Sunteți pe pagina 1din 68

Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice

Specializarea T.C.M.

PROIECT DE AN

Tehnologia Fabricării Produselor

Numele și prenumele:
Marcu Anamaria-Liliana
Grupa:
642AAa
Îndrumător:
Prof. Univ. Ionescu Nicolae

2018-2019
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

CUPRINS

Cap. 1: Date initiale pentru proiectarea procesului si sistemului tehnologic ........................... 3


Cap. 2: Analiza constructiv functionala si tehnologica ............................................................... 5
Cap. 3: Semifabricare si prelucrari .............................................................................................. 11
Cap. 4: Procese tehnologice de referinta ................................................................................... 16
Cap. 5: Structura preliminara a procesului tehnologic.............................................................. 17
Cap. 6: Structura detaliata a procesului tehnologic .................................................................. 23
Cap. 7: Program de comandă a sistemelor tehnologice .......................................................... 62
.......................................................................................................................................................... 62
Bibliografie ............................................................................................................................................ 63

2
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 1: Date initiale pentru proiectarea procesului si sistemului tehnologic

1.1 Produsul si desenul de executie


Produsul pentru care se realizeaza tehnologia fabricarii este “Piesa de comanda”.
Se poate spune ca “Piesa de comanda” are mai multe roluri functionale, insa principalul
rol il reprezinta continuitatea fizica, care asigura pozitia relativa a pieselor.
Desenul de execuție al reperului este reprezentat in Anexa 1.1, iar desenul original primit
în cadrul proiectului se regăsește în figura 1.1.

1.2 Desenul de ansamblu


Produsul pentru care se realizeaza tehnologia face parte din ansamblul “Regulator
Automat De Timonerie DRV-3A”. Schita desenului de ansamblu se regaseste in Anexa
1.2, avand ca punct de interes reperul 1020.

1.3 Volumul de productie


Conform cerintelor de proiectare volumul de productie este 10000 buc/an.

1.4 Conditii de livrare, fondul de timp


Fondul de timp este de 4016 ore. Piesele se vor livra către beneficiar semestrial.
1.5 Date referitoare la unitatea de productie
1.5.1 Denumirea unitatii de productie
Unitatea de productie unde este realizat reperul atasat se numeste S.C MAL,
Bucuresti.

1.5.2 Dotare tehnica


Aceasta unitate dispune atat de masini cu comanda numerica, cat si de strunguri
normale, freze universale, masini de gaurit si rectificat.

1.5.3 Gradul de calificare al operatorilor


In firma in care urmeaza sa se realizeze reperele sunt operatori care au calificare
redusa, dar si operatori calificati, instruiti pe masinile CNC.

1.5.4 Regimul de utilizare al resurselor umane


Regimul de lucru se realizeaza in 2 schimburi/zi in decursul a 8 ore/5 zile ale
saptamanii.

1.6 Cerinte tehnico economice


Procesul tehnologic trebuie realizat astfel incat costul de fabricare sa fie minim.

3
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

1.7 Obiective principale


Realizarea unor noi tehnologii pentru piesa atasata.

Fig 2 Desen original Piesa de comanda

4
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 2: Analiza constructiv functionala si tehnologica

2.1 Analiza desenului de executie al reperului


Desenul primit a fost analizat si au fost realizate actualizari ale tolerantelor generale
(adaugare de tolerante si abateri), Stasul a fost inlocuit cu unul actual, indicatorul a fost
inlocuit cu unul standardizat, rugozitatile au fost puse in concordanta cu rolul suprafetelor.

2.2 Analiza caracteristicilor constructive prescrise piesei


Aliajele fierului sunt cele mai intrebuinţate materiale metalice, atat în industrie, în
general, cat si în construcţia de maşini, în special. Aceasta se datoreaza, între altele, si
preţului de cost elativ scazut.
Materialul impus in constructia piesei este OT 450-3 - STAS 600-89 (GE 240 – SR
EN 1029:2005).

2.2.1 Caracteristici prescrise materialului piesei


a) Simbolul
Se simbolizează cu grupul de litere OT (oţel turnat) urmat de un grup de cifre care
indică rezistenţa minimă la rupere Rp (N/mm2).
b) Compozitia chimica
Tab 2.1.b Compozitie chimica
Simbolizare C Si (Max) Mn P (Max) S (Max)
Simbolizare
alfanumerică
numerică
SR EN 10293 % % % % %
GE200 1.0420 - - - 0,035 0,030
GS200 1.0449 0,18 max 0,60 1,2 max 0,030 0,025
GE240 1.0446 - - - 0,035 0,030
GS240 1.0455 0,23 max 0,60 1,2 max 0,030 0,025

c) Proprietati fizico-mecanice
In tabelul 2.1.c sunt prezentate principalele proprietati fizico-mecanice ale
materialului.
Tab 2.1.c Proprietati
Rezistența la tracțiune Rm [N/mm2] 450-560

Limita de curgere convențională Rp0,2 [N/mm2] 240

Elongația A [%] 22

Duritatea Brinell HBS [Kg/mm2] 135-175

Rezistența la impact la 20°C [Joule] 27

5
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

d) Tratamente termice posibile: -


e) Modul de livrare
Otelul se livreaza in stare recoapta, dupa normalizare si detensionare sau dupa
normalizare, calire si revenire, in piese, sub forma de lingouri.

2.2.2 Caracteristici prescrise suprafetelor


In figura 2.2.2 sunt prezentate principalele suprafete ce urmeaza a fi prelucrate prin
aschiere.

Fig 2.2.2 Suprafete principale

Caracteristicile prescrise suprafeţelor se prezintă în tabelul 2.2.2


Tab. 2.2.2 Caracteristicile suprafetelor

Caracteristici prescrise
Forma Alte condiţii
Precizia Precizia de Rugozitate Precizia de
nominală a (duritate,
dimensionala forma a Ra pozitie
Sk acoperiri de
suprafetelor macrogeometri [µm] relativa
protecţie etc.)
ca
Ø47 ±0,3 ▱ | 0,2 1,6 A
𝑆1 Suprafata plana ( ) 𝑘 𝐼𝑇10 (𝑁6) 𝐵𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓
exterioara 𝑚
6,3 // | 0,2
Piesa nu necesita tratamente spciale

𝑆2 Suprafata plana -“- -“-


exterioara 𝐼𝑇12 (𝑁8) 𝑘
𝑆3 x2 Conică 1x45˚ - - -

G ¾” x 47 6,3
𝑆4 Elicoidală -“- -“-
±0,03 𝐼𝑇12 (𝑁8)
Suprafata Ø60+0,03 O | 0,03 1,6 0
𝑆5 0
cilindrica 𝑘 𝐼𝑇10 (𝑁6) 𝐼𝑋
𝐻7
interioara
Suprafata plana Ø90 ±0,35 6,3 // | 0,2
𝑆6
exterioara ( ) Idem S1
𝐼𝑇12 (𝑁8) 𝑘
𝑚

𝑆7 Conică 1x45˚ - - -

6,3 // | 0,2
𝑆8 Elicoidală M6x15 -
𝐼𝑇12 (𝑁8) 𝑘

6
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

2.2.3 Masa piesei


Masa corpului este 1,469 Kg si este determinata cu ajutorul programului de
proiectare Autodesk Inventor2016, conform figurii 2.2.3

Fig. 2.2.3 Masa piesei

2.2.4 Clasa piesei


Conform desenului de executie si a caracteristicilor piesei se poate spune ca piesa
face parte din clasa bielelor. Biela este organul mecanismului motor care transmite forta de
la piston la arbore si serveste la transformarea miscarii alternative de translatie a pistonului
in miscare de rotatie a arborelui.

2.3 Analiza caracteristicilor functionale ale piesei


2.3.1 Rolul functional al piesei
Asa cum s-a precizat anterior, principalul rol al piesei este acela de a asigura
pozitia relativa a pieselor din ansamblul din care face parte, idee intarita si de definitia
bielelor. O alta functie este solidarizare cu un element de referinţă fix. Prin partea
filetata a suprafetei S4, corpul se asambleaza cu reperul 1023 (din ansamblul FK146),
iar prin S5 se stabileste pozitia la inaltimea dorita.

2.3.2 Rolul functional al suprafetelor piesei si ajustaje prescrise


a) Rolul functional al suprafetelor piesei
In general, rolul functional al piesei este dat de rolul functional al tuturor suprafetelor
acesteia, asadar acestea se prezinta in tabelul 2.3.1.a.
Tab. 2.3.1.a Rolul functional
Nr.
Forma suprafetei Rolul functional
Supr.
- Suprafata tehnologica, dar si functinala,
S1 Suprafata plana exterioara deoarece vine in contact cu celelalte
repere ale ansamblului

7
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

S2, - Suprafata constructiva, geometrica


Suprafata plana exterioara
S6 - Are rolul de a delimita piesa
- Suprafata tehnologica
S3,
Conica - In cazul S3, pentru prelucrarea filetului, iar
S7
in cazul S7, pentru o asamblare usoara
S4,
Elicoidala - Suprafata de montaj, asamblare si ghidare
S8
Suprafata cilindrica - Suprafata functionala
S5
interioara - Ghidare pe reperul 983

b) Ajustaje prescrise
Ajustajele prescrise reperului se evidentiaza pe suprafata S5. Aceasta formeaza un
𝐻7 Ø60+0,03
0
ajustaj cu joc 𝑔6
, dimensiunea alezajului fiind , cu reperul 983 din cadrul
𝐻7
ansamblului suport. Suprafata S4 se asambleaza cu suprafata elicoidala din cadrul
elementului 1023.

2.3.3 Concordanta dintre caracteristicile prescrise si cele impuse de rolul functional


In urma analizei desenului de executie s-a constatat ca anumite caracteristici
prescrise pe acesta nu sunt in concordanta cu rolul functional impus de suprafetele
respective, dupa cum urmaza in tabelul 2.3.3.
Tab. 2.3.3 Justificare preciziei

Nr. Precizia prescrisa initial in Propunere


Justificare
Supr. desen modificare
6,3 12,5 Suprafata nu necesita o
S2, S6 Ra Ra rugozitate scazuta, ea fiind
𝐼𝑇12 (𝑁8) 𝐼𝑇13 (𝑁10) doar de delimitare a formei

2.4 Analiza caracteristicilor tehnologice ale piesei


2.4.1 Prelucrabilitatea materialului
Prelucrabilitatea materialului este relativ buna. Otelurile carbon turnate in piese sunt
semidure, fiind si usor turnabile.

2.4.2 Forma constructiva a piesei


Piesa este compusa din forme geometrice simple, suprafetele esentiale rolului
functioanal al acesteia fiind plane si cilindrice, asadar se poate estima ca, in etapele
urmatoare, nu vor fi probleme deosebite in prelucrarea lor.

2.4.3 Posibilitatea folosirii unor suprafete ale piesei ca baza de referinta sau orientare
si fixare
Bazarea se va face în prima operație pe suprafețele rezultate din turnare, ca mai
apoi, pentru a realiza o precizie bună se vor folosi suprafețele anterior prelucrate. În primele
operații vor constituii ca baze de așezare suprafețele S1, S2, S6.

8
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

2.4.4 Analiza prescrierii rationale ale tolerantelor


In baza analizei desenului de executie si a explicatiilor tabelare se poate constata ca
tolerantele sunt prescrise rational.

2.4.5 Gradul de unificare al caracteristicilor constructive


Gradul de unificare este unul dintre indicii de tehnologicitate absoluti utilizati pentru
aprecierea tehnologicitatii produselor (a celor de tip piesa, in mod special).
Acesta se poate determina cu relatia 2.4.5:
𝑙𝑡 −𝑙𝑑
𝜆= 𝑙𝑡
× 100 [%] (2.4.5),

unde: 𝑙𝑡 −numarul total de elemente constructive de tipul respectiv; 𝑙𝑑 −numarul de


elemente diferite
2−2
Gauri: 𝜆 = 2
× 100

𝜆 =0
Alezajele nu pot fi modificate din cauza rolului functional.
5−3
Tesituri: 𝜆 = × 100
5

𝜆 =40% (in cazul in care se considera doar tesiturile cu rol functional)


𝑠𝑎𝑢

8−3
𝜆= 8
× 100

𝜆 =62,5% (luand in considerare toate tesiturile)


2−2
Filete: 𝜆 = 2
× 100

𝜆 =0
În cazul piesei suport, suprafețele elicoidale au rol de asamblare, rol
tehnologic ce nu se poate schimba.
Analizand rezultatele gradului de unificare, se poate spune ca acesta este relativ
scazut.

2.4.6 Concordanta dintre caracteristicile prescrise si conditiile de tehnologicitate


Semifabricatul este obtinut prin turnare, astfel trebuie respectate o serie de conditii
pentru a nu aparea diferite defecte. In tabelul 2.4.6.a sunt detaliate principalele conditii de
turnare, dar si conditii ale procedeelor de aschiere.

9
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 2.4.6.a Caracteristicile piesei

Nr.
Conditie Grad de satisfactie, justificari
Crt.
Forma piesei turnate să prezinte axe sau plane de  Avand in vederea forma
simetrie care vor determina plane de separaţie utile geometrica a piesi, planul de
1 pentru o execuţie uşoara a formelor separatie NU este unul
satisfacator
Proiectarea formelor astfel încât să se depăşească ✓ Din punct de vedere al grosimii
grosimea minimă realizată a pereţilor, în funcţie de peretilor, conditia este
2 procedeul de turnare şi de materialul semifabricatului, respectata.
Grosimile pereţilor să fie cât mai uniforme
Să se prevadă trecerea lină, cu raze de ✓ Razele de racordare sunt mari,
racordare între pereţii cu secţiuni diferite nefiind precizate pe desenul de
3 pentru a se evita apariţia retasurilor şi executie
fisurărilor

Forma sau pozitia unor suprafete sa fie astfel incat sa  Inclinarile necesare planului de
4 prezinte “inclinari” in raport cu planul de separatie a separatie nu sunt prezente
semimatritelor
Trecerile dintre anumite suprafete sa fie sau nu sub ✓ Cerinta este indeplinita conform
forma de degajare, canal sau tesitura in functie de formei geometrice a reperului
5 cerintele functionale si/sau de cerintele impuse de
procedeul de prelucrare
Forma si pozitia suprafetelor sa fie astfel incat sa  Din cauza inaltimilor diferite, a
permita prinderi simple si sigure in cadrul operatiilor suprafetelor cilindrice de
6
diametre diferite, prinderea
piesei este una dificila
Forma si pozitia gaurilor sau locasurilor sa fie astfel ✓ Forma si pozitia gaurilor
incat sa conduca la un numar minim de pozitii ale indeplinesc conditia impusa
7 piesei/sculei in timpul operatiei, acces usor al sculelor in
zona de lucru
Axele gaurilor sa fie perpendiculare pe suprafetele  Suprafetele pe care
frontale; suprafetele sa fie plane se realizaza
8 burghierea nu sunt
conforme, mai exact
suprafata 8
Limitarea prelucrarilor prin aschiere la minimum necesar ✓ Numarul prelucrarilor prin
9 aschiere e minim

10
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 3: Semifabricare si prelucrari

3.1 Proiectarea semifabricatului


a) Date initiale
- Materialul piesei: Otel turnat OT450-3 / GE240
- Seria de fabricatie: 10000 buc/an
- Caracteristicile piesei sunt conform tabelului 2.2.2

b) Metoda de semifabricare: Turnare


Avand in vedere materialul impus realizarii piesei, metoda de semifabricare este
turnarea. Turnarea este procedeul de semifabricare a unei piese prin solidificarea unei
cantitati determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie
corespunzatoare.
c) Procedeul:
Procedeele de turnare se clasifica in functie de numarul de piese obtinute in forma
de turnare. Numarul ridicat de piese de realizat (zeci de mi) duce la procedeul de turnare
in forme permanente.
Pe aceasta baza au fost luate in cauza doua variante tehnic acceptabile care se
prezinta in tabelul 3.1.a.
Tab. 3.1.a Metoda si procedeul de semifabricare

