PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE

A CALIFICĂRII PROFESIONALE

Calificarea profesională: Asistent medical de

balneofiziokinetoterapie și recuperare

TEMA PROIECTULUI: RECUPERAREA ÎN HIPERTIROIDII

Absolvent: Tătărușanu Paula-Teodora

Pofesor îndrumător: Chiriac Claudia
Capitolul I
I.1.Noțiuni generale de anatomie și fizionomie
I.1.1. Anatomia glandei tiroide
Tiroida este o glandă sub
formă unui fluture, localizată
la baza gâtului, de culoare
roz-gălbuie. Această are o
lungime de aproximativ 5
cm și este compusă din doi
lobi laterali cu formă ovală,
poziționați de-o parte și de
altă a traheei. Cei doi lobi
sunt conectați la mijloc de o
punte formată din țesut
tiroidian, numit istm.

I.1.2. Fiziologia glandei tiroide
Glanda tiroidă îndeplinește
următoarele funcții:
are un rol important în reglarea
metabolismului și funcțiilor
vitale ale organismului;
este o glanda care aparține de
sistemul endocrin;
unitatea morfofuncţională a
tiroidei este foliculul tiroidian,
sferic;
acestea sunt controlate printr-un
răspuns primit de la creier.
Capitolul II
II.2.1. Definiție
Hipertiroidismul este o afecțiune în cazul
căreia glanda tiroidă produce o cantitate
prea mare din hormonul denumit tiroxină.
2.2. Clasificare
Hipertiroidismul poate fi:
a) Hipertioidismul primar care
implică un dezechilibru la nivelul
tiroidei.
b) Hipertiroidismul secundar este
provocat de reducerea secreției
hormonilor tiroidieni din cauza unei
producții scăzute de TSH a hipofizei.
c) Hipertiroidismul terțiar implică
reducerea secreției de TRH la nivelul
hipotalanusului.
II.2.3. Etiologie
Cauzele cele mai frecvente de hipertiroidism sunt:
boala Basedow-Graves;
boala Plummer;
tiroidita subacută;
nodulul toxic tiroidian;
adenoame tiroidiene.
II.2.4. Simptomatologie
Pacienții pot prezenta:
• scădere în greutate
• transpirații excesive;
• senzație de nisip în ochi;
• să îl deranjeze lumina;
• hiperlacrimatie.
II.2.5. Diagnostic
Metode de diagnostic
1) ecografia tiroidiană
2) examenul fizic

II.2.6. Evoluție și prognostic

Evoluția bolii diferă de la caz la caz, în
funcție de condițiile de apariție, vârstă,
tratamentul aplicat etc.
Prognosticul este determinat de:
• leziunile cardiace și hepatice;
• stadiul evolutiv al bolii.
II.2.7. Tratament
Tratamentul în hipertiroidii vizează următoarele: II.2.8. Complicații
Tratamentul medicamentos Complicațiile
Tratamentul chirurgical asociate cu
Tratamentul balneo-fizical hipertiroidismul
Tratamentul profilactic netratat sunt în
Tratamentul prin gemoterapie special
Acupunctura cardiologice.
Complicația cea
mai gravă a
hipertiroidismului
este Boala
Basedow-Graves.
Capitolul III
Programul de recuperare
III.3.1. Rolul
kinetoterapiei în
hipertiroidii

