Sunteți pe pagina 1din 10

Contribulia traducitorilor :

Vivian E. Robson
Nicoleta Eganu: cap. VI, cap. VII, cap. VIII
Mihaela Dicu: cap. V
Mihaela lgfan: cap. II
Monica Lazdr: cap. I, cap. III, cap. IV
STELE FIXE
Vivian E. Robson, The Fixed Stors and Constellations in Astrology
@ 2017 by Editura POLIROM. pentru prezenta editie in limba romAnd 5I CONSTELATII
Aceastd carte este protejata prin copyright. Reproducerea integral5 sau partiale, multiplicarea
prin orice mijloace gi sub orice formtr, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format
electronic sau audio, punerea la dispozilia public[, inclusiv prin internet sau prin relele de
calculatoare, stocarea permanentd sau temporari pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea
in ASTROLOGIE
recuperdrii informaliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi alte fapte similare strvAr$ite
fdrl permisiunea scrisd a delindtorului copyrightului reprezintd o incdlcare a legislaliei cu privire
la protectria proprietilii intelectuale 5i se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate cu legile
Traducere de Nicoleta Eganu (coord.),
in vigoare. Mihaela Dicu, Mihaela Igfan qi Monica Lazdr
Pe copertl : HartE celestd din secolul al XVIIlea, realizati de cartograful olandez Frederik
de Wit (detaliu) Editie ingrijiti $i note de Mihaela Dicu
www.polirom.ro
Editura POLIROM
Iagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A,
sc. 1, et. 1, sector 4,040031, O.P. 53
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei:

ROBSON, VIVIAN
Stele fixe Si consteln1ii tn astrologie / Vivian Robson; trad. de Nicoleta Eganu (coord.),
Mihaela Dicu, Mihaela lgfan gi Monica l-azdt. - Iagi : Polirom, 2017
Index

ISBNprint: 978-973-46-6670-6
ISBNePUb: 978-973-46-6896-0
ISBNPDF: 978-973-46-6897-7

I. Eganu, Nicoleta (trad.)


II. Dicu, Mihaela (trad.)
III. Isfan, Mihaela (trad.)
IV. l-aafu, Monica (trad.)

I POLIROM
Printed in ROMANIA 2017
Cuprins

Cuvhnt-inainte (Asocialia Astrologilor din Romdnia) ...................'.'.7

Prefafi ........'.'.'..'...9
Capitolut I. Stelele fixe in astronomie. ........'............ 11
Capitolul II. Influenla constelafiilor................... ...'...2I
Capitolul III. Regedintele lunare ...'........65
Capitolul IV. in astrologia natali ....;................ ............87
Stelele fixe
Capitolul V. Influenfa stelelor fixe, nebuloaselor gi roiurilor
de stele........
Capitolul VI. Stelele fixein astrologia mondiali.... ......................207
Capitolul VII. Stele gi constelafii in magia medievali... ........'...'...2I5
Capitolul VIII. Stelele fixe in astro-meteorologie ........ ...................227

Anexe.-...,.... ....,...........r.... ,....,,235

1ndex........... .......259
CuvAnt-inainte

Gemeni cu Ascendent Fecioarl - deci dublu mercurian -, Vivian


Erwood Robson era menit si devini an scrib aI zeilor. A fost astrolog,
scriitor, editor, bibliotecar si geolog, avea cunogtinfe avansate de mate-
matici gi, in afari de limba rnaterna, engleza, mai stiLpineaftanceza,
germana gi latina. Universul a rinduit astfel incdt una dintre cele mai
iaimoase opere ale sale si fie tradusi in limba romAtri de cdtre colec-
tivul de traducitori al Asocialiei Astrologilor din Romania (AAR), o
entitate tot Gemeni cu Ascendent Fecioari. $i, pentru ca mesajul astre-
lor sd fie qi mai explicit, atat in cazul lui Robson, cit 9i in cel al AAR,
stipinul hirlii, Mercur, este conjunct cu Aldebaran, una dintre cele
patru stele regale ale anticilor, aducitoare de faim6, inteligenfi qi elo-
cinfi. Surprinzdtoarele aseminiri dintre harta natala a lui Vivian E.
Robsonl gi ."u Asocialiei Astrologilor din Rom1nia2 sunt, fhri indo-
"
iald, de bun augur!
La scurt timp de la naqterea sa, AAR a pus bazele proiectulu i Traduttore,
cu scopul de a traduce in limba in romdni articole 9i cirli de astrologie
de referinli, cu valoare deopotrivi practicd 9i cultural-gtiinlific1.
o astfel de lucrare este stele fixe si constelafii in astrologie, de vivian E.
Robson, publicati pentru prima dati in Anglia in 1923. in timp, tra-
ducerea a trecut prin refaceri succesive, iar componenfa echipei de
traducltori a fost restructuratd. Varianta final[ a traducerii este rezul-
tatul eforturilor urmitorului colectiv:

