Duminic\, 29 mai 2011
Lumina cuno[tin]ei
Religia, filosofia [i [tiin]ele `n dialog
~n ultimul secol, [tiin]ele natu-
rii au furnizat numeroase des-
coperiri remarcabile privind
caracteristicile universului,
lumea [i via]a. Prin interme-
diul gândirii patristice [i al
teologiei ortodoxe recente,
multe dintre aceste descope-
riri recente `[i g\sesc `n]ele-
suri simbolice edificatoare
pentru modul cum `n]elegem
lumea [i raportarea noastr\ la
ea. V\ propunem o serie de
convorbiri cu cercet\tori [i
profesori din spa]iul [tiin]elor,
care prezint\ confluen]a
ideilor [i `n]elesurilor furnizate
de teologia patristic\ [i
[tiin]ele actuale.
Dialogul de ast\zi vizeaz\ re-
zultatele oferite de domeniul
vast al chimiei. Decisiv\ `n `n-
]elegerea structurilor [i pro-
ceselor existente `n stele, `n
natura `nconjur\toare sau `n
lumea vie, chimia dezv\luie
ast\zi complexitatea, diversi-
tatea [i poten]ialul extraordi-
nar ascuns `n materia lumii.
Diac. Sorin Mihalache: Sfân-
ta Scriptur\ afirm\ c\, dup\
ce l-a f\cut pe om, Dum-
nezeu l-a pus „`n gr\dina cea
din Eden, ca s-o lucreze [i s-o
p\zeasc\“ (Facere 2, 15).
Pentru c\ omul a fost f\cut
dup\ toate celelalte, [i pen-
tru c\ este creat dup\ „chi-
pul lui Dumnezeu“, Sf. Ioan
Gur\ de Aur afirm\ c\ „pen-
tru el au fost f\cute toate“.
Gândirea patristic\ afirm\,
`n variate forme, c\ lucrurile
lumii `nconjur\toare sunt
destinate omului, spre cre[-
terea lui. P\rintele St\niloae
scria: „Dumnezeu i-a dat o-
mului lumea ca dar de o fer-
tilitate continu\ [i ca bog\]ie
de alternative posibile de ac-
tualizat de c\tre om prin li-
bertate [i munc\. Dumnezeu
a[teapt\ ca noi s\ `n]elegem
tot mai bine [i tot mai deplin
gândurile lui puse `n lucruri
[i cuvintele ce ni le-a adresat
prin ele“. Cu `ng\duin]a
dumneavoastr\, a[ spune c\
cercet\rile chimiei au f\cut
posibil\ civiliza]ia. Pentru c\
legit\]ile dup\ care se leag\
diferi]i atomi, pe care chimia
le-a descris cu precizie, sunt
cele care permit omului s\
ob]in\ substan]e [i materiale
noi, cu texturi [i propriet\]i
dintre cele mai diferite, `n
toate ramurile industriilor,
de la construc]ii pân\ la cea
„A spune adev\rul
despre crea]ia lui
Dumnezeu este o
responsabilitate
profund\“
farmaceutic\. Fie [i numai
dac\ avem `n aten]ie mate-
rialele noi, chimia pare s\ fie
aria `n care omul a inovat, a
combinat cel mai mult. {i to-
tu[i, nici diversitatea atomi-
lor, nici extraordinara lor ca-
pacitate combinativ\, care
permite realizarea de noi [i
noi materiale, nu le-au decis
oamenii. ~n realitate, ne na[-
tem `ntr-un univers cu o chi-
mie prestabilit\.
Cum recepta]i, ca specialist
`n chimie, aceast\ lume ex-
traordinar\, cu imensele ei
poten]ialit\]i de a se combi-
na? A]i vedea `ndrept\]it\ a-
firma]ia p\rin]ilor c\ lumea
e un „laborator“ preg\tit de
Creator pentru om, pentru
capacit\]ile sale creatoare?
Prof. Gelu Bourceanu: Este
remarcabil s\ constat\m c\ ace-
lea[i particule elementare: elec-
12
troni, protoni [i neutroni, ce s-au
format `n primele trei minute
ale Universului, dup\ Marea
Explozie, au condus atât la for-
marea unui Univers de dimen-
siuni de miliarde de ani lumin\,
ce con]ine miliarde de galaxii, fi-
ecare cu miliarde de stele, mai
mari sau mai mici decât Soarele,
cât [i la formarea structurilor bi-
ologice, ce au evoluat de la cele
mai simple la cele mai complexe.