Varianta Tip semifabricat Metoda de semifabricare Procedeu de semifabricare


1 - Cu adaos Turnare Turnare in forme permanente
mic
2 - Cu adaos Turnare Turnare in forme permanente
mare

In tabelul 3.1.b se prezinta principalele dimensiuni ale suprafetelor semifabricatului


cu adaosurile “mari”, care fac parte din clasa H. Valorile se stabilesc prin acord intre turnator
şi client, dar si clasa de adaosuri de prelucrare, fapt intarit de tabelul 3.1.1.
Tab. 3.1.1 Clase tipice de adaosuri de prelucrare
Clase de adaosuri de prelucrare precizate
Metale și aliaje turnate
maleabilă

Metoda
Fontă cu

Aliaje de

Aliaje de

Aliaje de

Aliaje pe

Aliaje pe
bază de

bază de
cenușie

nodular

ușoare
metale

cobalt
nichel
Fontă

Fontă

cupru
grafit
Oțel

zinc

Formare în amestec
G..K F..H F..H F..H F..H F..H F..H G..K G..K
clasic și manuală
Formare în amestec
clasic, mecanizată și F..H E..G E..G E..G V E..G E..G F..H F..H
forme coji
Forme metalice
permanente (turnare
- D..F D..F D..F D..F D..F D..F - -
gravitațională și la
joasă presiune)
Turnare sub presiune - - - - B..D B..D B..D - -
Formare de precizie E E E - E - E E E

11
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 3.1.b Caracteristicile semifabricatului cu adaos mare

Dimensiunea Adaosul de
Dimensiunea prescrisa
Suprafata prescrisa piesei prelucrare total
semifabricatului [mm]
[mm] [mm]
S1, S2 47 3 (1,5+1,5) 50±0,45
S6 25 1 26±0,4
S5 Ø60 3 Ø57±0,45
S4 G3/4” = Ø26,44 3 Ø21,5±0,4
S8 M6 - -

In tabelul 3.1.c se prezinta principalele dimensiuni ale suprafetelor semifabricatului


cu adaosurile “mici”, care fac parte din clasa F.
Tab. 3.1.b Caracteristicile semifabricatului cu adaos mic

Dimensiunea Adaosul de
Dimensiunea prescrisa
Suprafata prescrisa piesei prelucrare total
semifabricatului [mm]
[mm] [mm]
S1, S2 47 2 (1+1) 49±0,2
S6 25 0,8 25,8±0,15
S5 Ø60 1,8 Ø58,2±0,2
S4 G3/4” = Ø26,44 3 Ø21,5±0,15
S8 M6 - -

Avand in vedere nevoia de o prelucrabilitate cat mai rapida si eficienta, se ia in


considerare semifabricatul cu valori mici ale adaosurilor si va anexa desenul acestuia de
executie.
Pentru a intocmi desenul piesei brut turnate se tine cont de urmatoarele aspecte:
1. Alegerea planului de separatie
2. Stabilirea adaosurilor de prelucrare
3. Stabilirea adaosurilor tehnologice
4. Stabilirea adaosurilor de inclinare
5. Stabilirea racordarilor constructive
In figura 3.1 este reprezentat desenul piesei brut turnate, pe etape, iar la Anexa 3.1
se regaseste desenul de executie al semifabricatului.

Fig. 3.1 Întocmirea desenului piesei brut turnate

12
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

3.2 Prelucrari
a) Date initiale:
- Tipul si caracteristicile suprafetelor din tabelul 2.2.2
- Precizia prescrisa fiecarei suprafete: desen de executie, tabelul 2.2.2
- Materialul: Otel turnat OT450-3 / GE240
- Programa de productie: 10000 buc/an
- Semifabricat: Conform cap. 3.1
- Recomandari

3.2.1 Stabilirea prelucrarilor folosind metoda coeficientilor de precizie


Se determină coeficienţii de precizie şi de rugozitate cu expresiile din rel. 3.2.1:

Td sf Ra sf
K p tot = R r tot =
Td p Ra p
şi , (3.2.1)

în care: Tdsf reprezintă toleranţa dimensională a semifabricatului în mm (sau m); Tdp –


toleranţa dimensională piesei rezultată în urma prelucrării în mm (sau m); Rasf –
rugozitatea semifabricatului în m; Rap – rugozitatea piesei în m; Ra – abaterea medie
aritmetică a profilului evaluat.
In tabelul 3.2 se regasesc caracteristicile cele mai restrictive cu privire la prelucrarea
suprafetelor piesei.
Tab. 3.2 Caracteristici de prelucrare

Sk Piesa finala Semifabricat


𝑆1 - Suprafata plana exterioara Rap=1,6 [µm] Rasf=25 [µm]
𝑆2 - Suprafata plana exterioara Rap=6,3 [µm] Rasf=25 [µm]
𝑆4 - Elicoidală Rap=6,3 [µm] Rasf=25 [µm]
𝑆5 - Suprafata cilindrica interioara Rap=1,6 [µm] Rasf=25 [µm]
𝑆6 - Suprafata plana exterioara Rap=6,3 [µm] Rasf=25 [µm]
𝑆8 - Elicoidală Rap=6,3 [µm] Rasf=25 [µm]

Pentru simplificarea metodei se vor calcula acele dimiensiuni, care se prezinta a fi


cele mai restrictive:
Pentru suprafata S1:
1. Calculul coeficientului total necesar
𝑅𝑎𝑠𝑓 25
𝐾𝑅𝑎𝑇𝑁 = = = 15,625
𝑅𝑎𝑝 1,6
2. Stabilirea prelucrarilor intermediare tehnic acceptabile si a coeficientilor intermediari
asociati acestora, Ki:

• Se propune ca operatie finala rectificarea plana de degrosare (Rad=1,6 µm)


• Anterior acestei prelucrari se propune frezarea frontala de finisare, care permite
obtinerea unei rugozitati Raff=3,2 µm.
Rezulta coeficientul intermediar:
𝑅𝑎𝑓𝑓 3,2
𝐾𝑖 = = = 2 < 15,625
𝑅𝑎𝑑 1,6

13
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

• Se propune ca inaintea frezarii frontale de finisare, sa se realizeze frezare frontala de


degrosare, care permite obtinerea unei rugozitati Rafd=12,5 µm.
𝑅𝑎𝑓𝑑 12,5
𝐾𝑖−1 = = = 3,9 < 15,625
𝑅𝑎𝑓𝑓 2,2
Pe aceasta baza, pentru toate procedeele de prelucrare aplicate suprafetei S1 se
obtine produsul de rapoarte care realizeaza succesiunea de prelucrari considerata:
𝑅𝑎𝑠𝑓 𝑅𝑎𝑓𝑑 𝑅𝑎𝑓𝑓 25 12,5 3,2
𝐾𝑅𝑎𝑡𝑜𝑡 = 𝑅𝑎𝑓𝑑 ∗ 𝑅𝑎𝑓𝑓 ∗ 𝑅𝑎𝑝
= 12,5 ∗ 3,2
∗ 1,6 = 15,625 => Conditie acceptata si
indeplinita

3.2.2 Metoda calcului diferentei treptei/clasei de precizie de la semifabricare la


prelucrare
Metoda se bazeaza pe ipoteza ca o prelucrare poate realiza maxim doua trepte
(clase de precizie) in prelucrarea supfatelor. Avand drept exemplu tabelul 3.2.a, se
procedeaza similar si pentru restul suprafetelor.

Tab. 3.2.a Metoda calcului diferentei treptei/clasei


Met. si
Treapta/Clasa de precizie la procedee
Treapta/Clasa prescrisa ΔIT
semifabricare 𝚫𝐈𝐓 Prel. de
Sk
( ) nec. prelucrare
Pozitie Pozitie 𝟐 Var. Var.
Dim. Forma Ra Dim. Forma Ra
relativa relativa 1 2
FD SD
1,6 FF SF
25 4
𝑆1 IT14 - - IT14 k IT10 - Degr.
IT14 (2)
(N7) Finisare

SD Larg
SF D
1,6
25 0 7 Degr. A1 Larg
𝑆5 IT14 XII - IT7 k IT10
IT14 𝐼𝑋 (3/4) Finisare A2 F
(N7)
A1
A2

In tabelul 3.2.b sunt prezentate prelucrarile necesare pentru indeplinirea


caracteristicilor suprafetelor piesei ce urmeaza a fi prelucrata.

Tab. 3.2.b Stabilirea prelucrailor principale


Nr. Prelucrari/ Ra [µm]
Forma Var.
Supr. Prel. 1 Prel. 2 Prel. 3
Frezare de degrosare Frezare de finisare
I IT9; Ra=6,3µm IT8; Ra=1,6 µm
-
Suprafata plana
𝑆1 Strunjire de Strunjire de
exterioara Strunjire de degrosare
II IT10; Ra=12,5 µm
semifinisare finisare
IT9; Ra=3,2 µm IT7; Ra=1,6 µm
Suprafata plana Frezare de degrosare
𝑆2 I - -
exterioara IT9; Ra=6,3µm

14
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Strunjire de
Strunjire de degrosare
II IT10; Ra=12,5 µm
semifinisare -
IT9; Ra=3,2 µm
Strunjire de degrosare
I IT10; Ra=12,5 µm
- -
𝑆3x2 Conica Adancire de
II degrosare - -
IT10; Ra=6,3 µm
Filetare interioara cu
Largire
I IT10; Ra=12,5..25 µm
tarod -
IT7; Ra=6,3 µm
𝑆4 Elicoidală
Strunjire interioara de
II degrosare Filerare cu cutit -
IT10; Ra=25 µm
Strunjire interioara de Strunjire interioara de Strunjire interioara
I degrosare semifinisare de finisare
Suprafata
𝑆5 IT10; Ra=25 µm IT9; Ra=6,3 µm IT6; Ra=1,6 µm
cilindrica interioara
Largire Alezare de degrosare
II IT10; Ra=12,5..25 µm IT7; Ra=1,6 µm
-
Frezare de degrosare
I IT9; Ra=6,3 µm
- -
Suprafata plana
𝑆6 Strunjire de
exterioara Strunjire de degrosare
II IT10; Ra=12,5 µm
semifinisare -
IT9; Ra=3,2 µm
Filetare interioară cu
Găurire cu burghiul
𝑆8 Elicoidală I tarod; -
IT10; Ra=12,5 µm
IT7; Ra=6,3 µm

15
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 4: Procese tehnologice de referinta

Procesul tehnologic este definit ca fiind “totalitatea operatiilor care comporta


prelucrari mecanice sau chimice, tratamente termice, impregnari, montaje etc. si prin care
materiile prime sau semifabricatele sunt transformate in produse finite.”1
In subcapitolul 2.2.4 Clasa piesei, s-a stabilit familia piesei din care face parte reperul
studiat si anume clasa bielelor.

4.1 Procesul tehnologic tip


Datorita experientei vaste in domeniul ingineriei, al tehnologiilor de prelucrare este
indicat ca inainte de proiectarea procesului tehnologic pentru piesa de realizat sa se
consulte bibliografia de specialitate. In continuare este detaliata tehnologia tip pentru
fabricarea bielelor.
1) Prelucrarea suprafetelor de orientare temporare si permanente;
2) Prelucrarea de degrosare a alezajelor din capul si piciorul bielei;
3) Prelucrarea gaurilor pentru suruburile de asamblare corp-capac;
4) Prelucrarea finala a alezajelor din capul si piciorul bielei dupa resarea bucsei-
cuzinet in picior;
5) Ajustarea masei bielei;
6) Control final.

4.2 Procesul tehnologic existent


In cazul de fata, pentru coprul “piesa de comanda” nu exista un proces tehnologic
pus in aplicare. Scopul proiectului este acela de a dezvolta unul unic.

1
Dictionarul enciclopedic (2004)

16
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 5: Structura preliminara a procesului tehnologic

Pentru stabilirea structurii preliminare a proceselor şi sistemelor de producție se


folosesc următoarele date cunoscute:
a) Date initiale:
- Tipul si caracteristicile semifabricatului
- Precizia prescrisa fiecarei suprafete: desen de executie, tabelul 2.2.2
- Materialul: Otel turnat OT450-3 / GE240
- Programa de productie: 10000 buc/an
- Prelucrarile tehnic posibile pe fiecare suprafata
- Principiile şi restricţiile privind determinarea structurii proceselor tehnologice [5.1]
- Elementele definitorii privind structura preliminară a proceselor şi sistemelor de
producție

5.1 Analiza principalelor restrictii privind continutul si succesiunea operatiilor


In tabelul 5.1 se prezinta principalele restrictii ce trebuie respectate in vederea
realizarii proiectarii procesului tehnologic de fabricare privind continutul si succesiunea
operatiilor si a fazelor. Aceste restrictii fac referire la principiul diferentierii (in cazul de fata),
la continutul primei operatii, la succesiunea unor prelucrari, a unor suprafete, dar si la
alegerea suprafetelor tehnologice.
Restrictia 1 se refera la: alegerea suprafeţei tehnologice (de aşezare) la prima
operaţie de prelucrare. In tabel sunt detaliate caracterele indeplinite.
Restricţia 2 referitoare la necesitatea aşezării piesei numai pe suprafeţe prelucrate,
la toate operaţiile procesului tehnologic, cu excepţia operaţiilor “de inceput”. Aşezarea
piesei, la toate operaţiile procesului, trebuie să se facă numai pe suprafeţe prelucrate. Se
exceptează prima operaţie, pentru care nu există suprafeţe prelucrate şi operaţia 2 sau 3
(maxim) în care unele grade de libertate se impun a fi preluate cu participarea unor
suprafeţe neprelucrate ale piesei, datorită imposibilităţii obiective de prelucrare a acestora în
prima operaţie.
Restricţia 3 se refera la numărul minim al schemelor de orientare şi fixare, sau
“Principiul unicităţii suprafeţelor tehnologice”.
Restricţia 4 - La fiecare operaţie se vor alege ca suprafeţe tehnologice, in primul
rând, acele suprafeţe ale căror baze sunt baze de cotare pentru suprafeţele care se
generează.

