rarea modelelor matematice.

Astfel,
deplasarea de la stânga spre dreapta în
lungul axei timpului (fig. 1.1) corespunde
unei reduceri a acurateţei modelelor
utilizate pentru reprezentarea elementelor
reţelei electrice şi în acelaşi timp o
creştere a acurateţei reprezentării, mai
întâi a componentelor generatoarelor
sincrone şi apoi a părţilor mecanice şi
termice din centralele electrice. În
contextul celor prezentate anterior,
pentru dezvoltarea modelelor matematice
destinate analizei regimurilor de
funcţionare statice sau dinamice ale unui
sistem electroenergetic se porneşte de la
faptul că acesta este un sistem dinamic
neliniar, al cărui comportament este
descris de un sistem de ecuaţii
diferenţiale de forma: (1.1) μ  x f x ,
în care: x este vectorul variabilelor de
stare; μ – vectorul parametrilor; f –
vector ale cărui componente sunt funcţii
neliniare, derivabile. Având în vedere
clasificarea după domeniul de timp,
modelul dinamic (1.1) poate fi scris sub
următoarea formă compactă:   ) ) u u u t
l t t u t l l l u t l , , , ( , , , ( , , ,   x f x
x x μ x f x x x μ x f x x x μ    (1.2)
în care: u x este vectorul variabilelor de
stare asociate dinamicilor ultrarapide; t x
– vectorul variabilelor de stare asociate
dinamicilor tranzitorii pe termen scurt; 1-
4 l x – vectorul variabilelor de stare
asociate dinamicilor lente. Pentru studiul
stabilităţii sistemului, datorită
dificultăţilor legate de timpul şi metodele
de calcul, este inadecvată utilizarea unui
model global de tipul (1.2), care să ţină
seama de toată gama de fenomene. Din
acest motiv, în practica sistemelor
electroenergetice, în funcţie de analiza
efectuată, se procedează la decuplarea în
timp a proceselor dinamice. Astfel, în
dezvoltarea modelelor pentru studiul
stabilităţii SEE se consideră că
fenomenele tranzitorii ultrarapide s-au
stabilizat şi au , şi se reţin în model doar
dinamicele ajuns la echilibru, adică 0
u x tranzitorii şi cele pe termen mediu şi
lung ( ipoteza regimului cvasisinusoidal
). În aceste condiţii, modelul matematic
care descrie comportamentul dinamic al
sistemului electroenergetic este constituit
dintr-un sistem de ecuaţii algebro-
diferenţiale (EAD) de forma:     1 1 1
2 2 1 2 , , 0 , ,  x f x x μ f x x μ 
(1.3) 1 în care: , este vectorul
variabilelor de stare asociatet l x x x –
vectorul variabilelor de stare
ultrarapidedinamicilor tranzitorii pe
termen scurt şi lung; 2 u x x aflate la
echilibru, numite şi variabile de stare
algebrice. Deşi este dificilă o separare
precisă între fenomenele dinamice dintr-
un SEE, totuşi, în contextul general al
stabilităţii acestora, este utilă separarea
formelor de manifestare a stării de
instabilitate ţinând cont de natura fizică
aflată la originea proceselor care le-au
declanşat. Astfel, stabilitatea unghiului
rotoric, strâns legată de comportamentul
dinamic al rotoarelor generatoarelor
sincrone, constituie o clasă distinctă de
probleme care poate fi studiată separat de
stabilitatea de tensiune care constituie o