Dac\ cele mai u[oare elemente,
hidrogenul [i parte din heliu,
s-au format chiar dup\ Marea
Explozie (teoria Big Bang), cele-
lalte elemente s-au format prin
colapsarea stelelor, de tip Soare,
dup\ combustia nuclear\ a izo-
topilor de hidrogen. ~ntr-adev\r,
dac\ Universul a fost creat a-
cum aproximativ 15 miliarde de
ani, planeta noastr\ P\mânt s-a
format acum 4,5 miliarde de ani,
prin colapsarea sau moartea u-
Gelu Bourceanu,
carte de vizit\
Gelu Bourceanu este
profesor de chimie fizic\
la Facultatea de Chimie,
din cadrul Universit\]ii
„Alexandru Ioan Cuza“
din Ia[i, cercet\tor `n
termodinamica [i dinamica
sistemelor complexe.
Este directorul Centrului
de Studii Interdisciplinare
`n Religie, Filosofie [i
{tiin]\, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza“
din Ia[i, [i director editorial
al Journal for Interdisciplinary
Research on Religion
and Science. A publicat
mai multe c\r]i, printre care:
Evolu]ie [i autoorganizare
`n sisteme departe de
echilibru (1989); Termodi -
namica evolu]iei [i Dinamic\
n e l i n i a r \ (2 0 0 4 ), Funda -
mentele Termodinamicii
Chimice (2009).
nor stele. Toate elementele chi-
mice care s-au format `n urma
colaps\rii, la temperaturi de mi-
liarde de grade, ast\zi se g\sesc
pe planeta noastr\, cele mai
multe sub form\ de combina]ii
ce s-au format `n miliarde de
ani, extrem de utile progresului
civiliza]iei umane. Când omul a
ap\rut, el a g\sit o planet\ plin\
de ospitalitate, cu toate cele ne-
cesare: un p\mânt fertil, sc\ldat
de lumina Soarelui, o atmosfer\
excep]ional\, ap\, minerale, hi-
drocarburi etc. S\ fie toate aces-
tea rodul hazardului sau pentru
ca toate acestea s\ existe au fost
„gândite“ din condi]iile ini]iale,
`nainte de na[terea Universu-
lui? Deci, Sfin]ii P\rin]i au avut
dreptate când au afirmat c\ `n-
treaga noastr\ planet\ este un
„laborator“ care a fost gândit de
c\tre Dumnezeu `n a[a fel, ca
dup\ miliarde de ani de la crea-
rea Universului, planeta P\-
mânt s\ arate astfel. „Dac\ ar fi
fost altfel, noi nu am fi fost aici“,
afirm\ unul dintre marii oameni
de [tiin]\, Stephen Hawking.
„Dumnezeu este
«garantul» propriet\]ilor
Universului“
Din p\cate, acest poten]ial
imens al lumii fizice pe care `l
avem la dispozi]ie `n natur\
nu ascunde doar [anse, ci [i
riscuri. Chimia [i biochimia
au scos la suprafa]\ un uni-
vers de o complexitate greu
de imaginat, `n care mediul
de via]\ al milioanelor de spe-
cii este asigurat de un sistem
de factori fizici extrem de
complex, care cuprind solul,
scoar]a terestr\, atmosfera,
m\rile [i oceanele. ~n ultime-
le decenii exist\ numeroase
semne care indic\ faptul c\
omul, industria, dezvoltarea
economic\ au l\sat urme a-
dânci `n mecanismele de pre-
zervare ale mediului, `n via]a
plantelor, animalelor [i, desi-
gur, a omului. Cum vede]i,
din perspectiva datelor chi-
miei, amenin]\rile actuale la
adresa echilibrului ecosiste-
mului terestru? Cum vor in-
fluen]a `n viitor starea ecosis-
temului terestru?
Datorit\ activit\]ilor umane,
`n ultimii 50-60 de ani, degrada-
rea energiei ordonate din biosfe-
ra noastr\, `nso]it\ de poluarea
acesteia, a atins cote alarmante.
