Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA I.M.E.

DISCIPLINA “C.C.U.P.R”

PROIECT LA C.C.U.P.R
Proiectarea mecanica a unui vas sub presiune
montat in pozitie verticala

INDRUMATOR DE PROIECT ILINCA COSTIN STUDENT :Nitescu Lucian Andrei

ANUL: III

GRUPA: 10311

PLOIESTI

2019
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Date initiale :

-pozitia de montaj :verticala ;

-volum nominal 1,5 m3 ;

-presiunea de calcul : 9 bari ;

-temperatura de calcul : 300 ⁰C;

-viteza de coroziune :0.2mm/an ;

-durata de functionare : 25 ani ;

-coeficient de rezistenta al imbinarii sudate : φ=0,95 ;

-diametrul interior: 900 mm;

-3 picioare orizontale ;

-material : P265GH;

Planul tematic

1. Prezentarea generală a recipientelor sub presiune, cu precizarea sistemului de rezemare.

2. Alegerea pe criteria tehnico-economice a materialelor din care sunt confecţionate elementele


component cu calculul sistemului de tensiuni admisibile afferent.

2.1 Evaluarea tensiunilor admisibile la temperature standard normală cât şi la temperatura de


calcul.

2.2. Evaluarea tensiunilor admisibile (la temperatura de calcul cât şi la temperatura standard
normală) în zona aferentă îmbinărilor sudate.

3. Calculul şi evaluarea grosimii de rezistenţă, respectiv de proiectare pentru principalele elemente


componente.

3.1.Dimensionarea mantalei cilindrice.

3.2. Dimensionarea racordurilor recipientului.

3.3. Alegerea şi calculul de evaluare a îmbinărilor demontabile prin flanşe.

2
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

4. Alegerea sistemului de susţinere (rezemare) şi calculul de verificare aferent.

5. Calculu de verificare la stabilitate pe criteria din presiunea interioară uniformă.

6. Verificarea recipientului în condiţiile probei de presiune.

7. Realizarea desenelor de execuţie aferente recipientului.

1. Prezentarea generala a recipientelor sub presiune ,cu precizarea sistemului de rezemare

Introducere

In funcţie de cerinţele tehnologice recipientele pot funcţiona sub presiune, la presiune atmosferică sau
sub vid. Recipientele pot fi stabile (fixe) sau transportabile (butelii). Recipientele stabile sunt fixate pe
fundaţii sau alte reazeme fixe.
Se asimilează cu recipientele stabile şi recipientele fixate pe platforme deplasabile sau pe sisteme
mobile proprii. Proiectarea, construcţia, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor care lucrează
la presiuni mai mari decât 0,07 MPa sunt supuse unor instrucţiuni obligatorii cuprinse în prescripţiile
tehnice C4-83 şi se află sub controlul Inspectoratului de Stat pentru Cazane, Recipiente sub presiune şi
Instalaţii de Ridicat (ISCIR).
In recipientele propriu-zise au loc fie operaţii fizice (amestecare, transfer termic sau transfer de
substanţă, separarea amestecurilor în fazele componente etc.), fie operaţii fizice însoţite sau urmate de
reacţii chimice. In acest al doilea caz utilajul este denumit şi reactor chimic. In general, recipientele
lucrează nu numai la presiuni foarte diferite ci şi la temperaturi foarte variate, de la temperaturi foarte
scăzute (recipiente pentru depozitarea şi transportul gazelor lichefiate) până la temperaturi ridicate. In
numeroase cazuri, acestea lucrează şi în condiţii de coroziune.

Rezervoareler servesc la depozitarea temporară a substanţelor solide, lichide sau


gazoase şi funcţionează la presiune atmosferică.Recipientele sub presiune sunt vase inchise in
care se afla fluide la o presiune mai mare decat presiunea atmosferei sau sub vid la diferite
temperaturi.Recipientele se utilizeaza pentru depozitarea diverselor fluide, pentru transportul acestora
sau in diferite scopuri tehnologice.

3
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Clasificare:

După formă ele pot fi:

-Rezervoare cilindrice vertical: utilizate pentru depozitarea produselor petroliere, a unor substanţe în
industria anorganică etc. Ele se execută pentru diferite capacităţi, cu manta simplă sau dublă şi izolate,
în general, termic.

a. supraterane b. semi îngropate c. îngropate

Fig1.1.Clasificarea rezervoarelor dupa pozitia de montaj

-Rezervoare cilindrice orizontale: executate din virole care se rigidizează la interior cu inele si
traverse.

a. supraterane b. semi îngropate c. ingropate

Fig.1.2

4
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

-Rezervoare sferice: Se utilizează îndeosebi pentru volume de depozitare foarte mari şi sunt cele
mai avantajoase din punct de vedere economic.

Fig.1.3

-Rezervoare paralelipipedice: Sunt rar întâlnite,aceste rezervoare se construiesc relativ uşor, însă
sunt dezavantajoase deoarece duc la un consum de metal de 3 …5 ori mai mare decât pentru un
rezervor cilindric cu acelaşi volum interior.

Recipiente sub presiune: prin "recipient sub presiune" se înţelege orice înveliş metalic care poate
o
conţine un fluid (abur, apă fierbinte la peste 100 C, vapori, gaze diferite) la o presiune mai mare
decât presiunea atmosferică, în condiţii sigure de rezistenţă şi etanşeitate.

Clasificarea recipientilor:

a) Dupa pozitia in spatiu:

- Orizontale;

- Verticale;

- Inclinate;

c) Dupa procesul de executie:

- Sudate;

- Turnate;

d) Din punct de vedere al temperaturii peretilor:

- Racite;

- Neincalzite;

5
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

- Incalzite;

e) Dupa presiune:

- La presiune inalta;

- La presiune medie;

- La presiune joasa;

Recipientele sub presiune pot fi împărţite în :

-recipiente cu pereti subtiri;


-recipiente cu pereti grosi;

In funcţie de materialul din care se execută recipientele sub presiune pot fi:

-recipiente din otel laminat;

-recipiente turnate din fonta si otel;

-recipiente din metale neferoase;

-recipiente din material nemetalice:se folosesc materiale nemetalice organice(termoplastele si


duroplastele) si material nemetalice anorganice( sticla,gresie,portelan).