l. Vivian E. Robson s-a nlscut pe 26 mai 1890, la ora 12.04, la Birmingham,


Marea Britanie.
Asocialia Astrologilor din Romania a cipitat personalitate juridici pe
9 iunie 2004,injurul orei 13.00, la Craiova, Romdnia.
8 CUVANT-INAINTE

- Nicoleta Eganu, vicepreqedinte AAR gi redactor_qef adjunct al


revistei AAR, Astrele, actualul coordonator al proiectului
Traiuxorr;
- Mihaela Dicu, pregedinte de onoare AAR gi membru fondator al
revistei Astrele, cea care a propus ca aceasti lucrare
s6 fie tradusr in
limba romini;
- Monica Lazdr, membru AAR, sub coordonarea cireia a debutat Prefa{i
proiectul Traduttore;
- Mihaela Isfan, secretar AAR.

Demersul nu a fost unul tocmai simplu, av6nd in vedere


particu-
laritilile textului robsonian. Tladucitorii s-au confruntat atdt cu pro- in ultimii ani, stelele fixe gi constelafiire au stdrnit interesul gi
vocrri de naturi lexicald, dati fiind abundenfa de referinle astronomice curiozitatea celor ce studiazi astrologia, dar acegtia au fost impie-
9i mitologice din textul de origine, cdt gi cu o serie de inexactitrfi dicafi si le cerceteze din cauza lipsei de informafii in domeniu.
lingvistice ale autorului (enumeriri haotice de termeni, Majoritatea cirfilor moderne de astrologie pdstreazi ticerea asu-
exprimdri elip-
tice etc.), dificil de tradus in limba romnni intr-un mod pra acestui subiect; excepfie fac, poate, citeva comentarii ingeli-
convenabil din
punct de vedere stilistic. toare cu privire la influenfa stelelor in cazurile de orbire. pentru
in cele din urmdL insd, traducerea vorumului de fali nu s-a dovedit a se obline mai multe detalii, este necesar
a fi doar un efort colectiv sus{inut, ci gi o investifie
si se consulte un mare
utild de timp gi numir de crrfi vechi, care sunt dificil de procurat gi deseori au
energie. Dupd aproape un secol de la scrierea ei, lucrarea
upur" u.ir_, prefuri prohibitive. Din acest motiv, de ci{iva ani incoace, s-a
pentru prima datd, in limba romdni, venind sd acopere
un gol semni_ simlit din ce in ce mai mult nevoia unei cirli dedicate exclusiv
ficativ din biblioteca oricirui pasionat de gtiinla astrelor.
s-J intampi- semnifica{iei astrologice a stelelor gi constelafiilor. Lucrarea de fala
ndm agadar cum se cuvine!
vine in intdmpinarea acestei cereri gi umple cea mai serioasr din-
Asocialia Astrologilor din Romdnia
tre lacunele literaturii astrologice.
Scopul meu, atunci cdnd am compilat toate informa{iile adu-
nate aici, nu a fost si institui un derners creativ sau unul de naturd
critici. Mi s-a pirut mai potrivit si-i prezint celui ce studiazi
astrologia tot ce s-a scris vreodatd, din punct de vedere astrologic,
despre stele, pe larg gi bine sistem atizat, fhri a modifica ori p..:I.r-
cra in mod critic informafia, astfel incdt prezenta carte si fie o
bazi solidi pentru o eventuali munci de cercetare ulterioard.
Acesta este gi motivul pentru care am inserat, in cazurile in care
am ficut-o, puline observalii personale sau critici.
Nu pretind agadar ci ar fi vorba despre o lucrare originali,
ci mai degrabi despre una completi, care con{ine tot ce s-a publi-
cat despre acest subiect din Evul Mediu pdni in prezent. N,, u-
PREFATA

