J de ani mai inaime de biserică" (p. 96), invo­
cînd În sprij i n u l acestei datări "o fmmoasă loggia cu coloane de piatrii,
!'It ca pi l ele il/grijit SCI.! ptate" ( p. 97) �i, În general, .fmmoasa lor (a case·
lor, n n.) arhiucwră. inspirată de aceea a palawlui Mogofoaiei" (p. 95).
Planurile arh. G . M. Cantacuzino, publ i cate : n "Simetria" , 1 94 5 - 1 946,
l a care se referă Cornelia Pillat (p. 95, nota 1 2), nu dau, din păcate,
decît si l ua , ia de du pă restau r:ue.
16 ,,
!lItm slava !nălţării Tale, Mi/ltuitomle [-[ristoaJ(, ale Tale dil ltm
ale Talc tie aducîl/d dumnealui Gavrilă Drugănescul vei vomic dă Tăr­
goviştc acmt sfînt lăcaş durmlaCÎ.esc, /II/{le să jJrăznueşte hramul BI(a)­
il,ovcştwiia Preasfintei dă Dltrll.1Ie'l.CIt Născătoare şi pumre Fecioare Marii,
elcn sC/wl dumllealui Drugăneşti, care dell r!vnă dltrllllezeias că o a/�
ÎIIălţat dă piatră, 'Z/�grăvindu(-o) şi îl1frumuscţîndu( -o) CIt toate podo(a)­
belr ri. Si s-au înălţat ÎII 'Zilele prcalumil/{/tIIlrti. domn 10 Nicolae A lixandm
,<.. oelJod .. Care s-au sj:riit in IUl/a lui iulie leat 723 1 " r I 723 ] .
17 "Zugravi: popa Nicolae, Petre, Toader, septe(m)vrie 20 723J"
r l 724 1 -
1 8 Ştefan D . G reeian u, lIiaţa lui Costandin lIodă BrÎncoveml/t de
Radu vei logofăt, G rr ci(//l !t , Bucureşti, 1 906, p. 2C3 (reprodus de Cornel ia
P i l l at, o/'. cit" p. 96, nOta 1 5).
 ;i.

'i
. ',
jo �

'i- t
..: . '
,;.

'. '
, t,:

,;
'.
�

'," 4

", ) P l a n. de sltuC1tie Sc . 1 ' 1 000

.. . . , . . ...

L E G E N O /l

. .. . . ,
1 C/l5I\ €EZ IDENTI/IL/1 . /\ZI /"/uz.EU
2 Ge/l JD D/i;.?1r-1/IT
3 BI5EI2IC/I . , BUN/I VESTlI2E"
4 DEPI2ES/UNEA FOSTUL. UI L A C
5 ALB/A FOSTULUI //I Z

Fig. 1. Conaml din Drugăneşti, pl:\n de situaţie.

ţia sună astfel : "jupan Preda Drugănescul, fiul dumnealui
vel vornic Drugănescul, care s-au înstreinat de la anul
1 7 1 0 pentru învăţătură, călătorind mai toată partea Iev­
ropei şi toată . . . adică a Răsăritului . . . la cinstita dregă­
torie la anul 1 725 . . . " 1 9.
Să recapitulăm faptele, completîndu-le cu ce alte ştiri
am mai aflat despre cei doi protagonişti ai dramei. Astăzi
se ştie că Preda Drugănescu s-a îndreptat pentru studiile
sale spre acelaşi centru de înaltă învăţătură unde, cu
patru decenii în urmă, petrecuse stolnicul Constantin Can­
tacuzino doi ani : Universitatea din Padova 20. Recent,
numele său a fost găsit în matricola nI'. 6 9 1 din an ul
1 7 1 1 2 1 , ceea ce spulberă definitiv legenda, neîntemeiată
pe nimic, după care Preda ar fi participat, alături de tatăl
său, la acţiunea lui Toma Cantacuzino, din acelaşi an
1 7 1 1 , pe care o vom relata mai jos 22. De la Padova, urma
lui Preda se pierde, meleagurile pe care l-au purtat pere­
grinările sale prin "mai toată partea Ievropei şi eL Răsări­
tului" rămînînd deocamdată necunoscute.
Un an după pornirea tînărului Preda pe urmele învă­
ţatului stolnic Cantacuzino, tatăl său Gavril Drugănescu,
boier de ţară fără d regătorie, dar om de casă notoriu al
marelui spătar Toma Cantacuzino 23, fiul lui Matei agă şi
deci nepot de vară al lui Gavril, va întreprinde alături de
acesta o acţiune îndrăzneaţă, dar tot atît de neizbutită ca
şi cea săvîrşită în 1 67 2 de unchiul său Gheorghe vornicul,
ca port-drapel al partidei cantacuzineşti de atunci : cronica
îl menţionează într-adevăr printre puţinii însoţitori ai
marelui spătar cînd, în plin conflict ruso-turc, acesta a
părăsit oastea lui Constantin Brîncoveanu, al cărei coman­
dant era, pentru a trece în tabăra lui Petru cel Mare,

1 9 I n scripţia, azi destul de ştearsă, a fost completată după V. Dră­
ghiceanu, Comunic,1ri, În " B u l e L i n u l Comisi u n i i Monumentelor J stori� e " ,
anul X V I I , 1 924, p. 90 �i după V. Brătulescu, Bise ri ci de cîmp, " LlCM I " .
a n u l X X X T l I, 1 9.> 9 , p. 1 02- 1 03 .
20 Virgil Cândea,
SLOlniClf.I Îl u re contemporani, Bucureşti, 1 97 1 ,
"
p. 26- 27.
2 1 , ,,1/ sig l lor Pietro Draganiseoto, valaeo, filius di s igll or Davaseo"
(Domn u l Preda D rugănescu, român, fiul domn u l u i Gavril aşco), b Georgcs
S. Ploumidi-. Les r/'latriertles des Ct rtdial ts (scolari) grecs a l ' Unive rs t e de
l i
Padolle ( 1 < 1'" /,arl'ie - A rtisti, 1634- 1 782), În " An n u aire de l'Associa­
tion d'Erudes Byzan t i nes", ALhcnes, 37 ( 1 969-1 970), p . 2 83. Mulţumim
istor:cului Pa'.d Cernovodeanu, care a avut amabilitatea să ne semnaleze
aceasta i n formatie de mare interes.
<2 Ştef:\n D. Grecianu, Viaţa . . . , loc. cit.; argumentul În sprij i nul
.lcestei legende pe care :1 încerc:1t să-I aduca Cornelia Pillat, anume
ll1en�ionarea de către N. Iorga (Istoria literaturii române ;n secolul al
.Y VII!-lea, Bucureşti, 1 969, voI. I, p. 263) În anturajul lui Dimitrie
Cantemir, în a n u l 1. 71 1 , a unui personaj pe c:1re-1 numeşte "Cltmint ele fiII
al prttemiwlui vomic Gavriliţă" c:\de de la sine, deoarece n u este vorba
de fiul viitoru l u i vornic de Tirgoviştc Gavriil Drugănescu, ci de . . .
boierul moldovean Lupti Costachi.
23 O carte de j u decată a lui Constantin BrÎncoveanu din 1 8 man:ie
1. 7 1 1 ÎI cal i fică pe Gavril Drugănescu drept " sluga cinstitulrti şi eredill­
ciosului boiamllti domniei mele Toma Cantacuzino vei spătar" (Copii lega­
li7.ate ele dOC/tmentele moşiei StaeI/eşti din j rt{[eţrtl Tlfov ale doamnei Elisa
A lex((l/([m Plagillo, Bucureşti, 1 877, p. 2).

http://patrimoniu.gov.ro
F i g. 2. Casa d i n Drugăneşti, vedere dinspre nord-est.
parti c i pînd apoi la atac u l împotriva Brăilei 24. Se ştie că,
p r i n această acţ i u ne, Toma Cantacuz i n o spera să-I deter­
m i n e pe prea prudentul Constant i n Brî ncoveanu să se
a lăture pe faţă Rusiei, către care sfetn i c i i Caniacuz i n i a i
d o m n u l u i p r iveau d i n c e î n c e m a i mult, m a i c u seamă
d upă cotropi rea Trans i lvaniei d e către Habsburgi, ca la
sin gurul sprij i n de n ăd j d e a l ţăr i i împotriva Porţ i i 25 . Î n
urma î n frî nger i i d e l a Stăni leşti, Toma Cantacuzino s-a
refugiat î n Rusia, de unde nu va m a i reven i . Gheorghe
Drugănescu însă a izbutit să se î n toarcă î n ţară după un
an, cu î n c u v i i n ţarea, dacă nu cu iertarea, lui Consta n t i n
B rÎ n covea n u . Totuşi s i t uaţia l u i n u p u tea fi decît pre­
cară 26
Cu prăb u ş i rea l u i B r î ncovea n u se deschid perspec t i v e
mai l i n iştitoare pentru Gavril D r ugănescu, i a r moartea
fratel u i său Staico, î n tî mp lată în 1 7 1 5, îl lasă s i ng u r stă­
p î n i tor al Drugăneşti lor ( i nclusiv partea de moşie a lui
Toma Cantacu zino, moşten i rea lui Gheorgh vorn i c u l , ce
scăpase de confjscare27). In 1 72 1 , la vîrsta d e cel puţin
50 de a n i , î l aflăm pentru prima oară d regător de oarecare
i m portanţă : mare căpitan d e Slatina (docum entele anteri­
oare îl menţionează numai ca " logofăt " ) . I n 1 7 23, p i sa n i a
b i serici i - după c u m am văzut - îl atestă c a m a r e vo rn i c
d e Tîrgovişte. Cea d e a doua soţie, fi ica bogatul u i negus­
tor M i h u cupeţu1 28 îi dăd use doi băieţi , Gheorghe (1or­
d ,lche) şi Matei . In tre Tîrgovişte, Drugăneşti şi B ucureşti ,
2 4 Relatarea a m ă n l 1 n \ ită a acest o r eve n i mente În Cronica lui Nad"
Greciall//., În rOllicari Il7Imtelli Bucureşti, 1 96 1 , voI . [ 1 , p. 1 79, şi u r m .
2 5 1 . lonaşcu, DOItă ştiri /I1ănmle l}rivilld legă tIt riie rării Româ/leşli
c //. R.I6Sia Îl1 epoca lui COl1stal1l'il1 BrÎl'lcoveann, În " tud i i şi cercetări de
i�torie m edie" , II ( l 95 \ ), n r . 1 , p . 73-76.
26 O poruncă domneaKă de Î n făţişare l a D i van În tr-o pricină cu
,,- oşncn i i , e m i să l a 1 noiembrie 1 7 1 2, este redactată pe u n ton d,� o
a�p rime rar Întîl n i t ă faţă de un mare boier (Copii legali7.ale de eloCtt177en­
tele . " , p. 3).
27 o /,ii legalizatc . . . , p. 4; G e orge Potra, op. Cii . , p. 593-594.
26 A doua mezal ianţă! P r i n cartea din 6 i u l i e 1 71 3 . C on ,u n t i n Brîn­
coveanu Întilreşte lui Gavril D r ugănescu, p r i n t re a l te p ă q i de moşie, "în
toeneşti stîlljeni 10, carc-i iaste de zestre de la socm-său pO/,iI ( l oc r u p t )
http://patrimoniu.gov.ro
unde-şi avea casele, n i-l p utem î n c h i p u i d ucînd o v i a ţă
l i ps i tă de grij ile materiale ale ex istenţei, dacă n u c h i a r
îmbelşugată. N u m a i î nd e l u ngata absenţă a p r i m u l u i s ă u
născut, Preda, î i măcin a s u n tul ş i - d upă tradi ţ i a d e
fam i l i e - l-a făcut s ă amîne a n d e a n constr u i rea n o i i
b i ser i c i . I nsem narea d e p e b ib l i a d e familie, m a i s u s reda­
tă, a l u i Drugănescu , lasă să se î ntrevadă cli matul psiho­
log ic î n care s-a desfăşurat î n temeierea ş i apoi tîrnosire a
b i sericii d i n D r ugăneşti, căi n ţa p e care o mărturiseşte
Preda pentru v i novata " î nstrăinare" d e 1 4 ani împletin­
d u-se, î n accente de v i brantă emoţie, c u bucuria pări nte­
lui său la " pomen i rea" f i u l u i rătăc i t . S e relevă existenţa
unei înd elu ngate ş i dramatice crize în raporturile d i n tr e
cele d o u ă personaje, al cărei deznodăm î n t a p u t u t a v e a ş i
a l t e r perc us i u n i d e c î t preluarea, m a i m u l t si mbolică, d e
către Preda Drugănescu a sarc i n i i tîrnos i r i i b iseri c i i .
Aşadar, pentru a reveni la datarea casei d i n Drugă­
neşti, socot i m că euforia produsă asupra lui Gavr i l D r u­
gănescu de rezolvarea problemelor sale famil iale prin
even imentul de la 22 noiembrie 1 7 24 a putut consti t u i u n
climat favora b i l, u n i mbold pentru înlocui rea vec h i u l u i
căm i n p r i n u n u l n o u, mai conform gustu r i lor vrem i i , c u
atît m a i m u l t c u c î t reîn toarcerea l u i Preda ş i perspectiva
căsătoriei sale (el împlinise 30 d e a n i ) rid icau probleme
d e conloc u i re c u noua fam i l i pe care o fundase păr i n tele
său. Dacă totuşi casa a fost construită î n a inte de b iserică,
socotim că aceasta s-a î n tîm plat mai curînd după a n u l
1 7 1 5, cînd Gavr i l Drugănescu a rămas singur stăpîn p e
moş Lenr rca p ă r i n tească. Dar n u tre b u i e exclusă n i c i o
da tare mai t î l'zi , în vremea stăp î n i r i i lui Preda, ad-ică
prin anii 1 7 3 1 - 1 735.
lall� . . . " , iar m a i jos, ,,'Il Fllndul Lltp ul/ti st.Îlljelli 5 0 carC-1 laste de
wm p ărat ele la CltII'I 1Ială-Srllt Tltdor ROIII' ( . . . ) şi să ţie şi de la Cltll/­
/latlt-Sein Bogdan, în SW piIlă, st;/ljeni 70 . . . " ( G . Potra, o/,. cit.. , p. 5 9 4 ) .
r u p t În Il u m e roase l o c u r i şi c ă , p e
Avînd În vedere că d c u m e n t u l este
de a l t il parte, n u me l e d e " ROII( ar p u t e a f i porec : a person J I ă a susmen­
\ i o n � tu l u i Tudor, n u am t re cu t are�[ nume În tabe l u l genealogic. Dar nu
Încape Îndoial ă că jupÎneasa Ma ri a , prima sOl ie a lui G a v r i l Drugăne ,cu
'
era fiid de p reot, probabil a preot1ll ui din Stoeneşti.
 Să parcurgem even i m entele petrecute în urma î n toar­
cer i i lui Preda, a tîrnos i r i i b isericii şi a pres u p usei z i d i r i
a casei. C u m i n ţ i t ş i surprinzător de b i n e i ntegrat med i u l u i
şi trad i ţi i lor clasei sale, Preda face o rapidă, dacă n u
chiar strălucită carieră a d m i n istrativă (posteln i c î n 1 7 28,
m a r căpitan de sluj i tori l a 1 7 30, vornic de Cîmpulung
în 1 734- 1 736) şi se căsătoreşte de două ori, cu neveste
alese d i n marea boierime m u nteană. La moartea părinte­
lui său, întîmplată î n ai n te d e 28 mai 1 73 1 29 , Preda plă­
teşte s i ngur datori i le succesi u n i i , reuş i n d p r i n aceasta,
după repetate j udecăţi cu fratel său v i treg Iordache,
să răm înă s i ngur moşte n i tor al aver i i pări nteşti 30. In a n u l
1 736 î n să, îl încearcă d i n n o u demon u l f i r i i sale şi al nea­
mului, el p r i m i n d să meargă în m is i u n e la Petersburg,
trimis de partida rusofilă d i n ţară "spTe a insista pe lîngă
Cantacuzinii şi CantemiTeştii Tefugiaţi la CU7·tea ţaTinei
Ana Ivanovna, pentru apăTarea drepturilor ţăriloT române
şi desprinderea lor din imperiul otoman în cazul unei
victorii militare obţinute de ruşi asupra tU7·cilor" . In Rusia
însă Pred a Drugănescu se î m bolnăveşte ş i moare î n vara
anului· 1 7 37 :1 1 .
L u i Preda î i urmează c a stăpîn a l Drugăneşti lor u n i c u l
s ă u f i u Scarlat, care va t r ă i 60 de a n i după moartea tată­
l u i său. Astfel, c u rtea din Drugăneşti a fost trei generaţii
d e-a rî n d u l şi t i m p de aproape u n s col î n posesia succe­
s ivă a cîte u n u i s i n g u r stăp î n , situaţie b i neîn ţeles favo­
rabilă menţi neri i u nei aşezări . In sch i m b , î n generaţia
cop i ilor lui Scarlat, î n n u m ăr d e cel puţin zece, î ncepe
decăderea, grăbită î n ceea ce priveşte înfăţişarea ansam­
blului prin p ierderea treptată a trad i ţ i i lor artistice ş i dez-
29 Copii legalizate . . . , p. 5 .
30 Act din 2 6 Februarie 1734, Academ i a R .S.R., CDXXX/5 .
3 1 Date şi citatul din lucrarea în m a n uscris ronografele romancşti,
de Paul Cernovodeanu, căruia îi mulţumim pentru comu nicarea ace�tui
inrere ant m aterial inedit. Cronop;raful p e care se află însemn � rea d� n�l O a
lui Preda Drugănesct1, d i n care s-au extras aceste date, mal prez l O ta ŞI
i n t ere�ul de a releva preocupările intelectuale ale fost u l u i student ce 1.01
. caracteristic, concepţia de ansamblu a resta u rării vădeşte
Padova, care a comandat luc rarea unui ll10nah de la �ch l t u l nerevoeşu­
M u scel în :I n u l 1 736.
http://patrimoniu.gov.ro
voltarea prostului gust ce caracterizează perioada resp c­
tivă. Atunci a avut loc probab i l adăugi rea a r i p e i de vest a
case i , iar în a n u l 1 84 1 refacerea b i ser i c i i - cu o totală
l i psă d e d iscernămînt estetic - d e către D u m i trache Dru­
gănescu, u n u l d i n f i i i lui Scarlat, strănepot al ctitorul u i .
D u p ă c e a m a i trecut ş i p r i n alte m î i n i , conacul d i n
Drugăneşti a fost cu mpărat î n a n u l 1 939 de Marina Ş t i r­
bei-Brî n covea n u . Casa se afla atunci în foarte proastă
stare şi desfigurată d e o serie de i nestetic anexe adosate
Iaţadelor. Secase şi iazul care, evadat d i n apa Răstoace i ,
şerp u i a od i n i oară p r i n parc, d e asemenea ş i heleşteul î n
care se ogl i n d ea faţada posterioară a clăd i r i i . Noul pro­
pri etar a i n i ţ i a t atunci ample lucrări de restaurare ş i d
reco n d i ţ ion are generală, a căror conducere a încred i n ţat-o
cunoscutul u i arhitect G. M. Cantacuzino. Inainte î n să de
term inarea lucrărilor, casa a fost părăsită, căzînd pradă
degradări i ş i j afului, p î n ă cînd a d m i n istraţia fostei reg i u n i
Bucur ş t i , apreci i nd u-i valoarea artistică, a i n terve n i t
efectuînd în perioada a n i lor 1 96 5-1 967 o amplă opera ţ i e
de renovare. I n urma acestor două etape d e lucrări, casa
el i n Drugăneş t i a căpătat î nfăţişarea u n u i impunător edi­
ficiu, cu chip de palat, ce d i n păcate străj u i eşte s i n g u ratec
î n tr-o i mensă curte : fostul parc, l i psit acum nu n u m a i ele
i az şi d e heleşteu, dar şi d e podoaba copac i lor sec ulari.
Fazei i n i ţi ale de construcţie î i corespunde corpul cen­
tral a l actu alului ed i f i c i u , prel u n g i t î n faţă ele am p I u I
foişor ce alcătuieşte accentul major a l faţad e i . Acestui
n ucleu i n iţial i se adăugase la o dată necunoscută - poate
către mij locul veac u l u i trec u t - o aripă n o uă către apus.
Apoi, arhi tectul Cantacuzino a completat vol u m u l con­
strucţiei c u o anexă s i m i lară către răsărit, r alizînd astfel
o perfectă simetrie. Tot î n cadrul primei etape de restau­
rare a fost creată falsa loggie - mai m u l t o galerie des­
c h i să - d e pe latura o pusă i n trăr i i , î n d reptată spre p r i ve­
liştea heleşteu lui şi a parcul u i . Indeoseb i p r i n acest element
t e n d i n ţa de a accentua asemănarea casei cu pal a t e l e
 " "
" "