După forma lor recipientele sub presiune pot fi:

-cilindrice;

-tronconice;

-sferice;

Construcţia recipientelor sub presiune:Elemente component

Un recipient sub presiune, în cazul cel mai general,este construit din:

• recipientul propriu-zis compus din: mantaua, fundurile (capacele), racordul de încărcare, racordul
de tras (golire), gură de vizitare, racordul pentru manometru, racordul pentru supapa de siguranţă,
racordul pentru indicatorul de nivel, sistemul de susţinere (suporturile) etc.;

• echipamentul obligatoriu constituit din: supapa de siguranţă, manometrul (eventual şi termometru),


indicatorul de nivel, placa de timbru;
• echipamentul interior impus de scopurile tehnologice şi care este întâlnit la recipientele (aparatele)
cu destinaţie specială (de ex: talerele în cazul coloanelor de fracţionare) şi care nu comportă calcule
mecanice deosebite;
6
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

• construcţii de deservire (în general metalice) pentru crearea condiţiilor optime de exploatare şi
întreţinere a recipientului compuse din podeţe, scări, dispozitive de ridicare etc.

Fig 1.4

Un recipient cilindric (fig. 1.4) se compune din virolele cilindrice 1 şi 3, fundul 4, capacul 5 şi
racordurile 7-10. In general, capacul este demontabil; în acest scop recipientul este prevăzut cu o
asamblare cu flanşe, 6. Atât fundul 4 cât şi capacul 5 sunt bombate. In figură s-a reprezentat şi
amplasarea cordoanelor de sudură, inelare şi meridionale, pe elementele componente ale recipientului.

7
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

La diametre mari, construcţia cu capac demontabil devine greoaie, mai dificilă în ceea ce priveşte
execuţia şi montajul şi, prin aceasta, mai scumpă. In aceste cazuri se preferă construcţia cu capac
nedemontabil, sudat de corp, prevăzută cu gură de vizitare potrivit prescipţiilor ISCIR. La recipientele
cu diametru peste 800 mm, accesul la interior trebuie asigurat fie prin construcţia demontabilă a
capacului, fie prin gură de vizitare. Recipientele cu diametru mai mic se prevăd, în mod obligatoriu, cu
guri de curăţire. La recipientele tronconice corpul se execută cu respectarea indicaţiilor date la virolele
cilindrice.
Fig 1.4 La recipientele sferice corpul, capacul şi fundul semisferic se pot obţine prin diverse
procedee tehnologice cum ar fi, de exemplu, prin sudare din segmente ambutisate şi o rozetă centrală
(fig. 1.5). Grosimea peretelui este, în general, mai mare în zona rezemării, datorită solicitării
locale, suplimentare.
Construcţia unui astfel de recipient impune respectarea unor condiţii specifice. Dintre acestea
se menţionează: - îmbinările sudate se amplasează pe meridiane şi cercuri paralele; - numărul de
segmente să fie impar (pentru a nu fi slăbit prin sudură acelaşi meridian pe ambele părţi ale axei de
simetrie) şi astfel ales încât distanţa dintre axele a două cusături meridionale succesive, pe conturul
rozetei, să fie l > 5s, însă cel puţin 100 mm;

Fig1.5

8
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Recipiente cu dispositive de amestecare


Recipient cu manta de incalzire

Fig 1.6

În calculul înălţimii H a părţii cilindrice a recipientului nu se ia în considerare volumul ocupat de fund şi


capac şi se foloseşte următoarea relaţie:
4𝑣
H=𝜋𝐷2 [m]

V - volumul recipientului, m3;


D - diametrul recipientului, m.
Volumul lichidului din mantaua de încălzire se determină cu relaţia:
2 ∙𝐷 2 )
𝜋∙(𝐷𝑚
V= ∙ 𝐻0 ∙ 𝑘0 [m3]
4

H_0 este înălţimea mantalei şi se determină cu relaţia:


H=H-h 0 [m]

h = (100 … 150) mm şi se alege constructive;

9
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

k_0 =1,1 - coeficient ce ţine cont de continuarea mantalei pe fundul recipientului.

Aparate de tip coloană

Conceptul de aparat tip coloană, în general este asociat cu cel de proces de transfer de substanţă sau
de masă (absorbţie, desorbţie, chemosorbţie, adsorbţie, rectificare etc.).
Din punct de vedere constructiv aparatele de tip coloană se caracterizează printr-un raport relativ
mare între înălţimea coloanei H şi diametrul său interior , Di.
Se consideră ca fiind aparate de tip coloană, toate aparatele tehnologice cilindrice verticale care
îndeplinesc una din condiţiile: 5 , > echi t D H dacă m Ht 10 ≤ sau pentru orice raport echi t D H , ,
dacă H t > 10 m, unde: Ht - înălţimea totală a aparatului, în mm; Di,ech - diametrul interior
tehnologic al aparatului, în mm.
Aparatele de tip coloană se compun din corp şi amenajările (echipamentele) interioare şi /sau
exterioare corespunzătoare având în general forma cilindrică. Amenajările interioare au forme şi funcţii
diverse în funcţie de tipul procesului tehnologic. Amenajările exterioare (scări, platforme, podeste,
dispozitive de ridicare etc.) permit executarea operaţiilor de exploatare şi întreţinere curentă, montare
sau demontare, supraveghere tehnică, în condiţii sigure de securitate şi protecţia muncii. In fig 1.8 se
prezintă un aparat tip coloană, pentru operaţii de transfer de substanţă gaz-solid.

10
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig 1.7
Definiţii şi prescripţii generale pentru proiectare
a) Temperatura maximă de lucru, ta [oC], a unui recipient (compartiment) este temperatura cea mai
ridicată a peretelui metalic care poate fi atinsă în timpul exploatării normale a recipientului, când acesta
este supus presiunii maxime admisibile de lucru;
b) Temperatura minimă admisibilă de lucru, tm [oC], a unui recipient (compartiment) este
temperatura cea mai scăzută care poate fi atinsă de peretele metalic al recipientului în timpul
exploatării normale. Dacă elementele componente ale recipientului, supus presiunii, au temperaturi
minime admisibile diferite, temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului nu va fi mai scăzută
decât cea mai ridicată dintre aceste temperaturi;