17
Tab. 5.1 Restrictii operatii si faze

PRINCIPALELE RESTRICŢII PRIVIND CONŢINUTUL ŞI SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR ŞI A FAZELOR

Restricţii tehnico-economice privind stabilirea conţinutului operaţiilor şi fazelor Restricţii privind alegerea
II. Restricţii impuse pe baza PRINCIPIULUI DIFERENŢIERII activităţilor tehnologice (se aplica avand in vedere programa de suprafeţelor tehnologice şi a
schemelor de orientare şi fixare
productie)
Restricţii referitoare la alegerea
Restricţii privind conţinutul primei Restricţii privind conţinutul
Restricţii privind poziţia-succesiunea realizării unor prelucrări, suprafeţe suprafeţei(lor) tehnologice (de
operaţii şi al următoarelor (2 – 3) detaliat al operaţiilor şi
şi operaţii complementare aşezare) la prima operaţie de
denumite OPERAŢII DE ÎNCEPUT fazelor
prelucrare

1. În prima operaţie se prelucrează suprafeţele 1. Conţinutul operaţiilor trebuie să 1. Poziţia prelucrărilor de degroşare şi de finisare. - Suprafeţele tehnologice sunt
care satisfac simultan următoarele cerinţe: fie în concordanţă cu În cadrul proceselor tehnologice proiectate pe principiul diferenţierii prelucrărilor, suprafeţe ale piesei alese de inginerul
- sunt poziţionate în raport de suprafeţele brute prelucrările stabilite pentru prelucrările de degroşare, care generează deformaţii elastice şi termice mari, se tehnolog, pentru a fi de contact cu
şi permit astfel realizarea condiţiilor prescrise fiecare operaţie. repartizează în operaţii distincte şi se prevăd a fi realizate înaintea operaţiilor în care se suprafeţele elementelor sistemului
în raport cu acestea; tehnologic care realizează orientarea
2. Succesiunea fazelor în cadrul execută prelucrările de finisare.
piesei în sistemul tehnologic, în
- Suprafata poate fi suprafaţa tehnologica operaţiilor să fie, ca natură, cea
vederea realizării operaţiilor şi fazelor
pentru a participa la orientarea şi fixarea dată de ordinea prelucrărilor. 2. Poziţia suprafeţelor precise. Suprafeţele cu precizie dimensională şi geometrică mare şi
tehnologice (prelucrare, control,
piesei la cât mai multe dintre operaţiile rugozitate mică, se finisează în ultima operaţie.
3. Succesiunea prelucrării asamblare etc.)
următoare (3), suprafeţelor în cadrul fazelor 3. Poziţia prelucrărilor unor ”suprafeţe finale”. Prelucrările unor suprafeţe tip găuri de - Schemele de orientare şi fixare
- cu diametrul cea mai mare şi asigură, astfel ca trebuie să permită îndepărtarea şuruburi, găuri de strunjire, orificiile plăcilor active, cavităţi, canale de pană, danturi reprezintă un concept care indică
suprafeţe tehnologice, realizarea unei adaosurilor de prelucrare, etc., se prevăd după prelucrările de semifinisare (şi unele chiar de finisare) ale posibilităţile de a realiza orientarea şi
orientări sigure pentru a doua şi pentru restul evacuarea aşchiilor din zona de suprafeţelor de referinţă ale acestora (suprafeţele plane ale plăcilor, suprafeţele cilin- fixarea piesei la o fază sau operaţie
operaţiilor; lucru, evitarea intersectării drice, conice etc.). tehnologică din punct de vedere al
- suprafaţa care se prelucrează în prima tipurilor de reazeme utilizate şi deci al
sculelor, realizarea uşoară a 4. Poziţia operaţiilor complementare. Operaţiile complementare (de control, de
operaţie şi care urmează să fie aleasă ca suprafeţelor piesei cu care acestea vin
suprafeţelor. demagnetizare, spălare, debavurare) se prevăd funcţie de rolul acestora, respectiv: în contact -denumite suprafeţe
suprafaţă tehnologică, trebuie să fie aceea
4. Suprafeţele pentru care sunt operaţiile de debavurare se prevăd înaintea operaţiilor a căror precizie poate fi tehnologice) şi al numărului de grade
care asigură o aşezare bună – cea mai stabilă
prescrise condiţii severe de influenţată de existenţa bavurilor; operaţiile de control se prevăd după fiecare operaţie de libertate preluate piesei de fiecare
şi un adaos de prelucrare uniform pe toate reazem. Privind alegerea suprafeţelor
poziţie reciprocă (poziţie complexă, după un grup de operaţii simple şi ca operaţii finale, respectiv după etapele
suprafeţele care se prelucrează ulterior tehnologice şi schemelor de orientare
nominală, coaxialitate şi principale ale prelucrării; după degroşare, după semifinisare şi după finisare; operaţiile
2. În a doua şi a treia operaţie se prelucrează: de demagnetizare se prevăd după operaţiile la care orientarea şi fixarea s-a realizat şi fixare (SOF), se recomandă
concentricitate, simetrie,
- suprafeţe cu caracteristici asemănătoare celor magnetic. respectarea următoarelor restricţii:
paralelism, perpendicularitate,
de la prima operaţie dar care pot fi alese ca înclinare şi bătaie) se vor Schema generală a structurii unui proces tehnologic. Pe baza acestor restricţii se
suprafeţe tehnologice pentru completarea prelucra, de regulă, în aceeaşi recomandă ca schema generală a oricărui proces să fie următoarea:
sistemului suprafeţelor tehnologice care va orientare şi fixare – pozi-ţionare. 1. Prelucrarea suprafeţelor alese ca suprafeţe tehnologice pentru operaţiile ulterioare,
permite, împreună cu suprafeţele de orientare
5. Conţinutul operaţiilor şi fazelor dacă este posibil pentru toate.
ale reazemelor, orientarea completă a piesei
se stabileşte astfel încât 2. Prelucrarea de degroşare a suprafeţelor cu rol funcţional deossebit - denumite
prin preluarea numărului maxim de grade de
lungimea curselor active ale suprafeţe principale.
libertate impus de condiţiile la celelalte
sculelor şi a celor de mers în gol 3. Prelucrarea de degroşare a suprafeţelor cu rol funcţional mai scăzut - denumite
operaţii; suprafeţe secundare.
să fie minimă.
3. Conţinutul operaţiilor de început trebuie astfel 4. Prelucrarea de finisare a suprafeţelor principale.
stabilit încât să permită obţinerea unui proces 5. Prelucrarea de finisare a suprafeţelor secundare.
tehnologic cu un număr minim de operaţii şi 6. Realizarea prelucrărilor de tratament termic de durificare.
scheme de orientare-fixare, dacă se poate o
7. Prelucrarea de superfinisare, prin procedee abrazive sau neconvenţionale, a
singură schemă pentru toate operaţiile
suprafeţelor principale.
procesului tehnologic.
5.2 Prezentarea proceselor tehnologice preliminare
In continuare se se vor detalia, in tabelul 5.2.a si tab. 5.2.b, procesele tehnologice
preliminare in cazul folosirii unor masini unelte clasice, semifabricatul avand adosuri
tehnologice mari si respectiv procesul tehnologic preliminar in cazul folosirii unor masini
unelte cu comanda numerica pentru semifabricatul cu adaos mic.
In ambele procese prima operatie se realizeaza pe baza suprafetei S6 din cadrul
reperului, aceasta avand intinderea cea mai mare si respectand cele mai multe conditii din
cadrul capitolului 5.1.

Tab. 5.2.a. Proces preliminar 1


Nr. de ordine si Utilaj, scule,
denumirea operatiei Schita preliminara a operatiei dispozitive,
preliminare SDV-uri

U: Instalatie de
turnare
00. Turnare D/S: Forma de
turnare
V: Subler

U: Masina de
frezat;
S: Freza;
10. Frezare
D: Special;
V: Etalon Ra,
Subler;

U: Masina de
frezat;
S: Freza;
20. Frezare 2
D: Special;
V: Etalon Ra,
Subler;
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

U: Masina de
frezat
S: Cutit de
alezat
30. Largire - Alezare D: Special;
V: șubler,
micrometru de
interior

U: Masina de
frezat;
S: Largitor;
Tarod, Freza
40. Largire + Filetare
D: Special;
V: Etalon Ra,
Subler; Calibru
filet

U: Masina de
frezat
S: Burghiu,
50. Gaurire + Filetare
Tarod
D: Special
V: Șubler

U: Banc de
inspecție
D: Dispozitiv de
control
60. Inspectie finala S: -
V: Șubler,
etalon
rugozitate,
calibru filete

20
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 5.2. Proces preliminar 2 – masini CNC

Nr. de ordine si Utilaj, scule,


denumirea Schita peliminara a operatiei dispozitive,
operatiei SDV-uri

U: Instalatie de
turnare
00. Turnare D/S: Forma de
turnare
V: Subler

U: Masina de
frezat CNC
S: Freza
10. Frezare
D: Special
V: șubler, Etalon
rugozitate

U: Masina de
frezat CNC
S: Freza,
20. Frezare + Largitor, Tarod,
Filetare D: Special
V: șubler, Etalon
rugozitate,
Calibru filet

U: Masina de
frezat CNC
S: Burghiu,
30. Gaurire + Tarod M6
Filetare D: Special
V: șubler, Etalon
rugozitate,
Calibru filet

21
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

U: - Mașină de
măsurat în
40. Inspectie coordonate.
finala D: -
S: - Palpator
V: -

22
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 6: Structura detaliata a procesului tehnologic

Pentru fiecare dintre cele doua procese tehnologice preliminare, se dezvolta


operatiile acestora, prin elemente definitorii, adaugandu-se faze si operatii.
La fiecare varianta s-au stabilit si schemele de orientare si fixare (SOF) ale piesei pe
masina unealta, evidentiate in Tabelele 6.1.a si 6.1.b.
Tab. 6.1.a. Proces tehnologic 1

Nr. de ordine si Utilaj, scule,


denumirea operatiei Schita detaliata a operatiei dispozitive, SDV-
preliminare uri
U: Instalatie de
turnare
00. Turnare - D/S: Forma de
turnare
V: Subler

10. Frezare

10.a. Prindere
semifabricat
10.1. Frezare frontală U: Mașină de frezat
de degroșare la verticală;
48,12+0 S: Freză;
−0,062 pe lungime
∅47 D: Special;
10.2. Frezare frontală V: Etalon rugozitate,
de degroșare la Micrometru de
exterior;
25+0
−0,052 pe lungime ∅90
10.3. Frezare frontală
de finisare la 48+0
−0,039
pe lungime ∅47
10.b. Desprindere și
depozitare reper

23
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

20. Frezare 2

U: Mașină de frezat
20.a. Prindere verticală;
semifabricat S: Freză;
20.1. Frezare frontală D: Special;
de degroșare la V: Etalon rugozitate,
47±0,03 pe lungime Micrometru de
∅47 exterior;
20.b. Desprindere și
depozitare reper

30. Largire - Alezare

U: Mașină de frezat
30.a. Prindere verticală;
semifabricat S: Lărgitor, Teșitor,
30.1. Lărgire Alezor;
∅59±0,06x25 D: Special;
30.2. Teșire 2x45° V: Etalon rugozitate,
30.3. Alezare de Micrometru de
degroșare Ø60+0,03
−0 x25
interior;
30.b. Desprindere și
depozitare reper

35. Inspecție statistică intermediară

24
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

40. Largire - Filetare

U: Mașină de frezat
40.a. Prindere
verticală;
semifabricat
S:Lărgitor, Teșitor,
40.1. Lărgire
Tarod;
Ø24±0,042x47
D: Special;
40.2. Teșire 1x45°
V: Șubler, Etalon
40.3. Filetare cu tarodul
rugozitate, Calibru
G3/4”
filet;
40.b. Indexare 180°
40.4. Teșire 1x45°
40.c. Desprindere și
depozitare reper

50. Gaurire + Filetare

50.a. Prindere U: Mașină de găurit;


semifabricat S: Burghiu, Tarod;
50.1. Găurire Ø5 și teșire D: Special;
0,5x45° V: Șubler, Calibru
50.2. Filetare cu tarodul filet;
M6
50.b. Desprindere și
depozitare reper

25
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

60. Inspectie finala

60.1. Inspecție U: Banc de


caracteristici de inspecție
precizie dimensională D: Dispozitiv de
60.2. Inspecție control
caracteristici de S: -
precizie V: Șubler, etalon
microgeometrică rugozitate,
(rugozitate) calibru filete
60.3. Inspecție
caracteristici de
precizie
macrogeometrică
70. Conservare - depozitare

Tab. 6.1.b Proces tehnologic 2 – masini CNC

Utilaj, scule,
Nr. de ordine si
Schita detaliata a operatiei dispozitive,
denumirea operatiei
SDV-uri
U: Instalatie de
turnare
00. Turnare - D/S: Forma de
turnare
V: Subler

10. Frezare

10.a. Prindere
semifabricat
10.1. Frezare frontală
de degroșare la 47 ̅̅̅̅
10.2. Frezare frontală
de degroșare la 25 U: Masina de
10.3. Frezare frontală frezat CNC;
de finisare la ̅̅̅̅
47 S: Freza, Cutit
10.4. Teșire 1x45° de frezat, Alezor,
10.5. Lărgire Ø24 Tarod G3/4”;
10.6. Teșire la 2x45° D: Special;
10.7. Lărgire ̅̅̅̅̅̅
Ø60x25 V: șubler, Etalon
10.8. Alezare de rugozitate
degroșare
Ø60+0,03
−0 x25
10.b. Indexare 180°
10.9. Frezare frontală
de degroșare la
47±0,03
10.10. Teșire 1x45°

26
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

10.11. Filetare cu
tarodul G3/4”
10.c. Indexare 90°
10.12. Centruire
10.13. Găurire Ø5 și
teșire 0,5x45°
10.14. Filetare cu
tarodul M6
10.d. Desprindere și
depozitare reper

30. Inspectie finala

30.1. Inspecție
U: - Mașină de
caracteristici de
măsurat în
precizie dimensională
coordonate.
30.2. Inspecție
D: -
caracteristici de
S: - Palpator
precizie
V: -
microgeometrică
(rugozitate)
30.3. Inspecție
caracteristici de
precizie
macrogeometrică
30. Conservare -depozitare

6.2 Utilaje si SDV-uri, metodele si procedeele de reglare la dimensiune


6.2.1. Utilaje
Avand in vedere capitolele anterioare si procesele tehnnologice detaliate din tabelele
6.1.a/b, din cadrul primului proces si al doilea, in tabelul 6.2.1a/b se detaliaza utilajele
folosite in functie de fiecare operatie in parte.

27
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 6.2.1.a. Utilaje pentru PT1


Nr. și
denumirea Tip utilaj Marca utilaj Caracteristici tehnice
operației
Rama de
00. Turnare - -
turnare
• Suprafața de lucru a mesei 250x850
mm;
10. Frezare
• Cursa se lucru longitudinală 450 mm;
• Cursa se lucru transversală 250 mm;
Mașină de • Cursa se lucru verticală 400 mm;
frezat cu • Gama de turații rot/min: 25; 31,1; 42,5;
20. Frezare 2
consolă, 53; 71; 90; 118; 150; 200; 250; 335; 425;
560; 710; 900; 1180; 1600; 2000;
universală • Gama de avansuri longitudinale,
30. Lărgire - de sculărie transversale și verticale mm/min: 5; 6,3;
Alezare FUS 25 8,5; 11; 14; 18; 22,4; 30; 40; 50; 67; 85;
110; 140; 180; 236; 315; 400;
• Numărul canalelor T și dimensiunile
40. Lărgire - acestora 6 canale T14
Filetare • Puterea motorului principal 2,2 kW;
• Diametrul maxim de găurire in oțel 16
mm;
• Adâncimea maximă de găurire 160 mm;
• Cursa maximă a capului de găurire pe
coloană 225 mm;
• Distanța dintre axul principal și coloană
280 mm;
50. Găurire - Mașină de • Distanța maximă dintre capul arborelui
Filetare găurit G16 principal și suprafața mesei 630;
• Suprafața utilă a mesei 300x400 mm;
• Canale T ale mesei 3T14 STAS 1386;
• Gama de turații rot/min: 150; 212; 300;
425; 600; 850; 1180; 1700; 2360;
• Gama de avansuri mm/rot: 0,10; 0,16;
0,25; 0,40;
• Puterea motorului principal 1,5 kW;

Banc de
lucru • Tip Fix
modular • Tip lucrare Profesional
• Material Metal
60. Inspecție 990MA6,
• Greutate maxima suportata 140 Kg
finală 1155x1500x • Inaltime 750 mm
750 mm, • Lungime 1500 mm
Unior2 • Adancime 1155 mm

2
https://www.emag.ro/banc-de-lucru-modular-990ma6-1155x1500x750-mm-unior-625756/pd/DCT2Q4BBM/,
accesat 20.11.2018

28
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 6.2.1.b. Utilaje pentru PT2


Nr și
denumirea Tip utilaj Marca utilaj Caracteristici tehnice
operației
00. Rama de - -
Turnare turnare
• Zona de lucru Max. X - 508 mm;
• Zona de lucru Max. Y - 406 mm;
• Zona de lucru Max. Z - 508 mm;
• 5 axe (masă rotativă);
Mașină de • Max. încărcare masa – 1300 kg;
10.
frezat verticală • Diametrul mesei rotative– 214 mm
Prelucrare • Max. înălțimea de lucru – 610 mm
– HAAS VF13
complexă • Ax - Viteza standard 2000 rpm;
• Max. turatie (opțiune) 0..8100 rpm
• Puterea motorului 22,4kW;
• Cuplu - 339 Nm la 450 rpm;
• Capacitate scule – 20;

• Tip Fix
Banc de lucru • Tip lucrare Profesional
modular • Material Metal
20.
990MA6, • Greutate maxima suportata 140 Kg
Inspecție •
1155x1500x750 Inaltime 750 mm
finală • Lungime 1500 mm
mm, Unior4
• Adancime 1155 mm

6.2.2. Dispozitive port-piesa (DPP)


Conform reperului, in tabelul 6.2.2a/b se stabilesc dispozitivele de prindere ale
piesei, tinand cont de masina unealta aleasa, de fiecare operatie in parte cu schemele
caracteristice.
Tab. 6.2.2.a Dispozitive PT1
Nr. Op. Denumire operatie Dispozitiv port-piesa
00 Turnare -
10 Frezare DS-10
20 Frezare 2 DS-20
30 Largire – Alezare DS-10
40 Largire – Filetare DS-40
50 Gaurire - Filetare DS-50
60 Inspectie finala -

Tab. 6.2.2.b Dispozitive PT2


Nr. Op. Denumire operatie Dispozitiv port-piesa
00 Turnare -
10 Prelucrare complexa DS-10 PT2
30 Inspectie finala -

3
https://www.haascnc.com/content/haascnc/en/build-and-price/choose-options.VF-1.html, accesat
20.11.2018
4
https://www.emag.ro/banc-de-lucru-modular-990ma6-1155x1500x750-mm-unior-625756/pd/DCT2Q4BBM/,
accesat 20.11.2018

29
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

6.2.3. Scule si dispozitive port-scula (SDPS)


Pentru fiecare operatie in parte s-au determinat, in functie de prelucrare, de fazele
acesteia, de masina unealta, sculele necesare si dispozitivele port-scula ale acestora,
detaliate in tabelul 6.2.3, corespunzator fiecarui proces tehnologic in parte.