. : :'��:l��: t��::'� 1IlI--

:: ) ii : '
\_

Ui1
o 10m
' �
L � ,-"
-'- '-'-
_ �-" O
,
� __�__�____ ��M
fig. 4 . Ca�a din Drugăne�li, p l a n u l ubso l u : u i . Fig. 5 . Ca�:t din D rug:lnc�l i , p l a n u l pa r t e r u l u i .

bl'încoveneşti :12, similitudinea cu palatul de la Mogoşoaia
find subli n i ată şi de refacerea în cărămidă aparentă a
pal'amentului, i ni ţ ia l i ncuit33 .
Structura mon umentului este dezvoltată pe două n ive­
le : un subsol mult ridicat deasupra n ivelului curţi i şi un
parter la care se aj u nge urcînd scara de 1 2 trepte cuprinsă
32 Tendin�a care corespunde unor preferin\e
lUI G. M. Canlacuzino nu le tăinuia. Revelaloare
l ucra rea sa inedită, Palat� şi case brincoveneşti:
p"latlil Mogoşoaiei şi casa de pe Sabar ( sic) dirz
Jiiat rti Ci, piatră, îllcăpere CI/. Îllcăpere . . .
"
ani lice pe care a r h i l ec­
este �i :tceasta frază din
»Am restaurat personal
Dmgăl1eşti, cercedlldn-/e
bi�e ricii,
în spaţi u l închis al foişorul u i . Acoperirea subsolului, pe
porţiunea veche a construcţiei, este realizată prin bolţi
d cărămidă de formă c i l i ndrică aplatisată ce se î n ­
tretai e ; parterul este acoperit c u planşee de lemn
tencuite. Nu ne vom ocupa de distribuţia spaţi ului i n te­
rior, care nu mai corespunde cu cea originală . Loggia se
pare că ocupă locul unei foste verande, avind acces de la
par·tel' şi, printr-o scară de lemn, d i n subsol 34.
Arhi ctectura exteriorului este simp lă, singurele ele­
mente decorative fiind coloanele de piatră î n stil brînco-;
venesc ce susţin arcadele foişorului ş i al loggiei ; numai'

33 POlrivil spuselor preO l u l u i N. Năsl:tse, :t

p ro h ul c:tre a
primele î nsă - sau mai precis o parte d i n pri meI - sint
cu no�eut situa\i:t con:tclI l u i .
origi nale. Atît cele nouă arcade ale foişorului cît şi cele
şapte ale logg iei sînt executate î n semicerc, o ferind des­
Fi ' . 6. Cas:t din Drugăneşli, del:t l i u din foişor.
ch ideri mari ce dau monumentali tate arhitecturii, deş i d i n
punct d e vedere stilistic proporţ i i le l o r sint neobişnuit
pentru epoca respectivă şi disproporţionat faţă de golu­
rile ferestrelor . Coloanele sînt sculptate cu măiestri e după
schema compoz iţională a celor brîn coven şti : capi tel, aici
cu abaca evazată, cu motive florale, Însă i ntr-un relief
plat şi dezvoltat Î n tr-o formă geometrizată ; fus c i li ndric
fără caneluri, cu manşeta florală la partea de jos ; bază
ornată cu obişnuitele frunze de acanl. Golurile uşi lor şi
ferestrelor, de proporţii alungi te, sîn t Înch ise la partea
superioară cu un arc plat în formă de " toartă de coş " ,
după modelul arcelor brîncoveneşti. O cornişă profilată
d i n cărăm idă rotunj i tă ajută la atenuarea sobrietăţii faţa­
delol'.
Ca plastică spaţială, clădirea, în forma de azi, d i feră
de tipul obişnuit al palatelor de epocă, stmcturate de
regulă ca volum exterior în formă simplificată de parale­
lipiped cu adaosul tradi ţionalului fo işor. Aici el este com­
pus d i n corpuri d iferite, d ispuse si metric, care cr ază un
j oc de volume ce se retrag şi se dezvoltă de la intrare
către spate, realizînd frontul larg al faţadei posterioare
pe care se desfăşoară monumentala su ită de arcade a
loggi ei, încadrată î n tre două plinuri străpunse d cîte
două ferestre Înguste. Elementul prin ci pal ce formează
i motivul central al compoziţiei faţadei i ntră(' j i este foişo­
rul, loc d observaţie şi de od i h nă, a cărui siluetă domină
pri n amploare. Proporţia lui î nsă, acuzată pe lăţime, nu
are zvelteţea foişoarelor cunoscute ale palatelor brîncove­
neşti . î n făţişarea generală a monumentul ui, caracterizată
printr-o amplă desfăşurare a faţadelor în orizontal, fac
ca im presia ce se degaj ă să fie dominată de acest element
structural.
în rep rtoriul monumen telor istorice, casa d i n Drugă­
neşti cu toate transformări le suferite, reprezintă un exem­
plar preţios de arhitectură civilă a fondului destul d
r d us al genului, mult văduvit prin d ispariţia vi novată a
34 D u pă e u m n e- :t :tf i rl11a[ G h . G lI�si.

http://patrimoniu.gov.ro
multora, despre care mai mărturisesc doar jalr.icel lor
ruine.
A l doilea obiectiv din ansam b l u l fostu l u i conac este
bis r ica, concepută d upă model ul trad iţional al bisericilor
de curte boiereşti din veacuri l e XIV-XVI, adică cu plan
dreptungh i ular şi fără turlă. Aceas t ă persistenţă în epoca
pustbrîncovenească a unei trad i ţ i i , care începuse să se
altereze încă din vremea lui Matei Basarab, meri tă să
fie relevată :J;i.
D i n nefericire, reparaţ i i le f ctuate în 1 84 1 de pahar­
n icul Dumitrache Drugănescu, ca u rmare a marel ui cutre­
mur din 1 838, au adus monumentului i m portante trans for­
mări, ce i-au denaturat şi i -au bana l i zat î nfăţişar a. Ast­
fel, bolţile d i n calote sferice ale p I"Onaosulu i şi naosu­
lui 36, surpate, au fost înlocu ite cu tavan de scîndur i ; pere­
tel e di ntre naos şi pronaos a fost făcut greş i t, folosi ndu­
se pentru cele trei arcade care se desc h id în el două coloa­
ne de lemn tencuite, iar capitelele de p iatră ale celo r
vechi au fost folosi te ca baze ale acestora ; partea superi­
oară a pereţilor exteri ori, d as menea surpată, a f st
refăcută punîndu-i-se o cornişă de profila ţie clasică, stră­
i nă stilului ; s-a modificat decoraţia de arcaturi din ciu­
buc rotunde, cum apare în tabloul votiv, înlocu i ndu-se
cu panouri dreptungh iul are d i n profile plat e ; arcadel
pridvorului au fost închi se cu zidărie. Acoperişul de ase-
111 nea a suferit o modi f i care necorespunzătoare, căci aşa
cum arată acum, cu î n velitoar de tablă d formă aplati­
sată şi cu o turlă de formă hi bridă, n u corespunde formei
originale care, după cum arată tot tabloul votiv, nu avea
turlă, iar învelitoarea era d i n ş i ţă. I n sfîrşi t , un fronton
clasic triungh iular a fost construit pe faţada de apus.
Aspectul exterior, aşa cum se prezi ntă în urma acestor
mod i f i cări i nestetice, este banal. Corpul biser ic i i are însă o
bună proporţie, ce-i dă o s i l u tă ma iestoasă. Fig. 7. C:1�a d in Drugăne�t i , det a l i u din �u b',ol .
Faţadele tencuite sînt decorat , după stilul epoc i i ,
cu panouri d i n ci ubuce d pro fil rotund d ispuse p e dOU�1
registre aproape egale, d spărţ i te printr-un brîu simplu
d e acelaşi profil. La bază, pereţi i se reazemă pe un puter­
nic soclu profi lat, iar la partea superioară cornişa clasică
ţ i n e loc d - s treaşină. Chenare d i n piatră profila te si mplu
măresc bogăţia decoraţi ei faţadelor, ca ş i portalul din
piatră cu frumoase sculpturi în motiv floral ce îmbracă
go l u l uşii, deasupra căreia se a flă pisania origi nală.
Ţinînd seama de lemen tele constructiv originale şi d
urmeI părţilor d ispărut c se mai păstrează în corp u l
edi fici ului, a m încercat o reconstituire a lui în forma ini­
p ală, Întocmind un proi ct de restaurare care să corespundă
clH L elor rezultate din cerc tar a acestora, prin care să se
redea biser i c i i aspectul unui l ăcaş autentic, cu caracteris­
t i c i l e arhi tecturii epoc i i, pe car le-a avut i n iţi al. Proi ec­
tul prevede refacerea bolţilor, a acoperişului, a registrului
superior al faţadelor, redeschiderea pridvorului şi desfiin­
ţarea adăugirilor neadecvate (frontonul, turla etc . ) .
Pictura biserici i d i n Drugăneşti a fost x cutaiă î n
1 7 24, prin urmare la u n an după săvîrşirea lucrări lor de con­
Fig. 8. Bi�eric:1 din Drugăneşti .
strucţi e, de mai mulţi pictori avînd în fruntea lor pe un
oarecare popa Nicolae. Aceasta reiese din două i nscripţi i,
aflate una în nişa proscomidi i, cealaltă p p retele vestic foig. 9. Bi,cric:1 din Drugăneşti, pisania.
al pridvorului :37. P ictura este de bună cal itate, deşi inegală
p r i n faptul că a fost executată în colectiv, de mai multe

35 Vezi în a cea s t ă problemă, Ştefan Andreescu, O biserică dill seco lul

,il X V-lea; Dragomireşti, în " G l a III Bisericii " , anul XXVI I J , n r. 1 -
2/ .1 969, p. 1 5 0- 1 59; Corne l i a P il l at , Biserici d e plan dreptunghi/ţlar ÎI'
{"ra Româneasc<i in secob,l al X V I-lea, în "SClA", seria Artă plastică,
tom 1 8, n r. 1 / 1 97 1 , p. 22 l -23 4 ; R a z va n Theodorescu, Artă şi societate
ill Tara R o m ânească CI veawlui al X I V- lea , în " S IA" , seria Artă p : a,­
t ică, to111 1 9, nr. 1 / 1 972, p. 3-24 ; Stefan Andreescu, Din nou despre
bisericile de mrte dill veClwrile XIV -XV 1, În " CIA" , serie A rtă Plastică
tom 20, nr. 1/1 973 p. 1 64- 1 6 8 .
3 6 Greşit a ra ta V. Brawlescu (op. cit., p. 1 0 1 ) c ă bolţile erau "ÎII
formă cilinclrică" . Urme:e vizibile indică forma propusă.
37 I n �cripţia din pro comidie are u rmatorul cuprins: ,,[Pomeni, Cos­
podi. zlI,gravi ierrei NilcoICl(, Toma, [Bra]t1tI, Petre, fSltroe� (Inscr'Plia
fiind azi foarte ştearsă, a fost complet:ttă după V. Bratulescu, op. ci!.,
p. 106). Pentru inscripţia din pridvor, v. nota 1 7 . Zugravii mentionaţi
n \ 1 au putut fi identificaţi prin alte lucrari ale lor. Pe temeiuri destul de
şubrede, V. Brăwlescu identifică pe acest popa Nicolae cu un preot Nico­
l ae de la biserica Udricani din Bucureşti, iar pe zugravul Toma C\ 1 un
" Toma Zltgrav ot mahalaua Sîrbi", ate�tat documentar în 1 773, ad:că cu
o j umătare de veac mai tÎf7.)u! (ibidem).

http://patrimoniu.gov.ro
 n
IFig . .I I . B i serica di n Drugancşti. pr i c cl l I l de restaurare - p l a n .
'------', .