altă clasă de probleme, denumită și
stabilitatea consumatorului sau
stabilitatea sarcinii, care este strâns
legată de comportamentul și
caracteristicile dinamice ale sarcinii, de
comportamentul transformatoarelor cu
reglaj sub sarcină şi de limitarea puterii
reactive generate. În acest context,
modelul EAD, completat cu setul de
ecuaţii necesar pentru a lua în
considerare factorii esenţiali în
declanşarea fenomenelor de instabilitate
şi colaps de tensiune, poate fi scris sub
următoarea formă compactă:        
12121112212,,,,1,,,,,,,
, 0 , , , , c c c d d d c d c d c d k k   
xhxxxxμxhxxxxμxfxxxxμ
f x x x x μ   (1.4) Acesta este un
model generic care cuprinde, pe lângă
setul de ecuaţii algebro–diferenţiale
utilizabil în studiile clasice de stabilitate
tranzitorie, un set de ecuaţii diferenţiale,
care descrie comportamentul variabilelor
de stare cu variaţie continuă c x asociate
mod4. Calculul si analiza punctelor
posibile de functionare ct., iar puterea
complexăW Se consideră că
sarcina are o caracteristică de tipul P jQ2 . P2
solicitată, în unități relative, este S2 R=real(Zth) =
0.0018 X=imag(Zth) =0.0328 P2=(775+5*N)/Sb =
7.9 Q2=0.43*P2 = 3.3970 S2=√ (P2^2+Q2^2) =
8.599 cos φ =P2/S2 = 0.9187 φ = acos(cos φ) =
0.4061 rad a) Calculul tensiunilor U2A, U2B si
Ucrit: - pentru calculul tensiunilor în punctele
posibile de funcționare se rezolvă ecuația bipătrată:
𝑈2 4 + [2(𝑅𝑃2 + 𝑋𝑄2 ) − 𝑈1 2 ]𝑈2 2 + 𝑍 2 (𝑃2 2 +
𝑄2 2 ) = 0 α=U1^2-2*(R*P2+X*Q2) = 0.9736 ∆= α
^2-4*Z^2*S2^2 =0.6284 U2A=√ (0.5*( α +√ (∆))) =
0.9398 U2B=√ (0.5*( α -√ (∆))) = 0.3007 Ucrit=√ (α
/2) = 0.6977 b) Calculul sensibilitatilor
Sensibilitățile tensiunii la variația puterii active,
respectiv reactive se calculează cu relatiile: 𝜕𝑈2𝐴
𝜕𝑃2 = −𝑅 √𝑈1 2−4(𝑅𝑃2+𝑋𝑄2) = - 0.00210 𝜕𝑈2𝐵
𝜕𝑄2 = 𝑋 √𝑈1 2−4(𝑅𝑃2+𝑋𝑄2) = 0.0386 >0 5.
Caracteristicile retelei de transport Se adopta ipoteza
factorului de putere constant si se determina punctul
critic. a) Calculul puterilor maxime transmisibile -
puterile maxime care pot fi tranzitate către zona de
consum: S2_Max=U1^2/(4*Z*(cos((β- φ)/2))^2) =
12.9014 P2_Max=S2_Max*cos(φ) = 11.8521
Q2_Max=S2_Max*sin(φ) = 5.0964 - distanţele în
putere (aparentă, activă și reactivă) dintre punctul
curent
În aceste condiții, pentru studiul stabilității
unghiulare a generatoarelor din centrala electrică se
consideră schema monofilară din figura 2 în care
cele două generatoare împreună cu transformatoarele
aferente sunt reprezentate printr-un bloc generator –
transformator echivalent și se adoptă următoarele
ipoteze simplificatoare:
(i) se neglijează anizotropia rotorică, adică şi ; d q
XX ' ' d q XX
(ii) se neglijează rezistenţele şi admitanţele
transversale din schemele echivalente ale
transformatorului bloc şi liniei electrice;
(iii) se raportează reactanţele la tensiunea nominală a
nodului de racord la sistem;
(iv) pentru modelarea comportamentului dinamic al
generatorului se utilizează modelul clasic, adică:
 ecuaţiile diferenţiale