Tab. 6.2.3. Scule si DPS – PT1


Scule
Operația

Fazele
DPS
prelucrării Simbol Notare Tip Alte caracteristici

00. Turnare - - - - -
10.1.
Frezare • unghi de așchiere -
frontală de 10°;
degroșare • diametrul de așchiere
̅̅̅̅
la 47 -∅52;
10.2. •
10. Frezare

diametrul maxim de
Frezare așchiere - ∅82;
R210-082C8-14H
frontală de • adâncimea maximă Dorn de
Freză frontală
degroșare de așciere - 2mm; frezare
la 25 • număr de dinți - 6; Coromant
10.3. SC11 • lungime funcțională - Capto ISO
Frezare 80mm; (DN)50-
frontală de • diametrul conexiunii - QC-C8-
finisare la 80mm; 140
̅47
̅̅̅
• plăcuțe din carburi
metalice ISO
20. Frezare 2

20.1.
Frezare R210-14 05 12M-PM
frontală de 4220: Acoperire CVD
degroșare Ti (C, N) + Al2O3 +
la 47±0,03 TiN

• material: HSS;
• diametrul muchiei de
tăiere - Ø59mm;
• numărul de muchii Adaptor
DR059-118-40-16-2D-N tăietoare - 2; DIN
• lungime utilizabilă – 69871-EM
Lărgitor
30. Lărgire - Alezare

30.1. 118mm; (DIN 6359-


SC31
Lărgire ̅̅̅̅̅
∅60 • lungimea totală - HB) cu
222mm; suporturi
• diametrul conexiunii - conice
40mm; AD/B
• plăcuțe din carburi
metalice SOMT
160512-DT
Adaptor
Teșitor coadă conică,
• material: HSS;
Teșitor

ISO 40
30.2. Tesire HSS DIN 335, Forma D -
SC32 • unghi teșitor: 90°; DIN69871,
la 2x45˚ 90°
Ø80 / Ø22 CM4 • așchiere: pe dreapta; con interior
CM4

30
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Dorn
• material: HSS; pentru

Alezor elicoidal cu
• diametrul muchiei de alezoare
30.3.

alezaj conic
F7133-60 tăiere - Ø60mm; cu alezaj
Alezare de
degroșare • numărul de dinți – 12; conic - DIN
SC33
la • lungimea totală - 217 B,
71mm; Ø27 / 51-
Ø60+0,03
0 x25
• diametrul conexiunii - 60 CM5;
27mm; Adaptor
ISO 40
• material - HSS;
• unghi de atac - 90°;
Lărgitor de mașină coadă
• dimensiuni - Ø24 x Adaptor
cilindrică, DIN 343 - STAS

Lărgitor
281/160 ISO 40,
40.1. 9846
Lărgire Ø24
SC41 • așchiere: pe dreapta; con interior
• recomandat pentru CM3 /
oteluri aliate si Ø15.6
nealiate (≤ 850
N/mm2);
• material - HSS;
• unghi teșitor - 90°;
Teșitor coadă conica,
• aschiere: pe dreapta;
HSS DIN 335, Forma D -
• recomandat pentru Adaptor
90° Teșitor
oteluri aliate si ISO 40
40.2. Teșire Ø30 / Ø22 CM2
la 1x45˚
SC42 nealiate (≤ 850 DIN69871,
N/mm2), titan, nichel, con interior
cupru, bronz, alama CM2
si aluminiu; inox,
40. Lărgire - Filetare

fontă și materiale
plastice;
• material: HSS-E,
acoperire PVD AlCrN Dispozitiv
• dimesniunea filetului - de rotatie
T200-XM100DK-3/4 stanga –
B110 G3/4-14
dreapta,
• pasul filetului – 1mm
30.3. accesoriu
• lungimea filetului -
Tarod

Filetare cu al MU
SC43 28mm
tarodul Con de
G3/4” • lungimea utilizabilă – prindere
77mm; DIN -
• lungimea totală - metric:
140mm; 20,00 x
• diametrul conexiunii - 16,00
20mm;
• material - HSS;
• unghi teșitor - 90°;
Teșitor coadă conica,
• aschiere: pe dreapta;
HSS DIN 335, Forma D -
• recomandat pentru Adaptor
90°
Teșitor

oteluri aliate si ISO 40


40.2. Teșire Ø30 / Ø22 CM2
la 1x45˚
SC42 nealiate (≤ 850 DIN69871,
N/mm2), titan, nichel, con interior
cupru, bronz, alama CM2
si aluminiu; inox,
fontă și materiale
plastice;

31
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

• material: HSS;
• diametrul de tăiere –
SCDT 050-017-080-M6
Ø5mm;
Adaptor

Burghiu Ø5
50.1. • lungime de tăiere –
ISO 40;
Găurire Ø5 16,5mm;
SC51 DIN69871
și teșire • unghiul de atac - 140° 40 SRKIN
0,5x45° • lungimea totală - 8X80 CX
79mm;
• diametrul conexiunii -
8mm;
• material: HSS-E;
• dimesniunea filetului -
50. Găurire - Filetare

TPG M-6X1.0-M
M6; Dispozitiv
• pasul filetului – 1mm

Tarod M6
de rotatie
50.2.
• lungimea filetului - stanga –
Filetare cu SC53
17mm; dreapta,
tarodul M6
• lungimea totală - accesoriu
80mm; al MU
• diametrul conexiunii -
6mm;

Tab. 6.2.3. Scule si DPS – PT2


Scule
Operația

Fazele
DPS
prelucrării Simbol Notare Tip Alte caracteristici

00. Turnare - - - - -
10.1. • unghi de așchiere -
Frezare 10°;
frontală de • diametrul de așchiere
degroșare -∅52;
̅̅̅̅
la 47 • diametrul maxim de
10.2. așchiere - ∅82;
R210-082C8-14H Dorn de
Frezare • adâncimea maximă
frezare
Freză frontală

frontală de de așciere - 2mm;


degroșare Coromant

10. Prelucrare complexă

număr de dinți - 6; Capto


la 25 SC11 • lungime funcțională - ISO
80mm; (DN)50-
• diametrul conexiunii - QC-C8-
10.3. 80mm; 140
Frezare • plăcuțe din carburi
frontală de metalice ISO
finisare la R210-14 05 12M-PM
̅̅̅̅
47 4220: Acoperire CVD
Ti (C, N) + Al2O3 +
TiN
10.4. Teșire • unghi de așchiere - Suport
Cuțit interior

la 1x45˚ 75°; portcuțit;


• unghi de avans - 15°; Coromant
SC12 A16R-SSKCR 09-R
10.5. • unghi maxim de Capto
Lărgire Ø24 rampă - 10°; ISO C6-
• diametrul minim al 391.32-16

32
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

găurii - 20 mm; 112


10.6. Teșire • suprafață maximă de
la 2x45˚ prelucrat - 64mm;
• lungime funcțională -
200mm;
• lățime funcțională -
11mm;
• diametrul conexiunii -
16mm;
10.7. • marialul corpului -
̅̅̅̅̅
Largire Ø60 oțel
• plăcuță ISO
SCMT 09 T3 04-PM
4335; Acoperire CVD
TICN + AL2O3 + TIN
Dorn

Alezor elicoidal cu alezaj


• material: HSS; pentru
alezoare
• diametrul muchiei de
10.8. F7133-60 cu alezaj
tăiere - Ø60mm
Alezare de conic -

conic
degroșare numărul de dinți - 12
SC33 DIN 217
la • lungimea totală - B, Ø27 /
71mm;
Ø60+0,03
0 x25 51-60
• diametrul conexiunii - CM5;
27mm Adaptor
ISO 40
10.9.
Frezare
frontală de SC11 R210-082C8-14H Idem SC11
degroșare
la 47±0,03
10.10.
Teșire la SC12 - - - -
1x45°
• material: HSS-E,
acoperire PVD AlCrN Dispozitiv
• dimesniunea filetului - de rotatie
T200-XM100DK-3/4 stanga –
B110 G3/4-14
dreapta,
• pasul filetului – 1mm
10.11. accesoriu
• lungimea filetului -
Tarod

Filetare cu al MU
SC14 28mm
tarodul Con de
G3/4” • lungimea utilizabilă – prindere
77mm; DIN -
• lungimea totală - metric:
140mm; 20,00 x
• diametrul conexiunii - 16,00
20mm;
• material: HSS;
• diametrul muchiei de
Burghiu de

Suport
centruire

K1111-2 tăiere – Ø2mm


10.12. accesoriu
SC15 • lungimea totală -
Centruire al mașinii
40mm
unelte
• diametrul conexiunii -
∅5mm

33
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

• material: HSS;
• diametrul de tăiere –
SCDT 050-017-080-M6
Ø5mm;
10.13. Adaptor

Burghiu Ø5
• lungime de tăiere –
Găurire Ø5 ISO 40;
16,5mm;
și teșire SC16 DIN69871
0,5x45° • unghiul de atac - 140 40 SRKIN
• lungimea totală - 8X80 CX
79mm;
• diametrul conexiunii -
8mm
• material: HSS-E;
• dimesniunea filetului -
TPG M-6X1.0-M M6; Dispozitiv

Tarod M6
pasul filetului - 1mm de rotatie
10.14.
• lungimea filetului - stanga –
Filetare cu SC17
17mm; dreapta,
tarodul M6
• lungimea totală - accesoriu
80mm; al MU
• diametrul conexiunii -
6mm;

6.2.4. Verificatoare
In tabelul 6.2.4 sunt stabilite verificatoarele necesare pentru controlul corespunzator
a tuturor operatiilor din cadrul procesului tehnologic, avand in vedere tipul suprafetelor, al
semifabricatului si a preciziei finale a reperului.

Tab. 6.2.4. Verificatoare PT1


Verificator
Dimensiun
Operați Valoarea
i care se Domeniul de
a Tip diviziuni
pot măsurare
i
măsura
Șubler cu Vernier 0,1:5 STAS 41 0251
Exterior
00. 0..150mm
Interior 0,02
Turnare
Adâncimi

Micrometru de exerior DIN 863

Exterior 0,01 25mm..50mm


10.
Frezare

Etalon de rugozitate Ra 0,05 - 12,5 0,05µm..12,5


CEP 498861-1 ISO 4287 Rugozități -
µm

34
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

20. Micrometru de exerior DIN 863 Exterior 0,01 25mm..50mm


Frezare Etalon de rugozitate Ra 0,05 - 12,5 0,05µm..12,5
Rugozități -
2 CEP 498861-1 ISO 4287 µm
Micrometru de interior

50mm..600m
40. Interior 0,01
m
Lărgire -
Alezare

Etalon de rugozitate Ra 0,05 - 12,5 0,05µm..12,5


Rugozități -
CEP 498861-1 ISO 4287 µm
Șubler cu Vernier 0,1:5 STAS 41 0251 Exterior
0..150mm
Interior 0,02
Adâncimi
30.
Lărgire - Calibru pentru filet interior G3/4” ISO
Filetare 228 (2) – 1987
Interior - G3/4”

Șubler cu Vernier 0,1:5 STAS 41 0251 Exterior


Interior 0,02 0..150mm
50. Adâncimi
Găurire - Calibru pentru filet interior M6 TNT
Filetare
Interior - M6

Tab. 6.2.4. Verificatoare PT2


Verificator
Dimensiuni
Operația Valoarea Domeniul de
Tip care se pot
diviziunii măsurare
măsura
00. Turnare
10. Prelucrare Idem verificatoare PT1
complexă

35
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

6.3 Metode si procedee de reglare a sistemelor tehnologice


Pentru a putea calcula abaterile de pozitionare si pentru a calcula dimensiunile
intermediare este necesar sa se cunoasca metodele si procedeele de reglare a sistemului
tehnologic. Stabilirea metodei impune cunosterea schemei de orientare a piesei, scheme
detaliate anterior in capitolele precedente.

6.3.1. Metode si procedee de reglare la dimensiuni


Reglarea la dimensiune presupune stabilirea pozitiei sculei, a mijloacelor de
inspectie in cadrul sistemului tehnologic, avand ca reper axele masinilor unelte, astfel incat
orientarea piesei sa permita obtinerea formei cu caracteristicile de prelucrare pentru operatia
vizata.
Metoda folosita pentru reglarea la dimensiune este metoda reglarii automate (cu
scula reglata la cota), deoarece productia de serie urmareste dieferentierea operatiilor.
Prezentarea metodei de reglare la dimensiune, in functie de procesele tehnologice, se
prezinta in tabelele 6.3.1.a/b.

