Sunteți pe pagina 1din 24

COLEGIUL ECONOMIC ”ION GHICA”-BACĂU

CALIFICARE PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFIL:SERVICII

PROIECT PENTRU OBȚINEREA


COMPETENȚELOR PROFESIONALE
NIVEL IV

Profesor coordonator: Elev:

2018
TEMA:

PERSPECTIVE ALE TURISMULUI DE AVENTURĂ ÎN ROMÂNIA

MODULUL:

OFERTA DE PRODUSE ȘI SERVICII ÎN AGENȚIA DE TURISM


Cuprins
Argument ..................................................................................................................................................1

CAPITOLUL I: Noțiuni generale despre turismul de aventură ...................................................... 2

CAPITOLUL II: Turismul de aventură în România ......................................................................... 5

II.1 Activități ce pot fi practicate în România: .............................................................5

II.1.1 Alpinismul .......................................................................................................5


II.1.2 Parapanta ..........................................................................................................7
II.1.3 Bungee-Jumping .............................................................................................8
II.1.4 Rafting si canoenig .........................................................................................9
II.1.5 Off-road ..........................................................................................................12
II.1.6 ATV ................................................................................................................13
II.1.7 Cicloturism și mountainbike .......................................................................13
II.1.8 Excursii pe munte (Ture) .............................................................................14
II.2 Date statistice despre turismul de aventură în România ......................................14

CAPITOLUL III: Ofertă pentru turismul de aventură la Târgul Jiu ............................................17

Concluzie ................................................................................................................................................20

Bibliografie ..............................................................................................................................................21
Argument

Am ales ca temă de atestat ”Perspective ale turismului de aventură în România”


pentru a descoperi o ramură a turismului mai puțin dezvoltată, însă cu un potențial foarte
mare.
Turismul de aventură se împarte, în funcție de condiția turiștilor. Pentru cei care sunt
doar amatori, există o formă „ușoară” de aventură. Aceasta se axează, de regulă, pe un
singur sport sau pe o activitate plurisportivă (mersul cu pluta, plimbarea cu bicicleta). Forma
„dură” a turismului de aventură presupune un grad de risc mai ridicat. Aceasta include
activități mai solicitante din punct de vedere fizic, care necesită o îndemânare deosebită
(alpinism, cățărat pe gheață, parcurgerea canioanelor).

Turismul de aventură este o idee de afacere profitabilă și ușor de pus în practică. Cu


o promovare eficientă, profitul ar putea fi garantat de trei aspecte:
 Turismul de aventură nu este definit de caracteristici socio-demografice sau de
popularitatea unei destinații, ci de interese naturale, culturale și etnografice, care, în mediul
rural, se găsesc cu abundență.
 Turismul de aventură acoperă o latură destul de mare a segmentului de vârstă
turistic, existând activități pentru copii, pentru cei până în 45 ani si chiar programe pentru
vârstnici.
 Este practicat de întreaga familie, așa că un turist câștigat înseamnă de fapt, o
familie de turiști câștigată.
Lucrarea este structurată în 3 capitole:
 Primul capitol intitulat: ”Noțiuni generale despre turismul de aventură”, prezintă
caracteristicile generale a acestei forme de turism din România, precum si pe plan
internațional.
 În al II-lea capitol intitulat: ”Turismul de aventură în România” ,pe o parte am enumerat si
descris principalele activități ce pot fi practicate în România, iar pe altă parte date statistice
despre turiștii români ce preferă aceste servicii.
 În capitolul III prezint o ofertă la Târgul Jiu ce constă în servicii de aventură si sugestii de
activități în jurul Brașovului.

1
CAPITOLUL I: Noțiuni generale despre turismul de aventură

Turismul de aventură este o parte importantă a ofertei turistice din multe țări. Este destul de
greu de cuantificat amploarea fenomenului. Cu toate acestea, toata lumea este de acord cu privire la
creșterea popularității sale în lume.

Am putea defini această formă de turism ca un set de activități, experiențe care implică
acțiune, noutate, mișcare si natura. Turismul de aventură este o activitate în aer liber sau o
combinație de activități într-un anumit mediu (loc neobișnuit, exotic, izolat, sau sălbatic). El poate
fi neconvențional sau motorizat (snowmobile, ATV-uri, moto-parapantă etc.) sau poate consta in
mijloace non-motorizate de transport (mersul pe jos, canotaj, caiac, etc). Turism în aer liber,
ecoturismul, turismul în natură si turismul de aventură sunt acum nume care se suprapun și care
sunt adesea asociate cu aceleași activități. Unele din aceste activități sunt denumite după unii
sporturi extreme, de alții sporturi active sau sporturi de aventură. Drumeții montane, alpinism,
rafting, snowmobil, scuba diving, călărie sau ciclism, turismul de aventură reunește o varietate de
activități care, uneori, au puține în comun. Turiștii care practică turismul de aventură sunt, de
asemenea, o clientelă destul de eterogenă.

