Sunteți pe pagina 1din 4

BRADUL CREDINCIOS Povestitor: Fiecare pom din lume

Are o poveste anume.


Dar e una de demult
Personaje: Povestitorii Şi pe aceea o ascult
Maica Domnului cu Pruncul Totdeauna de Crăciun.
Stejarul Daţi-mi voie să v-o spun.
Fagul
Bradul - Când la Betleem, Maria
Ostaşii Săvârşind călătoria
L-a născut pe Fiul Sfânt.
Îngerii din cer cântând
Decorul: Acţiunea se va petrece în pădure. Au dus vestea-n lung şi-n lat,
Pe scenă se pun copaci realizaţi din Că un rege luminat
polistiren, iar pe jos, frunze, iarbă. Cu mărire va veni
Eventual un panou cu copaci desenaţi sau Pământul va moşteni.
pictaţi, ca fundal.
În faţa acestora stau Stejarul, Fagul, Pe atunci, în ţara aceea
Bradul. Care se numea Iudeea,
Stejarul poartă o pelerină gri verzuie Domnea Irod împărat
pe care se prind frunze şi fructe, iar pe cap Stăpân rău, ne-nduplecat.
o coroniţă din frunze. Auzind această ştire
Fagul poartă o pelerină gri A tunat către oştire:
împodobită cu frunze, iar pe cap o coroniţă
tot din frunze. - Dau poruncă-mpărătească,
Bradul poate sta pe un piedestal, Urma lui să se găsească-
având o pelerină verde, foarte largă şi Şi cu viaţă să plătească-
lungă, ornată cu crenguţe , iar pe cap o Pentru că a cutezat
coroniţă din crenguţe cu conuri peste o Să se creadă împărat
căciulă groasă.. Mai mărit, mai lăudat
Maica Domnului este îmbrăcată cu Decât cel înscăunat!
o pelerină albastră şi ţine în braţe o păpusă-
„Pruncul” – înfăşată. Pe capul ei şi al
păpuşii – aureole. (A se inspira din icoane) Maica Pruncului Isus
Ostaşii pot purta îmbrăcăminte Alergând în jos şi-n sus,
romană, având coifuri, săbii, scuturi.. Fiului său Preacurat
Lateral se află bradul împodobit cu Adăpost i-a căutat...
beculeţele stinse. Iar după o zi întreagă
Pe scenă, decorul amintit, cei trei Obosită, fără vlagă-
copaci şi cei trei povestitori. S-a oprit şi s-a rugat
De-un stejar verde, rotat:

În timp ce Povestitorul îşi spune


rolul, intră în scenă Maica Domnului cu
Pruncul şi se apropie de Stejar.
Maica Domnului: O, stejare , pom frumos Maica Domnului:Nici tu nu vrei să fi bun!
Lasă-ţi crengile mai jos De aceea şi ţie-ţi spun:
Frunza lor pe noi să cadă, Teme-te când în pădure
Ostaşii să nu ne vadă. Va intra om cu secure
Ajutor de ne vei da, Căutând din loc în loc
Te voi binecuvânta! Lemne bune pentru foc.
Că atunci tulpina ta
Se va prăvăli şi ea!
Stejarul: Maică Sfîntă, iubitoare,
Frunza mea e foşnitoare
Zi şi noapte n-are tihnă, Maica Domnului se îndreaptă spre
Nu găseşti sub ea odihnă. Brad.
Iar de-ţi plânge copilaşul,
Îl va auzi ostaşul. Maica Domnului: Brad înalt cu frunza
Şi atunci mă va tăia deasă
Pentru necredinţa mea. În umbrarul tău mă lasă,
Că ostaşi cu lănci de fier
Viaţa Pruncului mi-o cer.
Maica Domnului: Cît puteai să fii de bun, Ajutor de îmi vei da,
Dar n-ai fost şi ţie-ţi spun: Te voi binecuvânta!
Toamna cînd o să coboare
În coroana-ţi foşnitoare,
Verdele să-ţi ruginească, Bradul: Maica Domnului Hristos,
Vântul să te desfrunzească. Eu îţi mulţumesc frumos
Frigul iernii îngheţat Că pe mine m-ai văzut
Să-l întâmpini dezbrăcat Şi-ajutorul mi-ai cerut.
Frunzele să-ţi crească iară, Pruncului înfăşeţel
Dar târziu, în primăvară! Îi voi face legănel
Şi încet îi voi doini
Maica Domnului aleargă spre Fag. Până când va adormi.
Din răşină tămâioară ,
I-oi aprinde către seară.
Maica Domnului: Mă rog ţie, Fagule, Iar din conurile mele
Primeşte-ne dragule, Am să-i fac lumnărele.
În frunzişul tău umbros
Ca să-l aperi pe Hristos!
Ajutor de ne vei da, Bradul o cuprinde şi o acoperă cu
Te voi binecuvânta! pelerina. După puţin timp, intră ostaşii.

