Sunteți pe pagina 1din 18

TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

CURS 1 -2– INSTALATII FRIGORIFICE SI


POMPE DE CLDURA
1.1 Agenti frigorifici

Instalatiile frigorifice si pompele de caldura fac parte din categoria masinilor generatoare,
functionand dupa cicluri termodinamice inversate; prin urmare, acestea consuma lucru mecanic
(energie electrica) pentru a transporta caldura dintr-o zona de temperatura joasa catre o zona de
temperatura mai ridicata. Cu alte cuvinte, racesc zona de temperatura joasa si incalzesc zona de
temperatura ridicata.
Fluidele de lucru din instalatiile cu ciclu inversat preiau caldura prin vaporizare si cedeaza
caldura prin condensare, la temperaturi scazute sau apropiate de cele ale mediului ambiant si
poarta denumirea de agenti frigorifici.
Alegerea agentilor frigorifici se face in functie de urmatoarele criterii:
- destinatia instalatiei;
- conditiile de lucru;
- particularitatile constructive;
Primul fluid frigorific utilizat a fost apa, înca din 1755, într-un montaj de laborator realizat de William
Cullen. Apoi, în 1834, americanul Jacob Perkins realizeaza o instalatie frigorifica ce functiona cu eter sulfuric si în
1844, tot un american, John Gorrie realizeaza o instalatie frigorifica cu compresie si detenta de aer. În 1859,
Ferdinand Carré realizeaza o masina frigorifica cu absorbtie, cu amoniac, în timp ce patru ani mai tarziu, Charles
Tellier pune la punct un compresor functionand cu eter metilic. Pana la sfarsitul secolului XIX, doua noi fluide
frigorifice sunt utilizate: bioxidul de carbon (CO2) ca si dioxidul de sulf (SO2) dar unul din fluidele deja foarte
raspandite este amoniac, atat pentru instalatiile cu absorbtie dar si pentru cele cu compresie. Aceste trei fluide, deci
amoniacul (R 717), dioxidul de carbon (R 744) si dioxidul de sulf (R 764) vor ramane pana spre anul 1930 substantele
cele mai utilizate. Cu exceptia amoniacului, toate fluidele frigorifice mentionate mai sus au disparut aproape total
dupa 1930 ca utilizare în industria frigorifica, urmare a aparitiei în State Unite a unei noi categorii de fluide frigorifice:
clorofluorcarburile, cunoscute cu prescurtarea CFC, sau sub numele de freoni. Mai tarziu, începand cu anul 1980,
oamenii de stiinta au început sa traga un semnal de alarma asupra efectelor pe care le au fluidele de tip CFC asupra
mediului înconjurator. Este motivul pentru care fabricantii au demarat punerea în utilizare a unor fluide frigorifice de
substitutie, mai putin nocive pentru viitorul planetei, dintre care unele sunt deja pe piata. Acesti substituenti fac parte
din doua categorii de substante chimice: hidrocloroflurocarburi sau HCFC (contin mai putini atomi de clor ca CFC)
si hidrofluorocarburi sau HFC (atomii de clor sunt înlocuiti cu atomi de hidrogen)
Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca agentii frigorifici sunt:
 presiunea de vaporizare trebuie sa fie apropiata de presiunea atmosferica, pentru a
evita aparitia vidului in instalatie;
 presiunea de condensare trebuie sa fie cat mai redusa, astfel incat procesul de
comprimare sa se realizeze cu consumuri energetice mici;
 caldura de vaporizare, trebuie sa fie cat mai mare, pentru a functiona cu debite masice
reduse.

UNGURESAN PAULA 1
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

 Conductivitatea termica si coeficientii de convectie trebuie sa aiba valori cat mai


mari, pentru a realiza un bun schimb de caldura, ceea ce conduce la reducerea
suprafetelor de schimb de caldura, deci a investitiilor în instalatie.
 Densitatea si vascozitatea agentilor frigorifici se recomanda a fi cat mai
coborate, aceste proprietati influentand direct pierderile de presiune si implicit
consumul de energie

In tabelul 1 sunt prezentate temperaturile de vaporizare, la presiunea de 1 bar ale unor


agenti frigorifici.

