Sunteți pe pagina 1din 9

DeaCoffee.

com

 Limba Romana
 Biologie
 Matematica
 Lectii PDF
 Despre
 Contact
 Advertoriale
Bacalaureat, Genul liric, Genuri literare, Limba Romana

Arta poetica moderna – Flori de mucigai


Tudor Arghezi
September 3, 2014 admin Lasa un comentariu

Arta poetica moderna


Flori de mucigai
Tudor Arghezi
Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Peintuneric,in singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucratimprejurul
Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
Sunt stihuri fara an,
Stihuri de groapa,
De sete de apa
Si de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cand mi s-a tocit unghiaingereasca
Am lasat-o sa creasca
si nu mi-a crescut –
Sau nu o mai am cunoscut.
Era intuneric. Ploaia batea departe, afara.
si ma durea mana ca o ghiara
Neputincioasa sa se stranga
si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga.

Perioada literara
Perioada interbelica lanseaza in literatura romana o serie de poeti si
scriitori care imbratiseaza curentele moderne, aduse de schimbarea
culturala si in spatiul autohton.

Autor
Considerat a doua mare personalitate poetica dupa Eminescu, Tudor
Arghezi scrie o opera unica in versuri si proza orientata pe o tematica
diversa.

Teme argheziene
Cele patru mari teme ce se regasesc in opera poetica diversifica in
subteme si ipostaze. Poezia filozofica urmareste ca tema majora
contradictia esentiala vazuta in ipostaza filozof. Subtemele urmaresc: arta
poetica (volumul “Cuvinte potrivite” 1928), confruntarea cu ideea de divin,
poetul reusind sa impuna 3 tendinte in raportul eul liric-divinitate,
supunerea fata de D-zeu si condamnarea acestuia, negarea (de ex.
Psalmii arghezieni in nr de 16, unul singur, “Psalmul de toamna” abordand
tema iubirii, publicati majoritatea in volumu “Cuvinte potrivite”) si
confruntarea cu ideea non-fiintei, a mortii, pe care poetul o vede in dubla
ipostaza: moartea ca un joc menit sa-i obisnuiasca pe copii cu ideea
disparitiei parintilor (de-a v-ati ascunselea) si moartea in sens radical, cea
care duce la disparitia a tot (duhovniceasca).
A doua mare tema este reprezentata de poezia sociala. Volumul
reprezentativ in care se dezvolta tehnica estetica a uratului, o prima
tendinta a temei este “Flori de mucigai” (1931). Marile evenimente sociale
se regasesc in volumul (1907 – Peisage), iar omul in evolutia sa este
cantat in volumul “Cantare omului”.
Poezia “Iubirii” ocupa un loc aparte in volumul “versuri de seara”. APar aici
tendinte in abordarea temei: iubita-vazuta in ipostaza casnica de sotie,
stapana a universului exterior, dar nu si a inimii poetului, de exemplu
mireasa si iubita dorita, visata, dar refuzata in momentul implinirii acestuia
(melancolia).
Un loc apare il ocupa tema jocului regasita in poezia ludica a boalei,
faramei, poezie destinata atat celor mici cat si adultilor (“buruieni”,
“martisoare”, “cantec de adormit Mitzura”).
Elemente de modernism
Poezia argheziana se caracterizeaza prin urmatoarele elemente de
modernism: poezia peste expresia unei constiinte framantate, aflate in
perpetua cautare, osciland intre stari contradictorii sau incompatibile,
tentatia absolutului , exista unor “categorii negative”: estetica uratului si
crestinismului in ruina, incalcarea conventiilor si a regulilor, libertatea
absoluta a inspiratiei; poezia poate transfigura artistic ale realitatii altadata
respinse. Lumea marginalizata a hotilor sau a criminalilor ascunde un
mesaj optimist: mizeria sau pacatul nu distrul fondul de umanitate.
Infatisarea pentru prima data in poezia romana, implinirea prin iubirea de
tip casnic si ipostaza femeii-sotie, limbajul poetic: ambiguitate,
expresivitate, magia limbaului si forta sa de sugestie se realizeaza prin
schimbari esentiale la nivelul lexical si sintactic. Limbajul socant aduce
neasteptate asocieri lexicale de termeni argotici, religiosi, arhaisme,
neologisme, expresii populare, cuvinte banale. Rolul poetului este de a
“potrivi” cuvintele; sparge tiparele topice si sintactice (se creeaza un nou
limbaj poetic) fantezia metaforica provoaca o coontaminare de lucruri
obiectiv si logic incompatibile, innoiri prozodice (cultivarea versului liber sau
combinarea diversa a unor elemente ale prozodiei clasice).

Volumul
In anul 1930, poetul publica volumul in proza “Poarta neagra” in care
surprinde o lume de margine de Bcuresti, o lume a talharilor, hotilor si
criminalilor, nevalorificata moral. In anul 1931, prin publicarea volumui
“Flori de mucigai”, poetul, aplicand tehnica esteticii uratului, valorifica moral
mediul marginalizat, incluzand mediul inchisorilor.
Titlul volumului este sugestiv cu privire la valorificarea artelor poetice in
exprimarea conceptiei despre univers.
Titlul poeziei Flori de mucigai, omonim cu cel al volumul, surprinde in mod
artistic conceptia argheziana asupra poeziei sociale.