11
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

c) Temperatura de calcul a unui element de recipient, tc [Co], este temperatura peretelui metalic al
acestuia în condiţiile cele mai severe de solicitare, datorită temperaturii şi presiunii fluidului, care pot
apărea în exploatarea normală;
d) Presiunea maximă admisibilă de lucru a unui recipient (compartiment), pm [MPa], este
presiunea maximă de lucru la partea superioară a acestuia, aşezat în poziţie normală de funcţionare,
considerată pentru condiţiile cele mai severe de solicitare şi este de regulă, egală cu presiunea de
calcul a recipientului. Faţă de această presiune se reglează dispozitivele de siguranţă;
e) Presiunea de calcul a unui recipient, pc [MPa], este presiunea folosită în calculul de determinare a
grosimii de rezistenţă. In calculul de verificare ea este presiunea la care poate fi supus elementul de
recipient fără depăşirea solicitării admisibile la temperatura de calcul;
f) Presiunea de lucru sau de regim, pr [MPa], este presiunea fluidului la partea cea mai de sus a
recipientului, în exploatare normală. Ea nu poate depăşi pm şi trebuie să fie suficient de coborâtă faţă
de presiunea de reglare a dispozitivelor de siguranţă
g) Presiunea hidrostatică într-un anumit punct, ph [MPa], este presiunea datorată coloanei de lichid
aflată deasupra punctului considerat.
Ph=10-6 ρgh unde:
ρ - densitatea lichidului, în Kg/m3;
g = 9,81 - acceleraţia gravitaţională, în m/s2;
h - înălţimea coloanei de lichid, aflată deasupra punctului considerat, în m;
h) Presiunea de încercare hidraulică a unui recipient , ph [MPa], se calculează cu relaţia:
pph=1,25pc fap/fa [MPa] (2.3)
unde:
pc - presiunea de calcul, în MPa; fap - tensiunea admisibilă la care are loc încercarea, în MPa;
fa - tensiunea admisibilă a elementului determinat pentru pc, la temperatura de calcul, în MPa.
i) Presiunea de încercare pneumatică, ppp [MPa], se calculează cu relaţia:
ppp=1,1pc fap/fa (2.4)
j) Grosimea de rezistenţă, so, este grosimea elementului de recipient aşa cum rezultă ea conform
calculelor de rezistenţă, fără nici un fel de adaos;
k) Grosimea de proiectare, sp, se determină cu formula:
sp=so+c1+crl (2.5) unde:

12
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

c1 - adaos pentru condiţiile de exploatare (relaţia 2.9), în mm;


cr1 - adaos de rotunjire ce ţine seama de abaterea negativă a grosimii tablei, în mm; Adaosul cr1 ţine
cont de valoarea grosimii standardizate imediat superioare a semifabricatului şi de abaterea negativă la
grosime.
Mantaua cilindrică a recipientelor este realizată, în general, din virole sudate cap la cap. Virolele sunt
realizate prin vălţuire, dintr-un număr minim de table, lăţimile tablelor trebuind să corespundă lăţimilor
standardizate de tablă (cu excepţia virolei de închidere).

Fig. 1.8

a – cu virole sudate cap la cap ; b – cu virole sudate telescopic ; c – cu virole sudate


alternant prin suprapunere

FUNDURI ŞI CAPACE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ŞI CALCUL DE REZISTENŢĂ


Generalitati

Fundurile/capacele recipientelor sunt executate, în general, prin ambutisare (presare) la cald, ele
putând avea diverse forme geometrice, confecţionate dintr-o singură bucată de tablă (atunci când
diametrul desfăşurat al acestuia se încadrează în lăţimea de tablă standardizată), sau din două sau mai
multe bucăţi.
Avand in vedere profilul geometric al suprafetei mediane, fundurile si capacele aparatelor de tip
recipient sunt urmatoarele tipuri :

a) semisferice;
b) elipsoidale;
c) sferice cu racordare toroidala (torosferic);
d) sferice fara racordare;
e) plane fara racordare

13
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Alegerea formei capacelor şi fundurilor pentru recipiente depinde de condiţiile impuse de


procesul fizic sau fizico-chimic din recipient, de presiunea din recipient, precum şi de posibilităţile de
fabricare ale uzinei constructoare. Prin fund sau capac se înţelege elementul care închide extremităţile
unei mantale cilindrice sau conice, formând un recipient. După profilul suprafeţei mediane a învelişului
fundurile şi capacele pot fi: semisferice, semielipsoidale, sferice cu racordare, sferice fără racordare,
plane cu racordare, plane fără racordare, tronconice. Pentru aparatele care funcţionează la presiune
atmosferică sunt preferate funduri şi capace plane, acestea fiind mai ieftine. La presiuni medii şi mari
nu este recomandată folosirea capacelor plane (mai ales la recipiente mari), deoarece acestea devin
prea grele. Observaţie: Grosimea fundurilor şi capacelor ce urmează a fi alese nu trebuie să aibă o
valoare mai mică decât grosimea corpului cilindric al recipientului, calculată cu relaţia (1.5)

Funduri şi capace elipsoidale . Elemente constructive


Fundurile şi capacele elipsoidale se execută dintr-o bucată prin ambutisare pe presă (fig.2.1), sau din
segmente prin sudare. In timpul execuţiei pe presă a fundurilor sau capacelor elipsoidale se produce, în
anumite zone, subţierea tablei cu până la 10 % din grosimea nominală. La alegerea grosimii tablei
necesare realizării unui fund sau capac, de o anumită grosime, trebuie să se ţină seama de această
subţiere, precum şi de faptul că tabla se livrează cu toleranţă negative.

Fig 1.9

Se utilizează în mod obişnuit funduri cu , pentru care tensiunile inelare în zona adiacentă ecuatorului
sunt relativ mici. 25,0/ =Dh i .Geometria fundurilor şi capacelor elipsoidale este dată în STAS 7949-81.
Lungimea părţii cilindrice h1 a fundului în vederea sudării cap la cap cu o virolă cilindrică, trebuie să
aibă valoarea minimă înscrisă în tabelul 1

14
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Tabel 1

Grosimea fundului,spf, ≤10 10…20 ≥20


mm
H1, mm 25 Spf+15 0,5spf+25

In tabelul 1 se prezintă datele constructive pentru fundurile şi capacele elipsoidale (extras din STAS
7949-81)

Grosimea de proiectare a fundului sau capacului

Aceasta calculează cu relaţia :


𝑝 𝑐∙𝐷∙𝑘𝑠
Ssf= 4∙𝑓 +c1+cr1
𝑎 ∙𝑧

K_s = este factor de formă.

Funduri şi capace tronconice

* Funduri conice la 60º , pentru recipiente (STAS 7957-81)

Fig 1.10
*Funduri conice la 90º , pentru recipiente (STAS 7958-81)

Fig 1.11

15
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

* Funduri conice la 120º , pentru recipiente (STAS 7959-75)

Fig 1.12

Fig. 1.13

Fund elipsoidal(elliptic)
Fund semisferic executat din mai multe bucati

16
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig. 1.14

Fundul sferic cu racordare toroidală (torosferic)

Fig. 1.15

Fundurile sferice fără racordare: a, b – sudat; c,d – prevăzut cu flanşe; 1 – corpul recipientului; 2 –
fundul sferic fără racordare; 3 – inel de rigidizare; 4 – flanşă.