Specia uman\, cea mai dezvolta-
t\ din punct de vedere structu-
ral [i func]ional, pentru a se
men]ine la aceast\ stare de ordi-
ne, trebuie s\ consume din mediu
hrana de un `nalt grad de organi-
zare (proteine, zaharuri etc.),
conducând astfel la sc\derea or-
dinii din biosfer\. ~ns\, `n pre-
zent, omul a dep\[it consumul
strict necesar, decent. El consu-
m\ `n plus ordine din mediu [i
pentru realizarea, uneori, a unui
confort scandalos, indecent, lip-

sit de orice ra]iune sau moral\.
Specia uman\ este singura care
polueaz\ cu mult peste func]ia
sa biologic\. Omul nu a mo[tenit
p\mântul de la p\rin]ii s\i, ci l-a
`mprumutat de la copiii s\i [i,
prin urmare, are obliga]ia de a-l
conserva [i preda genera]iilor
viitoare.
Omul f\r\ o cultur\ religioa-
s\ [i, de asemenea, [tiin]ific\ nu
manifest\ nici un respect fa]\ de
mediul `n care tr\ie[te. Un dia-
log `ntre oamenii politici de deci-
zie, oamenii de [tiin]\ [i repre-
zentan]ii Bisericilor se impune
cu necesitate, `nainte de atinge-
rea unui prag critic, dac\ nu
cumva acest prag chiar a fost
atins. Frumuse]ea naturii `n ca-
re tr\im ar trebui s\ constituie o
invita]ie la salvarea acesteia, un
semn de recuno[tin]\ fa]\ de
Dumnezeu Care a „gândit“ con-
di]iile ini]iale, `nainte de crearea
Universului, astfel ca planeta
noastr\ s\ fie bogat\ `n toate ce-
le necesare existen]ei omului. A[
spune c\, dac\ pierdem crea]ia
lui Dumnezeu, l-am pierdut, de
asemenea, [i pe El, [i „f\r\
Dumnezeu totul ar fi cenu[\, to-
tul ar fi absurd“, cum afirma
Mircea Eliade.
Dumnezeu este garantul pro-
priet\]ilor Universului [i moti-
vul pentru care tr\im `ntr-un
Univers coerent, afirma Denis
Alexander `n cartea Crea]ie
sau evolu]ie.
Nici Universul,
nici via]a nu ar fi fost
posibile prin hazard
Cre[tinismul afirm\ c\ lu-
mea `ntreag\ este opera lui
Dumnezeu [i c\ `nceputul lu-
mii nu este doar `nfiin]area
materiei, ci [i `nceputul tim-
pului [i spa]iului. {i, cum
Creatorul cerului [i p\mân-
tului este inaccesibil explor\-
rii [tiin]ifice, [i lumea - care a
preexistat `n gândurile Sale,
`[i are originea ascuns\ `n El.
~n acela[i timp, cercetarea [ti-
in]ific\ a consfin]it un anumit
fel de a investiga fenomenele
fizice, urm\rind leg\tura din-
tre cauze [i efecte. Chimia, fi-
zica, biologia ofer\ teorii ex-
plicative limpezi cu privire la
desf\[urarea fenomenelor din
natur\ sau la modul cum
sunt alc\tuite lucrurile. ~ns\
„parcursul explor\rii [tiin]ifi-
ce“ de la efecte la cauz\ nu
poate `nainta indefinit. Este
adev\rat c\ descrierile [tiin]i-
fice au reu[it s\ l\mureasc\
foarte multe fenomene ale lu-
mii fizice. Totu[i, pân\ acum,
taina na[terii Universului a
r\mas necunoscut\. Cum ve-
de]i, ca profesor de [tiin]e ale
naturii, situa]ia aceasta epis-
temologic\, s\ spunem, `n ca-
re cercet\torul constat\ c\ nu
poate face lumin\, nu poate
realiza o explica]ie [tiin]ific\
f\r\ echivoc, cu privire la ori-
ginea Universului?