precupefit niciun efort pentru a o duce la bun sfirgit qi am folosit


din plin toate sursele de informafii. O bibliografie aminunfiti nu
este necesari, mai cu seami deoarece aceasta ar cuprinde in jur
de 200 de titluri, dar mi simt totuqi dator sd amintesc de $tiinla
;i cheia vielii, vol.IV de Alvidas, care confine multe informalii Capitolul I
despre influenla anumitor stele, gi de cartea lui R.H. .AJlenNumele
stelelor ;i semnificalia lort, pe care o consider cea mai competenti
carte disponibili in domeniu privind etimologia gi ortografierea
Stelele fixe in astronomie
numelor stelelor. Trimiterile din cadrul lucririi la Ptolemeu, Wilson,
Simmonite, Pearce qi Bullinger se referi, cdnd nu se specifici alt-
ceva, la cirfi precum Tetrabiblos, Diclionar de astrologie, Arcana
filosofiei astrale, Manual de astrologie Ei Martorul Stelelor. Nu am in vremurile de inceput ale astronomiei corpurile ceregti sau
inclus in lucrare niciun fel de schile sau ilustralii ale constelafiilor, stelele erau impirlite in doud mari grupe, una fiind reprezentatd.
pentru ci acest fapt ar fi crescut cu mult preful editirii, fbri si de stelele fixe, iar cealalti de stelele,,ciudate" sau ritdcitoare, numite
aduci textului un avantaj pe mlsuri. Cei care vor dori si aprofun- in prezent planete. stelele fixe erau considerate ca stind nemigcate
deze cercetarea stelelor vor avea nevoie de anumite hirli ale ceru- gi, deqi se qtia ci poziliile lor rapoftate la echinocliu se schimbau
lui sau, gi mai bine, de un glob celest, dar pentru demersurile datoriti precesiei, abia de curdnd s-a descope rit cL aga-zisele stele
astrologice obignuite nu este nevoie de nicio harti. ,,fixe" posedi miqcare independenti gi se deplaseazi prin spa{iu
in cazul in care aceasti carte va stimula studiul astrologic al pe imense gi necunoscute orbite. prin urmare, se poate remarca
stelelor gi va incuraja munca de cercetare a lor, voi considera cdL de la bun inceput faptul ci exprimarea stele ,,fixe" nu este intru
gi-a indeplinit menirea. totul corectd, dar cie util ca aceasta si fie totuqi re{inuti, de vreme
ce existi o tendinfi nefericitd printre anumifi astrologi de a folosi,
VIVIAN E. ROBSON intr-un mod destul de poetic, cuvdntul ,,stele" in loc de,,planete',.
48 Flanders Mansions, Fiecare stea fixd pe care o vedem pe cerul noplii este un soare
Bedford Park, Londra, W4
foarte aseminitor, in structuri gi compozifie, cu soarele nostru
5 iulie 1923 Ei
care diferi de acesta doar prin mirime gi temperaturi. Ea strilu-
cegte prin propria-i lumini si este, probabil, inconjurati de pro-
priul sistem de planete, cu toate ci, din cauza enormei distanle la
care este situati fa{n de Pimdnt, e imposibil ca vreun telescop
construit pdni in prezent si-l descopere, lucru valabil chiar gi in
cazul celei mai mari dintre aceste planete; de fapt, daci Soarele
L. Star Names: Their Lore and Meaning (1 899), de Richard Hinckley Allen, nostru s-ar muta la distanfa la care se afld cea mai apropiatd din_
este un volum care are ca subiect numele stelelor qi constelafiilor, isto- tre stelele fixe, atunci el ar apdreapentru noi ca o stea de magni-
ricul 9i legendele lor. tudinea gase, iar Jupiter, aqa mare curn e, ar fi cu totul in afara
12 STELE FIXE $I CONSTELATN iN ASTROLOGIE
STELELE FIXE IN ASTRONOMIE 13

