se deosebesc prin tematica, funetie ~i adeseori prin mod de executiel51.

Continutul creatiilor
folclorice ale copiilor acopera 0 arie extinsa, Intinzandu-se de la substratul magic la cel realistl52.

"Trag 0 linie de sare, "Vine rata de la balta,

Cine m-atinge moare; Cu codita retezata
Trag 0 linie de apa, ~i se suie-n foi~or
Cine m-atinge se-neaca; ~i face un ou~or
Trag 0 linie de foc ~i i'I da lui Nicu~or"
~i nu ma mai joc; sau
Trag 0 linie de mare ,,~i se baga-n coticior
~i cruce de sare ~i face un ou~or
~i nu ma mai joC.,,153 ~i II da lui Nicu~or.
sau: Nicu~or Ii multume~te
"Vine mo~u de la vie, Pentru daru' ce prime~te.,,154
Cu trei florii'n palarie:
Una mie, ~i-una tie
~i-una cucului din vie."

Analizand creatiile folclorice ale copiilor, plecand de la doua din criteriile de baza: cel al
funcfiei ~i cel al modului de manifestare, Emilia Comi~el155 Ie Imparte In urmatoarele categorii
functionale:
I. A. Canteee - formule, pentru elementele naturii, animale, plante, obieete (formule
de ineantalie in treeut eu substrat magic). Se disting:
a. Formule terapeutice: 1. Sa nu se Imbolnaveasca de friguri; 2. sa fie sanatos (luna noua);
3. sa nu-i cada parul; 4. sa-i creasca dinti buni ( invocarea ~oarecelui sau a ciorii); 5. sa-i iasa apa
din urechi; 6. sa-i treaca negii; 7. urciorul; 8. galcile; 9. piciorul amortit; 10. guturaiul; II.
invocarea pe~telui sau ~arpelui (la scaldat).
De orice boali'i
" Natarau, natarau,
Roaga-te lu' Dumnezeu,
Sa te fereasca de rau!

De nejit
"Ma nejite, Acolo sa sala~uie~ti,
Durduite Acolo sa coci
Durdui-te-aru Dumnezeu. ~i sa rascoci
Sa te duci In munt' ~i pe (cutare) sa-Ila~'curatu,
Un'e coco~u nu canta ~i luminatu."
Un'e omu nu lacuie~te; Ca de Dumnezau Iasatu."

151Idem.
152loan R. Nicola, op. cit., p. 30: "Textullor, de~i ca aspect general se Incadreaza In versificatia
populara romaneasca, totu~i are 0 structura care difera mai mult sau mai putin de folclorul celor
maturi. Metrica versului este variabila (4-12 silabe), versul este In mod frecvent Impartit In
emistihuri cu rima interioara, ritmul rezultat din succesiunea silabelor este foarte pregnant. Acest
text se recita, de obicei, In ritmul vorbirii ~i cu respectarea prozodiei." (Idem)
153Emilia Comi~el, op.Git., p. 150.
154Emilia Comi~el, op. cit., p.187.
155In op. Git., p. 14 ~i urmatoarele.
32
 De durere de urechi
"Nuce c!ocot-ei! Inu batatura uoiloru,-
Du-te inu varfu muntelui Si sa-Iu la~'curatu,
Inu coarnelea ciuteloru Luninatu,
Inu poalelea braziloru Ca de Dumnezau lasatu.,,156
Si

"Luna, luna noaua!