Fig. 10. ni�erica din Drug a n eş ti, p roiectlIl de res t a u r a re seqie longi- m U n ! . E a a fost a n a l i zată tem e i n i c, d i n p u n c t d e ved ere
tudinala.
atît i conogra f i e cît ş i s t i l istic, d e V. Bră t ulescu ş i în spe­
c i a l , c u com petenţă �:i sens i b i l i tate arti sti că, d Corn e l i a
Pi l lat38. N e asoci m c u totul concluzi i lor a utoarei p r i v i n d
caracteru l acestei p i ctu r i , "unul din ultimele exemp�aTe de
pictUTă tîn:ie bTîncovenească" care "păstTea.ză din calită­
file aTtei meşt eTiloT epocii ant eTioaTe, daT conţine şi
simptomele unei de cadenţe ce se va accentua de-a lungul
seco l ului al XVIII-lea" , încît ar fi d e pri sos să mai stă­
r u i m asupra e i . N e vom mărg i n i la u n e l e completări mă­
r u n t e, p r i v i nd î n d eose b l �t" i d v o r u l - încăpere în care se
a f l ă u n e l e d i n cele mai i z b u t i te p i c t u r i a le î n treg u l u i an­
sam b l u , d eş i V. B rătulescu l e a t r i b u i e unuia din ucen i c i ;I!�
- ş i tablou l ctitoricesc d i n pronaos.
Se remarcă astfel ca l i tatea superioară a p i c tu r i i celor
d o uă calote, în făţişînd pe I i sus Ema n o i l (ca lota nordi că)
� i pe Sf. Ioan Botezăto r u l (calota sud i că) î ncon.i uraţi de
med a l ioane c u prooroc i ş i , respectiv, cu s f i n ţ i . In cad ru l

___
_ ___---.
,.:1 .
Judecăţii d in uTmă d e pe peretele est i c este i n teresantă
reprezent area l u i Isus H r istos tronînd, către care se Î n ­
F i g. 1 2. Biserica din Drugăncşl i, p roiectul de res ta u r a re - Cara&i.
d reaptă M a i ca Dom n u l u i , p i ctată î n t i m pa n u l d i nspre
m i azazl, ş i PTodTomul, î n făţişat în t i m p a n u l d i nspr
Fig. 1 3 . Biserica d i n D ru ga nc ş t i , Jctaliu di n pronaos - cUloni Gavril
Druganescu, j upÎnea�a Maria şi Preda Drugănescu, cu copii i Caliţa ş i
m iazănoapte, amîndoi escortaţi d e î n geri , f i i nd vorba
Gheorghe. p r i n urma:-e d e o vers i u n e dezvo l t ată ş i descompusă î n
două tab l o u r i a Deisis-u l u i , ex c u tată cu m u l t ra f i namen L.
S relevă de asemenea, prin naturaleţea a t i t u d i n i lor şi
expres i v i tatea f i g u r i l or, ceata de "Ovrei păcc1t oşi" con­
d uşi d e Moise, precum şi î m păraţi i , "C7wsar· - Jt ugust, DaTie,
Por, Alixandru" . Corn e l i a P i l lat face o a n a l i ză xactă şi
s u b t i l ă a scenei Căde7·ea îngerilor d e p t i m pa n u l sud al
peretel u i v stic 1, 0, dar i n terpretează în mod i n ex p l i ca b i l
s c n a d e p e t i m pa n u l n ord al ace l u i aş i pe rete c a Sfîrşitul
omului ipocrit şi al celui drept " 1, p e cînd în rea l i ta te st
vorba d e Pilda celui ce a căzut în tîlhuri 42.
Pe bună d reptat� arată Co m e l i a P i l la t că ,poTtre tele
ctito7'ilor sînt admira bile " 1, ;1 . Deoarec în d es c r i e r i l e an te­
r i oare -au strecurat unele erori î n p n v i n ţa calităţii şi
c h i a r a n u m lor u n ora d i n per ona.ie, redăm cu un m i n i ­
m u m d e comen tari i alcăt u i rea exactă a tablo u l u i :
Pe peretele vestic :
- d easupra u ş i i , macheta b iseric i i , î n făţi şată cu a1'ca­
deIe pri dvoru l u i d eschi se, cu f i r i d e arc u i te la regi. stru l
superior al faţadelor, fără t u rlă ;
- pe acelaşi per te, către m i azăzi : ctitor u l p r i n c i pa l ,
"jupan Gavriil Drugănescul, v( e)l v07'nic dă Tîrgovişte",

3 8 V. B ra tu l e sc u , o p . cit., p. 1 06- 1 09 ; Cornelia PiUat, op. cit.,

98- 1 1 1 .
39 V. Brătulescu, op. cit., p . 1 07.
40 Cornelia Pillat, op. cit., p. 1 00 şi fig. 5 .
4 1 Ibidem, p . 1 0 1 ş i fig. 6. Tema aceasta n u este obişnuită În icono­
grafia ortodoxă şi nu este menţionata fn l ucrarea l ui Vasile Grecu, Cărţi
de pictură bismcească bizantină, 1 936, p. 397, la locul indicat de autoare.
Inscripţia clar vizibilă în partea su p e r i o a r ă a t i m p an u l UI n u permite n i ci
o Îndoiala fn privinp i denti ficăr i i scenei în en su l aratat de noi.
42 Pilda cel/ti ce a căzut /n tilhari (Luca, 10, 30-37) este destul de
des reprezentată în pridvoarele bisericilor din veacul al XVIII-lea, uneori
şi cu un moment s u p l i mentar , acela în care, după primele Îngrijiri date
omului d u p ă agresiune, Iisus îl aduce acasa pe spi nare: în acest sens, una
din cel e mai frumoase reprezentări este aceea din pr id vo r u l bisericii Sf.
Nicolae-Vătăşeşti, din Bărbateşti, j u deţ u l Vîlcea ( 1 774).
43 Cornel i a Pillat, op. cit. p. 104.

10

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. L 4. l3i�erica din Drugăneşt i , detaliu din pr i d vo r, Pilda ceilli ce a CriZ1I1 ÎI! ';1I7(/,.i.

I :ig. 1 5 . I � i �e ri c a din Drugăneşti, Marele spătar Toma C a n tac u z i no ( p ron� o�). Fig. 1 6. Bi serica din DrugăneşLi, Sj. osmfl (naos).

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 1 7. asa din Fru nzăne�ti.
sub el cop i l u l "Ghe07'ghe" 44 ; apoi "jupăneasa lui cea dintăi
Mariia" , cu .. Calita, fiica dumnealui vei v07'(nic) d ă Tăr­
g(ovişte)" ; în sfîrşit, "jupan Preda D1'ugănescul, Jiul dum­
nealui vel v07'nic Drugănescul, ca1'e s-au înstreinat" etc. 1,\
- pe acelaşi per te, către m iazănoapte : "jupăneasa
dumnealui Vişica" (soţia a doua a ctitorului principal,
fiic a lui Mihul cupeţul), avînd lîngă ea pe copilul . . Matei u'· :
apoi ,,.jupăneasa Marim, fiica dumnealui vel v07'?�ic, v(e)l
şufareasă" cu copiii " Bălaşa, Toma, Gavriil, Costandin,
Anghelache ( ?)" 1,0.
Pe peretele sudic sîn t înfăţişaţi , jupan TeodoT DnLgă­
nescul vt(ori) comis" cu "jupăneasa dumnealui 1 oana" ,
părin ţii cti tol"ul ui ; mai departe, peste pictura veche car
se dislinge p alocuri, se deosebeşte din prima privire
por l r tul ex cu lat în 1 84 1 a l lui ,,.jupan Dumitrache Dru­
gănescul" , un strănepot al cititorului, cu o foarte lu ngă
I l1scripţie enumerînd reparaţiile făcut€! de acesta în urma
d i strugerilor pricin uite de marele cutremur din 1 838 1, 7 ;
alături d e boierul corpol n t şi roşu l a faţă sub un imens
iş1ic, î ntoarsă spre el şi ţ i n î nd u-l de mînă "ca la foto­
graf" I, � - Î ntr-un izbi tor contrast cu atitud i n ea hi eratică
44 Gheorghe ( I o rd ac he [n acte) este fiul ctitoru�ui p ri n c i p a l din a
doua căsătorie, �i nu din prima căsătorie, cum se crede de obicei, căci
În acest caz el ar fi t re b u i t să aibă cel pUţin 1 8 ani ( ju pî nea sa Maria
a m urit În ;In u l 1 706), pe cînd portretul este al u n u i băie{andru de 1 0-
1 2 ani. De a l t fel documenllli d i n 26 februarie 1 734 (vezi nota 30) s pe ­
cifică faptul că Iordache este frate vitreg cu Preda.
45 Vezi t·� xtul i n scripţiei mai su , p. 5 şi no ta 1 9.
46 Nu se ştie cine a fost ş u fa r u l , soţ al j upÎnesei Marica. opiii sÎ11\
to\i cinci ai ei, şi nu ai jupînesei Vişica, că ci nici u n u l nu apare
în dOCll:l1entele Drugăneştilor; această atribuire rez u l tă şi din fel u l c um
sînt aşezaţi În tablou, În fala j upÎ ne sc i Marica şi sub braţul ei drept
Întins către m acheta bisericii.
4 7 Inscripţia eqe redară in extenso de V. Brătulescu, op. cit., p. 1 05.
Acelaşi autor, {I/Scripţii ş i tnsemnări din biserici, În "Glasul Bisericii" ,
anul X XV, 1 966, p. 66 1 -662, face o confuzie Între această inscripţie
�i aceea a portretului lui Preda Drugănescu, arătînd ero n at că "tII 184 1 ,
Jtlwl din moştenitorii Drugăneşti ş i alllmu Dumitrache DrugZinescu, care
călătorise În E u ropa (�lIbl. n.), şi-a zug răvit chip",l săli şi al soţiei . . . " .
46 V. Brătulescll, Biserici de cimp . . . , p. 1 04 .
12
http://patrimoniu.gov.ro
a celorlalte personaje - apare î n rochie de modă apusea­
nă " Bălăceanca, iubită soţie" a celui d mai sus49 .
Pe pere lele nordic : "jupan Staico" , frat le lui Gav r i l
Drugăn scu, ş i "jupan Vladu v e l cap(itan) d ă d01'oba n ţ i ,
moşul dumnealui v e l vornic" ; mai departe : " jupan Mih u l
socrul dumnealui v e l vornic" (este vorba de tatăl c lei de
a doua soţii a ctitorului, Mihu cupeţul), şi ,jupan Toma
Cantac'uzino vel spăta7', nepotul dumnealui vel vornic·' .
In grosimea uşii de la intrar sînt înfăţişaţi : "Isprav­
nicii care s-au aflat la zidirea sfintei biserici, ( nume
Radul, logoJătu Nica" .
Din zestrea i niţială a bisericii fac part frumoasele uşi
împărăteşti, a căror pictură este d i n nefericire complet
afumată (tîmpla se datorează restau răr i i d i n 1 84 1 ), poate
cele două icoane laterale ale tîmpleisO, î nfăţişînd pe SI.
Nicolae şi Bunavestire, precum şi, probabil, un frumos
chivot de arg i n t aflat pe masa altarul ui.
I n concluzie, cu toate degradările, modificăr i l şi r s­
taurările suferite de-a l u ngul unui sfert de mileniu d e
existenţă, conacul de l a Drugăn ş t i rămîne un exempla r
tipic al rîvnei d e a construi a boieri m i i de ţară de l a
inceputul veacului al XVIII-lea, precum ş i , mai ales, a l
si mţului artistic î n că n ealterat al meşterilor d i n epoca
postbrîncovenească.
I I . FRUNZANEŞTI
La Frunzăneşti (în vechime " Fruj ineşti"), sat şi od i­
n ioară loc de popas la j umătatea drumului d i n tre Bucu­
reşti şi Olten iţa 5t, s mai păstrează resturile curţi i de
49 C a r a,: t e ru l realist al acestor două portrcte ne-a fost confi rmat de
arh. P. E. Mic l e �c u , a cărui bunică i-a pove st it că l a b ă t rî neţ e Smaranda
J3ăIăccanll-DrugănescLi - pe care a cunoscut-o b in e , ea fiindu-i mătuşă -
semăna încă izbitOr Cli chipul ei din tinereţe d·� pe p o r t r et u l din 1 84 1 .
"Era Ilrîtă foc şi foarte hazlie".
5 0 Icoanele Î m părăteşti, menlionate pentru calitatea lor foar t c bună
de V. Brătul escu, OjJ. cit., p. 1 09, au fost ridicate p ri n anii 1 93 8- 1 940
pent ru a fi depuse la Muzeu şi nu au mai fost restituite (informaţie de
l a pr. p a roh . Nă st ase).
 f
•• I
J

' ;, 1

.
.
. :

.,
. : .

. '

%::.�.J�' �V.:.:,:.:�.r :':.: ';.' ;:

.

) .

. "
•

, .
. . .
' . '
. ' '
' ... . '

,
.
' . , ,
'
. '

' " '

. . ' . '

, " .1
r..,. . • o '
_
..

. < ,i' ·,' ·

. , - , . .

Fig. 1 8. Conacul din frunzăneşti, plan de situaţie.

dimensiuni neobişnuit de mari, întemeiată în prima j umă­ Această periodizare se deduce din două documente,
tate a secolului al XVIII-lea pe malul drept al rîulu i Primul, privind biserica, este chiar pisania originală,
Pasărea, de bogaţii boieri Dudeşti. Reprezentanţi ai noii aflată în pridvor, deasupra uşii de la intrare în pronaos,
boierimi ridicate în secolul precedent - în special prin care spune : "Această sfîntă biserică a sfîntului apostol
marele vistier al lui Matei Basarab, Dumitru Dudescu - And7'ei din temeliia iei de răposatul şi pururea pomenitul
ei au j ucat un rol politic important în secolul al XVIII-lea, dumnealui Radul Dudescul biv vel logofet înălţată iaste (?),
cînd îi aflăm în posesia unei foarte mari averi şi înrudiţi iară uşa, ferestrele, pardoseala şi altele care într-însa să văd
cu cele mai d e seamă familii boiereşti din ţară 52, Astfel, de durnm'ealui Costandin Dudescul biv vel spătar, fiul dumi­
Radu III Dudescu, strănepotul marelui vistier Dumitru, sale, făcut, să fie întru slava mm'elui Dumnezău şi întru
mare logofăt şi apoi mare spătar în anii 1 7 1 4-1 7 1 5 53, bine pomenirea părinţilor şi al moşilor dumnealui, leat
conte al Sfîntului Imperiu Roman, era căsătorit cu Maria, 1 732 (cifre chirilice), 1 732 (cifre arabe)" 1)5,
fiica stolnicului Constantin Cantacuzino, care i-a adus în Date complementare privind cea de a doua etapă de
zestre tocmai moşia Frunzăneşti ,,1,. construire, şi în special casa, ne sînt aduse de o relatare a
Curtea din Frunzăneşti este rezultatul a două etape de mi tropolitului Neofit I al Ungrovlahiei, care a poposit la
construire : în prima, care se situează probabil în anii Frunzăneşti în noaptea de 2 spre 3 i ulie 1 746 : "Este casa
1 7 1 4- 1 7 1 5, Radu III Dudescu începe edificarea bisericii, aceasta zidită de numitul Dudescu (Constantin Dudescu -
dar, odată realizată zidirea propriu-zisă, lucrările se opresc n . n , ) şi foarte spaţioasă, cu curte îng7'ădită cu zid de cără­
pentru motive pe care le vom arăta ; 1 7- 1 8 ani mai tîrziu, midă. Are şi biserică de piat7'ă, făcută tot de acesta pre
în 1 732, Constantin Dudescu, fiul întîi născut al celui de numele sfîntului Andrei cel întîi chemat şi care biserică
mai sus, termină biserica, o decorează ş i o înzestrează, este afară de curtea caselor, De asemenea are şi biserica
clădi ndu-şi totodată casă nouă, cu o frumoasă grăd ină ş i curte mai spaţioasă decît a caselor, tot împre.jmuită cu zid
incintă proprie î n interioru l curţi i . de că1'ămidă. Aici se află şi o grădină foarte frumoasă, cu
pomi atît locali cît şi străini - naramzi, lămîi, chiparoşi
5 1 Ast fel , la ) septembrie l 796 A l exandru Mo ru l , I n drum spre
. z
şi alţii ( " ,), Am auzit de la vornicul Dudescu că s-au
Olteniţa după mazilire, a rămas de prî n z în Frunzăneşti; în ace:aşi an, cheltuit pentnL acestea aproape cincizeci pungi de bani" 5(;.
la 26 octombrie, n o u l dom n A 'exandru Ipsi lanti (a doua do mn i e ) a
poposit o noapte la FnInzăn.� şti Înainte de a intra cu alai în Bucureşti; Datarea primei etape de construire a bisericii în 1 7 1 4
de asemenea, Constantin Hangerli, d up ă ce a trecut D un ă re a "CIt foarte -1 7 1 5 se bazează n u numai p e considerentul situaţiei
/JIltlt calabalîc" l a 2 ianuarie 1 798, a rămas prim a noapte în Frunzăneşti strălucite a lui Radu Dudescu în vremea domniei cumna­
(lmemnările A m{rol1�ştilor, ed. Ilie Corfus, Bucureşti, 1947, p. 3 1 , 32, 40). tului său, Ştefan Cantacuzino, ci şi pe faptul că se explică
52 N. S to i cesc ll , Dicţionar al m.arilor dregăwri din Ţara Românească
şi Mol dova , Bucureşti, 1 97 1 , p. 1 73 .
astfel întreruperea lucrărilor arătată de pisanie. Se ştie
53 Th eo d r, ra Rădulescu, Sfat/li domnesc ş i alţi mari dregători a i rării
R omftneşti din secolul al XV{lJ-'ea, 1, în "Revista Arhivelor", anul XLIX,
voI. XXXIV, n r. 1 /1 972, p. 1 27.
55 Cf. transcrierea, cu m i ci deosebiri de c
i ti re , d1l1 V. Brătulescu ,
1 . R e m u s . Mănăstiri ş i biserici din Tlfov, Bucureşti, 1935, p. 46.
54 La 22 mai 1 699, Co n s ta n t i n BrÎncoveanu Întăreşte l u i Con stan t in 5 6 Mi tropo l itul Ungro v a l a h i ei Neofit 1, Noule căLătoriei ce am făC1tt
Cantacuzino fost mare stol n i c ocină În satul Frlljineşti (jud. Ilfo v ) cu , prin eparhia noastră În "Lilele prea înă/ţ'a lTt'ui şi de Dumnezeu iubitorul
case şi p ivn iţă , cumpărată de la ll10şnenii de acol o şi hOl:l rn icită de domn {oan Comtantin Nicolae Voevod (1 746), în ., B i se ric a Ortodoxa
1 2 boieri (Arh. St. Buc., Ms. 705, f. 207 v.-209). Română" , anul IT ( 1 875- 1 876), p. 3 1 8.