Dorința de a cunoaște, de a fi recunoscut a dat posibilitate omului să exploreze, să


experimenteze, să-și lărgească continuu limitele universului intern și extern. Temerarii
cunoașterii au fost puși în situații deosebite, neașteptate, aventuroase, nu de puține ori căzând
victime proprii lor idealuri și acțiuni.

Implicând atragerea și utilizarea unui impresionant volum de resurse, în condițiile în care


rezultatele pot sau nu fi prefigurate, urmărind uneori obiective de-a dreptul incredibile, dar
alimentate de mituri ori de mistere neelucidate, o mulțime de expediții închinate cunoașterii, cu
precădere geografice, au angrenat de-a lungul timpului persoane ale căror nume sunt astăzi sonore
în lumea întreagă. Deplasările, chiar dacă nu erau destinate în exclusivitate unor activități de
cercetare, au dat naștere unui turism considerat de aventură. Cu toate că acțiunile de acest gen
comportă diverse riscuri, tot mai mulți indivizi, fascinați de impresiile de călătorii, de situațiile
aventuroase ori de pitorescul unor locații descrise sau fotografiate, caută să-și satisfacă nevoia de
aventură.

2
Avântul tehnologiilor moderne, ca de altfel a întregii activități de cercetare, a permis
difuzarea cunoașterii în diverse medii ale populației, cu precădere după apariția Internetului.
Totodată, aventura capătă noi valențe valorificând nevoia de adrenalină a individului. Astfel, o serie
de activități (alpinism, aviația sportivă, parapanta, motocrosul, offroad-ul, diverse sporturi nautice,
altele) apar ca o oportunități de a face turism de aventura

După unele surse, ”aventura este o acțiune riscantă, nechibzuită, primejdioasă și foarte
îndrăzneața”. Uneori reprezintă o întreprindere dubioasă, necinstită. De asemenea, aventura poate
desemna lupta între viață și moarte, ceea ce presupune inițiativă, curaj, sacrificiu, responsabilitate și
să fii tot timpul pregătit pentru a-ți lua toate măsurile de precauție spre a nu fi surprins de un lucru
neplăcut.

De cele mai multe ori însă, aventura este asociată călătoriei în care poți descoperi lucruri
noi. Tocmai de aceea călătoriile au făcut ca lumea să fie atât de mare, să știm unii de existenta
altora, să se descopere continente, popoare, astre. Când pleci într-o călătorie te cunoști mai bine pe
tine, pentru că ești dispus la maximă receptivitate pentru că ai în jur oameni necunoscuți, locuri noi
și începi să analizezi și să observi totul pentru a învăța şi a te proteja. Astfel călătoria devine o
formă de cunoaștere, de complicitate, de transparență (Muntean, 2009). Este o metodă a refacere a
eului, de împăcare și reconstituire, de învățare, de acumulare. Mulțimi de lecţii pot fi concentrate
într-o călătorie pentru că ”potențialul didactic al unei călătorii e extrem de vast, emoțional, cerebral,
moral înainte de toate”(Comănescu, 2008).

O altfel de abordare evidențiază că ”aventura nu înseamnă să fii atârnat de o frânghie pe un


munte. Aventura este o atitudine pe care trebuie s-o aplici obstacolelor cotidiene ale vieții:
întâmpinând noile provocări, înhățând noile oportunități, testându-ți resursele față de necunoscut
descoperindu-ți astfel potențialul tău unic.

Turismul internațional de aventură a început în ultimii ani să dezvolte, foarte mulți turiști
manifestând o atracție din ce în ce mai mare fată de această formă de turism, în mare parte fiecare
țară are de oferit diferite atracții specifice turismului de aventură.

Dubai, care nu este recunoscut doar pentru hotelurile sale de cinci stele, mall-uri și festivalul
de cumpărături. Dubai înseamnă mult mai mult decât aceste atracții. O atracție deosebită a acestui
loc o reprezintă turismul de aventură, mai ales că în ultima vreme s-a dezvoltat foarte mult
infrastructura necesară acestei forme de turism. Iubitorii de sporturi extreme vor fi foarte încântați

3
de varietatea activităților: safari în deșert, cățărare, schi, scufundări, surf, navigație, înot. Turismul
de aventură în Dubai se adresează celor cărora le place să trăiască viață la maxim.