Taie chita'n doaua
Si ne da ~i noaua:
Tie jumatate,
Noaua sanatate.,,157

b. Cantece pentru plante: 1. papadie, ciocul berzei (sa-~i desfaca petalele); 2. sangerica;
3. aluna;
«Vioara, vioara
Floare vinecioara,,158

"Rachita, rachita
Verde ~i-nflorita.
10 te bat sa iasa
o dramboaie-alesa
Cioca, boca, boca,
Ie~i, dramboaie, ie~i!
Subtare ca paiul,
Dar tare ca maiul,
C-om sufla in tine,
Satul sa rasune.
Cioca, sa rasune.
Cioca, boca, boca,
Ie~i, dramboaie, ie~i!,,159

c. Cantece pentru insecte:1. fluture; 2. gargarita; 3 albina; 4. licurici (sa lumineze); 5. gaza;
6. boullui Dumnezeu; 7. omida; 8. greier (sa se opreasca din mers, sa iasa din casa); 9. furnica;
10. purici (sa nu intre sau sa iasa din casa); 11. carabu~;
"Ie~i, furnica, din picior,
Ca ti-a murit un fecior
SHi mai moare ~i-o fetita
Si te faci calugarita.,,160
"Fluture, fluture,
Pe crengi pune-te;
Pune-te pe punte,

156V. Pacala, op. cit., p. 245.

157 Ibidem, p. 217.

158Fragment din cantecul Vioara, vioara, cules din Fantanele, Sibiu de Gheorghe Ihora, care
reprezinta 0 varianta de tip Alecsandri a Mioritei (apud Gh. Pavelescu, Studii ~i cercetari de
folclor, Bucure~ti, Editura Minerva, 1971, p. 250.)
159loan R. Nicola, op. cit., p. 75.
160Emilia Comi~el, op.cit., p. 128.
33
 Sa treci apa iute
Sa te duci la munte,,161.

d. Pentru pi'isari: 1. cocostarc-barza (sa se opreasca pe casa, sa nu capete copilul friguri);

2. pitpalac (onomatopee); 3. curcan (sa necajeasca); 4. gaina ~i coco~ (onomatopee); 5. cioara;
6. ciocarlie; 7. gugucie; 8. grangur; 9. rata.

" Sapte ga~te potco(v)ite Sau

o plecatu sa se marite, "Coco-cocostargu,
laru gaina cotcoie, Mana bab-n targu,
Sa se marite ~i ie - Sa cumpere harbu.
Daru coco~u de cole Harbu sa surpa,
Striga: hopu Baba ramasa,
Ca ie~ti a me!" Sezand pe masa,
In chip de jupaneasa."
"Cot-cot-cot-codac - Ori
Cumparu mere. "Coco-cocostarg,
Cumparu pere, Du pe bab-n targ."
Cumparu cisme la muiere.,,162 Sau
Ori "Cocostarg Intr-un picior,
,,Barza, barza, Pun-te jos sa te omor."
Ce-ai In cioc?
o gaina ~i-un boboc "Cocostarc Intr-un picior
Darin gu~a? Adu puii sa-i omor
o capu~e. Cu muchea de la topor."
In picioare?
Ri~chitoare. "Barza cat prajina lunga,
Si-n spinare? Focu sa te-ajunga."
o caldare."
,,Pitpalaca - mulge vaca
,,- Barza, barza, Cristei
Ce-ai In cioc? Bate la putinei;
o friptura de boboc. Pitpalac, pitpalac
Dar In pene? Toata noaptea ne-ai cantat
Frigurile tele. Si sporu mi-ai luat.
Du-te naibii cu ele." Sporu e pe fus la mine,
Scartaitul e la tine."
,,Barza, barza,
Ce-ai In cioc? "Sac, curcane, sac,
o friptura de boboc; Ca tu n-ai margele
Barza, barza Ro~ii c-ale mele.,,163
Ce-ai In gu~e?
Zarzare ~i corcodu~e."

e. Pentru animale: 1. liliac; 2. caine; 3. lup; 4. urs; 5. gu~ter; 6. broasca; 7. melc; 8. oaie;
9. iepure; 10. bivol; 11. veverita; 12. arici.

