http://cursuri.sas.unibuc.

ro/mcs/wp-content/uploads/2011/10/Introducere-in-metodologia-
cercetarii-sociologice.pdf

METODE DE CERCETARE:
1. sensul etimologic al termenului
Methodos=gr. cale, drum de urmat; modul de cercetare, sistemul de reguli sau de principii de
cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective.

= drum al gândirii în procesul de obţinere a adevărului.

2. clasificarea metodelor după

a. criteriul temporal

a.1. transversale/când se are în vedere situaţia existentă la un moment dat/ observaţia, ancheta şi
sociometria
a.2. longitudinale/când se are în vedere evoluţia pe un interval temporal, pe o perioadă de timp/
biografia socială, studiul de caz, panelul

b. gradul de intervenţie al cercetătotului

b.1. experimentale/experimentul sociologic

b.2. cvasiexperimentale/ancheta sociologică, biografia socială provocată
b.3. de observaţie/studiul documentelor, observaţia cercetătorului

c. numărul unităţilor sociale luate în studiu

c.1. statistice/analiza statistică, ancheta prin sondaj
c2. cazuistice/studiul de caz, biografia, studiul grupului mic

d. după locul ocupat în procesul investigaţiei

d.1. de culegere a informaţiilor/ancheta, studiul documentelor, analiza documentară
d.2. de prelucrare a informaţiilor/cantitativă şi calitativă
d.3. de interpretare a datelor cercetării/comparativă şi monografică

TEHNICI DE CERCETARE:
1. SENSUL ETIMOLOGIC

Tehnică= gr. tekhne-procedeu, vicleşug

= ansamblul de prescripţii metodologice(reguli procedee) pentru o acţiune eficientă, atât în
sfera producţiei material, cât şi în sfera producţiei spiritual, precum şi în cadrul altor acţiuni umane.

Procedeul este maniera de acţiune, de operare cu instumentul de investigaţie*(fişă de observaţia,

ghid de interviu, chestionar, test)

RELAŢIA DINTRE METODĂ-TEHNICĂ-INSTRUMENT şi PROCEDEU

Exemplu:
1. Ancheta este o metodă,
2. chestionarul o tehnică posibilă iar,
3. ca listă de întrebări, el(chestionarul) reprezintă un instrument de lucru;
4. procedeul este felul în care se aplică instrumental de investigare(de ex. chestionarul)

ETAPELE INVESTIGATIEI SOCIOLOGICE

1. stabilirea problemei de studiat(temei)- delimitarea şi definirea în termeni sociologici

2. documentarea (studiul bibliografiei problemei)– consultarea literaturii de specialitate
3. formularea ipotezelor(modele de răspuns)

- Cuprind o întrebare şi un răspuns(o întrebare pentru că se imaginează o corelație între

două variabile şi un răspuns pentru că se intuiește legătura ce urmează să fie
confirmată sau nu în urma cercetării)

- Forma logică a ipotezelor trebuie să fie de tipul: “dacă X, atunci Y”

(ex.:
1. dacă elevii au o atitudine favorabilă faţă de profesorii diriginți, atunci ei vor participa la mai
multe activităţi voluntare în cadrul şcolii”
2. dacă două colectivități sunt în conflict, atunci coeziunea membrilor în interiorul grupului
creşte
3. cu cât poziţia în ierarhia organizaţională este mai mare, cu atât satisfacţia profesională este
mai mare.

Observaţie:
Orice măsurare socială Trebuie să întrunească două caracteristici principale:
- Fidelitatea
- Validitatea

Fidelitatea
- se referă la precizia unei măsurători, ea fiind o condiţie necesară a validităţii, nu şi
suficientă
- scala de apreciere influenţează fidelitatea rezultatelor obţinute. În cazul scalelor de
apreciere cu 2 valori(acord-dezacord) fidelitatea este mai mică decât în cazul scalelor
cu patru valori(total dezacord, dezacord, partial acord, total acord) sau faţă de cele cu
zece valori(de exemplu când cerem subiecţilor să-şi exprime acordul faţă de o
problemă apreciind pe o scală de 1 la 10)

validitatea(corectitudinea măsurătorii)
- este strâns legată de fidelitate
- exist cazuri în care, fidelitatea este mai mare, dar validitatea mai mică
- de exemplu în cazul în care vrem să măsurăm opinia publică în legătură cu liberalizarea
avortului. În acest caz, o scală cu valori de la 1 la 10 ar avea o fidelitate mai mare, dar
o validitate mai mică, ce nu ne ajută să spunem nimic concret despre atitudinea
populaţiei faţă de problema investigată.

4. eşantionarea(determinarea populaţiei supuse investigatiei sociologice)

- este procedeul de selectare a unui grup de persoane dintr-o populaţie dată a.î. acesta să
fie reprezentativ pentru întreaga populaţie. Presupune alegerea întâmplătoare.
- variabila urmărită la nivelul unui grup/populaţie poartă numele de parametru
 - variabila măsurabilă la nivelul eşantionului, poartă numele de estimaţie

De exemplu:
Atitudinea elevilor de la clasele de filologie ale liceului teoretic Pogoanele faţă de
profesorul de ştiinţe socio-umane este parametru.
Rezultatul obţinut printr-o investigaţie sociologică va fi o estimaţie
Pentru acesta se poate aplica un sondaj de opinie sau, în cazul unei investigaţii mai ample,
se poate realiza o anchetă sociologică.