Tabel 1 Temperatura de vaporizare a unor agenti frigorifici, la presiunea de 1 bar

1.2 Cicluri termodinamice inversate


Conform principiului doi al termodinamicii, un corp nu isi poate micsora temperatura sub
cea a mediului ambiant fara a consuma in acest scop energie din exterior.
Astfel, se transporta caldura de la un nivel coborat de temperatura la un nivel superior de
temperatura cu ajutorul unui ciclu termodinamic inversat. Dupa asemenea cicluri functioneaza
instalatiile frigorifice si pompele de caldura.
Preluarea de caldura se realizeaza prin vaporizarea agentului frigorific, iar cedarea caldurii
prin condensarea acestuia. Cele doua procese se realizeaza in doua schimbatoare de caldura,
denumite vaporizator (V), respectiv condensator (K).
Celelalte aparate componente ale acestor instalatii au rolul de a asigura conditiile de lucru
pentru condensator si vaporizator.

UNGURESAN PAULA 2
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

In vaporizator agentul frigorific preia caldura de la sursa rece si se transforma in vapori.


Temperatura sursei reci determina presiunea de vaporizare la care agentul frigorific va absorbi
caldura. In tabelul 2 sunt prezentate presiunile de vaporizare ale unor agenti frigorifici, la
temperatura de -200C.
Tabel 2 Presiunea de vaporizare a unor agenti frigorifici, la temperatura de -200C

La iesirea din vaporizator, vaporilor li se maresc presiunea pana la valoarea presiunii de


condensare; cresterea presiunii se realizeaza intr-un compresor (C).
In urma cedarii de caldura catre mediul ambiant, prin condensare, vaporii revin in starea de
lichid.
In tabelul 3 sunt prezentate presiunile de saturatie ale unor agenti frigorifici la temperatura
de 400C
Tabel 3 Presiunea de saturatie a unor agenti frigorifici, la temperatura de 400C

Pentru ca lichidul obtinut in condensator sa poata din nou sa preia caldura de la sursa rece
prin vaporizare este nevoie sa i se micsoreze presiunea, iar acest proces se poate realiza intr-un
detentor (D) sau ventil de laminare.
Cele patru aparate mentionate, alcatuiesc cea mai simpla schema functionala a unei instalatii
frigorifice sau de pompa de caldura. Cele doua tipuri de instalatii, se deosebesc doar prin nivelul
de temperatura al surselor de caldura.

UNGURESAN PAULA 3
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

1.3 Masina frigorifica intr-o treapta de comprimare


Datorita faptului ca prin vaporizare si condensare agentii frigorifici pot prelua, respectiv
ceda mai multa caldura decat prin incalzire, respectiv racire (ceea ce asigura debite mai mici de
agent frigorific), practic cele mai multe masini si instalatii frigorifice functioneaza cu vapori, iar
comprimarea se realizeaza cu ajutorul unor compresoare mecanice.
In figura 1 este prezentata schema de principiu a unei masini frigorifice functionand dupa
ciclul ideal si ciclul de lucru in diagrama termodinamica, lgp-h, cea mai utilizata pentru studiul
ciclurilor frigorifice, deoarece toate schimburile energetice sunt reprezentate sub forma unor
segmente in aceasta diagrama.

CONDENSATOR

3 2

COMPRESOR

4 1

VAPORIZATOR

Procese care compun ciclul de functionare:


 1-2-comprimare teoretic adiabata
(compresor;
 2-3-condensarea izobara a vaporilor in
condensator;
 3-4-destinderea izentalpa (h=ct) din ventilul
de laminare;
 4-1-vaporizare izobara din vaporizator

Fig. 1. Masina frigorifica intr-o treapta de comprimare

 compresorul C, realizeaza comprimarea adiabata 1-2, cu consumul de lucru mecanic;


 in condensatorul K, se realizeaza condensarea izobar-izoterma 2-3, prin cedarea caldurii
latente de condensare;
 detentorul D, realizeaza destinderea adiabata 3-4;
 in vaporizatorul V, se produce efectul util al instalatiei si anume se preia puterea
frigorifica prin vaporizare in conditii izobar-izoterme.
Schimburi de energie