0 1 ( ) , (1) , (2) m e a d P D P f dt T d f dt

ecuaţia algebrică în complex

' ' (3) d E U jX I

în care U este tensiunea la bornele generatorului.
T CET_MT CET_IT SEN G L
Fig.2. Schema monofilară pentru studiul stabilității
unghiulare a generatoarelor centralei electrice
Ținând cont de ipotezele simplificatoare rezultă
schema echivalentă din figura 3 în care generatorul
este reprezentat prin tensiunea electromotoare
(t.e.m.) din spatele reactanţei Se precizează faptul
că: g E g X
a) pentru calculul punctului de echilibru, în
conformitate cu modelul regimului permanent al
generatorului sincron, t.e.m. este:

(4) j g qd g EE Ee U jXI
adică g d q X X X
b) pentru analiza stabilităţii, conform modelului
clasic, t.e.m. este

' ' ' ' (5) j g d g E E E e U jX I

adică trice. Categoria cea mai numeroas
ă
este aceea a izolatoarelorliniilor electrice aeriene
ş
i a echipamentelor din sta
ţ
iile de transformare, cele dou
ă
mediiizolante fiind por
ţ
elanul (sau sticla)
ş
i aerul atmosferic. Izola
ţ
ia intern
ă
(a transformatoarelor,aîntrerup
ă
toarelor etc.) prezint
ă
astfel de suprafe
ţ
e de separa
ţ
ie între materialele solide (hârtie,carton, textolit etc.)
ş
i uleiul electroizolant.Dac
ă
suprafa
ţ
a de separa
ţ
ie dintre materialele izolatoare nu este echipoten
ţ
ial
ă
, de-alungul acesteia poate s
ă
apar
ă
o desc
ă
rcare electric
ă
la o valoare a tensiunii aplicate cu atâtmai redus
ă
cu cît câmpul electric este mai neuniform. Factorii de care depinde m
ă
rimeatensiunii de conturnare sunt: distribu
ţ
ia câmpului electric între electrozi, natura izola
ţ
iei,starea
ş
i forma ei, dimensiunile izolatorului, condi
ţ
iile de mediu (presiune, temperatur
ă
,umiditate, etc), forma tensiunii aplicate. În func
ţ
ie de starea suprafe
ţ
ei izola
ţ
iei solide, poateexista conturnare în stare uscat
ă
sau umed
ă
, sub ploaie sau în prezen
ţ
a depunerilor poluante.Intensitatea câmpului electric
ş
i orientarea liniilor de for
ţă
ale acestuia în raport cu suprafa
ţ
amaterialului izolant solid reprezint
ă
 cel mai important factor de care depinde m
ă
rimeatensiunii de conturnare.În fig. 1 sunt reprezentate câteva tipuri de
izolatoare ca
ş
i liniile de for
ţă
, respectivvectorii intensitate a câmpului electric corespunz
ă
tori.
Fig.1- Tipuride izolatoare: a) izolator cu câmp electric neuniform;
b)izolator suport;c) izolator de trecere; d) izolator cu electrozi vârf-plac
ă

EEE
n
EEE
n
d)c)a) b)
Tehnica tensiunilor înalte – Lucr
ă
ri de laborator 2004

tolit etc.)
ş
i uleiul electroizolant.Dac
ă
suprafa
ţ
a de separa
ţ
ie dintre materialele izolatoare nu este echipoten
ţ
ial
ă
, de-alungul acesteia poate s
ă
apar
ă
o desc
ă
rcare electric
ă
la o valoare a tensiunii aplicate cu atâtmai redus
ă
cu cît câmpul electric este mai neuniform. Factorii de care depinde m
ă
rimeatensiunii de conturnare sunt: distribu
ţ
ia câmpului electric între electrozi, natura izola
ţ
iei,starea
ş
i forma ei, dimensiunile izolatorului, condi
ţ
iile de mediu (presiune, temperatur
ă
,umiditate, etc), forma tensiunii aplicate. În func
ţ
ie de starea suprafe
ţ
ei izola
ţ
iei solide, poateexista conturnare în stare uscat
ă
sau umed
ă
, sub ploaie sau în prezen
ţ
a depunerilor po
20 kV switchyards of the German transmission grid are of
the diagonal type. To meet the stringent demands of station
operation and reliability, double or triple busbars with
sectionalizing and an additional bypass bus are customary.

Tube-type busbars are preferred. These can handle high current

ratings and high short-circuit stresses.

The space-saving single-row layout with the circuit-

breakers of all outgoing lines in one row is very effective here,
too. Using two-column isolators on the feeders simplifies
the layout.
Single-column isolators are used for the busbars and the bypass
bus (see Figure 8).

Figure 8 – 420 kV outdoor switchyard with tubular conductors, triple

busbars and bypass bus, diagonal layout, single-row arrangement

Where:

1. Busbar system I
2. Busbar system II
3. Busbar system III
4. Bypass bus
5. Busbar disconnector
6. Circuit-breaker
7. Feeder disconnector
Rezomanian Dictionarytransformator supravoltor sau subvoltor.
Romanian-English Dictionary ...
 transformator supravoltor | EUdict | Romanian>English

https://eudict.com/?lang...transformator%20supravoltor

1.
Traducerea acestei pagini

Translation for: 'transformator supravoltor' in Romanian-

>English dictionary. Search nearly 13 million words and phrases
in more than 460 language pairs.

transformat, - Dictionar de sinonime

dex.dictoo.eu/index.php?cheie=transformat%2C&

1.
Transformator · Transformator ...
Sinonime: supravoltor, transformator. Devoltor · Devoltor,
substantiv. Sinonime: reductor de tensiune, transformator.
Adjectivat.

supravoltor - Dictionar de sinonime

 dex.dictoo.eu/index.php?cheie=supravoltor

1.
Sinonime: supravoltor, transformator. Website, versiune 2011:
https://sin0nime.com/dexx/. Website, versiune pentru PC:
http://pc.dictoo.eu/. loading... Supravoltor ...

transformator. - Dictionar de sinonime

dex.dictoo.eu/index.php?cheie=transformator.&

1.
2.
Sinonime: supravoltor, transformator. ... Sinonime: reductor de
tensiune, transformator. ... Sinonime: fățarnic, înnoitor, prefăcut,
schimbător, transformator.