161 Ibidem, p. 130.

162 Ibidem, p. 134.
163 Ibidem, p. 134.
34
 "Printre munti ~i printre vai "Am 0 oaie galbena,
Trece un mielut ~adejos~ideapana
~i din toate fetele ~i sa roaga rugului
Tu ai un draguf'. 164 $i sa-nchina cucului:
" Aici sta iepura~u' - Cucule, maria ta,
Pe-aici a fugit, Am venit la dumneata
Asta I-a vazut, Sa-mi dai calul dumitale,
Asta-I alearga, Sa ma sui pe el calare,
Asta I-a prins, Ca ma duc la soru-mea,
Asta-I judeca C-o racut doi geminea.
$i acesta zice: Nu ~tiu, fata or fecior:
-Viti, viti din codita, De-i fecior, face manton
Da-mi ~i mie-o raramita De-i fetita, de cosita.,,166
Ca nu mai pot de fomita,,165.

"Vine ursul necaJit,

Cu un dinte rasucit:
- Aoleo ~i vai de mine,
Cheile nu sunt la mine,
Sunt la maica-n Bucure~ti,
Pe la casele domne~ti.,,167
,,lese capra din margele,
Cu mai multe ghiocele.
Ronti~, bonti~
Dupa casa lui Tivici;
Tivi~cana, berbecana
Raturi, braturi
Spurc, Maria.,,168
"Oile mergand pe plaiu,
Oile pe plai mergandu,
~i bacile chiuindu,
Suna, balo, clopotu',
Sa rasune-n tot codru;
Suna, balo, ~i birja, (==clopotde acioaie
(==bronz»
Sa auza mandruta.,,169
"Boii-s cu coarne de spume
Om ca lancu nu-i in lume,,17o.

f. Pentru lucruri neinsufletite: 1. flori de porumb (de "mezelic"- ca sa infloreasca frumos,

sa sara cat mai sus); 2. fluier (sa cante frumos, sa se desprinda miezul din tulpina din care se
confectioneaza); 3. gasirea lucrului pierdut; 4. pentru fum (sa iasa prin co~, pe u~a); 5. formula de
cerere; 6. pentru rochie noua;

"Da-mi colac de pe polita ~i-am fost multi pe langa e!.

Pe polita carnatel Hai, mo~ule, da-mi covrig
Ca noi n-am avut purce!. Ca mi-i frig."l7l
Numai unu mititel

164Olimpia Bu~e Chirtop, Folclor muzical din judetul Sibiu (lucrare metodico-stiintifica pentru
obtinerea gradului didactic I), p. 168.
165Emilia Comi~el, op. cit., p. 161.
166 Ibidem, p. 166.

167 Ibidem, p. 167.

168 Ibidem, p. 194.

169loan R. Nicola, op. cit, p. 81.

170Radu Niculescu, Folclorul-sens-valoare, editie ingrijita de Viorica Ni~cov, prefata de acado
Zoe Dumitrescu-Bu~ulenga~ Editura Minerva, Bucure~ti, 1991, p. 292.
35
 "Colindita, eolindita, ,,Foe, foqoru meu,
Pune oehii pe polita Eu te-oi invali,
La earnita, la dirnati Tu nu te-nvali;
Faeeti bine ~i ne dati Eu voi dormi,
Ca suntem eopii saraei".172 Eu voi visa,
Tu nu vei visa.
"En ten tina Sa te faei laur-balaur
Saoraea bina".173 Cu solzii de aur,
Sa te duci la ursitori,
"Oua eu albu~ Sa-i impungi, sa-i strapungi.
~i eu galbenu~ Foe cat un boboe,
Pentru eatelu~".174 Cu aripi de foe,
Eu te-nveselese,
,,En ten tina Eu te fae un porumbel,
Se plimba eu ma~ina. Cu eioeul de fier,
La fieeare stop, Cu ghearele de otel.,,177
Bea cate-un sirop.,,175

,,La oriee eotitura

Manane-o prajitura.,,176

g. pentru schimbarea vremii: 1. invoearea ploii (sa ineeapa, sa ineeteze); 2. invoearea

soarelui (sa apara, sa se aseunda in nori); 3. invoearea negurii (sa se risipeasea); 4. pentru
eureubeu; 5. vant; 6. tunet; 7; zapada;