UNGURESAN PAULA 4
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

Fluxul de caldura preluat de agentul frigorific in vaporizator (denumit si sarcina frigorifica)


se determina astfel:

vaporizator  m agent  (h 1  h 4 ) kW 
Q 
unde
 m agent - reprezinta debitul de agent frigorific, [kg/s];
 h1, h4 – entalpia agentului frigorific la iesire, respectiv intrare vaporizator, [kJ/kg];

Puterea necesara comprimarii din compresor:


Pcompresor  m  agent  (h 2  h1 ) kW 
 h2 – entalpia agentului frigorific la iesire din compresor[kJ/kg];

Fluxul de caldura cedat de agentul frigorific in condensator se determina astfel:



Q  agent  (h 2  h 3 ) kW 
condensator  m
 h3 – entalpia agentului frigorific la iesire din condensator[kJ/kg];

Performanta instalatiilor frigorifice si a pompelor de caldura se exprima utilizand termenul de


eficienta sau eng. coefficient of performance –COP definita astfel:
- pentru instalatii frigorifice:

Q vaporizator
COPIF 
Pcompresor
-pentru pompe de caldura

Q condensator
COPOC 
Pcompresor

APLICATIA 1
Un congelator clasic are urmatoarele specificatii tehnice:
- Capacitatea de congelare: 11kg/24h;
- Agentul frigorific utilizat: R134a
Se cere:
a) Sa se determine sarcina termica a vaporizatorului, considerand un flux de caldura care
intra prin peretii frigiderului de 300W si un flux de 150W pentru racirea aerului patruns la
deschiderea usii.
b) Sa se determine debitul de agent frigorific din instalatie;
c) Sa se determine puterea compresorului instalatiei si fluxul termic cedat mediului exterior

Date suplimentare
La procesele de refrigerare, temperatura finala a produselor este de tf=0…4°C.
La procesele de congelare, temperatura finala a produselor este de tf=-18…-25°C.
Caldura specifica masica pentru produse din carne

Nr.cr Denumire Caldura specifica masica [kJ/kgK]


t produs 10◦C 4◦ C -12◦C -18◦C -23◦C -29◦C -34◦C - 40◦C
1 Carne vita 3.98 3.98 3.43 2.34 1.01 1.88 1.84 1.80

UNGURESAN PAULA 5
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

(71.5% apa)
2 Carne porc (52% 3.48 3.48 2.84 2.22 1.88 1.72 1.63 1.63
apa)
3 Carne pasare 3.01 3.01 1.67 1.46 1.42 1.38 1.34 1.34
(65% apa)

Caldura latenta specifica de solidificare.


Daca μa [kg/kg produs] este continutul de apa al unui produs alimentar atunci caldura latenta
specifica de solidificare a produsului, se poate calcula cu urmatoarea relatie:
q s  333.73   a
in care 333,73 [kJ/kg] reprezinta caldura latenta specifica de solidificare a apei

INSTALATIILOR FRIGORIFICE
-Racire componente electronice

Vaporizator

Condensator

UNGURESAN PAULA 6
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

Instalatie frigorifica pentru componente electronice

-Racire data center-uri

- Instalatii climatizare auto

UNGURESAN PAULA 7
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

UNGURESAN PAULA 8
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

UNGURESAN PAULA 9
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

1.4 Pompe de caldura


Pompa de caldura este o instalatie termica care preia caldura de la un izvor de caldura cu un
potential termic scazut si o cedeaza unui consumator de caldura, la un potential termic mai
ridicat, consumand in acest scop energie.
Pompa de caldura este derivata din instalatia frigorifica, fiind identica constructiv cu aceasta,
dar deosebindu-se prin scopul urmarit.
1.4.1 Clasificarea pompelor de caldura
Se poate face dupa mai multe criterii (Fig.2):
a) puterea instalata :
 instalatii mici: folosite pentru prepararea apei calde, avand o putere de pana la 1
kW;
 instalatii mijlocii: utilizate, in general, pentru climatizare si incalzire pe toata durata
anului, in cazul locuintelor relativ mici sau a birourilor . Puterea de actionare este
cuprinsa intre 2 -20 kW, iar puterea termica ajunge pana la 100kW;
 instalatii mari: pentru conditionare si alimentare cu caldura. Puterea de actionare
este cuprinsa intre cativa zeci si sute de kW, iar puterea termica depaseste 1000
kW;