17
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig. 1.16

Fundurile plane sudate fără racordare: a – pentru diametre de 150…550 mm; b – pentru diametre de
600…3000 mm

Fig 1.17

18
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Construcţia şi calculul asamblărilor cu flanşe:


Flanşe pentru recipient
Tipurile şi dimensiunile nominale ale flanşelor, necăptuşite sau căptuşite, din oţel rezistent la
coroziune, folosite pentru îmbinarea corpurilor de recipiente şi aparate metalice din industria
alimentară şi chimică.
După forma suprafeţei de etanşare, flanşele plate pentru sudare se execută în cinci forme:
- forma PU - cu suprafaţa plană cu umăr;
- forma CP 1 - cu suprafaţa de etanşare cu pană;
- forma CP 2 - cu suprafaţa de etanşare cu canal;
- forma PA 1 - cu suprafaţa de etanşare cu prag;
- forma PA 2 - cu suprafaţa de etanşare cu adâncitură.

Fig 1.18

19
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig 1.19

Racorduri şi bosaje

Recipientele se leagă de celelalte utilaje ale unei instalaţii prin intermediul racordurilor (pentru
umplere, golire, agenţi de încălzire sau de răcire, introducerea unor traductoare etc.).
Racordurile se prevăd pentru aerisirea recipientului, precum şi pentru montarea diferitelor
armături.
Racordul de alimentare pentru substanţe puternic corosive este necesar să depăşească
suprafaţa interioară a recipientului cu o anumită cotă.
Racordul de golire trebuie să permită golirea completă a recipientului. Pentru recipientele
verticale racordul nu trebuie să depăşească suprafaţa interioară a fundului. Lungimea unui racord se
alege ţinând seama de grosimea stratului de izolaţie termică (dacă este cazul) şi de necesitatea
introducerii lesnicioase a şuruburilor şi piuliţelor de strângere. Lungimea cea mai mică se obţine cu
ajutorul bosajelor, piese masive sudate pe recipient.

20
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig 1.20

Ţevile sunt confecţionate, de regulă, din oţeluri rezistente la temperaturi înalte.

Diametrele nominale ale ţevilor, D_n, se aleg din următorul şir de valori (extras din STAS 2099-
89): 15; 20; 25; 32; 40; 50; 65; 80; 125; 150; 175; 200. Se recomandă următoarele valori pentru
diametrul nominal al ţevii: (20...50) mm pentru racordul de alimentare şi (30...80) mm pentru racordul
de evacuare.

Se vor utiliza garnituri nemetalice pentru suprafeţe de etanşare plane având forma din fig.4.4 şi
dimensiunile din tabelul 4.4 (extras din STAS 1733-89). Garniturile prezentate în tabel pot fi utilizate la
presiuni nominale de: PN2,5; PN 6; PN 10 şi PN 16 şi se aleg în funcţie de diametrul nominal, D_n, al
ţevii.

Fig 1.21

Bosajele se execută în două forme :

- forma A, pentru sudare de colţ (fig. a şi b);

21
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

- forma B, pentru sudare cap la cap (fig.c şi d).

Fig 1.22

Fiecare formă se execută în două variante:

- varianta "p" cu suprafaţa de etanşare plană (fig.a şi c);

- varianta "c" cu suprafaţa de etanşare curbă (fig.b şi d).

Bosajele se execută din oţeluri sudabile.

22
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fig. 1.23

Fund elipsoidal(elliptic)

Fund semisferic executat din mai multe bucati

Fig. 1.24

Fundul sferic cu racordare toroidală (torosferic)

Fig. 1.25

23
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Fundurile sferice fără racordare: a, b – sudat; c,d – prevăzut cu flanşe; 1 – corpul recipientului; 2 –
fundul sferic fără racordare; 3 – inel de rigidizare; 4 – flanşă.

Fig. 1.26

Fundurile plane sudate fără racordare: a – pentru diametre de 150…550 mm; b – pentru diametre de
600…3000 mm

Fig 1.27

24
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

2. Alegerea pe criterii tehnico – economice a materialelor din care sunt confectionate


elementele componente cu calculul sistemului de tensiuni admisibile aferent.

Materiale utilizate pentru constructia recipientelor sub presiune trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii:

- tehnice – rezistenta mecanica, rezistenta la coroziune;

- tehnologice- deformabilitate, sudabilitate;

-economice – materialul sa nu fie scump.

Alegerea materialelor:
-in functie de tipul structurii se vor alege materialele astfel:
• Pentru mantaua recipientului si pentru capacele elipsoidale se va alege din standardul SR EN
10028-2 :2003, otelul P265GH, destinat tablelor pentru cazane si recipiente sub presiune ce lucreaza la
temperaturi ridicate.

• Pentru tevile destinate fabricarii racordurilor se va alege din standardul SR EN 10216-3:2002,2004


otelul P460 NH;

Element Material Standard


Manta P265GH SR EN 10028-2
Racord P460NH SR EN 10216-3
Flansa P285NH SR EN 10222-4

Pentru a putea determina tensiunile admisibile se vor folosi urmatoarele date:

1-Compozitie chimica ;

2-Rezistenta de rupere la tractiune si limita conventionala de curgere la temperatura standard normala


(20°C) ;

25
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

3-Limita tehnica conventionala de curgere la temperatura de calcul(300°C);

4-Rezistenta tehnica de durata si limita tehnica convetionala de fluaj.


Pe baza acestor informatii rezistenta admisibila la temperatura standard normal se calculeaza cu
ajutorul formulei:

𝛔𝐭𝐧 𝛔𝐭𝐧
𝛔𝐭𝐧
𝐚 = 𝐦𝐢𝐧(
𝐫 𝐜
, ) (1)
𝐜𝐫 𝐜𝐜

La temp de calcul, tensiunea admisibila se calculeaza cu formula:

𝛔𝐭𝐜 𝐭𝐜 𝐭𝐜
𝐚 = 𝐦𝐢𝐧(𝛔𝐚𝟏 ; 𝛔𝐚𝟐 ) (2)

𝛔𝐭𝐧 𝛔𝐭𝐜
𝛔𝐭𝐜 𝐫
𝐚𝟏 = 𝐦𝐢𝐧( 𝐜 ,
𝐜
) (3)
𝐫 𝐜𝐜

𝛔𝐭𝐜 𝐭𝐜
𝐟/𝛕 𝛔𝐝/𝛕
𝛔𝐭𝐜
𝐚𝟐 = 𝐦𝐢𝐧( , ) (4)
𝐜𝐟 𝐜𝐝

Unde:

• 𝛔𝐭𝐧
𝐫 - rezistenta de rupere la tractiune la temperatura de 20℃ ;

• 𝛔𝐭𝐧
𝐜 - limita tehnica conventionala de curgere la temperatura de 20℃ ;

• 𝛔𝐭𝐜
𝐜 - limita tehnica convetionala de curgere la temperatura de calcul ;

• 𝛔𝐭𝐜
𝐟/𝛕 - limita tehnica conventionala de fluaj la temperatura de calcul ;

• 𝛔𝐭𝐜
𝐝/𝛕 - rezistenta tehnica de durata la temperatura de calcul ;

- 𝐜𝐫 = 𝟐, 𝟒 ; coef. de siguranta la rupere ;

- 𝐜𝐜 = 𝟏, 𝟓 ; coef. de siguranta la curgere ;

- 𝐜𝐟 = 𝟏 ; coef. de siguranta la fluaj;

- 𝐜𝐝 = 𝟏, 𝟓;coef. de siguranta de durata;

Observatie: Daca in cazul in care in interiorul recipientului utilizat,mediul de lucru este letal,toti acesti
coeficienti sunt crescuti cu o valoare de 20%.