puterii de observare a telescoapelor noastre. Rezulti de aici ci cea


(a) Precesia. Precesia echinocfiilor este un fenomen care face
ca toate stelele si pari ci avanseazdfizicin longitudine cu o vitezd.
mai mare parte a stelelor vizibile cu ochiul liber gi stelele str[luci-
de aproximativ 50" pe an, datoriti migcdrii retrograde printre
toare in totalitatea lor sunt infinit mai mari decAt Soarele nostru,
constelafii a echinocliului de primdvari, punctul echivalent al
care, prin comparalie, este un membru mic al Universului.
gradului zero Berbec. cauza acestui fenomen nu este absolut siguri.
DISTANTELE. Daci ar fi si misurim in kilometri distanla la
se spune, de obicei, ci el se datoreazdunei neinsemnate schimberi
care se afli o stea fagi de P[mint, ar rczultao cifri enormd pe care
anuale a unghiului de inclinalie a axei pdmintului. S-a sugerat gi
mintea umani nu este in stare si o inleleagd. Astfel c6, pentru a
reduce cifrele la dimensiuni inteligibile, asemenea distanle sunt
ci efectul vine de la migcarea soarelui pe orbita sa, migca-re prin
care toate planetele ar fi, desigur, transportate odati cu el, indepen-
exprimate de obicei in ani-luminri. Un an-lumini este distan{a stri-
dent deproprialororbiti, aga cum qi Luna estepurtatd de c6tre pimant
b ituti de lumini intr- un an, la viteza de aproximativ 299 .7 92,458 Wn
pe secund[, adici aproximativ 9.500 de miliarde de km. Sunt in jurul soarelui. Aceasti schimbare precesional d nu afecteazit
pozi{iile relative ale stelelor, adici pozifia uneia faln de cealalti.
cunoscute distan{ele fali de PimAnt doar in cazul cdtorva dintre
cele mai apropiate stele; printre acestea, cea mai apropiati de noi
(b) Mi;carea proprie. In anul 171g, Halley a descoperit ci
este Bungula (q Centauri), aflatd,la o distanfi de 4,3 ani-lumini,
Arcturus si Sirius s-au migcat spre sud fagd de pozilia in care se
aflau pe vremea lui Ptolemeu. La momentul actual este unanim
iar una dintre cele mai indepirtate este Steaua Polari,la o distanti
recunoscut faptul cd toate stelele posedi o miscare proprie, care
de 44 de ani-lumini.
le face si-gi schimbe in mod graduar pozi{iile unele iali de altele.
Principiul fundamental care sti labaza determinirii distanlei
unei stele fixe fa{i de PimAnt este simplu gi ugor de descris. Sl in orice caz, aceasti miscare proprie pare foarte rnici din cauza
distan(elor mari la care se afli stelele fa{i de pimant, cu toate cd
presupunem ci mdsurim altitudinea unei stele sau unghiul dintre
ele se migci cu o vitezd reali extrem de mare. Aga cum este vizuti
ea qi orizont intr-o anumiti noapte din an gi, inci o dat6, intr-o
de pe Pimant, migcarea proprie medie a unei stele de magnitudine
noapte, Ease luni mai tArziu, atunci cind Pdmintul este in punctul
unu este de aproximativ 0,25,,pe an, pe cdnd migcarea proprie a
opus de pe orbita sa. CunoscAnd diametrul orbitei Pimintului gi
putAnd determina altitudinea stelei fali de fiecare extremitate a unei stele de magnitudine gase este de aproximativ 0,04,, pe an,
rata de miqcarg variind insi de la caz la caz. Miqcarea pioprie
acestui diametru, gtim o laturi qi cele doui unghiuri adiacente ale
unui triunghi, astfel ci lungimea celorlalte laturi ale acestuia poate
maximi cunoscuti, cea a unei stele de magnitudine opt (G.C.Z.,
fi ugor calculati. Diferenfa dintre unghiuri astfel oblinuti este v Nr. 243), stea neobservabili cu ochiul liber, se ridici la valoarea
de 8,7" pe an.
numit| paralaxa stelei. S-a constatat ci ea poate fi misurati numai
La fel ca alte stele, soarele nostru se migci prin spafiu, iar daci,
in cazul c6torva stele mai apropiate, dat fiind faptul ci de obicei
a$a cum ni se spune uneori, aceasta este cauza reald a precesiei,
nu existd o diferenli apreciabild in ceea ce priveqte pozi[ia stelei
atunci, probabil, orbita sa incheie un circuit complet in aproxima-
atunci cAnd ea este priviti din puncte opuse de pe orbita Pemintului.
tiv 26.000 de ani. in prezent este cunoscuti direclia in care se migcd
MI$CAREA. S-a precizat deja c[ stelele nu sunt sub nicio formi
soarele gi, firegte, intregul sistem solar, punctul de care se apropie
fixe. De fapt, existi trei tipuri distincte de migcare, gi anume: pre-
(sau Apexul solar, aga cum mai este numit acesta)
cesia, migcarea proprie qi miqcarea radiali sau migcarea citre ori aflandu-se la
granifa constelafiei Hercules la 277"05,Ascensie Dreapti (R.A.) qi
dinspre Pim6nt.
L4 STELE FIXE SI CONSTELATII iN ASTROLOGIE STELELE rxe iN ASTRoNoMTE 15