Papa Ioan Paul al II-lea, la o
conferin]\ organizat\ de Vati-
can asupra cosmologiei, `n 1981,
`n fa]a oamenilor de [tiin]\, a
spus: „Este bine s\ se studieze e-
volu]ia Universului dup\ Big
Bang, dar nu ar trebui s\ facem
cercet\ri `n ceea ce prive[te Big
Lumina cuno[tin]ei
Bang-ul `nsu[i, deoarece acela a
fost momentul crea]iei [i deci lu-
crul lui Dumnezeu“. ~ntr-ade-
v\r, marii oameni de [tiin]\ `n
cosmologie au mers cu descope-
ririle fenomenelor pân\ la mo-
mentul când Universul avea
„vârsta“ de numai 10-43 secun-
de! Potrivit modelului [tiin]ific
actual, la acel moment, diame-
trul, D, Universului era doar de
10-33 cm! ~ntrebarea oamenilor
de [tiin]\ a fost [i este: cum de a
fost posibil ca `ntreaga energie [i
mas\ din Universul actual s\ se
g\seasc\ `ntr-o sfer\ cu un dia-
metru atât de mic? La aceast\
`ntrebare, oamenii de [tiin]\,
unii contemporani cu noi, sunt
neputincio[i. Aici, s-ar putea
spune c\ intervine misterul sau
crea]ia lui Dumnezeu. ~n gene-
ral, marii oameni de [tiin]\ sunt
extrem de pruden]i `n supozi]ii:
„Concluzia care pare s\ se im-
pun\ este c\ explozia ini]ial\ a
fost `nceputul tuturor lucrurilor
fizice: spa]iu, timp, energie. Evi-
dent, este lipsit de sens s\ ne `n-
treb\m ce a fost `nainte sau ce a
f\cut ca explozia s\ aib\ loc. Nu
exist\ `nainte...“, afirm\ Paul
Davies `n cartea sa Ultimele trei
minute. Nu ne r\mâne decât s\
accept\m c\ mai `nainte de toa-
te acestea a fost Dumnezeu.
Pe temeiul ideii c\ lumea a
fost f\cut\ pentru om, teolo-
gia cre[tin\ afirm\ c\ exist\
o anumit\ compatibilitate
`ntre ra]iunea omului [i ra-
]ionalitatea Crea]iei, `n ideea
c\ ra]iunea lui poate s\ „ci-
teasc\“ limbajele ei. De par-
tea cealalt\, `n [tiin]\, dis-
cursul este mereu `nt\rit de
dovezi, de demonstra]ii lo-
gico-matematice. Totu[i, `n
cuprinsul [tiin]elor naturii,
sunt fapte care r\mân greu
de explicat [i voi da un e-
xemplu: multe idei geniale
referitoare la legile Univer-
sului au venit altfel decât
prin pa[ii m\run]i [i siguri
ai ra]ionamentelor matema-
tice. Cum vede]i situa]iile a-
cestea extraordinare, pre-
cum formularea Relativit\]ii
Restrânse sau Generale, `n
care intui]ia a ajuns la certi-
tudine cu mult `naintea ra-
]ionamentelor? Cum s-ar pu-
tea explica aceast\ „presim-
]ire“ a adev\rului [tiin]ific,
produs\ `n mintea omului de
[tiin]\ `nainte ca orice ra]io-
nament sau verificare expe-
rimental\ s\ se pronun]e?
~ntr-adev\r, aceste intui]ii
sunt surprinz\toare [i uneori
pot reprezenta un punct critic `n
dezvoltarea unor teorii sau `n
modul cum `n]elegem lumea. ~n-
s\ trebuie s\ facem o distinc]ie
`ntre apari]ia unei idei geniale
care, conform DEX-ului, este un
proces spontan [i formularea u-
nei teorii. Prin intermediul intu-
i]iei putem s\ afl\m un adev\r
sau sensul unei probleme, `ns\
aceste idei geniale sunt strâns
legate de experien]a anterioar\
`ntr-un domeniu al celui care a
avut ideea. Când vorbim de for-
mularea Teoriilor Relativit\]ii
Restrânse [i Generale, lucrurile
sunt pu]in diferite, `n sensul c\
a fost nevoie de o munc\ enorm\
[i de multe idei geniale pentru a
13
se ajunge la ceea ce cunoa[tem
Omul f\r\ o cultur\ ast\zi legat de teoriile men]io-
religioas\ [i, de nate. De fapt, pân\ la urm\, in-
tui]ia nu poate conduce la certi-
asemenea, [tiin]ific\ tudini decât prin intermediul
nu manifest\ nici un unei teorii care trebuie s\ se [i
verifice pentru a fi validat\. A[a-
respect fa]\ de dar, de la o idee genial\ [i pân\
mediul `n care la formularea unei teorii r\mâ-
ne de parcurs un drum extrem
tr\ie[te. Un dialog de lung, iar eforturile depuse
`ntre oamenii politici sunt uria[e.