,,Ploua, ploua, "Stai, ploaie ealatoare,

Matele oaua: Ca e maine sarbatoare;
Ouale's c1oeite, Sarbatoarea na~ului,
Matale's belite.,,178 Din eapu' ora~ului.
Sau Da-mi, mama, druga,
Sa mulgem pe murga.
Murga dete eu pieioru'
,,Fugi, ploaie calatoare, ~i sparsa ulcioru'.
Ca te-ajunge mandru' soare Ulcioru' sari in nori,
~Htaie ehicioarelea, Norii se sparsa, razbuna,
Cu saghia Domnului, ~i fu vreme buna."lSO
Cu tapoiu' omului,
~i te taie dupa eapu, ,,Fugi, ploaie calatoare,
~H eura sange'nehegatU.,,179 Caei vine soarele
~i-ti taie pieioarele.,,181

171Olimpia Bu~e Chirtop, op. eit., p. 177.

172Ibidem.
173Emilia Comi~el, op. eif., p. 180.
174 Ibidem.

175 Ibidem.

176 Ibidem.

177Emilia Comi~el, op. eif., p. 206.

178VietorPaeala, op. cif., p. 217.
36
 "Treci, ploaie treditoare, "Du-te, du-te, negura,
Ca te-ajunge soarele Ca te-ajunge soarele
~i-ti taie picioarele, ~i-ti taie picioarele
Cu un mai, cu un pai, C-un mai, c-un pai,
Cu caciula lui Mihai, Cu sacurea lui Mihai,
Plina cu coji de malai, Cu cutite ruginite.
Arunca la cai; Te lovi in galbenu~,
Caii necheaza, Cu sacurea lui Tulu~;
Giinii alearga. Tu muri~, tu pieri~i,
Ie~i, mama, cu druga, Casa nu ti-o nimeri~i.,,185
Sa mulgem pe murga;
Murga cufurita, "Negurice-rice,
Ploaia risipim.,,182 Du-te-n padurice
C-o sa vie soarele,
"Ie~i, il,lte, iute, soare, Sa-ti taie picioarele".186
Ca-ti dau un pumn de bomboane.,,183
"Luci, soare, luci, "Ie~i, curcubeu, din norii-ntunecoti,
Ca ti-oi da un pumn de nuci. C-or sa vina mo~ii ro~i.',187
~i-o pereche de papuci.,,184

h. La joc: 1. sa nu gre~easca; 2. sa nu se uite; 3. sa se grabeasca la ascuns; 4. sa nu

vorbeasca;

"Sata unsa,
Stai ascunsa!
Sata deasa,
Hai acasa!,,188

"Cine nu e gata,
Il iau cu lopata!,,189

1. B. Formule independente dejocul organizat (distractive, educative, satirice):

a) versificate; 1. porecle; 2. pacaleli; 3. luari in ris; 4. ocari; 5. intrebari, framantari de
limba; 6. diverse.
b) neversificate: 1. zicatori; 2. cimilituri; 3. basme; 4. probleme; 5. framantari de limba
(unele versificate).