Una dintre cele mai

benefice posturi pentru
hipertiroidism este poziția
lumânării.
O altă postură benefică
pentru hipertiroidism
este poziția peștelui.
III.3.2. Hidrokinetoterapia reprezintă
executarea exerciţiilor fizice în apă, fiind
o metodă care foloseşte apă simplă, apă
termală sau apă de mare.
Se poate aplica în două moduri:
parţială: imersia doar a unui segment de
corp;
generală: imersia întregului corp.
Programul de reeducare în apă
utilizează în scop facilitator
caracteristicile termice, mecanice şi
chimice ale apei;
Programul va respecta principiul
pregresivităţii atât ca îngreunare, cât şi
ca durată.
Durata procedurii 10-30 minute; va
creste progresiv.
III.3.3. Masajul
Manevrele de masaj terapeutic sunt complexe
şi se execută în ordinea lor, având efecte
benefice. Acestea sunt următoarele:
Fricţiunea se execută minuţios, dar cu multă
precauţie, evitând glanda tiroidă.
Frământatul se aplică numai pe muşchi, sub
formă de cută în lungul sternocleido-
mastoidienilor şi al marginii libere a trapezilor.
Vibraţiile au un rol principal în acest masaj,
executându-se prin presiuni uşoare, neteziri sau
fricţiuni.
Netezirea de încheiere se execută lung, lent şi
linistitor.
III.3.4. Reflexoterapia III.3.5. Electroterapia
Masajul reflexoterapeutic va Procedurile folosite în electroterapie
urmări refacerea funcţiei glandulare. sunt:
Zona reflexă a glandei tiroide se
a) Ultrasunetul
află pe talpă, între primul şi al doilea
metatarsian şi falanga degetului Efecte:
mare. ▪ vasodilatator,
▪ analgezic,
▪ biotrofic,
▪ resorbtiv,
▪ antiinflamator.
b) Undele scurte c) Magnetodiafluxul
Efecte:
Efecte:
hiperemizant;
analgetic; ✔ analgezic
miorelaxant – antispastic; ✔ sedativ
activarea metabolismului. ✔ antiinflamator
III.3.7.Terapia
ocupaţională
Aceasta se focalizează pe
următoarele:
încredere în sine;
stima de sine;
abilitatea de a lua
decizii;
responsabilitate pentru
propria persoană;
conştientizarea realităţii;
putere de concentrare,
atenţie, perseverenţă;
IV. Prezentarea cazului clinic
• Nume şi prenume: F.D.
• Vârsta: 34 de ani
• Sexul: feminin
• Stare civilă: căsătorită
• Ocupaţie: salariată
4.1. Motivele internării:
Istoricul bolnavei: bolnava observă
apariţia guşei după prima sarcină avută
în urmă cu 13 ani. De la apariţie,
volumul guşei se măreşte progresiv, mai
accentuat în ultimii 2 ani. Pacienta a
slăbit pondearal.
Medicamentația: Procedurile de tratament au fost aplicate
pacientei nu i s-a pacientei au fost: ultrasunet, magnetodiaflux și
administrat nici un masaj.
tratament. Tratamentul cu ultrasunet a avut efect
Examenul clinic obiectiv asupra pacientei ca:
Stare generală: alterată decontracturant;
Înalțime: 1,70 cm hiperemizant;
Greutate: 65 kg
analgetic;
IMC: 22,49
Stare nutriție: bună miorelaxant – antispastic;
Stare conștiență: normală activarea metabolismului.
Examenul neuro-motor
Sistemul nervos: orientat
temporo-spațial, reflexe
osteo-tendinoase prezente.
Undele electromagnetice au fost aplicate prin
intermediul unei bobine poziţionată în zona
gâtului, pacienta fiind aşezată pe pat în decubit
dorsal.
Efectele magnetodiafluxului au fost benefice
pacientei:
analgezic(scăderea durerii);
sedativ;
antiinflamator.
Masajul terapeutic
Pacienta s-a aşezat culcat pe spate, cu
capul în uşoară extensie, a ridicat
bărbia pentru a pune în evidenţă
întreaga regiune.
Au fost executate manevre lente
uşoare şi repetitive cu rol de sedare,
calmare a sistemului nervos, cu efect
vasodilatator.
Evoluţia pacientei a fost favorabilă.
Simptomele au fost ameliorate în urma
aplicărilor procedurilor şi respectarea
regimului alimentar.
Prognosticul şi particularitatea cazului
Pacienta prezintă o stare de bine, cunoaşte şi
respectă regimul igieno-dietetic, se externează
cu recomandarea de a reveni pentru
consultaţiile periodice stabilite şi pentru
urmărirea efectelor tratamentului.