Tab. 6.3.1.a Metoda de reglare PT1

Operatia Metoda de reglare la Procedeul de reglare la


dimensiune dimensiune
10. Frezare Metoda reglarii automate Dispozitiv optic;
Cu calibre şi cale plan paralele
20. Frezare 2 Metoda reglarii automate Dispozitiv optic;
Cu calibre şi cale plan paralele
30. Largire - Alezare Metoda reglarii automate Auto- centrarea sculei aschietoare
dupa gaura initiala la faza de alezare
40. Largire – Filetare Metoda reglarii automate Autocentrarea sculei aschietoare
dupa gaurile initiale la filetare;
Autoreglarea tarodului pe alezaj
50. Gaurire - Filetare Metoda reglarii automate Cu bucse de ghidare, pentru faza de
gaurire;
Autocentrarea sculei aschietoare
dupa gaurile initiale la filetare;
Autoreglarea tarodului pe alezaj

Tab. 6.3.1.b Metoda de reglare PT2

Operatia Metoda de reglare la Procedeul de reglare la


dimensiune dimensiune
10. Prelucrare complexa Metoda reglarii automate Măsurarea sculei prin utilizarea
sistemului propriu de măsurare al
MUCN - Programul CNC- punctul de
0
20. Gaurire – Filetare Metoda reglarii automate Autoreglarea tarodului pe alezaj
30. Inspectie finala Metoda reglarii automate

36
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

6.3.2. Metode si procedee de reglare cinematica


Masina unealta impreuna cu sculele, dispozitivele, verificatoarele poate realiza
reglarea cinematica prin mai multe procedee: manual, semiautomat si automat.
Tab. 6.3.1.a Metoda de reglare PT1

Operatia Procedeul de reglare cinematica


10. Frezare Reglarea cinematica cu avans manual, asigurat de
20. Frezare 2 operatorul masinii prin intermediul manivelei / automata
cu ajutorul calculatorului, in functie de necesitate;
30. Largire - Alezare
Schimbarea usoara a turatiei prin intrerupatoarele de
40. Largire – Filetare comanda

Reglarea se realizeaza cu avans automat, dar si


manual- operator;
50. Gaurire - Filetare Masina de gaurit/frezat are o roata de mana pentru
avansul de precizie a arborelui gol si roata de mana cu
cursa moarta

Tab. 6.3.1.b Metoda de reglare PT2

Operatia Procedeul de reglare cinematica


Reglarea se face in functie de cum e conceput
10. Prelucrare complexa
programul de comanda numerica
30. Inspectie finala Prin programul masinii

6.4 Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare


Adaosul de prelucrare
reprezinta stratul de material
care trebuie indepartat in cadrul
unei operatii/faze. Dimensiunile
intermediare sunt dimensiunile
pe care le primesc suprafeţele
piesei în diferite etape de
prelucrare.
In figura 6.4 este
reprezentata repartizarea
adaosurilor in functie de numarul
de prelucrari pe fiecare
suprafata, iar in tabelele 6.4a/b sunt detaliate
adaosurile pe faze. Fig. 6.4. Repartizare adaosuri

Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se folosesc două metode:


a) metoda de calcul analitic;
b) metoda experimental statistică.

a) Metoda de calcul analitic: - in cazul de fata:


Pentru calculul adaosurilor şi a dimensiunilor intermediare s-au utilizat următoarele relaţii:

37
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

• pentru adaosuri asimetrice la suprafeţe plane opuse prelucrate succesiv sau pentru o
singură suprafaţă plană
Aimin = ( Rzi −1 + Si −1 ) + ( i −1 +  i ) [mm], (6.1)

• pentru adaosuri simetrice la suprafeţe de revoluţie exterioare si interioare cu relaţia


2 Aimin = 2( Rzi −1 + Si −1 ) + 2 i2−1 +  i2 [mm], (6.2)

unde: Rz i−1 reprezintă înălţimea neregularităţilor profilului rezultată la operaţia (faza)


precedentă i-1; Si −1 - adâncimea stratului superficial defect format la operaţia (faza)

precedentă i-1;  i −1 - abaterea spaţială formată la operaţia (faza) precedentă i-1;  i -


eroarea de orientare a suprafeţei de prelucrat la operaţia/faza considerată.
Valoarea abaterilor remanente după diferite operații de așchiere:
𝜌 = 𝑘 ∗ 𝜌𝑠𝑓 – conform Picoș 1, pag 128

unde: k – coeficient care indică gradul de micșorare al abaterilor spațiale (tabelul 4.6-Picoș
1); 𝜌𝑠𝑓 – abaterea spațială a semifabricatului brut.

În cazul orientării semifabricatului după suprafețele bielei, abaterea spațială pentru


prelucrarea suprafețelor plane ale capetelor este curbarea totală:
𝜌𝑚𝑎𝑥 = ∆𝑐 ∗ 𝐿 - conform Picoș 1, pag 246
unde: ∆𝑐 – curba specifică; L – lungimea totală a piesei.
n

∑ Ak = A0 ;
i=1

- suprafețe exterioare/interioare cu adaos asimetric:


Lk−1 = Lk ± Ak [mm],
Apinom = Apimin + Ti−1 ;

- suprafețe exterioare/interioare cu adaos simetric:


Dk−1 = Dk ± 2Ak [mm],
2Apinom = 2Apimin + Ti−1 ;

T(Lk−1 ) > T(Lk )


unde: A0 este adaosul de prelucrare total; Lk si Dk – dimensiunile intermediare, k = n, n-1,
..., 1 reprezintă prelucrările realizate pe suprafaţa considerată, adaosurile calculându-se de
la ultima operaţie către prima; semnul „+” se utilizează pentru dimensiuni tip arbore, iar
semnul „-„ pentru dimensiuni tip alezaj; T – toleranţa corespunzătoare preciziei economice
de prelucrare pe care o poate asigura fiecare procedeu de prelucrare.

o Pentru suprafața S1: ∅47 x 47mm – se folosește metoda reglării automate


- este obținută prin frezare de degroșare și frezare de finisare
IT10 Ra=1,6 µm
Aplicând formula 6.1 rezultă adaosurile:
AminFF = R zFD + SFD + ρFD + εFF = 32μm + 30μm + 36μm + 0 = 118μm

38
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

AminFD = R zsf + Ssf + ρsf + εFD = 80μm + 200μm + 4 ∗ 151,5μm + 0 = 886μm

o Pentru suprafața S: Ø90 x 25mm – se folosește metoda reglării automate


- este obținută prin frezare de degroșare
IT12 Ra=6,3 µm
Aplicând formula 6.1 rezultă:
AminFD = R zsf + Ssf + ρsf + εFD = 80μm + 200μm + 4 ∗ 151,5μm + 0 = 886μm
+0,03
Ø60 0
o Pentru suprafața S: (
𝐻7
) – se folosește metoda reglării automate
- este obținută prin alezare de degroșare și lărgire
IT7 Ra=1,6 µm
Aplicând formula 6.2 rezultă:

2Amin𝐴 = 2(40 + 50) + 2√0 = 180μm

2AminL = 2(80 + 200) + 2√4 ∗ 151,52 + 02 = 1772μm

b) Metoda experimental statistică: Conform tabel 8.1 Vlase, (pag 78)


Ø47 ±0,3
o Pentru suprafața S2: ( ), Ra=6,3µm – frezare de degroșare pe lungime 47
𝑚
mm
 Adaos de degroșare = 1 mm

Tab. 6.4.a Faze si adaosuri PT1


Adaos de Fazele de prelucrare
Dimensiunea
prelucrare Nr. de ordine și Adaos
Sk prescrisă, Nr. de ordine și
total, denumirea intermed, Lk, Dk, mm
L0, mm denumirea finală
A0, mm preliminară Ak, mm
sf calc 10.1. Frezare
10.1. Frezare
frontală de
Ø47 ±0,3 frontală de 0,88 48,12+0
−0,062
( ) la degroșare la
𝑚 degroșare la ̅47
̅̅̅
48,12+0−0,062
S1 distanța
47±0,03 fața 1,5 1 10.3. Frezare
10.3. Frezare
de S2 frontală de
frontală de 0,12 48+0
−0,039 finisare la
finisare la ̅47
̅̅̅
48+0
−0,039
Ø47 ±0,3
( ) la 20.1. Frezare 20.1. Frezare
𝑚
distanță frontală de frontală de
S2 1,5 1 1 47±0,03
47±0,03 față degroșare la degroșare la
de S1 47±0,03 47±0,03
40.2. Teșire la 40.2. Teșire la
S3 1x45˚ 1 1 1 1x45˚
1x45˚ 1x45˚
40.1. Lărgire la 40.1. Lărgire la
̅̅̅̅̅ 2,5 ∅24±0,042
∅24 ∅24±0,042
G ¾” x 47
S4 3 3 40.3. Filetare
±0,03 30.3. Filetare cu
cu tarodul 2 G3/4”
tarodul G3/4”
G3/4”

39
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

30.1. Lărgire la 30.1. Lărgire la


̅̅̅̅̅ 1,77 ∅59,82±0,06
∅60 ∅59,82±0,06
Ø60+0,03
0
S5 3 1,95
𝐻7 30.3. Alezare 30.3. Alezare de
de degroșare 0,18 Ø60+0,03
0 x25
degroșare
Ø60+0,03
0 x25 Ø60+0,03
0 x25
Ø90 ±0,35 10.2. Frezare 10.2. Frezare
( ) la
S6 𝑚 1 0,89 frontală de 0,89 25 frontală de
distanța 25 degroșare la 25 degroșare la 25
30.2. Teșire la 30.2. Teșire la
S7 2x45˚ 2 2 2 2x45˚
2x45˚ 2x45˚
50.1. Găurire
50.1. Găurire ∅5
Ø5 și teșire - ∅5
și teșire 0,5x45°
S8 M6 - - 0,5x45°
50.2. Filetare 50.2. Filetare cu
0,2 M6
cu tarodul M6 tarodul M6

Tab. 6.4.b Faze si adaosuri PT2


Adaos de Fazele de prelucrare
Dimensiunea
prelucrare Nr. de ordine și Adaos
Sk prescrisă, Nr. de ordine și
total, denumirea interm, Lk, Dk, mm
L0, mm denumirea finală
A0, mm preliminară Ak, mm
10.1. Frezare
10.1. Frezare
frontală de
Ø47 ±0,3 frontală de 0,8 48,2±0,05
( ) la ̅̅̅̅
degroșare la 47
degroșare la
𝑚
distanța 48,2±0,05
S1 1
47±0,03 față 10.3. Frezare
10.3. Frezare
de S2 frontală de
frontală de 0,2 48±0,02
̅̅̅̅ finisare la
finisare la 47
48±0,02
Ø47 ±0,3
( ) la 10.9. Frezare 10.9. Frezare
𝑚
distanța frontală de frontală de
S2 1 1 47±0,03
47±0,03 față degroșare la degroșare la
de S1 47±0,03 47±0,03
10.4. Teșire la 10.4. Teșire la
S3 1x45˚ 1 1 1x45˚
1x45˚ 1x45˚
10.5. Lărgire la 10.5. Lărgire la
̅̅̅̅̅ 1 ∅24,44±0,042
∅24 ∅24,44±0,042
G ¾” x 47
S4 3 10.11. Filetare
±0,03 10.11. Filetare
cu tarodul 2 G3/4”
cu tarodul G3/4”
G3/4”
10.7. Lărgire la 10.7. Lărgire la
̅̅̅̅̅ 1,3 ∅59,5±0,06
∅60 ∅59,5±0,06
Ø60+0,03
0 10.8. Alezare 10.8. Alezare de
S5 1,8
𝐻7 de degroșare 0,5 Ø60+0,03
0 x25
degroșare
Ø60+0,03
0 x25 Ø60+0,03
0 x25
Ø90 ±0,35 10.2. Frezare 10.2. Frezare
S6
( ) la
0,8 frontală de 0,8 25 frontală de
𝑚
distanta 25 degroșare la 25 degroșare la 25
10.6. Teșire la 10.6. Teșire la
S7 2x45˚ 2 2 2x45˚
2x45˚ 2x45˚

40
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

10.13. Găurire 10.13. Găurire


Ø5 și teșire - Ø5 Ø5 și teșire
S8 M6 - 0,5x45° 0,5x45°
10.14. Filetare 10.14. Filetare
0,2 M6
cu tarodul M6 cu tarodul M6

6.5 Regimurile de prelucrare


Pentru a realiza piesa la precizia prescrisa este necesar sa se indeparteze stratul de
material numit adaos, prin aschiere cu regimuri bine stabilite, astefel incat costul prelucrarii
sa fie minim.

6.5.1 Calcul analitic:


Faza: 10.1 Frezare frontală de degroșare:

- Adâncimea de așchiere: t/ap


Ak 0,88
t= = = 0,88 [mm]
i 1
- Avansul: f/s
𝑓 = 𝑓𝑧 ∗ 𝑧 [mm/rot]
unde: f - avansul pe rotație; fz – avansul pe dinte (în cazul degoșării se alege fz,
conform tabelelor normalizate); z – numărul de dinți;
. fz = (0,09. .0,18) ∗ 0,7 [mm/dinte]
fz = 0,10 ∗ 0,7 = 0,07 [mm/dinte]
f = 0,10 ∗ 0,7 ∗ 6 = 0,42 [mm/rot]
- Viteza de așchiere:

C ∗ Dq
vp = Tm ∗ tzv∗fy ∗tu∗zp ∗ K v [m/min]
i z
K v = K mv ∗ K s1 ∗ K sc ∗ K χ
Valorile coeficienților de corecție se găsesc tabelar în normative.
K v = 1,01
Din tabelul 14.21 (Picoș 1– pagina 546) rezultă relația corespunzătoare vitezei de
așchiere la frezarea frontală cu freze frontale cu plăcuțe din carburi metalice:
332 ∗ D0,2
vp = ∗ Kv
T 0,2 ∗ 𝑡 0,1 ∗ fz0,4 ∗ 𝑡10,2
în care: T – durabilitatea economică a frezei (picoș 1- tab 14.13); t – adâncimea de
așchiere; fz – avansul pe dinte; t1 – lungimea de contact maximă; Kv – coeficient de
corecție a vitezei.
332 ∗ 580,2
vp = ∗ 1,01
1800,2 ∗ 0,880,1 ∗ 0,070,4 ∗ 470,2
vp = 363 [m/min]
- Turația: n
1000∗𝑣𝑝
𝑛 = 𝜋∗𝐷 [rot/min]
1000 ∗ 363
n= = 1992
π ∗ 58
=> nr(MU) = 1600 [rot/min]

41
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

- Viteza de așchiere reală: vr


π∗D∗nr
vr = 1000
[m/min]
π∗58∗1600
vr = = 291,5 [m/min]
1000
- Viteza de avans: vf/sv
vf = fz ∗ z ∗ nMU [mm/min]
vf = 0,07 ∗ 6 ∗ 1600 = 672 [mm/min]
Din gama de viteze de avasuri a mașinii-unelte se alege vf=412 [mm/min]
- Puterea efectivă la frezare:
Ft ∗vr
Ne = [kW]
6000
Condiție: Ne ≤ ηNMU
unde: Ft – componenta tangențială a forței de așchiere; η – randamentul mașinii de
frezat=0,8; NMU – puterea motorului electric principal=2,2kW;
X y
CF ∗t1 F ∗fz F ∗tuF ∗z
Ft = DqF ∗nWF
∗ K mF [N]
n
Rm
K mF = ( )
750
unde: KmF – coeficent de corecție în funție de material; Rm – rezistența la rupere a
materialului; n – coeficient=0,3;
Dacă relația nu este respectată, se va micșora viteza de așchiere până la valoarea:
V∗η∗NMU
VMU = Ne
[m/min]
1,1 0,75 0,3
8250 ∗ 47 ∗ 0,07 ∗ 0,881 ∗ 6 500
Ft = ∗ ( )
581,3 ∗ 16000,2 750
Ft = 422,7 [N]
42,2 ∗ 291,5
Ne =
6000
Ne = 2,05 [kW]
Rezultă – Condiția nu este îndeplinită (1,81>1,76), rezultă:
247,8 ∗ 0,8 ∗ 2,2
VMU =
1,81
VMU = 250 [m/min]

Faza: 40.1 Lărgire la Φ24:

- Adâncimea de așchiere:
(D−d)
t= 2
[mm]
în care: D – diametrul alezorului, d – diametrul găurii preliminare;
24−21,5
t= = 1,25 [mm]
2
- Avansul: f, s
f = cs ∗ D0,6 [mm/rot]
0,6
f = 0,07 ∗ 24 = 0,47 [mm/rot]
- Viteza de așchiere:
C ∗ Dzv
vp = Tm ∗v txv ∗fyv Kvp [m/min]
K vp = K mv ∗ K tv ∗ K lv ∗ K sv
K vp = K mv ∗ K tv ∗ K lv ∗ K sv
750 1,05
K vp = ( ) ∗ 1,32 ∗ 1 ∗ 0,95
500

42
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

16,3∗ 240,3
vp = ∗ 1,88 = 36 [m/min]
1100,3 ∗ 1,250,2 ∗0,470,5
- Turația:
1000∗ vp
n= [rot/min]
π∗D
1000∗ 36
n= = 477,4 [rot/min]
π∗24
=> nr(MU) = 425 [rot/min]
- Viteza de așchiere reală: vr