Ipoteza
Opera literara “ Flori de mucigai ” apartine genului liric si este o arta
poetica moderna.

Teorie
Arta poetica este un crez literar, arta de a scrie, prin care poetul isi trasmite
conceptia sau viziunea asupra universului poeziei si procesului de creatie.
Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul
secolului 20, in care noul si inovatia formelor se opuneau valorilor de tip
traditional.
Explicarea titlului
Din punct de vedere morfologic, titlul poeziei este format din doua
substantive comune, care, denotativ se referea la plante cu florescenta si la
putreziciune, degradare, dezintegrare. Din punct de vedere conotativ, titlul
este un oximoron care dezvolta in textul poetic doua capuri antitetice.
Florile exprima sublimul, sensibilul, emotia pe care poetil o transpune in
stihuri. In ampul semantic se regasesc sintagme precum “stihuri”, “unghia
ingereasca”, “unghiile de la mana stanga”, “stihuri fara an”, “stihuri de
groapa”, “stihurile de acum”.
Campul semantic al mucegaiului este semnificativ pentru ceea ce defineste
un mediu al carcerei, nepropice actului creator si lipsit de amprenta
divinitatii. Din acest camp se remarca sintagme precum “parete de firida
goala”, “tencuiala”, “intuneric”, “singuratate”, “puterile neajutate”,
“imprejurul”.
Legatura dintre semnificatia esteticii uratului care reprezinta esenta poeziei
si este data de metafora “unghiile de la mana stanga”. Aceasta metafora
arata poezia imperfecta, dar care totusi trebuie scrisa pentru ca menirea
poetului este de a crea.

Tema
Tema poziei Flori de mucigai este creatia si efortul pe care poetul il
depune. Apare si conditia in care poetul isi pierde virtutile. Motivele literare
prezente in text sunt “parete”, “stihuri”, “unghia”.

Structura compozitionala
Structura operei Flori de mucigai este alcatuita din 3 parti. Primare parte
este cuprinsa intre primul vers si al VIII-lea, semnificand inchisoarea, locul
ingust format de 4 pereti prin care lumina intra doar printr-o mica fereastra.
Cea de-a doua secventa cuprinde urmatoarele 4 versuri momentul in care
intampina obstacole si isi pierde inspiratia. A 3-a secventa este constituita
de ultima strofa a poeziei in care se repeta ideea de singuratate si
reprezinta nevoia eului liric de a aborda un nou tip de versuri.

Comentariu
Poezia Flori de mucigai debuteaza cu problemele personale prin care sunt
desemnate stihurile ca rod al creatiei poetice. Eul liric devine propriul
Dumnezeu intr-un spatiu impropriu “pe intuneric, in singuratate”. Actul
creator este ilustrat prin verbele “le-am scris” si “au lucrat”. Mediul carcerei
se realizeaza plastic prin folosirea substantivelor “parete”, “tencuiala”,
“intuneric” si “singuratate”. Peretele de firida goala din care lipseste flacara
vie a indrumarii divine prefigureaza o poezie imperfecta. Adjectivul “goala”
semnifica lipsa creatiei, golul din mintea eului poetic. Imperfectiunea este
ilustrata prin prezenta a doar 3 dintre apostoli “lui Luca, lui Marcu si lui
Ioan”. Animalele din versul “nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul”
reprezinta obiecte totemice pentru apostoli, ele protejandu-i, fiind ca un
simbol, putere fizica si psihica, dar si spirit de observatie (“ochi de vultur”).
Poezia se regaseste sub forma stihurilor, termeni ce simbolizeaza o lume
veche, pierduta, imposibil de regasit intr-o alta dimensiune temporala “sunt
stihuri fara an” semnifica pierderea notiunii timpului, nu se tine cont de
timpul pierdut. Versurile sugereaza teme poetice specifice eului poetic,
ingradit vesnicia, moartea, dorinta de renastere, dorinta de libertate “stihuri
de groapa” reprezinta moartea, in care eul liric este prins, “Si de foame de
scrum” semnifica renasterea, pasarea Phoenix renascuta din cenusa, eul
liric bazandu-se pe aceasta idee, renasterea din scrum, din nimic. Versurile
sunt specifice doar acelui moment “stihurile de acum”. Metafora unghiei
ingeresti simbolizeaza harul divin, inspiratia eului poetic care dispare “cad
nu s-a tocit unghia ingereasca”. Harul divin pe care eul liric incearca sa si-l
insuseasca, crezandu-se Dumnezeu, dar este la fel de neputincios si acest
lucru continua deoarece inspiratia nu-i revine “Am lasat-o sa creasca/ Si nu
mi-a crescut – / Sau nu o am mai cunoscut”. Eul liric se pierde in neputinta
totala, contempandu-si conditia damnata. Intunericul se opune luminii,
libertatii si completeaza mediul descris in prima secventa lirica.
Mediul sumbru ramane, blocand orice raza de lumina, iar apoi apare
dualitatea apei. In a doua secventa, apa (“De sete de apa”) semnifica
dorinta de renastere, dar acum apa (“ploaia batea departe, afara”)
reprezinta ploaia care degradeaza un mediu deja supus putreziciunii.
Libertatea este tot mai indepartata, ca urmare si conditia de poet este
supusa degradarii. Efortul creator devine dureros “si ma durea mana ca o
ghiara”, unde gheara este simbol al maleficului, al sentimentelor distructive.
Neputinta este subliniata din nou “Neputincioasa sa se stranga”. Eul liric
incearca sa-si readuca inspiratia. In ultimul vers, poetul constientizeaza ca
doar prin poezie isi poate menine conditia umana, iar versurile ce vor urma
(“Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga”) exprima o poezie
intoarsa in care sentimentul neputintei incearca sa estompeze toate trairile
negative, astfel eul liric nu renunta si isi foloseste si utima sursa de
inspiratie.
Stilul artistic devine expresiv, tocmai prin imbinarea termenilor din diverse
stiluri registrice si modelarea figurilor de stil pentru a evidentia simbolistica
metaforei si a oximoronului.