2.1 Evaluarea tensiunilor admisibile la temperatura standard normala , cat si la temperature de


calcul.

26
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

 Manta si Capace

 Compozitie chimica material P265 GH

Tabelul 2.1. Caracteristicile mecanice aferente P265 GH, SR EN 10028

Limita tehnica Limita tehnica


Rezistenta la rupere
conventionala de conventionala de
Materialul la 20 ̊
curgere la 20̊ curgere la temp. de
Rm
Reh ,N/mm2 calcul,N/mm2
P265GH 410 265 173

Tabelul 2.2. Compozitia chimica aferente P295 GH, SR EN 10028


Num Nr. M
C Si P S Al N Cr Cu Mo Nb Ni Ti V Alt
e Ot. Ot. n
Cr
+
0.8 Cu
P26 1.0 ≤0. ≤0. 0– 0.0 0.0 ≥0. ≤0. ≤0. ≤0. ≤0. ≤0. ≤0. 0. ≤0. +
5GH 425 20 40 1.4 25 10 020 012 30 30 08 020 30 03 02 Mo
0 +Ni
≤0.
70

 Teava (Racorduri):

Tabelul 2.3 Caracteristicile mecanice aferente P460 NH

Limita tehnica Limita tehnica


Rezistenta de
conventionala de conventionala de
Materialul curgere la 20̊
curgere la 20̊ curgere la temp. de
Rm
Reh,N/mm2 calcul,N/mm2
P460 NH 560 450 480

27
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Tabelul 2.4 Compozitia chimica aferente P460 NH

Nb
+
C Si P S Cr Mo Ni Al Cu N Nb Ti V Ti
Num
Nr. ma ma Mn ma ma ma ma ma mi ma ma ma ma ma +
e
x x x x x x x n x x x x x V
ma
x
1.0
P460 1.89 0.2 0.6 0- 0.0 0.0 0.3 0.1 0.8 0.2 0.7 0.0 0.0 0.0 0.2 0.2
NH 35 0 0 1.7 25 20 0 0 0 0 0 20 5 40 0 2
0

 Flanse:

Tabelul 2e. Caracteristicile mecanice aferente P285 NH

Limita tehnica Limita tehnica


Rezistenta de
conventionala de conventionala de
Materialul curgere la 20̊
curgere la 20̊ curgere la temp. de
Rm,N/mm2
Reh,,N/mm2 calcul,N/mm2
P285NH 390 285 157

Tabelul 2.5 Compozitia chimica aferente P285 NH

Nb
M
C P S Al N Cr Cu Nb Ni V +
Num Al o
Nr. m Si Mn ma ma ma ma m m m m m V
e min m
ax x x x x ax ax ax ax ax m
ax
ax
P285 1.04 0.1 0.4 0.6 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.3 0.2 0.0 0.0 0.3 0.0 0.0
NH 77 8 0 0- 25 15 60 20 20 0 0 8 3 0 5 5
1.4
0

28
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Tabel 2.6 Temperatura standard normala


Cazuri Normale
Oțeluri altele decât austeniții conform
Rpo,2 /20 Rm /20
6.2 a =min(
σ20 1,5
; 2,4
)
A≤30 %
Pentru manta 𝜎𝑎20 =min(176.66 ; 170,83)= 170,83N/mm2
Pentru racorduri 𝜎𝑎20 =min(300 ; 233,33)=233,33N/mm2
Pentru flanse 𝜎𝑎20 =min(190 ; 162,5)=162,5 N/mm2

Tabel 2.7 Temperatura de proba


Cazuri exceptionale
Oțeluri altele decât austeniții conform 6.2 Rpo2 /ttest
𝜎𝑎𝑡𝑒𝑠𝑡 ==( )
A≤30 % 1,05
Pentru manta 𝜎𝑎𝑡𝑒𝑠𝑡 =164,761 N/mm2
Pentru racorduri 𝜎𝑎𝑡𝑒𝑠𝑡 =457,142 N/mm2
Pentru flanse 𝜎𝑎𝑡𝑒𝑠𝑡 =149,523 N/mm2

Tabel 2.8 Temperatura de calcul


Cazuri Normale
Oțeluri altele decât austeniții conform
Rpo,2 /300 Rm /20
6.2 a =min(
σ20 1,5
; 2,4
)
A≤30 %
Pentru manta 𝜎𝑎300 =min(115,333 ; 170,83)=115,333 N/mm2
Pentru racorduri 𝜎𝑎300 =min(320 ; 233,33)=233,333 N/mm2
Pentru flanse 𝜎𝑎300 =min(104,666; 162,5)=104,666 N/mm2

Tabel 2.9

Element Material Standard σ20


a σtc
a
Manta P265GH SR EN 10028-2 170,83N/mm2 115,333 N/mm2
Racord P460 NH SR EN 10216-3 233,33N/mm2 233,333 N/mm2
Flanse P285NH SR EN 10222-4 162,5 N/mm2 104,666 N/mm2

29
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

2.2 Evaluarea tensiunilor admisibile:

Elemente Material Standard 𝝈𝟐𝟎


𝒂 𝝈𝒕𝒄
𝒂 φ𝝈𝟐𝟎
𝒂 φ𝝈𝒕𝒄
𝒂
Manta P265GH SR EN 10028-2 170,83N/mm2 115,333 N/mm2 170,83N/mm2 115,333 N/mm2
Racord P460 NH SR EN 10216-3 233,33N/mm2 233,333 N/mm2 233,33N/mm2 233,333 N/mm2
Flanse P285NH SR EN 10222-4 162,5 N/mm2 104,666 N/mm2 162,5 N/mm2 104,666 N/mm2