DICTIONAR ROMAN-ENGLEZ - transformator ridicator

dictionar.netflash.ro/roman-
englez/?w=transformator+ridicator&h=2

1.
 transformator supravoltor, booster transformer. transformator
de sonerie, bell(ringing) transformer. transformator de sonerie,
bell transformer. transformator cu ...

DICTIONAR ROMAN-ENGLEZ - transformator compundaj

dictionar.netflash.ro/roman-
englez/?w=transformator+compundaj&h=2

1.
transformator de sonerie, bell(ringing) transformer. transformator
cu rezonanta, resonance transformer.transformator
supravoltor, booster transformer.
Imagini pentru transformator supravoltor
Mai multe imagini pentru transformator supravoltorRaportați
imagini
Rezultate de pe web

Technisches Wörterbuch: Deutsch-Rumänisch ; mit über 16000 ...

https://books.google.ro/books?isbn=3932718674
 Sandra Triadafillu - 2007
transformator supravoltor zweiatomig (Chem.) biatomic
zweiphasiger Wechselstrom curent alternativ bifazic zweipolig
(Elektrot.) bipolar zweipoliger Stecker ...
Anunț
1.

Transformatoare electrice | trafo | Transformatoare de putere

Anunț www.elecmond.ro/

0744 557 937

Productie & Reparatii trafo Gama 25kVA -1000 kVA. Reparatii.
Revitalizare. Producator. Servicii: Productie proprie, Reparatie,
Revitalizare.
o Transformatoare Electrice
o Reparatii Transformatoare
o Proiectare si executie
o Prezentarea societatii
Navigare în pagini

12345678910Înainte
istenţa de dispersie echivalentă R y a prizei cu electrozi
verticali
- Distanţa dintre 2 electrozi verticali este a = 2∙lv; a = 6 m.
- Numărul de electrozi verticali va fi:
P
nv 
, iar din calcul avem nv = 74,6667 buc ≈ 75 buc
lv

- Coeficientul de utilizare în acest caz pentru 75 electrozi

este:
uv  0,5125
, iar rezistenta prizei de pământ este
rpv
R pv 
nv  uv
, iar numeric se obţine Rpv = 0,6354Ω
- Perimetrul (conturului cu electrozi verticali) este:
P  2   L1  1,5  1,5  2   L2  1,5  1,5
si numeric P=448m
Rezistenţa de dispersie a electrozilor orizontali de pe
conturul considerat pentru priza de pământ artificială.
- Electrozii orizontali din oţel lat 50x5 mm2 au o lungime de
calcul lo = 6 m; adâncimea de îngropare a electrodului
orizontal este de qo = 0,9 m iar lăţimea de calcul este: bo=
0,050 m (lăţimea barei
Sr23r3 NTE 003/04/00
Instituţie responsabilă de elaborarea normei tehnice energetice:

C.N. Transelectrica - S.A.

Executant: Institutul de Studii şi Proiectări Energetice I.S.P.E. S.A.

S.C. FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING S.A.

C.N. Transelectrica - S.A.

S.C. ELECTRICA S.A.

Aprobat prin Ordinul nr. 32 din 17.11. 2004 al Preşedintelui ANRE

Înlocuieşte PE 104/93, PE 122/82 şi PE 123/78

2004
 NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA LINIILOR AERIENE DE

ENERGIE ELECTRICĂ CU TENSIUNI PESTE 1000 V

CUPRINS

I. SCOP ..........................................................Error! Bookmark not defined.

II. DOMENIU DE APLICAREERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERIERROR! BOOKMARK NOT DEFINE
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂERROR! BOOKMARK NOT DEF
V. CONDIŢII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCĂRCĂRI,
GRUPAREA
ÎNCĂRCĂRILOR ............... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
V.1. Condiţii climato-meteorologice .......Error! Bookmark not defined.
V.2. Determinarea încărcărilor normateError! Bookmark not defined.
V.2.1. ............ Încărcări datorate acţiunii vântului pe elementele liniei Error
V.2.2.Încărcări datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură Error
V.2.3. Încărcări datorate tracţiunii din
conductoare……..……………………………….…25

V.3. Determinarea încărcărilor de calculError! Bookmark not defined.