13

http://patrimoniu.gov.ro
 În tr-adevăr că puţin timp după mazilir a lui şt fan Can ta­
cuzino, Ia 28 aprilie 1 7 1 6 , Radu Dudescu a fost r i d i cat şi
trimis "cu lanţuri la picioare" , împreună cu Mihai spătaru l
Cantacuzino, la Adrianopol, u n d e c e i d o i boieri a u împăr­
tăş i t soarta fostului domn şi a sto l n i c u l u i , f i ind sugrumaţi
d i n ord i nul marelui vizir în ziua de 9 i unie 1 7 1 6 . Averile
Cantacuz i n ilor şi ale D udeştilor au fosL vîndute la m ezat
sau trecute în seama domniei, iar familia D ud escu a trecut
în Ard alfi7. Curînd d upă pacea d e la Passarowitz ( 1 7 1 8),
D ud eştii se întorc din pribegie, recăpătîndu-şi averile şi
bunăvoi nţa lui N icolae Mavrocordat, care îl ş i cunună în
1 72 2 pe Constant i n D ud escu c u M aria, fiica lui Antioh
Vodă Cantem irGH. Cariera onoruri lor îi ste acum desch isă
acestuia - d i n 1 7 30 pînă în 1 763 îl aflăm aproape perma­
nent în d ivanul ţăr i i , succesiv ca mare stoln ic, mare spătar,
mare logofăt, mare vornic, mare ban59-şi odată cu ea posi­
bilitatea d e a relua şi d e a în cheia în mod strălucit lu­
crările începute de părintele său .
Constant i n Dudescu m are î n anul 1 7 66. N i c i f i u l său
Ni colae (+ 1 787), ctitorul bis ricii Adormirea Maicii Dom­
n ului d i n D ud eşti(jo, n i c i f i u l acestuia Constantin II <+ 1 828)
n u sîn t atestaţi în legătură cu conacul d i n Frun zăneşti. ."

Declinul bogatei curţi întemeiate de Dud ştii din prima •

j umătate a veacului a l XVIII-lea a î nceput d esigur odată

cu stăpîn irea acestui d i n urmă boier care, după ce şi-a
risipit imensa avere pri ntr-o viaţă de cheltuieli dezordo­
nat în ţară şi peste hotare, a fost pus sub pitropi de
ătr Vodă Caragea î n anul 1 8 1 3, iar moş i i l e i s-au vîn­
dut la mezat în 1 8 1 4 . C u Constantin Dud scu, d altfel.
ia sfîrşit nu numai averea, dar şi n eamu l D ud ştilor, d -
oar ce el n u a avut decît două f iice<i l . Cătr sfîrş i t u l vea­
cului trecut, conacul d i n. D udeşti a devenit pr prietat a
lui Nicolae Amira, car a locuit e fectiv acolo şi a reparaL
b i serica în anul 1 8 8962 .
In forma ei de azi , mult transformată de actualu l be­
neficiar, I . A . S . Fru nzăneşti, curtea Dudeşti lor mai păstrea­
ză prea puţin d i n a pectul origi nal. Zidul împrej muito r 20
foarte înalt, ce se mai poate vedea, închide o vastă incin­
tă de 350 m pe 1 7 5 m, î n care s desfăşura v iaţa specifică
unei gospod ării agricole de mari proporţii ş i unde dife­
ri tele construcţii necesitate de treburile acestei vieţi, cu
ritmul şi rutina caracteristice epoci i de relaLiv arhaism,
îşi aveau rostul lor bine definit. Construcţi i l gospodă­
reşti au suferit efectele di feritelor reparaţii şi transformări
înnoitoare efectuate de actualul beneficiar, potrivit n voi­
lor condiţii lor prezente d exploatare.
Doar prima clădire din faţă, pe aleea intrări i , ş i-a păs­
trat Într-o măsură mai mare forma originală, î nsă şi ea
vizi b i l remodelată. După aparenţă, era casa de reşed inţă a
proprietarilor : o construcţi part r, compusă d i ntr-o sală
centrală şi cinci camere dispuse în j urul ei . Elementul
arhi tectural mai d eoseb i t care dă oarecare preţi ozitat
clădi r i i î n starea actuală îl constituie corpul î n rezalit al
intrăr i i, compus d i n doi pilaştri pro minenţi pu rtători a
două n işe, ce încadrează in trarea domi nată de u n fronton
rotund, toată compoziţia rid icîndu-se mult deasupra strea­
sinei.
, sau şiţă mat riale tra d i t i o nale c e s fol oseau î n acesL
Peronul d i n faţa i n trării, pe care se aj ung urcînd trei "C op la daLa resp cti vă
tr pte de piatră cu obişnuitul pod est rotund pentru cobo­ I n teri orul, decorat cu pi cturi pe pereţi ş i tavane, a le
rîre a d i n trăsură, este protej at de o apărătoare de sticlă căror urme se mai pu teau vedea pînă acum cîtiva ani,
mult ieşită în faţă. azi nu mai p ăstreaz ă n i m i c d i n v c hea podoabă, care est"
In rest, exteriorul este foarte simplu, neavînd ele­ acoperi tă de o zugră veală recenLă .
mente decorat i ve . O î nvelitoare mohorîtă d e tablă înlo­ Fată de alte conace boier şti, aceasLă casă se prezintă
c u i eşte pe c a originală c tr bui să fi f st d i n olane în tl'-O notă de văd ită mod esti , ce nu corespund ni j cu
57 G i u resc u, MCllerial pentru iHoriCl Olteniei SltfJl altsl riClci, voI. J, apreci r i Ie mai s us redate a le m i tropolitului Neofit, nici
Bucureşti, 1 929, p . 1 6.
•

cu posi. b i l i tăţi le şi p r Len t i i l e boierilor Dudeşti . Nu tI' -

5b A lex. A . V"-silescu, op. p. 25, nom 402; Istoriile d o m.llilor Tiirii
CII.,
RwnÎlleşl"i, de R"-du Popescu, Î n ronica,.i 17umteni, Bucureşti, 1 96 1 , vol. 1 ,
p. 5 3 4 .
5 9 Theodom R ă d u l e s cu , SICI 1.it i dOl1tllesc . . . I , În " I\eviq"- A rh ivelor'
a n u l X L I X, voI. XXXIV, n r. 1 /1 972, p . 1 1 6, 1 1 9- 1 20, 1 27- 1 28 ş i I T ,
nr. 2/ 1 972, p . 294, 3 1 6.
60 N icolae Stoicescu, Repert o riul bibliografic al 117011IIInenleIOl' fm­
claie din BIICitreşti, B uc u reşli, ·1 96 1 , p. 206-207.
6 1 E lena, mo"-rc:l nec ăsă t o r ită În 1 8 1 4 , şi A nica, căsătorită în 1 8 1 6 cu
G rigore Caribol ( i n form"-\i.i d e b E m . Ha gi Mose ) .
6 2 D u pă c u m "- r"-tă in c r i pţi"- săpală în pi"-tră, "-flată de"-supra por­
l"- l u l u i i n t rării ş i � p i saniei o r i gi n "- I e : " Reslultrală ÎIl gloria Domlluiili la
allltl /889 de noi soţii Nicolae şi Cleopalra A mira, proprietarii moşiei
Fmllzillcscir. .
buie uitat Însă că aprecieri le sîn L î ntotdeauna relative şi
subi cLive 63, p re c u m şi faptu l că Frunzăneştii erau o1'i-
6 3 Un bun e xem p l u al "-ce�tl1i adevăr ni-l oferă, cîteva decenii d u p ă
vizila la F r u nzăne�ti a m i l ropo l iw l u i Neofit, tot o cu rte a Dudeşt i l or .
condusă, în a n u l 1 7 8 6 , la casa l u i N i colae Dudescu d i n B u c u reşti "-n u me
pen t r u a-i ad m i ra .,fmmoasa grădină cnglezească, Lady Craven o com­
pară pe aceasta Cll "orice grădină ele ;t.arzavatllri <l llIuti preol de ţară
din A nglia" ( " a cou n t r y c u r a te ' s ki lchen-garden in England"), vezi El i­
:.abeth l: ady raven , A JOtlme.JI t hrOllgh the Crimea to C01lStal1tillo/Jl�
/11 a senes of lel /.ers, London, 1 789, p. 309). e a l t re l , exi�tă O C n t ra­
d i Cţ i e chiar În rela\i:t m i t r op l i l u l u i N eofit, căci e �le de mi r"- r : C u m
o ca�?i descri�ii ca .,foarte spaţioasa·· "- p U I U L "-ve:t o c u rt e m ai mică decît