Turiștii au posibilitatea să practice safari în deșert, alpinism, sky-jumping,scuba-diving,


water-surfing, navigație, snorkeling, înot, karting, vânătoare de crabi.

India, o altă țară oferă o gama variată de activități de acest gen. În urmă unei analize
detaliate am ajuns la concluzia că o mare pondere din turismul de aventură îl are safari-ul, prin
diversele sale forme: pe cămile, pe cai, cu mașini de teren sau cu motociclete.

4
CAPITOLUL II: Turismul de aventură în România

România dispune de un bogat potențial turistic si oferă o gamă largă de propuneri


turistice de interes general sau tematice. Activitățile în aer liber sunt practicate cu entuziasm
în România, de multă vreme. De fapt, cuvântul "turism" înseamnă pentru români drumeții
montane, practicându-se atât sporturi de vară (alpinism, ciclism, mountain- biking), cât
și sporturi de iarnă (schi), dar si sporturi nautice (surfing, schi nautic și scufundări, caiac și
canoe pe râuri și lacuri.

II.1 Activități ce pot fi practicate în România:

II.1.1 Alpinismul

„Casa” alpinismului românesc este reprezentată de Munții Bucegi, bogați în trasee


lungi și dificile. Alte zone importante ar fi Piatra Craiului si Cheile Bicazului, una fiind
recunoscută pentru numărul mare al traseelor de maximă dificultate. De asemenea, Munții
Făgărașului sunt favoriții amatorilor de alpinism de iarnă.
În condițiile geografice date - altitudine, latitudine, climă, forme de relief - există două
forme de bază sub care se practica alpinismul în Carpați:
- cățăratul pe stânca;
- alpinismul de iarnă.
a) Cățăratul pe stânca cuprinde traseele notate cu gradele de dificultate stabilite de
FRTA de la 1A la 6B corespunzătoare aproximativ gradelor I-VI.
Până în prezent nu ne sunt cunoscute trasee de gradul VII, deși în condițiile aplicării
principiilor de cățărătura liberă gen "Punct Roșu" s-ar descoperi numeroase pasaje de gr.
VII, poate chiar VIII în traseele cunoscute de gradul 4A - 6B.
Normele românești de notare a gradelor de dificultate nu fac diferențierea între
dificultățile de cățărătură liberă și artificială, gradul de dificultate fiind acordat pentru
ansamblul unui traseu. Adevărul este ca în marea majoritate a traseelor alpine de grad
superior (3B-6B) din Carpați, pasajele de căţărătură liberă alternează cu cele de căţărătură
artificiale, uneori succedându-se la mici intervale.

Există totuși multe trasee preponderent libere cum sunt Furcile, Cele Trei
Surplombe, Fisura Centrala, Muchia Brânelor, Fisura Verde, Dinamo 69, Traseul Speranței,

5
Fisura Mare, Floarea de Colt, Lespezile Lirei, Fisura Artei, Traseul Lupului cel Rău, după
cum există altele preponderent artificiale ca Marele Tavan din Galbinele, Fisura Mult
Dorită, Fisura Albastra-Traseul Direct, Tavanele din Santinela Văii Verzi și majoritatea
traseelor de mare dificultate din Cheile Bicazului.

b) Alpinismul de iarnă propriu-zis, specific, cu aplicarea tehnicii de gheață, se


practică pe văi abrupte și crește la mare
altitudine. Nu sunt cuprinse în această categorie
traseele de stâncă de dificultate III-VI parcurse
iarna, la care se aplică tehnica de stâncă fără
deosebire de anotimp și condițiile climatice.
Văile de gradele I și II cum sunt Valea
Gălbinelelor și Coștilei, Valea Seacă a
Caraimanului, Albișoarele, Ripa Zăpezii, Valea
Bucșoiului, Padina lui Călinet își schimba total aspectul iarna, din decembrie până în mai,
transformându-se în culoare de zăpadă fin întreruptă pe alocuri de rupturi de pantă și hornuri
stâncoase, eventual acoperite de o pojghiță de gheață. Pe aceste culoare se aplică tehnica de
gheață, folosindu-se pioletul, colțarii, coarda de asigurare. Pitoanele de gheață nu-și găsesc
în general aplicare. Se folosesc însă pitoane de stâncă pentru pasajele de stâncă mai dificile.
Crestele de mare altitudine ale Făgărașului, Pietrei Craiului, Retezatului, Rodnei,
care vara sunt accesibile drumeților, nefiind cuprinse în nomenclatorul traseelor alpine,
devin în condiții de iarnă probleme dificile la care, de asemenea, se aplică tehnica de gheață
și eventual schiul alpin. După cum am subliniat în capitolul respectiv, alpinismul de iarnă și
tehnica de gheață, mai mult decât căţărătura pe stâncă, necesita o bună pregătire și o
experiență îndelungata, mai ales în recunoașterea pericolului avalanșelor și în rezolvarea
problemelor de echipament și bivuac în condițiile temperaturilor joase și zăpezii.