de decizie, oamenii Lumea [i via]a trezesc `ntre-
de [tiin]\ [i repre- b\ri profunde. Din orice list\
cu astfel de `ntreb\ri, una ar
zentan]ii Bisericilor trebui s\ fie mereu prezent\:
se impune cu Cum a ap\rut via]a? Chimia
[i biologia sunt disciplinele
necesitate, `nainte care au `n aten]ie chestiunea
de atingerea unui aceasta. Ce r\spunsuri are
acum [tiin]a cu privire la via-
prag critic, dac\ nu ]\? Cât de mul]umitor consi-
dera]i, ca om [i mai ales `n ca-
cumva acest prag litate de chimist, ca specialist
chiar a fost atins. `n chimie fizic\ aceste r\s-
punsuri? Cum vede]i viitorul
Frumuse]ea naturii `n `n aceast\ privin]\? Va putea
care tr\im ar trebui [tiin]a `n viitor s\ elucideze
complet taina vie]ii?
s\ constituie o in- Fizicianul cosmolog John
vita]ie la salvarea Wheeler a afirmat c\, `ntr-un
fel, „existen]a Universului a de-
acesteia, un semn pins de `ns\[i existen]a omului“.
de recuno[tin]\ fa]\ Con]inutul acestei afirma]ii este
tulbur\tor. S-ar putea spune c\,
de Dumnezeu Care dac\ Dumnezeu nu ar fi g\sit
a «gândit» condi]iile condi]iile ini]iale, astfel ca `ntr-o
mic\ „ni[\“ din Univers, s\ cree-
ini]iale, `nainte de ze condi]ii pentru a g\zdui omul,
crearea Universului, atunci ar fi renun]at la crearea
Universului! Marele matemati-
astfel ca planeta cian Henri Poincaré a dovedit c\
noastr\ s\ fie bo- pozi]iile traiectoriilor fa]\ de
Soare, pe care evolueaz\ plane-
gat\ `n toate cele tele, deci [i planeta P\mânt, de-
necesare existen]ei pind de condi]iile ini]iale. Dac\
aceste condi]ii ini]iale ar fi fost
omului. A[ spune altele, atunci via]a pe P\mânt
c\, dac\ pierdem ar fi fost imposibil\! Dar pentru
ca via]a pe P\mânt s\ fie posibi-
crea]ia lui Dum- l\, dup\ Roger Penrose, Dum-
nezeu, l-am pierdut, nezeu a ales condi]iile ini]iale cu
o precizie de 1/10 la puterea 130.
de asemenea, [i pe Ca [i `n cazul Universului, [i `n
El, [i «f\r\ Dum- cazul vie]ii, `nceputul este o
mare tain\. ~ns\, dup\ apari]ia
nezeu totul ar fi primei celule vii cu materialul
genetic [i proteic, mi[carea [i de-
cenu[\, totul ar fi venirea vie]ii s-au realizat f\r\
absurd», cum afirma `ncetare. {i trebuie s\ observ\m
c\ exist\ o conexiune direct\ `n-
Mircea Eliade. tre via]a speciilor biologice [i ce-
Dumnezeu este lelalte procese naturale, climati-
ce [i geologice de pe planeta P\-
garantul pro- mânt. Pe de alt\ parte, de cel
priet\]ilor Universului pu]in 60 de ani, oamenii de [tiin-
]\ realizeaz\ experimente, de un
[i motivul pentru `nalt grad de complexitate, pen-
care tr\im `ntr-un tru a ob]ine o „forma]iune mole-
cular\“ care s\ aib\ propriet\]i-
Univers coerent, le [i comportamentul celei mai
afirma Denis Ale- simple celule vii. Deocamdat\
nu s-a realizat, [i cred c\ foarte
xander `n cartea probabil niciodat\ nu se va sin-
Crea]ie sau tetiza, `n laborator o celul\ vie.