14

http://patrimoniu.gov.ro
 22
23
25
şicît reşedinţă secundară, reşedi nţele princi pale ale nea­
m ului fiind marea casă cantacuzinească de lîngă b iserica
SE-ţii Apostoli Ş i impunăt area curte de la Dudeşti-Cio­
plea. Nici oame n i i mai bătrîn i d i n local i tate nu-şi amin­
tesc de exi s te n �a unei alte cas mai i m portante 64
Cît pr iveşle celelaHe c lăd iri d i n c urte, doar u nele piv­
niţe boltit mai amintesc de proveni enţa lor origi nală.
In m i j locul curţi i lipite de latura de miazăzi a
inci ntei principale şi împrej m u i tă de as menea cu zid
în � H de cărămizi, c u i n trarea prin c i pală în fată şi a Ha,
aZI astupată de zidărie, făcînd legătura cu curtea boi -
rească, se înalţă o impunătoare biserică, avînd 27 m lun­
gime pe 8 m lăţi me, i ar cornişa la 9 m î nălţim .
aceea a biserici i , care �-a păstrat în forma originală şi e te de dimen�iuni
destul de reduse.
6 4 Men \ ionăm, sub toată rezerva, observa\iile unor cercetatori din tre­
CUl. "Din C/trtea proprietăţii şi /lină la biserică e o pivniţă veche lrmgă
dt; ]0 In şi lată de 1� m " , a f i rma Marele dic ţio na r geografic al Roma­
ilie!,. voI. III, Bucureşti, 1 900, p . 4 3 0 . Pe de alta parte, V. Bratulescu
şi 1. Rernus, op. cit, p. 46, a m i nte c de "hanuri le" ce se mai pă�trează.
Nu au rOst Întreprinse cercerari arheologice.
15
http://patrimoniu.gov.ro
100 0 m
5.0
!
Fig. J 9. Co nacul din Frunzaneşti, zidul dintre cu rtea bis�ricii şi curtea
boierească, cu [osta poartă de comunicare. Fig. 20. Biserica din Frunză­
neşti. Fig. 2 1 . flio;erica din r runzăneşti, pisan i a şi stema Dudeşti l o r.
Fig. 22. Biserica din Frunzăne ti, plan. 23 Biserica din Frunzăneşti, sec­
\ia longitudinala. Fig. 2 4 . Biserica din Fr unzăneşti, coLimvitra de l a
1 75 4 . Fig. 25. Biserica d i n Frunzaneşti, portalul.
Edificiul, zidit d i n cărămidă în concepţia de trăi­
nicie a vrem ii, c u ziduri groase de 1 m şi bolţi la fel din
cărămidă, a rezistat cu b i ne cutremurelor ş i forţelor d is­
trugătoare ale naturii , în timpul celor două secole şi ju­
mătate de cînd a luat f i i nţă. Un le transformări suferi te
de monument în decursul an i lor, afectînd îndeosebi par­
tea su perioară a construcţiei , nu i-au modificat esenţial
arh i t dura, în rest păstrîndu-se caracterele originale.
Stilul este sp cific epocii respectiv - prima j umă­
tate a secolului al XVIII-lea - în care arhi tectura b iseri­
cească din Ţara Românească aj u nge la concretizarea unor
schem plastice sup rioare, bine închegate atît în com­
poziţia decorativă cît şi în concepţia structuri i spaţiale.
El este exemplificat prin următoarele caracteristi c i : plan
trilobat, pr�dvor deschis, turn-clopotn i ţă peste pronaos,
d corarea faţadelor cu arcaturi de ci ubuce dispuse p
două registre.
U nele i n tervenţi i ulterioare au fost de natură să mo­
dific în rău aspectul plastic al arhi tecturii : astfel, înzidi­
rea golurilor arcadelor pridvorului, i ntrod ucerea celor
două turle de lemn, precum şi fronton ul d i n faţada i n-
t ră rii , f c Lu a te cu ocaz i a " restaurări i " d i n 1 8 8 9 d căLre
soţi i Amira, sîn L toL atitea denaLurări ale formei origi nale
a monumentului .
Ca structură planimeLri că, sch ma se trad uce pr i n :
pridvor deschis, c u şapte arcade î n p l i n ci n tru i n fa�ada
i ntrării , p Loată Iăţi m a c onstruc ţie i ; pronaos de formă
pătrată ; naos cu c l două abside laLerale semicirculare
în int er i o r şi cu cinci laturi în exterior , p r elungi t atît
spl'e pronaos cit şi spre aILar ; abs i d a alta ru l ui dec roşată,
semicirculară in i n te ri o r, cu n işele proscomidiei şi diaco­
n iconului, iar in exterior poli g o na lă cu şapte laturi . I ntre
naos şi pron a os un perete st răpu n s de trei arcade susţi­
nute de coloane de z i d face s para rea celor două compar­
t i mente , iar altarul este închis de o impun ăto a re tîmplă
d lemn .
Acop rirea spaţi ului este reali zată d i n bolţi î n form ă
de calo t ă sferică susţ i nute de arcuri şi pa ndant i v i î n prid­
vor, pronaos şi naos, bolta ac stei din urmă încăperi
fiind străpunsă d tamburul octogonal al turlei Panto­
cratorului. Absidele sînt acoperi te cu semi calote sf ri ce ,
i ar prelu ng i r i I naosului cu bolţ i c i l i n d rice. In forma ori­
g i nală, t u rn u l-c l opotniţă era ridicaL p ste pronaos, n u
peste pridvor c a în p r zen L, iar peste naos n u exista p r o ­
babil turlă, j u d cînd d upă i mag i n ea tabloul u i voti v . Ac­
tualele t urle, executate d i n scîndură şi căptuşite la exte­
r i or cu tablă, reproduc î nd profi l a t uri le unei arhitecturi
de zid, au o compozi ţie st ră i n ă ti l u l ui monumen t ului .
Decoraţia exterioară c onstă din îm brăcăm intea de pro­
f i laturi a arc atur i lor şi panouri lor, ce dau vibraţie plan u­
rilor mari ale faţadei . Impărţită în două pr i ntr-un brîu
vi g uros de profilaţie simplă, sem i c i rculară, faţada pri­
meşte în r g istru l supe r ' i or o sui tă d arcaturi din ci u­
b uce rotunde d senate după o tramă ri gu r s ordo n ată,
Fig. 26. Bise rica din Frunzăneşti, uşile împărăteşti.
16
http://patrimoniu.gov.ro
cărora le corespund în registrul i n ferior panouri d rept­
unghi ulare de aceeaşi profila ţie, în care îŞ i găsesc 1 c f -
restrele. i n partea i n ferio a ră, o profilatură scoaLe m u l t
în a fa ra planu l u i faţa dei u n soclu p u t ern i c , iar l a partea
su peri oară, sub streaşi nă, compoziţia se term ină de ase­
m ne a cu o cornişă bogat profi l ată .
Golurile ferestrelor sînt Î ncadrate d c h e n a re ele p i a­
tră sculptate î n tr-o profilatură de i nsp i raţi e gotică, su­
prapusă de o corn işă decorată cu elemente floral in stil
b rî ncovenesc. La partea i nferioară î ncaelrar a est com­
pletată cu un 'olbanc ele forma unei corn işe sculptate cu
frunze de acant, ceea ce consti t u i e o inaelv rtenţă arhi­
Lecturală, rezu ILat al une i i n t rven ţ i i n eadecvate de res­
tau rare, după cum indică şi găuri le d fixare a g r i lelor
orig i na le, rămase nefolosite de actuala fi erărie.
U n element decorativ d eose b i t ele pret ios î l constituie
porln lu l sculpta t i n p i atră al intrăr i i , compus d i n doi pi­
l aştri c susţi n o stemă cu figuri b e ra ld i ce 65, peste car­
este aşezată pisa n i a. toată compoziţia fiind încununată.
d o bogată corn i şă scu lptată În motive vegetale îmbi nat
cu mă i estri e . Decoraţ ia arhi tecturală a portal ului poartă
amprenta sti lului brî ncovenesc.
O a l t ă p i esă sculptată în piatră. ce prezi n tă un i n teres
de0se b i t prin rUl" i tatea e i . este vasul desti nat vărsări i
apei folos i te la botez (col imvitra), aflată în colţul de nord­
vest al pronaosu l u i , lîngă scara de urcat la clopotn iţă, pe
fa \,a căr u i a sînt scul ptate stemel celor două pri ncipat
române , s uprapuse de o coroană ş i În cadrate ele in iţia­
lele :
, , 10 C(onstan lin)
M (av) r(ocordat)
v(oie)v(od)"
Dedesubt se desci freaza data , , 1 754" (u l t i ma ci fră n e­
clară).
Tîmpla, caracteristică stilu l u i brî ncovenesc 66, are o
bog a tă d ec o raţ i e veg etală , dezvol tată din tul p i na c i s
din trupu l l u i Iesei, pict a t în medalion deasupra uşilor
îm părăteşti ; î n colţul drept de j os al m d a li o nulu i se d is­
t i n g e cuvîntul " . . . TheodoT" , proba b i l numele zugravu­
lui . Ac astă frumoasă tîm plă se află d i n păcate în p roastă
stare de conservare, fi i nd i eş i tă d i n verti cală şi cîrpi tă
pe o po rţ i un e de 1 m lungime d asupra uşii later a le nord .
De asemenea, d i n cele trei reg istre de icoane, n umai cel
ci- al doilea, care face parte i n tegran tă din tîmplă, îşi
păs L rează p i ctura origi nală, mult deteri Ol"ată ele altfel, pe
cînel c l elal t două sînt alcătu i te din i coane m bile de
factură moelernă şi di puse fără nici O regu lă . S i m pu­
n p r i n urm.are restaurarea acest ei. frumoase piese de
sculptură postbrîncoven ească.
De mare va loare sînt ş i u ş i l e împărăteş t i , cu variat�
motive fIorale şi zoomorfe (a nimale şi păsări fantastice)
sculptate în treimea su peri oară şi c u. două reg i tre de c ît
patru iconi ţe p i ctat , în treimea centra lă .. i cea inferioară.
Pictura a c estor ico n iţe - mai b i n e conservată pe imagi­
nea Maic i i Dom.nului d i n scena Bu n e i vestiri şi pe repre­
zentar a s f i n ţi lor Nicolae şi Visarion d i n colţul i nferior
drept - este de o d eoseb i tă [ i n ţe şi frum useţe a colori­
tul u i .
Pictu r a originală î n frescă, ai cărei autorj n u sînt cu­
noscuţi, este de foarte bună calitate şi destul el e bine con­
serva Lă î n par tea vestică a naosu l u i . în pronaos şi î n prid-
6 5 Stema reprezintă o cOl11poziţie heraldică în stil baroc. Scuwl­
cartuş este împărţit p ri n t r- u n triunghi Cll l atu ri:e curbe În t re i cîmpuri :
în dreapta, o acvilă bicefală ţinînd în gh e are o spadă şi un buzd u ga n
şi a V i n d d ea s u p r a o coroană (piesa heraldică ad o p tată p ro b a b il penuu
:t m a rc a descendenţa cantacuzinească, prin l 11 a m ă , a c t it o ru lu i Constan­
tin Dudescu); în tînga, un p e rson aj (un nobi l , cL Em. Hagi Mosco,
Steme boiereşti din Romania, Buc ureş ti , Ld., stema familiei Dudescu)
ţinînd în l11îinile ridicate un buzdugan şi o balanţă În echilibru (at r i b u­
tele p ut e rii seniorale); În vîrf, un co co r ţinînd În gheara dreaptă, ridi­
cata o pi at r ă (sil11bolizînd " vigi l e n\ a " ) . Scutul-cartuş, timbrat cu un coif
tratat rudimentar, deasupra căruia st ă o coro a n ă oarecum supradimensio­
nată, este susţinut de doi lei cu c a p et e le În toarse şi cozile trecute p r i ntre
p i c i o a re. Totul este tratat foarte liber din pu nc tu l de vedere heraldic,
dar n u fără artă (preciz.ări heraldice de l a Mih a i l S te p ha n esc u, membru ,II
Comisiei de h e ra l d ică, ge ne al o g ie şi sigilografie de pe lîngă I n stitl� t� 1 de
istorie "Nicol ae Iorga" al Academiei de ştiinţe sociale ş i po l itice :1
R. . R O l11â ni a) .
66 Ve z i în a cea st ă privinţă I 'Iorentina DUl11itrescu, Trăsături specifice
ale sCltlfJlItrii În Lemn brÎncoveneşti, În Pagini de veche artă Tomanească,
I T , B uc ure şt i , 1972, p. 257-306.
 I 'ig. 27. l3i sl'rica d i n I :runz:1ncşti Jl7chinarea către icoana Maicii DomnuLui şi scene (5-8) din Acatist (prol1aos).
vor, pe cînd cea din altar şi d i n absidele laterale a l 0 <:1 -
osului a fos t refăcută către sfîrşitul veacului trecu L ; se
mai observă pe alocuri şi refaceri parţiale, înde sebi pc
peretele estic al pridvorului. rn partea vestică a naosu l u i
se remarcă, pe glafurile ferestrei sudice, frescele ori g i ­
nale a l e Sf-ţilor Cosma ş i Damian, primul ţ i n î n d î n mîna
dreaptă un instrument medical, cel de al doilea prea
şters ca să i se poată descifra atributele ; ei sînt i ncadraţi
de Sf. Iacob Persul şi d chipul deosebit de frumos a l
unui a l t sfî n t m ilitar a l cărui nume n u se m a i poate c i L i .
P e peretele nordic, Sf. Evstatie Plachida ş i ·o f. Teopista
î ncadrează pe copiii lor Agapie şi Teopist, înfăţişaţi î n
grosimea ferestrei. Doi sfinţi stîlpnici (cel d i nspre nord,
SI. Alipie) ocupă colţurile per t lui despărţitor d i ntre
naos şi pronaos. Registrele sup rioare, şterse şi a fumate,
nu se d isting bine.
Pictura d i n pronaos este dedicată î n întreg i me cultu­
lui Maicii Domnului, reprezentată p ca loLă ca Platiteni .
Timpanele î nfăţişează următoarele scene : Naste rea Maicii
Domnului (nord), amplu tablou, în mar parte şters, dar
lăsînd să se vadă bine leagănu l copilei, precum şi scena
scăldatului : Intrarea în biserică (est) ; Maica Domnului ca
Acoperămînt al oamenilo7', ocroLind precum un cort 'om
nirea îngenunchiată, el rici într-o parte, m i reni în partea
cealaltă (sud) ; pe timpanul vest, în sfîrşi t, sc na mai rar
întîlnită a Inchinării către icoana Maicii Domnului. care
se deosebeşte ca idee şi în special p r i n i conografia e i
caracteristică atit d e ultima scenă d i n Acatist, Inchinarea
căt1'e Născătoarea de Dumnezeu 67, cît şi de tema Dumi­
nica Ortoelo.-x: iei 68. Scena este domi nată de icoana Maici i
Domnului, înălţată pe un pied estal ; î ntr-o parte arhan­
ghelul M i hail cu sabia ridicată gon şte o ceată ele n ecre­
dincioşi ; în partea ceal altă, se află ceata CI' d i ncioş i lor
îngenunchiaLă î naintea i coanei. Tema ilustrează un ver­
set din vechea l'ugăciun b i zantină Paraclisul Maicii Dom­
nului : "Mută să fie gura păgînilor, care nu se închină
cinstitei icoanei tale, celei zugrăvite ele s fîntuL aposiol
Luca, ceea ce se chiamă Povăţuitoarea" 69 : pri mele cu­
vi nte ale versetului " Mută să .fie gUTa păgînilor"
- m ult
67 Ve7i O. Tafra : i , !COl1ogra!ia In/llltiui Acatis l , Î n " I:lCM l " , a n u l V I I
( 1 9 1 4 ), p. 1 65- 1 66 şi fig. 42-4 3 .
68 V . Grec u , Cărţi d e picwrii !lisericcască bi'/.(lIIrrnă, 1 93 6 , p . 2 4 4 .
69 IstoriCltl eparhiei RÎm1'liC/{,!ui Non! Severin, Bucureşt i , 1 906, p. 1 9 3
http://patrimoniu.gov.ro
apar p e o reprezenLar foarte asemănătoare d in pronao­
sul biseri c i i d i n V lad i m i r (j ud. Gorj ). Registrul de sub
L impane în sfîrşit, este ocupat - pe per-ţ i i sud , vest ş i nord,
în ordinea arătată - ele p r i meI 1 2 scene d in Acatistul Mai­
'
cii Domnului, ele la pr imul 'ep isoel al Buneivestiri (vari­
anta Bunăvestirea cu :fîntînă ; M a ica Domnului este asis­
tată de două servitoare ; îngeru l coboară în zbor) pînă la
lntîmpinarea Domnului . Atît iconografia cît şi textul
icoas clor 70 sînt redate cu o fideli Late desăvîrşi tă, trăsă­
tură c caractel'iz ază d alt fe l într aga pictură a bi.serici i
d i n Frunzăneşti .
Ceea ce mai atrage aten ţ i a în p l 'o naos este faptul că
toată partea de j os a peretelui de la in trare şi a celor doi
pereţi laterali, r zer v Lă îndeobşte tabloului ctitori ce1:c,
este acoperita cu un strat uniform de vopsea cenuşi cu ,
i ngura excepţie a machetei b iser i cii, care pluteşte i n
mod nefiresc l a locul e i obişnuit, deasupra uşi i de in­
trare. La sondaj ul superficial pe care l -am putut face, nu
s-au aflaL urme d e pictură, fie că aceasta - pentru mo­
tive pe care nu le c unoaş-:;em n u a fost executată de
-
la început, fie că. ea a fost rasă ulterior, poate d e către
noii proprietari d i n veacul al XIX-lea, ş i n u a mai fost
- î n locui t�\ ; prezen �a modelului bis ricii, care nu d i feră ca
fac tură ele frescel origi nale conservate, pl dează mai
curî nel pen tru cea de a d oua i poteză.
De ac eaşi bună calitate ca pictura d i n i n teri orul bi­
serici i ' esLe şi aceea d i n pridvor ; cu excepţia cîtorva fj­
guri de apostoli din scena .Judecăţii de apoi grosolan
refăcute, această pictură s păstrează cel mai b ine. Pe
calotă esLe î n făţişa t I i sus Emanoil, iar în ti mpane Nunta
elin Cana Galileii (sud), A doua venire a lui Hristos, cu
lnvie1'ea morţilor (vest) şi scene foarte şterse din viaţa
Mai c i i Domnului (nord ) . Peretele estic este ocupat în în­
tregime de ampla l ' prezentare a .Judecăţii ele apoi.
D mn de relevat ste ciclul Sfîrşitului apostolilor, ce
ocupă î n în tregime r g istrul d e d easupra arcadelor pere­
ţ ilor d i nspre m i azăz i , apus şi m iazănoapte. Această Lemă
'e î nLilneşLe part i a l . de cele mai m ul te ori în pri dvor, î n
biserici d i n Tara Românească, m a i. d es de altfel
decît în Moldova7 1 . In cazul prezen t însă, realizarea t
7 0 O. O. Tafra l i . O{l. cit_, p. 5(,-84 şi 127- 1 35 .
7 1 T . D. Ştefane�c l 1 . r.CI peil/ture religiellsc e n ValClchie e t e n TransJli­
,·,ulie. P.l1'i'. 1 9 :l 2 , p. 3 3 2 .
17
deosebit de interesantă atît prin înfăţişarea i ntegrală a
ciclului 72 , cît ş i prin exactitatea iconografiei, ce atestă
temeini<:e cunoştinţe hagiografice din partea zugravilor
sau a persoanelor care i-au d irijat. Scenele, i dentificate
pe baza inscri pţi ilor uneori păstrate, a i erarhi ei şi a chi­
pului - foarte corect redat - al apostolilor, precum ş i
a felului marti raj elor suferite, sînt - d e l a stînga la
dreapta, începînd d i n colţul sud-estic al p ridvorului -
următoarele : 1 . Răstignirea cu capul în jos a Sf. Petru;
2. Tăierea capului SI. Pavel; 3. Răstignirea pe crucea de
fonnă caracteristică a SJ. Andrei (patronul bisericii, al
cărui chip este de o frumuseţe rară) ; 4 . Decapitarea SJ. Ia­
cov al lui Zevedei : reprezentare corectă 73, deşi mineile
şi erminiile, prin confuzie cu Sf. Iacov al lui Alfeu, in­
dică uneori omorîrea sfîntului cu un mai 74 ; de remarcat
p rezen ţa în tablou a unui om şezînd, într-un medalion
purtat d doi îngeri ; este desigur Sf. Ioan evanghelistul,
frate cu Iacov, el nu putea lipsi însă din reprezentarea
"celor 1 2" ; 5. Străpungerea cu suliţe a Sf. Toma; 6. Răs­
tign i rea cu capul în jos a Sf. Filip; 7. Arderea pe rug a
Sf. Matei; 8 . Zdrobirea cu maiul a SJ. Iacov al lui Alfeu :
reprezentare conformă cu tradiţia patristică 75, deşi mi­
neile ca şi erminii le i nd ică uneori răstignirea 76 ; 9. Răs­
tigni.rea Sf. Varto lomeu; 1 0 . Tragerea cu frînghii prin
străzile A lexandr'iei a SI. Marcu (sI. Marcu a fost intro­
dus în ciclu pentru completarea n umărului de 1 2, în lo­
cul Sf. Ioan evanghelistul, mort d e moarte naturală) ;
1 1 . Spînzu7"area şi săgetar'ea Sf. Iuda (sau Tadei)77 ; 1 2 . Răs­
tignirea SJ. Simon cananeanul.
Sub registrul ocupat de Sfîr'şitul apostolilor', în spaţii­
le triunghiulare di ntre arcad , cele şase scene din ciclul
72 O reprezentare completă a temei sflrşitul ui apostolilor se află şi
în pridvorul bi eri cii mănăstirii Polovragi, pictată de meşterii bdncove­
neşti în anul 1 703. De valoare artistică ridicată, ea este mai pUţin exactă
decît cea de la Frunzăneşti sub raportul iconografic (concep\ia temei, com­
ponenp grupului celor j 2, ierarhia aposto l ilor).
73 Faptele apostolilor, 1 2, 2; cL F. Cabrol-I . Leclercq, Diaion­
naire d'archeologie chretienne, Paris, voI. VII, 2° partie, col. 2092. Sin­
gura deosebire :l picturii noastre faţă de texte este cu privire la instru­
mentul morţii, care pare a fi o secure, iar nu sabia,