Alpiniștilor începători li se recomanda ca în primii ani de alpinism să-și însușească


tehnica de căţărătura liberă. Pentru a nu-și deforma ireversibil stilul se evita traseele
artificiale. Astfel, începătorul își stabilește următorul program:

Anul I: creste, văi (Creasta Pietrei Craiului, Retezatului, Făgărașului, Albișoarele,


Valea Coștilei, Padina lui Călinet)

6
Anul II: va începe cu trasee de gr. 2 și 3 (Hornul din Peretele Coștilei, Traseul
Coman din Umărul Gălbinelelor, Creasta Coștila-Galbinele, Umerii Pietrei Craiului, Creasta
și Acele Morarului, Valea Seacă a Caraimanului, Creasta Vulturilor din Bucura II, Creastă
Frumoasă din Padina lui Călinet).

După un antrenament suficient, al doilea sezon de vară se încheie cu trasee mai


dificile ca: Traseul Roșculeț din Umărul Gălbinelelor, Surplomba Mare și Furcile din
Peretele Gălbinelelor, Creasta Coarnele Caprei, Traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei.

Anul III începe cu 6-8 trasee de gradele 2-3, pentru revenirea în formă. Urmează
trasee de gr. 4-5 ca Fisura Centrala, Fisura Pintenului, Traseul Lespezilor din Peretele Văii
Albe, Traseul celor Trei Surplombe, Creasta Piticului, Creasta Prieteniei din Padina lui
Călinet, Traseul Sângele Voinicului. Anul III se încheie cu marile trasee de căţărătură liberă:
Muchia Brânelor, Fisura Mare, Lespezile Lirei. Floarea de Colt.

Pentru primi trei ani se mai recomanda zonele de alpinism din Retezat, Buila-
Vânturarita, Făgăraș, Valea Cernei, Cheile Turzii, Cheile Poienei. Nu se recomanda Cheile
Bicazului, Piatra Mare și alte zone în care predomina căţărătura artificială.

Nu se recomanda de asemenea escaladele de stânca în condiții de iarnă, cu excepția


celor mai ușoare, ca de exemplu: Traseul Coman din Umărul Gălbinelelor, Creasta
Vulturilor și Creastă 25 Octombrie din Bucura II.

II.1.2 Parapanta

Parapanta: în România există peste 40 de localități unde se poate practica această


activitate.(Bucegi, Apuseni, Vatra Dornei, Valea Prahovei). Preferate sunt zonele în care
există diversitate peisagistică. Pentru a zbura cu
parapanta, este necesară obținerea unei licențe
de pilot de aeronavă ultra ușoară.
În România există mai multe zone,
ultimele informații includ peste 40 de locuri, în
care se poate utiliza parapantă. Printre cele mai

7
renumite, prin spectacolul oferit de către peisajele înconjurătoare, sunt Valea Prahovei , în
mod special în partea superioară a văii(circa 150 nord de București),Munții Bucegi , Munții
Hășmaș cu Cheile Bicazului , Munții Apuseni , dar și Vatra Dornei și zone aflate în
apropierea marii – nordul litoralului, într-o zonă renumită prin monumentele ei.

Pentru practicarea parapantei în România, din punct de vedere legal, este necesară deținerea
unei licențe de pilot de aeronave ultra-ușoare nemotorizate clasa parapanta, în termen de
valabilitate. În cazul în care se utilizează echipament propriu, acesta trebuie să dețină un
Certificat de Identificare și un document eliberat de către Aeroclubul României. În zona
Vatra Dornei zborurile se efectuează în deplină siguranță în parapante cu două locuri
(biplace), turiștii fiind însoțiți de piloți-instructori cu mare experiență. Transportul până pe
vârfurile munților se efectuează cu un vehicul special cu tracțiune 6X6, al cărui tarif de
închiriere este inclus în preț Zonele de decolare din munții care înconjoară Bazinul Dornelor
sunt absolut excepționale, îndeplinind toate condițiile unei decolări în deplină siguranță. De
asemenea, pe tot parcursul Bazinului Dornelor există foarte multe zone cu curenți termici
excelenți, care permit celor care zboară să plutească în aer ore întregi, cât și curenți
dinamici, făcând din zborul în dinamica o adevărată plăcere. Alte locuri de zburat: Prisaca
Dornei, Gura Humorului sau chiar Pietrele Doamnei pentru piloții ambițioși.