Fig. 2. Clasificare pompe caldura


b) domeniul de utilizare:
 pompe utilizate pentru incalzirea si conditionarea aerului in cladiri;
 pompe folosite pentru recuperarea caldurii (industriale);
 pentru uscare (Fig.3)

UNGURESAN PAULA 10
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

Fig. 3. Domenii de utilizare a pompelor de caldura

c) felul surselor de caldura utilizate:


 aer-aer: au ca sursa de caldura aerul atmosferic si folosesc aerul ca purtator de
caldura in cladirile in care sunt montate; in sezonul cald instalatia poate fi utilizata
pentru climatizare;
 apa-aer: folosesc ca sursa de caldura apa de suprafata sau de adincime, apa
evacuata din industrie, purtatorul de caldura fiind aerul;
 sol-aer: folosesc ca sursa de caldura solul, iar agentul purtator de caldura este aerul;
 aer-apa: folosesc ca sursa de caldura aerul, iar ca agent purtator de caldura apa;
 apa-apa: folosesc ca sursa de caldura apa, iar ca purtator de caldura tot apa;
 sol-apa: folosesc ca sursa de caldura solul, iar ca purtator de caldura apa;
Alegerea unei pompe de caldura trebuie facuta in concordanta cu modul ei de functionare:
varianta reversibila (incalzire si climatizare); instalatia este aleasa incat sa asigure si
necesarul de racire in perioada de vara.

UNGURESAN PAULA 11
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

varianta utilizarii numai ca pompa de caldura.


Rar se prevede o instalatie care sa asigure intregul necesar de incalzire, incat de regula, se
alege o instalatie cu o putere termica de 50...70% din necesarul de incalzire total (dependent de
temperatura exterioara locala, deci de timpul de utilizare a pompei de caldura in perioada de
incalzire).

1.4.2 Structura unei instalatii cu pompe de caldura tip sol-apa


Orice instalatie cu pompa de caldura sol-apa are 3 circuite (Fig.4):
- instalatia de captare a caldurii din sol;
- instalatia frigorifica propriu-zisa
- instalatia de distributie a caldurii

Fig. 4. Structura unei instalatii cu pompe de caldura sol-apa

A. CIRCUITUL DE COLECTARE DIN SOL

 Colectori orizontali
- Amplasarea colectorilor orizontali se face la adancimi cuprinse intre 1.2-1.5m;
- Capacitatea de captare a colectorului este intre 10 pana la 15 W/m² in cazul solului
uscat, nisipos si pana la 40 W/m², in cazul solului cu apa freatica;
- Proprietatile de acumulare si transmitere a caldurii depind de existenta apei in sol si
de aportul de elemente minerale ( cuartul si feldspatul).
- prin tevile colectoare din sol circula un amestec de apa cu glicol, ecologic, care nu
ingheata si care va ceda caldura vaporizatorul pompei de caldura.
- Circuitele individuale de teava nu trebuie sa depaseasca mai mult de 100 metri.
- Distanta de pozitionare este dependenta de calitatea solului si ar trebui sa fie intre
0.6 si 1 m, pentru ca apa pluviala sa se poata infiltra. Exemple de pozitionare a
colectorilor orizontali in sol se regasesc in figura 5.

UNGURESAN PAULA 12
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

https://www.youtube.com/watch?v=iX7sRngzji https://www.youtube.com/watch?v=2o7vVjth_TU
I

Fig. 5. Pozitionarea colectorilor orizontali

Ca regula de baza, la dimensionare se ia in calcul o suprafata de teren de trei ori mai


mare decat suprafata de incalzit!!!

Fig. 6. Detalii montaj colectori de suprafata

 Colectori verticali
- Sondele termice verticale au nevoie de mai putin spatiu, ele fiind introduse la o
adancime de aproximativ 100 m in sol.

UNGURESAN PAULA 13
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

- Capacitatea de captare depinde de calitatile solului si se afla la valori cuprinse intre


30 si 100 W /m de sonda termica de sol. In functie de capacitatea pompei de caldura
si de calitatile solului vor fi racordate mai multe sonde termice de sol la o instalatie.