π∗ D∗nr π∗ 24∗425
vr = = = 32 [m/min]
1000 1000
- Forța de așchiere:
F = CF2 ∗ t zF ∗ f yF ∗ HB n [N]
F = 5,6 ∗ 1,251,3 ∗ 0,470,7 ∗ 1630,75
F = 31,5 [N]
- Momentul:
Mt = CM2 ∗ DxM ∗ t zM ∗ f yM ∗ HB n [Nm]
Mt = 0,165 ∗ 24 ∗ 1,25 ∗ 0,47 ∗ 1630,7
1 0,9 0,8

Mt = 25,9 [Nm]
- Puterea:
Mt ∗n
Ne = [kW]
9750
Condiție: Ne ≤ ηNMU

25,9∗425
Ne = = 1,12 [kW]
9750
1,12 < 1,76 Condiție îndeplinită

6.5.2 Metoda bazată pe alegere:

Faza: 20.1 Frezare frontală de degroșare (din Vlase):

- Adâncimea de așchiere:
t = Ap = 1 [mm]
- Avansul: f/s
fz = 0,1 ∗ 0,7 [mm/dinte]
f = 0,07 ∗ 6 = 0,42 [mm/rot]
- Viteza de așchiere:
vc = 70 . .120 [m/min]
- Turația:
1000∗ 120
n= = 658,5 [rot/min]
π∗58

=> nr(MU) = 625 [rot/min]


- Viteza de așchiere reală: vr
π∗58∗625
vr = 1000
= 114 [m/min]
- Viteza de avans: vf/sv
vf = 0,07 ∗ 6 ∗ 625 = 262,5 [mm/min]

43
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tab. 6.5.a. Parametrii regimului de prelucrare la PT1


Parametrii regimului de așchiere

Operația Faza n vf
t/ap f/s vr [rot/min] [mm/min]
[mm] [mm/rot] [m/min]
calc real calc real
10.1. FD 0,88 0,42 291,5 1992 1600 672 400
10.Frezare 10.2. FD 0,89 0,45 215 1320 1180 531 400
10.3. FF 0,12 0,24 364,4 3043 2000 480 400
20.Frezare 2 20.1. FD 1 0,42 291,5 1965 1600 672 400
30.1. Lărgire la
1 0,2 167 1110 900 180 180
∅60
30.Lărgire – 30.2. Teșire
2 0,28 18 95 90 25,2 22,4
Alezare 2x45°
30.3. Alezare
0,25 0,9 5,7 36 31,1 28 22,4
D ∅60
40.1. Lărgire
1,25 0,47 32 477,4 425 200 180
∅24
40.2. Teșire
1 0,15 20 265 250 37,5 30
40. Lărgire – 1x45°
Filetare 40.3. Filetare
1,9 1,5 17 204,9 200 300 236
G ¾”
40.4. Teșire
1 0,15 20 265 250 37,5 30
1x45°
50.1. Găurire
∅5 și teșire 2,5 0,10 22 1591 1180 118 -
50.Găurire –
0,5x45°
Filetare 50.2. Filetare
0,2 1 3 165 150 60 -
M6
Rezultatele dobândite în urma calcului cu ajutorul programului Sandvik Coromant
ToolGuide și prin Walter GPS 6.0 a prelucrărilor din cadrul procesului tehnologic 2 sunt
următoarele:
Tab. 6.5.b. Parametrii regimului de prelucrare la PT2
Parametrii regimului de așchiere
Operația

Faza t/ap f/s vc n [rot/min] Pc


[mm] [mm/rot] [m/min] [kW]
calculată
10.1 FD 0,8 0,13 391 1980 5,09
10.2 FD 0,8 0,13 335 1700 6,46
10.3 FF 0,2 0,13 389 2090 1,36
10. Prelucrare complexă

10.4 Teșire 1x45° 1 0,25 387 5000 2,1


10.5 Lărgire ∅24 0,5 0,25 387 5000 2,1
10.6 Teșire 2x45° 2 0,27 458 2450 3,06
10.7 Lărgire ∅60 0,5 1,4 458 2450 3,06
10.8 Alezare D 15 80 0,4
10.9 FD 1 0,13 392 1950 6,25
10.10 Teșire
1 0,25 387 5000 2,41
1x45°
10.11 Filetare
1,9 1,2 24 289 1,94
G3/4
10.12 Centruire - 0,11 30,2 2260 0,2
10.13 Găurire ∅5 2,5 0,1 184 1170 2,65

44
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

și teșire 0,5x45°
10.14 Filetare M6 0,2 1 38,5 2040 0,96

În figura 6.41 se prezintă interfața softului Sandvik Coromant ToolGuide cu valorile


rezultate în urma rulării acestuia, prin introducerea parametrilor cunoscuți din faza de
prelucrare.

Fig. 6.41 Valori regimuri conform Sandvik (Faza 10.1. Frezare frontală de degroșare la
48,2±0,05)

6.6 Normarea tehnica de timp

Normarea tehnica de timp (NT) are in componenta o serie de timpi, conform relatiei:
𝑇𝑝𝑖 𝑇𝑝𝑖
𝑁𝑇 = 𝑇𝑢 + 𝑛0
⇔ 𝑁𝑇 = 𝑇𝑏 + 𝑇𝑎 + 𝑇𝑑𝑡 + 𝑇𝑑𝑜 + 𝑇𝑜𝑛 + 𝑛0
  ,  (6.6)

in care: Tu <min / buc> este timpul unitar; Tpî <min> – timpul de pregătire-încheiere a
locului de muncă; no<buc> – numărul de piese din lot; Tb<min / buc> – timpul de bază; Ta
<min / buc> – timpul auxiliar; k - nr. ordine fază de prelucrare; Ta1<min / buc> – timpul de
prindere şi desprindere;Ta2, Ta3, Ta4 <min / buc> – timpii auxiliari de comandă, reglare,
control; Top<min / buc> – timpul operativ; Td <min / buc>– timpul de deservire a locului de
muncă;Tdt <min / buc> – timpul de deservire tehnică; Tdo<min / buc> – timpul de deservire
organizatorică; Ton <min / buc>– timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice;
Componentele normelor de timp au fost determinate, după caz, prin calcul şi prin
alegere din normative.

45
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

6.6.1. Calculul normei de timp

Având în vedere seria reperului studiat, se detaliază două operații de prelucrare. Pentru a se
calcula norma de timp, numărul de piese din lot se adoptă, n =1000 buc.
Pentru Operația 10. Frezare =>

• Timpul de bază - Frezare:


𝑙+𝑙1 +𝑙2
𝑡𝑏 = 𝑛∗𝑠 ∗ 𝑖 (min) (6.6.1)

unde: l-lungimea piesei de prelucrat; 𝑙1 -lungimea de pătrundere; 𝑙2 -lungimea de ieșire; 𝑣𝑎 -


viteza de avans; D – diametrul frezei; B – lățimea de frezat;
1
𝑙1 = √(𝐷 2 − 𝐵2 ) + (0,5. .2) (mm)
2
𝑙2 =(0,5..2) (mm)
• Timpul de pregătire încheiere
𝑇𝑝𝑖 =20 min

Faza: 10.1. Frezare frontală de degroșare


• Timpul de bază:
1
𝑙1 =2 √(582 − 472 ) + 1
𝑙1 =12,12 ≅ 12 (mm)
𝑙2 =1 (mm)
47+12+1
 𝑡𝑏 = ∗ 1= 0,15 min
400
Din tabelele din “Normare tehnica pentru prelucrari prin aschiere 1”, Picoș rezultă:
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯
- Timpul ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei – tab 8.34 (Picos)
𝑇𝑎1 =0,8 min
- Timpul ajutător pentru comanda mașinii – tab. 8.43 (Picos)
𝑇𝑎2 =0,45 min
- Timpul ajutător pentru curățat dipozitivul de așchii
𝑇𝑎3 =0,08 min
 𝑇𝑎 = 0,8 + 0,45 + 0,08 =1,33 min
• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
2,6 2,6
𝑇𝑑𝑡 = ∗ 𝑡𝑏 = ∗ 0,15 =0,004 min
100 100
• Timpul de deservire organizatorică:
1,2 1,2
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,15 + 1,33) =0,017 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):
3 3
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,15 + 1,33) =0,044 min
100 100

Faza: 10.2. Frezare frontală de degroșare


• Timpul de bază:

46
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

1
𝑙1 = √(582 − 452 ) + 0,5
2
𝑙1 =18,5 (mm)
𝑙2 =1 (mm)
90+18,5+1
 𝑡𝑏 = 400
∗ 2= 0,55 min
Din tabelele din “Normare tehnica pentru prelucrari prin aschiere 1”, Picos rezultă:
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯
- Timpul ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei – tab 8.34 (Picos)
𝑇𝑎1 =0 min
- Timpul ajutător pentru comanda mașinii – tab. 8.43 (Picos)
𝑇𝑎2 =0,45 min
- Timpul ajutător pentru curățat dipozitivul de așchii
𝑇𝑎3 =0,08 min
 𝑇𝑎 = 0 + 0,45 + 0,08 =0,53 min
• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
2,6 2,6
𝑇𝑑𝑡 = 100 ∗ 𝑡𝑏 = 100 ∗ 0,55 =0,014 min
• Timpul de deservire organizatorică:
1,2 1,2
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,55 + 0,53) =0,0129 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):
3 3
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,51 + 1,53) =0,032 min
100 100

Faza: 10.3. Frezare frontală de finisare


• Timpul de bază:
1
𝑙1 =2 √(582 − 472 ) + 1
𝑙1 =12,12 ≅ 12 (mm)
𝑙2 =1 (mm)
47+12+1
 𝑡𝑏 = 400
∗ 1= 0,15 min
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯
- Timpul ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei – tab 8.34 (Picos)
𝑇𝑎1 =0 min
- Timpul ajutător pentru comanda mașinii – tab. 8.43 (Picos)
𝑇𝑎2 =0,45 min
- Timpul ajutător pentru curățat dipozitivul de așchii
𝑇𝑎3 =0,08 min
 𝑇𝑎 = 0 + 0,45 + 0,08 =0,53 min
• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
2,6 2,6
𝑇𝑑𝑡 = 100 ∗ 𝑡𝑏 = 100 ∗ 0,15 =0,004 min
• Timpul de deservire organizatorică:
1,2 1,2
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,15 + 0,53) =0,008 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):

47
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

3 3
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,15 + 0,53) =0,02 min
100 100

Pentru Operatia 40. Lărgire + Filetare =>


• Timpul de pregătire încheiere
𝑇𝑝𝑖 =15 min

Faza: 40.1. Lărgire ∅24


• Timpul de bază:
𝑘
𝑙1 =(𝑑 − 𝑑0 )𝑐𝑡𝑔 2 + (0,3. .2)
118
𝑙1 =(24 − 23,4)𝑐𝑡𝑔 2
+ 0,6= 1 (mm)
𝑙2 =(1..4) (mm)
𝑙2 =2 (mm)
𝑙+𝑙1 +𝑙2 47+1+2
 𝑡𝑏 = 𝑛∗𝑠
= 180 = 0,28 min
Din tabelele din “Normare tehnica pentru prelucrari prin aschiere 2”, Picos 2 rezultă:
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯
- Timpul ajutător pentru prinderea și desprinderea piesei – tab 9.50 (Picos) 2
𝑇𝑎1 =0,45 min
- Timpul ajutător pentru comanda mașinii – tab. 9.51 (Picos) 2
𝑇𝑎2 =0,02+0,03+0,07+0,09=0,21 min
- Timpul ajutător pentru curățat dipozitivul de așchii
𝑇𝑎3 =0,06 min
- Timpul specific fazei de lucru – tab. 9,53
𝑇𝑎4 =0,08 min
 𝑇𝑎 = 0,45 + 0,21 + 0,06 + 0,08 =0,8min
• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
5,5 5,5
𝑇𝑑𝑡 = 100 ∗ 𝑡𝑏 = 100 ∗ 0,28 =0,015 min
• Timpul de deservire organizatorică:
1,3 1,3
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,28 + 0,8) =0,014 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):
3 3
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,28 + 0,8) =0,037 min
100 100

Faza: 40.2. Teșire 1x45°


• Timpul de bază:
𝑙1 =0 + (0,5. .2)
𝑙1 =2
𝑙2 =0 (mm)
𝑙+𝑙1 +𝑙2 1+2+0
 𝑡𝑏 = 𝑛∗𝑠
= 30 = 0,1 min
Din tabelele din “Normare tehnica pentru prelucrari prin aschiere 2”, Picos rezultă:
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯

48
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

 𝑇𝑎 = 0 + 0,21 + 0,06 + 0,08 = 0,35 min


• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
6 6
𝑇𝑑𝑡 = 100 ∗ 𝑡𝑏 = 100 ∗ 0,1 = 0,006 min
• Timpul de deservire organizatorică:
1,5 1,5
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,1 + 0,35) =0,00675 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):
3,5 3,5
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ 0,45 =0,0157 min
100 100

Faza: 40.3. Filetare cu tarodul G3/4”


• Timpul de bază:
𝑙1 =(3. .5)𝑝 (mm)
𝑙1 =4 ∗ 1 mm
𝑙2 =lungimea parții active a tarodului (mm)
n=turația mișcării principale; 𝑛1 =turația mișcării de retragere

𝑙+𝑙1 +𝑙2 1 1 47+4+28 1 1


 𝑡𝑏 = ( + )= ( + ) = 0,45 min
𝑝 𝑛 𝑛1 1,5 236 236
Din tabelele din “Normare tehnica pentru prelucrari prin aschiere 2”, Picos (pag. 19)
rezultă:
• Timpul auxiliar: 𝑇𝑎 = 𝑇𝑎1 + 𝑇𝑎2 + 𝑇𝑎3 + ⋯
 𝑇𝑎 =0,16min
• Timpul de deservire tehnică – conform caracteristicilor:
2 2
𝑇𝑑𝑡 = 100 ∗ 𝑡𝑏 = 100 ∗ 0,45 =0,009 min
• Timpul de deservire organizatorică:
1,2 1,2
𝑇𝑑𝑜 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,45 + 0,16) =0,007 min
100 100
• Timp de odihnă și necesități – tab 8.52 (Picos):
2,5 2,5
𝑇𝑜𝑛 = ∗ (𝑡𝑏 + 𝑇𝑎 ) = ∗ (0,45 + 0,16) =0,015 min
100 100

În continuare, sunt prezentate în tabelele 6.12.a sau b, componentele normei de


timp pe fiecare operație în parte și suma acestora conform relațiilor anterioare.
Legenda:
χ – unghiul de atac principal al sculei;
t<mm> – adâncimea principală de aşchiere;
lmax <mm> – lungimea maximă a suprafeţei de preluc+rat;
l1, l2<mm> – curse de siguranţă la intrare şi, respectiv, la ieşire;
i – numărul de treceri;
n<rot/min> – turația; s<mm / rot> – avansul; vf<mm / min> – viteza de avans.