Limbajul artistic
Morfologic, poezia se axeaza pe substantive care se opun mediului creator
(“tencuiala”, “intuneric”, “ploaia”, “parete de firida goala”) – mediul si
substantive creatoare (“stihuri”). Verbele definesc actul creator atata ca
mod de a scrie poezia cat si ca fiintare a ei (“am scris”, “sunt”).
Substantivele se organizeaza in figuri de stil moderne: oximoronul “flori de
mucigai” si metafora “unghia ingereasca”. Rolul acestora este subliniat prin
folosirea termenilor religiosi “Luca”, “Marcu”, “Ioan”, “taurul”, “leul”,
“vulturul”. Ca figuri de stil, avem epitetul “firida goala”, enumeratiile “nici de
taurul, nici de leul, nici de vulturul” si “lui Luca, lui Marcu si lui Ioan”,
comparatia “ma durea mana ca o ghiara”. Ca si imagini artistice avem
imaginile vizuale “Era intuneric”, “Ploaia batea departe, afara”, imagini
dinamice “m-am silit sa scriu cu unghia de la mana stanga”.

Moduri de exunere
Modurile de expunere sunt descrierea artistica si monologul liric adresat in
forma confesiva. Mediul inchisorii si poezia creata sunt evidentiate
descriptiv. Durerea interioara a eului si neputinta sunt eidentiate confesiv.
Ca urmare, lirismul devine subiectiv.
Marcile lexico-gramaticale prin care este evidentiata prezenta eului poetic
sunt verbele la persoana I “am scris”, “am cunoscut”, “am lasat”, pronume
personale si reflexive la persoana I singular “mi”, “ma”, monologul liric
adresat “le-am scris cu unghia pe tencuiala”.

Concluzie
Ca urmare a celor mentionate anterior, opera “ Flori de mucigai ” este o
arta poetica moderna.
Asemanatoare:
1. Arta poetica moderna – Testament Tudor Arghezi
2. Flori de mucigai – Tudor Arghezi PDF
3. Arta poetica simbolista moderna – Plumb George Bacovia (Eseu)
4. Arta poetica moderna – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – L.
Blaga (eseu)

arta poetica modernacomentare poezie flori de mucigaicomentariu poezie flori


de mucigaidemonstratie flori de mucigaiflori de mucigaiflori de mucigai arta
poetica modernaflori de mucigai comentare pe strofeflori de mucigai eseuflori
de mucigai eseu argumentativflori de mucigai tudor argheziflori de mucigai
tudor arghezi comentariuinterpretare versuri flori de mucigaipoezie flori de
mucigaistructura operei flori de mucigaitema poeziei flori de mucigai

Post navigation
Previous PostPorunca de Tudor ArgheziNext PostNocturna George Bacovia
Leave a Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comment

Name *

Email *

Website
Post Comment

 Cautare
Search
Search for:

 Da-ne un like!
DeaCoffee.com

 Grup Facebook
 Categorii
o Advertoriale
o Altele
o Biologie
 Fiziologie umana
 Genetica
o Caracterizari
o Comunicare vizuala
o Curente literare
o Genuri literare
 Genul dramatic
 Genul epic
 Genul liric
o Introducere in studii media
o Lectii PDF
o Limba Romana
 Bacalaureat
 Rezolvare cerinte
o Matematica
 Geometrie analitica
 Geometrie plana
o Stiinte Economice
 Finante Publice
 Fundamentele Serviciilor
 Management
 Microeconomie
o Stiluri functionale

 Ultimele comentarii
o kds on Romanul social realist de tip balzacian – Enigma Otiliei – George
Calinescu (eseu)
o Roberto on Pastel demonstratie
o Mihaitza Piykhu on Poezia romantica – Oda in metru antic Mihai Eminescu
(eseu)
o Emanuel on Caracterizarea lui Ilie Moromete
o Claudia on Romanul social obiectiv realist postbelic – Morometii – Marin
Preda

Copyright © 2014-2019 DeaCoffee.com


Design by MetaWeb.ro