Tabel 4 Capacitatea de captare a sondelor termice de sol


Capacitatea de captare a sondelor termice de sol
Subsolul cu debit apa freatica ridicat 100 W/m
Pietris dur cu conductivitate termica ridicata 80 W/m
Pietris dur cu subsol normal 55 W/m
Subsol tare, sedimente uscate 30 W/m

Pozitionarea tevilor
Instalarea tevilor se face de catre intreprinderi calificate pentru foraje. Instalatiile cu sonde
termice de sol pana la adancimea max. 100 metri trebuiesc avizate si autorizate de autoritatile
competente de apa si canal. Pentru adancimi > 100 metri trebuiesc obtinute autorizatii de la
Oficiul superior pentru exploatare miniera.

Fig. 7. Detalii montaj colectori verticali:


//www.youtube.com/watch?v=rlVHXJ6BCF4

B. INSTALATIA FRIGORIFICA: REGIMUL TERMIC AL


VAPORIZATORULUI SI AL CONDENSATORULUI

In cazul pompelor de caldura sol-apa exista trei situatii posibile de functionare a


vaporizatoarelor si anume:
 Pompa de caldura sol-apa cu colectori orizontali;
 Pompa de caldura sol-apa cu colectori verticali;
 Pompa de caldura sol-apa cu vaporizare in sol.
In primele doua cazuri, constructia vaporizatorului este realizata sub forma unui
schimbator de caldura cu placi brazate, dar difera regimul termic de functionare a vaporizatorului,
iar in al treilea caz, vaporizatorul este construit sub forma de serpentine realizate din tevi de cupru
cauciucate, amplasate direct in sol.

UNGURESAN PAULA 14
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

Fig. 8. Tipuri vaporizatoare in instalatii cu pompa de caldura sol-apa

REGIMURILE TERMICE ALE VAPORIZATORULUI si


CONDENSATORULUI

Schema de principiu In cazul pompelor de caldura cu colectori verticali si orizontali este


prezentata in figura 9.

Fig. 9. Schema de principiu a instalatiei

Pentru a determina regimul termic al vaporizatorului se iau in vedere urmatoarele-


- Temperatura solului are valori intre (5….70C) in cazul colectorilor orizontali (adancime de
1.5m)
- Temperature solului se considera a fi 100C in cazul colectorilor verticali(adancime de
100m)
- Temperatura amestecului apa+etilen glycol, la intrarea in sol se considera a fi
ta,in = tsol – (8…12)°C, respective la iesire ta,ies= ta,in + (3…6)°C
- Temperature de vaporizare a agentului frigorific se determina astfel:
- t0 = ta, ies – (8…12)°C
Schema regimului termic, pentru cele doua tipuri de colectori (orizontal, respective vertical), este
prezentata in figura 10. Singurele diferente constau in valorile absolute ale temperaturilor.

UNGURESAN PAULA 15
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

DETERMINAREA REGIMULUI
DE TEMPERATURI
TEMPERATURA SOL
tsol=5…7°C ( colectori orizontali ~1.5 m)
tsol=10 ( colectori verticali)
TEMPERATURA ANTIGEL
-la intrare in sol
ta,in = tsol – (8…12)°C
-la iesire din sol
ta,ies= ta,in + (3…6)°C
TEMPERATURA VAPORIZARE
t0 = ta, ies – (8…12)°C

Fig. 10. Regim termic colector si vaporizator

50C

00C

-50C

-100C

S
Fig. 11. Regimuri termice particulare pt. un colector orizontal Fig. 12. Regimuri termice particulare pt. un
si pt. vaporizator colector vertical si pt. vaporizator

Un avantaj al utilizarii colectorilor verticali este reprezentat de faptul ca, la adancime,


temperatura solului poate fi considerata constanta si dupa ce se extrage caldura o perioada
indelungata, in timp ce in cazul colectorilor orizontali dupa o perioada indelungata de exploatare
la sfarsitul sezonului de incalzire se poate constata o usoara scadere a temperaturii solului care
insa va creste la loc pe timpul verii pana la inceputul urmatorului sezon de incalzire
REGIMUL TERMIC AL CONDESATORULUI