II.1.3 Bungee-Jumping

România dispune, în Cheile Bicazului, de una dintre cele mai înalte instalații de
bungee din Europa, respectiv 160 m. Acest sport nu poate fi practicat decât prin semnarea
unui act de asumare a responsabilității.

Considerat sport extrem, sfidare a gravitației, proba de curaj, se spune că a apărut


pentru prima oară în Noua Zeelandă. În România în Cheile Râşnoavei (lângă Brașov) există
una din cele mai înalte instalații de bungee din Europa. Pe cabluri suspendate în pereții
stâncoși, la 160 de metri înălțime, doritorii se pot arunca în gol, atârnați de o coarda elastică.
Săriturile se fac, evident, în condiții de maximă securitate: în cazul ruperii jambierelor
speciale, cu chingi și catarame autoblocante, de care este fixată coardă, asigurarea este
preluată de un al doilea sistem format din ham și vesta, legate între ele cu o coardă. Peisaj

8
sălbatic, aer curat de munte,
cazare la cort sau la cabană din
apropiere. Bungee jumpingul
nu este însă singurul sport
extrem care se poate practica în
Cheile Râşnoavei. Amatorii pot
face tiroliene- traversări tip
funicular, pe o coardă de 130
metri lungime, la o înălțime de
135-140m turistul se cațără pe o scară fixă de 200m lungime, care urcă în perete urmând
fisuri, denivelări, surplombe etc. Trebuie precizat că sporturile extreme nu sunt indicate
oricui. Înainte de a se aruncă în gol, amatorii semnează pe propria răspundere un document,
prin care capătă informații legate de sportul respectiv și se obliga să respecte instrucțiunile
primite și contraindicațiile legate de starea de sănătate.

II.1.4 Rafting si canoenig

Rafting și canoeing : reprezintă coborâri cu barca pe râuri repezi, din zona montană.
Traseele sunt împărțite în funcție de gradul lor de dificultate. Principalele râuri pe care se
practică sunt Jiul, Mureșul, Oltul sau Bistrița. O variantă pentru curajoși este reprezentată de
raftingul de iarnă, respectiv printre sloiuri de gheață.

o Rafting-ul este un sport ideal


pentru team building /team
adventure, datorită complexității
procedeelor și necesitatea
coordonării echipajului pentru a
depăși obstacolele întâlnite pe
cursul râului. Membri echipei sunt
puși în fața unor încercări reale,
unde fiecare trebuie să se implice
cu toată forța și atenția posibilă, să ia decizii într-o secundă, pentru a ține barca

9
implicit echipa pe linia de plutire. Această experiență de efort și adrenalină nu va fi
uitată ușor. Echipajul unei ambarcațiuni este format din 4-8 participanți + 1 ghid.
Bărcile de rafting sunt bărci speciale, construite dintr-un material foarte rezistent la
frecare și lovituri.

Trasee:

Traseul de rafting pornește în amonte de localitatea Nehoiu și are o lungime de


aproximativ 10 km. Durata efectivă de coborâre variază între o oră și jumătate și două
ore și jumătate, în funcție de debitul râului. Secțiunile de râu au zone rapide care creează
senzații tari, dar și zone cu bazine naturale, în care echipa poate să coboare din bărci și
să se răcorească. Gradul de dificultate al traseului este de nivel mediu, riscurile sunt
practic inexistente, astfel încât river rafting-ul pe Buzău, se adresează tuturor doritorilor.

(În sezonul 2018, pentru turele de pe Buzău percepem un tarif de 190 lei /
persoană. Pentru celelalte, facem o ofertă de preț în funcție de numărul de participanți.)

o Canoening

Puține activități outdoor oferă o gamă variată de experiențe, ca turele de caiac canoe.
Kayaking-ul este clasificat în funcție de caracteristicile ambarcațiunilor folosite și sectoarele
de apă traversate. Se disting astfel; kayaking pe lacuri, ture cu canoea pe râu, kayaking-ul de
coastă, kayak slalom, practicat pe ape curgătoare artificiale și proba cea mai dificilă,
whitewaters kayak, care presupune traversarea unor sectoare de râu învolburate, cu căderi de
apă și cascade. Acest ultim tip de kayaking, necesită mare experiență și echipament.

În România canoeing-ul este încă puțin practicat, deși se întâlnesc condiții excelente
pentru toate tipurile. Râurile străbat încă, zone foarte sălbatice unde amenajările hidrologice
sunt aproape inexistente, fiind posibile ture extraordinare.

Trasee:
 Snagov
Traseu de canoe pe apele lacului Snagov, cu durata de 2-3 ore și popas pe insula
pe care se află Mânăstirea Snagov.