35'N Declinafie, care corespunde cu 11" Capricorn longitudine 9i ROIURI DE STELE. CAnd foarte multe stele apar ca fiind
58'N latitudine. impreuni, atunci avem ceea ce se numegte un ,,roi de stele", cel
Aceasti migcare universali a stelelor ne-a dus la concluzia c[ mai bun exemplu fiind acela al Pleiadelor. Calea Lactee, de ase-
ar putea exista un Soare central in jurul cdLruia se migci intregul menea, formeaz| un enorm roi stelar care se intinde de-a lungul
univers. Astfel, s-a sugerat c[ Alcyone din Pleiade ar fi, probabil, cerului. inprezent,se crede ci universul are forma unui disc, Caiea
acel Soare, dar aceasti sugestie nu gi-a gisit prea mul$ suslinitori Lactee reprezentdnd muchia acestuia. Daci aga stau lucrurile, noi,
printre astronomii din ziua de azi. impreuni cu stelele vizibile pentru noi, ne aflim in interiorul
(c) Mi;carearadiald.Aceasta este doar o alti formi de migcare acestui disc, a cirui grosime e estimati la cel pu{in 10.000 pAni la
20.000 de ani-lumini, poate chiar mai mult. Atunci cdnd ne uitim
proprie, cercetati ceva mai recent. S-a descoperit ci, in cazrtl
la Calea Lactee, privim din interior de-a lungul discului gi astfel
apropierii sau indepirtirii unui anumit corp,liniile sPectroscopu-
avem impresia cd un numir infinit de stele se aglomere az6laolaltd,,
lui se migci, aceastd migcare fiind folositi ca mijloc de misurare
in timp ce, daci privim sub unghiurile corecte, numirul mai mic
avitezeicorpului respectiv. Cea mai marcvitez| descoperiti p6ni
de stele pe care le distingem se datoreazi faptului ci privim din
acum este aceea a 1t Cassiopeit, care se apropie de Pimdnt cu o
interiorul discului spre exterior, iar stelele pe care le vedem for-
vitezl. de 98 de km pe secundi. Alte corpuri cereqti care se miqci
meazd partea superioari qi cea inferioari a discului, dincolo de
cuvitezi mare sunt (Herculis (cu o vitezi deTl dekttt pe secundi), care se intinde spafiul gol infinit (daci nu cumva mai existi alte
Aldebaran (cu o vitezi de indepirtare de 48,5 km pe secundi) 9i Ei
universuri-disc, situate atit de departe de PdmAnt incAt lumina lor
y Leonis (cu o vitezi de apropiere de 39 de km pe secundi)' combinati nu ajunge pAni la noi).
NEBULOASE. Multe dintre roiurile de stele erau cunoscute gi
STELE BINARE $I MULTIPLE. Odati cu utilizarea telescopu- in Antichitate, dar acestea erau denumite de reguli ,,stele nebu-
lui, s-a constatat ci multe stele care par sd fie un singur corp ceresc loase" sau,,nebuloase'l deoarece elementele componente n-au putut
atunci cAnd le privim cu ochiul liber sunt de fapt compuse din fi percepute ca nigte corpuri ceregti distincte dincauzamijloacelor
doui sau mai multe stele aflate foarte aproaPe una de cealalti. Cel destul de precare pe care anticii le aveau la dispozilie. in prezent,
mai intilnit caz de aceasti naturi este acela al aga-numitelor stele se cunosc totugi o mullime de nebuloase in adevdratul sens al
duble,cand doui stele, deqi nu sunt legate una de cealalti in niciun cuvAntului. Ele sunt formate din materie gazoas| incandescentd,
fel, apar ca fiind totuqi foarte apropiate din cauza unghiului din care se intinde pe milioane de kilometri in spaliu qi care e con-
care le vedem. Adeseori, una dintre ele se afli la o distan!6 cu multe densati treptat, astfel incAt si formeze o stea sau un sistem solar.
milioane de kilometri mai mare fali de Pimint in comparalie cu Acestea se afld in mai multe stadii de dezvoltare, iar vdrsta lor
cealalti, dar, cum se intdmpli s[ fie situate aproape in linie, ele par relativi poate fi determinati adesea dupd culoarea gi compozifia
pentru noi foarte apropiate una de alta. Tot aqa, putem avea stele lor spectroscopici. in scop astrologic, nebuloasele gi roiurile de
triple sau cvadruple grupate intimplitor impreuni. TotuEi, in cazul stele au fost intotdeauna grupate impreuni, pentru ci deocamdati
stelelor binare cele doui corpuri sunt de fapt legate unul de altul nu se gtie dacl trebuie fbcuti vreo diferen{i intre ele in ceea ce
qi se invirt unul in jurul celuilalt, in timp ce in relalii cu un grad privegte natura influenlelor lor.
mai mare de complexitate se pot gisi chiar trei stele formind un CUTOARE $I MAGNITUDINE. Degi, in general, acest lucru
sistem ternar, toate legate in acelagi mod' nu este ugor observabil cu ochiul liber, stelele fixe prezinti o mare
STELE FIXE SI CONSTELATII iN ASTROLOGIE sTELELE rrxp iN ASTRoNoMIE t7