Regimul termic de functionare a condensatoarelor pompelor de caldura destinate incalzirii


apei depinde de tipul aplicatiilor in care sunt utilizate aceste echipamente.
Scopul calculului regimului termic al condensatorului, este determinarea temperaturii de
condensare a agentului frigorific. La pompele de caldura actuale, indiferent de tipul sursei de
caldura, condensatoarele destinate incalzirii apei, denumite si condensatoare racite cu apa, sunt
din punct de vedere constructiv, schimbatoare de caldura cu placi brazate.
Pentru condensarea propriu-zisa este utilizata aproximativ 80% din suprafata totala a
condensatorului. Pe ultima portiune din suprafata de transfer termic a condensatorului, agentul

UNGURESAN PAULA 16
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

frigorific lichid continua sa se gaseasca in contact termic cu apa sau agentul intermediar si astfel
condensul va continua sa cedeze caldura, ajungand ca la iesirea din aparat sa fie usor subracit.
Subracirea este realizata pe cca. 10% din suprafata totala a condensatorului.
Pentru determinarea regimului termic al condensatorului se considera urmatoarele”
- Temperature medie a pardoselii depinde de tipul materialelor utilizate la finisajul
pardoselii (gresie, marmura, parchet, mocheta, etc.).
tpardoseala=25….290C
- Temperatura agentului de incalzire pe tur si retur:
ta,tur=tpardoseala+(5...9)°C respectiv ta,retur=tpardoseala+(2...3)°C
- Temperatura de condensare a agentului frigorific va fi:
- tcond=tpardoseala+(8…15)°C

Regimul termic al condensatorului, in cazul unui sistem de incalzire prin pardosea, este
prezentat in figura 15.

DETERMINAREA
REGIMULUI DE
TEMPERATURI
TEMPERATURA PARDOSEALA
tmp=25...29°C.
TEMPERATURA AGENT
INCALZIRE
-tur
ta,tur=tpardoseala+(5...9)°C
-la retur
ta,retur=tpardoseala+(2...3)°C
TEMPERATURA CONDENSARE
Tcond=tpardoseala+(8…15)°C

Fig. 13. Regimuri termice pt. serpentinele sistemului de incalzire si pt. condensator

t
400C

350C

300C

270C

s
Fig. 14. Regimuri termice particulare pt. serpentinele sistemului de incalzire si pt. condensator

UNGURESAN PAULA 17
TERMOTEHNICA II - NOTE DE CURS-2018-2019

APLICATIE
1. Se considera o locuinta unifamiliala, a carei sarcina termica pentru incalzire este de 18 kW.
Daca pentru incalzire se utilizeaza o pompa de caldura cu colectori orizontali se cere:
a) Sa se dimensioneze instalatia frigorifica, daca agentul termic utilizat este R410a
b) Sa se determine debitul de agent (apa+glycol) utilizat in colectorii termici;
c) Sa se determine debitul de apa necesar pentru incalzire.

Referinte bibliografice
1. Unguresan Paula, Notite de curs 2015-2016;
2. Madarasan T., Balan M., Termodinamica tehnica, Editura Sincron, 2000
3. Khosrow Ebrahimi, Gerard F. Jones, Amy S. Fleischer, A review of data center cooling
technology, operating conditions and the corresponding low-grade waste heat recovery opportunities,
Renewable and Sustainable Energy Reviews 31 (2014) 622–638
4. Rajiv Mongia, Kuroda Masahiro, and Eric DiStefano (Intel Corporation), Small scale
refrigeration system for electronics cooling within a Notebook computer, Conference Paper
5. Santanu P. DATTA, Prasanta K. DAS, Siddhartha MUKHOPADHYAY, Effect of
Refrigerant Charge, Compressor Speed and Air Flow through the Evaporator on
the Performance of an Automotive Air Conditioning System, International Refrigeration and
Air Conditioning Conference, 2014
6. Catalog Hoval, http://www.hoval.ro
7. Vasile Minea, Efficient Energy Recovery with Wood Drying Heat Pumps, Drying Technology:
An International Journal, 30: 1630–1643, 2012,

UNGURESAN PAULA 18