10
 Lacul Siriu
Ture de canoe și caiac pe lac montan cu durata a 2 ore și oprire pe o poiană
alpină situată pe malul apei. Lacul se află lângă Nehoiu (Buzău). Detalii în secțiunea

“Magazinul de aventură”.
 Delta Dunării
Excursie cu canoele de 3 trei zile din zona Murighiol până pe plajele Mării Negre la
sud de Sf.Gheorghe. Detalii în secțiunea “Magazinul de aventură”.

 Dunăre
Excursii de canoe și kayace pe durată a 1-3 zile în zonele Giurgiu, Zimnicea, Fetești,
Ostrov, Capidava etc. Plaje naturale, insule și ostroave. Posibilitatea amplasării de tabere de
corturi pe malul fluviului.
 Lacul Razelm
Excursii cu canoele de câteva zile sau ture de 1 zi, de jur împrejurul lacurilor
Sinoe, Zmeica , Golovița. Se poate ajunge cu canoele la Gura Portiței, Histria, Vadu,
Insula Popina, rezervații naturale etc.
 Neajlov
Traseu de canoe lângă București prin Delta Neajlovului, câteva ore într-o
rezervație extraordinară aflată la doar 40 km distanță.
 Alte trasee
Marea Neagră, Râurile Buzău, Olt, Mureș, Bistrița, Lacul Vidraru, Cazanele
Dunării etc.

11
(Prețul pentru turele pe lac montan este de 150 lei de persoană pentru
echipament, instructaj, ghid. Pentru excursiile în Delta Dunării de 3 zile, prețul este de
450 lei de persoană, dar se pot organiza și ture mai scurte.
Pentru grupuri mai numeroase, de până la 50 de participanți sau grupuri mici care
doresc alte destinații din țară, se elaborează oferta în urma unei solicitări.)

II.1.5 Off-road

Off road: mașinile de teren pot urca zone accidentate, râpe și vâlcele. Pe tot
parcursul Carpaților se pot practica astfel de circuite, majoritatea fiind interconectate,
asemenea unei rețele.
Mașina de teren bine
strunită poate merge pe
oriunde este o vagă urmă de
căruță, prin hățișuri, râpe sau
vâlcele.
Cum munții din zonă
sunt foarte sălbatici și plini de
așa ceva, se pot construi o mulțime de trasee. Unul dintre ele leagă mânăstirile Gura
Humorului și Sucevița pe un drum schițat înainte de 1989 dar care nu a fost nici măcar
început. Traseul trece prin sate de polonezi pentru că apoi să urce pe o culme îngustă de
munte unde drumul devine practic o cărăruie. Un alt traseu traversează Munții Bistriței
din Valea Bistriței la Bilbor pe la mănăstirea Darmoxa. O altă variantă urca Munții
Căliman pe la Toplița și coboară pe valea Ilvei la Lunca Bradului.

12
II.1.6 ATV

ATV-ul sau Quad-ul este un vehicul mic de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6 roți
sau cu senile. Se pot urca pante foarte abrupte și parcurge porțiuni de teren deosebit de
accidentate. ATV-ul reprezintă una dintre
cele mai plăcute modalități de a cunoaște o
zonă. Orice munte care are un platou este o
destinație pentru ATV. Existe trasee
deosebite în Munții Căliman, Rarău-
Giumalău sau Suhard. Cel care închiriază
ATV-uri pune la dispoziție și un ghid.

II.1.7 Cicloturism și mountainbike

Traseele pentru aceste sporturi sunt


recomandate de relieful favorabil, peisajul variat și de
rețeaua vastă de atracții turistice.(Bucovina, Apuseni,
Bucegi, Cerna, Lotru, Transalpina, Curmătura
Oltețului).De regulă, acest sport se practică pentru
perioade mai îndelungare în lunile iulie și august,
când vremea este mai stabilă.

13
II.1.8 Excursii pe munte (Ture)

Munții din zona sunt plini de sălbăticie si de locuri frumoase în același timp,
premise excelente pentru organizarea unor ture complexe tip Eco Challenge de mai
multe zile. Acest gen de activitate este
din ce in ce mai apreciat atât de
pasionații de aventura cat si de către
firmele de Team Building. Acestea
urmăresc modul in care un grup se
descurca cu rezerve limitate in
anumite condiții, cum comunica
membrii grupului pentru asigurarea
supraviețuirii, având ca tel final
dezvoltarea coeziunii grupului.

II.2 Date statistice despre turismul de aventură în România

Turismul de aventură poate aduce milioane de turiști în România, în condițiile în care acest
segment este foarte puțin exploatat în zona noastră.