179 Ibidem.
180Emilia Comi~el, op. cit., p. 146.
181 Ibidem.

182 Ibidem.

183 Ibidem.

184 Ibidem, p. 147.

185 Ibidem.
186 Ibidem.

187Ibidem.
188 v·1ctor P~
aca l~a, op.ctt.,
. p. 199 .
189Din jocurile copiilor.
37
 Dintre toate formulele - fiecare in parte necesWind 0 vasta analiza, ele reflectand spiritul de
observatie al copilului ~i avand 0 mare valoare educativa - ne oprim in textul de fata asupra a doua
dintre ele: zicatorile ~i basmele.
Proverbul- numit in grai popular zicatoare (zicala, zisa "uneori cu adausul din Mtrani,,190)
a patruns de timpuriu in cercurile carturarilor, impodobind nenumarate lucrari, incepand cu cele
ale lui Ion Neculce ~i continuand cu cele din Povestea vorbii a lui Anton Pann ("observator
con~tiincios al societatii din care face parte, pe care ~tie sa 0 ia a~a cum este ea, fie ca 0 aproba sau
nu) - I. Negoitescu. "Scurtimea proverbului conditioneaza un sistem compozitional extrem de
simplu,,191. Iar forta expresiva a proverbelor se sprijina pe numeroase procedee comune creatiei
folelorice. Remarcabile printr-o forma concisa, proverbele sunt foarte cunoscute ~i indragite de
popor prin plasticitatea lor. In compozitia lor, cel mai adesea e repetat substantivul ~i verbul. ,,Fier
pe fier il ascute", "ochi pentru ochi, dinte pentru dinte", "ban la ban trage", "dar in dar se face",
"nu aduce anul ce aduce ceasul", "cine nu deschide ochii deschide punga".
Cea mai complexa categorie a prozei populare ramane basmul. Avand legaturi stranse cu
mitul sau legenda straveche, basmul poate sa fiel92 fie "poezia dorintelor materne", fie "poezia
iubirii" ori "poezie eroidi ~i exotica". Anuland ideea de timp ~i spatiu"A fost 0 data ca nicio data",
basmul cultiva din generatie in generatie teme ~i subiecte extrem de dragi copiilor, ducandu-i pe
ace~tia intr-o lume in care lor Ii se pare mereu ca sunt de acolo ~i gata sa se identifice cu
personajele. Deznodamantul fericit ("cu nunta ~i mese mari,,193), ca ~i 0 infinitate de episoade ii
creeaza copilului impresia tonifianta ca a~a trebuie sa fie ~i sa se desIa~oare 0 viata fericita ~i
Iipsita de griji.
Cu origini atemporale, basmul aduce a poezie veche imbracata in haina ancestralelor
legende. De altfel, nu intampIator, poate, sintagma folosita odinioara pentru a defini conceptual
termenul folclor 194era cea de antichitati populare195. Un produs al tuturor, foleiorul ~i implicit
basmul contureaza in plan artistic aspiratiile unui pop or in dezvoltarea lui generaIa pe multiple
planuri ale dezvoltarii generale. Izvor de invataminte, basmul devine prin valentele sale educative
un element de baza in procesul didactico-formativ ~i in acela~i timp ~i un mijloc artistic prin
intermediul caruia sunt reflectate realitatile vietii in diferite perioade cronologice ~i in spatii
geografice extrem de diferentiate ~i distantate.
Ce fata aflata la varsta primelor trairi sentimentale nu se viseaza perechea unui neinfricat
erou ~i ce Miat nu ~i-ar dori rap us balaurul cu ~apte capete, pentru a face din bine supremul tel al
unei vieti a carei menire ramane infruntarea ~i pedepsirea raului. Raul poate veni de oriunde,
inclusiv dinspre "celalat taram" ori dinspre "pustietati". In cuprinsul multor basme "se nareaza
intamplari cu totul extravagante, ce au spCl.tiul~i timpul 10r.,,196Tocmai aceste componente ale
basmului il aduc pe copil in postura de a "trai pur ~i simplu in poveste:,197 Afectiv, el este acolo
"peste mari ~i tari", "in gradina ursului" ori in "padurea cerbului", ca ~i pe "taramul zmeilor" ~i nu
e singur, ci alaturi de "zana zanelor", "de fata cea cuminte a mo~ului", de "feciorul imparatului"
etc. Povestirea cu intampIari extravagante intr-o lume a piticilor ~i a uria~ilor, a zanelor ~i a

190Ovidiu Barlea, op. cit., p. 313.

191 Idem, p. 328.
192A~a cum considera Gheorghe Vrabie in Foldorul, obiect ... , pp. 327-342.
193Gheorghe Vrabie, Foldorul- obiect ... , p. 329.
194 A fost pus in circulatie de catre William John Thoms in anul 1846 ~i este 0 combina;;ie a
cuvintelor folk=popor ~i lore=~tiinra. Basme populare romane~ti, edirje ingrijita. studiu
introductiv, note ~i bibliografie de Virgiliu Ene, Bucure~ti, Editura Albatros, 1977, p.Y
195 Ibidem.