varietate de culori. Aga cum se va vedea mai tirziu, aceasta a fost Una dintre cele mai recente nove este Nova Cygnil, care a fost
una dintre primele metode prin care s-a stabilit care este natura descoperiti de dl WF. Denning din Bristol la ora 9.30 P.M. (G.M.T.)
influenfei unei anumite stele, chiar daci acest criteriu de apreciere pe 20 augustlgz},la R.A. 299", declinalie 53 1/2o N, corespunzdnd
funcliona doar in cazul stelelor mai mari. ln scopuri strict compa- cu longitudinea de I"22' inPegti,latitudinea 70" N 50', despre care
rative, dimensiunile aparente ale stelelor sunt indicate prin numere s-a crezut ci ar avea legdturi cu revoltele Ei incendierile din Belfast.
reprezent|nd magnitudinea. Stelele de magnitudine 1, cum ar fi Degi nu se cunoa$te exact din ce cauz| aceste stele cresc brusc in
Sirius, Arcturus gi Aldebaran, sunt cele mai strilucitoare de pe cer, strilucire, e posibil ca, in anumite cazuri, fenomenul sd fie provo-
restul stelelor fiind clasificate, in funcfie de mirimea lor aparenti cat de coliziunea dintre doui stele.
gi de strilucire, pini la magnitudinile 14 gi 15. Toate stelele cu CLASIFiCAREA. De-a lungul timpului au fost utilizate diferite
magnitudinea mai mici de 6, aproape sau complet imperceptibile metode pentru a clasifica gi identifica stelele, dar mai toate se
cu ochiul liber, poarti denumirea de stele telescopice. Se estimeazi
bazeaz| pe gruparea fundamentali in constelafii. Pe vremea lui
Ptolemeu erau cunoscute numai 48 de constelalii (restul conste-
ciL, dintre stelele vizibile pe cer la nord de declinafia 35" S, 14 sunt
la{iilor fiind adiugate, treptat, de la 1600 e.n. incoace), insi origi-
de magnitudine 1; 48 sunt de magnitudine 2; I52 de magnitu-
nea acestora a rlmas pi:n| azi o enigmi. 45 dintre acestea au fost
dine 3; 313 de magnitudine 4;854 de magnitudine 5; qi 2.010 de
menlionate de Aratos2, in anul 270 i.e.n., dar ele existau cu sute
magnitudine 6.
de ani inainte de epoca lui gi e posibil si fi fost create de citre
S-a descoperit totugi ci unele stele par si-qi modifice striluci-
caldeeni sau de cltre un neam de oameni mai vechi' Totugi, e
rea gi sd varieze, periodic, intre anumite magnitudini. Astfel, Algol
destul de sigur ci figurile constelafiilor au fost alese din raliuni
variaz|intre magnitudinile 2,3 gi3,5 in cursul unei perioade totale
astrologice, de vreme ce configuralia niciunui grup de stele nu
de2 z1le,20 de ore, 48 de minute gi 54,4 secunde, pe cAnd exemplul
respecti forma impusi de tradilie. La inceput numai acele stele
clasic Mira (o Ceti) variazd intre magnitudinile 9 gi 2 in decursul
care lineau de figura constela{iei erau considerate ca aparfinAnd
unei perioade de aproximativ l1 luni. ln cazul lui Algol, varia{ia grupului, celelalte fiind privite ca ,,neformatd' sau ,,risipite': Mai
este cauzati de o stea insofitoare intunecati, care produce eclipse
t?trziuinsi s-a recurs la un punct de vedere mai tolerant, iar acum
periodice in timp ce cele doui corpuri se invirt unul in jurul
celuilalt, dar motivul pentru care stelele variazdrimAne in general
t. Textul lui Vivian E. Robson fiind scris in 1923, este vorba despre Nova
destul de pulin infeles. Cygni 1920 (Nova din Lebida 1920). Aceasta a fost o novi care a explo-
in plus, pe ldngi aceste varialii periodice, existi unele stele care dat in constelalia Leb[da in anul 1920, atingAnd magnitudin ea 2, pen'
prezint|o schimbare graduali a magnitudinii gi altele care strilu- tru ca mai apoi s[ plleascd, ajungind in zilele noastre la o magnitudine
cesc puternic temporar, diminuAndu-gi apoi rapid luminozitatea de numai 17.09. intre timp, in Lebdda au mai explodat doui nove, Nova
sau dispirdnd cu totul. Ca exemplu de stea din prima categorie Cygni 197 5 qi Nova Cygni 1992.
2. Aratos din Soli (cca 310 i.e.n. - 240 i.e.n.) a fost un poet grec, conside-
menlionati o avem pe Zubeneschamali (p Librae), care pe vremea
rat unul dintre cei $apte poeti ai pleiadei poetice antice. intre altele, a
lui Eratostene era mai strilucitoare decdt Antares (a Scorpii), iar sctis Phainomena, un poemdespre cunoqtinlele astronomice ale vremii,
acum are o magnitudine mult diminuati. Cea de-a doua categorie compus din 1154 de versuri in limba greacil, Poem care s-a plstrat
e formati din stele temporare sau nove, cate apar brusc cAnd gi cAnd. integral pdni in epoca actuali.