74 Mineilti pe luna octombrie, Bucureşti, 1 929, p. 291 ; V. Grecu, op.
cit., p. 273.
75 E/lSebiu, Jl, 23, apud fo. Cabrol - H. Leclercq, op. cit., V I F, col.
2 1 1 0; tot astfel a pictat şi Mantegna moartea lui Iacob al lui A l feu, în
cunoscutu l tablou din biserica Erelllitanilor din Padova.
76 Mineiul pe luna iunie, Bucureşti, 1 927, p. 321 ; Mineiltl pe llma
octombrie, Bucu reşti, 1 929, p. 1 1 1 ; V. Grecu, op. cit., p . 272, 325.
77 Astfel este relatată moartea apostolului Iuda sau Tad ei şi în Mi­
lIciul lJe llmll iltnie, op. cit., p. 1 9 2 ; menţionăm că, dacă săgeata sfî n ­
t u l u i I u d a a r putea corespunde unei tradiţii autentice (în iconografia ca­
tolică, printre atributele acestui sfînt se numără "crucea, mailll şi săgeţil�,
preslip"sel� illstmme11le ale morţii sale", vezi Xavier Barbier de Mon­
tault, Traite d'iconographie chrfnienlle, Paris, 1 890, p. 276 ) , în schimb
spînzurarea l u i reprezintă fO:lrte probabil o contaminare de la sfîrşitul
mai cunoscutul ui său omonim, Iuda iscariotul .
Fig. 28. Biserica din Frunzăneşti, Sfîrşitltl apostolilor Toma, Filip, Matei, Iacov-Alfeu şi Vartolomei (pridvor, peretele vestic).
http://patrimoniu.gov.ro
Facerii sînt remarcabile p r i n luminile albe, savant aşter­
nute pentru crearea unei atmosfere de mister, pe care se
detaşează planurile suprapuse ale peisaj ului stilizat.
Edificiu d e proporţii armonioase ş i destul de im pună-
1"01' în cadrul incintei origi nale, împodobit cu strălucite
elemente de sculptură în piatră, sculptură în lemn şi pic­
tură, biserica d i n Frunzăneşti se numără pri ntre ctitorii le
de prestigiu ale boieri m i i muntene din prima j umătate
a veacului al XVIII-lea .
I II . MICŞUNEŞTII MARI
Procesul de î n mulţire a conacelor boier şti în cj,.l.rsul
veacului al XVIII-lea este i lustrat cum nu se poate mai
bine de situaţia constatată pe teritoriul fostei moşii Greci,
aflată pe pi toreşti locuri, bogate în ape ş i păd uri, între
lacul Căldăruşani şi tîrgul Fierbinţilor. La sfîrşitul vea­
cului ai XV I-lea, moşia Greci era stăpînită de o j upîniţă
Neaga, soţia marelui vornic Mitrea, "v lastelin şi primuL
sf etnic" al l u i Mihnea Turcitul 78. Rămînînd văduvă în
1 597, Neaga vorniceasa dărui eşte moşi a mănăstir i i Sna­
gov, clar în 1 625 un descendent al n amului, Papa mare
vornic 79, răscumpără a tr ia parte din moşie 80 , inclusiv
curtea boierească d i n veacul al XVI-lea, cu biserica ne­
cropolă c stărui e şi azi în satul Măxineni (corn. Gră­
diştea) şi cu o casă ale cărei ruine mai puteau fi văzute,
la nord de biseri că, pînă în anul 1 856, cînd au şi fost
cercetate şi fotografiate. Casa "avea .j os pimniţe mari bol­
lite şi sus cinci odăi cu sală largă între ele şi spTe mia­
zăzi galeTie Ia.tă cu scară pr'in lăuntru" 8 1 . Nu este lipsit
de interes faptul că aceeaş i structură o vom regăsi a­
proape aidoma la casa din M i cşuneştii Mari , clăd i tă două
sute de ani mai tîrziu pe aceeaşi moşi de o urmaşă a
lui Papa vornicul.
In casa strămoşească au vieţuit şi s-au înmulţit fiii,
nepoţii şi strănepoţii lui Papa Grecianu timp de mai
bine de o sută de ani, exploatînd în devălmăşie cele
7 . 000 hectare de pămînt. Către j umătatea veacului al
XV II-lea însă, ei n-au mai încăput î n vechiul cămin şi
au început să roi ască în diferite sectoare ale moşiei,
"clădindu-şi biser-ici şi case de locuinţă şi adunînd sate
în jurul lOT, chiar- j'ăTă fixar'e de linii despărţitoare îm-
78 DIR, veacul al XVI-lea, voI. V, p. 228 (document din 27 februarie
1 586).
79 Despre Papa Grecianu, vezi N. Stoi escu, Dicţiollllr al marilor dre­
gători . . . , p. 1 92- 1 93 .
80 Aceste evenimente sînt relatate p e larg d e Ştefan D . Grecianu în
lstoricul Ilo/lei vechi moşii boiereşti, Greci, Bucureşti, 1 9 1 0; vezi şi Cor­
nelia Pillat, Quat:re eglises du departement d'Tlfov, sigl1ificatives pOM
l'art dlt Moyen Age en Valachie, în "Revue roumaine d'histoire de l'art" ,
VI, 1 969, p. 8 1 -82 şi note 9-23.
8 1 Ş tefan D. Grecianu, op. cit., p. 23.
 fig . 2 9 . Biserica din Frunzaneşli, Sfîrşitul apostolilor Petm, Pavel, A lldrei
pietrite cu sine te în regulă şi definitive" 82 . Hotărnicia
din 1 7 6 1 n u a făcut decît să consfin ţească o situaţie de
fapt în privinţa aşezărilor şi a îngrăditurilor, despărţind
i.otodată islazurlle, fineţele şi locuri le arabile ce rămăse­
seră indivize. S-au creaL astfel cinci trupuri de moşie,
unul al mănăstirii Balamuci, ctiLoria lui Papa vornicul
d i n anul 1 63 1 , şi alte patru corespunzînd spiţelor celor
patru nepoţi de fiu - fiii lui Drăghici vistierul - ai lui
Papa vornicul : Papa vistierul, Constantin spătarul, Mihai
clucerul şi Vinti lă căpitanul. Ulterior s-au mai produs
diferite subîmpărţiri, schimburi şi vînzări între urmaşi,
iar cele mai multe por ţiun i au intrat pînă la sfîrşit pe
mîini străine, prin zestr .
Situaţia de altădată83 este astăzi concretizată pe teren
(de la apus spre răsărit, adică mergînd de la Baloteşti
spre Fierbinţi) prin următoarea succesiune de aşezări ş i
de monumente : Măxineni, cu vechea biserică menţio­
nată mai sus84 (numele cătun ului vine de la un Costache
Maxim Mihuleţ, zaraf, care a ţinut în căsătorie pe Lu­
xandra, fiica lui M ihai serdarul Grecianu, din ramura
82 Ibidem, p. 5 8 .
8 3 Pentru eviden\ierea situaţiei, am alcatuit urmatoarea schema genea­
logică a nea m u l u i G recen i l or din I l fo v . In lipsa unor indic:l.ţii speciale,
datele istorice şi genealogice atît din text cît şi din prezentul t a bel ş i
d i n tabelul d e l a nOla 97 a u fo t extrase din : Ştefan D. G recianu, 1sto­
,·icul ul1ei vechi moşii . . . (op. cit.); i de m , Genealogii documentate ale
familiilor boiereşti, voI . I. Bucureşti, 1 9 1 3 ; Theodora Radulescu, Sfatul
domllcsc . . . În " Revista Arhivelor", anul XLIX, voI . XXXIV, nr. 1 , 2 ,
.l si 4/1 972; precum şi din arhiva l u i Em. Hagi Moseo ( l ig. 4 1 ).
84 De�pre biserica din Maxine n i , vezi V. Bratulescu şi 1 . Remus, Mă­
năstiri şi biserici, p . 47; Co rn e l i a Pillat, Qllatre eg lise s . . . , p . 8 3-87.
http://patrimoniu.gov.ro
şi 1acov-Zevedei ( pr id vo r, pe r e te l e su d i c )
lui M ihai clucerul) ; Grecii de Sus, cu o casă clădită la
1 76 3 de Ştefan Grecianu, din ramura lui Constantin spă­
tarul85 şi cu o biserică ridicată la 1 845 de Dimitrie Gre­
cianu, fiul celui de mai sus şi tatăl istoricului Ştefan
D. Gn:!cian u ; Grecii de Mij loc (Sitaru, după denumirea
oficială), cu o biserică clădită în anul 1 7 5486 de Şerban
Brezoianu biv veI şătrar cu soţia sa Safta Grecianu, din
ramura lui Papa vistierul (casa n u mai există) ; Grecii de
Jos, cu o biserică - şi aceasta lipsită de curtea respec­
tivă - construită în anul 1 7 7 5 de un Ioan Grecianu veI
medelnicer, a cărui ascendenţă nu este pe deplin lămu­
rită, poate un urmaş d i n ramura lui Vintilă căpitanul ;
mai departe, moşia Greci se întindea şi peste apa Ialo­
miţei cu o " şuviţă" ce se învecina cu moşia Micşuneşti87 ;
prin căsătoria lui Iordache Micşunescu, propri tarul mo­
şiei Micşuneşti, cu Smaranda Grecianu, care prin bunica
e i Ilinca se cobora din ramura lui Papa mare vistier88
şi primise ca zestre partea de peste Ialomiţa a moşiei
Greci, s-a constituit trupul de moşie Micşuneştii Mari,
unde mai dăinuie importanta curte construită de cei doi
soţi în anul 1 743, subiectul prezentului capitol ; în sfîr­
ş it, într-o poziţie centrală, înconjurată de o frumoasă pă-
85 A zi, m u lt remaniata, sediul onsi li u l u i Popula ,· a l com u nei G ră-
d i şt e :t .
86 Vezi N. G hika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii îll Mltlltwia şi Olte­
nia, veawl al XVlIJ-lea, ,,13CMI", anul XXIX, 1936, p. 9 5 .
87 Vecinatatea ce! o r două moşii rezulta dintr-o carte de h O l :1. rn icie
din 4 no ie mbr i e 1 728 , vezi Ştefan D. Grec i a nll , Genealogii docltInell{(l/e
ale familiilor boiereşti, voI. I, B ucureş t i , 1 9 1 3 , p. 5 3 .
88 Vezi t abe l u l genealogic de la nota 97, precum Şl nota 99.
 dure, se înalţă sch i L u l Balamuci, c L i Loria neam ului, bine
cunoscut monument istoric89 ; în satu l cu acelaşi nume,
azi contopi t cu Sitarul, se mai a flă o modestă biserică
de lemn, deven i tă capelă de c i m i t i r9o.
Locul unde marele stolnic Iordache lVIi cşunescu şi-a
statornicit conacul este situat la răsărit de comună, pe
malul u n u i heleşteu format d i n apa Ialomiţe i şi l lngă
drumul ce d uce spre F i erb inţi . El cuprinde o înti nsă su­
prafaţă de teren pe care erau răspîndite d i feritele con­
strucţii ce constituiau a nsamblul gospodăresc a l curţi i
boi ereşti, d i n care însă n u s e m a i păstrează decît urmă­
toar'ele : clăd i rea principală, d e reşedi nţă ; corpu l de la
i ntrare, ce cuprinde poarta monumentală cu gangul de
trecere în curte ş i graj d u l cu anexele respective ; î n sfîr­
şit, b iserica de curte, impunător lăcaş ce deservea şi ob­
ştea satului. Judecînd după clăd i ri le ce se mai păstrează
pe teren, conacul trebui e să fi avut la origi ne o mare dez­
voltare şi o înfăţi şare măreaţă.
'
Astfel, chiar de la in trar:ea În incinta conacului, con­
cepţia de măreţi e este afirmată prin tratarea acesteia ca
un gang acoperit, ce i m i tă i n trarea palatelor voievodale,
ca la Tîrgovişte, Potlogi, lVIogoşoaia. Gangul, cuprins în­
tr-o construcţie dezvoltată în înălţime cît să poată cu­
prinde sub acoperiş calota sferi că ce acoperă spaţiul aces­
tuia, este situat la extremitatea ari p i i ce închide incinta
l a m i azăzi pe o lungime d e 30 m ş i care înglobează ca­
mera paznicului, rem i ze pentru trăsuri şi gra .idul cai­
lor, peste care se afla un etaj , azi d ispărut, consti tuind
fînarul. Construcţia, executată d i n zidărie de cărămidă
subţi re, specifică epocii, reprod uce sistemul tradi ţ i onal de
boltire în care calote sferice se rezemau pe arce şi pan­
dantivi.
Golurile i n trării , cu o d eschidere largă de 4,85 m, prac­
t icate î n pereţii exteriori, sînt arcui te În plin cintru prin­
tr-o arhivoltă retrasă faţă d e planul faţadei, după teh­
nica obişnuită a epoc i i .
Starea actuală a construcţie i este precară, pavilionul
nemaiavînd acoperi ş ; de asemenea, z id ăria pereţilor pre­
zintă lipsuri şi uzuri accentuate, fără ca structura de re­
z istenţă să fie însă periclitată, neexistînd crăpături peri­
culoase.
Casa de reşedi n ţă a conacului, azi folosi tă ca local d
şcoală, îşi păstrează structura originală prea puţin mod i ­
ficată. Este o construcţie r i d i cată pe două n i veluri : pri­
mul alcătuit d in tr-un parter c u cinci î ncăperi şi, în par­
tea de nord-est, o pivn i ţă boltită ; al doilea, eta.i ul, com­
pus d i n şase camere şi sală centrală.
Clăd i rea, realizată spaţial ca un volum paralel i p i pedic,
cu u n mic adaos de dată mai recentă pe latura d e m iază­
noapte, străpuns de golurile uşi lor şi ferestrelor de cea
m a i simplă tratare, cu u n acoperiş turtit învelit cu tablă,
oferă în prezen t un aspect exterior banal, l i psit de orice
element decorativ şi de compoziţie arhi tecturală, urmare
a i n t.ervenţiei neadecvate ce i -a denaturat înfăţişarea
origi nală, i mpresie ce este accentuată şi de zugrăveala
î ntr-o tristă culoare cenuşie.
Interiorul, atît parterul cît ş i eta.i u l, d e asemenea nu
are decoraţii sau elemente de construcţi e valoroase. Piv­
n i ţa însă, care ocupă doar o parte din suprafaţa construc­
ţiei - cea d inspre nord-est - şi care se înalţă, prin creş­
terea bolţi1or ce o acoperă, pînă la n i velul etaj ului, oferă
un i nteres deosebit p r i n forma sistemului de boltire. Se
coboară la ea printr-un gîrlici, azi cu acces prin tr-o uşă
89 Bibliografia l a N . Stoicescu, Bibliografia 10caiităţilor şi I7wnumell­
telor fC1tda!e din România. 1 . Ţara Românească' C rai on , 1 970 , voI . 1 ,
p. 5 0- 5 1 .
90 1n anul 1 778, un călător st ră in men\ionează satele Gretschi (G re­
cii . d � Jos) ? �ui pi to. (Scuipici, vechea denumire a satului G recii de Mijloc),
Mt ksmeshtl ŞI Grw.i de Sus, fiecare cu cîte o bi se rică şi o casă boierească,
u n e o r i cu precizarea că acestea sînt de "piatră" ad i c ă de zid vezi Mon­
sieur de B ( aur Frederic G u i llaum : ) , .Memoires hZstoriques et g�ographiques
sur la Vala cht.e , Francfort et LeipZig, 1 778, p. 1 47. Pentru ani i 1 83 1 - -
1 83 3 , sî n t m enţionaţi printre proprietarii ce-şi dădeau moşiile În aren da :
la �.i c ş u n eşti şi G recii de Jos, căminarul Polizache (vezi mai jos) ' I a
� recll d e Sus, paharnicul Matache ( D i m i trie ) G reci anu; l a G rădiştea. �or­
mcul Scarlat G rădişteanu , care c u m pa rase o parte din moşia G recii de
Sus, d e ,unde şi numel e catunului; l a Maxineni, Luxandra G recianu (Ioan
. .
C . �tllttl
?
.
Are!l�a ;:Z0ş/llor în M,m tenia la 1831 şi 1833, în A na l el e ero­
nonllce ŞI sta t i stice , sept.-dec. 1 9 3 1 şi e x t r as din 1 93 2 , p . 1 6 ) .
,.
20
http://patrimoniu.gov.ro
l a terală d i n camera situată în colţu l de nord-vest al par­
terului, î ntrucît uşa originală aflată lîngă i ntrarea la eta .i
d i n faţa da d e apus a fos t i nzi dită. Pivniţa are forma pa­
tl'ată (9,20m X 9 , 20m) şi este acoperi tă printr-un si stem de
patru calote sferice s usţi nute de pa tru arce puternice -
de 2 m lăţime - ce pornesc, pe cei patru pereţi lateral i,
u ni n d u-se pe u n masiv s t ilp cen tral pătrat, d e 1 , 80 m la­
tura, şi de arce ce dublează pereţ i i ; racordarea d i ntre
arce şi calote se face prin tl'iunghiuri s[erice. Bolti rea, se
poate SPUl1f, sav a n t concepută, este caracteristică siste­
rnului constructiv al arh i tectur i i brîncoveneşti şi este
î ntîl n i tă în mai multe subsoluri ale palatelor d i n epocă,
precum l a palatul d e la lVIogoşoaia, cel d e la Potlogi , la
anexele curţi i domneşti din Tîrgovişte. Execuţi a este de
asemenea d e o perfecţiune şi o precizie d esăvîrşită ş i nici
un semn de i nstab ilitate n u se poate observa în structura
zidăriei. Prin .i ocul su prafeţelor curbe, ansamblul oferă
o îmbinare foarte variată de forme, cu contururi ele­
gante ce dau privi torului o viziune plastică d i n cele mai
plăcute.
Si tuată pe laLura el e miazăzi a ansamblului, biserica
r i d i cată de Iordache Micşunescu, cu soţi a sa Smaranda,
i n a n u l 1 74391 este un ed ificiu care, atît prin proporţ i i l e
l ui - 25 m lungime pe 8 m lărgime î n exterior ş i 7 m
î nălţimea corn işei - cît ş i prin valoarea artistică a ele­
mentelor d ecorative, se i mpune ca un monument pres­
tigios de arhitectură al epoc i i .
Structura ed i f ici ului urmează ti pologia cristalizaLă pe
la j umătatea veacului a l XVIII-lea pentru bisericile din
lVI unLenia92. In urma p i erd eri i celor două turle - Panto­
c rHtorul şi turnul-clopotniţă - aspectul exterior su feră
prin ştirbi rea si luetei originale şi prin prezenţa unei clo­
potniie de 'l emn i mprovizate î n locul celei d i spărute de
pesLe pronaos. O plăcută i mpresie produce, î n schimb, du­
�la i ntrare Î n pridvor, corespunzînd celor două funcţiuni
pentru care lăcaşul fusese creat : d e b iseri că a satului şi
de paraclis a l curţ i i boiereşti . Prim a i ntrare este cea obiş­
n ui tă de pe axa clăd i r i i , pe cînd cea de a doua, rezervată
o d i nioară fam iliei, se află pe latura nord, sub forma unei
desch i deri boltite în peretele plin ce înlocuieşte pe aceas­
tă latură succesi unea de arcade şi de coloane a pridvoru­
lui. Pentru a nu stîn .i e n i accesul la i n trarea "boierească" ,
turnuleţul ce cuprinde scara clopotni ţe i a fost m utat pe
l atura sud ică a clădiri i . Departe de a şoca, această deroga­
re la sol uţiile arhi tecton ice statorn ic ite produce un efect
p lăcut prin evocarea vie a funcţi i lor i n iţiale ale edificiu­
lui, iar Întunecarea pridvorului ce rezultă d i n închiderea
l atur i i nord i ce este compensată de su prafaţa suplimentară
o feri Lă decoraţiei p ictate.
Se l'emarcă, de asemenea, elementele decorative de
sculptură în p iatră, a căror introducere pe faţadele tra­
tate prin simplă tencuire atenuează nota de austeritate
a exteriorului şi î nn ob ilează î ntreaga arhi tectură : astfel,
ferestrele au fost decorate cu chenare ornamentale firi­
deIe de ventilaţie cu traforuri, iar uşa princi pală � u un
portal monumental, Loate lucrări d e artă cioplite de o
mînă versată. Ele reproduc schema obişnu i tă a acestor
elemente din sculptura brîncovenească, ce promovează în
d ecoraţie i nspi raţia d i n domeni u l vegetal, cu i nterpretările
concepute de m eşterul ciopl itor.
Sculptura chenarului din j urul golul u i uşii , realizată
în relief redus, specific acestui gen în arta brîncovenească,
� 91 După pis,:nia or�gina ! ă, :uprinsa În p or tal u l intrării în pronaos, ale
carei ca rac tere sa pat e 111 piatra cu o are c are stîngăcie - spre deosebire
de excelenta factură a ornament::tţiei sculptate - dau urmatorul text:
"llldell1nc: tu m-am dentru ajutoriul ziditomllâ meu de am făcut ac�st
dnl7l1le2wIsC/t lo�aş fJentm c/.l1stea şi lauda cei dentm o fi(i)nţă Troiţă,
Itl ;de să 1) �ăzl1l{./aş! e hramlil .prea CT�ratii Născăto(a)rei de Dumnezeu şi
1!1 II :'I ! /tI. . NI.c�lae ŞI al mare/lu mltcemc Gheorghie, lntm vecinica pomellire
n pcrrmţ!lor ŞI. a 1.0: neamul 17 stnt şi robilor lui Dumnezeu Jo rdache Micşi­
�
lICS :'UZ v(:)1 .sto (l)m c ŞI. a �?ţtt. .me,le Zm,aralldii, cari cu ale no(a)stre oste­
,
�7eiJ :"11 zldtt-o den temelua el. ŞI am mfrumusetat-o după cum se vede,
/ it 'lt.lelc prea 11lI'Y/.mat domnului nost'T/I 10 Mihail Racoviţă vvd lnzes­
tr11/ 1-0_ ('It c:.ele ce mi au dat '1. lndemlnă, '! fi p�ntru chiverniseal(�) S/111-
�
�{f,ht/. JClrt(/)ct(I)11CC/f, Şt preoţtlo.
r . posluşne�\ a,rătmd şi to(a)tă or!n1uialCl
t ll hrt so vul care It. s-au dat. ŞI s-al. saVlrşlt de tot lltcrltl de Zidirea
ci tII zilele m(e)s(iţa) sept(emvrie) 1 d(ni) leat 7252 [1743}" .
. 29 Ve�.i �escrierea a 1l1ănunţită a bise ricii la N. G h ib.-I3udeşti, Evoluţia
arhltec/li.1'II.. 1I7 Muntenta . şi Oltenia, partea T V , veaCltI al XV" J-le.1,
.. I l C M l " , 1 9 6, p. 9 7-98 şi fig. 775 - 7 8 5 .
 ... :.' �:
' ,'

