1. Biblioteca D.

Danielopolul : Daniel Danielopolu a fost un medic, fiziolog și farmacolog român, profesor

universitar la facultatea de medicină din București. A studiat interdependența dintre sistemul nervos somatic și cel
vegetativ, a creat metoda viscerografică în medicina experimentală și în clinică, a adus contribuții la patogenia și
tratamentul anginei pectorale.
2. Biroul lui Nicoale Paulescu : a fost un om de știință român, medic și fiziolog, profesor la Facultatea de
Medicină din București, care a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu
insulină. Nicolae Paulescu a desfășurat o remarcabilă activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei[5],
privind în special metabolismul glucidelor, patogeneza diabetului zaharat, rolul pancreasului în asimiliția nutritivă,
coagularea sângelui, mecanismul morții subite ș.a. În 1906 a elaborat o metodă originală de extirpare a hipofizei la
câine pe cale trans-temporală, care ulterior va fi aplicată în chirurgia hipofizei la om.
3. Sala de lectura Thoma Ionescu : a fost un medic chirurg și anatomist român, profesor universitar, inițiator al
unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare
al Academiei Române. Thoma Ionescu este întemeietorul școlii românești de anatomie și de chirurgie. A colaborat la
redactarea marelui tratat de anatomie sub redacția lui P.J. Poirier, aducând contribuții la topografia etajului abdominal
prin descrierea unor structuri anatomice care-i poartă numele. A dezvoltat și pus la punct numeroase tehnici și
instrumente chirurgicale (vezi: "Eponime asociate"). În anul 1902, apare lucrarea "Le traitement chirurgical du cancer
utérin" ("Tratamentul chirurgical al cancerului uterin"), în care Thoma Ionescu descrie histerectomia lărgită, operație
radicală de extirpare a cancerului de col uterin, efectuată pe cale abdominală.
4. Amfiteatrul G.E. Palade: a fost un medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul
biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele
Unite National Medal of Science („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale
(de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate
celulele vii”. Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției
de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza
proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
5. Histologie : va rog sa le povestiti putin despre ce se studiaza la Biologie Celulara si la Histologie.
6. Sala de anatomie Kretzulescu: Nicolae Kretzulescu: a fost un politician liberal român, care a deținut de trei
ori funcția de prim-ministru al României. Nicolae Kretzulescu era descendent direct al domnului Constantin
Brâncoveanu. A studiat medicina la Paris între anii 1834-1839. La Revoluția de la 1848 a fost - împreună cu frații săi
mai mari Constantin și Scarlat - un susținător moderat al ideilor noi ale guvernului revoluționar, din care nu a făcut
parte. În iunie 1862, a devenit președinte al consiliului de miniștri (i.e. prim-ministru) și ministru de interne în guvernul
format după asasinarea lui Barbu Catargiu. A fost membru fondator al Academiei Române (Societatea Academică
Română)
7. Cadavru: in functie de cadavrele pe care le gasiti, incercati sa le aratati niste organe in mare. De principiu cel
mai usor este sa le explicati la abdomen. Nu intrati in detalii prea multe , limitati-va la chestiile de baza.
8. Muzeul de anatomie : il vor vizita singuri , daca au intrebari incercati sa le raspundeti . De principiu
majoritatea exponatelor sunt fetusi cu diferite malformatii congenitale.
9. Sala de anatomie Carol Davila: Carol Davila : a fost un medic și farmacist român, de origine franceză, născut
în Italia, cu studii în Germania și Franța. Urmează Facultatea de Medicină din Paris. Sosește în Țara Românească, la
nici 25 de ani, după ce și-a dat doctoratul la Paris și după ce a ajutat la stingerea epidemiei de holeră din 1849, în
Champagne și Cher. Ar fi trebuit să stea în Țara Românească doar 3 ani dar a rămas până la sfârșitul vieții. A venit
încă din 1853 în București, invitat de domnul Barbu Știrbei, pentru a organiza serviciul sanitar. A contribuit
fundamental la organizarea învățământului medical din România. A fost profesor de chimie la Universitatea din
București. În 1860 a fost ridicat la rangul de general. A organizat serviciul românesc de ambulanțe, care s-a distins apoi
în timpul Războiului de Independență. Modelează viața medicală sub patru domni, dintre care trei îi devin prieteni. În
București, la sosire, impresionează pe Vodă Barbu Știrbei când se prezintă după trei zile cu rezultatele unei prime
inspecții sanitare și cu proiecte de reformă. Al doilea domn pe care îl câștigă Davila de partea lui este Alexandru Ioan
Cuza. Azilului său de orfane, întemeiat la București, îi dă numele Elena Doamna, după soția lui Cuza. De acest azil s-a
ocupat îndeaproape și Regina Elisabeta. Al treilea domn este Carol, sub a cărui protecție își desăvârșește în cea mai
mare măsură opera.
10. Sala de consiliu : sala pentru sedintele Senatului Universitar , ale Consiliului Facultatii de Medicina , dar in
scop secundar, sala de conferinte. Atat din Senat cat si din Consiliu fac parte si studenti , reprezentati de serie din
fiecare an, care se realeg o data la 4 ani, scopul lor fiind acela de a prezenta problemele studentilor in general in
forurile de conducere UMF Carol Davila.