18 STELE FIXE SI CONSTELATII iNASTROLOGIE
STELELE prxB ir.t ASTRONoMIE t9
fiecare stea de pe cer este membri a unei constelafii. Din nefericire,
(b) Dupd locul pe care-I ocupd tn constelafie. Ptolemeu a adus
liniile de demarcafie ale unui grup de stele nu sunt in niciun caz
un progres in identificarea stelelor prin faptul ci a inceput si
clar definite gi, probabil, nici absolut corecte din punct de vedere
rrurneasci o stea dupi pozilia sa intr-o constelalie (de exemplu,
astrologic, de vreme ce au fost stabilite relativ recent. Limitele lui
,,( lcnunchiul Drept al Boarului" pentru Arcturus). Un astfel de
Argelanderr au fost acceptate pentru constelafiile nordice, iar limi-
sistcm este insi foarte greoi gi inexact gi, desigur, complet inadec-
tele lui Gould pentru cele sudice. Divizdrile inifiale erau probabil
virt in cazul stelelor localizate in afara granifelor constelafiilor. A
mai uniforme, mai ales in cazul constelafiilor zodiacale, care acum
lirst totuqi folosit adesea de citre astrologii secolului al XVII-lea
au intinderi inegale.
qi, din nefericire, a supravieluit in rdndul celor care in prezent
ircordi atenfie studiului stelelor fixe.
(a) Dupd nume. cea mai veche metodi de identificare a stele-
(c) Dupd constelalie;iliterd. in 1603, Bayer a introdus o metodi
lor a fost cea in funcfie de nume. Toate stelere mari gi multe dintre
prin care fiecare stea era cunoscuti dupi numele constela[iei din
cele mici aveau nume distincte, cele mai multe dintre ele fiind
cirre ficea parte, particularizAndu-se ulterior prin adiugarea unei
valabile gi azi. Arabii au dat aproape toate numele folosite in astro-
litere din alfabetul grecesc. Literele erau alocate de obicei in ordi-
logia occidentald, dar probabil ci ei au fost intrecu{i in privinfa
nca descrescitoare a strilucirii stelelor, cea mai strilucitoare din-
listelor cu nume de stele de citre chinezi, care par sd fi avut un
tre ele fiind numiti c gi tot aga. Astfel, Regulus, care este cea mai
sistem foarte amplu de nomenclaturd sterard. in prezentidentifi-
strilucitoare stea din Leu, a devenit cunoscuti ca c Leonis (canl
carea dupd nume a fost aproape in totalitate inlocuiti de alte
genitiv e folosit pentru constelalie). Cu mici modificiri, sistemul
metode mai bune. Acest sistem de clasificare este unul oarecum
acesta este cel folosit in prezent. Cdnd alfabetul grec a fost epuizat,
greoi, care nu oferi niciun indiciu legat de locul aproximativ in
tr fost necesar si: se introducd gi numere pe ldngi litere, iar acest
care poate fi gdsitd steaua. Mai mult decat at6t, el este absolut
lucru a fost pus in practici de citre Flamsteed.
nepotrivit pentru a acoperi puzderia de stele mici descoperite in
(d) Dupd numdrul de catalog. Azi se obignuieqte ca aceastd
prezent cu ajutorul telescopului. in scop astrologic totuqi, unde e
ultimi metodd de clasificare menlionati si fie folositi pentru stelele
necesar si se ia in considerare doar un numir mic de stele, aceasti
foarte cunoscute, in timp ce stelele telescopice si fie identificate
metodd este mult mai utild decat oricare alta. prin urmare, am
incd de la descoperire dupd numirul lor dintr-un catalog demn
pistrat numele vechi, dar am adiugat gi unele noi acolo unde a fost
de incredere, precum Groombridgel !646, Lalande2 21185 gi aga
necesar, deoarece este mult mai ugor si vorbegti de conjunclia
mai departe. Aceste cataloage diverse confin amplasamentele a
Soare-Capulus, de exemplu, decdt de conjuncfia Soarelui cu 33
aproape un milion de stele gi dau poziliile medii ficAnd abstraclie
Uranus vi Persei.
de precesie, de nutalie, de aberafia luminii gi de miqcarea proprie.
Astfel, aproape oricare stea poate fi identificati acum odatd ce sunt
1. Friedrich wilhelm August Argelander (L79g-rg75) a fost un astronom
prusac. impreuni cu Adalbert Kriiger gi Eduard schonfeld, a creat
l. A Catalog of Circumpolar Stars, catalogintocmit de astronomul englez
catalogul Bonner Durchmusterung (prescurtat BD), publicat intre lg52
Stephen Groombridge gi publicat postum in 1838.
gi 1859. BD arati pozilia qi lumino zitateaa peste 324.000 de stele gi
este Histoire Cdleste Frangaise, catalog intocmit de astronomul i6r6me
cel mai vechi catalog aflat inci in folosinta astronomilor contemporani.
Lalande gi colegii sii de la Observatorul din Paris, publicat in 1801.
20 STELE FIXE $I CONSTELATII iNASTROLOGIE