,
.

' 1 .' ; '': · '

'
'
.
, : ,

;" . : • � . :
.�• • •
, 1• "

1, " �" .

Fig. 30. Co nac u l d i n M i q u n eştii Mari, pl:tn de �iLUaţie.

(' 1 - C:l,a, 2 - pUţ vec h i , 3 - grajduri , 4 - biserica).

I
- -

la
u

;- . c

II
...
-

Fig. 31. Casa din Micşuneşti'i Mari, planul parterului şi pivniţei . Fig. 32. Ca a din Micşuneştii Mari, p l anul etaj u l u i .

are ca motiv al compoziţiei vrej ul ondulat cu ramuri
întoarse, în vîrful cărora cresc exclusiv flori de dovleac,
motiv des întîln i t în acest gen ornamen tal. Banda chena­
ru lui porneşte de pe o rozetă tratată ca piedestal, sculp­
tată tot în motiv vegetal, dar compusă după o schemă
simetrică, şi se înalţă pînă deasupra uşii, încadrînd şi pa­
noul pisaniei suprapus acesteia, peste care o cornişă, alcă­
tuită d i n frunze de acant între care se împletesc vrej uri
cu m uguri bulbucaţi , încoronează întreaga compoziţi e.
Chenarele ce încadrează golurile ferestrelor, terminate la
partea sup rioară î n acoladă, linie mult îndrăgită de con-
structori pe la j umătatea secolului al XVIII-lea, reproduc
acelaşi sistem de decoraţie florală, însă cu mai multă va­
r iaţie în folosirea alfabetului ornamental, pe lîngă moti­
vele chenarului uşii apărînd şi laleaua. Pietrele traforate,
de formă pătrată, aşezate deasupra ferestrelor peste brîul
ce împarte faţada î n două registre, au o elegantă compo­
ziţie, alcătuită dintr-un vrej ce se încolăceşte şi din ale
cărui ramuri înfloresc aceleaşi flori de dovleac.
Pictura biserici i din Mi cşuneşti, califi cată de V. Drăghi­
ceanu "foarte frumoasă, în stilul mij locul secolului al XVIII-

21

http://patrimoniu.gov.ro
lea" 93, este opera zugravului Dima erei, al cărui nume se
mai distinge pe inscripţia zugravilor din n işa prosco­
m idiei. El a mai pictat, în 1 7 53, în imediata apropiere a
M icşuneştilor, biserica schitului Balamuci, iar în 1 7 56,
după cum am mai arătat cu alt prilej 94, biserica d i n satul
Tunari de lîngă Bucureşti. Amintim că în afară de cali­
tăţile sale de zugrav, Dima erei mai prezintă interesul
istoric de a fi strămoşul lui Nicolae Bălcescu, prin căsă­
toria fiicei sale Maria cu Petre căpitanul, bunicul marelui
patriot95 . I n ampla analiză a picturii bisericii d i n Mic­
şuneşti, făcută în comparaţie cu aceea a schitului Bala­
muci, Cornelia Pillat subliniază j ust tendinţa, la amîn­
două monumentele, spre reînnoirea temelor, precum şi pre­
dominarea elementelor narative faţă de cele teologice,
trăsături caracteristice picturii din veacul al XVIII-lea .
Mai puţin exactă ni se pare, în schimb, afirmaţia au­
toarei că pictura de la Micşuneşti nu vădeşte în ale­
gerea temelor atîta libertate ca aceea de la Balamuci şi,
în special, că "popa Dima, la Micşuneşti, TepToduce com­
ponenţa unui p1"ogmm monastic (s. n . ) confoTm pTescTip­
ţii lOT eTminiiloT"96. Derogările la normele iconografice pe
care autoarea le relevă în programul celor două edificii,
în funcţie de predilecţiile zugravi lor - care, n u trebuie
ui tat, lucrau în colecti v, deşi la Micşuneşti nu se mai
poate citi pe inscripţia foarte ştearsă din proscomidie
decît n umele lui Dima erei - ş i uneori poate ale bene­
ficiarilor, nu ni se par de loc convingătoare în acest sens.
Pe de altă parte, dacă componenţa programului icono-
93 V. Draghiceanu, Biserica din MiCşltneştii Mari (Ilfov), în "Anua­
rul Comisillnii Monumentelor Istorice" , 1 9 1 4 , p. 87-92.
94 Arh. Ion Dumitrescll şi Radu Creţeanu, Un conac brincoven,sc
neclmosertt şi o biserică inedită de la jumătatea veacuilti al XVIII-lea la
marginea Bztwreştilor, comunicare facuta la Sesiunea jubiliara a Direc­
ţiei Monumentelor Istorice din l una ianuarie 1 973 (sub tipar).
95 Cornelia Bodea şi Paul Cernovodeanu, Materiale noi pentru bio­
grafia lui Nicolae Bălcescu, în "Studii" , 1963, nr. 2, p. 373-401 ; Cor­
nelia Pillat, Popa Dima zlIgravltl, în "Studia et acta Musei Nicolae Bal­
cescu", n r. 1 , 1 969, p . 3 53-363.
9 6 Coroelia Pillat, Popa Dima zltgravlIl, p. 357.
Fig. 3 3 . Conacul din Micşuneştii M:ui, intrarea î n curtea boiereasca.
22
http://patrimoniu.gov.ro
grafic prezintă o notă specifică, este aceea a unei biserici
de mir, impresie accentuată şi de amplul tablou votiv
care ocupă cea mai mare parte a suprafeţei pictate din
pronaos.
Personajele înfăţişate pe acest tablou constituie două
grupuri simetrice, de o parte şi de alta a uşi i de intrare
şi apoi în continuare pe pereţii laterali respectivi97. Grupul
d i n j umătatea sudică a pronaosului reprezintă pe ctitor,
"IoTdache Micşunescu maTe stolnic" , cu fratele său "Cos­
tandin Micşunescu" şi părinţii săi "pan Hasan veI că­
mămş" şi "paniţa ego MaTia" ; apoi pe bunicii lui d i nspre
iată, "pan VîIcu" şi ,jupîneasa ScuIina" şi pe sora lui
J
v07'niceasa Zamfim" 98. In continuare pe peretele sudic
J
97 Pentru mai buna înţe:egere a rudeniilor, s-a a:căwit un tabel ge­
nealogic al 'elor doi ([itori ai bisericii din Micşuneştii M ari (fig. 4 2 ) . -au
sublini:lt n umele personajelor ce figurează pe tabloul votiv, precum şi
ale persoanelor atestate prin alte men� i u n i d i n cuprinsul m nUl1lentu l u i .
9 8 Asan sau Hasan, tatăl lui Iordache M:qunescu, este un boierna�
român care a j ucat u n rol de tul de în emnat în anturaju l intim al lui
Constantin J3rîncoveanu, în calitate de mare cămaraş; datorita acestei situa­
ţii, l a m azilirea dom n u l u i a fost şi el luat de turci, fiind ocotit ca tăinui­
tonll averii acestuia; el a Împărţit cu Marica doamna şi ginerii ei sur­
ghiul1 u l de la Kutahia, apoi s-a reîntors î n Iara o data cu Marica doamna,
în 1 7 1 7 , cînd este atestat ca mare sluger (Stefan D. Grecianu, Viaţa lui
onst-alltin Vodă BrÎncoveal1/t de Radll vei logofă t GreciaJ/lt, J3ucu reşti,
J 906, p. 252, nota 1 ; Theodora Rădulescu, Sfatlll dom ll esc . . . , l I I , în
" Revista Arhivelor" , anul X LI X , voI. XXXIV, nr. 3/1 972, p. 44 1 ). Pe
baza n umelui Asan sau Ha an s-a crezut ca fami l i a Asan ar fi fost de
obîrşie sud-dunareană, sau chiar turca, deşi 1. C. Filitti arată că " n ll mele
Illi Asan (sub!. n.), Call1acuzillo, Paleolagll, Lasca ri , Comne17, R.ali, t-Iriso­
verghi etc., cele mai illtstre nume bizantine, Illt fost Î nt reb uin ţat e /'IUli ales
elin secolul al XVI-lea Încoace ca nllme de bOlez" (1. . I'ilitti, A rhiva
Gh. Gr. CantaC1tzino, J3ucureşti, 1 9 19, p. 247.). Oricum ar fi, neamul de
care ne ocupăm era de multă vreme În Ţara Românească, căci sînt ates­
taţi, cu n ume pur românesc tatăL şi bunicul lui Asan camăraşul : "Vîlcnl
sin VtlClt căpitan ot D răgăneşti" vinde la 30 mai 1 701 lui Bunea Gr:1-
dişteanu partea sa de moşie din Costieni, judeţul Vlaşca ( ib ide m , p. 1 73).
Identificarea parintelui l ui Asan cămăraşul (pictat în biserică sub denu­
mirea de "pan Vîlcu " ) cu "VUertl Sill Vîlw căpita n 0/, Drăgăl1eşti" am
făcut-o pe baza pOlrivirii datelor, precum şi a faptu l u i că n umele moşiei
vîndute, ostieni, este vechiul nume al satului Asan Aga (azi J3ujoreni,
lîngă Dragăneşti-Vlaşca). O seamă de fapte şi de alestări arată că Asan
camăraşul a fost un om avut. Iordache Micşunescu era bogat însă şi de
la mama sa Maria, fiica negmtorului Iorga staro,te, care În 1 703, cînd

Fig. 34. Casa din MicşlIneşlii M a r i , bolţile pivni\ei.
Fig. 35 . Biserica din MicşlIneştii Mari.
este pictat Mihai Racoviţă voievod, domnul ţării în mo­
mentul realizării ctitoriei (a doua domnie, 1 74 1 -- 1 744).
Grupul înfăţişat pe j umătatea nordică a peretelui dinspre
apus şi, în continuare, pe peretele dinspre miazănoapte
cuprinde pe ctitora " cocoana Smaranda Micşunescu" cu
copiii "Scarlat", " Nicolae" , " Constandin" , " Iordache" ,
" Maria" " Catrina", " Bălaşa" şi " IZinca" şi cu părinţii ei,
"pan Şerban Greceanu vel spătar" şi " doamna lZinca" ;
pe peretele nord ic, unchiul, mătuşa şi vara primară din
partea tatei ai ctitorei, " pan Grigo7'aşcO Greceanu vel
ban" , " Bwnleasa lZinca" ş i " Alexieva", apoi bunicii ei din
partea mamei, " Constandin Brîncoveanu voevod" cu " Ma­
rica doamna"99. Reprezentările sînt destul de plate, iar
figurile mai mult sau mai puţin stereotipe.
Constantin Voda a fost chemat la "Odriiz/' (Adrianopole) ca "să sărute
fJoala împărătească", a facut pafle din suita domnească alcatuita din
treizeci de boieri - mari şi mici - care au fost îmbracaţi cu caftan la
divanul îm paratesc în ziua de 25 iunie 1 703 (Cronica lui Radu Greceanu,
1n Cronicari munteni, Bucureşti, 1961, voI. II, p. 1 27). ° confirmare a
bogaţiei familiei Asan o constituie şi faptul ca nu numai Iordache Asan­
Micşunescu, dar şi fratele sau Constantin, sora sa Safta şi foarte probabil
(j udec1nd dupa titlul ei de vorniceasa) şi sora sa Zamfira s-au casatorit
toţi 1n rindurile marii boierimi m untene.
99 Sotia lui Iordache Micşunescu, Smaranda, era nascuta Grecianll, dar
printr-o simpla coincidenţa de nume, caci neamul din care se tragea pe
linie barbăteasca, acela al Grecenilor de Dîmboviţa, n u avea, pe cît este
�tiut, nici o contingenţa cu acela al Grecenilor de Ilfov despre care s-a
vorbit pînă acum. Partea din Greci primita de zestre îi venea Smaran­
dei de la bunica sa IJinca, fiica lui Papa Grecianu vistierul şi stranepoata
lui Papa vornicul din Greci, maritata cu Şerban Grecianu-Dîmboviţa, cu­
noscut carturar (el a fost unul din traducătorii Bibliei din 1 688) şi sfetnic
al l ui Constantin Brîncoveanu, frate cu Radu Grecianu cronicarul (Vezi
1. C. Filitti, Cine erau fraţii cărtz�rari Radz� şi Şerban Grecianzt, în "Re­
vista Istorică Romană", IV, 1934, p. 65-70). Şerban Grecianu 1 �i
Ilinca Grecianu-I1fov au avut un fiu, pe Şerban Grecianu II, din căsa­
toria căruia cu domniţa Ilinca, cea de a treia fiică a lui Constantin Brîn­
coveanu, măritata dintîi cu Scarlataki Mavrocordat, s-a născut Smaranda
Grecianu-Micşunescu. Astfel se explică prezenţa fostului domn şi a Maricăi
doamna - înfăţişaţi tineri, cum erau la naşterea Ilincăi - pe tabloul
votiv, în calitate de membri ai Familiei (bunicii ctitoriei), iar nu de domni
ai ţarii. Aceasta legătura de sînge între neamul Grecenilor şi al Brînco-
23
http://patrimoniu.gov.ro
'f r '
Fig. 36. Biserica din Micşuneştii Mari, detaliu din pridvor.
Tendinţa laicizantă şi nicidecum monastică a picturii
bisericii din Micşuneştii Mari este confirmată şi de pro­
gramul iconografic al pridvorului, încăpere în care zu­
gravii puteau cel mai bine să-şi manifeste fantezia artis­
tică şi preferinţele. Or, tocmai la pridvorul bisericii din
M icşuneşti se constată - lăsînd la o parte registrele su­
perioare, decorate conform tipic ului vremii - o inovare
de proporţii mari : renunţarea, cu totul excepţională, a în­
făţişării ladului şi Raiului pe peretele estic, de o parte
şi de alta a intrării în pronaos, tema Judecăţii din urmă
reducînd u-se la reprezentarea Hetimasiei propriu-zise
deasupra portalului. Dar să vedem cum a folosit zugravul
panourile suplimentare astfel obţinute, precum şi cel de
al treilea panou suplimentar obţinut prin închiderea cu
zid a laturii nordice a încăperii. I n ipoteza unui program
monastic, zugravul ar fi reprezentat fără îndoială cuvioşi
şi cuvioase, cum am relevat de p ildă pe peretele estic
al pridvorului bisericii mănăstirii Surpatele 1 00, sau scene
din viaţa marilor pustnici, sau alte subiecte legate d e
viaţa şi de idealurile vieţii monacale. El a optat însă, p e
două panouri, pentru ciclurile unor sfinţi de mare popu­
laritate - patronii bisericii de altfel - care şi-au îm­
plinit vocaţia nu î n meditaţii, ci printr-o intensă activi­
tate terestră, printr-o permanentă sluj ire în folosul seme­
n i lor lor : este vorba de sfîntul Gheorghe, cu 6 scene din
martiraj ul său, pe peretele nordic, şi de sfîntul Nicolae,
cu 4 din minunile sale, pe partea dinspre nord a pere­
telui estic. Pe partea cealaltă a aceluiaşi perete se vede
scena, destul de rar întîlnită şi niciodată în acest loc, a
vieţii sfîntului Eustatie Plachida. Ciclul cuprinde trei mo-
venilor nu estc prima: cu trei generaţii 1n urmă, Păuna, fiica lui Papa
întemeietorul, fusese căsătorită cu Preda Brîncoveanu, bunicul lui Con­
stantin Br1ncoveanu. O altă Păuna, soră cu Şerban Grecianu, tatăl Sma.
randei, a fost doamna ţării ca SOţia lui Ştefan Cantacuzino.
100 R. Creţeanu, Mănăstirea Sz�rpatele, în "BMI«, anul XLI, nr. ",/
1972, p. 19.
 . - - ,
,.. .,.,.. � " .