49
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

PT1 Tabelul 6.12.a Componente norma de timp

Operația: 10. FREZARE Tpi = 20 min

Scula de t Componentele timpul


prelucrare operativ
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s vf
Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta4 k

10.1. FD SC11 - 0,88 12 47 1 1 1600 0,42 400 0,15 0,8 0,45 0,08 -

10.2. FD SC11 - 0,89 18,5 90 1 2 1180 0,45 400 0,55 - 0,45 0,08 -

10.3. FF SC11 - 0,12 12 47 1 1 2000 0,23 400 0,15 - 0,45 0,08 -

Tb Σ Tbk 0,85

Ta Σ Tak 2,39
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,02
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,04

Ton Σ Ton 0,10


Timpul unitar Tu (Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton) rotunj. 3,4

Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 3,4+20/1000=3,42

PT1 Tabelul 6.12.a Componente norma de timp

Operația: 20. FREZARE 2 Tpi = 15 min

Scula de Componentele timpul


t
prelucrare operativ
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s vf
Ta4
Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k
k

20.1. FD SC11 - 1 12 47 1 1 1600 0,42 400 0,15 0,8 0,45 0,08 -

Tb Σ Tbk 0,15

Ta Σ Tak 1,33
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,004
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,02

Ton Σ Ton 0,04

50
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Timpul unitar Tu (Tb + Ta + Tdt+ Tdo +Ton) rotunj. 1,5

Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 1,56

PT1 Tabelul 6.12.a Componente norma de timp

Operația: 30. LĂRGIRE - ALEZARE Tpi = 17 min

Scula de t Componentele timpul


prelucrare operativ
Faza(ele) sau l1 lmax l2 i n s vf
Ta4
Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k
k

30.1.
Lărgire SC31 59° 1 1,5 25 2 1 900 0,2 180 0,16 0,45 0,23 0,07 0,11
∅60

30.2.
Teșire SC32 45° 2 2 2 0 1 90 0,28 22,4 0,18 - 0,23 0,07 0,11
2x45

30.3.
Alezare SC33 59° 0,5 2 25 10 1 31,1 0,9 22,4 1,65 - 0,23 0,07 0,11
∅60

Tb Σ Tbk 1,99

Ta Σ Tak 1,68
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,009+0,01+0,1=0,119
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,015+0,008+0,03=0,05

Ton Σ Ton 0,035+0,017+0,07=0,125

Timpul unitar Tu (Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton) rotunj. 4

Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 4

PT1 Tabelul 6.12.a Componente norma de timp

Operația: 40. LĂRGIRE - FILETARE Tpi = 15 min

Scula de t Componentele timpul


Faza(ele) prelucrare sau l1 lmax l2 i n s vf operativ

Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta4 k

51
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

40.1.
Lărgire SC41 59° 0,3 1 47 2 1 425 0,47 180 0,27 0,45 0,21 0,06 0,08
∅24

40.2.
Teșire SC42 45° 1 2 1 0 1 250 0,15 30 0,1 - 0,21 0,06 0,08
1x45°

40.3.
SC43 - 1,9 4 47 28 1 200 1,5 236 0,44 0,16
Filetare

40.4.
Teșire SC42 45° 1 2 1 0 1 250 0,15 30 0,1 - 0,21 0,06 0,08
1x45°

Tb Σ Tbk 0,81

Ta Σ Tak 1,66
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,015+0,006x2+0,009=0,036
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,014+0,0067x2+0,007=0,035

Ton Σ Ton 0,037+0,06x2+0,015=0,084

Timpul unitar Tu (Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton) rotunj. 3

Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 3

PT1 Tabelul 6.12.a Componente norma de timp

Operația: 50. GĂURIRE - FILETARE Tpi = 12 min

t
Scula de Componentele timpul
sau l1 lmax l2 i n s vf
prelucrare operativ
Faza(ele) t1

Ta4
Simbol χ Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k
k

50.1.
Găurire
∅5 și SC51 70° 2,5 0,8 15 1 1 900 0,1 85 0,14 0,2 0,11 0,03 0,08
teșire
0,5x45°

50.2.
Filetare SC53 - 0,2 4 15 15,1 1 150 1 140 0,45 0,12
M6

52
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Tb Σ Tbk 0,60

Ta Σ Tak 0,54
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,02
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,01

Ton Σ Ton 0,03

Timpul unitar Tu (Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton) rotunj. 1,2

Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 1,21

În vederea procesului tehnologic pe mașini cu comandă s-au adoptat următoarele


timpuri de prelucrare, în funcție de softul în care s-au asitat fazele respective. Norma de timp
specifică este regăsită în tabelul 6.12.b.
PT2-CNC Tablul 6.12.b Componente norma de timp

Operația: 10. PRELUCRARE COMPLEXĂ Tpi = 18 min

Scula de t Componentele timpul


Faza(ele) prelucrare sau l1 lmax l2 i n s vf operativ

Simbol χ t1 Tb k Ta1 Ta2 k Ta3 k Ta4 k

10.1. FD SC11 0,8 12 47 1 1 1980 0,13 257,4 0,016 0,31 0,18 - 0,0019

10.2. FD SC11 0,8 35,5 90 1 1 1700 0,13 221 0,029 0,003

10.3. FF SC11 0,2 12 47 1 1 2090 0,13 271,7 0,015 0,0019

10.4.
Teșire SC12 45° 1 2 1 0 1 5000 0,25 1250 0,0024 0,0017
1x45°

10.5.
Lărgire SC12 45° 0,5 6,2 47 2 1 5000 0,25 1250 0,044 0,0025
∅24

10.6.
Teșire SC12 45° 2 1 2 0 1 2450 0,27 661,5 0,004 0,0017
2x45°

10.7.
Lărgire SC12 45° 0,9 2 25 2 1 2450 0,27 661,5 0,040 0,0017
∅60

10.8.
Alezare SC13 0,5 1,5 25 30 1 80 1,4 112 0,5 0,002
∅60

53
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Indexare
- - - - - - - - - - - 3
180°

10.9. FD
SC11 1 12 47 1 1 1950 0,13 253,5 0,016 0,0019 0,31
47±0,03

10.10.
Teșire SC12 45° 1 2 1 0 1 5000 0,25 1250 0,0024 0,0017
1x45°

10.11.
Filetare SC14 1,8 4 47 28 1 289 1,2 346,8 0,233 0,233 -
G3/4”

Indexare
- - - - - - - - - - - 0,05
90°

10.12.
SC15 1 2 0 1 2260 0,11 248,6 0,012 0,01
Centruire

10.13.
Găurire
∅5 și SC16 2,5 2 15 1 1 1170 0,1 117 0,15 0,02
teșire
0,5x45°

10.14.
Filetare SC17 0,2 4 15 15,1 1 2040 1 2040 0,04 0,04
M6

Tb Σ Tbk 1,1038

Ta Σ Tak 4,173
Componentele
Tdt Σ Tdt 0,04
timpului unitar
Tdo Σ Tdo 0,02

Ton Σ Ton 0,06

Timpul unitar Tu (Tb +Ta +Tdt +Tdo +Ton) rotunj. 5,4


Norma de timp Tn Tu + Tpi / n0 5,418

6.7 Elemente de management al fabricatiei

6.7.1 Determiarea timpului de producție si a formei de organizare a producției


𝐹𝑛 = 𝑧𝑙 ∗ 𝑘𝑠 ∗ ℎ [𝑜𝑟𝑒]
- 𝐹𝑛 este fondul nominal de timp, în ore, al perioadei de producție
- 𝑧𝑙 este număul de zile lucratoare din perioada de producție 𝑧𝑙 = 251 𝑧𝑖𝑙𝑒/𝑎𝑛

54
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

- 𝑘𝑠 este numărul de schim dintr-o zi de lucru, 𝑘𝑠 = 2 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏/𝑧𝑖


- ℎ este numărul de ore lucrate într-un schimb, ℎ = 8 𝑜𝑟𝑒/𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏
→ 𝐹𝑛 = 251 ∗ 2 ∗ 8 = 4016 [𝑜𝑟𝑒]
60 ∗ 𝐹𝑛
𝑅𝑔 = [𝑚𝑖𝑛/𝑏𝑢𝑐]
𝑁𝑔
- 𝑅𝑔 este ritmul mediu al fabricației reperului 𝑔, în 𝑚𝑖𝑛/𝑏𝑢𝑐
- 𝑁𝑔 este volumul de producție anual de piese de tip 𝑔
60 ∗ 4016
→𝑅𝑔 = = 24,096 [𝑚𝑖𝑛/𝑏𝑢𝑐]
10000
𝑅𝑔
𝑇𝑃𝑘𝑔 =
𝑇𝑢𝑘
- 𝑇𝑃𝑘𝑔 este indicatorul tipului de producţie pentru operaţia de fabricare 𝑘 a reperului 𝑔
- 𝑇𝑢𝑘 timpul unitar al operaţiei 𝑘 la reperul 𝑔, în 𝑚𝑖𝑛/𝑏𝑢𝑐
𝑀, 𝑝𝑡. 𝑇𝑃𝑘𝑔 ≤ 1
𝑆𝑀, 𝑝𝑡. 1 < 𝑇𝑃𝑘𝑔 ≤ 10
𝑇𝑃 =
𝑆𝑀𝑗, 𝑝𝑡. 10 < 𝑇𝑃𝑘𝑔 ≤ 20
{ 𝑆𝑚, 𝑝𝑡. 𝑇𝑃𝑘𝑔 > 20

- 𝑀, 𝑆𝑀, 𝑆𝑀𝑗, 𝑆𝑚 sunt tipuri de producţie de masă, serie mare, serie mijlocie, serie mică
care corespund operaţiilor 𝑘 de la reperul 𝑔

Nr. Operații 𝑇𝑢𝑘 𝑅𝑔 𝑇𝑃𝑘𝑔 Producție


1 10 3,1 7,77 𝑆𝑀
2 20 3,2 7,53 𝑆𝑀
3 30 1,5 24,1 16,06 𝑆𝑀𝑗
4 40 6,2 3,88 𝑆𝑀
5 50 2,3 10,47 𝑆𝑀𝑗

100 ∗ 𝑛𝑀 100 ∗ 𝑛𝑆𝑀 100 ∗ 𝑛𝑆𝑀𝑗 100 ∗ 𝑛𝑆𝑚


𝐴= [%]; 𝐵 = 𝐶= 𝐷=
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
- 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝐷 sunt ponderi, în procente, ale operaţiilor din proces cu tip de producţie de
masă, serie mare, serie mijlocie, serie mică
- 𝑛𝑀 , 𝑛𝑆𝑀 , 𝑛𝑆𝑀𝑗 , 𝑛𝑆𝑚 sunt numărul operaţiilor din proces cu tip de producţie de masă,
serie mare, serie mijlocie, serie mica
- 𝑛 este numărul total de operaţii din procesul de fabricare a reperului.
100 ∗ 3 100 ∗ 2
→𝐴 = 0; 𝐵 = = 60[%]; 𝐶 = = 40[%]; 𝐷 = 0;
5 5
𝑀, 𝑝𝑡. 𝐴 > 50
𝑆𝑀, 𝑝𝑡. 𝐵 > 50 ˅ 𝐴 + 𝐵 > 50
𝑇𝑃 = {
𝑆𝑀𝑗, 𝑝𝑡. 𝐶 > 50 ˅ 𝐵 + 𝐶 > 50
𝑆𝑚, 𝑝𝑡. 𝐷 > 50 ˅ 𝐶 + 𝐷 > 50
- 𝑀, 𝑆𝑀, 𝑆𝑀𝑗, 𝑆𝑚 sunt tip de producţie de masă, serie mare, serie mijlocie, serie mică
care predomină în procesul de fabricare a reperului
→ 𝑇𝑃 = 𝑆𝑀

55
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

𝑂𝑀, 𝑝𝑡. 𝑇𝑃 = 𝑆𝑀 ˅ 𝑇𝑃 = 𝑆𝑀𝑗


𝐹𝑂 = {
𝑂𝑆, 𝑝𝑡. 𝑇𝑃 = 𝑆𝑚
- 𝑂𝑀 este formă de organizare mixtă a producţiei, pentru tip de producţie de serie
mare sau mijlocie
- OS este formă de organizare mixtă a producţiei, pentru tip de producţie de serie mare
sau mijlocie
→ 𝐹𝑂 = 𝑂𝑀

6.7.2 Determinarea numărului şi încărcării maşinilor alocate operaţiilor de fabricare a


reperului
𝑇𝑢𝑘
𝑚𝑘′ =
𝑅𝑔
- 𝑚𝑘′ este numărul minim, teoretic de maşini identice necesare pentru operaţia de
fabricare 𝑘
𝑚𝑘 = [𝑚𝑘′ ]
- 𝑚𝑘 este numărul întreg de maşini identice alocate operaţiei de fabricare 𝑘
- [𝑚𝑘′ ] este aproximarea zecimală prin adaos a numărului 𝑚𝑘′ la cel mai mic întreg
𝑚𝑘 (𝑚𝑘 ≥ 𝑚𝑘′ )
𝑚𝑘′
𝑘î𝑘 =
𝑚𝑘
- 𝑘î𝑘 este coeficientul de încărcare cu sarcini de producţie a maşinilor alocate operaţiei
de fabricare 𝑘
∑𝑛𝑘=1 𝑚𝑘′
𝑘î𝑇 =
∑𝑛𝑘=1 𝑚𝑘
- 𝑘î𝑇 este coeficientul de încărcare total cu sarcini de producţie a maşinilor alocate
fabricaţiei reperului
Nr. Operații 𝑇𝑢𝑘 𝑅𝑔 𝑚𝑘′ 𝑚𝑘 𝑘î𝑘
1 10 3,1 0,128 1 0,128
2 20 3,2 0,132 1 0,132
3 30 1,5 24,1 0,062 1 0,062
4 40 6,2 0,257 1 0,257
5 50 2,3 0,095 1 0,095

0,128 + 0,132 + 0,062 + 0,257 + 0,095 0,674


→𝑘î𝑇 = = = 0,1348
1+1+1+1+1 5

6.7.3 Determinarea mărimii lotului optim şi lotului economic de fabricaţie al reperului


𝐶𝑚 = 𝑐𝑠𝑓 ∗ 𝑚𝑠𝑓 − 𝑐𝑑 ∗ 𝑚𝑑 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]; 𝑚𝑑 = 𝑚𝑠𝑓 − 𝑚𝑟 [𝑘𝑔]; 𝑐𝑑 = 0,1 ∗ 𝑐𝑠𝑓 [𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔]

- 𝐶𝑚 este costul materialului consumat pentru fabricarea reperului

56
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

- 𝑐𝑠𝑓 este costul materialului semifabricatului utilizat pentru fabricarea reperului, 𝑐𝑠𝑓 ∊
9 . . 11 𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔
- 𝑚𝑠𝑓 este masa semifabricatului utilizat pentru fabricarea unui reper, în kilograme
- 𝑚𝑟 este masa unei bucăţi de reper, în kilograme
- 𝑐𝑑 este costul unui kilogram de deşeu de material reciclat după fabricarea reperului
- 𝑚𝑑 este masa deşeului de material rezultat la fabricarea unui reper care poate fi
reciclat, în kilograme
→𝑐𝑠𝑓 = 10 [𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔]; 𝑚𝑠𝑓 = 1,52𝑘𝑔; 𝑚𝑟 = 1,47 𝑘𝑔; 𝑐𝑑 = 1[𝑙𝑒𝑖/𝑘𝑔]; 𝑚𝑑 = 0,05𝑘𝑔
→𝐶𝑚 = 10 ∗ 1,52 − 1 ∗ 0,05 = 15,15 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐];
𝑛
1
𝐶𝑟 = ∗ ∑ 𝑇𝑢𝑘 ∗ 𝑆𝑘 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
60
𝑘=1
- 𝐶𝑟 este costul cu retribuţia operatorilor direcţi la operaţiile de fabricare a reperului
- 𝑆𝑘 este retribuţia orară a operatorului direct la operaţia 𝑘, 𝑆𝑘 ∊ 14 . . 16 𝑙𝑒𝑖/𝑜𝑟ă

Nr. Operații 𝑇𝑢𝑘 𝑆𝑘 𝑎𝑘 𝑇𝑢𝑘 ∗ 𝑎𝑘 𝑇𝑢𝑘 ∗ 𝑆𝑘


1 10 3,1 14 9,1 43,4
2 20 3,2 14 9,2 51,2
3 30 1,5 16 3 4,5 24
4 40 6,2 16 18,2 99,2
5 50 2,3 14 6,3 74,2