3. Calculul si evaluarea grosimii de rezistenta.


3.1 Dimensionarea mantalei cilindrice

Dimensionarea mantalei cilindrice a capacelor elipsoidale se realizeaza plecand de la

satisfacearea urmatoarelor conditii de rezistenta:

𝜎𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 ≤ 𝜑 ∗ 𝜎𝑎𝑡𝑐 (5)

-𝜎𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 reprezinta tensiunea echivalenta ce ia nastere in mantaua cilindrica determinand presiuni


interioare uniforme si conform teoriei a 3-a de rezistenta ( Criteriul Coulomb-Tresca):

𝜎𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 = 𝑚𝑎𝑥( |𝜎1 | ∗ |𝜎2 | ; |𝜎1 | − |𝜎2 | ) (6)

In care σ1 reprezinta tensiunea dupa directive meridionala si are valoarea:

𝑃𝑐∗𝐷𝑚
𝜎1 = = 54.80 (7)
4∗𝑆𝑟𝑒𝑧

𝑃𝑐∗𝐷𝑚
𝜎2 = = 109.61 (8)
2∗𝑆𝑟𝑒𝑧

Dm=diametrul mediu al mantalei

Dm=Di+Srez=903.71

Pc=presiunea de calcul

Srez=grosimea de rezistenta pe care urmeaza sa o determinam.

30
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Introducand relatiile mentionate in inegalitate→

𝑃𝑐∗(𝐷𝑖+𝑆𝑟𝑒𝑧) 𝑃𝑐∗𝐷𝑖 0.9∗900


≤ 𝜑 ∗ 𝜎𝑎𝑡𝑐 →la limita 𝑆𝑟𝑒𝑧 = 2∗𝜑∗𝜎𝑡𝑐 −𝑃𝑐 = 2∗0.95∗115.33−0.9 = 3.71𝑚𝑚
2∗𝑆𝑟𝑒𝑧 𝑎

Grosimea de proiectare se noteaza cu “𝑠𝑝 ” si are valoarea:

𝑆𝑠𝑡𝑎𝑠 = 𝑆𝑟𝑒𝑧 + 𝑐1 + 𝑐2 + 𝑐3

𝑆𝑠𝑡𝑎𝑠 =3.71+5+0.8+0.49=10

𝑐1-reprezinta adaosul de coroziune in mm

𝑐1-=𝑤𝑐 *𝑡𝑠 =0.2*25=5 mm

c2 =reprezinta abaterea negative la grosimea tablei(STAS):0.8

c3 =diferenta de grosime pana la o tabla standardizata:0.49

Sp=Srez+c1=3.711+5=8.71

3.2 Calculul tevilor

Avand in vedere cele prezentate anterior, calculul racordurilor se bazeaza pe urmatoarea


relatie:

𝑃𝑐 ∗ 𝐷𝑒
𝑆𝑟𝑒𝑧 =
2 ∗ 𝜑 ∗ 𝜎𝑎𝑡𝑐 + 𝑃𝑐

Racord Functie Dn
R1 Intrare fluid 100
R2 Iesire fluid 100
R3 Gura de vizitare 400(406.4)
Tabel 3.1

Diametrul exterior se alege in functie de diametrul nominal

Pentru racorduri tab.8 pg 19 din EN 10216-3

31
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Pentru R1 si R2 rezulta De=114,3


Sstas=Srez+C1+C2 = 0.231+5+0,369=5,6 mm
Pentru R1 si R2 rezulta:
0,9∙114,3
Srez= =0,231 mm
2∙0.95∗233.333+0,9
Srez+C1= 0.231+5=5,231 – grosimea imediat superioara
Rezulta : C2=0,369

Pentru R3 rezulta De=406,4


Sstas=0.823+5+2.977=8,8 mm
Pentru R3 rezulta :
0,9∙406,4
Srez= =0.823
2∙0.95∗233.333+0,9
Srez+C1=0.823+5=5.823-grosimea imediat superioara
Rezulta: C2=2,977

Dn Pn Corp Capac si flansa


d1 de h s s1 d1 d2 nxd3 d4 b1 b2 ds d6 b
400 10 - 406 250 8 6 515 470 16x22 370 28 25 408 408 35

Flansa:
Alegerea flansei mari dintre manta si capac se face conform standard EN 1092 si se va alege o flansa
cu gat de tip 11.

Suprafata de etansare va fi de tip B: -flansa plata cu umar.

32
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

La Pc=9 bar rezulta : 900 cu PN10

D1 F1
1005 2

C2 H2 H3 R S
34 95 20 12 10

33
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

3.3 Calculul de izolare al orificiilor

Un orificiu se consideră izolat dacă distanţa faţă de orificiul cel mai apropiat satisface condiţia:

𝑎0 ≥ 2 ∙ √𝐷𝑐 ∙ (𝑠𝑝 − 𝑐1 )

În care:

𝐷𝑐 = diametrul interior al recipientului;

𝑠𝑝 =grosimea de proiectare standardizată;

𝑠𝑝 = 𝑠𝑠𝑡𝑎𝑠

𝑎0 > 115.568 mm

Pentru ca orificiul să se considere izolat este necesar ca 𝑎0 >100. În cazul meu 𝑎0 > 115.568deci
orificiul meu este considerat ca fiind izolat.

Diametrul maxim al unui orificiu izolat care nu necesită compensare se determină cu relaţia:

𝑠𝑝 − 𝑐1
𝑑𝑜𝑛 = 2 ∙ [( − 0.875) ∙ √𝐷𝑐 ∙ (𝑠𝑝 − 𝑐1 ) − 𝑐1 ]
𝑠0

𝑠0 = grosimea de rezistenţă a elementului recipientului în care se află orificiul care trebuie


să fie compensate;

𝑑𝑜𝑛 = 53.37

𝑠0 = 𝑠𝑟𝑒𝑧

𝑑𝑜𝑛 =diametrul maxim al orificiului care nu necesită compensare;

Pentru compensarea orificiului prin îngroşarea peretelui elementului sau al racordului,


prin adăugarea unui inel de compensare sau prin combinarea acestora, trebuie să fie
îndeplinită condiţia:

34
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Pentru R1 si R2:
[(hec+sci+sp-so-c1)(spr-sor-c1)+hic(spr-2c1)∙kr+√𝐷𝑐(𝑠𝑐𝑖 + 𝑠𝑝 − 𝑐1) ∙(ki∙sci+sp-0,875∙so-
𝑑
c1)]≥(2 +c1)∙so