Turiștii străini, inclusiv cei din Rusia, au devenit interesați de turismul de aventură în
România, în contextul în care destinații tradiționale pentru ei, cum ar fi Turcia, sunt apreciate acum
ca nesigure, din cauza atentatelor. Circa 10% dintre turiștii români preferă parcurile de aventură din
țara noastră, iar la nivel european piața românească poate deveni extrem de profitabilă.

În sezonul de iarnă, pârtiile de schi din Predeal și Poiana Brașov, modernizate anul trecut,
atrag peste 100.000 de turiști în fiecare an.

14
În fiecare an, experții americani de la Universitatea George Washington publică un studiu
cu destinațiile potrivite pentru turismul de aventură, iar de câțiva ani țara noastră se menține în Top
10. Este vorba de un dublu clasament. Americanii au făcut un top al țărilor dezvoltate și alt top
pentru țările în curs de dezvoltare. Au fost analizate 191 de țări, dintre care 28 sunt clasificate ca
fiind țări dezvoltate, iar restul de 163 de țări sunt în curs de dezvoltare. România ocupă locul 10 în
topul țărilor în curs de dezvoltare și a fost întrecută de Polonia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, pe
primul loc aflându-se Chile. Topul țărilor dezvoltate este dominat de Islanda, Germania, Noua
Zeelandă și Elveția.

În România, prețurile pentru o experiență pornesc de la 10 euro. Undeva sub 50 de lei vă


veți da pe tiroliană sau rapel, dar pentru parapantă veți plăti în jur de 60 de euro, rafting-ul ajunge
cam la 50 de euro de persoană, iar scuba diving pornește de la 30 de euro.

Prețurile se stabilesc și în funcție de durată și de echipament. La capitolul turism de aventură


intră și turele de off-road, plimbările cu ATV-ul sau cu skijet-ul. Pe litoral se pot face scufundări ce
pornesc de la 150 de lei și puteți descoperi și epavele din zona Mării Negre. Dacă preferați
înălțimea, atunci la Canionul 7 Scări puteți să vă dați pe cea mai mare tiroliană din țară, care are o
lungime de peste 2 kilometri și este formată din 21 de segmente. Tot la înălțime puteți alege una
dintre cele mai înalte instalații de bungee jumping din Europa, la Cheile Râșnoavei. Tot la capitolul
aventură intră și zborul cu balonul cu aer cald. La noi în țară astfel de zboruri se practică, la cerere,
în diverse regiuni și costă între 100 și 250 de euro de persoană.

Potrivit celor de la Green Adventure „pachetele de turism de aventura", precum canyoning,


rafting, zbor cu parapanta, alpinism, snow-tubing, snow-rafting au reunit sa atragă în 2016 în jur de
1000 de turiști. Pe site-ul www.greenadventure.ro veți găsi o lista a programelor de turism de
aventura care pot fi practicate in România.

Clasamentul țărilor în care turismul de aventură este în curs de dezvoltare

Locul deținut 2014 2015 2016


1 Estonia Slovacia Chile
2 Chile Israel Cehia
... ... ... ...
9 Iordania Botswana România
10 Letonia Lituania Iordania
11 Uruguay România Letonia
... ... ... ...
21 România

15
În tabelul de mai sus este prezentat, din punct de vedere al potențialului de dezvoltare, un
clasament al țărilor în care se poate practica turismul de aventură. Astfel, în urma scorului obținut,
România a avansat de pe locul 21 în 2014, către locul 11 în 2015, ajungând pe locul 9 în 2016.

16
CAPITOLUL III: Ofertă pentru turismul de aventură la Târgul Jiu

Turismul de aventură este o activitate ce s-a dezvoltat din „nevoia de adrenalină” a


turiștilor. El ia naștere din înclinația natural umană de a explora necunoscutul și de a-și
satisface curiozitatea, îndeplinind caracteristicile unui „turism nou”.
Un produs turistic de aventură trebuie sa aibă minim două dintre următoarele trei
caracteristici:
 Prezentarea unui anumit factor de risc;
 Necesitatea unor abilități specifice în vederea practicării ;
 Desfășurarea în zone mai puțin accesibile;
Vă prezint un produs turistic care conține toate cele trei caracteristici enumerate mai sus:
 Ziua 0
 Sosirea la Tg.Jiu la sediul organizației.
 Prezentarea instructorilor, a materialelor de lucru si a activităților.
 Cazarea.
 Ziua 1
 Transport la locul de desfășurare al activităților.
 Verificarea cunoștințelor si aptitudinilor, alpinism, escalada, rapel, urcare la
blocatoare.
 Picnic - hrana rece, semipreparate si răcoritoare.
 Prim ajutor, noțiuni montane.
 Analiza zilei, prezentarea programului pentru ziua următoare.
 Transport la locul de cazare.
 Ziua 2
 Transport cu mașini de teren la locul de desfășurare al activităților.
 Speologie - vizitare peștera deosebit de bogata in formațiuni calcaroase, într-o
stare perfecta de conservare si fără nici o influenta umana.
 Picnic - hrana rece, semipreparate si răcoritoare.
 Mountainbike
 Analiza zilei, prezentarea programului pentru ziua următoare.
 Transport la locul de cazare.
 Ziua 3