196Gheorghe Vrabie, Foldorul, obiect ... , p. 328.

197Hristu Candroveanu, Literatura romana pentru copii, scriitori contemporani. B ucure~ti. Editura
Albatros, 1988, p.19.
38
 zmeilor ori a eroilor "ce se lupta pe viata ~i pe moarte,,198 contine intrinsec ceva din Insa~i esenta
vietii. DezvoWind idei sociale ~i morale, basmul pune In conexiune doua constante, fabulosul ~i
adevarul, chintesenta a simbiozei dintre planul suprarealist, al fantasticului ~i cel real, al
umanului. Lucrurile ie~ite din comun au ~i ele propria lor geneza, ~i ea nu poate fi alta dedit una
In care realizabilul devine plauzibil. A~a se ajunge la "voinicul tare ca piatra", ori la "zana din cale
afara de frumoasa" la care te poti uita ca la soare. In acest fel basmul devine un poem al
dorintelor.199 Mai mult chiar, situand obar~ia omului In stratullitosferic (lithogeneza) ori In regnul
vegetal (un copil. .. nascut dintr-un lemn de tei - xilogeneza)200, basmul perpetueaza crezuri
arhaice consfintind vechimea milenara aprozei populare romane~ti. In mitologia greco-romana nu
putine sunt legendele In care eroii - zei sau muritori de rand - s-au nascut din lut, sange etc.201
Ie~irea din nefirescul lucrurilor nu are 0 alta dezlegare decat visul. Si astfel visul devine 0 alta
componenta - la fel de importanta - a prozei fantastice. "Caci, poezia dorintelor, basmul este ~i 0
poezie a visului ~i dragostei.,,202 Este calea prin care poate fi decriptata fabulatia ce nu-~i poate gasi
. altfel cu niciun chip dezlegarea. Poate ~i pentru faptul ca solutia finala trebuie sa fie una optimista,
In care totul se termina cu bine. Finalul fericit confera basmului ceva din puritatea ~i ingenuitatea
copilariei. Nicaieii aceste aspecte nu sunt mai clar conturate dedit In universul exotic, acolo, unde,
"pe celalalt taram", copilul poate Intalni munti de cremene, paduri de argint ori palate de
cle~tar. Peisajul e potrivit fragmentului narat203 ~i, pentru ca primeaza Intamplarile extravagante, el
devine dind fantastic, dind inimaginabil. Avand un continut In care se regasesc scheme, formule
fixe, expresii populare,204 basmul are un caracter national ~i universal. Nutrind fantezia creatorilor
culti, basmul a fost dintotdeauna ~i va ramane mereu puntea de legatura dintre povestitor ~i
auditoriu, In care "cel care istorise~te uzeaza de un anumit cod traditional peste care nu se poate
trece, dar recurge ~i la fantezia sa, concretizand-o Intr-o improvizare spontana,,205.
Basmul, aidoma dintecului ~i jocului permit copilului sa "ia contact cu mediul Inconjurator,
straduindu-se sa-l cunoasca, sa ~i-l apropie sau sa-l domine,,206, iar fo1clorul nu face altceva decat
sa-i ajute pe copii sa Invtte ~i sa descopere universul "de la cei de 0 varsta cu ei, de la cei mai
mari~ori, pe care Incearca sa-i imite, ~i din familie".207

198Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 329.

199 Ibidem, p. 330.
200P. Caraman, Xilogenese et lithogenese de l homme, In Revista Zalmoxis, vol I, 1938, p. 177 ~i
urmatoarele (apud Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 332).
201Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 332.
202 Ibidem, p. 333.

203 Ibidem, p. 340.

204 Dic,tionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Academia Republicii Socialiste
Romania, Institutul de lingvistica, istorie literara ~i fo1clor al Universitatii "Al. 1. Cuza", Bucure~ti,
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1979, p. 458.
205 Ibidem, p. 84.
206 E ml'1'la C oml~e,
. 1 op. czt.,
. p. 12 .
207 Ibidem, p._17.

39