V.4. Gruparea încărcărilor ......................Error! Bookmark not defined.
VI. CONDUCTOARE .................................................................................. 30
VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMĂTURIERROR! BOOKMARK NOT DEF
VII.1. Izolaţie .............................................Error! Bookmark not defined.
VII.2. Cleme şi armături ..........................Error! Bookmark not defined.
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI,
DISTANŢE, GABARITE ........ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL ................................. Error! B
IX.1. Tipuri de stâlpi ................................Error! Bookmark not defined.
 IX.2. Ipoteze de calcul ..............................Error! Bookmark not defined.
IX.2.1. Regim normal de funcţionare ..Error! Bookmark not defined.
IX.2.2. Regim de avarie......................................................................... 44

IX.2.3. Condiţii de montaj..................................................................... 45

IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul .Error! Bookmark not defined.

X. STÂLPI METALICI ........... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
XI. STÂLPI DE BETON ......... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
XII. STÂLPI DE LEMN .............................................................................. 50
XIII. FUNDAŢII ........................................................................................... 50
XIV. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIEERROR! BOOKMARK
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCŢIONARE), ZONE DE
PROTECŢIE ŞI
ZONE DE SIGURANŢĂ PENTRU LINIILE ELECTRICE
AERIENE ........................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

XV.1. Suprafeţe de teren necesare pentru construirea,

retehnologizarea şi mentenanţa
liniilor electrice aeriene ................................................................ 60
XVI. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A LEA CU ELEMENTE NATURALE,
OBIECTE,

CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN

VECINĂTATE….……………………………..74
XVI.1. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate ................................... 74
XVI.2. Traversări şi apropieri faţă de
drumuri.......................................................................... 78
XVI.3. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aerieneError! Bookmark
XVI.4.Încrucişări şi apropieri faţă de linii de telecomunicaţii şi mijloace de tra
cablu suspendat ................................................................................ 84
XVI.5. .................. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane 92
XVI.6. ........................... Trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă 92
XVI.7.Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădi
XVI.8. ............................................ Traversări şi apropieri faţă de clădiri 99
XVI.9. .....Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri Error
XVI.10. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă ........... 106
XVI.11. Traversări şi apropieri faţă de conducte subterane ............. 106
XVI.12. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de
petrol şi gaze naturale ........................................................................... 106
XVI.13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare ............. 109
XVI.14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu
substanţe inflamabile,
cu pericol de explozie sau incendiu ........................................... 109
XVI.15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi ........................... 109
XVI.16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de emisie şi
recepţie de telecomunicaţii
prin înaltă frecvenţă ................................................................ 109
XVI.17. Traversări şi apropieri faţă de terenuri de sport .................. 110
XVI.18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe
platforme în aer liber .............................................................................. 110
XVI.19. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi
terenuri accidentate ................................................................................ 110
XVI.20.Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri
funciare .................................................................................................... 111
XVI.20.1. Încrucişarea liniilor electrice aeriene cu lucrări şi
instalaţii de
îmbunătăţiri funciare ............................................................. 111
XVI.20.2. Paralelismul între liniile electrice aeriene cu lucrări şi
instalaţii de
îmbunătăţiri funciare .......................................................... 113
XVI.20.3. Irigarea zonelor apropriate de linii electrice aeriene
cu tensiuni peste 1 kV .......................................................................... 114