17
 Transport cu mașini de teren la locul de desfășurare al activităților
 Cascade circuitul normal de trei cascade + piscina.
 Picnic - hrana rece , semipreparate si răcoritoare.
 Analiza zilei, prezentarea programului pentru ziua următoare.
 Transport la locul de cazare.
 Ziua 4
 Transport cu mașini de teren.
 Drumeție 40 min. pana la locul de desfășurare al activităților.
 Speologie, coborâri in aven de minus 20 de metri si explorarea celor aprox. 60 de
metri ai galeriei orizontale.
 Picnic - grill, bere, vin.
 Analiza zilei, prezentarea programului pentru ziua următoare.
 Transport la locul de cazare.
 Ziua 5
 Transport cu mașini de teren.
 Rapel, funicular, tiroliană de pe pod de 40 de metri înălțime
 Picnic - hrana rece, semipreparate si răcoritoare.
 Canioning 2,5 km (opțional)
 Transport la locul de cazare.
 Surpriza
 Încheierea stagiului

Sugestii de activități în Brașov în sezonul rece:


Zbor cu balonul si cu avionul ultra ușor
Unul dintre sporturile de iarna de aer ce pot fi practicate in jurul Brașovului este
parapanta, un salt costând 50 de euro. Această activitate se practica cel mai bine vara si in
sezonul rece, când sunt curenții de aer cei mai stabili.

De asemenea este foarte căutat zborul cu balonul cu aer cald, lansarea având loc de
pe aerodromul din Ghimbav, județul Brașov. Pentru aceasta activitate trebuie sa scoateți din
buzunar 700 de euro. Tot iarna se practica si zborul cu avionul ultra ușor, care costa intre
120 si 180 de euro.

18
Daca tot suntem la categoria sporturilor aeriene, trebuie sa știți ca in sezonul rece
puteți încerca si bungee-jumping la Cheile Rașnoavei, însă doar daca temperatura este de
minim 0 grade Celsius.

Dintre sporturile de iarna de apa, se poate practica doar raftingul, sport foarte
periculos in sezonul rece.

19
Concluzie

În tara noastră această formă de turism este încă la începutul existenței sale.
Persoanele doritoare de senzații tari sunt relativ puține, dar conform estimărilor vehiculate
de cunoscători, acestea vor înregistra o multiplicare în volum si se vor diversifica în
structura.
Fie că este vorba de team building sau de dorința individuală a oamenilor de a gusta
din plăcerile sportului, turismul de aventură câștigă din ce în ce mai mult teren în România.
Avem o țară frumoasă, cu munți și peșteri, chei înguste si râuri vijelioase, la care se adaugă
marea cu paleta ei de activități. Așadar avem la dispoziție toate ingredientele
pentru practicarea turismului de aventură.
Pornind de la potențialul său, România, prin cele două componente esențiale
naturală și antropică, dispune de posibilități pentru dezvoltarea turismului de aventură,
oferind o gamă largă de propuneri turistice în acest sens.
România este privită drept una dintre primele zece țări din lume în ceea ce privește
potențialul turistic de aventură. Deși nu foarte vechi pe piață, ofertele acestui tip de turism
sunt adoptate de tot mai multe agenții. Acestea au capacitatea de a aduce un profit
semnificativ, investițiile fiind minime. De asemenea, prin legătura sa cu turismul practicat în
mediul rural, turismul de aventură poate fi un factor semnificativ pentru dezvoltarea acestuia
și pentru relansarea economică a satelor.
Turismul este un sector economic cu efect multiplicator și asupra altor domenii
conexe. Prin relansarea turismului românesc, se încearcă, de fapt, și dezvoltarea activităților
interdependente: industria alimentară, sistemul de transport, industria echipamentelor
turistice.

20
Bibliografie

Turismul montan, Gabriela Tigru, editura ”Uranus”, București, 2002

Turismul în România, Vasile Glavan, editura Economică, București, 2000

.romaniaturistica.ro

Turismul de aventură, ”regie live”

extreme-travel.ro/html/expeditii2.html

21