... :rJIll�"!I,-s.�iir,�,",'�� ,�:i-'�

•• � ��� . j"".,• • , "

••!t�AlLa " ••'

Fig. 37. Biserica d i n Mi şuncştii Mari, scene din viaţa Sf. Eltstatie Fig. 39. B ise ri ca d i n Micşuneşt i i Mari, ferea,tră �I ră5u l lătoare (latura
Plachid" (pridvor). su d i c ă a pronaosu l u i )
fig. 38. Biserica din Micşuncştii Ma r i, portalul.

mente : în partea inferioară stîngă a tabloului, un grup
cl călăreţi goneşte un cerb ; în stînga sus, călăreţii stau
p loc, iar şeful lor, Plach ida, a descălecat şi ;:l înge­
n unchiat - atît d repede încît i-a zburat coi ful de p
cap - în faţa viziunii ce i s arată d i ncolo de a:>ă : un
cerb purtînd o cruce între coarne ; mai la dr apt a este
înfăţişat cunoscutul episod din viaţa sfîntului în care
acesta, l'ătăeind cu cei doi fii ai săi, ajunge la o apă
foarte repede, pe care nu o poate trece decît ducîndu-şi
cop i i i pe rînd ; cleei, lăsînd un copil p mal, l-a luat pe
celălalt şi l-a t recu t din 010 ' clar cînd se Î n toarce s p r
primul, fiind la mij locul rîu l u i , vede cu groază cum acesta
este luat în gură de un l up, car fuge cu el în păd ure ;
în acelaşi timp, şi copilul celălalt, rămas singur, est
răpit de un leu ; în partea sup rioară a tabloului, apare
chipul lui Hristos, care după leg nda hagiografică ar fi
rostit cuvintele : "Plachida, Plachida, de ce mă goneşti ?" 10 1 .
10 1
Vezi Al. Lascaruv-Mold veanu, Vieţile sfinţilor, ed. a I I-a, Bucu­
reşti,f. dată, vnl . V, p . 295 şi urm. O reprezentare foarte asemanătoare
cu cea deKri a, dar ma i amplu rra tata. ,e a rJă la biserica Frumoasa din
laşi (ve7i Pa , el F l area, Miin" ,H;"ciI. (1'IIlIIot/sa, B u c u re şti , ed. Meridiane,

24

http://patrimoniu.gov.ro
 Y L � O DIN DRUGĂN EŞTI
fTI. c�p. de dorobJlnti

Stoica
I I
'f . .1
G h eo r q h e d i n Drug .n.şti Tudor d i n Druq â n e�ti
­
m.com .1665- 67, m.pah.l&69 -70 v t . com . , m, podar
m.,or. 1 6 7 � - n + " - Y' 1 6 1 3 . 1 5 · 11-1673

Bâla�a
~
= M a t e i Aga C a ntacu... ;no
+ 1685
Ha1el Drugânescu
Gdvriil O r u g a n e 5c�
c i p. d e SI.l i n a 1 1 2 1
pah.1696
m I/or. de Tîr g o v i şte 1723
Staico D r u g a n escu
l o g . + 28 'VI- 1115
m
~
era + 28 mai 1731
etil. bi'.d,n Druqan ••t ' 1123

r
,____ = 1. l1.i.r.i.L . . + 1706

t-I , î
I I
-
________ ______2_
- --·- - - -
t I I U i M i hul C U POI U I -
=
_
_ Vi_s-a_11 i - ' __
__ -"-
__

-:-Iş;;r"
, '

.
.

m. • I u g . 1701 -04
Toma Canta c u z i n o Gheor he Matei
in. d, 1734
P r e d a Drug a n e s c u Mari� C a l i ta
po.t. 1728 " t i n a ra Iordache)
m. po.t. 1704-06
+

m . • păt. 1706 - 1 1
m . că p. 1730 1734

r
vor. d. Cimpulunq 1134·36
I . M a ria S o c ol e a n u \. Smaranda IHoranu (f.c)
= 2 . Sarta A.an
= =

2. . . .
În + la petm
=

I I I 1 1
+ Ru�ia r g 1737

S c a r i at Drugiino"u B ă I .. $' To ma Gavriil Con 5tantin Angh e l a c h .

m . •101. 1 1 8 3 - 84

i . p r. d e MU5Ce1 1192
clit. Retevo.�ti ( A r g .) 1195
+ 1796
= 1. Bi!aşlI G r e c i a n u

:li 2.. s u ltana . . .

�----�----��I---.I--I
:Zoita E l ena Grigore
I I
Sultana
stol �jc
Gh.orqhe D u m i t ru
Necule.cu
Maria l o n ită
M . O�dul..cu
Con st'lflfin

. . . fiica lui
c i m i n a r 1820 ser da r 1 8 1 6
. 2...
= 1 . AI. c.lucer
Elona Borind.; face c u i e d i n
::: ş.�. A l exlanu
. Topliceanu
n = Gh . L e h l i u

r e st. bl • . din D ru g . 1841

• p . h a r n i c 1819 =

H e stor tluc.
Mari� Bellu . 1 . Tursita Lăcusteanu
Rtt,voqli 1822
•

a 2. Ruxandro f\alăceanu

PAP .... DI� G R ( C'

".., VOI"",(, III23 1628
I : ig. 40. T a be l u l genealugie a l familiei IJrugănescLI.
rhe mo,",,,Grn.lfl'lS
t i \ ! �ck. lhl� mut; 'bll
f '�3'2
deşte poate pasiunea pentru vînătoare a ctitoru l u i , al

1
P,sI,lIHI
_ Prtda &riocl)yei\n:1
I
"nea
_ 1 611
0""'1'"''''
IItnca
- Radu BUlI\!>cu
Dragn1c'
VI�!
[
\&5/,
[
roIa
5pill lEiJ7
cărui amestec în detal i ile de realizare a ctitoriei s-ar
face astfel simţită şi în alegerea temelor i conografice 102.
Tîmpla este nouă, cu uşile împărăteşti originale. Un

' 1''
+ 1 6I,O f c.,

j ilţ cu inscripţie d i n 1 7 56 103 a fost luat pare-se, pentru o

expoziţie ş i nu s-a mai adus înapoi 104. Din zestrea i n i ­

J" I ţ i ală s e m a i păstrează i coana împărătească a l u i Hristos

[
po�1 Ib5C tronînd între Maica Domnului şi Si. Ioan Botezătorul,
Co"'�I,nl'" M , ha . V , , ! I o ! a cao

f
pr�cum şi i coana laterală înfăţişînd pe Sf. N i colae, amîn­
m llllo , t r 1013.'1:>5'3 ,llIl:Ir I6&7
IIj14. . 170U
lli64 6 5 , '6&�.7' ,

�
,
, două foarte frumoase dar în proastă stare. Icoana împă­
,
,
,
,
rătească a Maic i i Domnului, dar al unuia d i n f i i i cti to­
1 1 1 '11:.1 PolViI Co,,�I.1r,lln
rului d i n a doua căsătorie, se remarcă prin bogata fere­
ScrboJ'l
III ·,tel 1117 ,. 5,�bOln Grt't'Jnll • VQr..,.,t7n ..
m vu " , "111
cătură datată d i n 1 80 5 105. Mai este de menţionat, în prO­
t lrl't
(�)
DimbovITa

,
naos, p iatra de mormînt în marmoră a paharn icului D i ­
,
I
mitrie Poli zu - grec d i n Arg h irocastl'on ven i t î n tară în
,
, anul 1 7 7 9 , soţul Mariei, f iica lui Constantin Micşunescu
,
Sart" C"n�1 , 1I 1 \ , n
pllh l1?<J
Şl'rbd'l
m f d , ' n , c t r 1760
rnt IIOr'lII'
. Md! l "
şi nepoata ctitorului, decedat în 1 82 1 - şi al f i u l u i său
d intr-o primă căsătorie, căm i narul Pol i zu, mort în 1 8 37 '06 .
• SerlH
. ll1 Br�lo'�'''1 ( 1I IOr " t: 1I � r r I C "
ellro ..,i bls ' \137
r Il d,nlI IQCt?SI.
VI ecu.E-t Jo!> I7S5
In curtea biserici i , aproape de zidul sud i c al b i ser i c ii ,
fiul celui d e mai sus, Ioan Polizu, " pitar ş i cavaler" ( 1 8 1 7-
1 845), od ih neşte sub o p iatră tot d i n marmoră cu o lungă
'.I'r d� ' l�OIl
M,lId'
r'l i nscripţie ş i stema fam i li e i . Să semnalăm, în sfîrş i t, in­
scri pţia " Pop(a) 107'ga, 1 75 8 iul(ie)27" , săpată cu grijă în

I
grosi mea i ntrăr i i în pronaos, poate în aminti rea pri mului
s luj i tor al biser i ci i .
*

r
Olm!!"" Lu �a"d"�
.
dtJlu lal 183l .l5
Izvorîte d i ntr-o conj unctură îndeobşte favorab i lă stăpî­
• '1� . ", ,"" rIul,! [.,lr,,1
,hlorl,ll bl�H,t!l "!:'!p'�r.lvr(nub'�O..!!!.
Gr��\, Ol SU � · M"�'"f"' 18:i'l
n i tori lor de pămînt, cărora s-au suprapus pentru cti tori i
Grtcllo.Su)t8t.5

Fig. 4 t . Tabel u l genea lo gi e a l fam i l iei G e c i :tllu .

t
respecti v i împrej urări prielnice sub raportul pol i t ic sau
Alegerea acestei teme - alătur i de reprezentarea s fîn­
1 0 2 SI'. Eusta i e Pl achid:t este patronul vînatorilor şi se serbead în

z
tului în naos, purtînd obişnuitul d i sc cu chipu l unui cerb ziua de 20 septembrie. Acest din urmă rapt sugereaza ideea că tîrnosirea
- pentru decorarea unui loc atît de i mportant ogl i n- bi�ericii a avut poate loc În aceasta zi. a d m i ţ Î n d că I a p i c i d u l a greşit

rn st
ci fra i l e i de pe pisanie, formînd un a c h i r i l i c ( 1 ) în loc de k (20) .

t
1 970, p. 29 şi fig. 30). Identificarea scenei cu lIll episod d i n vi:t(:1. l u i 103 "R obul lui Dumnezeu Tatll/. 7264" (V . Odghicean u , op. cit.).
Al e x a n d r u cel Mare ( Co el i a Pillat, Qua re eglises . . . , p. 1 00) n u 1 04 I n formaţie de la o a me ni batrini din localitate.
se p o a e susţine. Tn A lexandria nu se Î n t îl n e c scene de vînătO:1.rc, i a r pre­ 105 I n scri p ţ ia pe m a rf\inea de jo, a ferecă w ri i : " Această sfintă icoallii

ru r r
zen ţ :t lui Hristos în p:trtea superioară a t a b l ou l u i ar eonstimi un anacr - s-alt făwt ele rolm lui DItII1IlI"/,('//' St.e!,(1/ MicşurresCit bi(v) vei serc!ar,
nism fără p reced en t În icono;2, rafia ortodox:!; de a l t fel, prezenţa În centrul 180 5 I,ma lui avgustu 28 " .
tablou l u i a cerbu l u i c c i �e , Împr�ună cu celela l te amănunte din l egenda 106 " Dimit-rir Polizo paharnic, răposat·. Ia 182 1 fevruarie, şi fiul săli
srî n w l u i F.lI�talie, Înlătură o i ce îndoia l ă . (',(l IIi,w1'/(, 1'0Ii7.0 . răpos(/t la 1837 dc('hcll1�Tic 2" .

25

http://patrimoniu.gov.ro
 l o r g. ,Ia ro,t. '" ?

I
.C o n � tCln tin V i i c U câp.
. (Dimboyits)
� ILiNeA G R E C I A N U " S e r b a n G r e c l a n u d M a ri c a =

o ot Dr� q ă n e � ti 1703
m. vi,l. 1694·1703
vezi tabel A
o
'v o i eoll o d 1695'98,1701
m . l og.1704'10

"
1 6 8 8 '",17 1 4
o

"'
"

"1
,------,,-�---.--
Pâuna &,dg. G r ec.ia n u Serban Gre c i a n u = lIi nca A5an .

I
.. . ".'� " " . " "" "

r
.... =5tef. C a ntacuz. n o " "0';"'0" ""'' ' "'. cj
"m

. 'I o i evod i 1 7 3 6 ' t739 m.,pal.1717 m" l u , r I717

1714-16 ,i 1 71,4-1748 t 1718
= 1. 5ta n c a pau s,esc.u

tir-
'2

r
',,nu
n 1
----'

I Ie I I I
li
__
,
1 ca
_0
t __ __
-+
.
lonlţa � Io
�n i c
G a n !. a n A u . le v a d ac h A§an Con�t Asan Safta lamfira
�
In =

I
= C o n s t. C r aio\lucu Mic.sun escy Micsunescu 1. Barbu Bălaceanu
m. comis 1742·43 �ZolţaCretulescu 2. Preda Drâ gâ n escu
m, '101.1743-46,1754
m. c l u c ' r t748

,tit. bis. din Micsu n e st ii Mari 1743

1
= --.J 1 Iz 2 . . . .

r
r-- --

I .1
H l co l a e
I
Gonstantln
I
I or d a c h e
I
C a t i na �
I �
I I
C.,lach.
�u
Scarlal
Micsunescu
m.d.1808

. ". " '1" """

+ 1814

I
Ecaterina Luxa n d r a
I
M a r i a = 2 D i m i t ri e Polizu 1 · · . ( din )

A
= Grecia
născ.Ar g h'lrocas1ron
pitar 1788, .erd. 1811
,c, pa h . 1816 +' 1821

PoHzache Oimitriu
nasc. Arghirocastron cca1170

l
caminar 1819
+ 1837
= E l e n a St.ri o p o l

I
Di m i t r i e
I
S m a ra n doll
- 1 . Hanolach. Lahovari
• 2.AL. Ghlca 8orbă·R. �i.

Fig. 42, Tabelul genea.logie al familiei Micşunescu.

familial, cele trei conace ilfovene prezentate în paginile l'apparition de manoirs correspondant a un train de vie
d mai sus oglindesc năzuinţa boierimii muntene din d'une certaine ampleur et parfois a un gout assez raffine,
prima j umătate a veacului al XVIII-lea spre un trai mai qui marquent un progres incontestable par rapport aux
îmbelşugat într-un cadru de dezvoltat rafinament artistic, modestes installations de campagne de la periode ante­
năzuinţă la care meşterii vremii au ştiut să răspundă rieure. Eleves dans des sites pittoresques, aupres d ' un
prin creaţii valoroase şi uneori profund originale. cours d ' eau ou d'un etang aux multiples fonctions eco­
Cît priveşte formele arhitectonice, numărul redus de nomiques, ces nouveaux ensembles etaient formes de trois
obiective nu îngăduie, de bună seamă, formularea unor elements indispensables : le manoir, les dependances et la
concluzii generale. Totuşi se conturează cîteva tendinţe chapelle. Si, dans les trois ensembles qui font l ' objet de l'e­
caracteristice, confirmate de altfel de datele din litera­ tude, les dependances ont disparu en partie ou totalement,
tura de specialitate, cunoscute pînă în prezent. Astfel, les manoirs ont conserve sans grandes modifications leur
dacă la casa de reşedinţă se menţine tipul de clădire cu structure initiale, aux belles caves voutees et a un seul ni­
plan pătrat sau aproape pătrat, cu pivniţă mare boltită şi veau d'habitation compose de cinq ou six pieces. Quant aux
etaj de locuinţă compus din cinci sau şase camere dispuse în chapelles, devenues entre-temps eglises paroissiales, elles
j urul unei săli centrale, tip atestat încă din veacul al XVI­ constituent, malgre les refections du XIXe siecle affectant
lea, în sch i mb tipul tradiţional al bisericii de curte cu plan surtout leur superstructure, des monuments representatifs
dreptunghiular şi fără turlă dispare, generalizîndu-se de aici pour l ' architecture et les arts decoratifs du temps. En
înainte biserica de plan trilobat, cu turlă peste naos şi outre, leurs inscriptions originales permettent de dater de
turn-clopotniţă peste pronaos, devenită tip universal. Plas­ fa!;!on precise la construction, qui coincide approximati­
tica faţadelor este dominată de elemente din ce în ce mai vement avec celle des ensembles respectifs, a savoir :
bogate de sculptură în piatră, pe cînd pictura se împros­ - Drugăneşti, 1 7 23- 1 725 : beau manoir, bien mis en
pătează prin introducerea unor teme noi, preferinţele zu­ valeur par deux restaurations successives de date recente '
gravilor mergînd spre reprezentări ample, cu numeroase i nteressants portraits des fondateurs, dont certai ns on t
personaje în mişcare şi efecte dramatice, unde pot da mă­ j oue un râIe historique ;
sura talentului lor. - Frunzăneşti, 1 7 1 5 ( ?)-1 7 3 2 : splendide iconostase
en bois, fresques d ' un double interet, artistique et icon 0-
Resume graphique, et recipient en pierre pour l'eau des fonts
baptismaux aux armes de Constantin Mavrocordato ;
Un certain essor du commerce des grains, d ' une part,
et la concurrence de plus en plus âpre des "hommes - Micşuneştii Mari, 1 743 : manoir conservant l ' entree
nouveaux" dans la course aux fonctions publiques, de monumentale dans la cour et une aile des anciennes de­
l'autre, ont, au cours de la premiere moitie d u XVIIIc pendances ; eglise aux riches encadrements de pierre, ou
s iecle, determine nombre de boyards a s'occuper davan­ l'on remarque parmi les portraits des fondateurs ceux de
tage de leurs terres et souvent El en faire leul' residence Constantin et de Marica Brâncoveanu, grands-parents de
'principale. Une des consequences de cet etat de choses a ete la fondatrice.

26

http://patrimoniu.gov.ro