stabilite Ascensia Dreapti gi Declinalia ei, folosirea longitudinii gi


a latitudinii fiind o practici la care s-a renuntat de mult timp.
Spre folosul celor ce ar dori sd cerceteze influen{a oricirei alte
stele care nu este amintiti in urmitoarele pagini, in anexe este
explicati pe larg metoda de conversie a Ascensiei Drepte gi a Capitolul II
Declinaliei in longitudine qi latitudine.
Deoarece alfabetul grecesc este frecvent folosit pe parcursul Influen{a constelaliilor
textului, am expus mai jos caracterele gi numele literelor pe care
acesta le confine:

d Alfa v Niu
p Beta in Antichitate erau cunoscute doar 48 de constela{ii, denumite
t Csi
dupl cum utmeaz6:
y Gama o Omicron
6 Delta nPi Constelalii zodiacale
e Epsilon pRo
( Zeta o Sigma Berbecul (Aries) Leul (Leo) Sieetitorui (Sasittarius)
11 Eta r Tau Taurul (Taurus) Fecioara (Virgo) Capricornul
0 . Teta u Ipsilon (Capricornus)
r Iota qFi Gemenii (Gemini) Balanta (Libra) Vlrsitorul (Aquarius)
rc Racul (Cancer) Scorpionul (Scorpio) Pestii (Pisces)
Kappa XHi
I Lambda ry Psi
p Miu or Omega Constelalii nordice

Andromeda Lebida (Cygnus) Pegas (Pegasus)


(Andromeda)
Vulturul (Aauila) Delfinul (Delphinus) Perseu (Perseus)
Vizitiul (Auriga) Drasonul (Draco) Sigeata (Saeitta)
Boarul (Bootes) Calul Mic (Equuelus) Sarpele (Serpens)
Cassiopeia (Cassiopeia) Hercule (Hercules) Triunshiul ffiianeulum)
Cefeu (Cepheus) Lira (Lyra) Ursa Mare (Ursa Maior)
Coroana Boreal[ Ophiucus Ursa Mici (Ursa Minor)
(Corona Borealis) (Ophiuchus)