[(220+10+10-3.711-5)(5.6-0.231-5)+0 (5.6-2*5)]∙1+√900(10 + 10 − 5) ∙(1∙10+10-


103.1
0,875∙3.711-5)]≥( +5)∙3.711
2

1450.90≥209.85

Pentru R3:
[(hec+sci+sp-so-c1)(spr-sor-c1)+hic(spr-2c1)∙kr+√𝐷𝑐(𝑠𝑐𝑖 + 𝑠𝑝 − 𝑐1) ∙(ki∙sci+sp-0,875∙so-
𝑑
c1)]≥( 2 +c1)∙so

[(220+10+10-3.711-5)(8.8-0.823-5)+0 (8.8-2*5)]∙1+√900(10 + 10 − 5) ∙(1∙10+10-


388.8
0,875∙3.711-5)≥( +5)∙3.711
2

2054,10≥739.97

4. Calculul de rezistenţă al îmbinărilor cu flanşe cu şuruburi.

Calculul de rezistenţă al îmbinării cu flanşe se efectuează determinând şi verificând următoarele: a.


valoarea b0 , conform tabelului 17 din anexa H, şi se calculează b şi D3 conform relaţiilor:
în cazul bo > 6,3 mm: -b=2,52 √𝑏𝑜
-D3=Dec-2h
In cazul b0 <6,3 mm: -b=bo
𝐷𝑒𝑐 +𝐷𝑖𝑐
-D3=
2

Fig4.1

35
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Calculul forţelor ce acţionează asupra asamblării cu flanşe

a. Forţa de strângere iniţială la montaj,Fg

La strângerea iniţială a garniturii trebuie să se asigure deformarea elastoplastică a acesteia. Elementul


de etanşare (garnitura) prin deformare la montaj trebuie să anuleze neregularităţile flanşelor astfel ca
în timpul funcţionării, când strângerea acesteia scade, să nu se permită scurgerea fluidului din
recipient. Forţa totală necesară pentru realizarea presiunii de strângere a garniturii este dată de
relaţia:

Fq=Ag∙q [N]

Unde: Ag=aria garniturii , in 𝑚𝑚2

q=presiunea de strivire, in MPa (tabelul de mai jos)

Fig 4.2
𝜋
Ag= 4 ∙(10152 -9202 )= 1,444∙105 𝑚𝑚2
q=25,5 N/𝑚𝑚2
m=2,75
Fq=224667∙25,5=6.023∙106 [N]
La calculul ariei a garniturii nu se consideră lăţimea efectivă "B" a garniturii, ci o aşa numită lăţime
eficace a garniturii "b" astfel încât:

36
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Aq=𝜋 ∙ 𝐷3 ∙b=3,14∙815∙95=2.432∙105 [𝑚𝑚2 ]


Unde: D3=diametrul cercului pe care este repartizata reactiunea garniturii, in mm
D3=c-2b=1005-2∙90=815 [mm]
c=standardizat;
b=latimea eficace de calcul a garniturii, mm;
c=1005 ; b=95

Pentru calculul ariei garniturii , lăţimea eficace a garniturii b<B0<B se determina in functie de valoare
latimii de referinta “b0”:
b=b0 , pentru b0≤6,5 mm
b=2,52∙√𝑏0 , pentru b0 > 6,5 mm
in care b0=f(B, B0)
𝐵
b0= 20 =23,75
𝑑2−𝑑1 915−820
B0 = = =47,5
2 2
b. Forta de stranger a garniturii, FG , are expresia:
FG=2∙𝜋∙D3∙b∙pe=2∙3,14∙815∙95∙2,475=1.204∙106 [N]

Unde: pe=presiunea de etansare, MPa: pe=m∙pc=2,75∙0,9=2,475;

m=raportul dintre presiunea de stranger a garniturii (etansare) si presiunea interioara


(presiunea de calcul), standardizat;
Aceastra forta reprezinta forta de stranger remanenta totala care asigura etansarea asamblarii in
exploatare.
c. Forta totala de stranger a suruburilor in exploatare , Ft, se calculeaza cu relatia:
Ft=F+Fg=4,695∙105 +1,204∙106 =1.674∙106 [N]
Unde: F-forta de exploatare sau forta de desfacere rezultata din aplicarea presiunii pe aria
determinate de diametrul D3.
𝜋∙𝐷32 𝜋∙815 2
F= ∙ 𝑝𝑐 = ∙0,9=4.695∙105 [N]
4 4
d. Forta de exploatare rezultata din aplicarea presiunii pe aria determinate de doametrul D,
FD, se calculeaza cu relatia:
𝜋∙𝐷 2 𝜋∙9002
FD= ∙pc= ∙0,9=5.726∙105 [N]
4 4
e. Forta FT se determina cu relatia:
FT=F-FD=4,695∙105 -5,726∙105 =-1,03∙105 [N]

37
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Calculul ariei totale a secţiunilor şuruburilor necesare

Fig 4.3
Curgerea la 20 =300 si la 300=220
Ariile se calculeaza in conditii de:
a. asigurarea strângerii garniturii cu presiunea de strivire (la montaj)
𝐹𝑞 6,023∙105
Ag=𝑓20 = = 4.755 ∙ 104 [𝑚𝑚2 ]
𝑎𝑠 130,43

𝑅 20 300
Unde: 𝑓𝑎𝑠 =𝑐 =
20 𝑐
= 130,435 [MPa]
𝑠𝑠 2,3
Unde: 𝑅𝑐20 se alege in functie de materialul surubului;
𝑐𝑠𝑠 =2,3 coeficient de siguranta.
b. Prevenirea pierderii etanseitatii in timpul exploatarii (in regim de functionare)
𝐹 𝐹+𝐹𝐺 4.695∙105 +1.204∙106
A0=𝑓𝑡𝑡 = 𝑡 = =1,755∙104 [𝑚𝑚2 ]
𝑎𝑠 𝑓𝑎𝑠 95,65
𝑅𝑡 220
Unde: 𝑓𝑎𝑠
𝑡
=𝑐 𝑐 = = 95,652 [MPa]
𝑠𝑠 2,3
𝑅𝑐𝑡 se alege in functie de materialul surubului si temperature de lucru
Aria necesara se calculeaza cu relatia:
Anec=max(Ag;A0)=max(4.755∙104; 1,755∙104)=4,755∙104 [𝑚𝑚2 ]
Aria totala efectiva a sectiunilor suruburilor este:
𝜋∙𝑑12 𝜋∙26,2112
Aef= ∙n= ∙24=1,295∙104 [𝑚𝑚2 ]
4 4
Unde: n-numarul suruburilor din asamblare;
d1-diametrul interior al filetului surubului in mm