43,4 + 51,2 + 24 + 99,2 + 74,2 292


→𝐶𝑟 = = = 4,85[𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
60 60
𝑛
1
𝐶î𝑓 = ∗ ∑ 𝑇𝑢𝑘 ∗ 𝑎𝑘 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
60
𝑘=1
- 𝐶î𝑓 este costul de întreţinere şi funcţionare a maşinilor de la operaţiile de fabricare pe
durata lucrului efectiv
- 𝑎𝑘 este cota orară a costurilor de întreţinere şi funcţionare la maşina alocată operaţiei
𝑘, 𝑎𝑘 ∊ 2 . . 6 𝑙𝑒𝑖/𝑜𝑟ă
9,1 + 9,2 + 4,5 + 18,2 + 6,3 47,3
→ 𝐶î𝑓 = = = 0,78[𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
60 60
𝐶𝑖𝑛𝑑 = 𝑅𝑓 ∗ 𝐶𝑟 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
- 𝐶𝑖𝑛𝑑 este costul indirect (de regie) al compartimentului de fabricaţie în care se
produce reperul
- 𝑅𝑓 este regia compartimentului de fabricaţie al reperului exprimată în procente, 𝑅𝑓 ∊
100 . . 200%
150
→ 𝐶𝑖𝑛𝑑 = ∗ 4,85 = 7,275 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
100
𝐶1 = 𝐶𝑚 + 𝐶𝑟 + 𝐶î𝑓 + 𝐶𝑖𝑛𝑑 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]

57
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

- 𝐶𝑟 reprezintă costurile curente de producţie a reperului, independente de mărimea


lotului de fabricaţie folosit
→𝐶1 = 15,15 + 4,85 + 0,78 + 7,275 = 28,055 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝑛
1
𝐴 = (1 + 𝑝𝑎 ) ∗ ∗ ∑ 𝑇𝑝î𝑘 ∗ 𝑆𝑟𝑘 ∗ 𝑚𝑘 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
60
𝑘=1

- 𝐴 este costul de pregătire-încheiere a operaţiilor de fabricare a lotului de piese şi al


activităţilor administrative de lansare a lotului în fabricaţie
- 𝑇𝑝î𝑘 este timpul de pregătire-încheiere a lucrărilor de la operaţia k din procesul de
fabricare, în 𝑚𝑖𝑛/𝑙𝑜𝑡
- 𝑆𝑟𝑘 este retribuţia orară a operatorului reglor al maşinilor de la operaţia operaţiei
𝑘, 𝑆𝑟𝑘 ∊ 10 . . 20 𝑙𝑒𝑖/𝑜𝑟ă
- 𝑝𝑎 este ponderea cheltuielilor administrative în costul de pregătire-încheiere a
fabricaţiei, 𝑝𝑎 ∊ 10 . . 20 %
Nr. Operații 𝑇𝑝î𝑘 𝑆𝑟𝑘 𝑚𝑘 𝑇𝑝î𝑘 ∗ 𝑆𝑟𝑘 ∗ 𝑚𝑘
1 10 20 340
2 20 15 255
3 30 17 17 1 289
4 40 15 255
5 50 12 204

15 1343
→ 𝐴 = (1 + )∗ = 25,74 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
100 60
𝑛
1
𝐵= ∗ ∑ 𝑇𝑝î𝑘 ∗ 𝑎𝑘 ∗ 𝑚𝑘 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
60
𝑘=1

- 𝐵 este costul de întreţinere şi funcţionare a maşinilor de la operaţiile de fabricare pe


durata pregătiriiîncheierii fabricaţiei lotului
Nr. Operații 𝑇𝑝î𝑘 𝑎𝑘 𝑚𝑘 𝑇𝑝î𝑘 ∗ 𝑎𝑘 ∗ 𝑚𝑘
1 10 20 60
2 20 15 45
3 30 17 3 1 51
4 40 15 45
5 50 12 36

60 + 45 + 51 + 45 + 36 237
→𝐵 = = = 3,95 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
60 60
𝐿 = 𝐴 + 𝐵 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
- 𝐿 reprezintă costuri fixe pentru un lot de fabricaţie al reperului
→ 𝐿 = 25,74 + 3,95 = 29,69 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡]
0, 𝑝𝑡. 𝑂𝑀
𝐺= { [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡]
𝐶𝑡 , 𝑝𝑡. 𝑂𝑆

58
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

- 𝐶𝑡 este costul de transport al lotului de piese pe fluxul tehnologic, 𝐶𝑡 ∊ 40 . . 60 𝑙𝑒𝑖


→ G = 0 [𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑜𝑡 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡]
𝑛

∑(𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 )+ /𝑅𝑔 , 𝑝𝑡. 𝑂𝑀


𝑘=1
Z= 𝑛

∑ 𝑇𝑢𝑘 /𝑅𝑔 , 𝑝𝑡. 𝑂𝑆


{ 𝑘=1
+
- (𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 ) este diferenţa pozitivă a timpilor unitari ai operaţiilor 𝑘 și 𝑘 + 1, care se
însumează numai dacă 𝑇𝑢𝑘 > 𝑇𝑢𝑘+1 , iar în cazul ultimei operaţii din proces este
egală cu timpul unitar al operaţiei, 𝑇𝑢𝑛
𝑛
(𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 )+ 1,7 + 3,9 + 2,3
→Z= ∑ = = 0,33
𝑅𝑔 24,1
𝑘=1

2 ∗ 𝑁𝑔 ∗ ( 𝐿 + 𝐺 )
𝑁0 = √ [𝑏𝑢𝑐]
(𝐶𝑚 + 𝐶1 ) ∗ 𝑍 ∗ 𝐸

- 𝑁𝑜 este mărimea lotului optim de fabricaţie al reperului


- 𝐸 este rata medie a dobânzii anuale practicate pe piaţa de capital, 𝐸 = 0,04 𝑙𝑒𝑖/𝑙𝑒𝑢

2 ∗ 10000 ∗ ( 29,69 + 0 ) 593800


→𝑁𝑜 = √ =√ = 1020,66 = 1021[𝑏𝑢𝑐]
(15,15 + 28,055) ∗ 0,33 ∗ 0,04 0,57

|𝑁𝑒 − 𝑁𝑜 | = min; 𝑁𝑒 | 𝑁𝑔
- 𝑁𝑒 este mărimea lotului economic de fabricaţie al reperului, care se adoptă ca
submultiplu al volumului de producţie anual, 𝑁𝑔 , cel mai apropiat de mărimea lotului
optim de fabricaţie, 𝑁𝑜
→𝑁𝑒 = 1000[𝑏𝑢𝑐]

6.7.4 Determinarea mărimii lotului optim şi lotului economic de transport la


organizarea mixtă a producţiei (doar dacă s-a adoptat forma de organizare mixtă a
producţiei de serie mare sau de serie mijlocie a reperului)


∑𝑛𝑘=1 𝑇𝑢𝑘 − ∑𝑛𝑘=1(𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 )+
𝑆𝑚 =
𝑅𝑔

2 ∗ 𝑁𝑔 ∗ 𝑁𝑒 ∗ 𝐶𝑡
𝑁𝑡𝑜 = √ ′ [𝑏𝑢𝑐]
𝑆𝑚 ∗ 𝐸 ∗ [𝑁𝑒 ∗ (𝐶𝑚 + 𝐶1 ) + 𝐿]

- 𝑁𝑡𝑜 este mărimea lotului optim de transport al reperului în cazul organizării mixte a
producţiei sale

59
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

|𝑁𝑡𝑒 − 𝑁𝑡𝑜 | = min; 𝑁𝑡𝑒 | 𝑁𝑒


- 𝑁𝑡𝑒 este mărimea lotului economic de transport al reperului, care se alege ca
submultiplu al lotului economic de fabricaţie, 𝑁𝑒 , cel mai apropiat de mărimea lotului
optim de transport, 𝑁𝑡𝑜


16,3 − 7,9
→𝑆𝑚 = = 0,34
24,1

2 ∗ 10000 ∗ 1000 ∗ 50 1000000000


→𝑁𝑡𝑜 = √ =√ = 1301,105
0,34 ∗ 0,04 ∗ [1000 ∗ (15,15 + 28,055) + 29,69] 590,711
= 1302[𝑏𝑢𝑐]
→𝑁𝑡𝑒 = 1000 [𝑏𝑢𝑐]

6.7.5 Determinarea costului unitar de fabricare a reperului în producţie de serie


𝐶1 = 𝐶𝑚 ∗ 𝐶𝑟 ∗ 𝐶î𝑓 + 𝐶î𝑛𝑑 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
- 𝐶1 este costul curent de producţie a reperului, independent de mărimea lotului de
fabricaţie folosit
→𝐶1 = 15,15 + 4,85 + 0,78 + 7,275 = 28,055 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝐿
𝐶2 = [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝑁𝑒
- 𝐶2 este costul care revine unei piese din lot din costurile fixe pentru lotul de fabricaţie
al reperului
29,69
→𝐶2 = = 0,02969 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
1000
𝑛 𝑛

𝑁𝑡𝑒 ∗ [∑ 𝑇𝑢𝑘 − ∑(𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 )+ ] /𝑅𝑔 , 𝑝𝑡 𝑂𝑆


𝑆= {
𝑘−1 𝑘−1
0, 𝑝𝑡 𝑂𝑆
- (𝑇𝑢𝑘 − 𝑇𝑢𝑘+1 )+ este diferenţa pozitivă a timpilor unitari ai operaţiilor 𝑘 și 𝑘 + 1, care
se însumează numai dacă 𝑇𝑢𝑘 > 𝑇𝑢𝑘+1 , iar în cazul ultimei operaţii din proces este
egală cu timpul unitar al operaţiei, 𝑇𝑢𝑛
→S = 1000 ∗ 0,34 = 340
𝐸 𝑆
𝐶3 = ∗ (𝑍 + ) ∗ [𝑁𝑒 ∗ (𝐶𝑚 + 𝐶1 ) + 𝐿] [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
2 ∗ 𝑁𝑔 𝑁𝑒
- 𝐶3 este costul care revine unei piese din lot din costurile de imobilizare a capitalului
circulant al întreprinderii pentru fabricarea loturilor de reper
0,04 340
→𝐶3 = ∗ (0,3 + ) ∗ [1000 ∗ (15,15 + 28,055) + 29,69]
2 ∗ 10000 1000
= 0,000002 ∗ 0,64 ∗ 43234,69 = 0,05[𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]

60
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

𝑛
1 𝑉𝑘 ∗ 𝑚𝑘′
𝐶4 = ∗∑ [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝑁𝑔 𝐴𝑘 ∗ 𝑘𝑢𝑝
𝑘=1

- 𝐶4 este costul care revine unei piese din lot din costurile de amortizare a maşinilor
utilizate pentru fabricarea loturilor de reper (dar şi a altor loturi de repere diferite)
- 𝑉𝑘 este valoarea actuală a maşinii alocate operaţiei k din procesul de fabricare, 𝑉𝑘 ∊
20000 . . 200000 𝑙𝑒𝑖
- 𝐴𝑘 este numărul de ani prevăzuţi pentru amortizarea maşinii alocate operaţiei 𝑘, 𝐴𝑘 ∊
5 . . 10 𝑎𝑛𝑖
- 𝑘𝑢𝑝 este coeficientul global, planificat de utilizare în producţie a maşinilor din
întreprindere, 𝑘𝑢𝑝 = 0,9
Nr. Operații 𝑉𝑘 𝑚𝑘′ 𝐴𝑘 𝑘𝑢𝑝 𝑉𝑘 ∗ 𝑚𝑘′ 𝐴𝑘 ∗ 𝑘𝑢𝑝
1 10 95000 0,128 7 12600 6,3
2 20 95000 0,132 7 12540 6,3
3 30 95000 0,062 7 0,9 5890 6,3
4 40 95000 0,257 7 24415 6,3
5 50 50000 0,095 8 4750 7,2
-
𝑛
1 𝑉𝑘 ∗ 𝑚𝑘′ 12600 12540 5890 24415 4750
→𝐶4 = ∗∑ = 0,001 ∗ ( + + + + )
1000 𝐴𝑘 ∗ 𝑘𝑢𝑝 6,3 6,3 6,3 6,3 7,2
𝑘=1

= 0,001 ∗ (2000 + 1990 + 934 + 3875 + 659) = 9,458 [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]


𝐶𝑡
, 𝑝𝑡. 𝑂𝑀
𝑁𝑡𝑒
𝐶5 = [𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
𝐶𝑡
, 𝑝𝑡 𝑂𝑆
{ 𝑁𝑒
- 𝐶5 este costul care revine unei piese din lot din costurile de transport al lotului pe
fluxul tehnologic
50
→𝐶3 = = 0,05[𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐]
1000
𝐶𝑇 = 𝐶1 + 𝐶2 + 𝐶3 + 𝐶4 + 𝐶5 [lei/buc]
- 𝐶𝑇 este costul unitar de fabricare a reperului în producţie de serie
𝑙𝑒𝑖
→𝐶𝑇 = 28,055 + 0,02969 + 0,05 + 9,458 + 0,05 = 37,64 [ ]
𝑏𝑢𝑐

61
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Cap. 7: Program de comandă a sistemelor tehnologice

Pentru a realiza o suprafata printr-un program de proiectare numerica s-a folosit


programul HEIDENHAIN. Suprafata prelucrata cu ajutorul programului este S5.

62
Marcu Anamaria Liliana 642AA TFP

Bibliografie
[1] Andrei, N., Drăgulănescu, E., „Elemente tehnologice pentru prelucrările prin așchiere”,
Editura BREN, București, 2003.

[2] Barbu, G., Diaconescu, F., „Tehnologia turnării”, Iași, 2006.

[3] Brăgaru A., s.a. – SEFA DISROM – Sistem și metodă, E.T., vol. I si II, București 1982

[4] Marcu Anamaria Liliana, Proiect Analiza de reper 2017-2018, Universitatea Politehnica
București, IMST, Specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini

[5] https://www.sandvik.coromant.com/en-gb/pages/default.aspx; accesat noiembrie 2019

[6] Marin, D., „Desen tehnic industrial – elemente de proiectare”, Editura BREN, București, 2007

[7] Picoș, C., „Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere”, Editura tehnică,
București, 1974.

[8] Picoș, C., „Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere”, vol.1, vol.2,
Editura Universitas, Chișinău, 1992.

[9] Vlase, A.„Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”, vol.1,
vol.2, Editura Tehnică, București, 1983.

63
R4
2 47
4,5
A R4
A
R3
1,
5

A-A
90
G 3/4 "
A
Ra 1,6

2 X 45
Ra 6,3

0,03
Ra 1,6

Ra 6,3
M6x1
25

47
31,9

8
4

6
R1 Ra 6,3
1
X

0,03
60 +
45

-0 0,025 A

83
8

45

Condi ii tehnice:
R3

R3 R350 -Raza de turnare neindicat maxim R2


-Abaterile limit i adaosurile de prelucrare conform ISO 2768 mK
-Te iturile necotate se vor realiza la 1x45
8

Ra 25

Proiectat Marcu Liliana Material


Desenat Marcu Liliana GE 240 R2-632AA-FK 146.44
12,5 Verificat SR EN 1029:2005 A3
Contr.STAS Inlocuieste desen nr.:
Aprobat Masa neta:1,469Kg Nr. inventar:
49,9 Scara
IMST 1:1 PIESA DE COMAND
Universitatea Politehnica
Data:
8
R3
A A

8
A-A
83
5,5 1 ..3
1 ..3 R1
6

X X
1 ..3
26

50
Note:
- Toate adaosurile de inclinare necotate se vor realiza
la 1 ..3 ;
57 - Toate racordarile vor fi minim R2;
- Adaosurile de prelucrare si abaterile limita conform
90 Ra 25 STAS , clasa de precizie II;
21,5

47
Proiectat Marcu Liliana Material
Desenat Marcu Liliana GE 240
Verificat Ghiculescu D
Ghiculescu D
(OT 450-3)
Inlocuieste desen nr.: A3
Contr.STAS
Aprobat Ghiculescu D Masa neta: 1,633 Kg Nr. inventar:
Scara
IMST 1:1 DESEN SEMIFABRICAT
Universitatea Politehnica
Data:
X X

Legenda:

Ap

At
Fig. 3.1. Intocmirea desenului piesei brut turnate (scara 1:1)
A

Rc+
noul contur al piesei