XVII. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA

MEDIULUI……………….…………...……….….118

ANEXA 1. Prescripţii şi
standarde.............................................................................................1
19
4t34tgvnjmyukj7uj6hdfdsffs3dfdsfs4543dgdsgf4r34rwefweffdsgddsf
4444445rhdghwt64554444444444444444444433333333333gfdgf
dgdgq34444444444444444444444444444444444444444444444444
44444444444444444444444444444444444gggggggggggggggggggggg
gggggggfdgdfgfdgfhdffdgfdgfdcorespunzătoare pierderii maxime de
putere de 1 kW, în fierul, respectiv, în bobinajele transformatorului,
pe timp de un an.
 Pentru mai multe unităţi de transformare funcţionând în paralel
(cazul transformatoarelor instalate pe legătură), la calculul costului
pierderilor de putere şi energie trebuie ţinut seama de acest lucru. De
exemplu, pentru cazul a două transformatoare funcţionând în paralel
avem:
4utr674krgfg;l;k;ltrfmswsqerwrt4745rhdghwt6455
555555555555y5ujt3rsdDsfert356465543@Fdgfdgsfd
sf5646kjljklkj6454634hgfhdfgfdgdhgfggggggggggf
9999999999999878767655555555555555555655555555
555555555555555555555555555555555555=
Sr&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'onfor% ipotezelor (e
%ai aleg ur%atoarele
)ate:&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
uri pentru linii electrice aeriene de medie tensiune
CAOl2X 98 TA2X(FL)2Y-Ol
UA2XE2Y
E
CABLURI DESTINATE DOMENIULUI FEROVIAR
99
Cabluri cu izolaţie de PVC
C S Y E A l A b Y , C S Y E A l A b Y -
F c u c o n d u c t o a r e c l a s a 1 1
0 0 CSYEAlAbY, CSYEAlAbY-F cu conductoare
exibile
clasa 5 C Y E A l A b Y (
-
F ) , A C Y E A l
A b Y ( - F ) 1 0 1
CffY-CULE, CffY-CULD
Cabluri cu izolaţie de polietilenă termoplastică
CS2YEAlAbY, CS2YEAlAbY-F cu conductoare clasa
1CS2YEAlAbY, CS2YEAlAbY-F cu conductoare exibile
clasa 5 C2YEAlAbY(-F), AC2YEAlAbY(-F
ELABO A STAŢIEIELECTRICE………………………………
………………………………………...5
-%-$nali.a sarcinii//////////////////////////0-
%+%Prelucrarea curbelor de sarcină
///////////////////%%0-%& Elaborarea variantelor
schemei
r nce you upload an approved document, you will be able to
download the document
TemaPECS_VulpeDANIEL_StatiaStupărei
termica se realizeaza cu ajutorul unui preincalzitor
regenerative Europs` consultan]a de specialitate[i care sunt
sursele de finan]are –toate aceste informa]ii sunt tratate pe larg \n
Dosarul din paginile 19-27.Dup` criz`, urmeaz` fuziuni [i
consolid`ri, inclusiv pe pia]a energiei, a[acum ne anun]`
consultan]ii \n domeniu (pag. 11). Totu[i, aceast` var` nu
estelipsit` de fast: s-a deschis Expozi]ia de la Shanghai, unde una
dintre temeleabordate este aceea a eficien]ei energetice [i a unei
lumi mai „verzi“(pag. 50-51).Dezvoltarea durabil` se construie[te cu
pa[i mici [i prin investi]ii \ndr`zne]e.Iar noi to]i putem contribui, \n
mod matur, prin gesturi cotidiene [i prinadoptarea de solu]ii
tehnice eficiente [i prietenoase cu mediul.V` doresc lectur` pl`cut`
[i o var` verde!
La maturitate
FLORINA P|NZARU
Marketing Communication ManagerGDF SUEZ Energy România
Anali[tii economici anun]`, tot mai
pregnant,apropierea ie[irii din criz`. O ie[ire care este
maiaproape pentru ]`rile din Europa de Vest, pu]in
mai \ndep`r

PT Pi Qicos
φ
i
Si SnTNr. detransformatoare- [kW] [kVAr] -
[kVa] [kVA]1 415 257,1939004 0,85 488,2352941 630 12 1995 1
496,25
0,8 2493,75 1600 23 500 242,1610524 0,9 555,5555556 630 14 4
55 245,5829841 0,88 517,0454545 630 15 1010 810,3042423 0,7
8 1294,871795 1600 1
Model dc calcul pentru puterea aparentă S
i
şi pentru puterea reactivă Q
i
:S
i
=
ii
P

cos
[kVA]Q
i
=S
i

sinφ
i
=S
i

2
cos1

[kVAr]Calculul lui S
i
:S
1
=
11
cos
 P
=
85,0415
=
488,2352941
[kVA]Calculul lui Q
i
:Q
1
=S
1

212
85,011488,235294cos1

257,1939004
[kVAr]
1.2. Întocmirea schemei echivalente a PT
Fiecare PT poate fi reprezentat printr-
o schemă de ti
+ Show more
t studiului metodelor de măsură şi interpretării rezultatelor privind
principalele mărimi termofizice şi termodinamice utilizate în analiza
proceselor termoenergetice. Scopul realizării lucrărilor de laborator este
de a familia...
RO.SCRIBD.COM
in Scribd with a 30 day free trial to access this document and 60
million more, including books and audiobooks. Sorry,
dfwrt34fweth5533.docx has already been uploaded. Please
upload a new document.