- Limitele estimării/Intervalul de încredere

 Reprezintă intervalul în care se înscrie valoarea parametrului în raport cu
estimaţia.
 Se defineşte în sistemul +/-% şi se calculează după formula n= ___1_________
radicalNx100

5. stabilire metodologiei cercetării

- alegerea metodelor şi a tehnicilor de cercetare
- operaţionalizarea conceptelor
- elaborarea instrumentelor necesare recoltării informaţiilor
- stabilirea procedeelor de aplicare a instrumentelor de lucru
- testarea instrumentelor(preancheta)

6. recoltarea informaţiilor(colectarea datelor/cercetarea de teren propriu-zisă)

7. prelucrarea informaţiilor
8. analiza cantitativă şi calitativă
9. verificarea ipotezelor(confirmarea sau infirmarea)
10. întocmirea raportului de cercetare/formularea concluziilor

TEHNICI DE CERCETARE:

1. ANCHETA SOCIOLOGICĂ
- cea mai cunoscută şi răspândită metodă, identificată cu cercetarea sociologica ca atare
- în funcţie de tehnica folosita avem:
 Ancheta pe bază de interviu
 Ancheta pe bază de chestionar

Interviul
 este tehnica de obţinere a informaţiilor, prin întrebări şi răspunsuri, apelandu-se
la mijloace verbale.
 Sunt folosite pentru studiul fenomenelor şi proceselor mai greu observabile
Avantaje: consemnarea spontaneităţii, observarea comportamentului non-verbal,
posibilitatea sesizării unor aspecte neanticipate

Ancheta pe bază de interviu presupune doar formularea întrebărilor, nu şi a răspunsurilor

Chestionarul este tehnica de obţinere a informaţiilor prin intermediul unei succesiuni logice
de întrebări scrise ce solicită celui intervievat, direct sau indirect, răspunsuri scrise.

Ancheta pe bază de chestionar presupune că sociologul formulează nu doar întrebările ci şi

răspunsurile, subiecţii neputând să facă altceva decât să aleagă între variantele de răspuns
sau să le refuze cu totul.

Intrebările sunt închise- adică au variante prestabilite de răspuns.

Ex: sunteţi mulţumiţi de oferta de activităţi extraşcolare a liceului vostru:
1. foarte mulţumit
2. mulţumit
3. nici multumit/nici nemulţumit
4. nemulţumit
5. foarte nemulţumit
6. nu ştiu să răspund

Întrebările deschise – la care nu există variante prestabilite de răspuns(folosită prioritar

pentru Ancheta bazată pe interviu).

Reguli de formulare corectă a întrebărilor:

- Evitarea negatiilor duble(nu este adevărat că nu sunteţi implicaţi în alegerea

activităţilor extraşcolare din Scoala altfel)
- Evitarea negatiilor în întrebări(nu sunteţi de accord cu…..)
- Evitarea cuvintelor cu reznanţă afectivă puternică(aţi utilizat bătaia în relaţiile cu
colegii
- Evitarea cuvintelor cu mai multe înţelesuri(vă iubiţi profesorii…)
- Evitarea întrebărilor generale fără un context/unde, cine, când, (există Drepta-
te….libertate….)
- Evitarea întrebărilor intime(cât de des vă minţiţi părinţi, prietenul
- Formularea a două intrebăi în una singură
- Foarte lungi

2. SONDAJUL DE OPINIE
- un tip special de anchetă pe bază pe chestionar
- centrat pe o problematică limitată,
-vizează opiniile subiecţilor pe probleme de interes public

3. EXPERIMENTUL
- tehnică de cercetare ce constă în manipularea controlată a unor fenomene(stimularea/
determinarea, observarea şi măsurarea unei reacţii) destinată să producă observaţiile
necesare înţelegerii respectivelor fenomene.
- permite verificarea legăturii dintre două variabile:
 Variabila independentă(cauză)
 Variabila dependentă(efect)
- presupune două grupuri: de control şi experimental(cel in care se introduce variabila
independentă)
4. OBSERVAŢIA
- cea mai veche tehnică de cercetare, preluată din ştiinte
- constă în investigarea sistematică pe baza unui plan anterior elaborat, cu ajutorul unor
instrumente adecvate, a proceselor sau fenomenelor care constituie obiectul de studiu.
Poate fi:
a. după modul în care se desfăşoară şi se înregistrează datele
- structurată, în cazul cunoaşterii prealabile a fenomenelor astfel că poate fi utilizată grila de
observaţie pentru înregistrarea datelor
- nestructurată, cercetătorul nu cunoaşte fenomenele şi nu poate utiliza un instrument
prestabilit de înregistrare a datelor
b. după modul de implicare a cercetătorului
- participativă, presupune prezenţa activă a cercetătorului, cu sau fără a-i anunţa pe membri
grupului; după nivelul implicării şi vizibilităţii/atunci când îşi face cunoscută prezenţa/
cercetătorului
 Observaţie paticipativă sub acoperire/implicare maximă/fără semnalarea prezenţei în
grup
 Observaţie participativă deontologic internă/implicare scăzută/fără semnalarea
prezenţei în grup
 Observaţie participativă deontologic externă/impicare maximă/precizarea faptului că
cercetătorul nu aparţine grupului
 Observaţie participativă neutră/implicare scăzută/ precizarea faptului că cercetătorul
nu aparţine grupului

- nonparticipativă, nu presupune prezenţa cercetătorului în grupul observat

5. ANALIZA DOCUMENTARĂ
- utilizată cu precădere când accesul direct la fenomenele şi procesele studiate nu mai este
accesibil direct
- tehnica utilizată: tehnico analizei de conţinut
- documentele pot fi: cifrice sau necifrice, publice sau personale, oficiale sau neoficiale; de
exemplu biografiile, jurnale etc. sunt personale