Nu am spa]iul aici pentru a
evolu]ie.“ descrie ce `nseamn\ un mate-
rial genetic [i proteic. Doresc
`ns\ s\ men]ionez convingerea
mea c\ nici na[terea Universu-
lui, nici evolu]ia acestuia [i nici
apari]ia primei celule vii nu s-au
realizat prin hazard.
Oamenii de [tiin]\
pot indica m\re]ia
crea]iei lui Dumnezeu
Invocând mai ales pe Sfântul
Maxim M\rturisitorul, teo-
Duminic\, 29 mai 2011
logia cre[tin\ afirm\ c\, `n-
trucât a fost f\cut prin Cu-
vântul lui Dumnezeu, Uni-
versul `ntreg este o cuvântare
a lui Dumnezeu cu oamenii,
`n care El ni se descoper\ no-
u\, ca `ntr-un fel de scriptur\
sensibil\. ~ntr-o manier\ spe-
cific\ [tiin]elor naturii, chi-
mia, fizica sau biologia au do-
vedit `n ultimele decenii c\,
`ntr-adev\r, Universul se
deschide „explor\rilor“ [tiin]i-
fice omene[ti [i c\ el „se las\“
descoperit. Cum vede]i aceas-
t\ situa]ie privilegiat\ a omu-
lui, care poate `n]elege lumea
prin intermediul ra]iunii sa-
le? Cum se explic\ faptul c\
omul [i Universul sunt `n a[a
fel alc\tuite `ncât fac posibil
actul de [tiin]\? Ar putea [ti-
in]a s\ formuleze un r\spuns
care s\ dezv\luie condi]iile ei
de posibilitate?
Plecând de la datele [tiin]ei
s-ar putea aprecia c\ Dum-
nezeu a creat Universul dup\
ni[te legi perfect coerente,
gândite din condi]iile ini]iale.
Oamenii de [tiin]\ nu fac alt-
ceva decât s\ descopere aceste
legi de o structur\ matematic\
des\vâr[it\. Dar dac\ acest
lucru este posibil, rezult\ c\
Dumnezeu a `nzestrat omul de
[tiin]\ cu o ra]iune asem\n\-
toare celei cu care El a creat
Universul. Gândirea, capacita-
tea omului de a ra]iona sunt u-
nice [i se realizeaz\ dup\ ace-
lea[i mecanisme la nivelul cre-
ierului. Fizicienii teoreticieni
descoper\ legi naturale care
sunt descrise de ecua]ii mate-
matice, unele dintre ele desco-
perite cu mult timp `n urm\,
de c\tre matematicieni. Este
cazul marelui fizician Werner
Heisenberg, care a calculat
frecven]ele [i intensitatea ra-
dia]iilor emise de atomi prin
intermediul matricelor. ~ns\
calculul matricial se cuno[tea
de cel pu]in 100 de ani. Exem-
plele ar putea continua.
Cum vede]i dialogul dintre
teologie [i [tiin]\ ast\zi, `n
spa]iul academic românesc?
A[ invoca aici cuvintele in-
spirate care afirm\ c\ „Biblia
nu este un tratat [tiin]ific, ci o
scriere care stabile[te rela]ia
corect\ a omului cu Dumnezeu
[i cu Universul. Sfânta Scriptu-
r\ vrea, pur [i simplu, s\ decla-
re c\ lumea a fost creat\ de
Dumnezeu“. ~n Cartea Facerii
se fac m\rturisiri despre ceea
ce a creat Dumnezeu, dar ordi-
nea [i modul cum toate acestea
s-au f\cut au putut fi explicate
de [tiin]\. Cu adev\r [i compe-
ten]\, oamenii de [tiin]\ pot
m\rturisi despre m\re]ia crea-
]iei lui Dumnezeu: „A spune
adev\rul despre crea]ia lui
Dumnezeu este o responsabili-
tate profund\ [i constituie o
parte a credin]ei noastre `n El“,
spune Denis Alexander, `n Cre-
a]ie sau evolu]ie. Consider c\
dialogul dintre teologie [i [tiin-
]\ care se realizeaz\ la Univer-
sitatea „Alexandru Ioan Cuza“
din Ia[i constituie tocmai o do-
vad\ privind posibilitatea de
comunicare dintre spirit [i ma-
terie, care au de fapt aceea[i
origine, anume `n Dumnezeu.