Fig 4.4

38
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Verificarea garniturilor
a. La montaj;
𝐹𝑞
𝑞𝑒𝑓,𝑚 =𝜋∙𝐷 ∙𝑏≤𝑞𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒
3
unde:
𝑞𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒 =𝑘𝑔 ∙ 𝑞 = 1,5 ∙ 25,5 = 38,25
6.023∙106
𝑞𝑒𝑓,𝑚 = 𝜋∙795∙90 =25,5
𝑞𝑒𝑓,𝑚 ≤𝑞𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒

b. In exploatare;
𝐹+𝐹𝐺
𝑞𝑒𝑓,𝑒𝑥 =𝜋∙𝐷 ≤ 𝑞𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒
3 ∙𝑏
1.674∙106
𝑞𝑒𝑓,𝑒𝑥 = 𝜋∙815∙95 =6,88 ≤𝑞𝑑𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑒𝑟𝑒
𝐕𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐥𝐚𝐧𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫
-Calculul momentelor de incovoiere
- la strangerea initiala
𝑀𝑠 =𝑎𝐺 ∙ 𝑃𝑠 =3,496∙108[Nmm]
Unde: 𝑃𝑠 -forta de calcul din surub, N;
𝐴𝑛𝑒𝑐 +𝐴𝑒𝑓 4,755∙104 +1,295∙104
𝑃𝑠 = 20
∙ 𝑓𝑎𝑠 = ∙ 130,43 = 3,946 ∙ 106 [N]
2 2
𝑎𝐺 -distanta radial dintre cercul de asezare a suruburilor si cercul pe care este reprezentata forta 𝐹𝐺 ,
mm
𝑑2−𝐷3 915−815
𝑎𝐺 = = = 100 [mm]
2 2
In care d2 s-a ales din tabelul 3.2

-pentru conditiile de exploatare


𝑀0 =𝑎𝐷 ∙ 𝐹𝐷 + 𝑎𝐺 ∙ 𝐹𝐺 +𝑎 𝑇 ∙ 𝑇=1,423∙108
Unde:
𝑑2−𝐷 𝑠𝑝𝑙 915−900 10
𝑎𝐷 = -2 = − = 52,5 [mm]
2 2 2
𝐷3−𝐷 881,78−900
𝑎𝑇 = +𝑎𝐺 = − 100 = 78,75 [mm]
4 4
Spl=grosimea de proiectare a gatului flansei la capatul dintre talere

Determinarea mometului de calcul


Momentul de calcul, Mc, se determina cu relatia:
Mc=max(Mc1 ; Mc2)= 2,894 ∙ 108 [Nmm]
Unde:
𝑓𝑡 175
Mc1=Ms∙𝑓𝑎𝑓
20 =3,946∙10 ∙220,83 = 2,894 ∙ 10
8 8
[Nmm]
𝑎𝑓

39
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Mc2=M0=1,423∙108 [Nmm]
𝑡 20
Unde 𝑓𝑎𝑓 si 𝑓𝑎𝑓 se calculeaza cu relatiile pentru materialul ales la flanse (cs1=1,5 si cs2=2,4 )
20 𝑅 20 𝑅 20
𝑓𝑎𝑓 =min( 𝑐𝑐 ; 𝑐 )= 130,435
𝑠1 𝑠2

𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑡
𝑓𝑎𝑓 =min(𝑐 𝑐 ;𝑐 )=95,652
𝑠1 𝑠2
Calculul tensiunilor din flansa
a. Determinarea factorilor de forma ai flansei
-Factorul linear L0;
L0=√𝐷 ∙ 𝑠𝑝𝑜 =√900 ∙ 10 = 94,868 [mm]
In care spo este grosimea de proiectare a gatului flansei la capatul dintre elemental de recipient;
Pentru flansele de tip integral rezulta: spo=sp1=s
-se detrmina rapoartele: L/L0 (L=sp) Sp1/spo;
-se determina factorul K
𝑑 26,211
K= 𝐷1 = =0.029
900
Unde :d1 este standardizat iar D este diametrul nominal al recipientului

b. Determinarea coeficientilor de corectie


Coeficientii de corectie se vor determina pentru flanse de tip integral.
b.1 Factorii de corecte a tensiunilor in directia axiala, Kf, se determina din figura de mai
jos in functie de rapoartele L/L0 si sp1/spo

Fig 4.5
40
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

b.2. Factorii de forma KF si KV se dermina din figurile de mai jos:

Fig 4.6

Fig 4.7

41
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

b.3. Factorul de corectie KM pentru pasul surubului se determina cu relatia:

𝜋∙𝑑 𝜋∙1015
KM=√𝑛∙(2𝑑+ℎ)
2
= √24∙(2∙30+88) = 0,932 ; KM= 1

Unde: d2-diametrul de amplasare al surubului [mm]=885


n-numarul de suruburi=24
h-grosimea flansei [mm] h≈b-2=88
d-diametrul nominal al surubului [mm]=30
b.4. Se calculeaza factorii de corectie:

𝐾𝐹 ∙ℎ
K1 = =0,98
𝐿0
𝐾 ∙ℎ3
K2=𝑈∙𝐿𝑉 ∙𝑠2 =3,331
0 𝑝𝑜
1+𝐾1
K3 = +K2=4,321
𝑇
KF=1
KV=0,55
U=14
T=2

c. Calculul tensiunilor din flanse


-in directia meridionala:
𝐾 ∙𝐾 ∙𝑀
fA= 𝐾𝐹 ∙𝐷∙𝑠
𝑀 𝑐
2 =693,371 [MPa]
3 𝑝1

-in directive radiala:


4
(1+ ∙𝐾1 )∙𝐾𝑀 ∙𝑀𝑐
fR= 3
=18,495 [MPa]
𝐾3 ∙𝐷∙ℎ2
-in directive inelara:
𝑌∙𝐾𝑀 ∙𝑀𝑐
fT= − 𝑍 ∙ 𝑓𝑅 =288,574 [MPa]
𝐷∙ℎ2
Y=11
Z=5
Obervatii: - Pentru flanşe de tip liber fA=fR=0
- Termenii din relaţii au valorile şi dimensiunile stabilite mai sus, tensiunile fiind
exprimate în MPa.
Se verifică următoarele condiţii impuse tensiunilor:
𝑡 𝑓𝐴 +𝑓𝑅 𝑡
fA≤ 1,5𝑓𝑎𝑓 ; ≤ 𝑓𝑎𝑓 ;
2
𝑡 𝑓𝐴 +𝑓𝑇 𝑡
fR, fT≤ 𝑓𝑎𝑓 ; ≤ 𝑓𝑎𝑓 ;
2

42
NITESCU LUCIAN ANDREI ,CCUPR,III,10311

Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite se consideră că flanşa rezistă solicitărilor. Dacă
prima condiţie nu este îndeplinită, atunci se va alege din STAS 9801/4-90 o flanşă cu
lăţime mai mare.

43