Ostaş 1: N-a fost drum, n-a fost cărare,


Fagul: Cât de mult mi-ar plăcea mie N-a fost apă curgătoare
Din ramuri să-ţi fac chilie. Şi nici cuib de zburătoare
Dar mă tem, oastea când vine, Să nu le fi cercetat...
Pruncul tău să nu suspine Dar de urmă, nu le-am dat.
Şi pentru această vină,
Să mă taie din tulpină.
Ostaş 2: Acest loc împădurit Ostaş 2: Unde să-i mai căutăm
Duce până în Egipt. Ca de urmă să le dăm?
Printre fagi, printre stejari, Trebuie să îi găsim
Se ascund mereu fugari. Şi aspru să-i pedepsim...
Prunc şi maică de-au ajuns, Poate fagul cel umbros
Pe aici s-or fi ascuns, Sub desişul său stufos
Pe sub frunzele bogate. I-a ascuns! Şi de-i aşa
Să le răscolim pe toate! Tulpina i-o vom tăia!
-Fagule, cu braţe tari,
Cu săbiile scoase, toţi se îndreaptă către N-ai văzut, tu, doi fugari?
Stejar. Prin pădure alergând,
Adăpost la toţi cerând?

Ostaş 3: Măi Stejare-ntre stejari


N-ai văzut, tu, doi fugari? Fagul: I-am văzut şi le-am vorbit,
Prunc şi mamă alergând, Dar sub crengi nu i-am primit,
Prin pădure căutând? Căci credinţă i-am jurat
Dacă i-ai ascuns cumva Lui Irod, mare-mpărat
Este vai de viaţa ta! Şi de-aici i-am alungat.

Ostaş 2: Dacă îi eşti credincios


Stejarul: Ostaşule, i-am văzut. Lui Irod, cu ce folos.
Să-i ascund ,ei mi-au cerut. Te lauzi că îl slujeşti?
Adăpost, eu nu le-am dat, Vrei răsplată să primeşti?
De aici i-am alungat. Pentru-nfumurarea ta,
Maica Pruncului Isus, Două crengi îţi voi tăia!
Alergând în jos şi-n sus, Să ţii minte pe vecie:
De toţi s-a rugat pe rând, Împăratul vrea să-i fie
Obosită şi plângând. Supus cerul şi pământul,
Eu nu i-am dat ajutor Luna, Soarele şi vântul...
Fiindcă nu sunt trădător.

Îl loveşte uşor cu sabia.


Ostaş 3: Da, te lauzi! Vrei răsplată?
Stai c-o vei primi îndată.
Pentru-nfumurarea ta, Ostaş 1: Bradul nu l-am cercetat.
Două crengi îţi voi tăia! Oare cum de am uitat?
Ca să nu uiţi că-mpărat (dă ocol bradului)
E Irod cel luminat. -Bradule cu crengi de ace,
N-ai făcut un lucru mare Pleacă-ţi fruntea mai încoace
Că i-ai dat azi ascultare. Şi ne spune: n-ai văzut
Alungând-o pe Maria Pe aici, dac-au trecut
Ţi-ai făcut doar datoria. Maica şi Pruncul Isus
Alergând în jos şi-n sus?
Dacă i-ai ascuns cumva,
Îl loveşte uşor cu sabia peste braţe. Este vai de viaţa ta!
Bradul: N-am văzut, n-am auzit! Se încheie piesa cu colindul:”O brad
Toată ziua am dormit. frumos!”
Dar sub ramurile mele
Nici iarbă, nici floricele
Nu pot creşte, că-s umbros
Şi frunzişul mi-e ţepos.
Cum să stea sub el ascuns
Un prunc mic, cum e Isus?

Ostaşii: Nu te credem până când


Nu-ţi ridici de la pământ
Ramurile răşinoase,
Crengile tale ţepoase...

Bradul: Bucuros le-aş ridica


Dacă ajutor mi-aţi da.

Ostaşii încearcă să prindă crengile.

Ostaş 1: Au, ce rău m-am înţepat


Pom urât şi blestemat.
Nu cred ,eu, că cineva
Sub tine-ar putea intra!
Către ceilalţi ostaşi:

Nu e nimeni, e pustiu.
Să plecăm că e târziu!

Maica Domnului: Mulţumescu-ţi brad


frumos,
Ai fost bun şi credincios.
Fapta ta cea minunată,
Va primi sfântă răsplată:
De acum până-n vecie,
Lumea trebuie să ştie
Că eşti pomul de Crăciun
Pentru tot creştinul bun!
An de an copiii-n cor
Ţi-or cânta colindul lor
Cu glas dulce şi duios,
Brad frumos şi credincios
Şi cu ei va fi Hristos!